CURS- ANALIZA MEDICAMENTULUI

Cromatografia in analiza si
controlul medicamentului
 INTRODUCERE

Cromatografia este una dintre ramurile mari ale

analizei instrumentale cu aplicatii largi in separarea,
detectia si determinarea substantelor chimice in
general si in analiza si controlul medicamentelor in
particular.
Tehnicile cromatografice de analiza sunt tehnici de
separare selective si eficiente putand sa fie folosite
inclusiv pentru urme de substante.
Tehnicile cromatografice de analiza sunt metode
instrumentale performante caracterizate prin
urmatoarele avantaje:
 INTRODUCERE- continuare

1) rapiditate
2) eficienta
3) forta (in ceea ce priveste selectivitatea, sensibilitatea,
automatizarea, miniaturizarea senzorilor si altor
componente, tratarea datelor analitice).
Tehnicile cromatografice au ca elemente comune o faza
stationara si o faza mobila iar componentii unui
amestec analizat sunt antrenati in lungul coloanei de un
flux de faza mobila (gazoasa sau lichida), cu viteze
diferite, ceea ce constituie procesul fundamental al
separarii.
 INTRODUCERE- continuare
La baza tuturor proceselor cromatografice de
separare stau 4 procese fundamentale:
1) adsorbtia pe suporturi solide
2) repartitia intre faza stationara si cea mobila
3) schimbul ionic
4) excluderea- difuzia
Chiar daca principiul separarii poate sa fie
diferit, etapele analizei cromatografice sunt
aceleasi si anume:
1) pregatirea fazei stationare;
2) fixarea initiala a analitilor in capul coloanei;
 INTRODUCERE- continuare

3) deplasarea selectiva- caracteristica analitilor, care sunt

antrenati de catre faza mobila, in cadrul procesului de
elutie (developare);
4) identificarea analitilor separati, pe masura ce acestia ies
din coloana separatoare si trec in detector;
5) inregistrarea cromatogramelor, calcularea ariilor picurilor
si a altor parametrii si dozarea analitilor corespunzatori,
concomitent cu evaluarea statistica a rezultatelor.
 INTRODUCERE- continuare

In functie de procesele care stau la baza separarilor

cromatografice exista:
1) Cromatografie de adsorbtie, faza stationara este un
suport solid care are proprietati adsorbante.
2) Cromatografie de repartitie, in care faza stationara este
o pelicula de lichid fixata pe un suport solid, faza
stationara lichida nefiind miscibila cu faza mobila.
3) Cromatografie de schimb ionic, in care faza stationara
este un compus macromolecular reticulat, care contine un
numar mare de grupari functionale acide sau bazice,
capabile sa schimbe protoni sau ioni alcalini cu cationi
 INTRODUCERE- continuare

bi si trivalenti sau anioni precum hidroxil sau clorura cu

anioni mai grei si cu sarcina mai mare (gruparile bazice);
schimbatorii de ioni se mai numesc si rasini cationice (sau
cationiti) sau anionice (sau anioniti).
4) Cromatografie de excludere sterica sau de excludere-
difuzie, in care faza stationara este de regula un gel, care
se comporta ca o sita moleculara fixand anumite molecule
si eliminand altele in functie de marimea, respectiv masa
lor moleculara.
 INTRODUCERE- continuare

Se poate face o clasificare a metodelor cromatografice si

in functie de procedeul practic utilizat si anume:
1) Cromatografie pe coloana, in care faza stationara este
plasata intr-o coloana (tub) de metal sau de sticla, sau
de silice topita.
2) Cromatografie planara sau de suprafata pe hartie sau
pe strat subtire.
 CLASIFICAREA METODELOR CROMATOGRAFICE

In functie de migrarea fazei mobile se disting:

