You are on page 1of 34

Afecţiuni pleuro-

pulmonare nesupurative
Pneumotoraxul
Definitie

 Pneumotoraxul este definit ca prezenta de aer in


spatiul pleural adica intre pleura viscerala si cea
parietala

 Termenul de pneumotorax a fost introdus in 1803


de Itard, un student a lui Laenec, acesta descriind
ulterior 1819 tabloul clinic
Rolul pleurei

 Pleura este o foita fina care inveleste


plamanul, peretele toracic si mediastinul
 Cavitatea pleurala este un mod normal
« virtuala »
 Prezenta lichidului pleural permite
alunecarea usoara
 Acest sistem transmite si repartizeaza
presiunea negativa intratoracica in inspir
si nu permite colapsul alveolar
Clasificare etiologica
 Pneumothoraxul spontan primitiv (idiopatic) - PSP
– Fumatori (x20), tineri, longilini
– Asociat cu leziuni de tip bulos
 Pneumotoraxul spontan secundar (asociat unei patologii
pulmonare)
– BPOC, emphysem, astm bronsic,
– Fibroze pulmonare, cancer, infectii pulmonare necrozante,
– Lymphangio-leio-miomatoza (80%)
 Pneumotoraxul traumatic (si iatrogen)
Epidemiologie (PSP)

 Incidenta mai mare la barbatii tineri <45 ani (16-


28 cazuri/100000 loc /an ) fata de femei (1-6
cazuri/100000 loc/an)
 Nu exista o predominanta dr/stg
 Mortalitate redusa (sub 1 caz /mil loc/an)
Fiziopatologie (PSP)
 Majoritatea autorilor considera ca PSP este
secundar rupturii unei bule de emfizem
 DAR:
– In unele serii pina la 40% din cazuri nu au bule
– Pierderea aeriana se situeaza la nivelul unei bule in:
 3.6 % (6/166) (Weissberg, Chest 2000;117:1279-85)
 25 % (7/28) (Radomsky, Pneumologie 1989;43:250-3)
 73 % (72/95) (Hatz,AnnThorSurg 2000;70:253-7)
– 20% din nefumatori au bule
– Prezenta bulelor nu influenteaza riscul de recidiva !!!
Blebs

Plaman Normal

Bule
Diagnosticul pozitiv

 Se bazeza pe doua elemente


– SUSPICIUNEA CLINICA

– Confirmarea radiologica
 Rareori este necesar drenajul direct (ex clinic ++)
 la politraumatizatii gravi (decompresiune prin punctie++)
 la pacientii sub ventilatie mecanica
Examenul clinic
 Durere thoracica
– brutala (poate dispare dupa 24-48 ore)
– de intesitate variabila
– majorata in inspir
 Semne fizice
– Cresterea frecventei respiratorii (polipnee superficiala)
– Scaderea mobilitatii hemitoracelui afectat
– Uneori distensia hemitoracelui (volum mare, pneumothorax
sub presiune)
– Abolirea murmurului vezicular si a vibratiilor vocale
– Timpanism la percutie (!! Poate fi mat in pneumotoraxul sub
presiune!!) – absent in pneumotoracele mic <15%
Examenul radiologic
Examenul radiologic

 Un pneumotorax vechi se
asociaza FRECVENT cu un
epansament lichidian minim
 Exceptie fac pacientii care au
bride pleurale
(hemopneumotorax)
Examenul radiologic

pneumotorax complet
compresiv
Diagnosticul diferential
 Durerile toracice si dispneea
– Embolia pulmonara
– Pneumoniile acute
 Hipertransparenta
toracica
– Bule de emfizem
Categorii terapeutice

Anumite categorii de pacienti trebuie tratati foarte agresiv:


– Scafandri
– Parasutistii sau pilotii
– Alpinişti, muzicanţi la instrumente de suflat
Optiuni terapeutice (PSP)

 Supraveghere simpla
 Drenaj pe tub de dren
– Valva Heimlich sau drenaj aspirativ
– Drenajul pleural NU scade riscul de recidiva (dar
CRESTE durata de spitalizare)
Prognostic

 In general foarte bun


 Mortalitate extrem de redusa
 Dar exista o mortalitate semnificativa asociata
anesteziei necesare pentru toracoscopie (~ 1%)
 Recidiva ~ 30%:
– Marea majoritate in primii 2 ani
– Riscul mai mare la femei si la cei inalti si slabi
– Riscul unei a doua recidive >60% (fara pleurodeza)
Chistul hidatic pulmonar

