PSIHOFIZIOLOGIA LOBULUI

OCCIPITAL
Lobul occipital ~ 1/10 din volumul total al creierului
aria 17 Brodmann - aferente de la corpul geniculat extern homolateral (radiatiile
optice) - integrarea primara vizuala
ariile asociative 18 (parastriata) si 19 (peristriata) – concentrice (campul 19 -
conexiuni cu câmpurile 17 si 18 homo- si controlaterale, cu ariile prefrontale,
motorii 6 si 8, ariile senzitive 3, 1, 2, 5 si 7, cu ariile auditive 22, 21 si 39)
(asigura integrarea secundara:
= rol în organizarea imaginii optice, în sintetizarea perceptiilor si în
recunoasterea vizuala a lumii exterioare
= integrarea de tip propozitional, discursiv, în perceperea relatiilor dintre
obiecte
prezentate prin intermediul cuvântului si al informatiei obiectuale particulare
= impreuna cu lobii frontal, parietal si temporal, participa la integrarea si
realizarea modalitatilor superioare de codificare a informatiei (ex: prin sistemul
semnelor grafice din cadrul limbajului scris)
 Leziunile lobului occipital:
 tulburari de câmp vizual (afectarea ariei 17)
 sindrom psihovizual (afectarea ariilor asociative 18
si 19)
 tulburari gnozice vizuale
 iluzii vizuale (imagini perceptive deformate)
 halucinatii vizuale (imagini percepute în absenta
obiectelor reale)
Tulburari ale senzorialitatii vizuale si ale
integrarii primare
 Lezarea aria 17 Brodmann
 grade diferite de tulburari de câmp vizual
 Tulburari de câmp vizual.
 Leziunile occipitale unilaterale:
 - hemianopsia homonima laterala
 Lezarea unei singure buze a scizurii calcarine:
 - cvadrantanopsia
 Lezarea occipitala bilaterala:
 hemianopraxie laterala homonima bilaterala cu conservarea
vederii centrale
 Cecitatea corticala
 Substrat:
 lezarea bilaterala a câmpului 17
 asociata deseori cu agnozie
 Caracteristici:
 - pierderea totala a vederii
 - ignorarea deficitului (anozognozie) – frecvente halucinatii
vizuale elementare si complexe
 Reducerea acuitatii vizuale
 Substrat:
 - lezare segmentara arie vizuala primara
 Caracteristici:
 diminuare a contrastului dintre figura si fond, estompare a contururilor
obiectelor
 Tulburarea sensibilitatii cromatice
 Substrat:
 lezarea anumitor portiuni din aria 17 Brodmann
 Caracteristici:
 tulburari majore în discriminarea si recunoasterea culorilor
(nesesizarea tonurilor cromatice - cecitate cromatica centrala)
 Tulburarea sensibilitatii luminoase
 Grade diferite de profunzime:
 cresterea pragului senzorial inferior
 - cresterea pragurilor diferentiale
 - scaderea generala a nivelului sensibilitatii (ambliopie)
 - cecitatea corticala totala
 Tulburari ale perceptiei obiectuale
Tulburarea integralitatii si structuralitatii

