SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

PLEXUL CERVICAL

-originea C1-C4
-inerveaza m. gatului ce rotesc capul si deschid
gura, inerveaza m trapez impreuna cu n. XI

NERVUL FRENIC

-originea C3-C5
-inerveaza diafragmul
 PLEXUL BRAHIAL
 Origine: rad ant C5-T1 si
fibre simpatice
postganglionare cu originea
in ggl simpatici cervicali
inferior si mijlociu
 C5-C6-trunchi super
 C7- trunchi mijl
 C8-T1- trunchi inferior
 -ramuri ant+post - unire →
fascicule lateral, median,
posterior
 Leziune: tracţiune
(obstetrical, accidente
maşină), plăgi rar,
compresiuni (hematoame,
tumori, coastă cervicală)
PLEXUL BRAHIAL

1.NERVUL AXILAR (CIRCUMFLEX)

-originea C5-C6
-ridica bratul (actioneaza deltoidul)
-ajuta la balansul bratului inainte si inapoi
2.NERVUL MUSCULOCUTAN
-origine C5-C7
-flecteaza bratul si antebratul pe brat (inerveaza
m.biceps brahial, coracobrahial, brahial)
PLEXUL BRAHIAL

3.NERVUL RADIAL
 origine C5-C8
 extensor al cotului, pumn, degetelor
 parţial supinator (scurt supinator)
 inerveaza brahioradialul- flexor al antebratului
 extensia degetelor –exceptie falanga distala
(extensie de catre m. intrinseci ai mainii)
 extensor police (lung şi scurt)
 participă la abducţia police (lung abductor)
NERVUL RADIAL
NERVUL RADIAL
 Senzitiv
– Faţa posterioară braţ, antebraţ, mână
– Tabachera anatomică – exclusiv radialul
 Paralizia totală:
– Mâna căzută, “gât de lebădă” şi pronaţie
– Incapacitate extensie degete, mână, antebraţ
– Dificil supinaţie (doar din flexia antebraţ – biceps)
– Flexie degete scăzută (dator imposibilit fixării pumn în extensie)
– Atrofie scurt supinator, mai tarziu extensori
 Paralizie parţială:
– Respectă unii muşchi (ex – lez 1/3 medie braţ nu afect triceps,
anconeu)
– Leziune gât radius – deficit extensie degete doar (inclusiv police)
NERVUL RADIAL-WRIST DROP
PLEXUL BRAHIAL

4.NERVUL MEDIAN
 origine C6-C8, T1
 Pronaţia antebraţ – rotund, pătrat pronator
 flexor al pumn ajutat de n. ulnar (marele palmar)
 flexor al falangei distale a degetelor 2,3 (flexor
profund)
 Flexor falanga 1 pe falanga 2 (flexor superficial comun
degete)
 inerveaza 5 muschii ai mainii: 3 ai eminentei tenare
(lung flexor, flexor scurt, abductor si opozant police) si
2 lumbricali (deget II, III – flexia MCF)
 FLEXIA MÂINII, PRONAŢIA, OPOZIŢIA POLICELUI
NERVUL MEDIAN
Nervul median
 Senzitiv:
– Teritoriul palmar degete 2,3, parţial police
– Dorsal vârful degete 2,3
 Vegetativ:
– Mare nr fibre – tulbur vasomotorii şi trofice
– Sindrom cauzalgic
 Paralizia
– “mână simiană” – abducţie, eversie police, atrofie eminenţă tenară
– Încercare închidere pumn → “gheară mediană” – index nu se
flectează, deget mijlociu parţial, 4,5 complet închise
– Police rămâne extins
– Indexul nu poate zgâria masa
– Cea mai invalidantă paralizie pt mână – sensibilitate zone importante,
desfiinţare pensă tridigitală police- index-medius (principala pensă de
prehensiune)
NERVUL MEDIAN
NERVUL MEDIAN-ACT. POLICELUI
PLEXUL BRAHIAL

