Diagnostic clinic

de laborator
Biochimia clinică
Diagnosticul clinic biochmic de
laborator – este o disciplină medico-
ştiinţifică, care :
• studiază interdependenţa între starea
fiziologică (patologică) a organismului
şi modificarea în compoziţia celulelor şi
lichidelor biologice;
• elaborează metode de cercetare
obiectivă a componenţei celulare şi
chimice a ţesuturilor şi lichidelor
biologice;
Diagnosticul clinic biochimic de
laborator – utilizează datele obţinute
pentru :
• determinarea devierilor de la normă,
• determinarea diagnozei, prognozei
maladiilor,
• estimarea eficacităţii tratamentului,
• efectuarea controlului asupra terapiei
medicamentoase,
• profilaxia patologiilor.
Diagnosticul clinic de laborator
include mai multe direcţii :
Biochimie clinică, hematologie clinică, citologie,
imunologie, microbiologie, micologie, parazitologie,
toxicologie clinică.
• 75% din toate investigaţiile clinice în prezent se
efectuează cu aplicarea metodelor de biochimie
clinică, deoarece a fost demonstrat, că la baza
patogeniei majorităţii maladiilor stau dereglări
primare sau secundare ale metabolismului.

• Metodele biochimice şi fizico-chimice sunt mult mai

diverse, iar deseori şi semnificativ mai informative
decât cele microscopice.
Obiectele de cercetare clinico-
biochimică sunt:
• Lichidele biologice: sângele,
lichidul cefalorahidian,
transudatele, exudatele, urina,
saliva;
• Ţesuturile.
 Etapele
investigaţiilor
de laborator

Preanalitică Analitică Postanalitică

 Etapele
investigaţiilor de laborator
 Etapa preanalitică include:
• Selectarea şi solicitarea investigaţiei de
laborator;
• Alegerea termenilor optimali pentru
efectuarea investigaţiei;
• Pregătirea pacientului către recoltarea
probei biologice;
• Recoltarea adecvată a probei biologice;
• Prelucrarea primară a probei, transportul şi
păstrarea ei.
 Etapa preanalitică :
Obţinerea biomaterialului
Indicarea testelor

1. Faza preanalitica
în exteriorul
laboratorului 20% Transportarea

Înregistrarea
şi păstrarea

2. Faza preanalitică
Centrifugarea
în interiorul
laboratorului 37%
Repartizarea pe aparate
Pregătirea probelor
 Etapa analitică constă în:
• Prelucrarea preliminară specială a
probei biologice;

• Efectuarea testului de
laborator;

• Controlul calităţii investigaţiilor.

 Etapa postanalitică include:
• Primirea rezultatelor investigaţiei
de către medicul-clinician;
• Interpretarea rezultatelor obţinute;
• Luarea deciziei referitor la
necesitatea testărilor suplimentare;
• Prescrierea tratamentului
 Etapa preanalitică:
- pentru a selecta şi a solicita investigaţiile de
laborator este necesar:

• A efectua o analiză clinică complexă a stării

pacientului

• A determina care investigaţii de laborator sunt

necesare de a fi efectuate în scopul obţinerii
unei informaţii maximal utile.

• A completa corect buletinul de trimitere

Profilul “Biochimia sângelui"
Teste biochimice standard. Permit de a depista la timp
devierile în starea organismului, de a pune diagnoza şi
de a elabora programul tratamentului. Se recomandă de
efectuat o dată la jumătate de an.
• АlАТ (Alanin aminotransferaza)
• АsАТ ( Aspartat aminotransferaza)
• Proteina totală
• Fracţiile proteice (Serum Protein Electrophoresis)
• Bilirubina totală
• Bilirubina directă
• Gamma-glutamil transferaza (GGT)
• Fosfataza alcalină К+( Potassium), Na+(Sodium), Сl-
(Cloride)
• Creatinina
• Urea
• Glucoza
• Colesterol total
Profil “Cardiorisc"
Teste biochimice, ce permit de a aprecia afectarea
recentă a miocardiocitelor, precum şi riscul dezvoltării
patologiilor cardio-vasculare în viitor.