1) Cromatografia prin developare in care analitii raman
pe faza stationara sau sunt localizati pe aceasta in
functie de directia de migrare; exista developare
ascendenta sau descendenta, monodimensionala sau
bidimensionala (migrari in directii perpendiculare).
2) Cromatografia de elutie, in care analitii sunt eluati
pana la iesirea lor completa din coloana, deci din faza
stationara, fiind posibila culegerea succesiva a fractiunilor
de analiti; in acest caz detectia se face in efluenti.
 BAZELE TEORETICE ALE CROMATOGRAFIEI

Exista o serie de notiuni teoretice general valabile ,

referitoare la procesele de separare cromatografica,
notiuni care se pot transforma (adapta) tuturor metodelor
cromatografice.
Daca se analizeaza un amestec de analiti (diferiti) care
trebuie sa fie separati (acesta fiind scopul principal al
cromatografiei) indiferent de tehnica aleasa, metodele au
urmatoarele aspecte comune:
a) analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara
si faza mobila, care sunt nemiscibile (sau foarte putin
solubile una in alta); intre cantitatile de analiti repartizati
 BAZELE TEORETICE ALE CROMATOGRAFIEI

in cele doua faze exista un echilibru ce depinde de

insusirile fiecarui analit fata de cele doua faze.
b) adaugand continuu faza mobila noua sau proaspata
are loc deplasarea echilibrului de repartitie, antrenand
migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare, cu viteze
diferite.
c) separarea consta in eluarea continua a analitilor care
migrand cu viteza caracteristica fiecaruia, parasesc
succesiv coloana.
 FAZA STATIONARA

Este formata din particule fine solide, sferice (sau aproape sferice) pe
suprafata carora se produc interactiile cu analitii (ex. In cromatografia de
adsorbtie);
Este formata din particule fine solide, care sunt suportul pe care se
fixeaza faza stationara lichida ca in cromatografia de repartitie;
In coloanele capilare utilizate in cromatografia de gaze, faza stationara
este fixata in stare omogena, sub forma unui film (pelicula) pe peretii
interiori ai acestora;
Particulele de faza stationarase caracterizeaza prin cativa parametri
intre care diametrul lor mediu, omogenitatea marimii lor si suprafata
specifica.
APLICATIILE METODELOR CROMATOGRAFICE

Metodele cromatografice au devenit in prezent unele

dintre cele mai selective metode de separare cu
larga aplicabilitate in toate domeniile analizei.
Cromatografia are aplicatii largi in analiza calitativa
care inseamna separare si identificare.
Cromatografia are aplicatii importante si in analiza
cantitativa.
 CROMATOGRAFIA DE LICHIDE DE INALTA PERFORMANTA

Sub aceasta denumire sunt descrise principalele metode

moderne de analiza cromatografica bazate pe repartitia lichid-
lichid, pe adsorbtia lichid-solid, pe schimbatori de ioni si pe
procesele de excludere-difuzie.
Cromatografia de lichide de inalta performanta se poate practica
pe coloana sau pe o suprafata plana, de exemplu pe straturi
subtiri de faza stationara, de unde si denumirea de
cromatografie planara. Aceasta tehnica se noteaza prescurtat
TLC (thin layer chromatography), iar tehnica de inalta
performanta HPTLC (high performance thin layer
chromatography).
CROMATOGRAFIA DE LICHIDE DE INALTA PERFORMANTA

In cromatografia de lichide de inalta performanta sunt

necesare presiuni mari de cateva sute de atmosfere
pentru a asigura debite corespunzatoare ale fazei mobile,
avand in vedere ca granulatia fazei stationare in HPLC
este mica, diametrul particulelor fiind de 3-10 m; din
acest motiv aparatura utilizata este mai complicata si deci
mai scumpa.
 CROMATOGRAFIA HPLC PE COLOANA

Este tehnica cea mai utilizata in prezent pentru

separari, detectii si mai ales pentru determinari
cantitative.
In cadrul acestei metode se inscriu:
Cromatografia HPLC de adsorbtie
Cromatografia HPLC de repartitie
 CROMATOGRAFIA HPLC DE ADSORBTIE

