You are on page 1of 24

Decizia,procesul

decizional si procesul de
planificare

Clientul este acela care hotareste ce si


;

cum trebuie sa faca o firma .” (Peter


Druker)
DECIZIA
Decizia constituie un
element esential al
managementului fiind
instrumentul sau specific de
exprimare cel mai important.
Nivelul calitativ al conducerii
unei unitati se manifesta cel
mai bine prin deciziile
elaborate si aplicate.
In literatura de specialitate exista o multime de definitii
pentru decizie. Pe baza datelor oferite de practica
decizionala, a fost formulata definitia deciziei astfel:

•–Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea


unuia sau mai multor obiective.
Din examinarea acestei definitii rezulta ca decizia implica in
mod obligatoriu mai multe elemente:
* unul sau mai multe obiective;
* identificarea mai multor variante pentru
atingerea obiectivelor;
* alegerea sau selectarea.[D1]
Factorul de luare a deciziei sau decidentul este
reprezentat de un manager sau un organism managerial
care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia in situatia
respectiva
In procesul decizional, factorii primari ai deciziei intra in
interdependente, care se reflecta in caracteristicile situatiilor
decizionale pe care le genereaza. In principal pot exista trei situatii:
- certitudine;
- incertitudine;
- risc.
Procesul decizional are ca punct de plecare nevoile
clientilor, insa nu pot fi ignorati cei doi factori dinamizatori ai
pietelor : CONCURENTA si SCHIMBAREA.

Procesul rational de luare a deciziilor consta intr-o serie de pasi pe care


managerii urmeaza fie formal ,fie pe baza intuietiei in alegerea
alternativelor considerate optime.
Procesul de luare a deciziilor are trei caracteristici importante:

1.deciziile sunt luate atat de indivizi cat si de grup;


2.procesul decisional este atat logic cat si complex, iar deciziile pot fi
luate in cativa ani sau
cateva secunde;
3.deciziile depind de informatii;
Etapele procesului decisional sunt urmatoarele:
-acordarea de atentie efectelor , iar nu cauzelor;
- perceptia selective
-definirea problemei prin solutii ; problemele trebuie definite precis
II. Generare de solutii alternative
In acesta faza a procesului
decisional este esentiala
creativitatea. Inainte ca o decizie
sa fie adoptata trebuie elaborate
alternative sau solutii
potentiale ale problemei, ,iar
consecintele potentiale ale
fiecarei alternative trebuie
analizate
III. Selectarea alternative optime
Dupa ce am identificat solutii alternative acestea trebuie
evaluate si comparate in termeni fezabilitatii si consecintelor
lor.

Alegerea este dificila cand decizia este complexa si implica mari grade de
nesiguranta si de risc .Aceasta etapa ilustreaza faptul ca o decizie nu este un scop in
sine ci un mijloc catre scop.
Dificultati: intalnite de un manager in selectareea alternativei corecte:

1.doua sau mai multe variante pot parea la fel de atractive, in aceste conditii este
nevoie de o mai atenta analiza si evaluuare a acestor alternatine;
2.decidentul poate fi confuz din cauza numarului mare de alternative fiind nevoit sa
realizeze o comparatie
IV. Implementarea solutiei alese;
O data ce a fost aleasa o alternativa, trebuie
luate masuri specifice acesteia. Cheia
implementarii eficiente o reprezinta o buna
comunicare si planificare a actiunilor.
Implementarea implica oamenii aflati in subordine,
testarea temeiniciei deciziei , tine de
comportamentul celor implicate relativ in
mecanismul deciziei
V. Evaluarea deciziei;
Este o etapa a procesului decisional neglijata de obicei, desi
reprezinta un element esential .Un manager eficace
presupune verificarea periodica a rezultatelor. Se compara
rezultatele actuale cu cele planificate si in cazul devierilor
trebuie operate modificari.
Procesul decizional al unei organizatii este un
process continuu. Fiecare decizie contribuind,alaturi
de ceilalti stimuli, la declansarea unui alt process
decizional.
Procesul de planificare a afacerii şi conţinutul planului de
afaceri.
“O afacere este intenţia unei persoane de a întemeia
o firmă în mod individual sau în asociere cu alt
epersoane, pentru a desfăşura anumite activităţi
înscopul obţinerii de profit.”
Consecutivitatea logică a activităţilor legate de planul de afaceri este
următoarea:

