You are on page 1of 13

COMPARAŢIE: „MAITREYI” ŞI

„DRAGOSTEA NU MOARE”

Nume: Matrozi Ştefana


Penaru Bianca
Clasa: a X-a H
Prof. coordonator: Gheorghe Ligia
 „Maitreyi” este un roman al experienței,
scris de Mircea Eliade. A fost publicat
pentru prima oară în 1933 și s-a
bucurat de popularitate în întreaga
lume, fiind tradus în mai multe limbi:
franceză, engleză, italiană, germană,
spaniolă, catalană, esperanto etc.
 Este o poveste de dragoste, o idilă ce se înfiripă
între un englez pe nume Allan, care este şi
naratorul romanului, şi Maitreyi, o indiancă de 16
ani .Maitreyi e acea femeie în devenire, o indiancă
în adevăratul sens al cuvântului, cu o credinţă în
zei, care ascultă de părinţi şi nu le iese din cuvânt.

 Maitreyi e un jurnal, o îngrămădire de sentimente,


de la ură la iubire, pe care Allan le dobândeşte în
timpul şederii sale în India. El lucrează ca inginer
la firma lui Narendra Sen, un important om de
afaceri din Calcutta. Există o relaţie de strânsă
prietenie. În momentul când Allan se
îmbolnăveşte, Narendra îi cere să vină acasă la el,
unde va sta şi se va reface.
 În locuinţa lui Narendra o întâlneşte pe fata lui,
Maitreyi. La început o priveşte la fel ca pe celelalte
indience. Încetul cu încetul, Allan şi Maitreyi se
apropie, atât de mult încât le este imposibil să
evite sentimentele .

 Cu toate acestea, Maitreyi nu ştie ce-i adevărata


dragoste. Ea e naivă, o copilă interesată de
literatură şi filozofie. Allan e european, şi ca toţi
europenii, are crezul că face parte dintr-o „specie”
mai evoluată decât aceşti oameni, tocmai pentru
profunzimea şi naivitatea cu care absorb lumea.
 În timp însă, el descoperă că fata începe să i se pară
atrăgătoare, intuind că familia ei complotează şi îl
încurajează să se apropie de tânără.
 Pentru c dragostea lor să nu fie una păcătoasă, fata oficiază
o logodnă şi îi dăruieşte lui Allan un inel.
 Prin această scenă, iese în evidenţă dragostea pe care şi-o
poartă cei doi: „Mă leg pe tine, pământule, că voi fi a lui
Allan şi a nimeni altuia. Voi creşte din el ca iarba din tine. Şi
cum aştepţi tu ploaia aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi
sunt ţie razele aşa va fi trupul lui mie. Mă leg în faţa ta că
unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, şi tot
răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupra-mi, căci eu
l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu mă minţi, maica
mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu acum, şi cu
mâna şi cu inelul, întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna,
bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţa de rod şi de joc să-i
dau.”
 Sora ei Chabu, fiind de faţă la logodnă, trădează în
mod involuntar secretul tinerilor. Allan este alungat de
inginer şi află astfel că o căsătorie cu Maitreyi este
imposibilă. Deznădăjduită, fata se dăruieşte
vânzătorului de fructe, în speranţa că acest lucru îi va
convinge pe părinti să îl ierte pe Allan. Aceştia rămân
însă neînduplecaţi.

 Allan se retrage în Himalaya. Acolo, el încearcă să o


uite pe Maitreyi şi are o relaţie cu o altă fată pe care o
întâlneşte. Dându-şi seama că tot pe tânăra indiancă a
iubit-o cel mai mult, tânărul refuză totuşi să citească
scrisorile trimise de aceasta.
 În anul 1971, Maitreyi Devi se întâlneşte
cu sanscritologul român Sergiu. Al.
George, cel care îi povesteşte pentru
prima dată despre romanul care îi
poartă numele. Această veste
cutremurătoare o determină pe Maitreyi
să scrie romanul-răspuns „Dragostea nu
moare”, după 42 de ani de la terminarea
poveştii de dragoste.
 Romanul poate fi privit ca o oglindă a naraţiunii din
„Maitreyi” şi asta pentru că personajele principale sunt
Amrita şi Mircea Euclid (spre deosebire de romanului lui
Eliade unde aceştia erau Maitreyi şi Allan). Din primele
pagini, Maitreyi Devi nu neagă iubirea acesteia pentru
european, ba dimpotrivă, o recunoaşte.

