Latinitate si

dacism
Studiu de caz
Cuprins:

Definirea conceptului de latinitate i dacism

Care este originea poporului si a limbii romne?
Influene n limba romn
Cele dou mituri fondatoare
Susintori ai latinitii
Susintori ai dacismului
Concluzie
Anexe
Bibliografie
 Limba romn este limba latin
vorbit nentrerupt n partea oriental
a Imperiului Roman cuprinznd
provinciile dunrene (Dacia, Panonia
de Sud, Dardania, Moesia Superioar si
Moesia Inferioar), din momentul
ptrunderii limbii latine n aceste
provincii si pn n zilele noastre.
(A. Rosetti- Istoria limbii romne literare)
Latinitate si dacism

Latinitatea si dacismul sunt

concepte care desemneaza doua
curente de idei ce strabat cultura
si literatura romna.
 Dacismul
Dacismul este un curent n
istoriografie, afirmat la jumatatea
secolului al XIX-lea, prin
absolutizarea (mitizarea) contributiei
Acesta
dacilor si face simtita
la formarea prezenta
poporului odata
romn.
cu interesul romanticilor pentru
etnogeneza si pentru mitologia din
spatiul traco-dac. Se contureaza ca un
curent de idei, mai mult sau mai putin
unitar, mai ales n perioada
Latinitatea

Latinitate este un termen care

denumeste actiunea de impunere a
limbii latine si a civilizatiei latine n
urma Ideea de latinitate
cuceririi Daciei dencepe sa fie
catre romani.
afirmata la noi de generatia
cronicarilor secolele XVI XVIII
(Grigore Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce), apoi de stolnicul Constantin
 Atinge
apogeul prin
reprezentantii
Scolii
Ardelene
(Samuil Micu,
Gheorghe
Sincai, Petru
Maior).
 Care este originea poporului si a
limbii romne?
Originea latina ce
atrage prin
prestigiul istoric al
Imperiului Roman
si care
compenseaza o
serie de complexe
de inferioritate
SAU
fata de puterile
din jur?
 Originea
daca a carei
popularitate
se explica
prin misterul
unei civilizatii
prea putin
cunoscute
dar si prin
fascinatia
 Astazi se accepta n general ca istoria
veche a romnilor este expresia unui
proces de sinteza daco-romana a unui
proces adiacent de integrare si de
asimilare a elementului migrator. Potrivit
majoritatii
Originea cercetatorilor
limbii romne (istorici,
este legatalingvisti,
de
etnologi etc.),
originea limba
poporului si romna
a unitatiieste
limbii
rezultatul
romne nactiunii
diverseconjugate a mai
zone n care se multor
straturi : elementul
vorbeste pna astazi.dac, roman
Limba si
romna s-a
migrator.
format din limba latina populara adusa n
Dacia si dezvoltata pna n zilele noastre.
Latina s-a impus n Dacia n urma
colonizarii, dupa cucerirea Daciei de catre
romani n urma razboiului din 105-106.
 Limba dacilor nu ni s-a pastrat. Nu stim
cum vorbeau dacii. Nu avem nicio
propozitie. A fost descoperita o inscriptie n
1912 pe inelul de la Iezerov (inel cu un
disc); pe patru rnduri sunt 76 de litere
grecesti; nu sunt semne ntre cuvinte; nu
stim de unde ncepe si unde sfrseste
cuvntul.
S-a pastrat din daca o lista de nume de
plante, nume de persoane, nume de locuri,
nume de ape (Dunare, Olt, Arges, Buzau,
Prut, Nistru, Cerna, Siret, Somes, Cris,
Timis, Motru, Jiu etc).
Influente n limba romna
Inflene