Aceasta tehnica se practica pe faze stationare de silicagel si

alumina (singurele care se utilizeaza in aceasta tehnica). Dintre
aceste doua faze stationare se utilizeaza mai ales silicagelul
deoarece poate fi folosit intr-o varietate mai mare de conditionare.
Ca faza mobila se utilizeaza un solvent organic sau un amestec de
2 sau mai multi astfel de solventi.
Cromatografia HPLC de adsorbtie se aplica la separarea unor
substante organice relativ nepolare datorita capacitatii metodei de a
fractiona amestecul de izomeri de pozitie. (ex. Derivatii disubstituiti
in meta si para ai nucleului aromatic).
 CROMATOGRAFIA HPLC DE REPARTITIE

Este cea mai utilizata dintre tehnicile cromatografice in faza lichida si se

poate practica sub forma cromatografiei HPLC lichid-lichid si HPLC lichid-
faza grefata (legata).
In cromatografia HPLC de repartitie se disting doua procedee in functie de
polaritatea fazelor stationara si mobila:
1) Cromatografia pe faza stationara normala, foarte polara; ca faza mobila
se utilizeaza un solvent practic nepolar (sau foarte slab polar).
2) Cromatografia pe faza inversa in care faza stationara este nepolara, iar
faza mobila este relativ polara.
CROMATOGRAFIA HPLC DE REPARTITIE- continuare

Regula de alegere a fazei mobile pentru cromatografia de

repartitie este urmatoarea:
- faza mobila trebuie sa aiba o putere mare de dizolvare dar
sa nu interactioneze chimic cu analitii din probe (deci sa fie
inerta fata de acestia);
- sa fie compatibila cu sistemul de detectie;
- sa nu dizolve faza stationara si sa nu interactioneze chimic
cu aceasta (deci sa fie inerta chimic fata de ea).
 CROMATOGRAFIA HPLC DE REPARTITIE-
continuare

In cromatografia pe faza inversa, faza stationara este

nepolara, iar faza mobila este polara, fiinf formata din apa,
metanol, acetonitril sau din amestecuri in diferite proportii
ale acestora.
 Introducere in CSS

Rezultatele spectaculoase
obinute n domeniul chimiei
n ultimele decenii, att n
cadrul cercetrii ct i al
multiplelor i variatelor
aplicaii ale acesteia, se
datoresc ntr-o msur
considerabil folosirii
tehnicilor experimentale i
bagajului teoretic pe care
fizica le-a pus la dispoziie.
 Introducere in CSS(2)
n aceast direcie aplicarea metodelor fizice
n analiza chimic, proces nceput de la
constituirea acesteia ca disciplin tiinific,
a condus la elaborarea unor valoroase
tehnici de laborator, cu mare potenialitate,
printre care se nscrie i metoda
cromatografic cu diferitele sale variante.
Cromatografia n strat subire este una din
vechile i din noile metode de analiz, care
alturi de celelalte metode cromatografice i
fizico-chimice n general, contribuie la
studiul i identificarea substanelor chimice
naturale i de sintez.
Generaliti despre cromatografia n strat subire
Cromatografia n strat subire = metoda fizico-chimic de
separare a substanelor dintr-un amestec, pe baza capacitii
deosebite de distribuie ntre o faz staionar i una mobil.

Metoda cromatografic se bazeaz pe un proces de migrare

dinamic difereniat a substanelor din amestecul respectiv ca
urmare a unor diferene n adsorbie, repartiie, solubilitate,
presiune de vapori, mrimea moleculei etc.
 Principiul cromatografiei n strat subire

