UNIVERSITATEA „A.I.

CUZA” IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE
SOCIAL POLITICE
SPECIALIZARE SOCIOLOGIE
AN I
STUDENTI:
POENARU ALEXANDRA
ACATANOAIE ANCA
TICAL CLAUDIA
CHIVOIU OANA
PAVLICENCO LIUBA
CRASMARU OLGA
 DESPRE
SINUCIDERE
EMILE DURKHEIM
 INTRODUCERE
 printre diversele specii de moarte , exista unele care prezinta
trasatura particulara de a fi fapta victimei insasi,de a fi
rezultatul unui act al carui pacient este chiar autorul sau
 Numim sinucidere orice moarte care rezulta mijlocit sau
nemijlocit dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima
insasi.
 Aceasta def este insa incompleta,ea nu face distinctia intre 2
tipuri foarte diferite de moarte.
 Nu am sti sa asezam in aceeasi clasa si sa tratam in acelasi
mod moartea halucinatului care se arunca de la o fereastra
inalta ,pt ca o crede la acelasi nivel cu solul,si moartea omului
cu spiritul sanatos,care se loveste constient de fapta sa.
INTRODUCERE....
 Sinuciderea este inainte de toate actul de disperare al
unui om care nu mai doreste sa traiasca,sinuciderea este
un abandon.
 Ceea ce este comun tuturor formelor posibile ale
renuntarii supreme ,este ca actul prin care se realizeaza
este savarsit in cunostinta de cauza ;victima in momentul
in care actioneaza stie ce trebuie sa rezulte din fapta sa
si care a fost motivul.
 In mod definitiv: se numeste sinucidere oice caz de
moarte care rezulta direct sau indirect dintr-un act
pozitiv sau negativ savarsit de victima insasi si despre
care aceasta stie ce rezultat va produce.
 CARTEA INTAI: FACTORII EXTRA- SOCIALI
CAP.I „SINUCIDEREA SI STARILE PSIHOPATICE”