 Mai mult decât atât, Maitreyi vorbeşte despre mustrările de


conştiinţă pe care le are faţă de soţul ei pe care-l respectă şi-
l iubeşte pentru viaţa fericită pe care i-a oferit-o. Iar aceasta
se simte neputincioasă în faţa amintirilor ce năvălesc asupra
ei, 1972 devenind 1930, femeia matură redevenind o tânără
fată de 16 ani îndrăgostită.
 Autoarea nu vorbeşte doar despre iubirea sa pentru Mircea, ci şi
despre o lume prezentată în paginile romanului lui Eliade, India
anilor 1930 sub dominaţie colonială britanică.

 Îşi respectă părinţii, şi, cu toate acestea, după 40 de ani de la


iubirea sa neîmplinită nu se sfieşte să privească adevărul în faţă şi
să vorbească despre problemele din interiorul familiei sale, de la
părinţi până la rude apropiate.

 Aceasta, deşi recunoaşte vina tatălui său, inclusiv greşeala acestuia


de a-şi părăsi nevasta şi copii, nu îl blamează în final şi îi acceptă
calităţile şi defectele. Totodată, Maitreyi nu încearcă să îşi mascheze
firea umană pozând doar în imaginea unei femei iertătoare, aceasta
mărturiseşte fiecare moment de slăbiciune şi de tristeţe, chiar şi de
supărare pe care le-a trăit.
 Spre deosebire de sfârşitul romanului „Maitreyi”, în
„Dragostea nu moare” este prezentată şi revederea dintre
cei doi foşti îndrăgostiţi. Aceasta are loc la Chicago in 1973,
fiind pusă la cale de un prieten comun.
 Bărbatul era ferm convins ca această întâlnire nu avea să
aibă loc niciodată, crezând că Amrita a rămas profund rănita
de faptele lui.
 Iniţial, Mircea nu a dorit să îşi dezvăluie chipul, femeia
descoperind mai târziu că acesta devenise orb.
 În comparaţie cu romanul „Dragostea nu moare” în care
este prezentată soarta reală a lui Chabu, sora Amritei, în
opera lui Eliade aceasta are parte de un sfârşit tragic. Fata
se îmbolnăveşte foarte grav, fiind afectată profund de
situaţia familiei ei, iar la 7 zile după plecarea lui Allan,
moare.
 În interviul cu Chabu Devi, realizat în anul 1995, sunt prezentate
următorele:
• În cartea scrisă de Mircea Eliade, dragostea fizică trece pe primul
plan, aceasta fiind o viziune diferită spre deosebire de opinia
tradiţională din India: „nu trupul primează ci dragoste”;
• El nu vorbeşte despre dragostea adevărată, ci despre pasiunea
trecătoare specifică adolescenţei, spre deosebire de Maitreyi care
vede întâmplările într-o manieră mult mai profundă, acest fapt
putând fi datorat şi vârstelor foarte diferite la care au fost scrise
cărţile;
• Sunt vizibile diferenţele dintre concepţiile culturii occidentale si cele
ale culturii orientale;
• Chabu admite ca unele fapte din cele două cărţi pot fi denaturate,
neamintindu-şi cu exactitate totul, deoarece avea doar 11 ani şi se
considera imatură.
 Cu toate că cele două cărţi prezintă viziuni diferite asupra
întâmplărilor petrecute între cei doi, ambele se centrează
pe ideea unei iubiri interzise. Astfel sunt prezentate două
perspective din care reiese opoziţia dintre culturi.

„Maitreyi este una din acele cărți cu destin de miracol în


cariera unui scriitor și chiar a unei generații.” – Pompiliu
Constantinescu
BIBLIOGRAFIE

 Costache Adrian, Ioniţa Florin, Săvoiu Adrian – „Limba şi


literatura romănă” manual pentru clasa a X-a, Editura Art
Educaţional, Bucureşti, 2005
 Mircea Eliade – „Maitreyi”, Editura Cartex, Bucureşti, 2000
 http://www.bookblog.ro/biografii-si-memorii/dragostea-nu-
moare/
 https://citesc.blog/2015/08/12/maitreyi-de-mircea-eliade-
recenzie-si-citate/
 https://www.youtube.com/watch?v=1rP9BkWOpA0
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Maitreyi#Ac%C8%9Biune

You might also like