Un analit migreaz n susul Compuii amestecului sunt

repartizai ntre un adsorbant (faza
sau de-a latul unui strat de staionar, de obicei, gel de siliciu,
faz staionar (de obicei SiO2) i un solvent (faza mobil)
silicagel), sub influena unei care se deplaseaz prin faza
faze mobile (de obicei un staionar prin efect capilar.
amestec de solveni organici)
care se deplaseaz prin faza
staionar prin efect capilar.
Distana parcurs de un
analit este determinat de
afinitatea sa relativ pentru
faza staionar versus faza
mobil.
 Importana cromatografie n strat subire n
analiza medicamentului
Determinarea
impuritilor n produsele
farmaceutice din materiile
prime sau produse
preparate.
Folosit adesea ca metod
de baz pentru verificarea
materiilor prime
farmaceutice.
Poate fi folosit pentru
validarea curirii, o
treapt n fabricarea
produselor farmaceutice.
Aparat tipic pentru cromatografia n
strat subire
n figur apare o
diagram tipic a
unei plci de
cromatografie n
strat subire dup
ce a fost
dezvoltat i
pulverizat pentru
localizarea
analitului.
 Aparatura utilizat n C.S.S.

Aspectul plcilor i al spoturilor

la vizualizare: n lumin UV
(stnga); n lumin vizibil
(dreapta)
Aparatul Linomat: aplic probele n
form de benzi pe straturile subiri

Cromatogram C.S.S. simpl cu

silicagel ca faz staionar

n figur
compusul A
este mai puin
polar dect
compusul B
i parcurge o
distan mai
mare o dat
cu faza
lichid.
 Aplicaii ale cromatografiei n analiza
medicamentului
Cromatografia n strat subire (C.S.S.) a
devenit o tehnic foarte sofisticat
pentru identificarea compuilor i
pentru determinarea prezenei
impuritilor. Complexitatea ei deriv
din vasta gam de faze staionare i faze
mobile ce pot fi folosite ct i din
marele numr de reactivi de pulverizare
ce pot fi utilizai pentru vizualizarea
cromatogramei.
 Analiza calitativ

Principala metod de identificare

prin cromatografia pe strat subire
const n localizarea zonelor
diferiilor componeni separai i
prin msurarea valorilor Rf
corespunztoare. Rf (o
prescurtare de la termenul din lb.
engl.: retardation factor).
Acesta se calculeaz astfel:
Rf = (Distana parcurs de
componentul dat) / (Distana Valoarea Rf dat de raportul dintre
parcurs de frontul solventului). distana de la linia de start pn n
centrul petei componentului separat i
Rf = b/a distana de la linia de start la frontul
fazei mobile
 Analiza calitativ
Tot n scopul
realizrii analizei
calitative se poate
practica i
cromatografia
bidimensional.
Placa se
vizualizeaz i se
compar cu o plac
etalon - pe care
avem un amestec
similar dar
cunoscut.

Modul de executare al cromatografiei bidimensionale

 Teste calitative de identitate
C.S.S. se folosete adesea de monografiile BP ca parte
a unui numr de teste de identitate efectuate pe
substane pure. Pentru confirmarea suplimentar a
identitii se folosesc mai multe sisteme de solveni i
de asemeni diferite tipuri de reactivi spray.
 Compui a cror identitate a fost verificat prin C.S.S.
Tabelul prezint diferite analize ale unor substane medicamentoase

Substana Faza staionar Faza mobil Reactivul de Comentarii

examinat vizualizare
Framitsetina sulfat Silicagel+carbome 10 % g/v KH2PO4 Naftalen-diol Valoarea Rf i culoarea sunt
r /H2SO4 comparate cu un etalon pur. Se
verific rezoluia analitului
din
streptomicin

Metilprednisolon Silicagel GF254 Eter/toluen/ Lumin UV 254 nm Sunt comparate valorile Rf i

