CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI TRANSFAGARASAN

Turismul modeleaza lumea si privirile oamenilor sub diferite forme : de la consum vizual colectiv, cum il numeste sociologul John Urry, pana la stabilirea unei relatii personale cu locul vizitat; de la turism de masa, atent planificat si dramuit prin intermediilor agentiilor turistice, pana la turism alternativ, ce poate cunoaste multiple fatete. Turismul este o ramura extrem de importanta in economia unei tari. n Romnia, astazi, turismul aduce majoritatea Produsului Intern Brut, reprezentand o industrie noua, in formare, n crestere. In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie culturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un nou val de entuziasm si daruire au redat stralucire obiectivelor turistice pentru a transforma Romania intr-o destinatie de vacanta unica. Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor romni si straini, putem alege dintr-o gama extrem de variata de activitati si de locuri de vizitat. Putem schia in statiuni montane traditionale sau construite in acest scop sau putem sa trandavim la soare pe plajele Marii Negre care sunt asemanatoare cu cele mediteraneene. Putem face drumetii in locuri inca neumblate, unde raurile au apa cristalina, sau putem explora cu barca cei 5 640 km2 de salbaticie din Delta Dunarii. Putem admira, de asemenea, fortarete medievale, manastiri construite in stil bizantin, cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in functie de specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele castele si palate impresionante care pot fi vizitate. In Transilvania, pionul principal in jurul caruia ne invartim, putem asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica a obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau obiectele de ceramica pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu reprezinta simple suveniruri lipsite de valoare. Unul dintre aspectele extraordinare care caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei folcloric. Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. Mai mult decat atat, putem vizita toate aceste locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturi surprinzator de scazute. Specialitilile culinare locale si vinurile de regiune sunt o adevarata revelatie. Romania merita sa fie vizitata Forma de turism care pare sa fie in continua crestere este turismul rural, turistii preferand aceasta deoarece reprezinta o oportunitate de relaxare, un mod de scapare din aglomeratia si poluarea urbana. Numarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e n continua crestere, calitatea serviciilor acestora si modul de organizare fiind treptat in continua crestere. n aceasta lucrare vom ncerca sa prezintam modul n care se poate organiza activitatea unei pensiuni agromontane pentru a se obtine maximum de confort , profit si calitate att din partea turistului ct si a agentului prestator de servicii turistice Turismul este o ramura extrem de importanta in economia unei tari. n Romnia turismul aduce majoritatea Produsului Intern Brut. n Romnia turismul reprezinta o industrie noua, in formare, n crestere, iar turismul rural a luat o amploare deosebita n Romnia dupa 1990 si n special n ultimii ani. Turismul rural se 1

adreseaza deopotriva clientilor romni si straini. Turistii prefera aceasta forma de turism deoarece reprezinta o oportunitate de relaxare, un mod de scapare din aglomeratia si poluarea urbana. Numarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e n continua crestere, nsa calitatea serviciilor acestora si modul de organizare lasa putin de dorit. n aceasta lucrare voi ncerca sa prezint modul n care se poate organiza activitatea unei pensiuni agromontane pentru a se obtine maximum de confort , profit si calitate att din partea turistului ct si a agentului prestator de servicii turistice Transfgranul (trans + fgra) sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase drumuri din Romnia. Drumul leag regiunea istoric a Transilvaniei de Muntenia si a fost construit s treac peste Munii Fgra, cel mai nalt lan muntos din munii Romniei, care face parte din Carpaii Meridionali . Transfagarasanul este cea mai inalta sosea din Romania, urcand pana la 2042 m , drumul n trepte folosete serpentine pentru a urca fiind o provocare pentru orice main; are doua benzi care se intind pe o lungime de 92 de kilometri , datorit serpentinelor i drumului n ramp viteza de rulare este de 40 km/h . Pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri si cel mai lung tunel de la Capra la Balea Lac, de 887 de metri, care strabate muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural datorita curentilor de aer extrem de puternici. Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime. Tunelul nu este iluminat artificial. Drumul este nchis de la sfritul lunii Octombrie pn n luna Iunie datorit zpezii care acoper drumul. Una din cele mai pitoresti zone din Carpati este zona Muntilor Fagaras. Situata in sudul Mediasului, la o distanta de aproximativ 80 km, este vizibila in unele zile chiar de la Medias. Lantul muntos are numeroase inaltimi de peste 2000 m, numeroase cascade si lacuri glaciare. In perimetrul Muntilor Fagaras se gasesc si rezervatiile naturale Balea si Arpasel, ambele ocrotite, ca urmare a diversitatii florei si speciilor rare care traiesc aici. Aici, desi nu avem o statiune in adevaratul sens al cuvantului, iubitorii sporturilor de iarna se simt ca acasa. Locatiile de interes sunt situate in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu. Transfagarasanul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime si doua benzi de circulatie. Este un drum in rampa cu multe serpentine. Soseaua este inchisa traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauza zapezii care acopera drumul. Pe timp de iarna transportul de la Balea Cascada la Balea Lac se poate face cu telecabina pe o distanta de 3800 m. Transfagarasanul a fost contruit intre 1970 si 1974. Poate ca o sumara prezentare in cifre este dificil de urmarit, dar pentru cei care au rabdarea sa o citeasca, merita spus ca la realizarea celor 92 de kilometri de sosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de roca, s-au facut 830 de lucrari transversale si 290.000 de metri cubi de zidarie. Pentru realizarea tunelului Capra - Balea au fost escavati peste 41.000 metri cubi de roca. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamita, 3.573 tone de ciment, 89 tone de otel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patrati de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de teava, 50 tone de confectii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietris, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat. Dintre cei care au lucrat la construirea Transfagarasanului, pensionari in acest moment, unii mai povestesc cu cate sacrificii s-a facut soseaua care urca la cer. Inainte nu se puteau trece muntii nici macar cu calul. Dar, se spune ca la un moment dat Nicolae Ceausescu, cand inca nu era presedinte la Romaniei, a trecut prin comuna Arefu si i-a venit ideea ca trebuie facuta o sosea care sa taie muntii. In timpul lucrarilor, exact ca si la Vidraru, au murit multi oameni. Din pacate 2

documentele nu au pastrat pentru istorie aceste cifre. Dar cei care au supravietuit spun ca este vorba de sute de jertfe omenesti. Multi dintre cei care au murit nici macar n-au mai fost gasiti prin prapastiile in care au cazut. Se spune ca la construirea tunelului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se tineau uni de altii, cate 20 - 30, ca sa nu fie luati de vijelie si aruncati in prapastie. O poveste care circula din om in om se refera la un calugar pe nume Nectarie. Dupa construirea Transfagarasanului acesta a urcat cu masina, un Trabant, pana la Capra, unde a fost suprins de o avalansa. A lasat masina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de val. Se spune ca asa a scapat cu viata, in timp ce masina au gasit-o abia dupa 6 luni cand s-a topit zapada. 1.1 PREZENTAREA COMUNEI CASTISOARA 1.1.1. ASEZARE: Comuna Crioara este situata la sud-estul judetului Sibiu , in mijlocul tarii Oltului, la poalele muntiilor : Arpasel, Balea, Valea Doamnei si Laita. La Est se invecineaza cu satul Arpaul de Sus , aparintor comunei Arpaul de Jos , la Vest cu hotarul satului Scorei, apartinator comunei Porumbacu de Jos, la Sud cu judetul Arge , iar la Nord cu hotarul comunei Cra . Teritoriul comunei are suprafata de 8.576 ha . In forma alungita pe directia Nord-Sud , fiind traversata pe axul longitudinal de apa cristalina a raului Blea si de soseaua Transfagarasan ( DN 7c). Populatia comunei in prezent este de 1241 locuitori . Daca facem o evaluare a evolutiei comunei pe o perioada mai lunga de timp , se constata de la an la an o descrestere destul de pronuntata . Daca in anul 1939 populatia comunei era de 2080 suflete (adresa nr. 1429 / 12.11.1939) astazi avem cu mult mai putine suflete . Factorii care au determinat scaderea in timp a populatiei au fost conjucturile economice specifce perioadelor respective . Departarea comunei fata de capitala judetului Sibiu este de 52 km , de centrul de polarizare Avrig 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica . Cea mai apropiata statie CFR este halta Cra ,situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotar Crioara- Cra) . La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara Arpasul de Jos . Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus. Baza economica a comunei o formeaza agricultura . 1.1.2. DATE GENERALE: Comuna Cirtisoara este situata pe ambele maluri ale raului Balea (paraul Cirtisoara ) in lungime de 23 km , ce izvoraste din Lacul Balea si are afluenti Paraul Valea Doamnei si Laita ce izvoraste de sub Vr. Negoiu-2536m , sub denumirea de paraul Cirtisoara , care se varsa in raul Olt. Pana in anul 1968 comuna a fost compusa din doua sate surori Streza si Oprea Cirtisoara. Asezarea de pe malul drept al raului Balea se numea Streza, iar cea de pe malul stang Oprea .In urma noii reorganizari teritorial -administrative ambele s-au contopit intr-unul singur cu numele de Cirtisoara. In unele acte din prima parte a sec.al XIII - lea se amiteste de doua asezari cu numele Cirta , ambele locuite de romani . Este vorba de comuna Cirta situata pe malul stang al raului Olt si de Cirtisoara . In anul 1932 Cirtisoara apare sub denumirea de Cirta romaneasca (Kerch Olachorum) spre a se deosebi de Cirta de pe malul stang al Oltului , ce a fost colonizata cu sasi adusi din 3

Flandra . Atat Streza cat si Oprea Cirtisoara in trecut faceau parte din zestrea fostei Manastiri cisterciene din Cirta .Locuitorii satelor in majoritatea lor erau iobagi, dar darzi, pastrandu-si cu sfintenie obiceiurile, credinta si graiul strabun . In anul 1391 Mircea cel Batran a construit o manastire ortodoxa langa comuna Cirtisoara. In actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473 , domn al Tarii Romanesti , doneaza unor slujbasi de-ai lui o serie de sate din Tara Fagarasului, printre care e amintita si Cirtisoara. In luna octombrie a anului 1599 ,in aceasta comuna ,Mihai Viteazu a facut un penultim popas inainte de inceperea bataliei de la Selimbar . Pana in anul 1848 satele Streza si Oprea Cirtisoara au facut parte din domeniul familiei nobiliare Teleki . Dupa desfintarea iobagiei stapanirea asupra acestor sate a incetat. Documentar comuna este atestata din sec.al XIII- lea ( Anuarul Institutului de istorie din ClujNapoca - 1964 , pag.317). In comuna avem doua biserici monumente istorice , construite in primele doua decenii ale sec.al XlX-lea . Sunt monumete istorice cu nr.2710 si 2711 , pentru pictura in fresca executata de fratii Grecu din Sasauj , cei care au zugravit o sumedenie de biserici in tara Oltului. Ambele biserici sunt construite in stil romantic in forma de nava , impartite in trei parti: pronaos , naos si altar . Turnul cu cate duoa clopote se afla in partea de vest si face corp comun cu biserica . La poalele padurii pe locul numit "Gura Secii" a existat pana in anul 1761 o manastire de calugari , ce a fost arsa din ordinul dat de catre generalul Bucow, cu ocazia fortarii ortodoxilor de-a trece la catolicism. Astazi pe acelasi loc se inalta o frumoasa manastire de maici. Exista de asemeni in comuna o biserica Romano-Catolica si o biserica reformata, ambele trecute in patrimoniul Bisericii Ortodoxe in baza art.37 a legii cultelor din anul 1948. Biserica reformata se afla in ingrijirea cultului Adventist si este bine intretinuta. Biserica Romana- Catolica se afla intr-o stare de degradare avansata , intrucat ortodoxii abia cu mare greutate pot intretine lacasurile lor . In legatura cu acest lacas de cult , am solicitat fostilor proprietari de a se prezenta spre a li se retroceda biserica. Pana in anul 1947 in comuna a functionat o banca pupulara, societate pe actiuni , care a luat fiinta in anul 1905 cu un capital social de 20.000 de koroane . Banca a fost prospera si a contribuit la bunastarea actionarilor si a tuturor locuitorilor comunei . In prezent noul primar al comunei Sari Paulian are in programul sau reinfiintarea bancii "Cirtisoreana" asa cum avea numele la data infiintarii . Dupa desfiintarea iobagiei in Cirtisoara a luat fiinta Ocolul Silvic ce a administrat padurile fostei familii nobiliare Teleki si in general toate padurile proprietate de stat de la comuna Porumbacu de Sus pana la Zarnesti. Sediul ocolului silvic a fost construit in jurul anului 1900 pe locul unde in trecut exista castelul familiei nobiliare . In prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mijlocul unei gradini cu o suprafata de 10.000 mp . In planul de lucrari al actualului consiliu local se afla si renovarea cladirii si amenajarea gradinei spre a i se reda farmecul si frumusetea de odinioara. In comuna au fost scoli confesionale inca de pe timpul mitropolitului Andrei Saguna , scoli ce functionau pe langa bisericile ortodoxe. Aceste scoli erau intretinute cu mari cheltuieli de catre locuitorii comunei . In comuna a functionat doua scoli confesionate in localurile parohiale. Intre 1866- 1880 ca invatatori in aceste scoli au fost : Pavel Monea absolvent a trei clase gimnaziale , Titu Banciu si Matei Folea . In anul 1894 autoritatile maghiare au construit o cladire pentru scoala de stat, corespunzatore din toate punctele de vedere , care era frecventata de un numar de 95 elevi . Prin infintarea scolilor primare de stat cu predarea limbii maghiare, se urmarea inchiderea scolilor confesionale, in care se 4