• LDH (Lactat dehydrogenaza)

• LDH-1
• АlАТ (Alanin aminotransferaza)
• АsАТ ( Aspartat aminotransferaza)
• К+( Potassium), Na+(Sodium), Сl-(Cloride)
• Creatin kinaza
• Creatin Kinaza-MB
• Protrombina
• Proteina C-reactivă (CRP)
• Trigliceride
• Fibrinogen
• Colesterol total
• HDL Colesterol
• LDL Colesterol
“Profil Lipidic"
• Teste biochimice, utilizate în diagnosticul aterosclerozei
şi aprecierea riscului complicaţiilor (boala ischemică a
cordului, infarct miocardic, patologii vasculare ale
encefalului).

• Trigliceride
• Colesterol total
• HDL Colesterol
• LDL Colesterol
Profilul “Investigaţii hepatice :
screening"
• АlАТ (Alanin aminotransferaza)
• АsАТ ( Aspartat aminotransferaza)
• Bilirubina totală
• Bilirubina directă
• Gamma-glutamil transferaza (GGT)
• Fosfataza alcalină
Profilul “Investigaţii hepatice :
complet"
Teste biochimice, ce permit de a depista şi de a
caracteriza gradul de afectare a celulelor hepatice, de a
aprecia starea funcţională a ficatului, de a elucida
cauzele posibile ale patologiei.

• АlАТ (Alanin aminotransferaza)

• АsАТ ( Aspartat aminotransferaza)
• Proteina totală
• Fracţiile proteice (Serum Protein Electrophoresis)
• Bilirubina totală
• Bilirubina directă
• Gamma-glutamil transferaza (GGT)
• Fosfataza alcalină
• Protrombina
• Colinesteraza
Profilul “Investigaţii renale"
Teste biochimice pentru aprecierea stării funcţionale a
rinichilor şi depistarea patologiilor renale.

• Creatinina
• Urea
• К+( Potassium), Na+(Sodium), Сl-(Cloride)
• Ca (Calcium total)
• Мg (Magnesium)
• P (Fosfor neorganic)
• Analiza generală a urinei (cu microscopia
sedimentului)
“Profil diabetic"
Testul de bază pentru diagnosticul diabetului zaharat.
Testul este important în alegerea terapiei şi monitoringul
tratamentului. În monitoringul diabetului se utilizează şi
teste, ce dau o informaţie retrospectivă despre starea
metabolismului glucidic.

• Glucoza
• Hemoglobina glicozilată (HbA1С, Glycated
Hemoglobin)
• C-Peptidul
• Fructozamina
Profilul “Diagnostilul osteoporozei"

Teste biochimice destinate pentru aprecierea generală a

metabolismului mineral, reglării lui, precum şi pentru
aprecierea conţinutului markerilor metabolismului osos.

• Ca (Calcium total)
• P (Fosfor neorganic)
• Hormonul paratiroid (Parathyroid hormone, PTH)
• Creatinina
• N-Оsteocalcina
• Dezoxipiridinolina (în urină)
 Reguli importante în alegerea termenilor
optimali pentru efectuarea investigaţiei de
laborator :

•Recoltarea probelor biologice se

efectuează de obicei între orele 7 şi 9
dimineaţa.
•Recoltarea probelor se efectuează
după 8-12 ore de inaniţie (în stare
bazală).
• Recoltarea probelor se efectuează înainte de
procedurile diagnostice şi terapeutice,
capabile să influenţeze rezultatele testelor.

• În cazul administrării medicamentelor este

necesar de a lua în consideraţie posibilele
efecte ale preparatului asupra parametrului
testat şi de a alege perioada de timp când
aceste efecte sunt minime.

• Obligatoriu se indică timpul exact de

recoltare a probei în documentele
corespunzătoare.
Etapa preanalitică:

la alegerea termenilor optimali pentru

efectuarea investigaţiei de laborator este
necesar de a lua în consideraţie că:
conţinutul diferitor compuşi în sânge
variază în dependenţă de:

- ritmul circadian (diurn, sezonier)

- fazele ciclului menstrual (la femei)

 Parametrii sanguini, nivelul cărora
variază esenţial în decursul zilei:
Hormoni: Electroliţii: Elemente
Adrenalina figurate:
Fe
Aldosterona
Testosterona
ACTH
Na Eritrocite
Somatotropina K
Cortozolul
Prolactina Eozinofile
Fosfaţii
Tiroxina
Noradrenalina
Parametrii sanguini, nivelul cărora
variază esenţial în dependenţă de
fazele ciclului menstrual :
Hormonul foliculostimulator
Hormonul luteinizant

aldosterona

Sporesc înainte de ovulaţie

Parametrii sanguini, nivelul cărora
variază esenţial în dependenţă de
fazele ciclului menstrual :
Estrogenii Progesterona
Parametrii sanguini, nivelul cărora
variază esenţial în dependenţă de
fazele ciclului menstrual :

