USMF N.

Testimeanu Catedra Urgene Medicale

Hemoragiile, plagile, combustiile

Asistent Universitar N.Catanoi

Hemoragiile
Definiie
Hemoragiile sunt scurgeri ale sngelui n afara vaselor sanguine.

Hemoragiile
Exist dou tipuri de hemoragii: interne i externe. Mai grave sunt hemoragiile interne deoarece, n acest caz, sngele nu se vede, scurgndu-se n interiorul corpului uman.

Hemoragiile
Cauzele

Traum Erozia vaselor (proces purulent) Hipertensiunea arterial Dereglri balansului vitaminelor Aciunea toxinelor

Hemoragiile
PLAG (RAN)

1. Tiere 2. nepare 3. Contuzie 4. Muctur 5. Prin arm de foc (unipolare, bipolare)

Hemoragiile

plgi contuze - au aspect zdrobit, cauzate de obiecte boante, neascuite plgi tiate - au aspect liniar, regulat, cauzate de obiecte tioase plgi nepate - penetrante, au aspect punctiform, cauzate de obiecte ascuite plgi mucate - au aspect sfiat, neregulat, cauzate de muctur de animal sau om plgi mpucate - au aspect sfacelat, cauzate de arme de foc cu glon sau alice; necesit radiografii i CT pentru depistarea corpilor strini i distruciilor profunde

Hemoragiile
Clasificarea hemoragiilor

Anatomic Arterial Venoas Capilar i parenhimatoas

Hemoragiile

Dup cauz Mecanic Origine neurotrofic (sepsis, permiabilitatea vascular etc.)

Hemoragiile

Dup manifestri clinice Externe Interne Exteriorizate oculte

Hemoragiile
n coresponden cu condiiile de acordare a asistenei i cu calificarea lucrtorului medical hemostaza poate fi provizorie i definit.

Hemoragiile

Leziunile traumatice ale esuturilor moi nu trebuie s te sustrag de la inspecia primar

Hemoragiile
Hemostaza provizorie se face de obicei de ctre personalul medical mediu la locul accidentului, nainte de transportare a bolnavului n staionar. Hemostaza difinit se face n condiii de staionar, n unele cazuri pe cale interveniei chirurgical.

Hemoragiile
Organismul uman are capacitatea de a realiza o hemostaza spontana, prin agregarea trombocitelor si coagularea sangelui la locul leziunii vasculare, cu formarea unui cheag (tromb). Cand aceste mecanism este insuficient, este necesara realizarea hemostazei artificial.

Hemoragiile
Primul ajutor in caz de hemoragie
Primul ajutor in cazul unei hemoragii externe, consta in:
- limitarea sangerarii: asezarea victimei in pozitie de repaus cu segmentul sangerand in poztitie ridicata (mai sus decat restul corpului) - oprirea sangerarii: procesul de oprire a sangerarii se numeste hemostaza.

Hemoragiile
Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai simplu printr-o compresie aplicata pe vasul sangvin lezat, tinand cont de sensul curgerii sangelui, astfel incat sa se opreasca sangerarea. Aceasta compresie asigura o hemostaza provizorie, pana la sosirea echipei medicale sau pana la ajungerea intr-un serviciu medical unde se poate realiza hemostaza definitiva. Daca victima este constienta va fi incurajata sa consume lichide.

Hemoragiile
CINCI TEHNICI DE HEMOSTAZ PROVIZORIE Pansamentul compresiv Poziia elevat cu compresiune direct Compresiune la distan Imobilizarea membrelor Garou

Hemoragiile
Pansamentul compresiv Pansament compresiv este cel mai simplu mod de a realiza hemostaza; se acopera rana cu mai multe comprese sterile sau in lipsa lor cu bucati de panza curata (batiste, haine etc.) care se comprima cu podul palmei sau cu fasa.

Hemoragiile
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un pansament compresiv sunt: - sa comprime suficient esuturile pentru a asigura hemostaza - sa fie facut in conditii de asepsie pentru a preveni infectia - sa nu stanjeneasca circulatia de dedesubt (risc de leziuni ischemice)

Hemoragiile
Locul compresiei Compresia se efectueaza intotdeauna in amonte de sensul curgerii sangelui, astfel: - plagi ale arterelor antebratului: compresia se aplica la nivelul bratului (artera brahiala) - plagi ale bratului: compresia in axila (artera axilara) - plagi ale umarului: se comprima cu degetele in fosa supraclaviculara, in spatele claviculei (artera subclavie)

Hemoragiile

- plagi ale gambei si piciorului: compresie in fosa poplitee - in spatele genunchiului - plagi ale coapsei: compresia intr-o zona numita triunghiul lui Scarpa, apasand cu degetele mari de la maini suprapuse in timp ce cu palmele se inconjoara coapsa - plagi ale aortei si arterelor iliace: compresia peretelui abdominal cu pumnul, pana la coloana (mai dificil de realizat)

Hemoragiile

- plagi superficiale ale fetei: compresia in fata urechii - anterior de tragus (artera temporala superficiala) - plagi faciale: compresia la nivelul mandibulei in cazul leziunii in teritoriul arterei faciale, sau compresie pe carotida comuna (atentie: nu se face compresia carotidiana in ambele parti simultan) in plagi faciale si ale scalpului.