VECHI TRZII

SLAV MAGHIAR GREAC NEOGREAC TURC

Cele doua mituri fondatoare
"Dochia si
Traian"
povesteste
despre formarea
poporului romn:
unirea dacilor cu
romanii, Dochia
fiind o frumoasa
fata pe care
mparatul roman
voia sa o ia de
sotie.
Mitul Zburtorului- un Cupidon al
dacilor.
 Sustinatori ai latinitaii
Letopisetele lui Grigore Ureche,
Miron Costin si Ion Neculce.
Hronicul vechimii a
romano-moldo-
vlahilor de Dimitrie
Cantemir
[] a Dachii adevarati
mostenitori i-au pus
si cu curat sngele
fiilor sai, pre Dachia,
care mai denainte
varvara iera, au
evghenisit-o.
Scoala
Ardeleana
care sustinea
latinitatea
prin
exagerari,
deoarece nu
recunostea
originile dace
ale romnilor.
 Sustinatori ai dacismului
Lucian Blaga prin articolul
Revolta fondului nostru nelatin
din revistaZamolxe.
Avem nsa si un bogat fond slavo-
trac, exuberant si vital, care,
orict ne-am mpotrivi, se
desprinde uneori din corola
necunoscutului rasarind
puternic n constiinte.
 B.P.Hasdeu prin
lucrarea Perit-au
dacii? din 1860, n
care punea la ndoiala
latinismul romnilor si
linia trasata de Scoala
Ardeleana, catre o
directie cu totul noua:
originea geto-daca a
poporului romn.
 Istoricul Vasile
Parvan prin
opera Getica
realizata pe
baza studiilor si
descoperirilor
arheologice din
acea vreme
Mihai Eminescu n poezia Memento
mori( Nu uita c vei muri)

Stau tacuti ostasii Romei,

ridicnd fruntea lor lata,
Stralucitele lor coifuri, la
stncimea detunata, []
Dintre stnce arcuite n
gigantice portale
Oastea zeilor Daciei n lungi
siruri au iesit
 Etnogeneza romna a fost una dintre preocuparile majore ale
primilor nostri cronicari, Grigore Ureche notnd n Letopisetul Tarii
Moldovei:Rumanii, cti sa afa locuitori n Tara Ungureasca si la
Ardeal si la Maramorosu, de la un loc sntu cu moldovenii si toti
de la Rm se trag.

Aceasta glorificare a latinitatii noastre a devenit, dupa Grigore

Ureche, un adevarat laitmotiv n cultura romna, fiind ntlnit la
Miron Costin, la stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie
Cantemir, Samuil Micu, la Gheorghe Sincai si la altii.

n perioada interbelica, cele doua curente de idei sunt percepute

de pe pozitii adesea opuse, afndu-se n confruntare directa si
sunt folosite, direct sau indirect, ca suport argumentativ pentru
diferite antinomii: traditie-modernitate, spirit national-
cosmopolitism.
Concluzie
Limba romna provine din limba latina vorbita
n partile de est ale Imperiului Roman, dar nu
continua direct limba latina clasica, ci latina
populara. Ea face parte din familia limbilor
romanice, dintre care unele au devenit limbi
nationale, altele au ramas limbi regionale sau
chiar au disparut. n timp, limbile se modifica, iar
cnd se acumuleaza modificari ale limbii, astfel
nct varianta de origine nu mai e nteleasa de
vorbitori, se poate vorbi de o limba noua. Deci
limba romna vorbita azi este rezultatul
modificarii, limbii latine vulgare n decursul anilor
ce au trecut, este o limba vie ce va suferi
modificari si n anii ce vor urma, dar originea sa va
ramne ntotdeauna limba latina populara.
anexe