Fosfaţii
colesterolul fierul

Scade la ovulaţie Scad la menstruaţie

 Factorii, ce influenţează asupra
rezultatelor investigaţiilor de
laborator:
Variabile intrinseci

Particularităţile
individuale ale
pacientului:

vârsta rasa
sexul
N PARAMETRU VÎRSTA BĂRBAŢI FEMEI
1. AlAT, U/l 0-100 0-41 0-31
2. AsAT, U/l 0-10 15-60 15-60
11-100 0-37 0-31
3. γ -Glutamiltransferaza 0-100 12-64 9-36

4. alfa-Amilaza, U/l 0-100 8-53

5. Lipaza, U/l 0-100 0-60

6 Fosfataza 0-17 0-448
alcalina, U/l 18-100 0-258
7. LDH, U/l 0-1 0-500
2-100 0-480
N PARAMETRU VÎRSTA BĂRBAŢI FEMEI
8. Creatinfosfokinaza 0-1 24-229 24-170
2-100 24-195
9. Proteina totală 0-1 51-73
1-2 56-75
g/l 3-14 60-80
15-60 64-83
61-100 62-81
10. Acidul uric, 0-14 190-440 190-363
15-100 214-448 137-363
μmol/l
11. Creatinina, 0-1 98-156 18-35
2-5 27-62 27-62
μmol/l 6-17 44-88 44-88
18-60 80-115 53-97
61-90 71-115 53-106
91-100 88-150 53-115
N PARAMETRU VÎRSTA BĂRBAŢI FEMEI
12. Trigliceridele, 0-5 0,34-0,97 0,36-1,12
mmol/l 6-11 0,35-1,22 0,4-1,29
12-15 0,41-1,56 0,46-1,56
16-19 0,45-1,84 0,45-1,45
20-29 0,5-2,09 0,45-1,45
30-39 0,55-3,21 0,43-1,81
40-49 0,63-3,37 0,5-2,1
50-100 0,7-3,25 0,62-2,79
13. Colesterol total, 0-4 2,9-5,1 3,1-5,2
mmol/l 5-15 3,1-5,2 3,2-5,2
15-19 3,1-5,4 3,2-5,6
20-24 3,2-5,6 3,3-5,8
25-29 3,4-6,3 3,4-6,0
30-34 3,6-6,6 3,6-6,3
35-39 3,8-6,9 3,8-6,5
40-44 3,9-7,0 3,9-6,7
45-70 4,1-7,2 4,2-7,4
N PARAMETRU VÎRSTA BĂRBAŢI FEMEI

15. Glucoza, 0-6 4,1-7,0

mmol/l 7-19 3,9-5,9
20-60 3,9-6,4
61-100 4,6-6,4

16. Albumina, g/l 0-14 38-54

15-18 32-45
19-60 38-51
61-90 32-46
N PARAMETRU VÎRSTA BĂRBAŢI FEMEI
17. Calciu, 0-14 1,76-3,52
15-100 2,15-2,57
mmol/l
18. Fosfor, 0-1 1,15 - 2,15
2-3 1,00 - 1,95
mmol/l 4-6 1,05 - 1,8
7-9 0,95 - 1,75
10 - 12 1,05 - 1,85
13 - 15 0,95 - 1,65
16 - 18 0,85 - 1,60
19 - 100 0,84 - 1,45
19. Fier, μmol/l 0-1 6 - 28 6 - 28
2 - 12 4 - 24 4 - 24
13 - 25 7 - 28 7 - 30
26 - 40 6 - 30 4 - 24
41 - 100 7 - 22 7 - 28
N PARAMETRU VÎRSTA BĂRBAŢI FEMEI

20. Magneziu, 0-1 0,48 - 1,05

mmol/l 2 - 17 0,60 - 0,95
18 - 100 0,73 - 1,06

21. Zn, μmol/l 0-1 10-20

1-5 10-18
6-9 12-16
10-13 12-15 12-18
14-19 10-18 9-15
20-100 7-23
 Influenţa rasei asupra rezultatelor
investigaţiilor de laborator:

Creatinkinaza

Negri

Amilaza
Europeni

Indieni
Factorii, ce influenţează asupra rezultatelor
investigaţiilor de laborator:

Particularităţil Efort fizic şi

e alimentaţiei stres emoţional

Variabile extrinseci

Fumatul, Proceduri
alcoolul, diagnostice şi
cofeina, terapeutice
drogurile (roentgenografia,
colonoscopia,
proceduri
Medicamentel fizioterapeutice)
e
 Influenţa inaniţiei asupra parametrilor
biochimici sanguini:

Parametrul Tipul efectului

Inaniţie Bilirubina Sporire
48 ore
Inaniţie Glucoza Scădere
72 ore Trigliceride Sporire
Acizi graşi liberi
 Influenţa alimentaţiei asupra
parametrilor biochimici sanguini :
Parametrul Tipul efectului
Produse К+ Sporire
bogate în Trigliceride
lipide Fosfataza alcalină
Produse bogate Acid uric Sporire
în proteine şi Ureea
purine (carnea)
 Influenţa alimentaţiei asupra
parametrilor biochimici sanguini :
Parametrul Tipul efectului
Produse bogate Colesterol Scădere
în acizi graşi
nesăturaţi
Produse bogate Acid 5-oxi- Sporire
în serotonină indolilacetic
(banane,
tomate, etc.)
 Influenţa alimentaţiei asupra
parametrilor biochimici sanguini :

Parametrul Tipul efectului

Produse bogate Bilirubina Sporire
în pigmenţi
(rodii,
portocale)
Cofeina Glucoza Sporire
Acizi graşi liberi
Influenţa asupra parametrilor biochimici
sanguini :
Parametrul Tipul efectului
Alcool Lactat Sporire
Acid uric
Trigliceride
γ-glutamiltransferaza
Glutamatdehidrogenaza
Transaminazele
Morfina α-amilaza Sporire
Lipaza
 Influenţa asupra parametrilor biochimici
sanguini :
Parametrul Tipul
efectului
Efort fizic Lactat Sporire
Glucoza
Acizi graşi liberi
Transaminaze (ALAT, АSАТ)
Creatinkinaza
Lactatdehidrogenaza (LDH)
Aldolaza
Fumatul Acizi graşi liberi Sporire
Lipoproteine LDL
 Influenţa asupra parametrilor biochimici
sanguini :
Parametrul Tipul
efectului
Stresul Lactat Sporire
Glucoza
Acizi graşi liberi
Fierul
Schimbarea Enzime Sporire
bruscă a Proteina totală şi fracţiile
poziţiei proteice
corpului Bilirubina
Colesterol
Trigliceride
 Medicamente ce influenţează rezultatele
testelor biochimice de laborator

Parametrul Medicamentul Tipul efectului

α-amilaza Preparate colinergice Sporire

Bilirubina fenobarbital Scădere

Calciu Contraceptive Sporire

hormonale
Androgeni

Corticosteroizi Scădere
 Medicamente ce influenţează rezultatele
testelor biochimice de laborator

Parametrul Medicamentul Tipul efectului

Colesterol ACTH Sporire

Heparina
Tiroxina Scădere
Creatinkinaza Dexametazona Sporire
Digoxina
Fenobarbital

Creatinina Antibiotice Sporire

 Medicamente ce influenţează rezultatele
testelor biochimice de laborator

Parametrul Medicamentul Tipul efectului

Glucoza Furosemid Sporire
ACTH
Adrenalina
Proteina totală Corticosteroizi Sporire
Steroizii anabolici
АLАТ Ampicilana Sporire
Gentamicina
АSАТ Oxacilina
Opiaţii
 Pregătirea pacientului către recoltarea
probei biologice

Instruirea pacientului
cu privire la dietă,
regim şi procedurile de
recoltare
 Recoltarea materialului biologic primar
pentru investigare
În calitate de material biologic pentru investigaţiile
clinice de laborator cel mai frecvent este utilizat
sângele. Recoltarea sângelui se efectuează prin:

• Venepuncţie;

• Recoltarea sângelui capilar.