 Exista 2 feluri de cauze extra-sociale carora le putem

atribui a priori o influenta asupra ratei sinuciderilor:
dispozitia organo-fizica si natura mediului fizic.
 exista maladii a caror rata anuala este relativ constanta pt o
societate data,in timp ce variaza destul de mult in fct.de
popor –asa este nebunia.
 Daca am avea vreun motiv pt a vedea in orice moarte
voluntara manifestarea unei tulburari mintale,problema s-
ar rezolva,sinuciderea ar fi doar o afectiune individuala
 Dupa Esquirol: „sinuciderea ofera toate caracterele unei
alienatii mintale”. „ omul atenteaza asupra vietii sale
doar atunci cand delireaza,iar sinucigasul este un alienat”
• Falret si Moreau de Tours :„sinuciderea trebuie privita
intotdeauna ca un rezultat al alienarii mintale?”
• Daca se poate stabili ca sinuciderea este o nebunie cu propriile
sale caracteresi cu evolutia sa distincta,problema este
rezolvata;orice sinucigas este un nebun.
• Dar exista oare o nebunie-sinucidere??
• Tendinta spre sinucidere fiind,prin natura sa,speciala si
determinata,daca ar constitui o varietate a nebuniei,nu ar putea fi
decat o nebunie partiala si limitata la un singur act.
• Ptr ca ea sa poata caracteriza un delir,ar trebui sa se bazeze doar
pe acest lucru; daca ar exista si alte cauze,nu am avea vreun motiv
sa def tendinta prin una din ele mai mult decat prin celelalte.
 In terminologia traditionala a patologiei mintale,aceste
delire restranse sunt numite monomanii
 Monomanul este un bolnav a carui constiinta este perfect
sanatoasa,cu o singura exceptie,el are o songura
tara,localizata net.
 De ex.are uneori o dorinta irationala si absurda de a bea ,de
a fura sau de a insulta.
 Fondul vietii mentale este acelasi si la monoman si la omul
sanatos,doar ca la primul o anumita stare pshica se
detaseaza printr-un relief deosebit din fondul comun.
 Sinuciderea este in general plasata sub influnta unei pasiuni
anormale care ori isi epuizeaza brusc toata energia ori si-o
dezvolta in timp.
 Se mentioneaza 4 tipuri de sinucidere:
 1.sinuciderea mecanica- se datoreaza fie halucinatiilor ,fie
conceptiilor delirante.bolnavul se omoara pt a scapa de un pericol
sau de o rusine imaginara,ori pt a asculta un ordin misterios orimit
„de sus”.
 2.sinuciderea melancolica –este legata de o stare generala de
extrema depresie,de tristete exagerata care-l determina pe bolnav sa
nu mai aprecieze corect relatiile sale cu oamenii si lucrurile din
jur.viata i se pae plictisitoare si dureroasa.
 3.sinuciderea obsesiva – sinuciderea nu are un motiv,real sau
imaginar,ci este cauzata doar de ideea fixa a mortii care,fara vreun
motiv palpabil,domina spiritul bolnavului. El este obsedat de dorinta
de a se omorî,chiar daca stie ca nu are nici un motiv rezonabil s-o
faca. este nevoie instinctiva asupra careia nici gandirea ,nici
rationamentul nu au vreo putere;este asemeni acelor nevoi de a
fura,a ucide,a incendia,dn care a generat conceptul de monomanie.
 4.sinucidere impulsiva sau automata-nu este motivata mai
mult decat precedenta,nu este justificata nici in realitate nici in
imagiatia bolnavului. Ea rezulta dintr-un impuls brusc si
imediat,irezistibil. Vederea unui cutit,plimbarea pe marginea
unei prapastii ,etc dau nastere instantaneu ideii de sinucidere si
actul in sine urmeaza atat de repede incat,deseori,bolnavii nu-si
dau seama de ceea ce se intampla.
 In rezumat,toate sinuciderrile care se datoreaza unor tulburari
mintale,sau sunt lipsite de temei,sau sunt detrminate de motive
pur imaginare.
 Atata timp cat sinuciderile alienatilor nu formeaza genul de
intregime ci repr.doar o varietate a sa,starile psihopatice care
constituie alienarea mintala nu pot justifica predispozitia
colectiva spre sinucidere,in generalitatea ei.
 E.D. Vorbeste de neurastenie- un soi de nebunie
rudimentara,este o stare mult mai raspandita decat tulburarea
mintala si continua sa se generalizeze.
 Neurastenia poate predispune la sinucidere:neurestenicii
sunt,prin temperamentul lor,predestinati parca suferintei.
 Sinuciderea ca si nebunia este mai raspandita in orase decat la
tara.
 1.toate statisticile stabilesc ca,in azilele de nebuni populatia
feminina este sensibil superioar acelei masculine. Raporturile
variaza in fct de tara ,este in general de 54-55 femei la 46 sau
45 barbati.
 2.nebunia este mai frecventa la evrei decat in celelalte
cconfesiuni religioase.
 3.in toate tarile tendinta spre sinucidere creste regulat din
copilarie pana la batranetea cea mai inaintata. Chiar daca
uneori ea scade,dupa 70-80ani,diferenta e foarte mica
ramanand de 2-3 ori mai mare decat la varsta maturitatii.
 4. nu se se gaseste un raport intre variatiile sinuciderii si
nebuniei nici daca diferitele societati sunt comparate din acest
punct de vedere.
 CAP.II „SINUCIDEREA SI STARILE
PSIHOLOGICE NORMALE. RASA.EREDITATEA
 Este posibil ca predispozitia spre sinucidere sa derive din
constitutia individului fara a depinde in mod special de
starile anormale mentionate.
 Ce este o rasa??? Prin rasa se intelege un grup de indivizi
cu trasaturi comune ,care,in plus,datoreaza aceasta
similitudine de caractere unei origini comune.
 Quatrefages a def rasa drept „ansamblul indivizilor
asemanatori care apartin aceleiasi specii si care transmit
din generatii in generatii caracterele unei varietati
primitive”
 rasa inseamna un grup de indivizi care prezinta asemanari.
 Aceste asemanari trebuie sa fie ereditare ;ele nu se refera la
religie,profesie,etc
 Prichard spunea,:sub numele de rasa se intelege orice grupare
de indivizi care prezinta caractere comune,transmisibile prin
ereditate,originea acestor caractere nefiind luata in discutie.
 Broca : varietatile genului omenesc au primit numele de
rase,ceea ce determina aparitia ideii de filiatie mai mult sau mai
putin directa intre idivizii aceleiasi varietati,dar nu rezolva
problema inrudirii dintre indivizii din varietati diferite.”
 Morselli a gasit 4 grupari:tipul germanic ( avand drept varietati
germanul,scandinavul,anglo-saxonul,flamandul),tipul celto-
roman( belgienii,fr,it,sp.),tipul slav si tipul uralo-altaic.
 in Franta se distinge 150 sinucideri la 1 mil de loc, iar in in
Italia 30,in Spania chiar mai putin.
 CAP III „ SINUCIDEREA SI FACTORII
COSMICI”
 Daca predispozitiile individuale nu constituie cauze
determinate ale sinuciderii,ele capata mai multa inluenta
atunci cand se combina cu anumiti factori cosmici.
 Printre factorii cosmici carora li s-a atribuit o influenta in
privinta sinuciderii sunt clima si temperatura sezoniera.
 Intre 36°-43° latitudine 21,1 sinucideri la 1 mil de loc

