Boli eruptive majore

Dr. George Jugulete asistent universitar

Scarlatina

 Definiie

boal infecto-contagioas specific omului, autolimitant, caracterizat prin febr, angin, enantem i exantem, nsotit uneori de complicaii i urmat de imunitate durabil pe via.
streptococul -hemolitic de grup A (SHA) (rar C, D),

Etiologie

Patogenie
Difuzarea n organism a eritrotoxinei produs de streptococul -hemolitic de grup A, avnd ca punct de plecare un focar amigdalian sau cutanat Erupia se produce prin dublu mecanism:

Hipersensibilizare de tip ntrziat Actiune direct asupra SNV.

Toxina eritrogen fiind antigenic induce sinteza de anticorpi specifici antitoxinici ce asigur imunitatea antoxinic.

Epidemiologie

Sursa de infecie - omul bolnav:

scarlatin infecii streptococice (angine, infecii cutanate) purttori sntoi de streptococ

Calea de transmitere
obiecte contaminate, mai rar aerogen (picturi nasofaringiene)

Poarta de intrare:
faringian rareori cutanat sau conjunctival.

Epidemiologie

Contagiozitatea :
necesit contact strns i ndelungat; debut nainte cu 24h de la apariia simptomatologiei dureaz 24-36 h dup introducerea tratamentului cu penicilin.

Receptivitatea :
sugarii <1an au Atc de la mam maxim ntre 4-10 ani.

Imunitatea este antitoxinic i dureaz toat viaa.

Tablou clinic
Incubaia: 3-5 zile (asimptomatic). Debutul:

brusc cu febr (39-40 C), frisoane odinofagie, disfagie, cefalee dureri abdominale, grea, vrsturi alterarea strii generale.

Examenul obiectiv:
angin eritematoas sau eritemato-pultacee limb sabural, adenopatie satelit.

Tablou clinic

Perioada de stare - dureaz 1-3 zile

Exantemul caracteristici:
apare ntr-un singur puseu i se extinde n 24h este rar generalizat, de elecie pe gt, torace, abdomen, fese, faa intern a bratelor, antebraelor i a coapselor congestiv, dispare la presiune, nepruriginos respect faa: facies (masca) Filatov- pomei si obraji hipermici, buze carminate i paloare circumoral respect extremittile (palmele si plantele) la nivelul plicilor de flexiune semn Pastia-Grozovici. dup 4-5 zile ncepe s pleasc i apoi ncepe descuamarea furfuracee.

Tablou clinic

Enantemul este ntotdeauna prezent:

angina eritematoas sau eritemato-pultacee ciclul lingual:

I zi: limb sabural a II-a zi limba descuamat de la vrf spre baz = limb cu margini rosii a III-a zi limba n 2 V: un V la vrf si unul la baz a IV-a zi limba zmeurie- limba descuamat, rosie a V-a zi limba ncepe s se reepitelizeze dup 7-8 zile limba lcuit (de pisic)

Tablou clinic

Perioada de covalescent

dureaz 2-3 sptmni descuamare ncepe dup terminarea ciclului lingual i tergerea exantemului persist semnul Grozovici - Pastia

Diagnosticul pozitiv
Date

epidemiologice Date clinice Date de laborator

Diagnosticul pozitiv
Date

epidemiologice

absenta scarlatinei n antecedente contactul infectant recent existenta unui focar epidemic de streptococ -hemolitic grup A

Diagnosticul pozitiv
Date

clinice

Perioada de invazie:
angina + febra + vrsturi febra + angina + ciclu lingual + exantem descuamare + semn Pastia + limbalcuit

Perioada de stare:

Convalenscen:

Diagnosticul pozitiv
Date

de laborator

leucocitoz cu neutrofilie, discret eozinofilie sindrom inflamator biologic izolare streptococ -hemolitic grup A, C, G n exudatul faringian titrul ASLO crescut n dinamic

Diagnosticul diferenial

Reacii alergice:

sulfamide, lactamine, aspirina V. rubeolic, Echo, Coxsackie, Epstein-Barr

Infecii virale:

Infecia stafilococic - sindromul ocului toxic stafilococic (TSS) Sindromul Kawasaki: erupie, afectare cardiac, febr, hiperemie conjuctival, edeme.

