UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD

FACULTATEA DE MEDICIN, FARMACIE I MEDICIN DENTAR

SPECIALIZAREA : ASISTEN MEDICAL

NGRIJIREA PACIENILOR CU PLEUREZIE

COORDONATOR TIINIFIC:
Prof. Univ. Dr. CORINA ZORIL
ABSOLVENT:
FRIL V. MARIA

ARAD
2014

MOTIVAREA LUCRRII:
Asistentul medical este cadrul care se afl n permanen lng bolnav.
El este legtua direct i cea mai calificat dintre medic i omul suferind.
Rmnnd mai mult timp dect medicul lng bolnav, nrijindu-l, administrndu-i
medicaia zilnic, controlndu-i T, P i TA, observnd felul cum umbl, cum se
odihnete, cum vorbete sau reacioneaz, asistentul medical poate s-i fac o
imagine foarte exact asupre evoluiei bolii, care, mprtit medicului internist
poate ajuta n mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a
tratamentului de urmat.
Pentru a putea rspunde la aceste sarcini complexe asistentul medical
trebuie s manifeste, pe lng o contiinciozitate perfect, ataament fa de
bolnav i s se bazeze n aciunile lui pe cunotine temeinice de specialitate.
nsuirea acestor cunotine cere mult srguin i studierea
sistematic a tuturor noiunilor din acest domeniu, asistentul medical va putea s
dobndeasc pregtirea necesar pentru a fi factor activ n ngrijirea bolnavilor.

DEFINIIE
Pleurezia este o inflamaie a seroasei pleurale, fr
revrsare a lichidului, avnd ca substrat anatomopatologic depunere de fibrin pe suprafaa pleurei. Se
ntlnete n tuberculoza pulmonar, reprezentnd fie
faza incipient sau de covalescen a unei pleurezii
serofibrinoase, fie o manifestare de sine stttoare.
Mai poate
aprea
n diferite boli pulmonare:
pneumonii bacteriene, virotice, abcese pulmonare,
broniectazii.

STATISTICA
Scopul cercetrii
n acest capitol mi-am propus s prezint date statistice referitoare la frecvena
cazurilor de Pleurezie n rndul pacienilor internai pentru perioada 2010-2013, respectiv
incidena acestor boli raportat la cele dou sexe, la mediul din care provin pacienii i la
grupele de vrst.
Materiale i metode
Datele referitoare la Pleurezie au fost obinute din anamneza
i studiul
documentaiei medicale a pacienilor.
Rezultate
n tabelul i graficul urmtor am prezentat frecvena diagnosticului de pleurezie
pentru ani 2011-2013.
Anul
Cazuri de pleurezie
2011

101

2012

110

2013

117

n anul 2013 numrul cazurilor de pleurezie a

crescut fa de anul 2012 cu 6,36%, iar fa de
2011 acest diagnostic este mai frecvent cu
15,84 %.

n tabelul i graficul urmtor am prezentat

incidena cazurilor de pleurezie n funcie de
domiciliu (rural/urban):

Anul
Rural

2011
43

2012
49

2013
49

Urban

58

61

68

Pe durata celor trei ani pacienii cu

pleurezie provenii din mediul urban au
fost n numr de 141 fa de 187
provenii din mediul rural, raportul fiind
de 1,32: 1.

Se poate observa c incidena cazurilor de

pleurezie este mai crescut la pacienii
provenii din mediul urban fa de cei provenii
din mediul rural.

n urma studiului efectuat s-a constatat c, pleurezia survine cu maximum de frecven la

vrste naintate dar este de asemenea frecvent la copii.
Anul

Intre 5-14 Intre 15ani

24 anii

Intre 25- Intre 35- Intre 45-54 Intre 55-64 Intre 6534 ani
44 ani
ani
ani
74 ani

Peste 75
ani

2011

10

13

16

10

2012

12

16

15

11

2013

13

10

10

15

14

10

Cea mai mare

frecven a pleureziei
este la vrstnicii ntre 5564 de ani i 65-74 de
ani.
Adulii i adolescenii
sunt mai puin afectai de
aceast boal.

Incidena de apariie a acestei boli raportat la cele dou sexe este prezentat n urmtorul
tabel respectiv grafic:
Anul

2011

2012

Sex masculin

54

58

61

Sex feminin

47

52

56

Fcnd o medie a
celor trei ani, se
constat c cele
mai multe cazuri
de pleurezie s-au
nregistrat
la
brbai, n procent
de 52, 74% din
numrul total de
cazuri.