1-butanol saturat apoi acid sulfuric culorile probei i ale
cu ap (85:10:5) etanolic(20%) etalonului.
+ nclzire la 1200C
Aprotinina Silicagel Tampon acetat Ninhidrin spray Rf i culoarea spotului de
analit sunt comparate cu
etalonul.
Levamisol Silicagel H cu Toluen/aceton Lumin UV 254 nm Rf i demensiunea spotului
indicator 13.5 obinut sunt comparate cu
M amoniac cele ale unui etalon.
( 60:40:1)
Pentagastrin Silicagel G Analitul este 4-dimetil- Se determin valoarea Rf a
examinat cu aminobenzaldehid analitului n trei faze mobile
C.S.S.n trei faze n metanol/HCl diferite iar culoarea spotului
mobile diferite. se
compar cu cea a etalonului.
 Cnd structura impuritii este cunoscut
Test limit C.S.S. pentru hidrocortizonul
Un test limit se bazeaz pe
comparaia ntre o soluie din hidrocortizon acetat
concentrat a analitului i o soluie
diluat a unei impuriti. O
cantitate mic de hidrocortizon
impuritate se poate vedea cobornd
sub spotul mare produs de
hidrocortizonul acetat, care este
componenta principal a probei. n
linie cu poziia unde a fost aplicat
spotul de hidrocortizon acetat se
observ un spot foarte mic. n acest
caz, spotul produs de impuritatea
hidrocortizonului din prob apare
mai intens (mai mare) dect spotul
produs de etalonul de
hidrocortizon 0.01% g/v i deci
proba nu a trecut testul limit.
 Cnd structura impuritii este necunoscut
Trei probe de codein sunt analizate cum s-a descris,
Un tip asociat de test ceea ce arat dac testele limit de mai jos au fost
limit C.S.S. se face trecute sau ratate. Soluiile 1-3 apar n ordine
cnd identitatea numeric de la stnga la dreapta.
impuritilor nu este
pe deplin cunoscut.
Acest tip de test se
face, de exemplu, pe
compui de origine
natural sau parial
natural care pot
conine o gam de
compui cu structuri
asociate cu a i -Trece deoarece nici un spot din cromatograma soluiei 1 nu este
substanei de test i mai intens dect spotul produs de soluia 2
ii -Nu trece deoarece spotul de la origine este mai intens dect cel
care sunt co-extrai
produs de Soluia 2.
odat cu materialul iii -Trece deoarece dei un spot de deasupra codeinei este mai
brut. intens dect spotul soluiei 3, nu exist nici un spot mai intens ca
cel al soluiei 2.
 Teste n care se folosesc att etaloane cunoscute ct i
necunoscute
Tabelul prezint cteva teste din monografiile farmacopeice de la teste simple pentru o
impuritate cunoscut pn la teste n care limitele sunt fixate pentru mai mult de o
impuritate cunoscut plus orice impuritate necunoscut care ar putea fi prezent.
Soluia analit Test limit Test limit Test limit
(Soluia 1) (Soluia 2) (Soluia 3) (soluia 4)

10 % g/v Nici un spot secundar > - -

Procain.HCl 0.005% g/v acid p-
1% g/v aminobenzoic

Cloramfenicol Nici un spot secundar > Nici un alt spot > 0.01% -
acetonid 0.02% g/v triamcinolon g/v triamcinolon acetonid.
acetonid
Nici un alt spot >0.01%
2% g/v Niciun spot secundar > g/v prometazin.HCl -
Prometazin.HCl 0.02%g/v
1% g/v izoprometazin.HCl
Nici un spot cu aceeai
Cloramfenicol Nici un spot cu aceeai valoare Rf > 0.02% g/v Nici un alt spot >
palmitat valoare Rf > 0.02% g/v cloramfenicol dipalmitat 0.005% g/v
cloramfenicol palmitat cloramfenicol
izomer palmitat
 Aplicaii ale HPLTC

