Epidemiologia bolilor infecioase

se ocupa cu descoperirea cauzelor, a modalitatilor de apariie si de existenta a bolilor infecioase, pentru ca

ulterior sa elaboreze masuri de profilaxie si combatere

a lor. Epidemiologia bolilor infecioase : procesul infecios focarul epidemiologic

procesul epidemiologic

Procesul infecios:
- totalitatea consecinelor interaciunii dintre organismul uman si un agent infecios se exteriorizeaz prin : semne clinice aparente (evidente)

semne clinice inaparente (investigaii de laborator)

Focarul epidemiologic:
include procesul infecios , reprezentnd momentul si locul apariiei acestuia , totodat totalitatea legaturilor infeciei cu altele anterioare si ulterioare 1 singur individ infectat

mai muli indivizi infectai

Procesul epidemiologic:
proces dinamic ce se desfasoara in timp din momentul in
care o boala infecioasa apare intr-o colectivitate umana

pana in momentul in care ea dispare.

Elementele procesului epidemiologic factori determinani ( obligatorii, principali) cu aciune directa factori favorizanti (secundari , de mediu) cu aciune indirecta

Factorii determinani 1. sursa de infecie 2. calea de transmitere 3. populaia receptiva

cei 3 factori trebuie sa existe simultan

intre ei exista o strnsa interdependenta

sunt obligatorii: daca unul lipsete , nu poate fi realizat un focar epidemiologic

Factorii favorizanti 1. factori naturali

2. factori economico-sociali 3. factorii biologici

Sursa de infectie
unul dintre cei 3 factori epidemiologici principali, obligatorii pentru constituirea focarului epidemiologic de boala infectioasa definitie: macroorganismul care adaposteste pe diverse perioade de timp si elimina pe diferite cai in mediul extern, unul sau mai multi agenti patogeni

 infectiile la om:
antroponoze= boli infectioase produse de agenti patogeni specifici omului ; afecteaza numai omul si se transmit numai de la om la om sursa de infectie: omul exemple: rujeola ,rubeola zoonozele = boli ale animalelor in care omul se infecteaza de la animale si rareori de la om

 antropozoonozele (zoonoze active) boli infectioase in care omul preia agentul patogen de la animale sau de la om (infectat la randul sau de la animale) sursa de infectie :animal /om exemple: febra Q , gripa, turbarea zoonoze propriu-zise (zoonoze pasive) boli infectioase preluate de la animale - sursa de infectie animalul exemple: antrax, bruceloza, tetanos, leptospinoza

Sursa de infectie pentru antroponoze si antropozoonoze:

1. BOLNAVUL 2. PURTATORUL SANATOS

1.Bolnavul
definitie: organismul in interiorul caruia evolueaza un proces infectios

 exista in 2 ipostaze:
a) bolnavul cu infectie manifesta clinic : este sursa de infectie pe durata perioadei de contagiozitate = intervalul in care sunt eliminati agentii patogeni de catre bolnav catre persoanele receptive
perioada de contagiozitate se suprapune pe perioada de izolare a bolnavilor debutul contagiozitatii - inainte de aparitia semnelor clinice ale infectiei, in perioada de incubatie (HAV,rujeola,rubeola,tuse convulsiva, parotidita urliana) odata cu primele semne clinice (gripa,viroze respiratorii) contagiozitatea se poate mentine si dupa disparitia semnelor clinice ( MNI, febra tifoida, dizenterie)

b) bolnavul cu infectie inaparenta:

-infectia inaparenta induce protectie fata de acelasi agent patogen ca si infectia aparenta clinic -bolnavul este la fel de contagios ca si cel cu infectie aparenta clinic -boli infectioase in care ponderea formelor inaparente este crescut: difteria,infectia meningococica, MNI

2.Purtatorul
definitie: orice organism sanatos /aparent sanatos care elimina continuu /intermitent agentul patogen in mediul extern nu au semne de boala infectioasa activa agentul patogen este identificat prin investigatii de laborator sunt persoane rezistente la infectie :fosti bolnavi (cu forma clinica manifesta/inaparenta) sau vaccinati agentul patogen se cantoneaza si se multiplica pe tegument si pe mucoasele unor cavitati deschise,in locuri unde scapa actiunii anticorpilor umorali

 clasificarea purtatorilor:
a) momentul eliminarii p.precoci- elimina agentul patogen inainte de aparitia primelor semne de boala,in perioada de incubatie

