You are on page 1of 42

Afecțiuni ale aparatului respirator

Dintre afecțiunile aparatului


respirator următoarele prezintă
importanță pentru medicul
stomatolog:

I. Afecțiuni pulmonare infiltrative

II. Astmul bronșic

III. Bronhopneumopatia cronică


obstructivă BPOC

IV. TBC pulmonară


I. Afecțiuni pulmonare infiltrative:
• Care se fromează prin distrucția
parenchimului pulmonar și înlocuirea acestuia
cu țesut conjunctiv
Ex:
• Sarcoidoza
• Silicoza
• Azbestoza
• Fibroza pulmonară indusă de bleomicină și
alte medicamente
Manifestări clinice:
Inițial:

• Dispnee

• Tuse seacă neproductivă

- Manifestări care se însoțesc ulterior de semne


ale insuficienței respiratorii și încărcarea inimii
drepte
Conduita în cabinetul
stomatologic:

• Restricții la pacienții cu afecțiuni


respiratorii infiltrative necomplicate

• Când există insuficiență cardiacă =>


protocolul
II. Astmul bronșic:
Def:

• Reprezintă crize
de dispnee
paroxistică
predominant
expiratorie,
produse de
stenoza bronhiilor
mici, însoțite de
edemul mucoasei
și hipersecreție
bronșică
În funcție de factorii determinanți
și predispozanți există două forme
clinice de astm bronșic:
1. Astm extrinsec:
• bronhospasmul este
rezultatul unor
alergogeni extrinseci,
praf, polen, păr de
animal, alimente,
medicamente, etc
• este mediat de igE și
apare frecvent la copii
• este adesea asociat cu:
• rinită alergică
• exemă atopică
2. Astm intrinsec:
• bronhospasmul este cauzat de factori
nonalergici
• Infecțioși: bronșite cr, sinuzite
• fumat
• noxe toxice
• medicamente
• stress
• apare mai frecvent la adulți
Apariția crizelor poate fi favorizată de:
• Efort fizic

• Expuneri repetate la:


• frig
• ceață
• umezeală

• Treceri bruște de la aer cald la aer rece


Criza de astm bronșic:
Debut:
• lent
• brutal
Este precedată de:
• tuse seacă
• cefalee
• transpirație
Simptome accentuate de starea de anxietate
Tablou clinic:
• Dispnee predominant expiratorie
• Wheezing
• Torace destins, puțin mobil
(semn patognomonic)
• Scăderea debitului respirator
• Ascultație: raluri sibilante, bilaterale, difuze cu
abolirea/diminuarea mișcărilor ventilatorii
• Tahicardie frecvent insoțită de HTA
• Cianoză care rezultă ulterior datorită hipoxiei
Starea de rău astmatic:
Def. Reprezintă stadiul clinic cel
mai sever al astmului bronșic
refractar la tratament cu
bronhodilatatoare obișnuite
Criza de astm bronșic:
• Debutul brutal
• Durează ore/zile
• Absența tusei/expectorației
• Cianoză
• Semn de insuficiență respiratorie marcată cu
tendința de obstrucție a căilor respiratorii, poate
evolua spre coma hipercapnică
• Torace mobil
(semn patognomonic)
Tratament de fond:
• Se realizează în funcție de: severitatea, frecvența,
etiologia crizelor, administrându-se:

• 1. Bronhodilatatoare inhalatorii: parasimpaticolitice,


IPATROPIUM- Atrovent, Ipravent
• 2. Bronhodilatatoare inhalatorii β - adrenergice:
-orciprenalina: Alupent, Asmpert
-terbutalina: Briconyl
-fenoterol: Berotec
-salbutamol: Salbutamol, Ventolin
• 3. Metilxantine:
• teofilina: Teofilina, Teotard
• aminofilina: Miofilin, Eufilin
• 4. Cromoglicat de Na: Cromohexal
• 5. Nedocromil sodic: Tilade
• 6. Inhibitori de leucotriene: montelukast sodic 4,16 mg,
Singulair
• 7. Corticoizi inhalatori:
• -beclamethason: Aldecin, Beclomet
• -budesonide: Pulmicort
• -flunisolide: Bronilide
• -fluticasonum: Flixotide
• -triamcinolon: Asmacort
!Inhalant cât mai la îndemână
Tipuri de inhalante:
Conduita în cabinetul stomatologic:
• A. Prevenirea declanșării crizei de astm
bronșic în cabinet are la bază urmatoarele
evenimente:
• 1. identificare pacientului cu astm bronșic
• 2. identificare factorilor declanșatori
• 3. profilaxia crizei
! De obicei pacienții sunt diagnosticați și
dispensarizați de medicul internist
Se recomandă:
• 1. temporizarea tratametului standard(TS) dacă există:
-infecție a aparatului respirator
-wheezing
• 2. înaintea oricărui TS trebuie identificați:
-factorii agravanți
-frecvența crizelor
-gravitatea crizelor
-medicația folosită și răspunsul la aceasta
• 3. continuitatea tratametului de fond
• 4. prezența inhalantului la îndemâna medicului
stomatolog
• 5. în cazul pacienților tratați cu corticoizi,
înaintea intervenției sângerânde trebuie
consultat medicul curant pentu o eventuală
mărire a dozei preoperatorii

• 6. TS în sedințe scurte cu scăderea stress-ului


prin analgezie bună la care se poate asocia o
premedicație cu Midazolam 7,5 mg po
• B. Evitarea declanșării reacțiilor adverse
rezultate din interferența tratamentului aplicat
cu tratamentul de fond

=>
• 1. se va evita folosirea anestezicelor cu
vasoconstrictori deoarece acestea conțin
sulfiți, conservanți pentru prevenirea oxidării
vasoconstrictorului
• pot declanșa crize severe de astm
Statistic:

- 8,4% din astmaticii corticodependenți sunt


sensibili la sulfiți

- 0,8% din astmaticii necorticodependenți sunt


sensibili la sulfiți
• 2. se evită administrarea de:

- Eritromicină
- Azitromicină
- Clindamicină
(datorită efectului toxic la asocierea cu metilxantine)

• 3. se evită administrarea de antiinflamatoare


nesteroidiene(Aspirina), pot precipita criza de
astm accentuând bronhospasmul
Criza de astm bronșic:
• Bronhospasmul determină apariția de:

- dispnee de tip expirator


- raluri sibilante
- wheezing
- tahicardie

Acestea pot apare în mai multe circumstanțe:


=>
• A. La un pacient astmatic cunoscut, criza de astm

• B. La un pacient fară astm care dezvoltă o alergie, în


acest caz bronhospasmul este însoțit de alte fenomene
alergice de tip imediat:
- erupție cutanată pruriginoasă
- edeme
- șoc anafilactic

• C. În cadrul fenomenelor de insuficiență cardiacă


stângă (astm cardiac)
- în acest caz există dispnee mixtă și este insotiță de:
 ortopnee
 și raluri de stază
Atitudinea de urgență în cabinetul
stomatologic:
• Indiferent de cauza bronhospasmului =>
• 1. întreruperea TS
• 2. O2 pe mască sau canulă nazală(2-3L/minut)
• 3. două pufuri dintr-un spray cu substanță β
mimetică din trusa de urgență sau de la pacient
• 4. se vor îndepărta toți eventualii alergogeni
• 5. monitorizare TA și puls, prezența tahicardiei nu
reprezintă o contraindicație pentru administrarea
de β mimetice
• 6.dacă bronhospasmul nu cedează în 5’ trebuie
repetată administrarea de β mimetice
• 7. dacă după încă 5’ dispneea nu remite se
administrează Aminofilină 240-250mg iv foarte
lent(în aproximativ 10 minute), concomitent
monitorizarea pulsului. Dacă rezultă extrasistole
se întrerupe injectarea
• 8. 112

