6 Fracturile Membrului Inferior

FRACTURILE MEMBRULUI
INFERIOR
Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”

Catedra de Ortopedie-Traumatologie
Şef catedră: Prof. Dr. Florian Purghel
FRACTURI TROHANTERIENE
 Anatomie chirurgicală
 baza colului femural
 marele trohanter
 imediat sub micul trohanter

 Clasificare Decoulx şi Lavarde :

 cervicotrohanteriene
 pertrohanteriene (simple şi complexe)
 intertrohanteriene
 subtrohanteriene
 trohanterodiafizare
 Clasificarea Kyle :
 Fracturi intertrohanteriene stabile, fǎrǎ
deplasare şi fǎrǎ cominuţie
 Fracturi intertrohanteriene stabile cu deplasare
şi minimǎ cominuţie
 Fracturi intertrohanteriene instabile cu
deplasare şi cominuţie postero—medialǎ
 Fracturi intertrohanteriene instabile cu
deplasare, cominuţie postero-medialǎ şi
componentǎ subtrohanterianǎ
 Clasificarea Kyle
 Clasificarea Seinsheimer :
 I. Fracturi subtrohanteriene fǎrǎ deplasare sau cu o
deplasare de cel mult 2mm
 II. Fracturile cu 2 fragmente:
 IIa.Fracturǎ transversalǎ
 IIb.Fracturǎ spiroidǎ cu micul trohanter ataşat de fragmentul
proximal
 IIc.Fracturǎ spiroidǎ cu micul trohanter ataşat de fragmentul distal
 III Fracturǎ cu 3 fragmente:
 IIIa Fracturǎ spiroidǎ în care micul trohanter este al 3-lea fragment
 IIIb Fracturǎ spiroidǎ cu al 3 –lea fragment în “aripǎ de fluture”
 IV Fracturi cominutive cu 4 sau mai multe fragmente
 V Fracturi subtrohanteriene şi intertrohanteriene
 Clasificarea Seinsheimer
 SIMPTOMATOLOGIE
 Durere accentuata
 Impotenta functionala totala
 Tumefactie
 ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie

externa + scurtare
 TRATAMENT
 CHIRURGICAL !
 tije Ender
 DHS
 Gamma nail
FRACTURILE DIAFIZEI
FEMURALE
FRACTURILE DIAFIZEI FEMURALE
 LOCALIZARE:
 3 cm sub micul trohanter
 12 cm deasupra marginii superioare a condililor

 Clasificare Winquist :
 Tip I : cu fragment “în fluture” < 25 % din lăţimea

osului
 Tip II : cu fragment “în fluture” < 50 % din
lăţimea osului
 Tip III : cu fragment “în fluture” > 50 % din
lăţimea osului
 Tip IV : cominuţie severă
 Tip V : cominuţie cu lipsă de os

 Clasificare Winquist
Tip I Tip II Tip III Tip IV Tip V

 SIMPTOMATOLOGIE:
 durere
 impotenţă funcţională totala
 deformare : crosa cu convexitatea antero-

extern
 examen vasculo-nervos periferic !
 TRATAMENT:
 în urgenţă:
 atelă
 membrul pelvin lezat legat de celălalt membru pelvin
 în spital :
 tracţiune transosoasă (doar ca pregătire
preoperatorie)
 osteosinteză centromedulară pe focar închis, cu tije
nealezate, zăvorâte static sau dinamic
 fixator extern
 TRATAMENT
 COMPLICATII:
 imediate
 generale : şoc traumatic, hemoragic
 locale :
 fractura deschisă
 leziunea de pachet vascular femural
 leziunea de nerv sciatic
 precoce
 şoc traumatic şi hemoragic
 embolia grăsoasă
 accidente tromboembolice (embolia pulmonară !)
 tardive
 generale
 escare
 infecţii urinare, respiratorii
 locale
 redoare de genunchi
 pseudartroză
 calus vicios
FRACTURILE EXTREMITATII
DISTALE DE FEMUR
FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE DE FEMUR
 LOCALIZARE
 epifiza
 metafiza
 portiunea distala a diafizei (12 cm deasupra

condililor femurali)
 CLASIFICARE
 supracondiliene
 supra si intercondiliene
 unicondiliene
 CLASIFICAREA AO A FRACTURILOR
SUPRACONDILIENE
 Tip A – fractură extraarticulară
 A1 – avulsia epicondilului lateral sau medial
 A2 – fractură supracondiliană simplă
 A3 – fractură supracondiliană cominutivă
 Tip B – fractură unicondiliană