- p.fosti bolnavi elimina agentul patogen dupa trecerea bolii acute b) locul eliminarii
p.intestinali(febra tifoida,dizenterie) p.nazofaringieni(difterie,scarlatina) p.urinari(febra tifoida,leptospiroza) p.biliari(febra tifoida) p.medulari(febra tifoida) p.sanguini(Hep B)

c) durata starii de purtator

p.temporari- elimina agentul patogen pe o perioada de maxim 6luni(medie 2-8 saptamani), in perioada de declin si convalescenta (febra tifoida,dizenterie, scarlatina) p.cronici elimina agentul patogen >6luni, uneori ani de zile/toata viata eliminarea este continua /intermitenta favorizata de procese patologice locale: amigdale criptice( infectii streptococice), colecistite cronice( febra tifoida), inflamatii ale colonului(dizenteria)

Sursa de infectie pentru zoonoze

1.ANIMALE 2.PASARI -cu infectie manifesta clinic -cu infectie inaparenta -purtatoare

cabaline : rabie, antrax, leptospiroze cornute mari/mici : antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q, rabie porcine : trichineloza rozatoare :febra Q,leptospiroze,bruceloza caini: rabie,leptospiroza,TBC

 pisici: rabie, toxoplasmoza lupi,vulpi : rabie ursi,mistreti - trichineloza pasari : febra Q, leptospiroze, encefalite virale

Masuri antiepidemice fata de sursa de infectie

depistare precoce izolare tratament

CAI DE TRANSMITERE
al 2-lea factor epidemiologic primar obligatoriu definitie: drumul parcurs de agentul patogen din momentul eliminarii de catre sursa de infectie pana la poarta de intrare a organismului receptiv, unde produce o noua imbolnavire

 caile de eliminare a agentilor patogeni de catre sursa de infectie in mediul extern:

secretii nazofaringiene si sputa pentru infectii respiratorii
febre eruptive (rujeola, rubeola) gripa si viroze respiratorii tuse convulsiva difterie scarlatina/angina streptococica TBC pulmonar infectie meningococica

 saliva - rabie
- parotidita urliana

fecale febra tifoida

- TIA - dizenterie - holera - hepatita virala cu VHA, VHE - Poliomielita

urina leptospiroze
- febra tifoida

sange hepatita virala cu VHB, VHC, VHD, VHG

- HIV

puroi infectii cutanate stafilococice

 agentii patogeni supravietuiesc temporar pe variate elemente din mediul extern clasificarea agentilor patogeni in functie de rezistenta in mediul extern:
germeni cu rezistenta scazuta supravietuiesc maxim 1 zi germeni cu rezistenta mediesupravietuiesc maxim o luna germeni cu rezistenta mare luni/ ani

 inglobarea agentilor patogeni in produse patologice le mareste rezistenta fata de actiunile de dezinfectie/ sterilizare

poarta de intrare - nivelul la care agentul patogen abordeaza organismul receptiv la finalul transmiterii

 poarta de patrundere nivelul la care agentul patogen abordeaza organul tinta ( tesut,celule) al organismului receptiv , pentru care are tropism selectiv

poarta de intrare si cea de patrundere pot fi identice sau nu

dupa mecanismul de transmitere , bolile infectioase se impart in:

boli infectioase respiratorii boli infectioase digestive boli infectioase tegumentare boli infectioase sanguine

modalitati de transmitere a agentilor patogeni

1. Transmitere directa 2. Transmitere indirecta

1. Transmiterea directa
se realizaeaza prin transferul direct, nemijlocit al agentului patogen de la sursa de infectie la organismul receptiv, fara a interveni vreun element al mediului extern implica contactul direct intre persoana infectata si cea care se infecteaza

 modalitatile principale de transmitere directa sunt:

contact fizic transmitere percutana( scabie) muscatura (rabie) contact sexual ( HIV, hepatita B, boli venerice) sarut ( MNI, hepatita B, HIV) transfuzii de sange / plasma (malaria, HIV, hepatita B,C) transmitere transplacentara (rubeola)

agentii etiologici au rezistenta mica in mediul extern

2. Transmitere indirecta
transferul agentului patogen de la sursa de infectie la organismul receptiv se realizeaza prin intermediul unor elemente din mediul exterior, care sunt legate functional intre ele caracterizeaza agentii patogeni cu rezistenta medie sau crescuta in mediul extern este caracteristica pentru majoritatea infectiilor digestive, multe din infectiile respiratorii si tegumentare

 2 tipuri:
a) transmitere indirecta simpla se interpune un singur element din mediul extern, cel mai frecvent aerul ( boli eruptive, gripa si viroze respiratorii) b) transmitere indirecta complexa, prin stafeta se interpun mai multe elemente din mediul extern este caracteristica agentilor patogeni cu rezistenta crescuta in mediul extern receptivul poate contacta infectia fara a intalni sursa de infectie elementele din mediul extern care pot fi cai de transmitere pentru agentii patogeni: aer, apa, alimente, sol, obiecte , mana murdara, vectori