5.NERVUL ULNAR
 origine C7-C8, T1
 nu inerv musc braţului
 Flexia pumnului (flexor ulnar al carpului)
 inervează lumbricali degete IV,V, toţi interosoşiii (flexia
MCF)
 flexia distală deg IV, V (flexor profund deg 4,5)
 adductor al policelui
 opozant deget mic
 Mişcări fine ale mâinii (radial, median – mişc de forţă)
 Lezare – şanţ epitrohleoolecranian, canal carpian
NERVUL ULNAR
Nerv cubital
 Senzitiv:
– Hipo, anestezie zonă mică
– faţa palmară şi dorsală deget mic
– ½ deget inelar
– marginea cubitală palmă
 Tulburări vasculotrofice:
– Uscăciunea pielii, hiperkeratoză, atrofie musculară, deformări unghii
– Uneori dureri mari, piele roşie-cianotică, sudoraţie abundentă, ulceraţii, gheara
cubitală cu retracturi tendinoase
 Paralizia totală:
– Mâna “gheară cubitală” – extensie primelor falange, flexia ultimelor 2
– Police depărtat de index
– Mână subţire – emin hipotenară şi spaţii interosoase atrofiate (tardiv)
 Paralizii uşoare:
– Semn Fromment (paralizie adductor police – afectare pensa cubital)
– Bolnav nu poate zgâria masa cu deget mic
– Mâinile cu degete răsfirate nu se suprapun (interosoşi dorsali afect –afect
abducţie deg)
Leziune nerv ulnar
 PLEXUL LOMBOSACRAT
 L1-L3 şi o parte L4 – plex lombar
 Rădăcini divid – ramură super+infer (anastom ram super cu ram
infer răd super
 Profund, protejat – lezare – plăgi penetrante, fracturi vertebrale,
bazin, afecţ intrapelvine
 L5-S1 –S2 şi mare parte din L4 – plex sacrat
 Ram inf L4 – răd L5 =trunchi lombosacrat
 Rădăcini divid – ram ant şi post (ram ant – colat apoi nv tibial, ram
post –colat apoi nv peroneu comun, impreuna nv sciatic)
 Fibre simpatice pt vase, glande sudorale, muşchi piloerectori
membru inferior
 Fibre parasimpatice – viscere pelvine, teritoriu genital
 Lezare – fracturi sacru, rar flexie extremă coapse – tracţiune plex,
în timpul naşterii
PLEXUL LOMBOSACRAT
1. NERVUL OBTURATOR
 L2-L4
 Rotator extern coapsă (obturator extern)
 adductor al coapsei (toţi adductorii coapsei –inerv si de crural)
 Leziune – canal obturator (comprimare- frecv la femeia gravidă), compresii
radiculare; nu e gravă lezarea, frecv asociată cu cea de crural
 Senzitiv – articulaţia şold, genunchi, tegument faţa internă coapsă, gambă
7. NERVUL FEMURAL (CRURAL):
 L2-L4
 extensor al genunchiului (cvadriceps)
 Flexor coapsă pe bazin (psoasiliac)
 Senzitiv: faţa internă coapsă, faţa medială gambă şi picior
 Lezare: abcese psoas, tumori mic bazin, hernii crurale, traumatisme bazin, luxaţie
coxofemurală, traumatisme vertebrale
 Paralizie : afectare mers şi ortostatism – compensare tensor fasciei lata, genu
recurvatum în evoluţie, ROT rotulian abolit
– Atrofie cvadriceps rapid
– Totală: cvadriceps + psoasiliac
– Parţială: doar cvadriceps
Plex lombosacrat
PLEXUL LOMBOSACRAT