preda limba romana . In prezent exista doua localuri de scoala foarte bune ,cu opt sali de clasa, plus doua sali pentru gradinita de copii . Scoala este dotata cu laboratoarele necesare desfasurarii procesului de invatamant, sala atelier si doua magazii pentru depozitarea materialelor didactice . In anul de invatamant 1999/2000 scoala a avut un numar de 140 elevi in clasele I-VIII si 60 de copii la gradinita , fiind incadrata cu 11 cadre didactice . In localul de scoala nr. 2 se afla si o sala pentru camin cultural cu scena fixa,, camere pentru culise etc. In vederea desfasurarii in bune conditii a diferitelor activitati educative. In ultimii zece ani , activitatea cultural-educativa a stagnat foarte mult, insa elanul de care da dovada noul consiliu ales , activitatea se va relua in curand . Vechiul local de scoala ce a fost construit in anul 1894 , a fost adaptat pentru desfasurarea diferitelor manifestari : nunti, boteze, mese festive etc. A luat fiinta in anul 1969 , in cadrul scolii populare de arta Sibiu , fiind condus cu multa competenta si pricepere de d-na Silvia Candulet . Acest cerc avea ca eleve fetite intre 9 - 15 ani , dar si mai mari si chiar femei casatorite . Produsele obtinute in urma tesutului si cusutului a obtinut premii la toate expozitiile organizate , iar la faza pe tara a obtinut premiul 1 . Dupa o intrerupere de mai multi ani , acest cerc a fost redeschis si functioneaza tot in cadrul scolii populare de arta Sibiu , fiind condus de catre d-na Solomon Valerica , care este si custodele muzeului satesc. Circumscriptia sanitar-umana,a luat fiinta in anul 1957 , iar ca doctor a fost Szekely Balint si o asistenta medicala . Activitatea medicala se desfasoara intr-un local corespunzator , ce are sala de consultatii, de tratamente si mobilierul necesar. In cadrul acestui dispensar se afla si locuinta corespunzatoare a medicului , cu apa curenta , electricitate, baie si in curand si cu gaz pentru incalzit. Comuna este deservita in prezent de catre dr. Morariu Silviu , de la dispensarul Arpasu de Sus , si de dr. Muntiu Ioan , de la dispensarul Cirta. In comuna avem permanent un cadru mediu sanitar, in persoana d-rei Stanciu Livia . Exista in comuna un numar de 32 gospodarii de rudari , ce confectioneaza diferite unelte din lemn de uz casnic si gospodaresc : furci, vase, cosuri din nuiele etc. Pana in anul 1950 am avut si un vestit cerc de mesteri ceramisti ( olari) care aprovizionau cu produsele lor multe gospodarii din Tara Fagarasului si din partea dreapta a Oltului. Erau prezenti la toate targurile si balciurile ce aveau loc in diferite localitati, cu carele incarcate cu oale . Din cauza lipsei de zmalt si a dezinteresului manifestat de organele puterii de stat in anul 1950 activitatea lor a fost intrerupta . Muzeul satesc, Avand la indemana bogata zestre materiala- culturala- populara , lasata de inaintasii nostri prin stradania dl. Traian Cindulet, in cadrul primei editii a festivalului "Cibinium "din anul 1968, ajutat fiind de regretatul preot Scorobet Liviu , de Blendea Gheorghe fost primar ,si Neagoe Rodian tehnician veterinar , a luat fiinta muzeul satesc . In el sunt reprezentate diferite genuri ale artei populare locale , ca : ceramica, pictura pe sticla, lazi rudaresti de zestre , produse ale fostei manufacturi de sticla de la Glajerie , iar o camera este destinata marelui patriot Badea Cartan . Obiectele expuse la muzeu , o partea au fost donate de locuitorii comunei , iar o buna parte achizitionate prin efortul material al lui Traian Cindulet. In curtea muzeului am transferat din alta parte a satului o gospodarie taraneasca ce dateaza de la mijlocul sec.al XIX -lea , achizitionata de catre muzeul Brukenthal , prin aportul deosebit adus de catre fostul director al muzeului regretatul Cornel Irimie , de catre dl. Corneliu Bucur directorul muzeului Astra Sibiu , prof. Palada Stefan , Pop Constantin si alti salariati ai muzeului Brukenthal,care in acea perioada au acordat permanent asistenta tehnica in amenajarea muzeului. 5

Casa taraneasca are trei incaperi: tinda, casa dinainte si celarul, fiecare incapere fiind dotata cu mobilierul specific bunei sale functionalitati existent in perioada respectiva. Sura are patru despartituri: susopul, unde se afla cotetele pentru porci si locul de acces al animalelor la grajd, grajdiul, loc de adapost al animalelor pe timp de iarna (bivoli, vaci, cai ).A treia despartitura este sura unde se pastreaza uneltele mari pentru munca campului: carul, plugul, grapa, rotile etc, iar ultima despartitura se numeste feldera, loc pentru adapostul oilor pe timp de iarna. Ambele constructii au acoperisul in patru ape si sunt acoperite cu paie din secara.Un astfel de acoperamant, daca e bine facut dureaza cca.20 de ani. E micut acest muzeu, dar pentru comuna Cartisoara este foarte mare.El reprezinta un omagiu adus inaintasilor nostri si speram ca pentru urmasii nostri sa fie o istorie vie a dezvoltarii sociale si a luptei pentru afirmarea nationala a locuitorilor acestei comune. Datorita lipsei fondurilor necesare, dar si a indiferentei celor in drept, in ultimii ani , acest muzeu s-a paraginit.Casa , pavilionul expozitionar necesita urgent reparatie capitala si adaptarea celorlalte sali in vederea extinderii spatiului expozitional cu noi obiecte existente in magazia muzeului si a celor ce urmeaza a se mai achizitiona. Renovarea surii, care in prezent se afla in stare de ruina si completarea spatiilor ei, cu obiectele care au existat in ele. Readucerea acoperamantului casei cu paie de secara, specific perioadei de la mijlocul sec. al XlX-lea. Imprejmuirea gradinei cu gard din scandura de brad si amenajarea parcului din fata casei cu ronduri de flori. Personalitati proeminente ale comunei Locuitorii acestei comune , in toate perioadele au dat dovada de un inalt simt patriotic, de o dragoste fierbinte fata de tara.Asa se explica faptul, ca din randul lor au iesit patrioti cum au fost: 1. BADEA CARTAN (Gheorghe Cartan ) -nascut in framantatul an 1849 al prefacerilor sociale, in casa unor tarani saraci, fosti iobagi pe mosia contelui Teleki.De mic a fost obligat sa munceasca pentru a-si castiga bucata de paine.De cand se topea zapada si pana cadea alta se ducea cu animalele la pasune.Din aceasta cauza nu a putut urma nici o clasa primara.Cand a fost mai mare se ducea cu oile in pasunea alpina si acolo de la ciobanii mai in varsta a aflat pentru prima data ca dincolo de crestele muntilor se afla tot romani, frati de-ai nostrii, de aceiasi limba si lege si ca acolo se afla unele locuri unde oile pot pasuna si pe timp de iarna. In anul 1867, la varsta de 18 ani, in tovarasia lui Ion Cotiga, a trecut muntii in Tara Romaneasca impreuna cu oile lor.Ion Cotiga era fiu de subprefect, absolvent de liceu si a doi ani de universitate a fost primul dascal al lui Badea Cartan.In tovarasia lui, timp de 10 ani, a invatat sa scrie si sa citeasca.A invatat pe de rost istoria imperiului roman si istoria romanilor.Dragostea de carte, de istorie, crestea necontenit, impreuna cu dragostea de tara, dragoste care s-a transformat in fapte de daruire totala pentru tara si neamul sau aflat sub stapanire straina.In anul 1877 a donat turma sa , de aproape 1000 de oi, armatei romane si s-a inrolat ca voluntar in razboiul de independenta al Romaniei. A calatorit mult pe jos in tara si in strainatate.A vizitat toate locurile unde domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei au purtat razboaie.A fost de trei ori la Roma pe jos spre a vedea columna lui traian si alte marturii despre originea latina a poporului nostru .A fost in Franta, Elvetia, Germania, Spania, Belgia, Grecia si la Ierusalim. Prima calatorie la Roma a facut-o in ianuarie - februarie 1896 si a durat 43 zile.Ajuns in Roma s-a odihnit la Columna lui Traian unde a presarat un pumn de pamant si de graunte, duse in traista sa, din curtea parinteasca .Dimineata a fost gasit dormind de catre un sergent de strada, care a exclamat plin de mirare: "A cazut un dac de pe columna" , intrucat imbracamintea sa era exact ca a 6

dacilor sculptati pe columna. A fost gazduit la ambasada Romaniei din Roma, iar Duiliu Zamfirescu, ministrul nostru I-a dat un insotitor si a vizitat monumentele istorice mai importante din oras.A fost prezentat parlamentului si senatului italian si a legat o stransa prietenie cu primarul Romei. A doua calatorie la Roma a facut-o in anul 1897 cand a vizitat si Parisul.A fost oaspetele studentilor romani ce studiau in Franta , dar si al studentilor francezi, carora printre altele le-a spus: "Nu stiti ce soarta am avut noi romanii.A trebuit sa facem singuri fata navalirii popoarelor barbare.La adapostul nostru voi ati avut timp de v-ati cultivat si v-ati intarit.A sosit acum timpul sa ne dati o mana de ajutor sa ne unim intr-o singura tara." A treia calatorie a facut-o la Roma in luna octombrie a anului 1899, cu ocazia Congresului Orientalistilor, cand I-a revenit frumoasa misiune de a purta si depune la Columna lui Traian, coroana de lauri oferita in dar de delegatia romana.Profesorul maghiar Ovary, in conferinta prezentata la acel congres, a negat existenta romanilor pe aceste locuri, precum si originea latina a poporului nostru.Ca argument , delegatia romana, a prezentat pe Badea Cartan , care in portul sau stramosesc pus alaturi de dacii reprodusi de pe columna, ciobanul din Carpati, era cu adevarat urmas direct in carne si oase al dacilor de pe columna, ceea ce a reprezentat pentru participantii la Congres , un document viu despre originea daco-romana a poporului roman si continuitatea lui pe pamantul strabun. Dar cel mai mare serviciu pe care Badea Cartan 1-a adus neamului sau, a fost acela ca a raspandit in Ardeal, carti scrise in limba romana.Peste munti, cu mari greutati, pe carari numai de el stiute, a carat in desagii sai peste 250.000 exemplare, in greutate totala de peste 20 tone. Aceasta munca de ridicare culturala a romanilor Transilvaniei nu era pe placul autoritatilor maghiare, din care cauza toata viata sa a fost urmarit, arestat, iar cartile confiscate si distruse.Numai in anul 1905 capitanul orasului Brasov, a dispus confiscarea a 76.621 exemplare de carti, ziare si reviste, incarcate pe patru care, le-a dus in Brasov si le-a ars la fabrica de caramida, iar Badea Cirtan a fost arestat si condamnat la inchisoare ca agitator .Procesul ce a avut loc la acea data a fost redat in paginile revistei Astra ce a aparut in Brasov in anul 1983. Pentru realizarea scopului sau, de ridicare culturala a romanilor Transilvaneni, Badea Cartan a depus eforturi supraomenesti. In primavara anului 1911, simtindu-se bolnav si epuizat fizic, s-a retras la Poiana Tapului, unde sotia prietenului sau generalul Lahovary, ia oferit adapost si ingrijirile necesare . La 7 august 1911 si-a incheiat nobila sa misiune pe acest pamant. Scriitorul Mugur Gheorghe , care ia privegheat ultimele clipe din viata , ia spus: "Bade Gheorghe esti un erou .Ai luptat toata viata ca nimeni altul,pentru tara si poporul ramanesc.Urmasii nut e vor uita". Conform dorintei sale a fost inmormantat in cimitirul din Sinaia , in mormant liber romanesc, iar pe crucea ce-I strajuieste mormantul , se afla urmatoarea inscriptie: " Aici doarme Badea Cartan visand intregirea neamului sau". Badea Cartan a fost un adevarat erou, stiind fiind ca adevaratii eroi merg pana la sacrifciul suprem , pentru atingerea scopului lor nobil superioare obstii din care fac parte ,si Badea Cartan asa a facut . Se cuvine deci ca istoricii nostri sa aseze faptele lui Badea Cartan in paginile istoriei timpului sau . Daca Mos Ion Roata pentru niste cuvinte intelepte rostite in divanul Moldovei, a devenit nemuritor, cu atat mai mult Badea Cartan, care nu a stat in fotoliul parlamentar, nu o zi si nici un an,ci toata viata a fost devotat trup si suflet inchegarii unitatii nationale si a ridicarii culturale a romanilor. 2.MATEI SI FIUL SAU IOAN PURACARIU( zisi ai Tamforii) In comuna Cirtisoara sa nascut , a trait si a creat opere de o mare valoare artistica , pictorii populari pe sticla Matei si fiul sau Ioan . In picturile lor se manifesta acel spirit al dorintei de 7