 Leziunile lobului occipital la nivelul ariilor asociativ- integrative 18 si 19

Brodmann:
 unilaterala: dezintegrare primara unilaterala a perceptiei
 - bilaterala: destramarea globala a structuralitatii perceptiei (agnozie optica)
 - lezare cortex vizual stâng + substantei albe subiacenta: alexie agnozica
sau alexie fara agrafie (agnozie vizual-verbala)
 - incapacitate de a citi litere, cuvinte sau fraze
 - capacitatea de a le copia
 - hemianopsie pentru câmpul vizual drept
 Agnozia pentru culori = tulburare de identificare a culorilor în lipsa vreunei
discromatopsii, afazii sau degradari intelectuale
 Anomie = leziuni occipitale stângi (imposibilitatea de a denumi culorile
obiectelor)
 Agnozia spatiala = tulburari de perceptie,
reprezentare si întelegere a spatiului
 tulburari de manipulare a datelor spatiale
 - pierderea memoriei topografice
 - pierderea posibilitatii de localizare a
obiectelor
 - imposibilitatea de a compara marimi
masurate
 - pierderea vederii stereoscopice
Tulburarea perceptiei formei, dimensiunilor si miscarilor
obiectelor
 Leziunile lobilor occipitali - alterari ale perceptiei structuralitatii obiectelor
(imposibilitatea recunoasterii obiectelor)
 Iluziile(metamorfopsii) si halucinatiile vizuale - frecvent în sindroamele
psihovizuale.
 Clasificarea metamorfopsiilor - 7 clase:
 1) Denaturari ale marimii si dimensiunii obiectelor: macropsie, micropsie
 2) Oblicizarea liniilor sau dimensiunilor verticale sau orizontale
 3) Inversiunile (perceperea ca în oglinda)
 4) Alterarea contururilor obiectelor
 5) Denaturarea culorilor obiectelor (acromatopsie)
 6) Fragmentarea contururilor obiectelor.
 7) Tulburarea perceptiei miscarii obiectelor în spatiu
 Sindromul Balint:
 Substrat: leziunile occipitale
 Simptome:
 -paralizia psihica a privirii
 -ataxia optica
 - inatentia vizuala
 Paralizia psihica a privirii
 -dezorganizarea programelor executive ale miscarilor oculare
voluntare, de inspectie si explorare a câmpului perceptiv extern,
cu conservarea mobilitatii oculare reflexe.
 N.B. Privirea bolnavului „vagabondeaza” la întâmplare pe
obiectele din jur, iar când se fixeaza asupra unuia, celelalte dispar
complet din sfera perceptiei.
 Ataxia optica:
 perturbarea coordonarii optico-manuale
 dificultatea bolnavului de a apuca obiectul pe care îl fixeaza cu privirea
 Inatentia vizuala:
-îngustarea considerabila a sferei de cuprindere a atentiei
N.B. Bolnavul este atent doar pe axa de fixare a privirii

 Cecitatea psihica
 = imposibilitatea recunoasterii obiectelor pe care
altminteri bolnavul le percepe clar si le poate descrie sau
desemna
 Substrat:
 leziuni in emisferul nedominant si se manifesta îndeosebi în
perceperea fizionomiilor
 N.B.
 Persoanele familiare, cunoscute devin pentru bolnav
straine
 ASPECTE DE PRINCIPIU ÎN APARITIA
TULBURARILOR DE TIP CORTICAL
 Realizarea proceselor psihice de tip constient nu poate fi conceputa în afara
scoartei cerebrale.
 Ea devine organul care face posibila socializarea si umanizarea în plan
psihocomportamental a individului.
 Afectiuni difuze sau în focar ale scoartei cerebrale sa provoace tulburari severe
ale proceselor psihice superioare si ale calitatilor comportamentului specific
uman.
 Ele pot debuta brusc (hemoragie cerebrala) sau lent (evolutia unei tumori).
 Leziunile la nivel cortical pot provoca tulburari psihocomportamentale
specifice si nespecifice.
 Tulburarile specifice se circumscriu unei anumite functii: (senzoriala, motorie,
limbaj etc.).
 În clinica ele sunt grupate în câteva sindroame principale: agnozii, apraxii,
afazii (pure si complexe), amuzii si asimbolii.
 Agnoziile
 Def:
 Dificultatea sau imposibilitatea bolnavului de a recunoaste
obiectele externe sau parti ale propriului corp în ciuda faptului ca
functia sensibilitatii modale specifice si structura de ansamblu a
intelectului sunt bine conservate.
 Este compromisa activitatea integrativa nu a zonelor de proiectie
primara ci a celor asociative secundare.
 Apraxiile
 Tulburarile capacitatii de a performa în mod adecvat activitatile
motorii complexe subordonate unei intentii sau unui scop,
conform unui program operational.
 Pentru o apraxie: este necesara existenta a doua sau mai multe
leziuni localizate bilateral în ambele emisfere.
Apraxia se refera numai la tulburarea programelor de executie
a actiunilor motorii învatate si nu la cele reflexe,
neconditionate înnascute.
 3 feluri de apraxii:
 Apraxia ideatorie
 imposibilitatea de a executa o serie de miscari complexe, în vederea îndeplinirii
unei act
 bolnavul nu poseda formula miscarilor pe care trebuie sa le execute pentru a
îndeplini un act
 Apraxia ideomotorie
 -bolnavul, desi poseda formula miscarilor, poate îndeplini actul ordonat
 Apraxia motorie
 -inhibitie a initiativei motorii fara ca muschii respectivi sa fie paralizati
 Miscarile fixate prin obisnuinta (a bea, a stinge o lumânare) nu sunt posibile.
 Se asociaza aici cu lipsa coordonarii muschilor buzei, limbii, laringelui, în
vederea obtinerii limbajului articulat.
 Substrat:
-din regiunea parietala pâna în regiunea frontala
-apraxiile ideatorie si ideomotorie: leziunile parietale
-apraxia motorie: lezarii regiunii frontale (piciorul F3, F2).
 Apraxia constructiva
 -lezarea lobilor parietali si a circumvolutiilor învecinate din lobul occipital
 Apraxia de îmbracare
 -lezarea lobului parietooccipital al hemisferei minore
 Agrafia - o forma de apraxie constructiva
 -lezarea piciorului F2 (frontalei a doua).
 Afaziile
 = ansamblul tulburarilor sistemului general al limbajului, a posibilitatii de a
exprima gândirea în cuvinte sau propozitii sau de a întelege, de a recepta ideile
altora exprimate în cuvinte sau propozitii
 Limbajul - functie complexa cu organizare sistemica
 - are mai multe verigi: de receptie, de decodificare, de engramare, de
exprimare si de combinare.
 Afazia expresiva Broca (motorie)
= dezorganizarea functiei articulatorii
-in cazuri grave: bolnavul nu poate emite sau scrie nici un cuvânt
-ariile implicate: portiunea posterioara a F3 si portiunea inferioara a
circumvolutiei centrale