PLAN – ACŢIUNE – EVALUARE – PLAN


Aceasta presupune planificarea activităţilor; evaluarea, după
o anumită perioadă, a rezultatelor obţinute; compararea lor
cu cele propuse, analizând eventualele nereuşite şi
cauzelelor; identificarea căilor de soluţionare a problemelor
şi adaptarea planului la noile condiţii.
O bună planificare a afacerii trebuie să aibă
următoarea structură piramidală:
Punctul principal al procesului de planificare a afacerii este analiza
elementelor externe şi interne în situaţia actuală, elaborarea
obiectivelor, strategiei şi tendinţelor pentru perioada viitoare.

Acest proces impune:


- Colectarea informaţiei;
- Determinarea maturităţii companiei;
- Stabilirea tipului planului de afaceri;
- Determinarea structurii planului de afaceri;
- Distribuirea responsabilităţilor
Sugestii privind organizarea informaţiilor :
- Planul trebuie să fie cuprinzător şi concis.
- Încercaţi să adoptaţi un limbaj clar, simplu.
- Organizaţi-vă ideile în capitole distincte, care să se refere la
aspect specifice.
- Introduceţi detaliile tehnice şi alte materiale
ajutătoare în anexe, astfel încât planu lsă fie adaptat
necesităţilor pentru care a fost elaborat
Studiu de caz
In 1886, Coca-Cola era doar
o bautura racoritoare
comuna, vanduta de un
farmacist din Georgia. Acum,
se spune ca acolo unde sunt
oameni exista si Coca-Cola,
sau ca macar au auzit de ea.
Celebritatea este un semn al
puterii. In cazul Coca-Cola,
acest lucru inseamna
exportul la nivel global al
unui stil de viata: cel
american. O politica de
marketing agresiva, insa
excelent adaptata specificului
local, si ideea unui sistem
independent de
imbuteliere,printr-un proces
de planificare eficient, au
facut dintr-un produs local
una dintre cele mai
cunoscute marci ale lumii.
Una dintre primele idei de marketing pentru bautura Coca-
Cola a fost pusa in practica la chiar locul vanzarii: pentru
numai cinci centi, un consumator primea un pahar de suc si
putea sa asiste la procesul de fabricare a bauturii. Primele
materiale promotionale au aparut in ultimul deceniu al
secolului al XIX-lea: calendare gratuite, carti postale, pahare si
tavi, dar si piese decorative din portelan, in cazul vanzarilor
mari de sirop.
Strategia, valabila si astazi,
consta in a face din Coca-
Cola o bautura disponibila
pretutindeni si in a starni
dorinta de consum cat mai
des si in cat mai multe
feluri.

La inceput, reclamele Coca-Cola au aparut in ziare, care au


sporit in tiraj o data cu cresterea volumului de publicitate si
dezvoltarea productiei de bunuri de larg consum. Apoi s-au
nascut revistele-magazin, foarte populare in randul familiilor
din clasa de mijloc si cea superioara, care in 1904 aveau deja un
tiraj cumulat de 5,5 milioane de exemplare.
In 1906, compania Coca-Cola cheltuia pentru publicitate jumatate
de milion de dolari, iar in 1909 bautura a fost proclamata „produsul
cel mai bine promovat” al natiunii. In 1912, cheltuielile cu
publicitatea au ajuns la 1 milion de dolari, iar la inceputul anilor ’20
s-a dublat. Din Chattanooga in toata tara Unul dintre momentele
decisive pentru dezvoltarea viitoare a companiei Coca-Cola a fost
anul 1899, cand s-a inaugurat prima fabrica de imbuteliere, la
Chattanooga.
Anul urmator, cei trei asociati ai lui Candler, care au primit dreptul de
imbuteliere a bauturii, au mai deschis o fabrica la Atlanta, insa, in
scurt timp, si-au dat seama ca nu dispun de capitalul necesar pentru
a dezvolta reteaua nationala de imbuteliere pe care o stabilisera prin
contract. Solutia la care au recurs a fost rezultatul unei veritabile
sclipiri de geniu: gasirea de capital si antreprenori locali in orasele din
intreaga tara.
Odata cu dezvoltarea oraselor si a suburbiilor, reclamele Coca-Cola s-
au adaptat mediului specific acestora, unele infatisand produsul in
scene de viata patriarhala, altele facand din el parte integranta a
piesajului urban. Aparitia filmului sonor, la sfarsitul anilor ’30, a
transformat cinematograful intr-o importanta industrie, care fascina
milioane de oameni. In pauza dintre doua filme, acestia puteau sa
vizioneze reclame Coca-Cola in care apareau vedete de la Hollywood,
printre care Cary Grant, Jean Harlow sau Robert Montgomery.
In aceeasi perioada,
bautura a inceput sa fie
promovata si in cadrul
programelor radio,
beneficiind de avantajul
de a crea mesaje simple,
dar de mare impact. S-a
luat hotararea ca marca
sa ramana in mintea
consumatorilor prin
asocierea ei cu
programele de
divertisment, in nici un
caz cu cele de stiri de
senzatie.
Spoturile TV au preluat melodiile de la radio si imaginea din reclamele de
pe print si le-au insufletit cu jocul actorilor. Aparitia sistemului video si a
camerelor de filmat de mici dimensiuni a condus la utilizarea de spoturi
filmate in exterior, in care Coca-Cola putea sa apara in diferite locatii, de
la sarbatori campenesti, la petreceri pe plaja.