2013

Caz clinic
Demersul ngrijirilor pentru pacientul L.D.
Culegerea datelor
1) DATE FIXE
Nume si prenume: L.D
Sex: M
Varsta: 46 ani
Stare civila: casatorit
a) caracteristici individuale
Rasa: alba
Limba vorbita: romana
Religie: ortodoxa
Studii: 4 clase
Ocupatie: fara ocupatie
Mediul: rural
b) gusturi personale si obiceiuri
-alimentatie: mixta, la ore neregulate
-fumator
c) evenimente biografice legate de sanatate
- neaga
d) relatii sociale
Familia este compusa din sotie si 5 copii.
e) elemente fizice
Grupa sanguina: 0(I)
RH: pozitiv
Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul
- bine orientat
- tonus normal
b)Aparat respirator: - torace astenic
- bolnavul este tahipneic, cu amplitudinea
miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice
ale celor doua hemitorace in timpul respiratiei;
(R = 25 resp./min).
- prezinta tuse productiva, expectoratia este
abundenta;
c)Aparat cardio-vascular: puls usor tahicardic
(86 puls/min), ritmul este regulat, T.A.= 110/70
mmHg
d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub
valorile normale (40 kg la o inaltime de 1,58 m);
apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta
pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.
e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza
medie/ zi de 1100-1300 ml. Mictiuni spontane,
nedureroase.
f) Tegumente si mucoase: integre, palide,
transpirate
g) Sistem emotional: pacientul este anxios,
coopereaza cu personalul sanitar

DATA INTERNARII: 28.03.2014

DATA EXTERNARII: 26.05.2014
Nr. de zile spitalizare: 59
2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos
poliulcerat extins bilateral. Caz nou
Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta
- dispnee de efort
- inapetenta
- scadere accentuata in greutate
- dureri toracice
3) ANAMNEZA
- antecedente heredo-colaterale: sotia este in evidenta activa cu TBC pulmonar din 2004
- antecedente personale: neaga boli cronice sau infecto-contagioase
- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei cinci copii intr-o casa compusa
dintr-o camera, conditii insalubre, improprii, nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii.
- comportamente: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai consuma alcool de 3 ani.
4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte. Bolnavul
slabeste in greutate si forte fizice, prezinta tuse, dureri toracice, dispnee la efort. Bolnavul se
prezinta la medicul de familie si urmeaza tratament timp de o saptamana, dar nu poate
preciza cu ce. Deoarece simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta la
Spitalul Judeean Satu Mare, pentru un consult de specialitate, in urma caruia este trimis in
serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: mediocra;
Tegumente si mucoase: curate, mai palide;
Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat;
Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza;
Sistem muscular: normoton, normokinetic;
Sistem osteo-articular: integru, mobil;
Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat bilateral;
hipersonoritate pulmonara; murmur vezicular, raluri subcrepitante bilateral.
Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 72/min; TA = 110/70 mmHg; soc apexian
in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale;
zgomote cardiace ritmice. Pulsuri periferice - pedioase pulsatile;
Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, sensibil la palpare in
epigastru si hipocondru drept; tranzit intestinal incetinit; ficat la 2 cm sub rebordul costal; splina
nepalpabila.
Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ
bilateral; mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA
NEVOIA
1.A respira si a
avea o buna
circulatie

2.A manca si a bea

3.A elimina

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
-respiratie ingreunata (dispnee de efort)
-modificarea frecventei respiratiei (25resp/min)
-modificarea amplitudinii respiratorii (prin
scadere)
-tuse productiva

-scadere in greutate
-anorexie
-expectoratie abundenta, muco-purulenta,
forma numulara, in cantitate de 100-150
ml/24h
-dificultate in a respira
-tuse
-transpiratii profuze, predominant nocturne
-disconfort

4.A se misca si a
avea o buna postura
-somn agitat,
5.A dormi si a se
odihni
-treziri frecvente
-insuficiente ore de somn
-ochi incercanati
6.A se imbraca si
dezbraca
7.A mentine
temperatura
corpului in limite
normale
8.A fi curat, ingrijit -tegumente transpirate
si a-si proteja
tegumentele