3.NERVUL SCIATIC
-L4-L5, S1-S3
-flexor al genunchiului,flexor si extensor al piciorului,
degetelor
-in spatiul popliteu se divide in n peroneal si tibial
a.Nervul tibial (sciatic popliteu intern)
-flexor plantar si inversie
b.Nervul peroneal (peroneu comun, sciatic popliteu
extern)
-flexor al piciorului si eversor
NERVUL SCIATIC SI N.TIBIAL
NERVUL PERONEAL
Nv sciatic
 Paralizia trunchi sciatic:
– Ischiogambieri neatinşi (ram din sciatic popliteu intern
înainte de formare trunchi)
– Mers dificil, picior balant,nu se poate sta pe vf, călcâie
– Mers posibil datorită cvadriceps
– Atrofii musc treptat
– Tulburări vasculotrofice: edem periferic, hiperkeratoză,
uscăciunea pielii, striaţii unghii, modificări culoare,
temperatură piele, sindrom cauzalgic
 Leziune: hernii distale, morb Pott, tumori vertebrale
– Fracturi vertebrale, bazin, luxaţii coxo-femurale, elongaţii
sportivi, n-n, plăgi înţepate, compresii
Nv sciatic popliteu extern (peroneu
comun)

 Nv musculocutanat
– Eversia picior din flexie plantară (scurt, lung peronier)
– Senzitiv – dosul piciorului si partial halucelelui si degetelor, faţa antero-ext
gambă
 Nv tibial anterior
– Flexia dorsală (gambier anterior)
– Extensie degete (extensor comun degete, propriu haluce)
– Senzitiv: artic gleznei, primele 2 degete
 Paralizie :
– Picior var equin cu mers stepat
– Imposibilit mers pe călcâie, loveşte pietrele cu vârful piciorului în mers
– Pareză discretă – împins în spate picior sănătos ridică vf, cel paretic nu
(semn Lupulescu)
– Rare tulburări vasculotrofice
– Leziuni – nivel platou tibial extern şi cap peroneu
Nv sciatic popliteu intern (nv tibial
posterior)