mparatul
roman
Traian
mparatul
dac
Decebal
Trophaeum Traiani
Columna
lui
Traian
Ruinele Sarmizegetusei
Piatra Cetatii -Banita
Steagul Dacilor
Dacii
Imperiul Geto-dacic
Scrisoarea boierului NeacSu din Cmpulung catre
judele Brasovului Johannes Benkner
Cntecul gintei latine
Latina gint e regin
ntre-ale lumii ginte mari;
Ea poart-n frunte-o stea divin
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot nainte
Mre ndreapt paii si. Cnd braul ei liberator
Ea merge-n capul altor ginte
Vrsnd lumin-n urma ei.
Latina gint e vergin,
Cu farmec dulce, rpitor;
Strinu-n cale-i se nclin
i pe genunchi cade cu dor.
Frumoas, vie, zmbitoare,
Sub cer senin, n aer cald,
Ea se mireaz-n splendid soare,
Se scald-n mare de smarald.
de Vasile
Alecsandri
Latina gint are parte
De-ale pmntului comori
i mult voios ea le mparte
Cu celelalte-a ei surori.
Dar e teribil-n mnie
Lovete-n cruda tiranie
i lupt pentru-al su onor.
n ziua cea de judecat,
Cnd fa-n cer cu Domnul sfnt
Latina gint-a fi-ntrebat
Ce a fcut pe-acest pmnt?
Ea va rspunde sus i tare:
,,O! Doamne,-n lume ct am stat,
n ochii si plini de-admirare
Pe tine te-am reprezentat!
Memento Mori
de Mihai
Eminescu
,,i-n zenit opri otirea-i peste armia roman.
-Decebal! el strig-n nouri- i detun, i iau n goan
i Danubiul o s beie a lor sacre legiuni.
Decebal s-arat palid n fereastra nalt-ngust
i coroana i-o ridic ctre-imaginea august
i se uit cu durere la divinii si strbuni.
Iar pe plaiuri verzi de munte otile-urbei risipite
Privesc cerul, zeii dacici, armiile lor pornite-
Rupt e irul lor pe-alocuri de al soarelui foc ro.
RUGACIUNEA UNUI DAC
Pe cnd nu era moarte, nimic nemuritor,
De Mihai
Nici smburul luminii de viata datator,
Nu era azi, nici mine, nici ieri, nici totdeuna,
Emincescu
Caci unul erau toate si totul era una;
Pe cnd pamntul, cerul, vazduhul, lumea toata
Erau din rndul celor ce n-au fost niciodata,
Pe-atunci erai Tu singur, nct ma-ntreb n sine-mi:
Au cine-i zeul carui plecam a noastre inemi?
El singur zeu statut-au nainte de-a fi zeii
Si din noian de ape puteri au dat scnteii,
El zeilor da suflet si lumii fericire,
El este-al omenimei izvor de mntuire:
Sus inimile voastre! Cntare aduceti-i,
El este moartea mortii si nvierea vietii!
Si el mi dete ochii sa vad lumina zilei,
Si inima-mi umplut-au cu farmecele milei,
n vuietul de vnturi auzit-am al lui mers
Si-n glas purtat de cntec simtii duiosu-i viers,
Si tot pe lnga-acestea cersesc nc-un adaos:
Sa-ngaduie intrarea-mi n vecinicul repaos !
Sa blesteme pe-oricine de mine-o avea mila,
Sa binecuvnteze pe cel ce ma mpila,
S-asculte orice gura, ce-ar vrea ca sa ma rda,
Puteri sa puie-n bratul ce-ar sta sa ma ucida,
S-acela ntre oameni devina cel nti
Ce mi-a rapi chiar piatra ce-oi pune-o capati.
Gonit de toata lumea prin anii mei sa trec,
Pn' ce-oi simti ca ochiu-mi de lacrime e sec,
Ca-n orice om din lume un dusman mi se naste,
C-ajung pe mine nsumi a nu ma mai cunoaste,
Ca chinul si durerea simtirea-mi a-mpietrit-o,
Ca pot sa-mi blestem mama, pe care am iubit-o -
Cnd ura cea mai cruda mi s-a parea amor...
Poate-oi uita durerea-mi si voi putea sa mor.
Strain si far' de lege de voi muri - atunce
Nevrednicu-mi cadavru n ulita l-arunce,
S-aceluia, Parinte, sa-i dai coroana scumpa,
Ce-o sa asmute cinii, ca inima-mi s-o rumpa,
Iar celui ce cu pietre ma va izbi n fata,
ndura-te, stapne, si da-i pe veci viata!
Astfel numai, Parinte, eu pot sa-ti multumesc
Ca tu mi-ai dat n lume norocul sa traiesc.
Sa cer a tale daruri, genunchi si frunte nu plec,
Spre ura si blestemuri as vrea sa te nduplec,
Sa simt ca de suflarea-ti suflarea mea se curma
Si-n stingerea eterna dispar fara de urma!
Film : Dacii(1966)
Membrii grupului
Andrei Alina-Tehnoredactor

David Ionut- Moderator 1

Matinca Ana- Moderator 2
Patrascu Gabriel- Observator
Petrescu Mihaela- Prezentator
Radu Dyana- Moderator 4
 Bibliografie
Istoria limbii romane-Al. Rosetti
O enigma si un miracol istoric-poporul roman-G.I.Bratianu
Letopisetul tarii moldovei-Grigore Ureche
De neamul moldovenilor-Miron Costin
Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor- D.Cantemir
Civilizatiile stravechi din regiunile carpato-danubiene-V.Parvan
,,Burebista si epoca sa-Ion Horatiu Crisan
Romanitatea romanilor. Istoria unei idei -Adolf Armbruster
Etnogeneza romanilor - Ion Russu
Istoria limbii romane- Gh. Ivanescu
Scoala Ardeleana- Ion Lungu