HPTLCpentrurifampicin
Multe teste (R),isoniazid(I)ipirazinamid
farmaceutice
limit curente ar
putea fi efectuate
cu un grad mai
mare de acuratee
dac s-ar folosi
metodele
HPTLC.
 Sensibilitate n cromatografia n strat subire
Tehnica C.S.S. a fost utilizat pe scar larg n domeniul
farmaceutic pentru a analiza o varietate de aplicaii
specifice i utile, de exemplu:
pentru a identifica prezena nedorit a unor compui
organici, ce prezint impuriti ntr-un numr de
substane farmaceutice: morfin n clorhidratul de
apomorfin; hidrazin n carbidopa; 3-aminopropan n
dexampanthenol;
substane nrudite prezente n medicamente oficiale, i
anume: substanele aferente prezente ntr-un numr
mare de substane farmaceutice: aminofilina;
alcaloizi strini prezeni n medicamente alcaloide:
sulfatul de atropin; codeina;
steroizi strini prezeni n medicamente steroidiene.
Introducere in HPLC

Cromatografiade
lichidedenalt
performan(HPLC)
acoper astzi, n
proporie de
aproximativ 80%,
analiza substanelor
moleculare.
Introducere in HPLC (2)
HPLC reprezint evoluia unei
metode mai vechi, cromatografia
pecoloanclasic, care servea n
primul rnd la izolarea
preparativ a compuilor naturali.
Prin introducerea pompelor i
n consecin, lucrndu-se la
presiuni tot mai ridicate (200
atm.), dezvoltarea unor faze
staionare performante, de
dimensiuni tot mai mici, n
coloane tot mai scurte (3-10 cm)
s-a ajuns la configuraia actual.
Generaliti cu privire la Cromatografia
de nalt performan HPLC
Cromatografia de lichide de
nalt performan este o
metod fizico-chimic de
separare cromatografic n
care fazamobileste un
lichid, iar fazastaionar,
coninut ntr-o coloan, este
constituit dintr-un solid cu
granulaie fin sau un solid
impregnat cu un lichid sau un
solid pe care sunt grefate
grupri organice.
Generaliti cu privire la Cromatografia
de nalt presiune HPLC (2)
HPLCesteometodceprezint
urmtoareleavantaje:

Uor de controlat cu o precizie
cantitativ asigurat prin introducerea
exact a probei;

HPLC este tehnica cromatografic ce a
cunoscut cea mai puternic dezvoltare n
anii receni, ducnd la mbuntirea
coloanelor, a detectorilor i a soft-urilor
de control;

Varietatea coloanelor i a detectorilor
face ca selectivitatea metodei s poat fi
uor ajustat.
 Metodele cromatografice pot fi clasificate
n funcie de mai multe criterii :

Termenul de cromatografiedelichideeste utilizat pentru a denumi

o gam extins de sisteme cromatografice care au n comun faptul c
utilizeaz o faz mobil lichid.
nfunciedemecanismeledeseparare:

cromatografiadelichide

cromatografiadegaze

cromatografiacufluidesupracritice

nfunciedetehnicautilizat:

cromatogafiapehrtie

cromatografiapestratsubire

cromatografiapestratsubiredenaltperforman
 Cromatograma n HPLC
n orice tip de cromatografie detectorul d un
semnal proporional, uneori cu concentraia, alteori cu
masa componentului aflat n celula de msur, semnal ce
poate fi nregistrat n funcie de timp. Diagrama semnal,
funcie de timp sau de volumul de eluent se numete
cromatogram.
 Elementele de baz ale
cromatogramei HPLC:
Picurile cromatografice - acestea sunt semnalele
valorificabile n analiza calitativ i cantitativ, n toate
metodele cromatografice.
Timpul mort, tM - este timpul n care un component,
complet nereinut de ctre faza staionar, parcurge
coloana i tuburile de legtur pn la detector.
Timpul de retenie, tR - o mrime caracteristic pentru
fiecare component al amestecului separat de coloan -
reprezint timpul scurs de la injectarea probei i apariia
maximului de concentraie n detector.
 Elementele de baz ale
cromatogramei HPLC (2)
Volumul de retenie, VR este volumul de eluent
corespunztor timpului de retenie

Timpul de retenie ajustat, tR'- introdus n

cromatografie pentru a se putea compara timpii
msurai pe coloane diferite

Volum de retenie ajustat, reprezint volumul

golurilor din coloan plus volumul tuburilor de
legtur de la coloan la detector.
PRINCIPALELE ETAPE N
HPLC
APARATURA DIN CARE ESTE
ALCTUIT SISTEMUL HPLC