Hemoragiile
HEMOSTAZA N LEZIUNILE CAPULUI I REGIUNII FACIALE Compresiune digital; pansament compresiv Suturarea rapid a plgii Pansament aseptic cu aplicarea pungii cu ghea Epistaxis: pensarea nasului

Hemoragiile
Garoul Aplicarea garoului este o masura extrema, care se aplica numai in caz de hemoragii arteriale masive, atunci, cand nu este posibila realizarea hemostazei prin alte metode.

Hemoragiile

Garoul este un cordon elastic, care este folosit pentru realizarea hemostazei in cazul unor hemoragii care nu pot fi oprite altfel, de obicei in cazul plagilor membrelor. In absenta unui garou, se poate folosi: un fular, cordon, curea, cravata, snur, elastic etc.

Hemoragiile
Deoarece, prin aplicarea garoului, se intrerupe atat scurgerea sangelui din vasul lezat cat si circulatia intregii portiuni situate distal de garou, ceea ce poate determina leziuni grave pana la necroze, garoul ramane o solutie de rezerva. In cazul in care se aplica garoul, acesta nu se aplica direct pe piele ci peste o bucata de fasa sau alt material moale si se ataseaza neaparat un bilet pe care se noteaza numele victimei si ora exacta a aplicarii garoului.

Locuri de hemostaz provizorie

Hemoragiile
Epistaxisul Epistaxisul este hemoragia de la nivelul foselor nazale. De cele mai multe ori epistaxisul este redus cantitativ, insa in unele cazuri pot apare hemoragii mari. Primul ajutor in cazul epistaxisului consta in adoptarea unei pozitii cu capul usor aplecat in fata si aplicarea unei compresii digitale pe aripa nazala de unde este hemoragia.

Hemoragiile
Amputatia de membre
In cazul amputarii (taierii sau sectionarii) unui membru: - oprirea sangerarii se face fie prin aplicarea unui garou la radacina membrului ranit fie printr-un bandaj compresiv - membrul sectionat va fi introdus intr-o punga de plastic si un recipient cu gheata - victima va fi asezata in decubit cu membrele inferioare mai sus decat capul, si daca e posibil cu membrul ranit ridicat deasupra nivelului inimii - victima va fi transportata cat mai repede la spital.

COMBUSTIILE

(ARSURILE)

COMBUSTIE
Arsura este o boala chirurgicala a intregului organism, determinata de amploarea suprafetei, profunzimii si modul de evolutie a leziunii locale

COMBUSTIE
In functie de agentul termic care lea provocat, arsurile pot fi clasificate in :

COMBUSTIE

arsuri prin caldura sau termice (lichide fierbinti, gaze sau vapori supraincalziti, corpuri solide incandescente, flacara, radiatie termica) ; arsuri chimice (acizi, baze si unele saruri minerale) ; arsuri date de flama electrica ;

COMBUSTIE
Atunci cand se apreciaza gravitatea unei arsuri, se tine seama de doi parametri : intinderea in suprafata si gradul de profunzime a acesteia.

COMBUSTIE
Din punctul de vedere al profunzimii, arsurile se clasifica in patru grade avand semne caracteristice

COMBUSTIE

Gradul I eritem : edem, hipertermie, usturime; Gradul II flictena alba cu continut serocitrin, limpede, transparent, eritem accentuat, edem;

COMBUSTIE

Gradul III flictena rosie cu continut sanguinolent tulbure; Gradul IV escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate, carbonizand musculatura si chiar vasele. Culoarea escarei variaza de la alb la negru, in raport cu gradul de temperatura;

COMBUSTIE
Clasificarea arsurilor in functie de intinderea lor in suprafata Pentru a putea face calculul suprafetei arse, exista tabele de balcul, in care se specifica pentru fiecare segment de corp procentul acestuiafata de suprafata totala a corpului.

COMBUSTIE

Cunoscand ca suprafata unei palme reprezinta cca. 1 % pot fi calculate din ochi proportiile leziunii. Astfel, se pot calcula :

COMBUSTIE

capul si gatul insumeaza cca. 9%; fiecare membru toracic (superior) cca. 9 %; fiecare membru pelvin (inferior) cca. 18 %; trunchiul anterior cca. 18 %; trunchiul posterior cca. 18 %; zona pelviana cca 1%;

COMBUSTIE
Se considera ca orice arsura de gradul II sau III care depasesc 15 % din suprafata corpului adultului si 5 % din cea a copilului trebuie sa beneficieze de o asistenta medicala imediata si completa, pentru a preintampina constituirea socului.

COMBUSTIE

Prim ajutor n caz de combustii

COMBUSTIE

Limitarea agentului (termic, chimic) Nu se efectuiaz prelucrarea primar a plgii Nu se aplica losioane, ungvente Nu se inltureaz flictenele n caz de combustie chimic nu se folosete un agent neutralizant

COMBUSTIE

Se aplic pansament steril Se efectuiaz hipotermie local In caz de combustie chimic se spal cu ap curat Se efectuiaz rehidratarea (dac nu e prezent voma)

Degerturi

Degerturi

Degerturile sunt leziuni produse de aciunea frigului asupra unei pri a corpului.

Degerturi

n funcie de profunzimea zonei afectate putem deosebi: degerturi superficiale; degerturi profunde;

Degerturi
Simptome: frecvent senzaie de furnicturi ale pielii, urmate de o durere moderat, culoarea pielii devine roiatic, schimbndu-se mai apoi ntr-una palid.

Degerturi
Primul ajutor n caz de degerturi: nclzete pielea degerat n contact cu pielea ta pn ce zona afectat i racapt culoarea normal i simurile; acoper zona n cauz i protejeaz bolnavul mpotriva frigului.