 43°-50° - 93,3 „ -------------”

 50°-55° - 172,5 „ --------------”
 peste 55° - 88,1 ”--------------”
 Influenta temperaturii sezoniere pare a fi mai clar stabilita
caci faptele,desi pot fi interpretate diferit,sunt totusi
constante.
 Daca am incerca sa gasim rational anotimpul cel mai favorabil
sinuciderilor am spune ca cerul trebuie sa fie cat mai
intunecat,temperatura cat mai joasa sau cat mai multa
umiditate.
 Aspectul dezolant al naturii ar avea drept efect sa predispuna
omul la reverie,sa trezeasca pasiunile triste,sa provoace
melancolia.
 Montesquieu considera tarile cetoase si reci drept cele mai
favorabile dezvoltarii fenomenului de sinucidere.
 Sinuciderea nu atinge valoarea sa maxima nici iarna,nici
toamna ,cum s-ar putea crede,ci in cel mai frumods
anotimp,atunci cand natura este mai frumoasa,iar temp mai
dulce- omul renunta la viata tocmai atunci cand viata este mai
usoara.
 CAP. IV „ IMITATIA”
 Imitatia poate avea loc intre indivizi pe care nu-i uneste
nicio legatura de tip social,ceea ce arata ca e vorba despre
un fenomen pur psihologic.
 Un om poate sa-l imite pe altul,fara ca cei doi sa fie solidari
unul cu altul ,sau sa apartina aceluiasi grup.
 Cuvantul este folosit in mod curent ptr a desemna simultan
cele 3 grupe de fapte:
 1.in sanul unui grup social aflat sub actiunea unei aceleiasi
cauze,sau a unui fascicul de cauze similare,este posibil sa
se formeze o asa numita „nivelare” a constiintelor ,astfel
incat toti membrii grupului sa gandeasca si sa simta la fel-
ansamblul de operatii din care rezulta acordul a fost deseori
numit imitatie.
 2. numele de imitatie s-a dat si acelei nevoi care ne impinge sa
ne armonizam cu societatea din care facem parte,adoptand stilul
general de a gandi si actiona din jurul nostru.
 3.este posibil sa imitam un act doar pt ca s-a petrecut in fata
noastra sau pt ca am auzit vorbindu-se despre el. Il copiem doar
de dragul de a-l copia,fara a-l considera neaparat util si fara a fi
manati dedorinta de a semana cu vreun model.
 Imitatia exista cand un act are drept antecedent imediat
reprezentarea unui act simlar,savarsit anterior de o alta
persoana,fara ca intre reprezentare si executie sa se intercaleze
vreo operatie intelectuala,explicita sau implicita,referitoare la
caracterele intrinseci ale actului reprodus.
 Este neindoielnic faptul ca sinuciderea se transmite prin
molipsire .
 Chiar daca sinuciderea se poate transmite de la individ la
individ,aceasta nu inseamna a priori ca „molipsirea” produce
efecte sociale,deci ca afecteaza rata sociala a sinuciderilor
 Daca este sigur ca sinuciderea poate fi molipsitoare de la
individ la individ,ea nu poate fi insa propagata prin imitatie
astfel incat rata sinuciderilorsa fie afectata.
 Imitatia poate declansa unele cazuri individuale,dar nu
contribuie la determinarea predispozitiei inegale catre
sinuciderea a diferitelor societati,sau a grupurilor sociale
diferite de cadrul unei societati.
 Insa,imitatia,doar prin propriile sale forte,nu poate determina
sinuciderea.
 CARTEA A II-A „CAUZE SOCIALE SI TIPURI SOCIALE”
CAP I „METODE PT DETERMINAREA CAUZELOR SI
TIPURILOR SOCIALE”