 B1 – condil medial sau lateral
 B2 – fractură condiliană cu extensie diafizară
 B3 – fractură posterioară de condil
 Tip C – fractură bicondiliană

 C1 – intercondiliană
 C2 – intercondiliană cu cominuţie supracondiliană
 C3 – fractură bicondiliană cominutivă

 SIMPTOMATOLOGIE
 tumefiere accentuată a genunchiului prin

hemartroză
 deformarea segmentului
 scurtare variabilă a memebrului inferior
 deviere (valg, var, recurvatum)

 COMPLICATII
 lezarea pachetului vascular popliteu → gangrenă

 pseudartroză
 calus vicios
 artroză de genunchi
 redoare de genunchi
 TRATAMENT
 în urgenţă : imobilizare
 în spital :
 tracţiune continuă
 tratament chirurgical → refacerea suprafeţei
articulare şi a axului membrului pelvin :
 tije zavorâte
 lamă-placă + şuruburi
 DCS (Dynamic Condylar Screw)

 TRATAMENT
FRACTURI DIAFIZARE AMBE
OASE GAMBA
FRACTURI AMBE OASE GAMBA
 Definitie: fracturi ale tibiei şi peroneului,

având:
 limita superioară : plan orizontal pe sub

tuberozitatea anterioară a tibiei
 limita inferioară : plan orizontal la 5 cm deasupra
interliniului articular tibio-tarsian
Epidemiologie
 frecvente (aproximativ 20 % din totalul
fracturilor)
 mai frecvente la bărbaţi adulţi

 Etiologie
 mecanism direct - fracturi transversale /

cominutive
- frecvent deschise
 mecanism indirect :
 inflexiune – fracturi oblice / transversale
 torsiune – fracturi spiroide
 Anatomie patologică
 Fracturi simple (cu 2 fragmente pe fiecare

diafiză) – in general stabile :
 transversale
 oblice
 spiroide
 Fracturi complexe - instabile:

 fracturi cu un al 3-lea fragment
 fracturi bifocale
 fracturi cominutive
 Fracturi transversale
 Fracturi oblice
 Fracturi spiroide
 Fracturi cu al 3-lea fragment (“aripa de

fluture”)
 Fracturi bifocale (in dublu etaj)

 Fracturi cominutive , complexe

 Deplasarea fragmentelor :
 translatie lateral
 deplasare longitudinala
 angulare
 rotatie
 asocieri de deplasari
 Simptomatologie
 durere în focarul de fractură

 tumefacţie
 echimoze, flictene
 intransmisibilitatea miscarilor
 intreruperea continuitatii osoase (palparea crestei tibiei)
 angularea gambei
 scurtarea gambei
 pozitie de equin a piciorului
 Examen neurovascular periferic !

 Diagnostic
Se face in conformitate cu examenul clinic

si cel radiologic care consta in radiografie
gamba (F+P) – radiografia trebuind sa
vizualizeze atat articulatia genunchiului cat si
pe cea a gleznei.
 Tratament
 Actualmente s-a chirurgicalizat
 ortopedic : în fracturile fără deplasare – aparat gipsat
femuro-podal
 chirurgical :
 osteosinteză centromedulară cu tije Kuntscher(clasica)-doar in
fracturile stabile
 osteosinteză centromedulară cu tije zavorâte static –Kuntscher- pe
focar inchis cu sau fara alezaj.
 osteosinteză cu plăci cu şuruburi (în fracturile de 1/3 proximală şi