libertate si al impotrivirii fata de asupritori. Surprinzand elemente semnificative din viata satului , lucrarile ofera o imagine sugestiva despre evolutia sa pana in zilele noastre . Este o mandrie a noastra ca operele acestor pictori-zugravi , sunt asezate la locul de cinste in multe muzee si colectii particulare din tara si strainatate . Matei sa nascut in anul 1836, ca fiul al unui taran iobag de pe mosia contelui Teleky . Cei care 1-au cunoscut il descriu ca un om mic de statura , bolnavicios , avea gusa si era un pic schiop . Purta plete lungi cu carare pe mijlocul capului. A avut doi copii : Ioan ,care a pictat impreuna cu dansul si Matei, care a emigrat in America si nu s-a mai intors . Matei a pictat pana in ajunul mortii sale ce a servenit la 24.01.1906 . Este inmormantat in cimitirul bisericii cu hramul "Sf. Nicolae", dar nu se mai stie mormantul . Dintre miile de piese lucrate in aproape jumatate de veac, cu pasiune, cu fantezie, si multa caldura , unele, in mica parte se gasesc expuse in muzeul satesc din comuna , o alta parte se mai gasesc in casele cetatenilor din comuna, dar si din alte localitati . O buna parte a intrat in colectiile particulare si muzee din alte localitati . Cele mai multe insa s-au distrus datorita neglijentei posesorilor, in manipularea lor . 3.Haiducul ANDREI BUDAC S-a nascut la 20 iulie 1873 , ca al treilea fecior in familia lui Zenovie si Elisafta Budac . La varsta de 18 ani a trecut muntii in Tara Romaneasca si nu peste mult timp s-a auzit ca este capetenia unei cete de haiduci, ce prada si jefuia pe cei bogati . Timp de 20 ani a haiducit in fmntea unei cete de 12 voinici, atat in Tara Romaneasca cat si in Transilvania . A luat parte la revolta taranilor din 1907 , fiind arestat si intemnitat la Cimpulung Muscel, considerat ca agitator. A evadat din inchisoara si impreuna cu tovarasii sai a actionat in Transilvania . Era un barbat voinic, statura de urias si putere de Hercule . Privirea patrunzatoare , crunta ce impunea tacere si respect celor din preajma lui.

1.2 ANALIZA SWOT Puncte tari 8 Puncte slabe

Poziia geografic central la intersecia principalelor artere de circulaie rutier faciliteaz conexiuni cu celelalte regiuni i concentreaz fluxuri de bunuri i informaii Relieful muntos creeaz un important potenial hidrotehnic, silvic i turistic Prezena unor resurse naturale variabile (pduri, parcuri, ape etc.) Peisaj montan spectaculos, propice amplificrii i diversificrii turismului montan n toate formele lui Varietatea ecosistemelor, habitatelor i speciilor de plante i animale slbatice i punerea lor sub regim de ocrotire Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil i puni Utilizarea pe scar redus a ngrmintelor chimice i a pesticidelor care contribuie la obinerea unor produse agricole cu grad redus de poluare. Populatia este de 1350 locuitori iar numarul gospodariilor este de 700. Comuna este racordata la reteaua de energie electrica, la reteaua de apa curenta si gaz natural, la reteaa de telefonie fixa si televiziune prin cablu, retele care acopera integral comuna. Drumurile sunt asfaltate pe 40% din lungime. Exista serviciu de manipulare a deseurilor, nu sunt semnalate deseuri periculoase in perimetrul comunei. In acest an se vor finalize lucrari de reabilitare la primarie si la caminul cultural. Reeaua de distribuie a gazelor naturale este destul de bine dezvoltat datorit existenei resurselor de gaz . Existena unor importante i diverse resurse naturale-terenuri arabile de calitate superioar favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal Existena suprafeelor cu vii, livezi, puni i fnee, n suprafaa agricol cu posibiliti de dezvoltare a sectorului zootehnic Suprafaa forestier constituie un important potenial economic i de mediu Valorificarea superioar a resurselor naturale i antropice i crearea unor produse competitive (creterea calitii serviciilor) 9

Datorit reliefului parial muntos, exist zone ntinse unde infrastructura fizic este slab dezvoltat Probleme legate de colectarea, sortarea, gestionarea i valorificarea deeurilor menajere i industriale Lipsa staiilor de epurare a apelor uzate. Migraia n strintate a tinerilor cu un grad nalt de pregtire profesional n cutarea unui loc de munc Scderea natalitii ,mbtrnirea populaiei Oferta nvmntului mediu i de specialitate este restrns din lipsa personalului didactic adecvat Asistena medical precar . Fonduri reduse destinate asistenei sociale a copiilor i btrnilor. Starea fizic a dotrilor culturale produce disfuncionaliti. Lipsa personalului specializat ce deservete dotrile culturale. n zona montan infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltat. Lipsa fondurilor determin o slab ntreinere a drumurilor judeene i comunale. Existena unor zone izolate din punct de vedere feroviar. Mari discrepane n dezvoltarea reelelor de comunicaii ntre urban i rural. Reeaua de canalizare deficitar n mediul rural. Garile CFR sunt depaite din punct de vedere al dotrilor. Pondere redus a activitilor neagricole. Grad ridicat de frmiare a terenurilor. Mijloace mecanice nvechite i insuficiente pentru executarea lucrrilor agricole. Lipsa de organizare i funcionare a unor centre de colectare a produselor agricole i a intermediarilor care s mijloceasc comercializarea acestor produse. Exploatarea vnatului existent n fondul forestier peste efectivele optime i practicarea braconajului. Creterea numrului de omeri rezultai din restructurarea activitilor industriale i slaba capacitate de reorientare profesional a acestora. Lipsa unor dotri turistice corespunztoare. Infrastructura slab dezvoltat n transporturi i comunicaii Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor istorice . Lipsa de la siturile istorice a informaiilor n limbile de circulaie international Insuficienta popularizare n mediul rural a

Largi posibiliti de dezvoltare a agroturismului datorit peisajului, datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale arhitecturale, existena cetilor rneti i zona Mrginimii cu specific aparte. Spiritualitatea rural plin de originalitate i interferena dintre cultura popular naional cu cea a minoritilor naionale. Dezvoltarea i modernizarea ntregii baze materiale turistice n raport cu cerinele turismului internaional competitiv. Oportuniti Poziia avantajoas a judeului n raport cu proiectele europene. Programe comunitare de susinere a proteciei mediului privind gestionarea deeurilor i epurarea apelor uzate Colaborarea strns ntre populaia judeului cu persoane emigrate n strintate i nfiinarea de societi cu capital mixt. Existena unor instituii guvernamentale sau organizaii neguvernamentale care se ocup de pregtirea profesional i reconversia forei de munc. Se cauta surse de finantare pentru alte proiecte importante pentru comuna: constructia dispensarului uman, introducerea canalizarii si reabilitarea retelei de apa, asfaltarea drumurilor comunale. Promovarea i susinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute s protejeze mediul. Posibiliti de dezvoltare a turismului prin existena unor faciliti de scutire de impozite i creditarea avantajoas a celor care investesc n amenajri agroturistice. Modernizarea echipamentelor de telecomunicaii i extinderea telefoniei mobile

programelor europene de finanare (SAPARD) pentru nfiinarea de pensiuni turistice. Lipsa de personal capabil s elaboreze proiecte pentru finanri externe, la nivelul primriilor

Pericole Orientarea investitorilor spre alte zone n funcie de facilitile oferite. Posibilitatea apariiei unor fenomene imprevizibile: inundaii, cutremure, care pun n pericol structuri antropice. Restructurarea centrelor monoindustriale fr a oferi o alternativ clar celor disponibilizai, poate s conduc la amplificarea conflictelor sociale i a gradului de infracionalitate Necunoaterea suficient a implicaiilor i avantajelor aderrii Romniei la UE. Exist riscul ca unii ntreprinztori s nu-i manifeste interesul pentru investiii datorit instabilitii legislative. Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei i faunei din zonele declararate monumente ale naturii.

CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII
10

Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine intretinuta. Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea pentru turisti prin gard si cu acces separat in curte. Toata incinta este imprejmuita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn. Caile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate. De asemenea exista si un teren de sport cu gazon, o livada si o gradina de legume. Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese pentru diverse jocuri, leagane, balansoare, sezlonguri,etc. Se practica si activitati specifice fermei precum cresterea pasarilor si animalelor domestice (gaini, prepelite, porci , vaci). Este disponibila o parcare pentru 8 locuri, acoperita. Cladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de apa potabila si canalizare proprie. Pensiunea Vatra Cartisoarei va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si intr-un ambient natural deosebit. Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare (8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu capacitate de 20 de locuri la masa ,curte spatioasa, parcare, loc de joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces la bucatarie, living cu semineu. Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate traditionale romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un living cu semineu, o sauna, o sale de jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup sanitar. Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar propriu cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, TV color cu antena satelit, terasa, acces internet wireless. Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de rasinoase in camere. n restaurant sau pe terasa pensiunii poi degusta mncruri tradiionale locale. Carnea i brnza provin din ferma noastr din localitatea Poienia. Poi pescui singur pstrvii n ru sau chiar n lacul special amenajat din gradina noastra. Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra. Poi juca un meci de tenis de mas sau poi porni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate. Sauna te ateapt pentru destindere i refacerea tonusului. Balansoarele de pe marginea elesteului sunt puse parc s completeze senzaia de relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr.

2.1 AMPLASARE
11

Pensiunea Vatra Cartisoarei este localizata in centrul comuna Cartisoara,aflata pe DN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu

Departarea comunei Cartisoara fata de centrul de polarizare Avrig este de 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica . Cea mai apropiata statie CFR este halta Cra , situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotar Crioara- Cra) . La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara Arpasul de Jos . Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus. 2.1.1 NUMELE PENSIUNII Numele pensiunii l-am ales ca fiind Vatra Cartisoarei deoarece pensiunea noastra reprezinta un punct forte al satului si este situata in centrul acestuia. 2.1.2 NUMARUL DE MARGARETE In urma criteriilor de clasificare pensiunea noastra se incadreaza intr-un numar de 3 margarete.

2.2 CRITERII DE CLASIFICARE INDEPLINITE

12

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural. Pensiunea noastra este dotata cu 8 camere cu un numar maxim de 16 locuri. Pentru pensiune de 3 margarete: 1. Criterii generale: - cldirile, inclusiv anexele gospodreti, s fie n stare foarte bun - s se ncadreze n stilul arhitectural cu specific local - cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare s fie bine ntreinute - curte proprie, cu spaii verzi - mprejmuiri estetice i eficiente - curte cu amenajri florale - amenajri n aer liber pentru odihn i relaxare (chiocuri, pavilioane, terase acoperite, etc.) 2. Organizarea spaiilor: - accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare s fie direct, fr a se trece prin alte camere folosite pentru dormit - spaii corespunztoare i igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare i conservare a alimentelor i inventar de servire de calitate - spaiu pentru servirea mesei dotat cu mobilier adecvat - camere cu grup sanitar propriu 3. Instalaii: - nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale - surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte mijloace admise de normele P.S.I.) - instalaie de ap curent cald/rece la buctrie - racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare - cldirea s fie racordat la reeaua electric public sau alte mijloace alternative de energie 4. Suprafaa minim a camerelor (mp) - camer cu 1 pat 10 mp - camer cu 2 paturi 13 mp - dormitorul din apartamente 13 mp - salonul din apartamente 14 mp 5. Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 2 6. Echipare sanitar: - camerele dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv cu du, lavoar i WC) 7. Dotarea camerelor: - pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete - mobilier uniform ca stil i de calitate superioar - pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa - plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan) - perne mari - cearaf pentru pat i cearaf plic pentru pled, ptur sau plapum 13