 Cum pot fi determinate cauzele???

 In timpul cercetarilor judiciare ce se efectueaza in fiecare caz de
sinucidere,este notat si mitivul (necaz de familie,durere fizica
sau de alta natura,remuscare,alcoolism etc) care pare sa fi
determinat sfarsitul.
 In statisticile fiecarei tari,toate rezultatele acestor anchete sunt
reunite in tabele speciale sub titlul: Motive presupuse ale
sinuciderilor.
 Precizarea cauzelor unui fenomen este intotdeauna o problema
dificila,fiind necesare numeroase observatii si experiente.
 Dintre toate fenomenele volitiunile umane sunt cele mai
complexe.
 Toate cauzele sunt plasate sub actiunea unei stari mai
generale,pe care fiecare cauza o reflecta mai mult sau mai putin
fidel.
 Aceasta stare determina „productivitatea” fiecarui motiv si tot
ea constituie adevarata cauza a sinuciderilor.
 Fortele care imping la sinucidere muncitorul si intelectualul
orasean sunt foarte diferite...aceasta demonstreaza ca motivele
atribuite de investigatii si chiar cele pe care si le imagineaza
insasi victima nu sunt decat cauze aparente..fiind doar
repercursiuni individuale ale unei stari generale,ele nu o
exprima totusi fidel,deoarece cauzele raman aceleasi chiar cand
starea se modifica.
CAP II „SINUCIDEREA EGOISTA”

