AERUL

peste 20% din bolile infecioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind principal infeciile respiratorii ale cror ageni patogeni sunt puin rezisteni in mediul extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii indirecte simple( ex: boli eruptive) exista boli infecioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea aeriana (ex: enterovirusurile)

 zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q transmiterea agenilor patogeni se realizeaz prin:
picaturi de secreie (picaturi Flugge) nuclei de pictura (nucleosoli) particule de praf

 Picaturi de secretie- nazofaringiana / bronsica

sunt eliminate in timpul vorbitului , tuitului , cntatului, strnutului

prin tuse si strnut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin curenii de aer ajung pana la 10m sunt formate din : apa, mucus, mucoproteine, germeni

 Nuclei de picatura(nucleosoli)
rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie au un miez umed ce include agentul patogen se mentin in aer 2-4 ore se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge

 Particule de praf
provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni sedimenteaza pe suprafetele din incaperi contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta

 Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:

este eficienta numai in spatii inchise caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acesteia modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul urban

APA
apa de suprafata
are potentialul cel mai mare de contaminare este nepotabila are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor posibilitati de contaminare:

- ape reziduale / meteorice

- dejecte umane/animale - cadavre

 apa freatica (izvoare , fantani)

posibila sursa naturala de apa potabila posibilitati de contaminare:

- infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale - scurgeri de pe suprafata solului - galeata contaminata - cadavre

 apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare

teoretic potabila posibilitati de contaminare:

- prelucrare necorespunzatoare - racorduri gresite ale conductelor

- infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte

 contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de laborator viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de :

* compozitia chimica a apei

pH si temperatura gradul de aerare actiunea luminii concurenta florei microbiene saprofite

 boli infectioase cu transmitere hidrica

antroponoze

febra tifoida
holera dizenterie poliomielita hepatite acute virale A si E

zoonoze

leptospiroze
tularemie bruceloza antrax

 SOLUL
important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se contamineaza continuu si masiv prin:
dejecte umane si animale produse patologice provenite de la animale ( sange, placenta) cadavre animale ape reziduale si de suprafata

 prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul extern
germeni sporulati:

- bacillus anthracis
clostridium tetani clostridium botulinum Bacilul gangrenei gazoase

germeni nesporulati:

- enterobacterii
piocianic leptospire bacil tularemic

virusuri: virusul poliomielitic ricketsii: coxiela burnetti

 supravietuirea agentilor patogeni depinde de:

tipul solului supravietuire redusa in:
soluri nisipoase soluri expuse razelor solare soluri cu procese biologice intense

gradul de rezistenta al agentilor patogeni

formele vegetative supravietuiesc 3-30zile formele sporulate ani de zile

patrunderea agentilor patogeni se face:

pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri) pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

 ALIMENTE
asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru agentii patogeni 3 categorii de alimente
alimente de origine animala alimente de origine vegetala alimente mixte ( preparate)

contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum

 Alimente de origine animala

pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
carne: trichineloza lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q

contaminare secundara ( cea mai frecventa)

prin urina/ materii fecale ale animalelor bolnave sau purtatoare salmoneloze, febra Q, bruceloza, TBC prin sol (botulism) prin vectori (musca) in timpul manipularii, transportului, distributiei

 Alimente de origine vegetala

nu asigura condiii de multiplicare pt ageni patogeni supravieuiesc 2-4 zile boli infecioase:

* febra tifoida
holera poliomielita TIA hepatite ac.virale A,E

 Alimente mixte
creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare boli infectioase:

* TIA
febra tifoida dizenterie hepatita ac.virala A,E

 OBIECTE
provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice contaminate cu : *produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:
secretii nazofaringiene sputa secretii cutanate saliva urina materii fecale sange

* apa, sol, muste,pulberi,mana murdara agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric, BK, piocianic, salmonela, bacil tetanic, virus hepatitic A etc