 Leziuni- zona poplitee şi a gleznei, plex, radicular, compresii în canal

tarsian traumatice (afect senzitivă)
 Flexor plantar – solear, gemeni
 Inversie picior – gambier posterior
 Flexie IF degete (lung flexor comun degete, lung flexor haluce)
 Flexia MTF (scurt flexor haluce, lumbricali)
 Abducţie, adducţie haluce
 Paralizie:
– Imposibilitate flexie picior, degete, mers pe vârfuri
– Mers talonat, izbeşte cu călcâiul
– Bolta anteroposterioară se şterge
– Abolire abducţie, adducţie degete
– Imposibilitatea ridicării călcâi când vf e pe sol (test Pitres)
– Tulburări senzitive – faţa posterioară gambă, gleznă, picior
– Sindrom cauzalgic
– Tulburări vasculotrofice semnificative
PARALIZIILE N. PERIFERICI
Tratament general
 menţinerea jocului normal al articulaţiei: mobilizări articulare blânde şi
analitice ale tuturor articulaţiilor afectate, pe toată amplitudinea
fiziologică, dar fără mobilitate exagerată;
 evitarea instalării deviaţiilor: mobilizări pasive, posturi corectoare în
decubit şi în şezând sau ortostatism, utilizarea de mijloace ortopedice
ajutătoare;
 lupta contra contracturii şi retracturii musculare: repaus postural
relaxant, tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară ;
 lupta contra edemului: posturări antideclive şi mobilizări;
 stimularea musculaturii deficitare: mobilizări pasive şi active, tehnici şi
metode de facilitare neuro-musculară, mecanoterapie, scripetoterapie,
spring terapie, ergoterapie
 reeducarea sensibilităţii
 reeducarea gesturilor cotidiene
 antrenamentul la efort.
PARALIZIA FACIALA
 aplicarea unui bandaj autocolant pe partea sănătoasă şi
utilizarea, pe cât posibil, în timpul activităţii zilnice a părţii bolnave
 exerciţii de masticaţie cu gumă de mestecat, bomboane moi
 reeducare funcţională în oglindă cu uzitarea elementelor
facilitatorii ale răspunsului motor şi a unor stimulări senzitivo-
senzoriale (inclusiv a celor din metoda Margaret Rood) pe partea
bolnavă:
 exerciţii asimetrice (partea sănătoasă→ partea bolnavă) →
simetrice (ambele părţi concomitent) → asimetrice (partea
bonavă ), iniţial pasive şi apoi active
 exerciţii de mimică
 exerciţii de suflat şi fluierat
LEZIUNILE PLEXULUI BRAHIAL
 combaterea instalării deviaţiilor: mobilizări analitice, posturări şi
poziţionări funcţionale în repaus, utilizarea de mijloace ortopedice
netraumatice în timpul zilei (inclusiv praştie Chessington pentru evitarea
subluxării scapulo-humerale);
 menţinerea tonusului musculaturii paralizate şi cu evitarea dezechilibrului
determinat de acţiunea antagoniştilor sănătoşi: ergoterapie din
suspendare;
 stimularea musculaturii paralizate prin
– exerciţii analitice pasive, activo-pasive, active simple şi cu rezistenţă
progresivă
– tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară
– hidrokinetoterapie
 reeducarea penselor
 lupta contra tulburărilor trofice şi a durerii: mijloacele anterioare+
fizioterapie
 reeducarea sensibilităţii
 reeducarea gesturilor cotidiene şi eventual a unora de substituţie în cazul
unor paralizii definitive
PARALIZIA PLEX BRAHIAL
MOTOR
 Prevenirea redorilor articulare si a pozitiilor disfunctionale: umarului si ale degetelor
 posturari prin orteze umar-cot-mana: sa nu creeze leziuni ale tesuturilor si pozitiile sa fie
functionale
– umar-AB 60-90 ,F 45
– cot F 90-100
– antebrat P 10
– pumn E 30-45
– Policele semi F+AB+usoara R
– MCF F 60+ IFP F 25+ IFD F 30 , de la index la degetul mic se creste aceasta flexiecu 5 grade
 posturari alternante active, libere (fara orteze)
 purtarea unei esarfe sub cot –evita subluxatia cap humeral
 mobilizari pasive pe toata amplitudinea de miscare
 mobilizari autopasive: +/- scripetoterapie
8. Stimularea tonus muscular paralizat:
 -electrostimulari
 -metoda Kabat
 -mijloace de facilitare-gheata,periaj,atingere
 -ex imaginare ale lui Z. Ataev
 mentinerea tonus muscular in musculatura partial paralizata:
 -exercitii analitice cu rezistenta (se urmareste mentinerea fortei musculare)
PARALIZIA PLEX BRAHIAL
FENOMENE VASCULOTROFICE
 posturare antidecliva: ziua prastia Chessington, noaptea pe o perna
 mobilizari pasive repetate de 5-6 ori/zi-efect de pompaj
 contractii izometrice si miscari active ale musculaturii sanatoase sau partial
paralizate
 gimnastica pentru cap-trunchi-gat-membrul superior opus
 exercitii de respiratie
SENZITIV:
 -tehnici de facilitare pentru initierea miscarii: IR,MARO,CR, ILO,IzA,SI
 -metoda Kabat
 -tehnici de crestere a fortei musculare prin PR
 -reeducare prizelor: grosiere-fine
 -reeducare mainii in cadrul unor activitati unilaterale
 -reeducare mainii bilateral in cadrul unor activitat: in lant kinetic inchis si
deschis
PARALIZIA N. RADIAL
 Posturarea in pozitie neutra in atele fixe sau orteze dinamice –pumn in
E moderata permitand flexia sa activa cu revenirea sa mecanica
 mentinerea fortei musculare neafectate : m umar si lant muscular flexor
al membrului superior
 Prevenirea redorilor musculare prin miscari pasive, pasivo-
active,autopasive la scripete, active, hidrokineto
 Tulb neurotrofice: pozitionare antidecliva antebrat, mana, masaj,
miscari pasive si active
 Reeducare muschilor paralizati:
 -strech-reflex
 -facilitare motorie: IL,CR,SI
 -elemente facilitatorii: periaj, masaj cu gheata, vibratie
 -schemele D1E si D2F ale membrului superior cu extensia concomitenta a
cotului
 refacerea abilitatii mainii: exercitii combinate proximo-distal si disto-
proximal
 Refacerea sensibilitatii
PARALIZIA N. MEDIAN
 Evitarea instalării redorilor articulare: mobilizari active
si pasive pentru MCF,IF, trapezoMCP, ortezari
dinamice, hidrokineto
 conservarea functionalitatii policelui: orteza simpla
din piele pentru mentinerea deschisa a primei
comisuri
 mentinerea fortei musculare neafectate
 reeducare musc paralizate: Kabat , ex analitice pe
flexorii pumn, degetelor, eminentei tenare; ex globale
de tripla flexie
 refacerea abilitatii: refacerea prizelor si prehensiunii
 refacerea sensibilitatii
PARALIZIA N. CUBITAL
 prevenirea si corectarea deviatiilor: prevenirea hiper extensie
MCF si lasand libera flexia, mentinerea policelui in AD prin
atele fixe, orteze dinamice
 prevenirea instalarii redorilor articulare la MCF si IF IV si V :
miscari pasive, autopasive si active cu orteza
 Mentinerea fortei si kineticii membrului superior: ex
izometrice, utilizarea mainii in gestica
 reeducarea musc paralizate
 refacerea abilitatii mainii
 refacerea sensibilitatii
LEZIUNILE PLEX LOMBOSACRAT