Complicaii
Toxice

(precoce) Septice (medii) Alergice (tardive)

Complicaii

Toxice (precoce)
Nefrita Miocardita Hepatita Encefalita eruptia hemoragic Artrita ocul toxic

Complicaii

Septice (medii)
flegmonul periamigdalian i retrofaringian adenoflegmoane submaxilare sau submandibulare otite medii i otomastoidite sinuzite abcese pulmonare septicemii, rar.

Complicaii

Tardive (alergice)
RAA criterii Jones GNF poststreptococic difuz:

febr HTA hematurie, edeme, oligurie ASLO , C`

Purpura Henoch-Sholein Eritem nodos vasculit prin depunere de complexe Ag-Atc.

Tratament

Scarlatina este bola infecioas de grup A Igieno-dietetic:

Izolare 7 zile n spital Repaus la pat Regim lactohidrozaharat Corticoizi: Prednison - 1mg/kgc/zi -globuline standard ser antitoxinic

Patogenic:

Tratament

Etiologic:

PENICILINA G sau V

50.000 UI/kgc/zi copil 2-3 mil. UI/zi la adult

Macrolide Benzatin penicilina (moldamin)

600.000 ui sau 1.2 Mui/sptmn

Supraveghere clinic si biologic:

ASLO, VSH, TA Examen de urin.

Profilaxie

Igiena individual si a colectivittilor Ancheta epidemiologic

Depistarea sursei de infecie Control periodic al personalului din unitai nvmnt, spitale, cmine etc.

Pentru contaci:

Tratare (penicilina sau macrolide) Izolare Recoltare exudat faringian, ex. urin

Varicela

Definiie
Boal infectioas produs de primoinfecia cu virusul varicelo-zosterian (VVZ) i caracterizat prin evoluie autolimitant, exantem caracteristic, enantem facultativ i imunitate specific, durabil. VVZ: -herpes virus ADN

Patogenie
VVZ ptrunde pe cale respiratorie Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie. Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi de pe traiectul nervilor spinali i cranieni (intracelular), n stare de laten. n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate i nervoase pe traiectul nervului respectiv.

Patogenie
Recrudescenele nu sunt nsoite de viremie dar pacienii sunt contagiosi. Anticorpii specifici apar la 4 zile dup ultimul val de erupie i asigur imunitate antiinfecioas pentru tot restul vieii. Excepie fac pacienii cu imunitatea celular deprimat: SIDA, leucemie, limfoame, tratament imunospresor pentru diverse afeciuni.

Epidemiologie
Boal endemic, dar i epidemic n colectiviti Inciden maxim iarna i primvara Vrsta cea mai afectat: 5-10 ani. Sursa de infecie:

bolnavul cu varicela pacient cu herpes zoster.

Epidemiologie

Calea de transmitere:
aerian prin secretiile nasofaringiene prin lichidul din vezicule.

Poarta de intrare: respiratorie Contagiozitate:

foarte mare ncepe cu 2-3 zile anterior erupiei dureaz nc 4-6 zile dup ultimul val eruptiv.

Tablou clinic

Perioada de incubatie:
aproximativ 15 zile fr simptomatologie.

Perioada de invazie:
dureaz1-2 zile caracterizat prin febr, cefalee, curbatur.

Perioada de stare - aparitia exantemului:

afecteaz tot tegumentul (generalizat) valuri succesive (2-7) la interval de 1-2 zile

Tablou clinic

Ciclul evolutiv al leziunilor:

Macul eritematoas (6-12h) Papul (12-24h) Vezicul cu lichid clar (24h) Pustul care ombilicheaz (1-3zile) Crust

Leziunile sunt pruriginoase Cderea crustelor dup 10-14 zile fr semne (cele suprainfectate las cicatrici)

Tablou clinic

Enantem:
elemente veziculoase la nivelul mucoaselor (bucal i genitourinar)