Sistem HPLC tipic,

reglat la un debit de 1
ml/min indicnd o
presiune a coloanei de
1265 psi i conectat la
un detector UV/vizibil
care este reglat s
monitorizeze efluentul
coloanei la 260 nm.
Analiza tabletelor de paracetamol i aspirin
(A)Un extract de tablete
coninnd paracetamol i
aspirin rulat la un pH de
3.7 n 0.05 M acetat de
sodiu/ acetonitrit (85:15)
(coloan ODS 150 nm x
4.6 nm, debit 1ml/ min).
(B) Extractul de tablete rulat
la pH 4.4 n 0.05 M acetat
de sodiu tampon/
acetonitril (85:15). Coloan
ODS 150 nm x 4.6 nm,
debit 1 ml/ min. Detecie
UV la 243 nm.
Analiza cremei cu hidrocortizon fa de un
etalon intern
Cromatograma n urma
analizei cremei cu
hidrocortizon folosindu-se
betametazon ca standard
intern pe o coloan ODS (25
cm x 4.6 nm) cu metanol/ ap
(70:30) ca faz mobil.

(A) Etalonul de calibrare (Soluia 1)

(B) Extract de crem + etalonul
intern(Soluia 3)
(C) Extract de crem fr adugare
de etalon intern (Soluia 2).
 Cromatografiadelichidede
naltperforman, grupeaz o
variat i important gam de
metode care permit
cercettorului s separe compui
foarte asemntori din
amestecuri complexe.
CromatografiaHPLC este o
tehnic de un uria potenial i
care are avantajul c furnizeaz
att informaii calitative ct i
cantitative.
 Majoritatea aplicaiilor HPLC sunt folosite
n analizele farmaceutice pentru determinarea
calitativ i cantitativ a substanelor utilizate
n formulri. Cu astfel de analize nu se pierde
mult timp pentru pregtirea fazelor mobile i
selecionarea coloanelor sau a detectorilor
potrivii n cazul amestecurilor complexe.
 Unele dintre cele mai dificile i frustrante probleme n
domeniul analizei medicamentului sunt de separare
simultan, identificare i mai presus de toate analiz
cantitativ a uneia sau mai multor substane dintr-un
amestec complex al unui produs farmaceutic.
 Creterea exponenial a cromatografiei de
gaze poate fi atribuit potenialului
incomparabil de a soluiona problema
separrii componentelor dintr-un amestec
complex.
 Cromatografia de gaze este o metod fizico-chimic de
separare cromatografic n care faza mobil este un gaz (gaz
purttor), iar faza staionar este un solid sau un lichid cu care
este impregnat un suport solid inert sau un lichid repartizat
uniform pe pereii unei coloane capilare.
Faza staionar se afl ntr-o coloan cromatografic,
confecionat, de obicei, din sticl sau din oel inoxidabil.
Faza mobil se deplaseaz continuu prin coloan, iar la ieire,
gazul-purttor trece prin detector.
 Const n distribuia inegal a componentelor unui amestec ntre
faza mobil i faza staionar.
Amestecul strbate sistemul cromatografic, fiind antrenat de ctre
faza mobil.
 sunt introduse n coloan prin injectare cu microseringi,
dup ce au fost dizolvate ntr-un solvent adecvat.
 Reprezentarea grafic a semnalului detectorilor n funcie
de timp, obinut cu ajutorul nregistratorului, se numete
cromatogram
 Timp de retenie, tR este timpul la care apare maxiumul
unui pic, msurat din momentul introducerii probei, i
constituie caracteristica calitativ a componentului
respectiv.
nlimea picului, h, sau aria suprafeei lui, A, constituie
parametrul cantitativ, proporional cu cantitatea de
component.
tM este timpul n care eluentul i componentele care nu
interacioneaz cu faza staionar parcurg distana pn
la detector.
 caracterizarea uleiurilor volatile (care pot fi folosite ca excipieni n
formulri), brevetarea amestecurilor complexe pentru tuse, a
tonicelor i a acizilor grai n uleiurile stabile,
teste de limit pentru reziduri de solvent i alte impurit i volatile n
substanele medicamentoase,
caracterizarea unor medicamente neformulate n particular n ceea
ce privete procesul de detectare a impuritilor,
cuantificarea medicamentelor n formulri, n particular dac
medicamentul nu are un cromofor.
 Primele analize de medicamente au nceput cu steroizii
anabolizani.
Folosirea abuziv a medicamentelor analgezice, narcotice i
halucinante a impus analiza lor calitativ i cantitativ ntr-un timp
ct mai scurt, pentru a putea interveni la timp cu antidotul cel mai
potrivit.
O categorie important de medicamente o reprezint substanele
folosite n tratarea bolilor vasculare. Pentru clonidin, detectorul cu
captur de electroni a permis msurarea unei concentraii de 100
pg clonidin ntr-un ml de plasm.
 O aplicaie tipic a GC n analiza unui medicament n
plasm este determinarea medicamentului antiepileptic
acid valproic dup extragerea fazei solide prin GC cu
ionizare cu flacr.
n aceast procedur s-a folosit ca etalon intern acid
caprilic care este izomeric cu acidul valproic.
 Picturile oculare cu atropin sunt folosite pentru
a dilata pupila nainte de operaiile de cataract.
Metoda implic extragerea atropinei i a unui
etalon intern de homatropin din faza apoas.
 Dimetilanilina este att o impuritate de fabrica ie
n bupivacain ct i un posibil produs de
descompunere n soluiile injectabile.
 Att cromatografia de gaze ct i spectrometria de mas
sunt tehnici analitice de mare utilitate pentru analiza
compuilor organici.