-la fel ca si la lez plexului brahial dar cu

reeducarea mersului şi utilizarea metodelor
Williams şi “Şcoala spatelui”.
PARALIZIA N. CRURAL

 Prevenirea deformării în genu recurvatum -în formele

moderate tonifierea ischiogambierilor, în formele
severe se aplică orteze de fixare a genunchiului
 Prevenirea contracturii lombare: relaxare
Jacobson,mobilizare fără încărcare a rahisului
 Pregatirea compensărilor până la câştigarea forţei
musculare pierdute: tonif. MS pentru mers în baston,
cârje, tonif musc trunchiului, abdominali, dorsali,
fesieri, triceps sural
PARALIZIA N. CRURAL
 Menţinerea tonusului în musc denervată: pentru a evita atrofia
– F forţată a genunchiului (stretch reflex în cvadriceps)
– E coapsei (stretch reflex în psoasiliac
– ex de F a CF si E a G contralateral
– FNP generale: IL,CR,SI
– elemente facilitatorii (vibraţie, periaj, calup cu gheaţă)
– Kabat MI pe scheme D1F, D2F cu Extensie G
 Reeduc Forţei Musc : ex pasive, active, active ajutate,
scripetoterapie, ex analitice, izometrice, dinamice cu rezistenţă
 Reeducarea funcţională a G: ex în lant kinetic închis- mers,
coborât, urcat, aşezat
PARALIZIA N. SCIATIC POPLITEU EXTERN
(PERONEU COMUN)+ SPI (tibial posterior)