Alte semne clinice:

febr micropoliadenopatie laterocervical hepatosplenomegalie

Forme clinice

Uoare:
copii n primele 6 luni de la natere persoane ce au primit profilaxie cu Ig specifice anti-VVZ reacii postvaccinale

Medii:

forma clinic descris, obinuit

Forme clinice

Severe:
Persoane cu deficit imun celular congenital Persoane cu deficit imun celular dobndit (leucemii, limfoame, SIDA, boli sistem) Persoane cu vrsta >20 ani Persoane cu tratament imunosupresor, granulopenici Gravide i nou-nscui din mame cu varicela n ultimile sptmni de sarcin

Diagnostic pozitiv

Diagnostic epidemiologic:
Contact

infectant n urm cu 15-20 de zile cu:

Persoan cu varicela Bolnav cu herpes zoster

Diagnostic clinic: vezi tabloul clinic Diagnostic de laborator:

leucopenie cu limfocitoz Cresteri usore ale TGP.

HLG

Diagnostic pozitiv

Izolarea VVZ prin cultivarea pe culturi a lichidului din vezicule Identificarea VVZ din snge prin tehnica PCR, iar din celulele veziculare prin imunofluorescent cu anticorpi monoclonali specifici. Evidentierea seroconversiei prin RFC pozitiv anticorpi anti VVZ IgM specifici. Citodiagnosticul evidentierea efectului citopatic al VVZ n celulele epiteliale: celule gigante multinucleare cu incluziuni intranucleare eozinofile.

Diagnostic diferential

Eruptii papuloveziculoase:

Muscturi de insecte Infectia generalizat cu herpes simplex virus la imunodeprimati Herpes zoster la imunodeprimati (initial distributie metameric, ulterior generalizat) Infectia cu v. Coxsackie Rickettsioza variceliform (nu este generalizat) Prurigo (papul dur, pustul, respect pielea proas si mucoasele)

Diagnostic diferential

Eruptii pustuloase:

Infectii ale foliculului pilos (foliculite, acnee, furunculoz) Ectima (stafilococic sau streptococic) Eruptii veziculopustuloase din septicemii (stafilococ, meningococ, gonococ) Vaccina (eruptie doar la poarta de intrare) V. ORF (nodulii mulgtorilor)

Evolutie

Benign n general Severitatea creste cu vrsta:

gravide si nou-nscut

La gravide n primul trimestru de sarcin varicela congenital.

Complicatii

Sprainfectii bacteriene ale leziunilor ce duc la cicatrici definitive Afectri respiratorii:

pneumonia variceloas (adulti si gravide) laringita, trheobronsita

Afectri SNC:

encefalita ataxie cerebeloas meningoencefalita

Complicatii

Sindromul Reye:

la copii si tineri ce au primit aspirin encefalopatie acut asociat cu infiltratia gras a ficatului si insuficient hepatic acut.

Tulburri hemoragipare si trombocitopenie Rar ntlnite:

pancreatit hepatit ocluzie intestinal.

Tratament

Izolare:
la

domiciliu pentru formele usoare si medii internare pentru formele severe complicate.

Msuri igieno-dietetice:
repaus

la pat pe perioada febril splarea cu spun dezinfectant a minilor tierea unghiilor se evit baia pn la cderea crustelor.

Tratament

Tratament simptomatic:
prevenirea

pruritului si suprainfectiei locale (talc mentolat, violet de gentiana, albastru de metil) antihistaminice orale antitermice

Tratament

Forme severe:
ACYCOVIR:

parenteral 30 mg/kgc/zi (monitorizarea functiei renale si hidratare adecvat) sau oral 200mg x 5 ori pe zi la adult si copilul > 3ani.

Se poate administra si antibiotic cnd exist elemente suprainfectate eritromicina.

Profilaxie

Izolarea bolnavilor pn la cderea crustelor Izolarea contactilor pn la 21 zile de la contactul infectant La contactii cu risc crescut de varicela sever se administreaz Ig specifice: 0,3 ml/kgc pn la 4 zile de la contactul infectant. Profilaxia activ cu vaccin VZV viu atenuat la imunocompetenti.

Herpesul Zoster

Definitie

Recurenta infectiei cu VVZ localizat la un anumit nivel, ce apare la un anumit interval de timp dup ce pacientul a fcut varicerla.