Combinarea lor ntr-un

singur sistem duce la
obinerea unor
rezultate care
depesc mult ceea ce
s-ar realiza prin simpla
nsumare a datelor
oferite de cele dou
tehnici.
 fixarea spectrometrului de mas la o anumit valoare m/z
caracteristic doar pentru o anumit component care ne
intereseaz, el funcionnd n acest caz ca un detector
foarte specific,
parcurgerea (scanarea) ntregului domeniu de mas ntr-
un interval de timp redus, ceea ce nseamn c se obin
sute sau chiar mii de spectre pentru fiecare analiz. Toate
aceste spectre sunt stocate n memoria calculatorului
ataat instrumentului.
 o metod de mare utilitate n
diagnosticarea, urmrirea evoluiei i
tratamentului unor boli, n special
determinnd constituenii volatili de mas
molecular mic ai fluidelor biologice
(metabolii biologici volatili din urin, ser,
plasm i fluid cerebrospinal).
 Cromatografia de gaze cu coloane capilare s-a dovedit a fi
foarte folositoare n identificarea i dozarea rapid a
medicamentelor din esuturi i lichide biologice.
Cromatografia gaz-lichid, numit de multe ori i
cromatografie n faz gazoas, se folosete pentru
separarea de substane volatile.
Avnd acest domeniu larg de aplicaii, cromatografia de
gaze i vapori a nlocuit multe metode chimice i fizico-
chimice de analiz. Pe lng aspectele analitice (identificri,
dozri, controlul puritii unor substane, caracterizri
diverse), metoda se poate aplica i n scopul preparrii unor
componeni de nalt puritate (cromatografic puri).
Avantajele acestei tehnici:
timpul de analiz redus,
specificitatate,
procedee simple de izolare a probelor.
Limitrile acestei tehnici:
pot fi analizai doar compui stabili termic i volatili,
proba poate s necesite derivatizarea pentru a fi transformat ntr-o
form volatil,
introducerea unei probe cantitative este mai dificil datorit volumului
mic a probei injectate,
soluiile apoase i saline nu pot fi injectate n instrument.