distală de tibie)-din ce in ce mai rar folosită.
 fixator extern in fracturile deschise de tip IIIB sau C
 Tratament
 osteosinteză
centromedulară cu
tijă zavorâtă static
–Kuntscher- pe
focar inchis
preoperator postoperator
 Tratament
 osteosinteză
cu placă cu
şuruburi (în
fracturile de
1/3 proximală
de tibie)
 Tratament
 fixator extern
 Complicaţii
 imediate :
 fractura deschisă (cea mai frecventă şi
gravă)
 leziuni vasculare
 leziuni nervoase
 sindromul de compartiment
 Fractura deschisa
 cea mai frecventa si mai grava complicatie
 deschiderea focarului se produce prin:

 fragmente osoase ascutite
 lovitura directa (risc septic mare !)
 deschidere secundara prin eliminarea unei zone de

necroza (defect tegumentar mare)
 Fractura deschisa
 Clasificarea Gustilo-Anderson:
 Gradul I: fractura deschisa produsa de o forta de energie mica, fractura
oblica sau transversala cu plaga cutanata <2 cm, putin poluata
 Gradul II: fractura deschisa produsa de o forta de energie moderata,
fractura cominutiva, plaga cutanata >2 cm, contuzia tegumentelor si
musculaturii vecine, poluare mai accentuata
 Gradul IIIA: fractura produsa de o forta de energie mare, fractura
complexa, dilacerari tegumentare, lambouri devitalizate, devitalizare
musculara, poluare intensa
 Gradul IIIB: idem IIIA + smulgerea periostului si expunerea osului
 Gradul IIIC: idem IIIB + leziuni ale axului vascular principal ce impun
reparare chirurgicala pentru salvarea membrului
 Fractura
deschisa tip IIIB
Gustilo ambe
oase gamba
 Complicaţii
 tardive :
 consolidare întârziată
 pseudartroza
 calus vicios
 Complicaţii
 pseudartroza
 Complicaţii
 calus vicios
 Evolutie si prognostic
 Cu tratament corect consolideaza in:

 3 – 4 luni (fracturile stabile, necomplicate)
 4 – 5 luni (fracturile cominutive)
 Prognosticul postoperator este in general favorabil,

cu reintegrarea socio-profesionala a pacientului.
FRACTURI MALEOLARE
FRACTURI MALEOLARE
 MECANISM DE PRODUCERE: indirect
 Eversiune: abductie + rotatie externa

 Inversiune: adductie + rotatie interna
FRACTURI MALEOLARE
 CLASIFICARE
 Monomaleolare
 Bimaleolare
 Trimaleolare (fractura bimaleolara + fractura de

pilon tibial posterior)
FRACTURI MALEOLARE
 Clasificarea AO :
 Elementul principal este sediul fracturii fibulare : cu cât acesta este mai
înalt, cu atât este mai grav deficitul gleznei.
 Tipul A : fractura fibulei sub sindesmoza tibio-peroniera
(infrasindesmotica)
 A1: izolata
 A2: cu fractura maleolei mediale
 A3: cu fractura posteromediala
 Tipul B : fractura fibulei la nivelul sindesmozei (transsindesmotica)

 B1: izolata
 B2: cu leziune de maleola sau ligament medial
 B3: cu leziune mediala si fractura posterolaterala de tibie
 Tipul C : fractura fibulei deasupra sindesmozei (suprasindesmotica)

 C1: fractura simpla a diafizei fibulare
 C2: fractura complexa a diafizei fibulare
 C3: fractura proximala a fibulei
FRACTURI MALEOLARE
 Clasificarea Lauge-Hansen :
 SUPINATIE-ADDUCTIE (SA):
 Fractura transversa a fibulei sub nivelul articulatiei
 Fractura verticala a maleolei mediale
 SUPINATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (SRE):
 Ruptura lig. tibiofibular anterior
 Fractura oblica distala a fibulei
 Ruptura lig. tibiofibular posterior
 Fractura maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
 PRONATIE-ABDUCTIE (PA):
 Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
 Ruptura ligg. tibiofibulare sau fractura prin smulgere a insertiei lor
 Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei
 PRONATIE-EVERSIUNE (ROTATIE EXTERNA) (PRE):
 Fractura transversa a maleolei mediale sau ruptura lig. deltoid
 Ruptura lig. tibiofibular anterior
 Fractura oblica a fibulei deasupra nivelului articulatiei
 Ruptura lig. tibiofibular posterior sau fractura prin smulgere a regiunii
posterolaterale a tibiei
 PRONATIE-DORSIFLEXIE (PD):
 Fractura maleolei mediale
 Fractura marginii anterioare a tibiei
 Fractura supramaleolara a fibulei
 Fractura transversa a suprafetei tibiale posterioare
FRACTURI MALEOLARE
 fracturi fără deplasare : semne clinice