Patogenie
VVZ ptrunde pe cale respiratorie Tropism neurocutanat, ca urmare a valurilor de viremie. Dupa primoinfecie VVZ persist n ganalionii senzitivi de pe traiectul nervilor spinali i cranieni (intracelular), n stare de laten. n cazul recrudescenelor VVZ se multiplic la nivelul ganglionilor senzitivi i determin leziuni cutanate i nervoase pe traiectul nervului respectiv.

Tablou clinic

Durere radicular urmat 48-72 h de aparitia sindromului eritematos care evolueaz ctre vezicule cu lichid ce acoper 1-3 dermatoame adiacente. Veziculele pot conflua formnd bule. Eruptia dureaz normal 3-5 zile. Pot apare uneori diseminri largi cutanate, viscerale, pulmonare si hepatice

Tablou clinic

Localizri:

ramura oftalmic a nervului trigemen = zona oftalmic ramura maxilar sau mandibular a nervului trigemen = leziuni ale palatului, fosa tonsilar, planseu bucal si limb.

Conjunctivita folicular Afectarea cornei: keratita

Tablou clinic

Sindromul RAMSAY-HUNT ca urmare a afectrii ganglionului geniculat al nervului senzitiv VII-bis afectarea la nivelul:

meatului auditiv extern membrana timpanului pierderea gustului 2/3 anterioare limb paralizie facial.

Tablou clinic

Nevrita = durere radicular si paralizie segmentar motorie Encefalia cu VVZ rar Paralizii motorii afectarea celulelor din coarnele anterioare ale mduvei spinrii Angeita granulomatoas artera carotid intern

Tablou clinic

Zosterul diseminat Herpes zoster la iminocompromisi:

tratament cu chimioterapice transplant organe SIDA

Herpesul cronic la cei cu SIDA VVZ rezistent la aciclovir.

Diagnostic pozitiv

Clinic vezi tabloul clinic Epidemiologic varicela n antecedente Laborator idem varicela.

Tratament

Simptomatic:

tratamentul durerii:

algocalmin paracetamol antinevralgic

Rongenterapie antiinflamatorie vitamine din grupul B (B1, B6, B12).

Tratament
ACYCLOVIR: 30-50 mg/kgc/zi, 7-14 zile La cei cu rezistent la acyclovir:

FOSCARNET

40mg/kgc i.v. la 8 ore 2-4

sptmni sau VIDARABINA 10-15mg/kgc pe zi i.v. n perfuzie 12-24h - 4-5 zile

Tratament

La pacientii cu SIDA (pofilactic)

adulti

200 mg x 5ori/zi copil mai mic de 3 ani 100 mg x 5ori/zi.

Keratita se trateaz cu corticoterapie PREDNISON 1mg/kgc/zi. Tratament local cu infiltratii cu novocain si ganglioplegice. Interferon -reduce diseminarea eruptiei la imunocompromisi, alternativ la vidarabin si acyclovir.

Rujeola

Definitie
Boal acut infectioas, specific omului, autolimitant, caracterizat clinic prin febr, enantem si exantem caracteristice, ncheiat cu imunitate durabil, si cu risc mare de complicatii severe, posibil letale. Etiologie: v. rujeolic

Familia

Paramyxoviridae, Genul Morbillivirus, ARN virus.

Epidemiologie
Boal endemic, dar si epidemic n colectivitti Incidenta maxim: vrsta 5-19 ani. Sursa de infectie - omul:

forme

tipice atipice de boal.

Calea de transmitere:
aerogen indirect prin obiecte contaminate.
direct

Epidemiologie

Contagiozitatea: foarte mare, corespunde:

perioadei

de invazie primelor 2-5 zile ale perioadei eruptive.

Receptivitatea: este universal, interesnd toate persoanele ce nu au anticorpi:

protectori

de la mam (primele 4-6 luni de viat) n urma trecerii prin boal n urma vaccinrii

Patogenie
Virusul prunde n organism pe cile aeriene superioare sau la nivelul conjunctivei Se multiplic la nivelul epiteliului respirator de unde este preluat de limfocite, ajunge n tesuturile limfoide (plmni si tubul digestiv) unde continu multiplicarea. Ulterior se produce viremia care nsoteste perioada de invazie, cnd virusul este n snge, tesutul sincitial respirator si urin.