- cuvertur de pat - saltelu sau hus de protecie - mas i scaune - dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae - cuier - oglind sau toalet la dispoziia turitilor - veioz sau aplic la captul patului - prosoape pentru fa (1 bucat/persoan) - prosoape pluate pentru baie (1 bucat/persoan) - draperii sau alte mijloace obturante - perii pentru haine i pantofi - scrumiere (opional) - pahare (1 bucatat/persoan) - vaze pentru flori - televizor n camer, garsonier i apartament Garsonierele i apartamentele vor avea n plus: - fotolii sau canapea - mas sau msu - frigider - set de pahare - covor 8. Dotarea buctriilor: - plit electric sau cu gaze - vase i ustensile de buctrie - echipamente pentru pstrarea prin frig a alimentelor 9. Telefon la dispoziia turitilor 10. Alte criterii: - anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti - minimum o persoan s fie absolvent a unui curs de formare n domeniul turismului Criterii suplimentare facultative altele decat criteriile obligatorii necesare categoriei respective. Pentru pensiunea de 3 margarete sunt necesare obtinerea a cel putin 80 de puncte: 1. Construcii, aspect general i echipare exterioar - drum carosabil pn la poarta pensiunii 3p - semnalizare de la oseaua principal 2p - situarea ntr-o zon nepoluat fonic, vizual sau olfactiv 6p - iluminat exterior 3p - ncadrarea n stilul arhitectural cu specific local 7p - izolarea fonic a cldirii 6p - ambiana general a exteriorului: - aspectul construciilor 10p - aspectul anexelor gospodreti 10p

14

- amenajarea spaiilor exterioare (curte, grdin, livad, spaii amenajate n aer liber pentru divertisment) 10p - garaj, sau adpost acoperit 10p 2. Dotarea camerelor - izolarea fonic ntre camere i spaiile comune 8p - salon de primire - living cu spaiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversaie 10p - perdele obturante 3p - emineu 9p - bibliotec (cri, reviste, ziare, albume etc.) 8p - dotare cu jocuri de societate (ah, table, remy, cri de joc etc.) 4p - biliard 8p - tenis de mas 8p - aer condiionat 10p - telefon n fiecare camer 10p - decorarea de ansamblu a interiorului 10p - calitatea mobilierului, armonia culorilor 10p 3. Dotarea buctriilor - adaptarea suprafeei i a dotrilor la numrul de camere 8p - vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperechiate, n numr corespunztor capacitii de cazare 6p - aparatur electric: - robot-mixer 3p - cafetier 3p - cuptor cu microunde 6p - hot 8p - main de splat vase 10p 4. Alte dotri i amenajri - mas i fier de clcat 2p - main automat de splat rufe 10p - usctor de pr 3p - grtar n aer liber 3p - locuri de joac amenajate pentru copii 10p - sal de fitness 10p - saun 10p - jacuzzi 5p - piscin n aer liber 8p - piscin acoperit 10p - terenuri de sport proprii sau intermediare la teri 8p - obiecte i echipamente pentru practicarea sporturilor(schiuri,snii,biciclete,ambarcaiuni,etc.)8p - aparat video 2p - DVD 5p - anten satelit sau cablu 2p - calculator cu acces internet 5p - posibiliti de participare ca divertisment la unele activiti gospodreti 8p

15

2.3 ARHITECTURA, SPATIEREA CAMERELOR, DOTAREA CAMERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI

Pensiunea este amplasata pe un teren dreptunghiular de dimensiuni mari. Accesul n locuin se face pe faada principal a casei dar si prin partea laterala , printr-un hol generos de care distribuie circulaiile la nivelul parterului ctre living , buctrie si sala de mese, sauna si o sala de jocuri. Parterul este completat funcional de un grup sanitar pentru 3 persoane . La etaj avem opt dormitoare generoase care dispun de baie proprie, televizor, incalzire centrala, apa calda, terasa. Detalii tehnice Materialele folosite la realizarea i mai ales la finisarea acestei pensiuni sunt naturale, de bun calitate. Pardoselile pe zona de parter sunt din gresie ceramic, scara este placat cu lemn, dormitoarele cu parchet stratificat, iar balcoanele cu plci de travertin. n rndul finisajelor interioare vopseaua lavabil n tonuri calde contribuie la obinerea unui ambient intim, plin de cldur. Pe suprafaa terenului rmas liber se va terasa i amenaja spaiu verde. Cea mai mare suprafa din teren dispune de gazon, iar de jur mprejurul casei sunt alei cu pavaj, pietri i decoraiuni florale. Gardul este din beton armat placat cu piatr natural si lemn. La exterior Pentru finisarea faadelor s-a folosit vopsea lavabil de exterior de culoare alb mixat cu placaje de lambriu de lemn biuit brun nchis i soclu cu piatr natural de ru. Acoperiul este n arpant de lemn cu nvelitoare din tabl ondulat. Tmplria este din lemn cu geam termopan. 2.3.1 SPATIEREA CAMERELOR Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate n stil rustic-modern . Camerele au o suprafata care variaza intre 13mp si 16mp. Toate cele opt camere sunt situate la etajul pensiunii, accesul in camere se face printr-un hol de 1.90 m latime. La prima vedere camerele par sa fie construite dupa acelasi tipar, nsa o privire mai atenta va face sa va schimbati parerea. Contactul cu lumea exterioara si accesul la informatii de ultima ora este posibil prin reteaua de televiziune interioara conectata la o antena de satelit. Fiecare camera este dotata cu o moderna baie. Spatiul generos alocat salii de baie, precum si designul modern al acesteia, vine sa completeze confortul deosebit al camerelor.

16

2.3.2 DOTAREA CAMERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este dotata cu pat matrimonial ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, televizor prin cablu, terasa, acces internet wireless. Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2 paturi ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu, terasa, acces internet wireless. In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De asemenea in fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu umerase si rafturi, cate un cuier cu etajera si o oglinda de 60x70 cm. Camerele au grup sanitar propriu . Incalzirea in camere si bai este asigurata de centrala proprie cladirii. Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus. Deasemeanea veti mai gasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape pulsate pentru baie, un dulap si un cos de gunoi. Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc. Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversatie dispunem de un numar de 13 locuri pe canapele si 3 masute. Dotat cu o biblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ; un semineu ; televiozor LCD prin cablu . Mobilierul este realizat din lemn de stejar. Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice. Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un calculator cu acces la internet si un telefon. Camerele se pregatesc pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out se face in ziua plecarii, dupa ora 12.00. Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici avem sauna propriu zisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul pentru femei iar altul pentru barbati , 2 cabine de dus cu cate 2 dusuri fiecare si un hol cu oglinda. Sauna este una din cele mai bune terapii care te pot ajuta sa te relaxezi, este un bun remediu pentru gripa, acnee si in acelasi timp ajuta la pierderea kilogramelor in plus. O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre 80 si 120 de grade, o faza de racire si alta de repaus. Fazele de racire si incalzire sunt de 8-12 minute fiecare, in functie de organismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza aproximativ 15 minute. Foisor de gradina, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m portivit servirii meselor in aer liber. Este un foisor de dimensiune medie-superioara care poate adaposti pana la 14 persoane. 17

Spalatorie si uscatorie se intinde pe o suprafata de 9.5 mp. Este dotata cu o masina de spalat una de uscat si o masa de calcat cu masina de calcat. Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O camera unde se depoziteaza alimentele , o camera pentru centrala termica si o minicrama. Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara produsele care se vor pune pe gratar si o pompa cu apa potabila.

CAPITOLUL III
SERVICII TURISTICE IN PENSIUNE
3.1 SERVICII DE CAZARE Pensiunea dispune de 16 locuri de cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate n stil rustic-modern . Camerele au o suprafata care variaza intre 13mp si 16mp. Camere confortabile, design si ambianta moderne, materiale si culori relaxante, te vor face sa simti atmosfera calda si odihnitoare a pensiunii; iar prin curatenia din camere, prin restaurantul care ofera felurite preparate traditionale romanesti, personalul pensiunii are grija sa iti asigure o sedere placuta. Chiar daca iti recomandam sa te plimbi prin padure si sa te relaxezi in natura iti punem la dispozitie televizoare dar si acces la internet. In asa fel incat sa poti fi in permanenta la curent cu 18

ultimele stiri sau sa urmaresti emisiunile preferate iar prin accesul la internet sa poti comunica la timp cu partenerii. Suntem insa siguri ca perspectiva si peisajele pe care le vei descoperi de la balcon sau de la fereastra te vor incanta peste masura, caci pana la urma, nu doresti doar sa te simti ca acasa ci sa fii mai vesel si mai fericit.

3.2 SERVICII DE RESTAURATIE Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice. Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.

3.2.1 LISTA DE PREPARATE SI BAUTURI Natural, savuros si pe saturate! Restaurantul nostru v ofer mncruri traditionale locale. Pstrvii, carnea si brnza provin din pstrvaria proprie si de la ferma noastra din apropiere Poienita. Mncarea oferit subliniaz calitile buctarului deoarece : Arta gtitului presupune mbinarea diferitelor gusturi care amplific plcerea mesei.

MENIU
SPECIALITILE CASEI: Pstrv afumat cu sos de hrean si paine Fil de pstrv in fulgi de porumb cu cartofi natur Fil pstrv, fulgi de porumb, sos de ptrunjel Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu Pulp de ied la grtr cu mmligu Stropit cu vin si usturoi Sarmale cu mmligu 70gr 250gr/70gr/150gr 150gr/70gr/150gr 150gr/50gr/150gr 200gr/150gr 8,00 LEI 28,00 LEI 22,00 LEI 22,00 LEI 20,00 LEI

19

GUSTRI RECI Gustare rneasc 120gr 8,00 LEI Preparate tradiionale din porc (tob, jumere, caltabo, sngerete) mpreun cu brnz telemea, servite cu ceap verde, usturoi i varz murat. La cerere, se poate alctui combinaia dorit de ctre Dumneavoastr. Gustare rece simpla 120gr 8,00 LEI Mezeluri superioare (salam sibiu, unc praga, muchi file) asortate cu brnzeturi de calitate i cu legume de sezon (roii, castravei). La cerere, se poate alctui combinaia dorit de ctre Dumneavoastr. Muschiule de berbecu afumat cu pine Piftie de porc afumat cu paine Crnati uscai Poienia cu pine Fil de pstrv afumat cu sos de hrean si pine 70gr 70gr 100gr 80gr 8,00 LEI 8,00 LEI 8,00 LEI 8,00 LEI

Gustare Poienia 20gr/20gr/20gr/20gr/20gr 10,00 LEI Berbecu afumat, file pstrv afumat, telemea, brnz burduf, slnin afumat, ceap rosie Pstrv afumat cu sos de hrean si pine 150gr 15,00 LEI 25,00 LEI

Platou de cas cu pine 300gr Pstrv afumat, slnin afumat, telemea, brnz de burduf, jumeri, uic

Platou Ciobnesc ptr. 2 persoane cu pine 40gr/40gr/40gr/40gr/40gr/40gr 25,00 LEI Afumturi: Pecie porc, Visli oaie, crnati, slnin, jumeri, brnz de burduf, telemea, ceapa rosie GUSTRI CALDE Gustare cald simpla 120gr 8,00 LEI Alctuit din ficei de pui, ciuperci umplute, bulete din cacaval, flori din cabanos prjit, cu decor din legume. Cascaval pane 120gr Cacaval de calitate superioar, tapetat cu pesmet i prjit rapid n ulei fierbinte. 7,00 LEI

Cacaval parizian 120gr 7,00 LEI Cacaval de calitate superioar, trecut prin un amestec de ou cu fin i prjit rapid n ulei fierbinte. Crncior rulat la tigaie cu mmligu Mmligu cu brnz si smntn 20 100gr/70gr 200gr 8,00 LEI 10,00 LEI

Specialitate romneasc tradiional; la dorina Dumneavoastr, se poate servi cu brnz proaspt de vaci sau cu brnz telemea. Ficei de pui la tigaie 200gr Ficei proaspei de pasre prjii n ulei i condimentai cu usturoi, piper i vin. Aripi prjite de pui Aripi condimentate de pui, prjite n ulei fierbinte, crocante. Bulz muntenesc Mmligu, brnz de burduf, slnin mpnat, ou 200gr 250gr 10,00 LEI 10,00 LEI 10,00 LEI

Omlet simpl 120gr 5,00 LEI Ou proaspete de gin, btute spum i prjite rapid n ulei fierbinte. La cererea Dumneavoatr se poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume. Ochiuri cu unc 120gr 6,00 LEI Varianta romneasc a specialitii englezeti "ham and eggs": ou proaspete de gin, prjite sub form de ochiuri i asezonate cu unc. CIORBE Ciorb de pstrv cu ardei iute si pine 80gr/320gr 10,00 LEI

Ciorb de burt cu ardei iute, smantana si pine 80gr/320gr 10,00 LEI Preparat tradiional, obinut din burt de vac i legume fierte mpreun. Se servete dreas cu glbenu de ou, smntn, mujdei de usturoi i lmie. Ciorb de perioare cu ardei iute i pine Ciorb de fasole cu afumtur, salat de ceap, pine 80gr/320gr/80gr 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI 10,00 LEI

Ciorb trneasc de vcu cu smntn, ardei iute, pine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI Preparat tradiional romnesc, din carne de vcu i legume fierte mpreun. Se servete decorat cu tarhon i ptrunjel. Ciorb acr de pui (bivoli) cu ardei iute, pine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI 10,00 LEI 10,00 LEI

Sup rasol de pui cu tiei cu paine 80gr/320gr Sup cu carne de pasre i tiei de cas. Se servete decorat cu verdea. Sup crem de legume cu paine si smantana 80gr/320gr/50gr Crem din legume fierte i pasate. Se servete cu crutoane din pine i smntn.