asemănătoare cu ale contuziilor sau entorselor
 fracturi cu deplasare : se asociază deplasarea

postero-laterală sau postero-medială a piciorului
FRACTURI MALEOLARE
 COMPLICATII :
 imediate :
 fractura deschisă
 leziuni vasculo-nervoase
 ireductibilitate prin interpunerea de părţi moi
 tardive :
 artroză
 persistenţa unor subluxaţii
FRACTURI MALEOLARE
 TRATAMENT
 Ortopedic: fracturi maleolare fara deplasare
 Chirurgical:
 Maleola externa: suruburi, placa cu suruburi
 Maleola interna: surub de maleola ± brosa K
 Diastazis tibio-peronier: surub de diastazis
FRACTURI MALEOLARE
 TRATAMENT CHIRURGICAL
 Maleola externa
FRACTURI MALEOLARE
 Maleola interna
FRACTURI MALEOLARE
 Fracturi bimaleolare
FRACTURI MALEOLARE
 Fractura bimaleolara + diastazis tibio-peronier
FRACTURI MALEOLARE
 Fractura trimaleolara
 Cand fragmentul tibial
posterior >30% suprafta articulara
FRACTURILE ASTRAGALULUI
 ANATOMIE:
 astragalul (talusul) intra in componenta mai multor
articulatii : tibiotalica, subastragaliana, taloscafoidiana
 3/5 este acoperit de cartilaj articular
 nu are insertii musculare
 irigatia sanguina este deficitara, iar arterele trec prin

sinus tarsi si canalul tarsal, care in fracturi sunt
deteriorate, putand determina necroza ischemica
avasculara
 CLASIFICARE HAWKINS:
 se refera la fracturile de col astragalian, avand aplicatie asupra indicatiei
terapeutice si prognosticului
 Tip I :
 fracturi verticale de col astragalian, fara deplasare
 dureri pe fata anterioara a gleznei la palpare si mobilizare, imposibilitatea
sprijinului pe picior, tumefactie anterioara
 prognostic : favorabil (fara necroza sau pseudartroza)
 tratament : gips gambier, fara sprijin 8 saptamani
 Tip II :
 fractura de col astragalian cu subluxatie sau luxatie subastragaliana
 deformarea gleznei si piciorului
 prognostic : necroza avasculara in 40 % cazuri
 Tip III :
 fracturi de col astragalian cu luxatie subastragaliana si in articulatia gleznei
 deformarea gleznei, piciorului ; uneori astragalul sparge tegumentul posterior
 prognostic : pseudartroza 11 % cazuri, NAV 91 % cazuri
 tratament : tipul II si III beneficiaza de tratament chirurgical, cu reducere
sangeranda a fracturii si osteosinteza cu suruburi
FRACTURILE CALCANEULUI
 ANATOMIE:
 os spongios
 sustentaculum tali (medial)
 unghiul tuberoarticular
(Böhler) normal 25 – 40 º
 participa la formarea boltii

longitudinale a piciorului, iar
modificarea formei lui atrage
grave disfunctionalitati ale
piciorului (picior plat)
 intra in componenta
articulatiilor talocalcaneana si
calcaneocuboidiana
 calcai tumefiat, largit, scurtat
 pierderea reliefului bimaleolar si ahilian
 bolta longitudinala stearsa
 echimoza numulara Mondor
 dureri sub si retromaleolare
 miscari in articulatia subtalara foarte dureroase