Sângele venos constituie materialul biologic

preferenţial pentru investigaţiile biochimice,
hormonale, serologice, imunologice, precum şi
pentru investigaţiile hematologice.
 Venepuncţie VACUETTE
  

Dezinfectăm locul puncţiei şi Efectuăm venepuncţia Scoatem garoul şi colectăm sângele

aplicăm garoul în eprubetele necesare



Cu atenţie Scoatem acul
amestecăm sângele

Cauzele întreruperii getului de sânge în timpul venepuncţiei

Colapsul venei Vârful acului este lipit Acul a străpuns

de peretele venei vena

Optimal
 Recoltarea materialului biologic primar
pentru investigare
Recoltarea sângelui venos se efectuează cu
ajutorul unor sisteme speciale cu vacuum, care:

• exclud complet contactul cu materialul biologic şi

asigură securitatea atât a pacientului, cât şi a
personalului medical,
• exclud contactul sângelui cu mediul extern,
• preîntâmpină destrucţia celulelor sanguine,
• asigură un raport optim sânge/stabilizator,
- aceasta permite de a evita defecte ale
materialului biologic, contribuie la stabilitatea
analiţilor şi obţinerea unui rezultat corect al
testului de laborator.
Sistemul VACUTAINER constă
din trei componente :

1. Ac special bidirecţionat cu o supapă

protectoare
 2

2. holder VACUTAINER
 3

3. Eprubetă sterilă
cu conţinut dozat de vacuum.
 Priorităţile faţă de sistemele
deschise:

• durata recoltării sângelui se reduce cu

30-40%, constituind doar 7-10 sec.

• se reduc cazurile de hemoliză (de la 5-8

la 2%) datorită evitării destrucţiei
mecanice a eritrocitelor .

• Se minimizează formarea micro-

cheagurilor, deoarece sângele
contactează imediat cu anticoagulantul.
 Priorităţile faţă de sistemele
deschise:

• Perioada de timp între recoltarea sângelui şi

contactului său cu anticoagulantul este
întotdeauna constantă;
• Este constant şi raportul
sânge/anticoagulant deoarece:
- volumul anticoagulantului este dozat exact
în procesul de producere a eprubetei;
- volumul sângelui recoltat este determinat
de volumul dozat de vacuum din eprubetă
 Priorităţile faţă de sistemele
deschise:

• Reducerea timpului de aplicare a

garoului, deoarece la recoltarea în
eprubete cu vacuum garoul se poate
scoate foarte rapid.

• Sterilitate.
Influenţa duratei de aplicare a garoului
la venepuncţie asupra rezultatelor
testelor de laborator
CO2

Parametrul Durata aplicării garoului, min.

0 2 4 6
Calciu, mmol/l 2,38 2,45 2,52 2,58
Proteina totală, g/l 72 74 77 80
Albumina, g/l 39 40 42 43
 Capacele şi etichetele eprubetelor sunt
colorate în diferite culori în dependenţă de
tipul eprubetei.
Succesiunea de recoltare a sângelui în
diferite tipuri de eprubete:
Material
№ Eprubeta Investigaţiile Culoarea
biologic
Eprubetă fără aditivi, cu
biochimice, Roşie
1. aditivi sau cu activatori Ser
serologice
ai coagulării
Albastră
2. Eprubetă cu citrat de Na Plasma coagulograma

Sânge
Eprubetă cu Li-heparină imunologice, Verde
3. integru
sau heparină electroliţi, EAB
/plasma
Sânge
Hematologice, Violetă
4. Eprubetă cu EDTA integru
PCR
/plasma

Eprubetă cu inhibitor al
5.
glicolizei
Plasma glucoza, lactat Sură
 Aditivi polimeri pentru
eprubete cu vacuum
(pentru separarea serului):
• Granule de polisterol pentru
coagularea rapidă a sângelui şi
formarea unui cheag compact

• Gel polietesteric pentru

separarea elementelor
figurate ale sângelui şi
serului la centrifugare

Aditivii polimeri (granulele de

polisterol şi gelul poliesteric)
uşurează separarea serului/plasmei
 Durata şi condiţiile de păstrare a sângelui
recoltat:

• Se permite doar un singur ciclu de congelare-decongelare a serului

• Se interzice congelarea sângelui integru
• Materialul biologic se păstrează cu atât mai bine cu cât este mai joasă
temperatura de păstrare
 Cele mai frecvente cauze ale
alterării materialului biologic
după recoltare:
– Hemoliza
– Metabolismul celulelor sanguine
– Reacţiile chimice din ser/plasmă
– Acţiunea microorganismelor
– Evaporarea apei/sublimarea
– Procese osmotice
– Acţiunea luminii
– Difuzia gazelor
Metode în biochimia clinică
• Metodele principale sunt metode fizico-
chimice de analiză:

–Metode optice
–Metode cromatografice
–Electroforeza
Metode în biochimia clinică
• Metodele optice se bazeaza pe
masurarea proprietatilor optice ale
substantei şi sunt bazate pe
înregistrarea modificărilor razei de
lumină la trecerea ei prin soluţia
examinată.
• Metode fotometrice sunt:
– refractometria;
– polarimetria;
– fotometria.
FOTOMETRIA
1. Fotometrie de absorbţie –
a) spectrofotometria -metodele bazate pe masurarea
absorbtiei luminii de catre substantele colorate

b) nefelometria - măsoară absorbtia luminii de catre

corpurile necolorate aflate in suspensie se numesc turbidimetrice

c) turbidimetria - măsoară dispersia luminii de catre

particulele care se precipita, suspendate in solutie,
lucrandu-se cu precipitat colorat sau necolorat.

2.Fotometrie de emisie –
a) fluorimetria
FOTOMETRIA
de absorbţie

• Legea Bugher — Lambert — Beer — lege fizică, conform

căreia are loc micşorarea intensităţii razei de lumină
monocromatică la trecerea ei prin mediul de absorbţie.
Pentru cercetări sunt utilizate fotocolorimetrele în care
fluxul luminos cu intensitatea I0 este trimis printr-o cuva sau
printr-o eprubeta care contine solutia de analizat. Fluxul cu
intensitatea I, care a reusit sa treaca prin cuva fara sa fie
absorbit, cade pe o celula fotoelectrica. Celula fotoelectrica
transforma energia luminoasa in energie electrica, care se
masoara cu un galvanometru sensibil.
METODA PCR
ÎN DIAGNOSTIC
• Reacţia polimerazică în lanţ —
metodă a biologiei moleculare, care
permite de a obţine o amplificare
semnificativă a anumitor secvenţe
specifice de ADN.
• Metoda este bazată pe copierea selectivă
multiplă a unui anumit fragment specific
de ADN (sau ARN) cu ajutorul enzimelor in
vitro. Are loc copierea numai a secvenţei
de ADN, care are o anumită
consecutivitate dată a bazelor azotate şi
numai în cazul, cânt el este prezent în
materialul cercetat.
Componentele reacţiei

• ADN-matricea
• Praimeri
• ADN-polimeraza termostabilă
• Substrate – dezoxiribonucleotidtrifosfaţi
• Ioni Mg2+
• Soluţie-tampon
Principiul PCR

• Denaturarea – matricea bicatenară

dublu helix de ADN este încălzită la 94-
96°C pentru ca catenele să se
despiralizeze şi să se separe.
• Annealing- unirea complimentară a
matricei cu praimerul – la aprox. 54°C.
• Elongarea- ADN-polimeraza sintetizează
catena complimentară, polimerizând
bazele azotate suplimentate în mediul de
Etapele efectuării PCR:
1. prelucrarea materialului biologic.
Centrifugarea materialului biologic
2. Extragerea ADN/ARN
1. La sediment se adaugă soluţia pentru extragerea ADN;

Centrifuga

Vortex

Termostat

2.«AMESTECARE»
3. Încălzire a câte min la 55 и 95 С
4. Centrifugarepentru obţinerea supernatantului cu ADN
3. Pregătirea probelor pentru
amplificare: introducerea în eprubetă a probelor
biologice, primerilor, polimerazei, substratelor pentru polimerizarea
ADN.
Probele pregătite pentru
amplificare
 4. Amplificarea

Amplificator
Amplificator pentru real-time PCR
5. Electroforeza
- pregătirea gelului pentru camera de
electroforeză
Cameră pentru electroforeză cu soluţie tampon
Gelul după electroforeză
7. Înregistrarea rezultatelor la
transiluminator (in lumină ultravioletă)
• Citirea rezultatelor
Prezenţa unei PCRla nivelul
benzi luminoase strict
controlului pozitiv în proba de analizat semnifică
prezenţa agentului patogen respectiv în proba dată.
• Lipsa bandei luminoase la nivelul controlului pozitiv în
proba de analizat semnifică lipsa agentului patogen
respectiv în proba dată.

K+ - control pozitiv
K- - control negativ
1,2,7,9,10,11 – probe clinice cu rezultate pozitive
3,4,5,6,8,12 – probe clinice cu rezultate negative