Definiţie – este o boala parazitară întâlnită


la om şi unele animale produsă prin
dezvoltarea tumorei veziculare a viermelui
Tenia echinoccocus granulosus, parazit a
cărui gazdă principală este câinele, şacalul,
picica, vulpea etc.
Patogenie
(Chist hidatic pulmonar)

Echinococoza primară:
Calea digestivă  intestin  vena portă  ficat (primul filtru capilar, unde
embrionii hexacanţi se fixează în proporţie de 50-60%)  vena cavă inferioară 
cordul drept  pulmon (al doilea filtru capilar 17-20%);

Limfă  duct limfatic toracic  vena cavă superioară  cordul drept  pulmon;

Echinococoza secundară:
Echinococoza secundară pulmonară are loc pe cale hematogenă de la  chist
hidatic localizat  vena cavă inferioară  inima dreaptă  pulmon;
Echinococoza secundară pleurală se produce prin ruptura spontană a chistului în
cavitatea pleurală sau însămânţarea pleurea în timpul puncţiei sau actului
chirurgical;
STRUCTURA CHISTULUI HIDATIC

3
1

2
4

1- Membrana proligeră; 2- Membrana cuticulară; 3- Adventice; 4- Perichist.


Incidenţa chistului hidatic pulmonar

27% 20%

6%
31% 23%
Tablou clinic
(Chist hidatic pulmonar)

Chist hidatic necomplicat:

Semne subiective şi funcţionale: durere toracică sub formă de junghi


persistent, dispnee, tuse seacă, hemoptizii mici şi repetate;
Semne obiective: bombarea hemitoracelui afectat, la percuţie – matitate pe o
arie circumscrisă, la auscultaţie linişte respiratorie deasupra matităţii, raluri,
crepitaţii, frecături pleurale;
Semne generale: subfebrilitate, paloare, scădere ponderală, manifestări
cutanate alergice.

Chist hidatic complicat:

Fisurarea chistului în bronşie:


Ruptura chistului în bronşie: vomică hidatică, tuse abundentă, hemoptizie,
dispnee, stare de şoc anafilactic;
Ruptura chistului în pleură: hidro-pio-pneumotorax.
Investigaţii paraclinice
(Chist hidatic pulmonar)

Biologice:
Intradermoreacţia Cassoni, Cassoni-Ţâbârnă;
Testul eozinofiliei provocate;
Reacţia Weinberg-Pârvu (fixarea complementului);
Reacţia imunofluorescenţă şi latex-aglutinaţie;
Test imuoenzimatic ELISA.

Instrumentale:
Radiografie pulmonară, tomografie;
Ecografie pulmonară;
Scintigrafie pulmonară;
Tomografie compiuterizată
Explorări imagistice
Diagnostic diferenţial
(Chist hidatic pulmonar)

Tuberculom;
Cancer bronho-pulmonar (primitiv şi metastatic);
Tumori benigne;
Chisturi aeriene;
Boala bronşiectatică;
Relaxarea diafragmului;
Aneurismele crosei aortei.
Tratamentul
(Chist hidatic pulmonar)
Principii: evacuarea parazitului; desfiinţarea cavităţii restante;
tratamentului leziunilor din vecinătate.

Evacuarea parazitului:
Procedeul Arce – asiraţia lentă a lichidului hidatic, apoi extragerea
membranei proligere;
Procedeul Finochietto - asiraţia bruscă a lichidului hidatic, apoi extragerea
membranei proligere;
Procedeul Ugon – enuclearea chistului fără aspiraţie;
Procedeul Perez-Fontana – chistectomie ideală, înlăturarea chistului cu
adventicea sau perichist.

Tratamentul cavităţii restante:


Procedeul Possadas-Căprinişanu – excizia perichistului pâna la ţesut
pulmOnar sănătos şi abandonarea cav. restante;
Procedeul Juvara – excizia perichistului liber cu plmbajul cavităţii cu lambou
muscular vascular;
Procedeul Largot – suturarea cavităţii circular din fund la periferie.

Tratamentul leziunilor din vecinătate:


Suturarea fistulelor bronşice în formă de “X” sau “U”
Chistectomie pulmonară
Chistectomie pulmonară ideală
Chist hidatic gigant
Echinococoză secundară
Echinococ al splinei
Leiomiom
Tumoră benignă (teratom) pulmonară