 Conceptul de egoism:
 Societatea nu se poate dezintegra fără ca, în aceeași
măsură, individul să nu se degajeze de viata sociala, fara
ca propriile sale teluri sa nu devina preponderente fata de
telurile comune, fara ca personalitatea sa, într-un cuvânt sa
nu tinda a ajunge deasupra personalitatii colective. Cu cat
gruparile sociale sunt mai slabite, cu atat individul
depinde mai putin de ele, cu atat se bizuie mai mult pe
sine insusi, recunoscand doar acele reguli de conduita ce
servesc propriului interes. Egoismul este acea stare în care
eul individual se afirmă în exces față de cel social și
putem da numele de egoist tipului particular de sinucidere
care rezulta dintr-o individualizare nemasurata.
OMUL ESTE DUBLU,CACI OMULUI FIZIC
I SE ADAUGA OMUL SOCIAL
 Societatea are o mare influență în viața individului căci
răul pe care îl resimte se transmite și părților sale
componente. Societatea este scopul spre care tinde cea
mai buna parte a fiintei noastre, ea nu poate deci sa
dispara fara sa realizeze ca activitatea membrilor sai
ramane fara scop. De vreme ce suntem opera societatii,
ea nu poate avea sentimentul propriei decaderi fara a
intelege ca opera sa nu va mai servi la nimic. Astfel se
formeaza curentele de depresie si dezamagire. Acest tip
de sinucidere merita deci numele de egoism. Egoismul
nu este un factor auxiliar ci chiar cauza sa generatoare.
Daca ceea ce îl leagă pe om de viata dispare, înseamnă
că a dispărut legătura lui cu societatea.
 In tarile catolice ca Spania,Portugalia, Italia sinuciderea
este putin dezvoltata,ea atingand valoarea maxima in
tarile protestante:Prusia,Saxonia,Danemarca.
 Protestantii furnizeaza mult mai multe sinucideri decat
orice alt cult
 In cazul evreilor aptitudinea lor catre sinucidere este
inferioara celei a protestantilor.
 Sinuciderea este prohibida la fel de categoric de ambele
culte;nu numai ca fapta atrage pedepse morale extrem de
severe,cele 2 relatii propovaduiesc faptul ca dincolo de
moarte incepe o viata noua,in care faptele rele,printre
care si sinuciderea,sunt aspru pedepsite.
 CAP III „SINUCIDEREA EGOISTA”
CONTINUARE
 1.Casatoriile prea timpurii au o influenta agravanta
asupra sinuciderii mai ales in cazul barbatilor.
 2.Dupa 20 de ani persoanele casatorite,de ambele
sexe,beneficiaza de un coeficient de aparare in raport cu
celibatarii.
 3.coeficientul de aparare al persoanelor casatorite fata
de celibatari variaza in fct de sex
 4. vaduvia diminueaza coeficientul de aparare al
persoanelor casatorite,indiferent de sex,dar de obicei nu
il anuleaza total.
 Imunitatea de care se bucura persoanele casatorite poate
avea doar una din cauzele urmatoare:
 Ori se datoreaza influentei mediului familial,care ar
neutraliza in acest caz inclinatia spre sinucidere sau ar
impiedica-o sa izbucneasca.
 Ori are drept de cauza ceea ce numeste selectie
matrimoniala
CAP VI „SINUCIDEREA ALTRUISTA”
 Starea altruistă=starea în care eul nu-și aparține deloc sie
însuși, în care se confundă cu altceva din exteriorul său,
cea în care polul conduitei sale se află în afară, în grupul
din care face parte. Sinuciderea altruistă este sinuciderea
care provine dintr-un altruism intens.
 Sinuciderea este frecventa la popoarele primitive,dar
prezinta caracteristici particulare
 1.sinuciderea barbatilor ajunsi la batranete sau atinsi de
boala
 2.sinuciderea femeilor la moartea sotului

 3.sinuciderea servitorilor si supusilor la moartea

stapanului.
 CAP V „SINUCIDEREA ANOMICA”
 Sinuciderea anomică este rezultatul dereglării mecanismelor sociale
care se repercutează direct asupra numărului de morţi voluntare.
Anomia este, în societățile noastre moderne, un factor regulat și
specific al sinuciderii, este una din cauzele cifrei anuale.
 Singurul motiv al înmulțirii sinuciderilor este catastrofa financiară.
Numărul falimentelor este un barometru care reflectă cu suficientă
sensibilitate variațiile prin care trece viața economică. Când acest
număr crește brusc de la un an la altul înseamnă că s-a produs o
perturbare.