 MANA MURDARA
intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor, digestive si respiratorii contaminare prin :

* germeni proprii ( autocontaminare)

contact cu produse patologice provenite de la bolnav/ purtator apa, praf, sol, alimente

 poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea indirecta simpla
solutii de continuitate ale tegumentului mucoasa conjunctivala mucoasa bucala mucoasa nazala

intervine si in transmiterea indirecta prin stafeta, contaminand apa,alimentele,

obiectele

 VECTORI
Vectori mecanici (pasivi)
nu multiplica agentul patogen in organism vehiculeaza agentul patogen pe suprafata corpului sau in tubul digestiv

=Musca
transmite > 40 agenti patogeni vehiculeaza agentii patogeni la distante mari fata de locul contaminarii transmite TBC, antrax, infectii stafilococice, dizenteria, salmoneloze, holera

=Gandaci de bucatarie
transmit enterobacterii, enterovirusuri, infectii stafilococice

Vectori activi ( biologici, hematofagi)

inmultesc unii agenti patogeni/ gazde intermediare transmit > 30 boli infectioase

=Paduchii omului - transmit: tifos exantematic, febra recurenta =Purecii omului, cainelui - transmit: ciuma, tularemia =Tantarii: malarie, febra galbena, diferite encefalite =Capuse: tularemie, febra Q, febra butanoasa, encefalite

 RECEPTIVITATEA POPULATIEI
reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili de a fi afectati de catre o anumita infectie in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de receptivitate va rezulta:
necontractarea infectiei stare de purtator infectie inaparenta forma usoara de boala forma grava/ mortala de boala

 la realizarea receptivitatii intervin 2 componente: 1.Receptivitatea naturala (biologica) 2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)

1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala

a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta

prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta clinic)
ex: rujeola,febra tifoida etc

b. Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta

prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac infectie subclinica contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica
ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria

c. Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa

prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati, majoritatea fac infectii- inaparente
ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%)

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala ex: germenii oportunisti

receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari de patogenitate
doza infectanta foarte mare cale de patrundere larga neprotejata rezistenta naturala compromisa

2. Rezistenta antiinfectioasa
a. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica
organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni 3 categorii de aparare antibacteriana
bariera cutaneo-mucoasa
integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor descuamarea lor fiziologica pH acid secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus) aparat ciliar peristaltism flora comensala

 bariera cito-tisulara reactie inflamatorie reactie febrila fagocitoza producerea de interferon bariera umorala sanguina complement opsonime naturale properdina lizine

b.Rezistenta antiinfectioasa specifica

proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi contactul cu agentul patogen s-a realizat este opusul receptivitatii

Rezistenta specifica mostenita

rezistenta specifica naturala ( de specie) protectie fata de agentii patogeni ai diverselor specii de animale fata de care omul este rezistent (ex: jigodia cainelui) rezistenta relativa legata de anumite caractere ereditare sau ecologice ale unor persoane ex:= rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu anemie falcipara sau deficit de glucozo 6fosfat dehidrogenoza

=rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril
rezistenta transplacentara mostenita de la mama, pasiv, transplacenta temporara ( durata de maxim 9luni) este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre mama in antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare) lipseste fata de infectia pertusis este intretinuta postnatal prin alaptare

Rezistenta specifica castigata ( dobandita) natural prin trecerea prin boala (manifesta sau nu clinic) artificial prin imunizare activa si/ sau pasiva

 Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:

rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, definitiva ; nu permit o a doua imbolnavire( rujeola, oreion) rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) permite o a doua imbolnavire( varicela, tifos exantermatic) rezistenta de scurta durata febra papataci

 rezistenta cu instalare tardiva

permite evolutia cronica indelungata, cu recidive

ex: malarie, bruceloza

necesita depistare precoce si tratament precoce si corect

rezistenta incompleta
este specifica de tip , varianta sau tulpina

ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze

 rezistenta disociata
rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen

ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de lunga durata, nu si de imunitate antibacteriana