21

PREPARATE DIN PSTRV Pstrv la grtar cu mujdei de usturoi, mmligu Pstrv la tigaie cu mujdei de usturoi, mmligu Fil de pstrv la grtar cu cartofi natur Plachie de pstrv cu mmligu Pstrv umplut cu legume cu cartofi natur Fil de pstrv pan cu cartofi prjii Pstrv la Carol Pstrv, vin alb, usturoi, smntn, busuioc Fil de pstrv n fulgi de porumb cu cartofi natur Fil pstrv, fulgi de porumb, sos de ptrunjel 250gr/70gr/150gr 250gr/70gr/150gr 200gr/150gr 250gr/100gr/150gr 250gr/100gr/150gr 250gr/150gr 250gr/70gr/150gr 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI 15,00 LEI 20,00 LEI 18,00 LEI 24,00 LEI 24,00 LEI 24,00 LEI 28,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE BERBECU Muschiule de berbecu afumat cu pine Pastram de berbecu cu mujdei de usturoi, mmligu Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu 70gr 150gr/50gr/150gr 150gr/70gr/150gr 8,00 LEI 22,00 LEI 22,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE IED Pulp de ied la grtr cu mmligu Stropit cu vin si usturoi Ied Poienia cu mmligu Tocni din pulp ied, usturoi, ceap, vin alb 150gr/50gr/150gr 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI 22,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE VIT Muschi de vit la grtar cu cartofi natur Fil mignons cu cartofi la cuptor Muschi de vit, vin alb, piper verde, smntn 150gr/100gr 150gr/80gr 24,00 LEI 28,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE BIVOLI Tocani de bivoli cu cartofi piure 22 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Muschi de bivoli Poienia la grtr cu cartofi rnesti Servit pe piatr ncins cu sos de mr

200gr/50gr/150gr

28,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE PORC Ceaf la grtr cu cartofi prjii Cotlet la grtr cu cartofi prjii Sniel de porc cu cartofi prjii Pomana porcului cu mmligu Pulp de porc, vin alb, usturoi Crnai la tigaie cu varz clit Rulada de porc cu cartofi rnesti Muschi de porc, pecie porc, cas, rosie 150gr/150gr 150gr/150gr 150gr/150gr 150gr/150gr 200gr/150gr 150gr/50gr/50gr/150gr 15,00 LEI 15,00 LEI 18,00 LEI 18,00 LEI 18,00 LEI 18,00 LEI

Tochitur cu mmligu 100gr/80gr/150gr Pulp de porc, sos de rosii, mmlig, ou, telemea de oaie Frigrui asortate cu cartofi prjii Cotlet porc, crnai afumat, ceap, gogosar gras 200gr/150gr

18,00 LEI 18,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE PUI Piept de pui la grtar cu cartofi prjii Piept de pui pan cu cartofi prjii Ostropel de pui cu cartofi piure Piept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii 150gr/150gr 150gr/150gr 150gr/80gr/150gr 15,00 LEI 15,00 LEI 18,00 LEI

PREPARATE PENTRU VEGETARIENI Sup crem de legume 300gr 7,00 LEI 12,00 LEI 9,00 LEI 7,00 LEI

Salat greceasc 250gr Salat verde, ceap, ulei msline, rosii, msline, castravei, telemea Ciuperci la cuptor Orez cu legume 150gr 150gr

23

Mmligu cu brnz si smntn Preparate de sezon Ciuperci, dovlecei pan, vinete, ... GARNITURI Cartofi prjii Cartofi natur Cartofi cu cascaval si smntn Cartofi la cuptor cu usturoi si ptrunjel Cartofi rnesti Legume sot Ciuperci sot Varz clit

200gr 150gr

12,00 LEI 9,00 LEI

100gr 100gr 150gr 150gr 150gr 100gr 100gr 150gr

4,00 LEI 4,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI

SALATE Salat de varz cruda Salat de castravei murai Salat de gogosari murai Salat de rosii si castravei Salat de murturi asortate Salat de sezon 150gr 150gr 150gr 150gr 150gr 150gr 3,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI

Salat de sfecl roie cu hrean 150gr Sfecl roie i hrean,preparate cu ulei de msline,oet i zahr.

Salat greceasc 150gr 5,00 LEI Castravei verzi,roii,ardei gras,ceap,msline,preparate cu ulei,piper i sare.Se servete cu telemea i lmie.

24

DESERTURI Cltite cu branz si stafide / dulcea / ngheat Plcint cu brnz si stafide Plcint cu mere Plcint cu Rabarbur 5,00 LEI Rulad de biscuii Ingheat Ingheat natural de cas fcut din lapte natural propriu 100gr 180gr 60gr/50gr 180gr 180gr 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 180 gr 6,00 LEI 7,00 LEI 10,00 LEI

Papanasi cu smntn si dulcea 180gr Gogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana.

Platou cu fructe proaspete (pentru dou persoane) 300gr 13,00 LEI Banane, kiwi ,portocale, struguri, pepene galben, mere. La dorina Dumneavoastr, se pot aduga i diferite sortimente de brnzeturi.

BUTURI NEALCOOLICE Ap plat / mineral Ap plat / mineral Cafea Ceai Espresso Cappucino Suc de mere natural VIN ALB VINUL CASEI Sauvignon Blanc de Recas Traminer Roze de Recas 25 1.00 l 1.00 l 20,00 LEI 20,00 LEI 0.5 l 1.00 l 100 ml 200 ml 50 ml 200 ml 0.33 l 2,00 LEI 3,00 LEI 3,00 LEI 3,00 LEI 3,00 LEI 4,00 LEI 4,00 LEI

JIDVEI Riesling Sauvignon Blanc Dry Muscat MURFATLAR Chardonnay / Pinot Gris Sec de Murfatlar (Sauvignon Blanc) VIN ROSU VIN FIERT VINUL CASEI Cabernet Sauvignon de Recas MURFATLAR Pinot Noir Merlot Cabernet Sauvignon Sec de Murfatlar (Cabernet Sauvignon)

0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l

20,00 LEI 25,00 LEI 25,00 LEI 20,00 LEI 25,00 LEI

0.25 l 1.00 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l 0.75 l

6,00 LEI 20,00 LEI 20,00 LEI 20,00 LEI 20,00 LEI 35,00 LEI

BERE Ciuc Silva Becks Heineken Gsser Silva Black Stella Artois Stella Artois fr alcool Weissbier (Malteser) bere german din gru 0.5 l 0.5 l 0.5 l 0.5 l 0.5 l 0.5 l 0.5 l 0.5 l 0.5 l 4,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 5,00 LEI 10,00 LEI

COCKTAILURI Gin tonic Gin, Kinley White Lady 26 250 ml 150 ml 12,00 LEI 14,00 LEI

Gin, coniac, suc de lmie, ghea Take Five 150 ml Gin, suc de lmie, suc de portocale, sirop de zahr, grenadine, ghea Campari Orange Campari, suc de portocale Bloody Mary Vodca, suc de rosii SPIRTOASE uic de prune, pere Afinat Viinat 3,00 LEI Zmeurat LEI uic fiart 30 ml 30 ml 30 ml 30 ml 30 ml 4,00 4,00 LEI 3,00 LEI 3,00 LEI 250 ml 250 ml 14,00 LEI 14,00 LEI 14,00 LEI

De Vnzare: Produse naturale de cas din producie proprie - Ferma Poienia Pstrv afumat File pstrv afumat Costi afumat Crncior afumat Muschiule porc afumat Pastram afumat Telemea Brnz de burduf Harbach mpachetat n folie: Brnz Tip Feta de oaie Brnz german semitare de oaie 100 gr 100 gr 100 gr 100 gr 100 gr 100 gr 100 gr 100 gr 1 bucata cca 450 gr 450 kg 450 gr 6 Lei 6 Lei 3 Lei 4 Lei 5 Lei 5 Lei 2 Lei 3,5 Lei 10 Lei 10 Lei

27

3.3 CONDITII DE SPORT SI AGREMENT Pescuitul in lacul amenajat Calarie pe cai bine antrenati Plimbari cu ATV Drumetii pe trasee marcate Plimbari cu mountain-bike Sauna pentru trupuri obosite Concurs de karaoke si foc de tabara Internet Plimbari cu sania iarna

3.3.1 AGREMENTUL SI SPORTURILE DE VARA

28

Prin amplasarea sa n zona centrala a masivului Fagaras, Valea Blii beneficiaza asa dupa cum am demonstrat de prezenta unei game variate de relief interesant: creste cu caracter alpin, zone glaciare, paduri, ape etc. care au atras de multa vreme atentia iubitorilor de munte: a alpinistilor, a vnatorilor, a pescarilor etc. Prelund o serie de trasee clasice rezultate din activitatea pastorala, aceste cai asa zise drumuri de cal au delimitat o retea bogata de poteci, cu trasee variate si deosebit de interesante. Vnatoarea si pescuitul sportiv sunt notiuni strns legate de aceasta zona din cele mai vechi timpuri. De aici s-au recoltat numeroase trofee care au primit multe premii n expozitii internationale. Vnatoarea zona Blea datorita conditiilor de relief si vegetatie reprezinta una din regiunile de prima importanta cinegetica din Muntii Fagaras. n baza autorizatiilor si permiselor legale din aceasta zona se pot recolta urmatoarele specii: capriorul (tapul de capra rosie), cerbul carpatin, ursul brun, rsul, jderul, lupul, vulpea, iepurele de padure. Pescuitul sportiv se practica n prul Blea, praiele adiacente si rul Crtisoara, aceste ape fiind populate natural cu pastrav. Tot aici se remarca si Pastravaria Blea, situata la 6 km amonte de sat, pe valea prului Laita. Speologia este o alta ramura sportiv-turistica ce se poate dezvolta n zona avnd n vedere cele peste 35 de pesteri din masivul Fagaras, printre care amintim: cea mai nalta pestera din tara situata la altitudinea de 2506 m care prezinta n interior gheata, cea mai dezvoltata si ramificata n sisturi pestera din tara care ocupa si locul 7 n lume ca dezvoltare. Mountain-bike-ul practicat de tot mai multi tineri si la noi n tara poate gasi aici trasee deosebite si spectaculoase datorita reliefului colinar din zona medie a vaii. Toate cele aratate atesta vastele posibilitati de care dispune zona studiata n sezonul cald, ceea ce i confera posibilitatea dezvoltarii activitatilor sportive si agrementale la un nivel ridicat.

3.3.2

REGIMUL ZAPEZILOR SI POSIBILITATEA PRACTICARII SPORTURILOR DE IARNA

Din experienta generala legata de exploatarea statiunilor de munte se desprinde concluzia ca elementul predominant, chiar n cadrul unei statiuni cu un pronuntat caracter polivalent, este schiul. n consecinta trebuie elucidate cu multa exactitate posibilitatile de practicare a acestui sport, care aduce circa 60% din capacitatea statiunilor. Sporturile de iarna sunt legate nemijlocit de existenta ghetii si a zapezii. Stratul de zapada variaza att calitativ ct si cantitativ n functie de relief si altitudine. Se stie ca vaile sunt cele care pastreaza mai bine zapada si ca zonele mai nalte ale muntelui, prin evolutia temperaturilor joase, constituie zone de mentinere ndelungata a zapezii. n cazul Vaii Blea ambele elemente lucreaza concomitent, caldarea glaciara, valea de altitudine situata la peste 1500 m si orientate spre nord constituie un depozit ideal de zapada care este totodata si o zona perfecta pentru practicarea schiului. 3.3.3 POSIBILITATILE SI CONDITIILE SCHIABILE ALE VAII BALEA

