SEMIOLOGIE

III. AFECTIVITATEA

Curs Psihiatrie Pediatrica - 8.02.2017

Afectivitatea cuprinde:
Stari afective elementare
starea de afect
starea de furie (mnie)
Emotia
Dispozitia
Sentimentele
Pasiunile
Manifestari timice NORMALE
in copilarie

Dupa nastere apare plansul si dupa 3 luni complexul

reactivarii = reactie de inviorare si satisfactie la aparitia
persoanelor agreabile cunoscute

La 3-5 luni apare rasul expresie a starilor afectiv pozitive

Inainte de 1 an - sentimente de simpatie, antipatie,

curiozitate, gelozie (dar aceasta e manifestata mai intens
intre 1-5 ani, teama de a fi deposadat sau privat de obiectul
iubit)
 Anteprescolar

sensibilitatea afectiva si capacitatea de modulare si nuantare

emotionala (se intristeaza intr-o ambianta trista sau cand se fac evocari triste)

-stari emotionale de mare intensitate, variabilitate, durata scurta,

superficialitate

Prescolar

labilitate afectiva mai redusa, explozii afective mai discrete, stari

afective mai stabile;

- se adauga sentimentul de vinovatie, mandrie, orgoliu; intelegerea

caracterului afectiv al unor situatii

Scolar

- echilibrare si modealre a vieii afective; isi dezvolta atitudini afective

(putand astfel marca opozitia sa fata de anumite situatii din ambianta)
Tulburari de dispozitie
TULB. PREDOMINANT CANTITATIVE
Hipotimii
Hipotimia, Atimia, Alexitimia, Anhedonia, Detasarea
Hipertimii
Negative Depresia, Anxietatea, Anestezia psihica dureroasa
Pozitive Euforia, Moria
Forme mixte
Labilitatea afectiva, Disforia
TULB. PREDOMINANT CALITTIVE (Paratimii)
Inversiunea afectiva, Ambivalenta afectiva
TULB. CANTITATIVE - HIPOTIMII
Hipotimia
scdere n grade variabile a tensiunii afective i a elanului vital pn la
apatie i indiferen.

expresivitatea mimic redus

Atimia
Indiferentismul afectiv, scaderea foarte accentuat a tonusului afectiv
i a capacitii de rezonan afectiv la ambian, ilustrand stari
somatice sau psihice grave

inexpresivitate mimoco-pantomimic.

apare in intarzieri mintale, demene, stri confuzionale grave,

catatonii.
Alexitimie

dificultatea de descriere sau de constientizare si traire

deplina a propriilor emotii si sentimente

Anhedonie

absenta placerii in existenta cotidiana

Detasare

distantarea in relatiile inter-personale din cauza absentei,

variabile, a implicarii emotionale
TULB. CANTITATIVE - HIPERTIMII
1. HIPERTIMII NEGATIVE

Depresia
dispoziie deprimat, continut perceptual cenusiu, unori neclar (ca
prin ceata), ideaie lent, cu coninut trist, dureros

trire puternic, participare afectiv intens, cu sentimentul durerii

morale, al inutilitii i devalorizrii.

pe plan motor prin inhibiie marcat sau neliniste psihomotorie

mimica i pantomimica exprima concordant continutul dureros al

tririlor afective: fruntea ncreit n omega melancolic, treimea
interioara a pleoapelor ridicata, comisurile bucale coborte, corp
incovoiat, braele cad pasiv pe lng corp.
Anxietatea
team fr obiect.

nelinite psihic i motorie cu rsunet neurovegetativ (palpitaii,

tulburri vasomotorii, oscilaii tensionale, transpiraii).

desprinsa din context, nedistincta, proiectata in viitor

trebuie diferentiata de anxietatea normala, concordanta cu

evenimentele => anxietatea atinge intensitate clinica fie cand
scad randamentul si capacitatea de adaptare, fie cand
dezorganizeaza conduita
 Variante ale anxietatii:
Anxietate determinata de tulburari de adaptare dupa stres
Anxietate generlizata nesituationala
Anxietate situationala cuprinsa in starile fobice
Atacurile de panica
Tablouri clinice mixte: anxios-fobice, anxios-depresive, etc

Anestezia psihic dureroas

bolnavul se plange c nu se mai poate bucura, ntrista, nduioa, ca
nu mai poate simti afectiunea unor persoane apropiate

bolnavul contientizeaz slbirea sau pierderea capacitii de

rezonan afectiv si sufera din cauza faptului ca nu poate trai
afectiv relatiile cu cei din jur, evenimentele

se ntlnete n fazele tardive ale unor depresii, n sindroamele de

depersonalizare i derealizare, n unele forme de schizofrenie.
2. HIPERTIMII POZITIVE

Euforia
ncrctur afectiv pozitiv, exagerarea dispoziiei n sensul
veseliei, strii de bine general, de sntate, de putere

fug de idei, logoree, mimic expresiv bogat, gestic ampl

tendina de supraapreciere a propriei persoane

Moria
caracteristic tumorilor de lob frontal

caracterizata prin jovialitate, familiaritate, puerilism si in

general expansivitate saraca si epuizabila;
TULB. CANTITATIVE FORME MIXTE
Labilitatea afectiv (versatilitate timica)
alternana a dispoziiei ntre euforie i depresie

trecerea se realizeaz fr motive, brusc, la stimuli ambientali

minori sau chiar n absena acestora

se ntlnete n manie (tristeea are un caracter efemer i

superficial), intarzieri mintale, tulb de personalitate, ciclotimie,
isterie, demente

Incontinena afectiv - forma extrem a labilitii afective se

caracterizeaz prin trecerea rapid sau incoercibil de la o stare
emoional la opusul ei; In forme avansate ale arteriosclerozei
cerebrale
Disforia
Dispoziie depresiv, anxioas, de ru general, de discomfort
somatic, de nelinite

asociaz logoree, excitabilitate crescut, impulsivitate,

comportament coleros

apare mai frecvent :

intercritic in epilepsie

alcoolism cronic

n perioade de abstinen ale toxicomanilor

encefalopatii posttrarumatice sau postencefalitice

TULBURARI PREDOMINANT CALITATIVE
(PARATIMII)

reactii afective aberante si inadecvte, uneori paradoxale fata de

motive, situatii sau evenimente

Inversiunea afectiv - Bolnavul dezvolt o stare de ostilitate fa

de persoanele pe care nainte de mbolnvire le-a iubit, sau pe
care n mod firesc ar trebui s le iubeasc (prini, frai, copii)

Ambivalena afectiv - Pacientul triete concomitent stari

afective opuse calitativ (dragoste-ur, atracie-repulsie) fa de
aceeai persoan sau situaie.