Patogenie
Perioada de stare corespunde unui fenomen de hipersensibilitate mediat de imunitatea umoral. Virusul este responsabil de alterare imunittii locale la nivelul arborelui respirator, dar si imunittii ntregului organism. Este afectat imunitatea celular (limfopenie), dar si imunitatea umoral (scderea productiei de anticorpi) si imunitatea nespecific.

Tablou clinic

Incubatia:
10-14

zile; poate fi prelungit la 28 de zile dac se administreaz -globuline n primele 3 zile de la contactul infectant.

Perioada prodromal: 3-4 zile, coincide cu viremia secundar si se caracterizeaz prin:

febr 3940 C, stare general modificat enantem respirator, caracterizat prin catar oculorespirator, conjunctivit, lcrimare, rinit, laringit, tuse, facies de copil plns

Tablou clinic

enantem bucal - picheteu hemoragic pe vlul palatin si fundul gtului semnul Koplick pe mucoasa jugal sub forma unor micropapule albe, ce reprezint depozite epiteliale de celule limfoide si celule inflamatorii, n dreptul molarului II. Dup 5-7 zile, epiteliul ce le acoper erodeaz, depozitele se elimin si locul rmne marcat n 3-4 zile de mici ulceratii ce dispar apoi fr urm.

Tablou clinic

Semne digestive:

vrsturi diaree dureri abdominale (enantemul tubului digestiv) indispozitie iritabilitate cefalee sindrom meningean convulsii etc.

Semne neurologice:

Tablou clinic

Perioada eruptiv - aparitia unui exantem:

eritematos sau maculopapulos initial retroauricular si fat care progreseaz n sens craniocaudal pn la extremitti. se generalizeaz n 5 zile si dispare de pe segmentele initial afectate, fiind urmat de o pigmentatie brun. Elementele maculopapuloase au talia cuprins ntre ctiva mm si ctiva cm, cu margini neregulate, catifelate la pipit, izolate si confluente, lsnd zone de tegument indemn.

Tablou clinic

Alte semne ce nsotesc eruptia:

febra poliadenopatia simptomele

generale nervoase se accentuiaz bronsita si pneumonia rujeolic.

Complicatii

Explic 90% din cauzele de deces prin rujeol si sunt consecinta imunosupresiei indus de:
terenul rujeola virusul

rujeolic

Complicatii

Terenul pe care apare rujeola, prin multiplicarea intens a virusului n celulele tint si apar n perioada de invazie a bolii:

Pneumonia cu celule gigante (Hecth) la copii cu leucoze Emfizemul cervico-mediastinal Keratita morbiloas Encefalita cu incluzii

Complicatii

Rujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si posteruptiv:

Suprainfectii bacteriene pleuropulmonare:

bronhopneumonii, pneumonii pleurezii purulente, abcese pulmonare

Otite purulente Infectii bacteriene sistemice Gastroenterite, apendicit Flegmon amigdalian TBC pulmonar.

Complicatii

Rujeol - aceste complicatii apar n perioada eruptiv si posteruptiv:

Suprainfectii virale:

herpetic infectii diseminate keratita dendritic.

Suprainfectii parazitare (amibiaza) Suprainfectii micotice (candidoza)

Complicatii

Virusul rujeolic:

Pneumonia interstitial rujeolic Laringinta ce poate mbrca aspect de crup rujeolic Catarul sufocant (bronsiolita capilar)

Complicatii

Virusul rujeolic:

Complicatii neurologice:

Encefalita acut autoimun la sfrsitul perioadei eruptive Encefalita subacut cu incluzii n urmtoarele 6 luni de la eruptie Panencefalita subacut sclerozant (PESS) poate apare la multi ani dup boal Leuconevraxita (scleroza n plci) poate apare la multi ani dup boal.

