You are on page 1of 34

Afecţiuni pleuro-

pulmonare nesupurative
Pneumotoraxul
Definitie

 Pneumotoraxul este definit ca prezenta de aer in


spatiul pleural adica intre pleura viscerala si cea
parietala

 Termenul de pneumotorax a fost introdus in 1803


de Itard, un student a lui Laenec, acesta descriind
ulterior 1819 tabloul clinic
Rolul pleurei

 Pleura este o foita fina care inveleste


plamanul, peretele toracic si mediastinul
 Cavitatea pleurala este un mod normal
« virtuala »
 Prezenta lichidului pleural permite
alunecarea usoara
 Acest sistem transmite si repartizeaza
presiunea negativa intratoracica in inspir
si nu permite colapsul alveolar
Clasificare etiologica
 Pneumothoraxul spontan primitiv (idiopatic) - PSP
– Fumatori (x20), tineri, longilini
– Asociat cu leziuni de tip bulos
 Pneumotoraxul spontan secundar (asociat unei patologii
pulmonare)
– BPOC, emphysem, astm bronsic,
– Fibroze pulmonare, cancer, infectii pulmonare necrozante,
– Lymphangio-leio-miomatoza (80%)
 Pneumotoraxul traumatic (si iatrogen)
Epidemiologie (PSP)

 Incidenta mai mare la barbatii tineri <45 ani (16-


28 cazuri/100000 loc /an ) fata de femei (1-6
cazuri/100000 loc/an)
 Nu exista o predominanta dr/stg
 Mortalitate redusa (sub 1 caz /mil loc/an)
Fiziopatologie (PSP)
 Majoritatea autorilor considera ca PSP este
secundar rupturii unei bule de emfizem
 DAR:
– In unele serii pina la 40% din cazuri nu au bule
– Pierderea aeriana se situeaza la nivelul unei bule in:
 3.6 % (6/166) (Weissberg, Chest 2000;117:1279-85)
 25 % (7/28) (Radomsky, Pneumologie 1989;43:250-3)
 73 % (72/95) (Hatz,AnnThorSurg 2000;70:253-7)
– 20% din nefumatori au bule
– Prezenta bulelor nu influenteaza riscul de recidiva !!!
Blebs

Plaman Normal

Bule
Diagnosticul pozitiv

 Se bazeza pe doua elemente


– SUSPICIUNEA CLINICA

– Confirmarea radiologica
 Rareori este necesar drenajul direct (ex clinic ++)
 la politraumatizatii gravi (decompresiune prin punctie++)
 la pacientii sub ventilatie mecanica
Examenul clinic
 Durere thoracica
– brutala (poate dispare dupa 24-48 ore)
– de intesitate variabila
– majorata in inspir
 Semne fizice
– Cresterea frecventei respiratorii (polipnee superficiala)
– Scaderea mobilitatii hemitoracelui afectat
– Uneori distensia hemitoracelui (volum mare, pneumothorax
sub presiune)
– Abolirea murmurului vezicular si a vibratiilor vocale
– Timpanism la percutie (!! Poate fi mat in pneumotoraxul sub
presiune!!) – absent in pneumotoracele mic <15%
Examenul radiologic
Examenul radiologic

 Un pneumotorax vechi se
asociaza FRECVENT cu un
epansament lichidian minim
 Exceptie fac pacientii care au
bride pleurale
(hemopneumotorax)
Examenul radiologic

pneumotorax complet
compresiv
Diagnosticul diferential
 Durerile toracice si dispneea
– Embolia pulmonara
– Pneumoniile acute
 Hipertransparenta
toracica
– Bule de emfizem
Categorii terapeutice

Anumite categorii de pacienti trebuie tratati foarte agresiv:


– Scafandri
– Parasutistii sau pilotii
– Alpinişti, muzicanţi la instrumente de suflat
Optiuni terapeutice (PSP)

 Supraveghere simpla
 Drenaj pe tub de dren
– Valva Heimlich sau drenaj aspirativ
– Drenajul pleural NU scade riscul de recidiva (dar
CRESTE durata de spitalizare)
Prognostic

 In general foarte bun


 Mortalitate extrem de redusa
 Dar exista o mortalitate semnificativa asociata
anesteziei necesare pentru toracoscopie (~ 1%)
 Recidiva ~ 30%:
– Marea majoritate in primii 2 ani
– Riscul mai mare la femei si la cei inalti si slabi
– Riscul unei a doua recidive >60% (fara pleurodeza)
Chistul hidatic pulmonar