29

Pentru a ilustra practic evolutia medie a regimului zapezilor n zona Blea se anexeaza graficul zapezii medii. Graficul prezinta situatia n cele trei zone reprezentative ale Vaii Blea: Blea Glajarie, Blea Cascada si Blea Lac. Luna octombrie apare prima zapada care se situeaza n medie la cota 2000 m. Este insuficienta pentru nceperea sezonului de schi si de cele mai multe ori este topita de temperatura nca ridicata a acestei luni Luna noiembrie nregistreaza la cota 2000 m nceputul stabilizarii stratului de zapada, totusi cu grosimea de 15-20 cm, schiul nu se poate practica datorita asperitatilor reliefului: stncarii, rupturi neacoperite suficient. Zona de la altitudinea 1500 m este abia pudrata iar zonele inferioare nca nu sunt afectate de zapada. Luna decembrie este n general caracterizata prin primele ninsori cu adevarat consistente, care permit n a doua jumatate a lunii nceperea activitatii de schi. Situatia grosimii zapezii se prezinta n medie astfel: Blea Lac - 40 cm ; Blea Cascada 18 cm ; Blea Glajarie 8 cm . Cu toata zapada mare din caldarea glaciara aceasta regiune este supusa unei nebulozitati mari si vntului, fapt ce face ca schiul sa se poata practica sporadic si preponderent n perioadele de acalmie. Luna ianuarie stratul de zapada este n continua crestere consolidndu-se, drumul de sanie fiind practic realizat pe ntreaga naltime a masivului. Grosimile medii maxime nregistrate se prezinta dupa cum urmeaza: Blea Lac 55-80 cm; Blea Cascada 35 cm; Blea Glajarie 18 cm. Sezonul de schi este n plina desfasurare. Accentul cade n medie pe ecartul mijlociu si inferior, tot datorita instabilitatii timpului la altitudine unde nebulozitatea si vntul sunt destul de intense. La sfrsitul acestei luni devin schiabile toate traseele zonei din creasta pna la Glajarie. Luna februarie este deja luna de plin sezon. Prtiile pentru toate genurile de sporturi de zapada sunt bine nzapezite si practicabile la toate altitudinile. Timpul se stabilizeaza si ofera conditii bune att pentru sportul de performanta ct si pentru cel de agrement. Situatia stratului de zapada se prezinta astfel: Blea Lac 110 cm; Blea Cascada 45 cm; Blea Glajarie 25 cm. Luna martie mentine n prime ei jumatate situatia din februarie, de plin sezon. n a doua jumatate a lunii situatia ncepe sa se schimbe, ncalzirea si precipitatiile de primavara genereaza o accentuare a nzapezirii la altitudine, dar atinge n mod nefavorabil poalele masivului. Acest fapt este ilustrat si de evolutia stratului de zapada care are urmatorii parametrii: Blea Lac 155 cm; Blea Cascada 25 cm; Blea Glajarie 10 cm. Luna aprilie face sa se simta decalajul altitudinal al Fagarasului fata de alti masivi, n timp ce majoritatea statiunilor din tara nchid sezonul de schi, zona Blea ofera n continuare posibilitatea practicarii acestui sport pe un ecart situat ntre cota 2315 m (Saua Capra) si 1700 m. Altitudinea, orientarea nordica a caldarii Blii, precum si conditiile de microclimat ale masivului, ninsori abundente de primavara mentin zapada n conditii ideale. La altitudine sezonul de schi continua n timp ce la Glajarie este plina primavara. Evolutia stratului de zapada este urmatoarea: Blea Lac 115 cm; Blea Cascada - ; Blea Glajarie - . Luna mai mentine n prima ei jumatate situatia lunii aprilie. Aceasta este perioada cnd ploile de primavara si nghetul din timpul noptii formeaza zapada grauntoasa, asa numitul firn, zapada ideala care nu necesita batere si pe care se poate schia n toate directiile. n cursul celei de-a doua jumatati a lunii domeniul schiabil se reduce simtitor ca urmare a temperaturii crescute si a zilei mai lungi de primavara. Stratul de zapada se prezinta dupa cum urmeaza: Blea Lac 50 cm; Blea Cascada -; Blea Glajarie - .

30

Sfrsitul lunii mai marcheaza nchiderea oficiala a sezonului de schi n Valea Blii. Luna iunie mai ofera nsa pentru amatorii de originalitati un sezon exclusiv estival. Fundul caldarii Blii si caldarea Vaiugii, pitita ntre Vrful Vnatoarea si Vrful Vaiuga, pastreaza o buna suprafata schiabila pna la finele lunii.

3.4 PRODUSE TURISTICE OFERITE DE PENSIUNE PASTE 2008 la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei 3 Tarif: 500 lei/pers./pachet Perioada: 25 - 28 aprilie 2008 Transport: individual Cazare: Cartisoara , pensiunea Vatra Cartisoarei Localitate: Cartisoara Zona turistica: Sibiu Servicii incluse: - 3 nopti cazare cu pensiune completa - pranz festiv de Paste - bauturile servite la masa - ATV, calarie, plimbare cu trasura (conform program) - picnic si excursie la Sambata , concurs de cautat oua si pescuit, sauna, internet, masa tenis, biciclete TIP CAZARE: Loc in camera dubla: 500 lei (Tarif pachet) Nota: 31

- tariful este exprimat in lei/pers./pachet - copil 0-6 ani: gratis - copil 6-12 ani: reducere 50% Descriere pachet: 25 aprilie 2008: - ora 15: sosire turisti si cazare - ora 20: dupa cazare sunteti invitati in restaurantul pensiunii , unde veti fi intampinati cu un vin fiert si tuica, un bun aperitiv inainte de servirea mesei 26 aprilie 2008: - ora 7.30-10: mic dejun - ora 10.30: prezentarea pensiunii, a curti , a gradinii; - cei care doresc pot extinde explorarea si prin imprejurimile complexului, veti primi harti cu trasee; cu aceasta ocazie puteti aduna frunze cu aspect deosebit pentru vopsirea oualor - orele 13-17: excursie si picnic la ferma Poienita, unde pentru cei cunoscatori sunt cai gata inseuati.Tot aici va asteapta ATV-urile si bicicletele pentru explorarea domeniului de peste100ha - ora 17.30: doamnele au la dispozitie o sauna - ora 20: cina - ora 23.30: plecare spre Manastirea Sf. Apostoli Petru si Pavel de la Cartisoara, unde puteti participa la slujba de Inviere 27 aprilie 2008: - ora 3.30: servirea `pastilor`; - ora 8.30-10: micul dejun, servit in spiritul sarbatorii, cu servirea `pastilor` si ciocnirea unui ou rosu; - orele 10-14: excursie la Manastirea Sambata de sus; - ora 14.30: masa de Paste; - ora 16.30: concurs de cautat oua si pescuit, la care pot participa familiile cu copii, dar si cele fara; ouale vor fi ascunse in perimetrul pensiunii; marele premiu - un weekend de 2 persoane la pensiune. Premiul se acorda familiei care gaseste cele mai multe oua si prinde cei mai multi pesti. Pestii prinsi pot fi pastrati ca trofeu (bine afumati); - ora 20: cina; - ora 22: focul de tabara, urmat de seara Karaoke si petrecere cu muzica; 28 aprilie 2008: - orele 8.30-10.00: mic dejun - ora 15: despartirea de personalul pensiunii Servicii incluse: - 3 nopti cazare cu pensiune completa - pranz festiv de Paste - bauturile servite la masa - picnic si excursie la sambata , concurs de cautat oua si pescuit - sauna, sala fitness, internet, masa tenis, biciclete Nu sunt incluse: - bauturile alcoolice si nealcoolice care nu sunt servite la masa 32

- alte servicii comandate si neincluse in program Numar camere: 8 Numar locuri: 16 Localizare: - Pensiunea este localizata in comuna Cartisoara,aflata pe DN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu Facilitati: - pensiunea este amenajata in stil rustic-original; - camerele au baie individuala; - incalzire centrala; - sistem TV satelit; - telefon ; - restaurant mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen; - la restaurant puteti savura deliciosii pastravi proaspeti, care pot fi pescuiti chiar de dvs. si pregatiti, dupa plac la gratar, prajiti, plachie, in fulgi de porumb sau afumati; - parcare, curte;

1 MAI muncitoresc la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei 3 Tarif: 350 lei/pers./pachet Perioada: 30.04.2008 02.05.2008 Transport: individual Localitate: Cartisoara Zona turistica: Sibiu Program 30.04.2008 15.00 - V asteptm sosirea n cursul dup amiezii. Dup cazare sunteti invitati n restaurantul pensiunii unde veti fi ntmpinati cu o zmeurat sau tuic, un bun aperitiv nainte de servirea mesei. 20.00 - servirea cinei n restaurantul pensiunii 01.05.2008 08.30 10.00 - micul dejun 33

10.30 - excursie la ferma Poienia 11.00 14.00 - vizit ferma Poienia si a domeniului de peste 250 ha de cresterea animalelor: grajdul de porci, vcute, iar afar pe teren stna capre, stna oi, cireada de vaci si bivolii romnesti. Pentru cei cunosctori sunt gata nseuati caii pentru clrie iar trsura v asteapta pentru o plimbare n mprejurimi. 14.00 16.00 - prnz muntenesc pentru tovarsi cu mici, grtar de miel si ied, bere si muzic 17.30 - concurs de tenis de camp, biciclete, ATV . Premiu - surpriz din produse naturale din productia proprie.Doamnele sunt invitate s se relaxeze la sauna. 20.00 - cina 22.00 - bal muncitoresc cu foc de tabr, concurs Karaoke si petrecere 02.05.2008 08.30 10.00 - micul dejun 10.30 - turul Pstrvriei cu d-nul Martin 12.00 - personalul pesniunii isi ia la revedere de la dvs. n sperana c veti reveni si cu alte ocazii. TARIFUL NU INCLUDE - buturile alcoolice si nealcoolice ce nu sunt servite la mas - alte servicii comandate si neincluse n program

3.5 TARIFE PRACTICATE DE PENSIUNEA NOASTRA Tarife practicate in pensiune: Sezon iulie - septembrie In timpul saptamanii cazare in camera dubla 75 RON/pers * include mic dejun pentru o persoana In week-end cazare si mic dejun: 85 RON/pers * include mic dejun pentru o persoana Extrasezon In timpul saptamanii cazare in camera dubla : 65 RON/pers * include mic dejun pentru o persoana In week-end: cazare si mic dejun: 75 RON/pers 34

* include mic dejun pentru o persoana

3.6 PERSONALUL PENSIUNII 1. 2. 3. 4. 5. 6. Nistor Dorin -manager-contabilNistor Carmen -ajutor de bucatarPopescu Daniel -ajutorGrigore Luminita -menajeraDuca Gabriel -bucatar sefMircea Bogdan -ospatar-

CAPITOLUL IV
MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

4.1 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN PENSIUNE In pensiune aveti numeroase posibilitati de petrecere a timpului liber: Helesteu unde se poate pescui pastrav, iar pestele prins poate fi preparat. Pe timp de iarna se pot face plimbari cu sania; Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra. Poi juca un meci de tenis de mas sau poi porni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate. Sala de fitness, sauna te ateapt pentru destindere i refacerea tonusului. 35

Balansoarele de langa lac sunt puse parc s completeze senzaia de relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr. Sah Table; Rummy; Masa de fotbal; Biliard; Tenis de masa; Teren de tennis in curte; Seara sibiana; Leagan ;

4.2 PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN AFARA PENSIUNII 4.2.1 OBIECTIVE TURISTICE 1. Muzeul satesc Badea Cartan Amplasat n zona centrala a satului Oprea Crtisoara , ansamblul muzeal este structurat de doua componente principale : vechiul conac Teleki si casa btrneasca, azi casa memoriala, n care se presupune ca a copilrit Badea Crtan. Muzeul a fost deschis n 1968, iar coleciile sale sunt deosebit de valoroase. Pot fi admirate obiecte etnografice, inventar manufacturier (mai ales sticla de glajarie , cu piese din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea), o splendida colecie de icoane. Personalitate marcanta a timpului sau, Gheorghe Badea Crtan (1849-1911), crturar si patriot romn, a cutreierat cu desaga pe umr cancelariile europene, adunnd cantiti enorme de crti si publicaii romneti pe care le trecea, cu riscul de a fi nchis, n Transilvania. Biblioteca aflata n muzeu adpostete doar o parte din comorile ce au trecut munii n desagii lui Badea Crtan. 36