SURSA DE
DIFICULTATE
-modificarea integritatii anatomice a
aparatului respirator
-modificarea amplitudinii respiratorii
-respiratie superficiala prin cresterea
frecventei respiratiei
-prezenta secretiilor
-procesul patologic pulmonar
-procesul infectios
-starea generala alterata
-procesul infectios
-modificarea integritatii cailor respiratorii
-procesul infectios

DIAGNOSTIC
DE NURSING
Dispnee

-anxietate
-dispnee
-agitatie

Insomnie

Alimentare
neadecvata
Eliminare inadecvata
(expectoratie)
Diaforeza

NEVOIA
9.A evita pericolele

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
-risc de suprainfectii
-fatigabilitate
-risc de hemoptizie
-risc de infectie cu bK a anturajului
-cunostinte insuficiente despre caile de
transmitere a infectiei
-facies crispat
-neliniste
-anticiparea evenimentelor negative

SURSA DE
DIFICULTATE
-imunitate scazuta a organismului
-procesul infectios
-anorexie
-neaccesibilitate la informatii
-lipsa de cunoastere a mijloacelor de
prevenire a raspandirii infectiei
-anxietate

DIAGNOSTIC
DE NURSING
Risc de hemoptizie
Risc de infectie cu
BK a anturajului
Anxietate

10.A comunica cu semenii

11.A actiona conform propriilor
convingeri si valori, a practica
religia
12.A fi preocupat in vederea
realizarii
13.A se recrea
14.A invata

-bolnavul nu are cunostinte suficiente

referitoare la boala si modul de transmitere
a acesteia

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira
-Dificultate in a se alimenta
-Expectoratie abundenta
-Transpiratii profuze
-Anxietate, dificultate in a se odihni
-Dificultatea de a evita pericolele
-Dificultatea de a invata

Lipsa de informatie

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC
Dispnee

Eliminare
inadecvata
(expectoratie)
Diaforeza

OBIECTIVE

INTERVENII PROPRII

-aerisesc salonul dimineata si seara

-asigur temperatura optima de 18-20C
-verific aparatura pentru
oxigenoterapie, sterilizez sonda, schimb
apa din umidificator
-recomand bolnavului pozitia
semisezanda pentru usurarea respiratiei
-invat bolnavul sa faca exercitii de
respiratie(inspir profund si lent)
-constientizez bolnavul despre efectul
nociv al fumatului
1.Fluidificarea
-mentin tegumentele pacientului curate
secretiilor
in si uscate
urmatoarele zile
-spal tegumentele ori de cate ori este
2.Pacientul sa nu necesar
devina sursa de -schimb lenjeria de pat si corp
infectii
-mentin igiena riguroasa a plicilor si a
nozocomiale
spatiilor interdigitale
Pacientul sa aiba -asigur imbracaminte usoara si comoda
o stare de bine,
-administrez lichide caldute (cel putin 2
l/24h)
de confort fizic
in timp de o
saptamana.
1.Asigurarea
necesarului de
oxigen conform
nevoilor
organismului pe
tot parcursul
spitalizarii.
2.Ameliorarea
respiratiei in 15
zile

INTERVENII DELEGATE

EVALUARE

-administrez bronho-dilatatoare,
MIOFILIN 3x1 tb/zi

Dupa 15 zile
respiratia se
amelioreaza.

-administrez BROFIMEN 1-1-0 tb

-educ pacientul cum sa expectoreze,
il invat sa nu inghita sputa, sa o
colecteze in scuipatoare
-sa nu stropeasca in jur
-sa nu arunce corpii straini in
scuipatoare
-curat mucoasa bucala si dintii cu
tampoane
-golesc, curat si dezinfectez
scuipatorile
-folosesc manusi cand manipulez
scuipatorile

Actul
expectoratiei mult
usurat dupa 7 zile.
Pacientul
colecteaza corect
sputa.
Dupa 10 zile
transpiratia
a
diminuat.
Dupa 15 zile,
bolnavul prezinta
transpiratii
minime.