 Orice zdruncinare a echilibrului, chiar dacă provoacă belșug și

sporirea vitalității generale, favorizează sinuciderea. Întotdeauna
când structura socială suferă modificări importante, datorită fie unei
dezvoltări suplimentare , fie unui cataclism neașteptat, omul își ia
viața cu mai multă ușurință
 În cadrul dezastrelor economice, se produce un soi de
declanșare ce aruncă brusc anumiți oameni într-o situație
inferioară celei pe care o avuseseră înainte. Ei sunt
nevoiți să-și reducă exigențele, să-și restrângă nevoile, să
renunțe mai mult. Pierd dintr-o dată avantajele sociale,
iar educația lor morală trebuie refăcută. Societatea nu-i
poate adapta noii vieți într-o clipă, nu-i poate obișnui
instantaneu cu surplusul de tensiune la care sunt supuși.
Chiar perspectiva decăderii le este insuportabilă,
suferințele îi detașează de noua existență, chiar înainte de
a încerca să se acomodeze. Lucrurile se petrec
asemănător și când criza provine dintr-o creștere bruscă a
puterii și averii. Când condițiile de viață se schimbă, se
schimbă și scara de valori după care se reglează nevoile
societății, căci ea depinde de resursele sociale și fixează
partea ce trebuie să revină fiecărei categorii sociale.
 Starea de dereglare sau de anomie este întărită de faptul că
pasiunile sunt mai puțin disciplinate exact în momentul când
ar avea nevoie de mai multă disciplină.
 Există însă o sferă a vieții sociale în care anomia se află
astăzi în stare cronică: lumea comerțului și a industriei.
Funcțiile industriale și comerciale furnizează o mare parte
din sinucideri.
 Ele se ridică până la nivelul funcțiilor liberale, iar uneori
chiar le depășesc, sunt mult mai afectate de sinucidere decât
agricultura, în industria agricolă veche, puteri reglatoare au
însă o mare influență, iar febra afacerilor a pătruns cel mai
puțin
 Însă bogații suferă cel mai mult de pe urma sinuciderii în
timp ce clasele inferioare au un orizont limitat și de aceea
dorințele lor sunt mai clar definite. De aceea acest fenomen
care apare din suferința oamenilor datorită dereglării
activității lor se numește sinucidere anomică.
 CARTEA III „DESPRE SINUCIDERE CA FENOMEN
SOCIAL IN GENERAL”
CAP I , ELEMENTUL SOCIAL AL SINUCIDERII

 conditiile individuale de care putem presupune a priori

ca depinde sinuciderea sunt de 2 feluri.
 Mai intai vorbim despre situatia exterioara in care se
gaseste plasat agentul....oamenii se sinucid pt ca au
suferit necazuri de familie sau deceptii ale amorului
propriu,alteori pt ca au cunoscut saracia sau boala,alteori
pt ca isi reproseaza o greseala morala etc.
 Sinuciderea este favorizata mai degraba de prea multa
bunastare,iar nr cel mai mare de cazuri se inregistreaza
in epocile si in clasele sociale in care viata este mai putin
aspra.
 Putem auta cauzele aptitudinii pt sinucidere in insasi natura
societatii.
 Pe cat de indoielnice si echivoce erau legaturile dintre
sinucidere si faptele de ordin biologic si fizic,pe atat de
vizibile si constante sunt cele cu anumite stari ale mediului
social.
 Daca femeia se sinucide mai putin decat barbatul,este pt ca e
mai putin angajata decat el in viata colectiva,careia ii simte
mai putin influenta pozitiva sau negativa.
 Fiecare grup social are intr-adevaro inclinatie colectiva
proprie,din care deriva inclinatiile individuale,si care este
constituita din curente de egoism,altruism sau anomie.
 Tendintele colective au o existenta proprie;sunt forte la fel de
reale ca fortele cosmice,chiar daca au alta natura.
 Realitatea tendintelor colective este demonstrata,ca si in
cazul fortelor cosmice,prin constanta efectelor lor.
 cand constatam ca nr deceselor variaza foarte putin de la
un an la altul,spunem ca mortalitatea depinde de climat,de
temperatura,de natura solului,adik de un anumit nr de
forte materiale care,fiind independente de individ,raman
constante chiar daca generatiile se schimba.
 CAP II „RAPORTURILE SINUCIDERII CU
CELELALTE FENOMENE SOCIALE”
 Fiind prin elementul sau esential un fenomen
social,sinuciderea trebuie cercetata din perspectiva locului
pe care il ocupa in ansamblul celorlalte fenomene sociale.
 Prima problema este clasarea ei printre actele permise de
morala sau printre cele condamnate.
 Sinuciderea este oare o fapta criminologica??