Muzeul pe lng crile i fotografiile rmase de la Badea Cran, prezint o gospodrie rneasc de la mijlocul secolului al XIX-lea cu mobilier specific al zonei i perioadei, o colecie de icoane, fotografii vechi cu portul popular, lzi de zestre i ceramica lucrat de meteri olari din comun. 2. Biserica Ortodoxa cu Hramul Buna Vestire din Parohia Streza Considerata monument arhitectural, este situata in centrul parohiei, la distanta de 1600 m de drumul Transfagarasanului, asezarea bisericii fiind de la vest spre est. Constructia ei a inceput in anul 1818, turnul clopotnitei fiind terminat in anul 1821. Biserica este zugravita in intregime in interior cu fresca lucrata de mesteri zugravi din familia lui Lazar Grecu din Sasausi si terminata in 1824, dupa iconografia bisericii ortodoxe. In 1911 a cazut crucea de metal( este in prezent depozitata in podul bisericii si pe ea este incrustat anul 1821) din cauza furtunii; In 16.01.1916 cutremurul a provocat o fisura in lungimea bisericii; Este construita in stil romanic, in forma de nava, din piatra de riu si caramida, acoperita cu tigla solzi.Linga poteca de intrare in biserica este o troita din piatra cu Rastignirea Domnului, zugravita de Matei Purcariu Timforea. Obiecte de valorare istorica si artistica din inventarul bisericii: carti vechi de cult, Ciaslov-Tirgoviste, 1715, Antologhion Rimnic, 1743, CazaniiBucuresti-1768 s.a. Icoane pe csticla lucrate de Matei Timforea: Botezul Domnului- 1866; Sf.Treime-1877, Iisus Christos arhiereu-1879 etc. In prezent are 2 clopote dintre care unul in greutate de 106 kg. 3. Biserica Ortodoxa cu Hramul Sf. Nicolae din Parohia Oprea Construita de locuitorii satului in anul 1806, iar turnul in 1846, pe locul unei biserici de lemn veche care a ars; Constructia este din piatra si caramida cu var, acoperita cu tigla, cu turnul de intrare in acelasi ton cu cladirea bisericii, in stil neo-bizantin. Interiorul este pictat in frescalucrata de zugravi din familia Nicolae Grecu din Sasausi (comuna Chirpar). Intreaga pictura este lucrata dupa iconografia bisericii ortodoxe. In exterior, pe zidul bisericii dinspre sud, are patru tablouri- pictura in fresca:"Dreapta judecata"," Cumpana Dreptatii", "Sf.Parinte Nicolae", " Iisus Christos". Deasupra usii de la intrare exista o inscriptie:" Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit si s-a zugravit aceasta biserica...1809, iunie28". In septembrie 1916, in partea de NV a navei, biserica a fost afectata de un obuz tras din Dealul Noului Roman. Biserica nu are obiecte de valoare artistica si istorica din material pretios. Este considerat un monument arhitectural. 4. Manastirea Cartisoara Istoria acestui stravechi asezamant monahal de la locul numit "Piscul manastirii din Gura Secii", ne spune ca lacasul initial a fost construit de Mircea cel Batran. A avut viata monahala pana in 1761, cand a fost distrus prin incendiere de generalul Bukow. Dupa revolutia din 1989 credinciosii satelor au solicitat reinvierea vietii monahale, lucru aprobat, cu sugestia sa fie o mansatire de maici. La 8 sep 1993 a fost pusa si piatra de temelie pentru constructia bisericii, iar in anul 1994 sa ridicat si fundatia corpului de chilii. De la parintele Dimitrie aflam ca mestesugul vechilor calugari de la Cartisoara era olaritul. Dar acum altul este talantul obstii de aici: scoala de pictura a icoanelor pe lemn. Maicile au amenajat un atelier de pictura a icoanelor, care au mare cautare in zona. Si asta datorita maiestriei lucraturii, dar si a pretului "crestinesc". Mai mult, maicile au obtinut si o recunoastere internationala la Washington, in SUA, in 1998, la o editie a Festivalului organizat de Muzeul 37

Smithsonian. Practic, acesta este singurul lor venit; din acesti bani - putini si ocazionali - au reusit sa ridice biserica si sa faca si alte lucrari. Numai asa o paragina s-a umanizat, mai mult, s-a imbisericit. 5. Pet imp de iarna se poate vizita hotelul de gheata de la Balea Lac iar vara rezervatia naturala Balea cu lacul Balea ICE HOTEL BALEA LAC Ice Hotel Balea Lac are o capacitate de 8 camere duble (16 locuri) dotate cu pat matrimonial din gheata masiva acoperite cu blanuri de miel, o masa cu scaunele din gheata si sunt iluminate cu lampi fluoriscente. Hotelul de gheata dispune de receptie si bar de zi unde voi fi servite bauturi in pahare de gheata. Temperatura in interiorul hotelului variaza intre -2 si + 2 C ( depinde de numarul persoanelor aflate in incinta ). Restaurantul Ice Hotel Balea Lac are o capacitate de 16 locuri de masa sa va fi deschis de la ora 17.00 20.00 incepand din 15 Februarie sau 1 Martie pe o durata de 3 luni. Capacitatea maxima pe sezon este de 1440 de locuri. Se va servi un meniu exclusiv pregatit si servit dupa cernitele stelelor culinare Michelin din Franta. Ideea construrii hotelului de gheata Balea Lac se alatura proiectelor realizate in tarile scandinave, Canada sau Japonia. REZERVATIA NATURALA BALEA Se afla pe fata nordica a crestei Muntilor Fagaras n valea glaciara a Blii si este o rezervatie mixta ce cuprinde un teritoriu strajuit la sud de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2507 m), Vrful Capra (2496 m) si Vrful Paltinu Mare (2398 m), pe flancul estic Muchia Buteanu, iar pe cel vestic Piscul Blii. Rezervatia are o suprafata de 180 ha si apartine administrativ comunei Crtisoara. Ea include circul glaciar Blea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2034 m altitudine, cu o suprafata de 46508 mp si o adncime de 13,35 m, fiind cel mai mare lac glaciar din Muntii Fagaras. Din punct de vedere geologic n rezervatie predomina sisturile cristaline dar sunt prezente si iviri izolate de calcar. Pe aceste roci s-au format pe alocuri soluri brune acide si brune podzolice. Climatul este de tip alpin rece si racoros cu vnturi puternice. Dintre speciile de plante de o deosebita importanta remarcam n primul rnd pe cele endemice: romanita de munte (Achilea schiurii), omagul (Aconitum hosteanum), coada vulpii (Alopecurus laguriformis), caldarusa (Aquilegia transsilvatica), clopoteii (Campanula kladniana), paiusul carpatic (Fertuca bucegiensis). Acestora li se adauga o serie de raritati floristice ca: znisoara (Calliathemum coriandrifolium), vrtejul pamntului (Pedicularis aederi), firuta (Poa myaradyana), floarea de colt (Leonthopodium alpinum). Vegetatia este reprezentata de grupari de specii, n primul rnd ferigute (AspelanioCistopteridetum fragilis) si fitocenoze caracteristice zacamintelor de zapada, respectiv tufisuri scunde de salcii pitice (Salicetum herbaceae), de piciorul cocosului cu degetarut (Soldanela pusillabe Randuculetum crenati). Vegetatia arbustiva este reprezentata de tufisuri de jneapan cu afin (Vaccino Pinetum mugi) si bujori de munte cu afin (Rhododendron Vaccinetum). Din punct de vedere faunistic rezervatia Blea este saraca n specii, dintre cele existente predominnd insectele. Silueta caprei negre (Rupicapra rupicapra) ce se adapostea aici, nu cu multi ani n urma n numar foarte mare, n prezent se zareste din ce n ce mai rar. O alta specie ce a disparut din rezervatie este acvila de stnca (Aquilla chrysoetos). Dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului n zona rezervatia s-a degradat n mare masura. Covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti ce campeaza n zona. Se recomanda un turism ecologic si scaderea presiunii antropice n perimetrul rezervatiei.

38

6. In apropiere, se poate vizita manastirea Sambata, ctitorie a domnului Constantin Brancoveanu, cetatea Fagaras, herghelia de cai de la Sambata, se pot organiza excursii montante in muntii Fagaras. Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, manastirea Brancoveanu este renumita ca loc de reculegere, mangaiere si intarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc in acest locas sfant. In anul 1657, vornicul Preda Brancoveanu a inceput construirea unei biserici de lemn in satul Sambata de Sus, din tinutul Fagarasului. Intre 1696-1707, nepotul sau, domnitorul Constantin Brancoveanu, a ridicat, pe locul vechii biserici, o manastire. In incinta acesteia incepe sa functioneze o "Scoala de gramatici" (secretari intr-o cancelarie domneasca sau boiereasca), o tipografie si o scoala de "zugravi". Dupa 8 ani de la Marea Unire, Mitropolitul Nicolae Balan a inceput restaurarea bisericii si reconstruirea vechii clopotnite si a chiliilor. Cat timp manastirea a fost in ruina, credinciosii s-au adunat aici, an de an, de Izvorul Tamaduirii (prima zi de vineri dupa Pasti), pentru a se ruga si a lua apa dintr-un izvor vindecator din apropiere, traditie pastrata si astazi. In incinta manastirii functioneaza o renumita scoala de pictura pe sticla, lucrarile "invataceilor" fiind apreciate atat in tara, cat si in strainatate. Biblioteca: Peste 35.000 de volume Biblioteca detine o impresionanta colectie de manuscrise si carti vechi (sec. XIV-XIX), marea lor majoritate provenind din donatiile facute de fostul Mitropolit al Ardealului, I.P.S. Antonie Plamadeala. Acesta s-a stins din viata in 2005 si este inmormantat la Sambata. Herghelia smbetenilor, celebr n lume Herghelia de cai lipiani de la Smbta de Jos, judeul Braov, aparine acum Direciei Silvice Braov. A fost nfiinat ns n anul 1874 pe domeniul contelui Johanes de Brukenthal, care arendase la vremea aceea un teren de aproximativ 3.200 de hectare de la mprteasa Maria Tereza, pentru o perioad de 99 de ani. Au fost adui atunci cinci armsari de prsil, 76 de iepe i 59 de mnji. n Primul Rzboi Mondial ns tot efectivul de cabaline a fost strmutat la Babolna, n anul 1913, dar n 1920 statul romn renfiineaz, la Smbta de Jos, n aceleai grajduri ridicate de contele de Brukenthal, herghelia de lipiani. Au fost adui pentru reproducere trei armsari i 22 de iepe-mame. Nucleul iniial nu era ns de calitate, deoarece animalele fuseser luate de la diveri cresctori particulari. De-a lungul timpului rasa a fost mbuntit, iar herghelia a nceput s redevin celebr. Numrul maxim de cai lipiani a fost nregistrat n anul 1970, cnd efectivul numra 987 de capete. n prezent, la Smbta de Jos se afl 332 de exemplare, dintre care 60 de armsari de mont public. n Smbta, herghelia are n administrare 12 grajduri, magazii de furaje, fnare i locuine de serviciu. Peste 40 de ngrijitori se ocup zi i noapte de armsarii lipiani, care au nevoie de condiii speciale de igien i hran. Cei care vor s vad caii de la Smbta pot nchiria pentru plimbare trsuri sau pot asista la antrenamente. 4.2.2 TRASEE TURISTICE TRASEE Muchia Albota si disputa ntietatea n ceea ce priveste dificultatea, ntre crestele nordice cu Muchia Grdomanu si Piscul Saratii. Vara traseul are gradul de dificultate 1B si necesita ca 39

materiale tehnice o coarda de 25-40 m si un timp de mers de 9 ore. Iarna traseul este dur, recomandndu-se alpinistilor foarte bine pregatiti fizic si cu multa experienta n astfel de ture. De obicei traseul se parcurge mpreuna cu Creasta Arpaselului sau Creasta Vrtopelului. Timpul de mers necesar pentru atingerea crestei principale n Vrful Fntna, este de douatrei zile, n functie de vreme, zapada si antrenamentul coechipierilor. Creasta Arpaselului este un traseu celebru n tara noastra, fiind desfasurat de-a lungul celei mai alpine si mai salbatice portiuni din creasta principala a Muntilor Fagaras. Vara necesita un timp de mers de 2-3 ore, gradul de dificultate a traseului fiind 3A. Parcurgerea crestei iarna este recomandata doar alpinistilor bine antrenati. Timpul de mers este de 6-7 ore. Creasta Vrtopelului reprezinta unul din cele mai cunoscute trasee din Muntii Fagaras. Pentru perioada verii gradul de dificultate al traseului este 1B, iar timpul de mers este de 1,1/2-2 ore. Materialul tehnic necesar este o coarda. Iarna parcurgerea crestei este dura, datorita corniselor de pe aproape ntreaga sa lungime. Timpul de mers este de 3-4 ore. Muchia Buteanu vara poate fi parcursa pe traseul marcat cu banda albastra de la cabana Blea Cascada. Timpul de mers este de 4-4,1/2 ore. Parcurgerea Muchei Buteanu iarna este o frumoasa tura alpina. Traseul nu prezinta dificultati tehnice deosebite, nsa presupune un efort atletic, cernd o buna pregatire fizica. ntre Saua Netedului si creasta principala, muchia cuprinde segmentul de altitudine maxima atins de vreo creasta nordica. Datorita acestui fapt, ct si pozitiei sale centrale, ea ne ofera o perspectiva exceptionala asupra zonei nalte a ntregului masiv. Timpul de mers pna n creasta principala este de circa doua zile.

