Emfizem pulmonar

Realizat : Albu Anastasia

Grupa:4
Disciplina: Medicina Inter

Generalitati
Emfizemul pulmonar este o
boala pulmonara obstructiva (face parte
din categoria bolilor pulmonare
obstructive cronice, BPOC, alaturi de
bronsita obstructiva cronica si astm
bronsic), care se caracterizeaza prin
distensia parenchimului pulmonar datorita
dilatarii pana la pocnire a alveolelor
pulmonare.
Aceasta afectiune apare de cele mai
multe ori in urma unei bronsite cronice
sau a unei bronsite obstructive cronice la
fumatorii cu varsta peste 50 de ani.
Emfizemul pulmonar este consecinta
distrugerii arhitecturii tesutului pulmonar,
adica a peretilor dintre alveole si caile
aeriene mici. Cand boala este avansata,
efortul expirator este atat de mare, incat
simplul act al respiratiei poate conduce
foarte usor la epuizare.

Cauzele emfizemului pulmonar

Cea mai frecventacauza a
emfizemului pulmonareste
fumatul. Desi afectarea
pulmonara specifica
emfizemului este progresiva,
majoritatea oamenilor cu
emfizem produs de fumat incep
sa acuze simptomele acestei boli
intre 50 si 60 de ani.
Cilii din mucoasa arborelui
respirator au rolul de a curata
caile aeriene si a preveni
patrunderea in alveole a
substantelor din aer, germenilor,
iritantilor, poluantilor
microscopici. In lipsa unor cili
sanatosi, substantele iritante
raman in caile aeriene si o parte
patrund in alveole generand
inflamatie.

Alti factori de risc pentru emfizemul pulmonar sunt:

- expunerea pasiva la fumul de tigara
- expunerea profesionala la diferite substante chimice
- ereditatea - deficitul mostenit de alfa 1 antitripsina este
cauza de emfizem, mai ales inainte de 50 de ani, chiar daca
persoana nu este fumatoare
- infectia HIV - fumatorii infectati cu HIV au un risc
suplimentar de a face emfizem fata de cei neinfectati
- unele boli de tesut conjunctiv sunt asociate cu emfizemul.

Simptomele emfizemului pulmonar

Debutul emfizemului pulmonar este insidios, cu tuse, la inceput uscata,
apoi cu expectoratie si dispnee de efort cu caracter expirator . Dispneea de
repaus apare numai in stadiile avansate. Bronsitele repetate, care in general
apar iarna, constituie primul simptom al emfizemului pulmonar. Acestea
se insotesc cu timpul, de dispnee si de respiratie suieratoare.
Alte simptome ale emfizemului pulmonar sunt:
-tuse cronica moderata - cand apare, este uscata, neproductiva (fara
expectoratie)
- scaderea apetitului
- pierderea in greutate
- oboseala
In timp, simptomele devin atat de grave incat respiratia este dificila
chiar si in repaus, iar infectiile pulmonare agraveaza si mai mult starea
pacientului

Diagnosticul emfizemului pulmonar

Diagnosticul emfizemului pulmonar se bazeaza pe debutul

insidios, cu dispnee si episoade bronsitice periodice, pe aspectul
toracelui fixat in pozitie inspiratorie si pe examenul radiologic.
Radiografia pulmonara evidentiaza semnele indirecte de emfizem:
- coastele orizontale
- latirea spatiului intercostal
- aplatizarea diafragmei, cu reducerea miscarilor respiratorii
- transparenta marita a plamanilor pe filmul radiografic
Cu ajutorul spirometriei se masoara volumele de gaz care intervin
in respiratie si anumiti parametri functionali, care consolideaza
diagnosticul si faciliteaza o clasificare precisa a bolii.

Tratamentul emfizemului pulmonar

Modificarile parenchimului pulmonar aparute in urma unui emfizem sunt

ireversibile, astfel incat tratamentul vizeaza incetinirea evolutiei bolii si
utilizarea cat mai eficienta a rezervelor existente.
Terapia emfizemului pulmonar cuprinde:
- bronhodilatatoare
- steroizi inhalatori
- suplimentare cu oxigen
- antibiotice
- vaccinuri pentru evitarea infectiilor
In unele cazuri este necesar tratamentul chirurgical pentru inlaturarea zonele
pulmonare distruse de emfizem si a bulelor de emfizem. Se recomanda evitarea
susbtantelor iritante si tratarea consecventa si la timp a infectiilor respiratorii,
iar intarirea musculaturii respiratorii se face prin fizioterapie.
Cea mai buna metoda de preventie a emfizemului pulmonar este evitarea
fumului de tigara. Infectiile care pot sa apara in bolile obstructive cronice pot fi
prevenite prin doua vaccinari - vaccin antigripal si vaccin antipneumococic.