Anii ’70 au adus sloganul


„It’s the Real Thing” (E ceva
„beton“), iar campania din
1971, „I’d Like to Buy the
World a Coke” (I-as
cumpara lumii o Cola), a
confirmat nivelul global al
marcii. Astazi, Coca-Cola
se bea pe toate
continentele; o beau
oameni apartinand tuturor
raselor si tuturor religiilor,
oriunde pe Pamant.
Video-Overview of the Strategic Planning Process

Sursa:
https://www.youtube.com/watch?v=sU3FLxnDv_A
 http://documents.tips/documents/decizieprocesul-decizional-si-procesul-de-planificare.html

 https://books.google.ro/books?id=6_3Pu0mTMLoC&pg=PA10&lpg=PA10&dq=decizia,procesul+decizional+si+procesul+d
e+planificare&source=bl&ots=2HGx9mGeDp&sig=74gv2BojmfjLlB32-
mdI2Ey2Ki0&hl=en&sa=X&ved=0CFAQ6AEwB2oVChMI0722g4bPyAIVgtYsCh1oWQa7#v=onepage&q=decizia%2Cprocesul%2
0decizional%20si%20procesul%20de%20planificare&f=false
 http://www.mcsi.ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Politici-Publice/Documente-suport/manual-de-metode-in-
planificarea-pp-si-evaluarea-ihttp://www.cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-
Napoca/grupa1/Tantau_Camelia/site/imagini/clasif1.jpg
 http://e-economie.ro/studiu-de-caz-cum-dezvolti-oameni-prin-procesul-decizional/
 http://blog.theravid.com/wp-content/uploads/2013/08/23103-3f32e7b422222222.jpg
 https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTQ1qLzTC42WHPWE3awfDz_o0ri1Jmjn5ri6n_wjuOjVDH_acxDlQ
 http://www.referatele.com/referate/economie/online13/Management---SISTEMUL-DECIZIONAL-AL-FIRMEI--Conceptul-
de-decizie-manageriala-referatele-com.php
 http://www.bloomberg.com/news/articles/2012-05-09/coca-cola-joins-subway-fat-fight-as-nyc-steps-up-attacks-
retail
 http://www.descopera.ro/cultura/930357-farmacia-succesului-coca-cola
 http://seekingalpha.com/article/271536-coca-cola-triumphing-through-3-separate-bear-markets
 http://ukrmap.su/en-g9/923.html
 http://www.adbranch.com/wp-content/uploads/coca_cola_plant_truck_1920_asheville_NC.jpg
 http://www.delcampe.net/page/item/id,212751266,var,Londons-Piccadilly-Circus-1958-Huge-Coca-Cola-sign-Buses-
old-cars-50s-advertising,language,E.html
 http://images.fineartamerica.com/images-medium-large/old-radio-set-igor-kislev.jpg
 http://i.dailymail.co.uk/i/pix/2015/05/18/15/28D35EF500000578-3086384-image-a-33_1431959684542.jpg
 http://www.slate.com/articles/arts/culturebox/2015/05/coca_cola_s_it_s_the_real_thing_ad_how_the_mccann_erickson_ad
_changed_american.html