 CLASIFICARE:
 Böhler (radiologica) :
 tip I : unghiul Böhler < 30º
 tip II : unghiul Böhler in jur de 0º
 tip III : unghiul Böhler < 0º
 Essex – Lopresti :
 extraarticulara : 25-30% din fracturile de calcaneu :
 tuberozitate anterioara
 sustentaculum tali
 corp calcanean
 intraarticulara : 70-75% din fracturile de calcaneu :
 fractura cu infundare articulara
 fractura « in limba » subtalara
 CLASIFICARE Sanders – DiPasquale :
 pe baza aspectului CT
Tip IIA Tip IIB Tip IIC

Tip I
Tip IIIA Tip IIIB Tip IIIC
Tip IV
 COMPLICATII:
 calus vicios
 sindrom Südeck
 artroza subtalica
 TRATAMENT:
 fracturi
extraarticulare cu
minimă deplasare: gips
Graffin
 fracturi intraarticulare :
 <50 ani : reconstructie
chirurgicala
 >50 ani : tratament
functional

6 Fracturile Membrului Inferior

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

6 Fracturile Membrului Inferior

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

FRACTURILE MEMBRULUI

Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”

 baza colului femural

 imediat sub micul trohanter

 Clasificare Decoulx şi Lavarde :

 ATITUDINE VICIOASA: adductie + rotatie

 3 cm sub micul trohanter

 12 cm deasupra marginii superioare a condililor

 Tip I : cu fragment “în fluture” < 25 % din lăţimea

 Tip V : cominuţie cu lipsă de os

Tip I Tip II Tip III Tip IV Tip V

 impotenţă funcţională totala

 deformare : crosa cu convexitatea antero-

 portiunea distala a diafizei (12 cm deasupra

 A2 – fractură supracondiliană simplă

 A3 – fractură supracondiliană cominutivă

 Tip B – fractură unicondiliană

 B2 – fractură condiliană cu extensie diafizară

 B3 – fractură posterioară de condil

 Tip C – fractură bicondiliană

 C2 – intercondiliană cu cominuţie supracondiliană

 C3 – fractură bicondiliană cominutivă

 tumefiere accentuată a genunchiului prin

 scurtare variabilă a memebrului inferior

 deviere (valg, var, recurvatum)

 lezarea pachetului vascular popliteu → gangrenă

 DCS (Dynamic Condylar Screw)

 Definitie: fracturi ale tibiei şi peroneului,

 limita superioară : plan orizontal pe sub

 mai frecvente la bărbaţi adulţi

 mecanism direct - fracturi transversale /

 Fracturi simple (cu 2 fragmente pe fiecare

 Fracturi complexe - instabile:

 Fracturi cu al 3-lea fragment (“aripa de

 Fracturi bifocale (in dublu etaj)

 Fracturi cominutive , complexe

 durere în focarul de fractură

 Examen neurovascular periferic !

Se face in conformitate cu examenul clinic

 osteosinteză cu plăci cu şuruburi (în fracturile de 1/3 proximală şi

 cea mai frecventa si mai grava complicatie

 deschiderea focarului se produce prin:

 deschidere secundara prin eliminarea unei zone de

 Cu tratament corect consolideaza in:

 4 – 5 luni (fracturile cominutive)

 Prognosticul postoperator este in general favorabil,

 MECANISM DE PRODUCERE: indirect

 Eversiune: abductie + rotatie externa

 Trimaleolare (fractura bimaleolara + fractura de

 Tipul B : fractura fibulei la nivelul sindesmozei (transsindesmotica)

 Tipul C : fractura fibulei deasupra sindesmozei (suprasindesmotica)

 fracturi fără deplasare : semne clinice

 fracturi cu deplasare : se asociază deplasarea

 ireductibilitate prin interpunerea de părţi moi

 Ortopedic: fracturi maleolare fara deplasare

 nu are insertii musculare

 irigatia sanguina este deficitara, iar arterele trec prin

 participa la formarea boltii

 bolta longitudinala stearsa

 echimoza numulara Mondor

 dureri sub si retromaleolare

 miscari in articulatia subtalara foarte dureroase

Tip IIA Tip IIB Tip IIC

Tip IIIA Tip IIIB Tip IIIC