Forme clinice

Rujeola mitigat (modificat):

bolnavi

care cu un oarecare grad de imunitate pasiv la virusul rujeolic:

sugari < 1an persoane ce au primit profilaxie cu -globuline la > 3 zile de la contactul infectant

Simptomatologia

este variat iar semnele clinice clasice pot lipsi iar perioada de incubatie se poate prelungi la 28 de zile.

Forme clinice

Rujeola atipic:
Persoane

vaccinate cu virus inactiv, urmat rapid de vaccinare cu virus atenuat si care au fost expuse dup mai multi ani la v. slbatic. Dup o perioad prodromal de 1-2 zile cu febr si stare general modificat, apare eruptia maculopapuloas hemoragic si/sau veziculoas.

Forme clinice

Rujeola atipic:
Evolutia

este sever cu febr, edeme, pneumonie interstitial, hepatit, pleurezie, uneori cu sfrsit letal. La acesti bolnavi nu a fost izolat v.rujeolic si nu sunt contagiosi. Mecanismul patogenic incriminat este hipersensibilitatea la v. rujeolic la o gazd partial imunizat.

Forme clinice

Rujeola la imunocompromisi este sever ca urmare a deficitului imun celular:

infectia

cu HIV/ SIDA afectiuni maligne imunodeficiente congeniale imunodeficiente dobndite Acesti bolnavi dezvolt o form de encefalit asemntoare PESS.

Forme clinice

Rujeola asociat sarcinei:

avort

spontan sau nastere prematur nu produce anomalii congenitale la ft.

Rujeola si TBC:
TBC

este agravat de rujeol IDR la tuberculin este negativ timp de o lun dup rujeol sau vaccinare antirujeolic.

Diagnosticul pozitiv

Date epidemiologice:

se bazeaz pe contactul infectant contextul unei epidemii.

Date clinice:

tuse catar oculo-nazal semnul Koplick eruptia maculopapuloas.

Diagnosticul pozitiv

Date de laborator:

leucopenie marcat determinarea Ag rujeolic n tesuturile infectate prin imunofluorescent identificarea Atc specifici IgM cresterea de cel putin 4 ori a Atc antirujeolici totali n dinamic, la 10 zile interval:

hemaglutinoinhibare reactia de fixare a complementului reactia de neutralizare

Diagnostic diferential

Stadiul preeruptiv:

viroze respiratorii:

rinofaringite gripa guturai traheobronsite adenoviroze adenoidita tuse convulsiv

Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:

Virale:

rubeola mononucleoza infectioasa enteroviroze (Echo, Coxsackie) boala zgrieturii de psic encefalite cu arbovirusuri etc.

Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv - cu alte boli infectioase:

Bacteriene:

scarlatina septicemii lues secundar febra recurent tifos exantematic febra tifoid si paretifoid.

Protozoare: malarie, toxoplasma Metazoare: trichineloza

Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv:

Eruptii alergice rujeloliforme:

alimentare medicamentoase:

barbiturice diazepam sulfamide ampicilina

boala serului

Diagnostic diferential

Stadiul eruptiv:

Alte boli cu eruptie rujeoliform:

eritem polimorf boli sistemice;

LED sclerodermia poliarterita nodoas dermatomiozita

sarcoidoza leucemii, limfoame.

Tratament

Forma necomplicat:
se

izoleaz si se trateaz la domiciliu, asigurarea conditiilor de igien si alimentatie medicatie simptomatic si de sustinere general.

Formele complicate si severe se interneaz.

Tratament

Tratament igieno-dietetic:

Repaus la pat pe perioada febril si cteva zile dup aceasta Igiena tegumentelor si mucoaselor Diet bogat n proteine, vitamine si lichide

Tratament

Tratament medicamentos:

Antipiretice: paracetamol, algocalmin Antitusive Antiemetice Vitamine din grupul C, B Antibioticele nu sunt indicate n rujeola necomplicat

Tratament

Tratamentul complicatiilor:

Laringita obstructiv:

comprese calde locale sedative HHC/Dexametazona oxigenoterapie aspirarea secretiilor antibiotic traheostomie si internare n sectie de terapie intensiv n forme severe

Tratament

Tratamentul complicatiilor:

Bronhopneumopatii acute: antibiotic Encefalita:

HHC/Dexametazona solutie manitol 20 % solutii glucoz 5 %, 10 % furosemid corectarea dezechilibrelor H-E si acidobazice sonda nasogastric si internare n terapie intensiva

Profilaxie

Specific:

vaccinare cu virus viu atenuat - 10 luni MMR - dupa varsta de 1 an

Pasiv:
-globuline 0.25 ml/kgc i.m. n primele 3 zile de la contactul infectant; urmat de vaccinare la 15 luni; la copii imunocompromisi 0.5 ml/kgc, doza max. 15 ml i.m.

Profilaxie

Indicatii:

Persoane cu risc de a dezvolta o rujeol sever Copii cu boli maligne n tratament imunosupresor sau radioterapie Copii cu imunitate mediat celular deficitar Sugari < 1an expusi la v.rujeolic, inclusiv nounscuti din mame cu rujeol

Profilaxie

Contraindicatiile vacinarii:

Persoane cu imunitate celular deficitar Gravide Bolnavi cu infectie cu VIH/SIDA.

Rubeola

Definitie
Boal acut viral, contagioas, specific omului, caracterizat clinic prin adenopatii cervicale posterioare, manifestri catarale usoare si exantem micropapulos. Etiologie:

v.

Rubeolic

ARN virus Familia Togaviridae Genul Rubivirus.

Epidemiologie

Boal cu caracter:
endemic

mai ales iarna i primvara. Sursa de infecie:

epidemic

bolnavii cu rubeol inclusiv cei cu forme de boal inaparente nou-nscutii cu rubeola congenital care elimin v. rubeolic prin:

secretiile nasofaringiene urin.

Epidemiologie

Calea de transmitere:

orinzontal direct prin picturile nasofaringiene vertical, transplacetar de la mam la ft.

Contagiozitatea mica dect a rujeolei:

ncepe cu 7 zile naitea erupiei dureaz nc 5 zile dup apariia acesteia.

Epidemiologie
Receptivitatea este universal Imunitatea:

solid,

de lung durat pot apare reinfecii asimptomatice (dg. serologic)

Patogenie

V. rubeolic ptrunde n organism pe cale nasofaringian cu ataare la epiteliul respirator. Disemineaz apoi n ganglionii limfatici regionali, urmat de viremia primar. Multiplicarea viral local i n sistemul reticulohistiocitar este urmat dup o sptmn de viremia secundar.

Patogenie

Erupia apare pe msura dezvoltrii imunittii, concomitent cu dipariia virusului din snge, ceea ce sugereaz medierea imunologic a rush-ului; n timpul apariiei rspunsului imun apar Atc specifici de tip Ig M, care persist 2 luni, apoi cei de tip IgG ce persist toat viaa; Dac apare reinfecia Atc IgG cresc, dar cei IgM nu mai apar.

Tablou clinic
Incubaia: 14-21 zile Perioada de invazie:

Febr moderat Fenomene catarale nazale Discret faringit Stare general modificat Adenopatie generalizat, predominant la nivelul occipital retro i sub mastoidieni (caracteristici), laterocervicali, submaxilari.

Tablou clinic

Ganglionii:

volum mediu mobili sensibili la palpare nu supureaz.

Adenopatia:
persist cteva sptmni poate precede erupia cu o sptmn.

Tablou clinic

Perioada de stare:

Febra este moderat sau absent Erupia:

apare ntr-un singur puseu, i cuprinde faa i trunchiul, generalizndu-se n 24h dureaz 2-4 zile macule de culoare roz, care nu conflueaz, de dimensiuni mici.

Enantemul leziuni petesiale Forscheinerr pe palatul moale, dar nu sunt patognomonice

Complicaii
1. Artrita rubeolic:
mai

frecvent la sexul feminin, adolesceni si aduli apare preeruptiv sau odat cu erupia i dureaz 2-4 sptmni afecteaz articulaiile mici ale mini, pumnului i genunchi

2. Manifestri hemoragice secundar trombocitopeniei i leziunilor vasculare mediate imun

Complicaii
3. Purpura trombocitopenic posteruptiv:
mai

frecvent la copil apare la 10-15 zile dup erupie regreseaz n 2-4 sptmni

4. Meningoencefalita este mai rar

debuteaz

la sfrsitul perioadei eruptive clinic: convulsii, tulburri ale constiintei, miscri anormale, ataxie evolutie grav cu letalitate 50%, vindecarea este fr sechele.