RECUPERAREA BOLNAVILOR
1.Indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari
2.Corectarea factorilor de intretinere/agravare extrapulmonari
3.Dezobstructia bronsica
4. Scaderea travaliului respirator si tonifierea
musculaturii respiratorii
5.Ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului
6.Readaptarea la efort
7.Reinsertie socio-profesionala

I. INDEPARTAREA
FACTORILOR DE RISC
BRONHOPULMONARI
1.Poluanti fizico-chimici;
FUMATUL
2.Poluanti biologici: virusuri,
bacterii, fungi, polen, acarieni;
3.Factori meteorologici - aerul rece
inspirat;
4.Infetiile acute CRS, CRI, sinuzite,
deviatii de sept, amigdalite;
5.Terenul alergic
6. Regimul de viata

II. CORECTAREA
FACTORILOR EXTRAPULMONARI DE
INTRETINERE/AGRAVARE

1.Afectiuni acute si cronice ORL

2.Boli ale ortopedo-reumatice ale
toracelui (cifoscolioza, etc, )
3.Obezitatea
4.Boli cardio-vasculare: HTA,,
tulburari de ritm,etc.
5.Anxietatea si depresia

III.DEZOBSTRUCTIA/
DRENAJUL BRONSIC
Drenajul bronsic ajuta la curatarea
bronhiilor, avand drept scop
reducerea riscului de
suprainfectie;
-este indispensabil in cursul
episoadelor de exacerbare insotite
de cresterea gradului de obstructie
bronsica (exacerbarea dispneei);
-ori de cate ori exista obstructie
bronsica cu dificultati de eliminare a
secretiilor si/jena respiratorie;
-trebuie practicata regulat dupa ce
pacientul invata tehnicile de la
kinetoterapeut;

TEHNICILE DE DEZOBSTRUCTIE
BRONSICA
1. Percutia toracica manuala (tapotajul)
2. Drenajul postural si/ exercitii respiratorii
3. Tusea dirijata sau controlata
4. Cresterea fluxului expirator
5. Percutii si vibratii
6.Tehnici de expir lent
7. Presiune manuala toracica sau abdominala cu
viza dezobstructiva
8. Vibratii manuale
9. Vibratii mecanice
10. Spiromtrie incitativa
11.Technici de modulare a fluxului expirator
12. Presiune pozitiva expiratorie
13. Exercitii respiratorii
14. Aerosoli

IV. TONIFIEREA
V.AMELIORAREA DISTRIBUTIEI
MUSCULATURII RESPIRATORII
INTRAPULMONARE A
AERULUI

Antrenarea diafragmului pt
recastigarea ascensiunii
diafragmului;
-mentine pozitia Trendelenburg cu o
greutate pe abd ce faciliteaza
expirul;
-se expira continuu (tip abdominal)
pt a produce bule de gaz fara
intermitente, printr-un tub de
plastic introdus intr-o sticla cu
apa;

1.Controlul si coordonarea respiratiei

(respiratie dirijata/controlata)
-rarirea ritmului respirator (peste 20
resp/min) la 12-16/minut;
-ritmare a respiratiei pe bataile cardiace cu mana pe puls inspira la 2-3 batai si
expira la 4-5 batai (atentie la AV);
-prelungirea expirului de la 1/1,2 la ,5
cu mentinerea unei perioade de apnee
postinspiratorie care poate egala sau
depasi inspirul;
-controlul fluxului de aer : inspir lent si
expir lent controlat (suflarea continua
a aer expirat printr-un tub trecut
printr-o sticla cu apa; expir intr-o
lumanare pt a mentine flacara
orizontala pe toata durata expirului;
treptat creste distanta de la buze la
flacara);
2.Respiratie abdominala/diafragmatica

VI. Readaptarea la efort

1.Antrenament prin mers:
-mentine ritmul care ii convine, creste treptat durata, nu vorbeste,
pe teren plat;
-dupa 15 min, se introduc 20-30 m ritm alert;
-30-60 min total antrenament, cu 4-8 sedinte mers alert nu mai
mult de 100 m; sedintele se pot repeta pe parcursul zilei;
-se poate inlocui ulterior ritmul alert cu mersul in panta;
2.Antrenament la scarita: 2 trepte, 23 cm/urcat sau coborat si
urcat scarile
3.Antrenament la piscina - copii, tineri;
4.Antrenament prin terapie ocupationala: activitati casnice,
profesionale, sport;

Exercitii de respiratie
I. RESPIRAIA DIAFRAGMATIC
Exerciiul 1
- ntins pe spate, cu picioarele semindoite i
tlpile pe sol
- ambele mini sunt aezate deasupra
ombilicului, cu degetele spre pubis
- n expir se retrage abdomenul, apsnd cu
minile pe abdomen
- n inspir, abdomenul revine la normal
Exerciiul 2
- aezat turcete
- palmele se sprijin pe genunchii opui
- capul se nclin, atingnd pieptul ( expir)
- capul revine la normal ( inspir)

II.RESPIRAIA TORACIC (COSTAL)

Exerciiul 1
- aezat pe scaun, cu palmele puse pe talie
- se expir apsnd palmele
- se inspir (se simte cum se dilat cutia toracic)
Exerciiul 2
- aezat pe scaun
- palmele mpreunate n faa sternului
- cnd expirm, apsm palmele una ntr-alta
- n inspir relaxm palmele
III.RESPIRAIA SUBCLAVICULAR
Exerciiul 1
- aezat pe scaun
- palmele unite deasupra capului
- n expir apsm palmele
- n inspir ntindem braele spre cer
Exerciiul 2
- aezat, cu palmele puse pe piept, aproape de clavicule
- se expir, iar n inspir deprtm coatele de piept