• 9. dacă bronhospasmul nu cedează în contextul


unei IC se administrează HHC 200mg în bolus,
Clemastin 2-4mg iv
III. Bronhopneumopatia cronică
obstructivă BPOC:
BPOC se referă în general la
o combinație de:
• Bronșită cronică:
-producție excesivă de
mucus
-tuse productivă,
persistentă mai mult de 3
luni/1 an, 2 ani
consecutiv
• Plus emfizem pulmonar:
-dilatare și distrugere de
alveole distal de
bronhiolele terminale
Simptomatologie:
• 1. tuse

• 2. expectorație vâscoasă mai ales dimineața

• 3. dispnee de efort ce poate deveni


permanentă

• 4. infecții bronșice recidivante


În stadiile mai avansate:
=>
• 1. cefalee
• 2. somnolență
• 3. amețeli
• 4. nervozitate
• 5. inapetență cu scădere în greutate
• 6. semne de insuficiență respiratorie:
-tahipnee
-dispnee
-cianoză centrală
• 7. semne de hipercapnie:
-tremurături
-dilatație venoasă conjunctivală
-semne de HT intracraniană
Tratamentul:
• Este adaptat în funcție de
gravitatea și de
manifestările clinice
diferite
• Nu există un tratament
specific și nici unul cauzal
 toate mijloacele
terapeutice:
- ATB
- fluidificante ale sputei
- expectorante
- bronhodilatatoare
Conduita în cabinetul stomatologic:
• 1. temporizare dacă există insuficiențe
respiratorii active
• 2. la pacienții în tratament de fond cu
bronhodilatatoare inhalatorii, acestea se
administrează profilactic înaintea terapiei/TS
• 3. la pacienții cu BPOC corticodependenți se
face colaborarea cu medicul curant, dublarea
dozei cu corticoizi în ziua în care se efectuează
intervenția sângerândă
• 4. prudență la sedative, multe din ele deprimă
funcția respiratorie
• 5. dacă tratamentul de fond cuprinde
bronhodilatatoare: Aminophillyne, β 2 - agoniste
și tonice cardiace se vor evita pentru ALR:
a. procaina și hostacaina, pot declanșa
bronhospasm
b. vasoconstrictoarele adrenergice, conțin sulfiți ce
pot declanșa un bronhospasm și cresc efectele
aritmogene ale digitalicelor
IV. Tuberculoza pulmonară TBC:
Def.
Este o boală infecto-
contagioasă
produsă de
Mycobacterium
tuberculosis
afectând întreg
organismul și în
special aparatul Bacilul Koch descoperit prima dată
de Robert Koch în 1882
respirator
Principalele căi de transmitere:

• 1. aerogenă, prin picăturile Flügge

• 2. enterogenă, prin lapte de vacă contaminat

 Carl Georg Friedrich Wilhelm Flügge (September 12, 1847 -


December 10, 1923) was a
German bacteriologist and hygienist who was a native of Hannover.
He studied medicine inGöttingen, Bonn, Leipzig and Munich, and in
1878 was a lecturer of hygiene in Berlin.
Carl Flügge (1847-1923)
Semne clinice:

• În general nespecifice

• Boala fiind frecvent asimptomatică

• Eventual putând apare simptome gripale


Astfel putem întâlni:
• 1. subfebrilitate prelungită
• 2. transpirații nocturne
• 3. astenie
• 4. tuse cronică
• 5. expectorație cu aspect ’’numismatic’’
• 6. durere toracică
• 7. inapetență cu scădere ponderală
• 8. hemoptizii(!de obicei semn grav)
Conduita în cabinetul stomatologic:
• La pacienții compensați fară insuficiență
respiratorie nu există măsuri specifice
 Măsuri de protecție pentru:
• 1. personalul medical prin măști de protecție
• 2. pacienții cabinetului, fixarea datei de
programare la sfârșitul programului
• 3. cabinet, dezinfecție suprafețe și aparatură
stomatolgică cu tuberculicide