 Codul penal al statului New York(1881) considera ca

sinuciderea este o crima.
 Societatile mahomedane condamna sinuciderea la fel de
aspru. „Omul – spune Mahomed- nu moare decat prin
vointa Domnului,dupa Cartea ce fixeaza sfarsitul vietii lui”
 Sinuciderea si omuciderea constituie doua curente
contrare si opuse, sau este vorba de doua canale diferite
ale unui singur curent,alimentat de o sursa unica si care
nu se poate orienta intr-o directie,decat retragandu-se
din cealalta intr-o cantitate egala.
 Criminologii italieni vad in sinucidere si omucidere doua
manifestari ale unei stari unice,doua efecte ale aceleiasi
cauze,care se exprima cand sub o forma cand sub
cealalta,fara a putea sa imbrace ambele aspecte simultan.
 CAP III „ CONSECINTE PRACTICE”
 Nu tot ce este evitabil este morbid,insa tot ce este morbid
este evitabil,cel putin ptr majoritatea subiectilor.
 Daca vrem sa nu renuntam la a face distinctie intre idei si
termeni,este posibil sa denumim „boala” o stare sau un
caracter pe care fiintele unei specii nu pot sa nu il
aiba,care este implicat obligatoriu in constitutia lor.
 Exista obligatoriu crima,ea nu poate sa dispara,este
implicata de conditiile funddamentale ale organizarii
sociale,asa cum sunt ele cunoscute.
 Crima este deci normala

 Daca este normal sa existe crime,este normal sa fie si

pedepsite....pedeapsa si crima formeaza un cuplu
inseparabil.
 CONSTANȚA SINUCIDERII IN PRINCIPALELE TARI
EUROPENE
(CIFRE ABSOLUTE)
Anul Franta Prusia Anglia Saxonia Bavaria Danema
rca
1841 2814 1630 290 337
1842 2866 1598 318 317
1843 3020 1720 420 301
1844 2973 1575 335 244 285
1848 3301 1649 398 215 305
1850 3596 1736 390 250 340
1855 3810 2351 568 307 399
1860 4050 2105 1365 548 339 468
1869 5114 3544 1588 710 425 462
 RAT A SINUCIDERILOR LA UN MILION DE LOCUITORI IN
DIFERITE TARI ALE EUROPEI
Perioada 1871-75 1874-78 Nr de ordine
(1866-70) in
I per II III
per per

italia 30 35 38 1 1 1
belgia 66 69 78 2 3 4
anglia 67 66 69 3 2 2
norvegia 76 73 71 4 4 3
austria 78 94 130 5 7 7
suedia 85 81 91 6 5 5
bavaria 90 91 100 7 6 6
franta 135 150 160 8 9 9
prusia 142 134 152 9 8 8
danemarca 277 258 255 10 10 10
saxonia 293 267 334 11 11 11
 TENDINTA SPRE NEBUNIE IN DIFERITE CONFESIUNI RELIGIOASE
nr de nebuni la 1000 de locuitori din fiecare cult

protestanti catolici evrei

Silezia (1858) O,74 0,79 1,55
Mecklemburg( 1862) 1,36 2,0 5,33
Ducatul bade (1863) 1,34 1,41 2,24
Ducatul bade (1873) 0,95 1,19 1,44
Bavaria (1871) 0,92 0,96 2,86
Prusia (1871) 0.80 0,87 1,42
Wurttemberg (1832) 0,65 0,68 1,77
Wurttemberg (1853) 1,06 1,06 1,49
Wurttemberg (1875) 2,18 1,86 3,96

Marele ducat hesse (1864 0,63 0,59 1,42

Oldenburg (1871) 2,12 1,76 3,37

Cantonul bema (1871) 2,64 1,82