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENII PROPRII

Alimentatie
neadecvata - deficit

Pacientul sa fie
echilbrat
nutritional

-explorez preferintele pacientului

-servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata,
prezentate atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale
-urmaresc cantitatea de alimente consumate
-cantaresc bolnavul saptamanal
-maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei
-asigur necesarul de calorii/24h
-stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele
8-10-13-16-19)

Risc de
hemoptizie
Risc de infectie cu
bK a anturajului
Anxietate

Reducerea
acestui risc prin
informarea
corecta a
pacientului
Reducerea
acestui risc prin
informarea
corecta a
bolnavului si
aplicarea unor
masuri de
profiaxie
Disparitia
anxietatii in timp
de o saptamana

-explic bolnavului ce este hemoptizia si cum se poate

preveni
-recomand respectarea tratamentului cu
tuberculostatice
-recomand sa renunte la alcool si tutun
-recomand evitatrea expunerii la soare, caldura si
ingerarea de alimente sau lichide fierbinti
-recomand evitarea eforturilor fizice
-izolarea bolnavului in sectia TBC Bistrita
-sterilizarea veselei, lenjeriei de corp si pat, a
obiectelor ce vin in contact cu bolnavul
-sterilizarea recipientelor in care se recolteaza sputa
-dezinfectia incaperilor
-educarea bolnavului in ceea ce priveste actul
expectoratiei
-identific cauza anxietatii
-sustin moralul pacientului
-prezint cazuri asemnatoare cu evolutie buna
-informez pacientul asupra duratei aproximative a
spiatlizarii
-informez pacientul asupra importantei respectarii
tratamentului
-informez pacientul asupra investigatiilor si
tratamentelor

INTERVENII
DELEGATE

EVALUARE
Bolnavul
acumuleaza
progresiv in
greutate.

-chimioprofilaxia
contactilor

Bolnavul nu
acorda atentia
cuvenita celor
enuntate.
Bolnavul
recunoaste ca ar fi
un potential risc
pentru cei din
jurul sau.
Dupa 7 zile
anxietatea dispare,
bolnavul este mai
linistit, deoarece
stie ca se poate
vindeca.

DIAGNOSTIC
Cunostinte
insuficiente

OBIECTIVE

INTERVENII PROPRII

Pacientul sa
acumuleze noi
cunostinte despre
boala si modul de
transmitere al
acesteia

-explorez nivelul de cunostinte al bolnavului

-stimulez dorinta de cunoastere
-constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati
privind sanatatea
-corectez deprinderile daunatoare sanatatii (alimentatie
inadecvata, fumat)
-explic importanta pe care o are continuarea
tratamentului in ambulator dupa externare precum si
importanta controalelor periodice.

INTERVENII
DELEGATE

EVALUARE
Pacientul a
caumulat noi
cunostinte despre
boala sa si modul
de transmitere al
acesteia

CONCLUZII
Pleurezia reprezint acumularea unei cantiti de lichid n spaiul dintre plmni i
torace.
Lichidul pleural se acumuleaz atunci cnd formarea acestuia depete absorbia
sa.
Pleureziile netratate pot duce la o serie de complicaii, dintre care cele mai
importante sunt: insuficiena respiratorie, fistulizarea n bronhii.
Tratamentul se face n funcie de cauza ce a produs pleurezia i cuprinde eliminarea
cauzei atunci cnd este posibil, ndeprtarea lichidului n exces priin terapie medicamentoas
sau chirurgical i tratamentul complicaiilor.
Procesul de nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic
coordonate avnd ca scop obinerea unei stri mai bune a pacientului.
Planificarea ngrijirilor se face prin stabilirea unui plan de aciune a etapelor,
mijloacelor ce se impun n ngrijire.
Implementarea sau aplicarea ngrijirilor constituie momentul realizrii interveniilor.
Scopul este aducerea pacientului ntr-o stare optim de independen, de satisfacerea
nevoilor.
Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical n funcie de rezultatele
obinute. Se face evaluarea dup o anumit perioad; n general un obiectiv indic n ce ritm
trebuie fcut evaluarea.
Atitudinea asistentei fa de bolnav trebuie s reflecte dorina permanent de al
ajuta; crearea climatului favorabil, atitudinea apropiat constituie factorii importani ai unei bune
pregtiri psihice.

n preajma examinrilor de orice natur, asistenta trebuie s lmureasc

bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinrilor, cutnd s reduc la minimum
durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodat n eroare cci altfel va pierde ncrederea n
noi.
Pacientul trebuie s se implice ct mai mult poate n ngrijirea sa. Cu ct
pacientul particip mai mult n procesul de reabilitare cu att este mai bine.
Este recomandat ca pacientul s cear ajutor atunci cnd trebuie s fac fa
oricrei dizabiliti pe care o are i s ncerce s-i fac pe ceilali s neleag care sunt
limitele, neputinele sale.

V MULUMESC!