 Afazia Wernicke ( senzoriala sau receptiva)

 = tulburarea severa a capacitatii de decodare semantica a cuvintelor auzite, deci de
întelegere a limbajului vorbit, scris si citit
 - pacientii substituie sunetele, le inverseaza, cuvintele aparând fonetic denaturate,
 parafazice
 Jargonafazie
 = utilizarea de catre bolnav a unor cuvinte noi inexistente, formate de ei, fara
semnificatie. Substrat: lezarea partii posterioare a primelor doua circumvolutii
temporale, a girusului angular si supramarginal si a ariei 37.
 Afazia anomica
 = dificultatea generala de a denumi obiecte în prezenta întelegerii auditive intacte,
 a exprimarii gramaticale corecte, a articularii bune si a fluentei
 - forma cea mai usoara de afazie, punctul terminal al recuperarii afaziei
 - bolnavul evita sa se angajeze în comunicare
 Afazia globala
-în cazul leziunilor extinse care implica aria Broca si Wernicke
-la copii (hemisferectomie pentru epilepsie) deficitul poate fi recuperat
partial
-Infarctele cerebrale de la nivelul substantei albe periventriculare-afazie
globala
Ireductibila
 Afazia de conducere
 Substrat: întreruperea cailor de comunicare dintre ariile Broca si Wernicke,
deconexiunea celor doua arii
 limbaj spontan aproape normal, cu rare greseli parafazice si performante cognitive
foarte bune
 pacientul face diverse combinatii fonetice apropiate de cuvântul initial comandat
de examinator
 Leziunile: operculul parietal posterior cu afectarea fasciculului, dupa lezarea
insulei.
 Prognosticul acestor leziuni este favorabil.
 Afazia transcorticala senzitiva
 Substrat: lezarea ischemica a teritoriului arterei cerebrale posterioare de la
nivelul
 jonctiunii temporooccipitale stângi la dreptaci, fara afectarea ariei Wernicke.
 Afazia transcorticala motorie
- vorbire nonfluenta, repetitie intacta, afectarea întelegerii auditive si prin
tendinta de
perseverare si substituire a sunetelor si cuvintelor
Substrat: leziuni tumorale sau vasculare ischemice situate la nivelul ariei
motorii suplimentare (ocluzii ale ramurilor arterei cerebrale anterioare)

 Lezarea bilaterala a arborelui vascular cerebral anterior: abulie, pacientul inert,

fara dorinta de a vorbi sau de a se misca (mutism akinetic)
 Leziuni mixte (atât frontale cât si posterioare): sindromde izolare a ariei
vorbirii (intoxicatiile
 cu monoxid de carbon)
 Amuziile
 Amuziile
 Asimboliile
 = alterari ale functiilor de simbolizare
 tulburari ale structurilor cognitive superioare -afectarea gândirii
 caracter oarecum generalizat, difuz
  gama foarte mare de simptome:
 reducerea tonului psihic (apatie)
 scaderea capacitatii de concentrare si de lucru
 încetinirea ritmului si tempoului proceselor mintale
interne si a reactiilor motorii externe
 scaderea capacitatii de învatare
 scaderea potentialului intelectual general
 reducerea initiativei
 dezorganizarea mecanismelor de autocontrol si
autoreglare a comportamentului
 diagnostic diferential + elaborarea
modalitatilor adecvate de recuperare