Definiţie – este o boala parazitară întâlnită


la om şi unele animale produsă prin
dezvoltarea tumorei veziculare a viermelui
Tenia echinoccocus granulosus, parazit a
cărui gazdă principală este câinele, şacalul,
picica, vulpea etc.
Patogenie
(Chist hidatic pulmonar)

Echinococoza primară:
Calea digestivă  intestin  vena portă  ficat (primul filtru capilar, unde
embrionii hexacanţi se fixează în proporţie de 50-60%)  vena cavă inferioară 
cordul drept  pulmon (al doilea filtru capilar 17-20%);

Limfă  duct limfatic toracic  vena cavă superioară  cordul drept  pulmon;

Echinococoza secundară:
Echinococoza secundară pulmonară are loc pe cale hematogenă de la  chist
hidatic localizat  vena cavă inferioară  inima dreaptă  pulmon;
Echinococoza secundară pleurală se produce prin ruptura spontană a chistului în
cavitatea pleurală sau însămânţarea pleurea în timpul puncţiei sau actului
chirurgical;
STRUCTURA CHISTULUI HIDATIC

3
1

2
4

1- Membrana proligeră; 2- Membrana cuticulară; 3- Adventice; 4- Perichist.


Incidenţa chistului hidatic pulmonar

27% 20%

6%
31% 23%
Tablou clinic
(Chist hidatic pulmonar)

Chist hidatic necomplicat:

Semne subiective şi funcţionale: durere toracică sub formă de junghi


persistent, dispnee, tuse seacă, hemoptizii mici şi repetate;
Semne obiective: bombarea hemitoracelui afectat, la percuţie – matitate pe o
arie circumscrisă, la auscultaţie linişte respiratorie deasupra matităţii, raluri,
crepitaţii, frecături pleurale;
Semne generale: subfebrilitate, paloare, scădere ponderală, manifestări
cutanate alergice.

Chist hidatic complicat:

Fisurarea chistului în bronşie:


Ruptura chistului în bronşie: vomică hidatică, tuse abundentă, hemoptizie,
dispnee, stare de şoc anafilactic;
Ruptura chistului în pleură: hidro-pio-pneumotorax.
Investigaţii paraclinice
(Chist hidatic pulmonar)

Biologice:
Intradermoreacţia Cassoni, Cassoni-Ţâbârnă;
Testul eozinofiliei provocate;
Reacţia Weinberg-Pârvu (fixarea complementului);
Reacţia imunofluorescenţă şi latex-aglutinaţie;
Test imuoenzimatic ELISA.

Instrumentale:
Radiografie pulmonară, tomografie;
Ecografie pulmonară;
Scintigrafie pulmonară;
Tomografie compiuterizată
Explorări imagistice
Diagnostic diferenţial
(Chist hidatic pulmonar)

Tuberculom;
Cancer bronho-pulmonar (primitiv şi metastatic);
Tumori benigne;
Chisturi aeriene;
Boala bronşiectatică;
Relaxarea diafragmului;
Aneurismele crosei aortei.
Tratamentul
(Chist hidatic pulmonar)
Principii: evacuarea parazitului; desfiinţarea cavităţii restante;
tratamentului leziunilor din vecinătate.

Evacuarea parazitului:
Procedeul Arce – asiraţia lentă a lichidului hidatic, apoi extragerea
membranei proligere;
Procedeul Finochietto - asiraţia bruscă a lichidului hidatic, apoi extragerea
membranei proligere;
Procedeul Ugon – enuclearea chistului fără aspiraţie;
Procedeul Perez-Fontana – chistectomie ideală, înlăturarea chistului cu
adventicea sau perichist.

Tratamentul cavităţii restante:


Procedeul Possadas-Căprinişanu – excizia perichistului pâna la ţesut
pulmOnar sănătos şi abandonarea cav. restante;
Procedeul Juvara – excizia perichistului liber cu plmbajul cavităţii cu lambou
muscular vascular;
Procedeul Largot – suturarea cavităţii circular din fund la periferie.

Tratamentul leziunilor din vecinătate:


Suturarea fistulelor bronşice în formă de “X” sau “U”
Chistectomie pulmonară
Chistectomie pulmonară ideală
Chist hidatic gigant
Echinococoză secundară
Echinococ al splinei
Leiomiom
Tumoră benignă (teratom) pulmonară

You might also like