 Prevenirea deviaţiilor:
– SPE- în equin prin retracţia tendon Achile: menţinerea poziţiei în unghi
drept a piciorului prin atelă noaptea sau gheată;
– SPI-prăbuşirea bolţii plantare -susţinător plantar
 Menţinerea mobilităţii artic gleznei, piciorului (SPE)- mişcări libere de
câteva ori pe zi
 Reeducarea musc paralizate: strech-reflex, IL, CR, SI, ex imaginative,
elemente facilitatorii, ex contralaterale, ex pasive, active ajutate, ex
izometrice, dinamice cu R, Kabat
 Recuperarea funcţionalităţii piciorului: ex în lant kinetic închis, deschis,
mers pe teren denivelat, se acordă import F degetelor mai ales în SPI
 Ortezarea
– SPE: orteze dinamice, toc mai înalt
– SPI –nu pune probleme
 POLINEVRITA
Perioada de debut şi stabilizare:
 prevenirea escarelor prin poziţionări alternante
 posturări corective în pat pentru evitarea piciorului equin, a mâinii în grifă, a flexumului de şold şi
genunchi
 mobilizări pasive regulate a tuturor articulaţiilor afectate, la limita dureroasă şi eventual cu
utilizarea prealabilă a termo terapiei
 gimnastică respiratorie
 reeducare musculară
 mobilizări analitice: active ajutate, active simple şi active cu rezistenţă manuală maximală
 mobilizări globale: tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară proprioceptivă
 reeducare funcţională a echilibrului (inclusiv exerciţii pe un plan mobil), a ortostatismului (iniţial pe
un plan înclinat cu bandaje elastice pe membrele inferioare pentru favorizarea întoarcerii
venoase) şi mersului cu sau fără ajutorul unor atele corective
 hidrokinetoterapie
 reeducarea sensibilităţii şi realizarea unor automatisme de coordonare substitutive ale pierderilor
de sensibilitate
 antrenamentul la efort
Perioada de sechele: ca în debut
 reeducării musculare;
 combaterii tulburărilor senzitive.
 POLIRADICULONEVRITA
Stadiul de paralizie
 controlul poziţiei prin
– posturări sau imobilizări în poziţii corecte pentru evitarea atitudinilor vicioase şi a retracţiilor
– decubit funcţional lejer şi antidecliv pentru evitarea complicaţiilor tromboembolice
 prevenirea şi tratarea escarelor prin poziţionări funcţionale alternante şi mobilizări
pasive ale tuturor articulaţiilor;
 tratarea tulburărilor respiratorii: respiraţie asistată → introducerea progresivă şi
creşterea duratei respiraţiei libere→ respiraţie liberă→ gimnastică respiratorie.
Stadiul de regresie a leziunilor
 pozitionare corectă;
 mobilizări articulare ce devin progresiv activo-pasive, active simple şi cu rezistenţă
– de tip analitic
– de tip global: tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară
 mecanoterapie;
 hidrokineterapie;
 tonifierea diafragmului şi a intercostalilor;
 reeducarea proprioceptivă şi a prehensiunilor;
 combaterea tulburărilor senzitive
 Poliomielita acuta
Perioada premonitorie:
 repaus absolut la pat;
 ↓ Ulterior se utilizează fie metoda Kenny fie programul “clasic”:
Perioada de apariţie a paraliziilor flasce:
 controlul poziţiei: decubit dorsal şi ventral şi poziţionări sau imobilizări fiziologice ale segmentelor corpului
 lupta contra contracturilor musculare dureroase şi menţinerea troficităţii musculare: mobilizări pasive lente de
mai multe ori pe zi
 recuperarea forţei musculare şi a imaginii kinestezice: mobilizări pasive, activo-pasive şi active simple, cu
evitarea apariţiei oboselii.
Perioada de regresie a leziunilor:
 lupta contra deformaţiilor, a contracturilor şi retracturilor: posturări şi poziţionări corijate în pat, utilizarea de
mijloace ortopedice corective, mobilizări manuale blânde şi progresive
 stimularea contracţiei muşchilor paralizaţi şi creşterea forţei lor musculare
– analitic: mecanoterapie, mobilizări analitice active cu rezistenţă manuală
– global: tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară proprioceptivă
 tonifierea musculaturii sănătoase pentru compensarea celei paralizate
Perioada de recuperare musculară
 lupta contra deformaţiilor: ca anterior plus mijloace ortopedice de corectare a mersului şi a scoliozei;
 tonifierea musculaturii paralizate şi a celei sănătoase: ca anterior dar mai intens
 reeducarea funcţională a prehensiunii, mersului, gesturilor cotidiene ± mijloace ortopedice de corecţie ajutătoare
 gimnastică respiratorie
 antrenament la efort.
Poliomielita