Diagnostic pozitiv

Date epidemiologice:

n contextul unor epidemii contact infectant receptivitate de boal

Date clinice - vezi tabloul clinic

Diagnostic pozitiv

Date de laborator

Leucopenie cu limfocitoz, limfocite atipice, uneori plasmocite 1-2% Izolarea virusului rubeolic din exudatul faringian i alte secreii Diagnostic serologic:

reactia de hemaglutinoinhibare inlocuita de reactii imunoenzimatice - anticorpi IgM, G

ELISA latex aglutinarea pasiv

Diagnosticul diferenial

Boli infecioase insoite de erupie:

Scarlatina Rujeola Enteroviroze (ECHO, Coxsackie) Mononucleoza infecioasa Adenoviroze Toxoplasmoza Roseola infantum Sifilis secundar.

Diagnosticul diferenial

Erupii rubeoliforme medicamentoase Erupii alergice urticariene Alte boli:

leucemii limfoame boli sistemice boala serului

Tratament
nu exist tratament specific forma comun, tratament simptomatic.

Rubeola congenital

Rubeola congenitala
n cursul primoinfeciei la femeia gravid se produce viremie cu pasajul transplacentar al virusului rubeolic care afecteaz produsul de concepie. Multiplicarea virusului n esuturile embrionare are drept consecine:

necroz tisular alterri vasculare alterri cromozomiale inhibarea mitozelor.

Rubeola congenitala
Infecia n al doilea trimestru de sarcin, naintea formrii sistemului de recunoastere a self ului, va determina recunoaterea virusului ca self, fenomen denumit toleran imunologic. Virusul determin o infecie cronic ce poate fi demonstrat prin prezenta anticorpilor specifici.

Rubeola congenitala
Organismul nu se poate debarasa de virus, astfel nou-nscutul va avea n ser anticorpi de tip IgM dobndii activ prin infectia intrauterin. Infecia n ultimele 2-3 luni de sarcin afecteaz ftul prin leziuni vasculare placentare i fetale, cu consecinele:

natere prematur subdezvoltare staturo-ponderal diverse anomalii (miopie, surditate, diabet).

Rubeola la gravid
Avorturi i nasteri premature Rubeola congenital ce include malformaii:

Leziuni

auditive: organ Corti, cohleare Leziuni oculare: cataract, corioretinit, retinopatie, glaucom Leziuni cardiace: stenoz de arter pulmonar, canal arterial i coartatie de aort Alte malformaii:
dentare (hipoplazie, agenezie), neurologice, genitourinare.

Rubeola la gravid

Rubeola congenital evolutiv:

Afectare

multivisceral:

miocardit pneumonie interstitial meningoencefalit poliadenopatie hepatosplenomegalie leziuni osoase

Rubeola la gravid

Rubeola congenital evolutiv:

Distrofie

intrauterin:

microftalmie micrognaie hipoplazie dentar criptorhidie

Tulburari

hematologice:

anemie hemolitic leucopenie trombocitopenie

Diagnosticul pozitiv

Evidenierea virusului la nivelul faringelui nou-nscutului Serologie pozitiv pentru mam Pentru sugar titrul anticorpilor n scdere arat o imumitate pasiv transplacentar, iar titrul anticorpilor n cretere demonstreaz infecia rubeolic.

Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul precoce a rubeolei congenitale se poate face prin:

puncia bioptic a placentei la 12 sptmni cordonocentez i detecia ARN viral prin hibridizare n situ din sptmna 22 se pot detecta anticorpi IgM specifici n sngele fetal.

Tratament

Simptomatic Msuri de corectare chirurgical a unora din malformaii Supravegere Primoinfecia la gravide n primul trimestru indicaie ntrerupere de sarcin