Piscul Blii este una dintre muchiile nordice dificile, att din cauza obstacolelor stncoase, ct si datorita covorului de jnepeni ce l acopera pe o mare suprafata. Gradul de dificultate pe perioada verii este 1B, iar timpul de mers este de 7-8 ore. Materialele tehnice necesare sunt: o coarda de 25-40 m, 2-3 carabiniere, 2-3 bucle. Parcurgerea Piscului Blii iarna cere o buna pregatire fizica si cunoasterea tehnicii mersului cu coltari si pioleti. Alte trasee alpine n zona: Peretele vestic al Vnatorii lui Buteanu, cu un grad de dificultate 2A si 3 lungimi de coarda. Saua Netedului-Vrful Vnatoarea lui Buteanu; gradul de dificultate 1A. Timpul de mers este de 1,1/2 2 ore. Trasee turistice n zona Blea Traseele turistice n zona Blea au urmat poteci si drumuri preexistente, de regula poteci pastorale, unele poteci vnatoresti si drumurile de exploatare forestiera. Trasele marcate n zona Blea sunt: 1. Halta C.F.R. Crta Glajarie cabana Blea Cascada Marcaj: triunghi albastru 40

Durata: 6,1/2 7 ore 2. Cabana Blea Cascada Cascada Blea cabana Blea Cascada Marcaj: punct rosu Durata: 1 ora dus-ntors 3. Cabana Blea Cascada Vila Paltinu, peste Muchia Buteanu Marcaj: banda albastra Durata: 4,1/2 ore Iarna traseul este accesibil numai alpinistilor. 4. Cabana Blea Cascada Vila Paltinu, prin Valea Blii (drumul de vara) Marcaj: triunghi albastru Durata: 2,1/2 ore Iarna traseul este periculos, din cauza avalanselor. 5. Vila Paltinu Saua Caprei Marcaj: triunghi albastru Durata: 40 minute Iarna este accesibil numai turistilor cu experienta. 6. Cabana Blea Cascada Valea Doamnei Vila Paltinu Marcaj: cruce rosie Durata: 2,1/2 3 ore Iarna, Valea Doamnei reprezinta un minunat teren de schi. n timpul si dupa ninsorile abundente, zona de trecere peste cumpana Muchei Blii este periculoasa, pentru ca se produc avalanse. 7. Vila Paltinu cabana Podragu Marcaj: pna la Saua Caprei triunghi albastru, de unde se coboara pna la lacul Capra si urmeaza marcajul de creasta (banda rosie) pna n Saua Podragu, iar de aici se coboara pe triunghi albastru pna la cabana Podragu. Se poate ajunge la cabana Podragu si pe varianta Lacul Podragel (banda albastra), care se desprinde de marcajul de creasta n punctul Fereastra Zmeilor. Durata: 5 6 ore 8. Vila Paltinu cabana Negoiu Marcaj: pna n Saua Paltinu banda albastra, iar de aici pna la lacul Caltun unde se afla refugiul Caltun, se urmeaza traseul de creasta (banda rosie). Din caldarea Laitel sunt mai multe variante: - caldarea Laitel vrful Negoiu prin Strunga Doamnei (banda albastra), sau prin Strunga Dracului (banda rosie) - caldarea Laitel, varianta Strunga Ciobanului Caldarea Saratii unde potecile de traversare a Negoiului se unesc si drumul e continua spre cabana Negoiu pe poteca marcata triunghi albastru. Durata: 8 9 ore.

4.2.3 ACTIVITATI TRADITIONALE DESFASURATE IN ZONA: 41

- tunsul oilor - prepararea branzeturilor - ingrijitul animalelor - plecatul animalelor la munte - cositul si lucratul fanului - recoltatul mierii - adunatul fructelor de padure - taiatul porcului - preparatul cozonacilor de sarbatori.

CAPITOLUL V
MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII
5.1 CEREREA SI CONCURENTA DIN ZONA Datorit n principal concurenei acerbe care exist la nivel global, a convinge un potenial client s cumpere spaiu de cazare ntr-o pensiune nu este un lucru tocmai uor. Clientul are la dispoziie o varietate uria de oferte i de alegeri pe care poate s le fac. De aceea, strategia de marketing adoptat trebuie s ransmit ntr-un mod ct mai eficient cu putin acele elemente care disting pensiunea noastra de altele. Fiecare pensiune sau zon turistic are o poveste unic de spus. Pensiunile i cabanele din zona Transfagarasean i Mrginimea Sibiului sunt la mare cutare. Proprietarii de pensiuni din judeul Sibiu, deseori au fost luai prin surprindere de cererea mare de locuri de cazare pentru zilele de Pate, de 1 Mai, de Craciun si Revelion, mai ales de cand Sibiul a fost anul trecut Capitala Cultural Europeana. Explicatia ar fi accea ca foarte multi oameni au dorit sa cunoasca indeaproape Sibiul, si totodata au ramas surprinsi de minunatiile locului, promitand ca se vor intoarce intr-o vacanta de neuitat in zona Sibiului, mai ales ca de ceva vreme agroturismul a luat amploare si in Romania. Pe de alt parte anul acesta, faptul c ziua de Pate va fi pe 27 aprilie, deci foarte aproape de 1 Mai, face ca romnii s se gndeasc la o minivacan de vis n acea perioad. Majoritatea pensiunilor din mijlocul tarii Oltului ofera servicii ireprosabile, locurile de cazare fiind ocupate din timp de catre doritorii de vacante reusite atat in preajma sarbatorile importante ale romanilor cat si plin sezon de vara sau iarna. 42

Cerea pentru pensiunile din comuna Cartisoara este foarte mare, majoritatea pensiunilor fiind ocupate in permanenta, asta si datorita peisajului deosebit si amplasarii comunei, avand in vedere ca este situata pe ambele maluri ale raului Balea si la doar 52 Km de orasul Sibiu. Cerea de turism este influentata deasemenea de importanta rezervatie naturala Balea, care include circul glaciar Balea, lacul galciar cu acelasi nume, aflat la 2034 altitudine, fiind cel mai mare lac glaciar din muntii Fagaras. Multi turisti vin special in zona Sibiului, datorita climatului alpin rece si racoros, in perioada verii fiind necesara o escapada din marile orase, din ce in ce mai poluate. Comuna Cartisoara devine un loc de atractie important datorita si bisericilor pe care le gazduieste, considerate adevarate monumente arhitecturale, construite din anii 1800, si anume Biserica Ortodoxa cu Hramul Santul Nicolae si Biserica Ortodoxa cu hramul Buna Vestire. Cea din urma este construita in stil romanic, n forma de nava, din piatra de ru i crmid. Lng aleea de intrare n biseric exist o troi din piatra cu Rastignirea Domnului, zugravit de Matei Purcariu Timforea. Biserica deine numeroase obiecte de valorare istoric i artistic: cri vechi de cult, Ciaslov-Trgovite, 1715, Antologhion Rmnic, 1743, Cazanii- Bucureti-1768 s.a. Cererea mare de locuri in pensiunea Vatra Cartisoarei se datoreaza nu numai serviciilor exceptionale si calitatii produselor, dar si faptului ca multi dintre turisti sunt interesati de istoria comunei. Pensiunea Vatra Cartisoarei ofera, la cererea turistilor, o seara sibiana, unde se serveste un meniu traditional zonei, si se povesteste istoria comunei Cartisoara, miturile zonei, precum si personalitatile proeminente ale comunei iar vacanta ofera gratuit vizita la Muzeul Satesc. Povestile se spun pana dimineata tarziu iar rachiul Badea Cartan, produs unicat obtinut pe plaiul Cartisoarei, iti incita imaginatia. Acest rachiu este produs prin metoda traditionala si lamurit din cele mai alese poame adunate cu multa truda si grija , ca iute si vartos sa alunece pe gat in jos. Pentru turistii nostrii avem insa si cateva sfaturi in ceea ce priveste renumitul rachiu, si anume: a nu se bea inainte de ora 8, a nu se bea pe stomacul gol, a nu se bea mai devreme de 16 ani si a se bea odata pe zi dar in fiecare zi. Pentru a fi mai presus de celelalte pensiunii, cat si pentru ai face pe turisti sa-si amintesca cu drag de noi oferim la plecare un litru de rachiu, ceea ce face ca turistul sa plece cu impresia pe care gazda si-o doreste. Dintre specialitatile serii sibiene se inumara saramura de pastrav , miel la protap, ciorba de fasole cu ciolan si ceapa rosie si, bineinteles, specialitatea din zona Cartisoara: placinta cu rabarbura . Concuram cu vile de calitate superioara si foarte bine puse in istoria comunei, un bun exemplu este Vila Paltinu, fost reedin a lui Nicolae Ceauescu, care in orice perioada a anului este ocupata atat de turisti simpli, care doresc o vacanta relaxata, dar mai ales de personalitatile mondene. Nu ni s-a mai ntmplat s n-avem locuri la vil, asa a raspuns intr-un comunicat de presa managerul general de la Blea SA, Marius Olariu. Dup 17 ani, timp n care nu a suferit aproape nicio schimbare, fosta vil a lui Nicolae Ceauescu se va renova i va urca la trei stele, de la dou, cte are n prezent, drept dovada si numarul mare de turisti pe care il au. Pensiunea Vatra Cartisoarei face cu usurinta fata concurentei din ce in ce mai puternice, dotorita multiplelor dotari, serilor speciale, personalului si meniului foarte bine pus la punct, dar si datorita zonei foarte linistita dar tot odata in centrul atentiei. Pentru a atrage turistii, am hotarat sa schimbam in functie de sezon, eveniment si turisti, programele de petrecere a timpului liber, excursiile organizate in cadrul pachetului de sercivii oferite, serile sibiene ramanand vestite pensiunii noastre. Asadar vara propunem turistilor sporturi nautice cum sunt plimbari cu caiacul sau cu barca pe lacul Vidraru, drumetii cu bicicleta in satele vecine, la Valea lui Stan, pescuitul pentru cei care au acest hobby, si daca se prinde si pastravul, peste care populeaza cel mai bine raul Cartisoara, seara se serveste diverse specialitati din pastrav, gatite impreuna cu turistii. Iarna sportul isi gaseste singur teren de joaca, se poate schia pe versantii 43

nordici ai caldarii Balea si a vailor invecinate. Multi dintre turistii care ne calca pragul pensiunii, vin datorita ideilor ingenioase de petrecere a timpului. Avem foarte multi turisti care sunt pasionati de Speologie, o ramura sportiv turistica care se dezvolta cel mai bine in zona sibiului, avand in vedere cele peste 35 de pesteri din masivul Fagaras, printre care amintim cea mai mare pestera din tara situata la altitudinea de 2506 m care prezinta n interior gheata, cea mai dezvoltata si ramificata n sisturi pestera din tara care ocupa si locul 7 n lume ca dezvoltare. Pensiunea, Vatra Cartisoarei este la mare cautare de catre turisti si datorita faptului ca practica preturi accesibile oricarui om, iar pentru grupuri organizate face reduceri substantiale, cu mult comparative fata de concurenta. Deasemena ofera tabere, vacante ideale pentru tinerii casatoriti, organizeaza petreceri si revelioane, toate la cererea turistilor, asta reprezentand foarte mult atat pentru profitul pensiunii dar si pentru fidelizarea clientilor. Pensiunea Vatra Cartisoarei pentru a pastra clientii si ai multumi, dar mai ales pentru ai face sa se reintoarca la pensiunea noastra are o anumita politica de marketing ca atunci cand turistii sunt la gretar in curte, unde atmosfera este relaxanta si se deapana amintiri in compania focului, ii surprindem placut cu un aparat de fotografiat facand o poza de grup sau altele in diverse ipostaze. Pozele sunt oferite cadou de catre gazda, urmand ca acestea sa fie trimise pe email sau posta turistului, impreuna cu noua oferta pentru un urmator eveniment. Avantaje oferite clientului de catre pensiunea noastra Pensiunea este dotata cu camera mare de oaspeti ceea ce implica cazare pentru familii cu spatiu suficient , camerele au baie proprie ceea ce confera turistului intimitatea de care are nevoie, priveliste montana cu posibilitatea de admirare a peisajelor din camera, restaurant un loc bun pentru a lua masa, inchiriere de biciclete pentru plimbarile din imprejurimi, precum si camera cu jocuri. 5.2 MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII Promovarea pensiunii este foarte importanta intr-o activitatea turistica. Primul pas n construirea unei identiti a mrcii pentru pensiunea sau produsul turistic pe care dorim s l promovam este crearea unei imagini. Acest lucru ncepe cu elaborarea unui slogan (a unei devize) : ACASA VA CAPATA UN NOU SENS, in cazul nostru. Sloganul pe care il avem a devenit imaginea pensiunii si a produselor turistice care ne apartin, fiind foarte important pentru un potential turist. Sloganul are puterea de a comunica potenialului client felul n care acesta va putea face parte din experiena ce i se propune i ce fel de ateptri poate s aib. Dup ce a ajuns ca sloganul nostru sa fie recunoscut, deviza valoreaz ct o mie de cuvinte la un loc. Sloganul nostru a fost conceput in asa fel incat sa fie distinct in multimea firmelor de turism, este unul indraznet, autentic si ne reprezinta cu adevarat. Un important atu pe care pensiunea Vatra Cartisoara il are, este acelea ca participa la programul Vacanta la tara, program initiat de Ministerul Transporturilor Constructiilor si Turismului, in vederea promovarii turismului rural si atragerii turistilor straini in pensiunile agroturistice din Romanie. Programul se desfasoara in perioada 1 mai 15 iunie iar oferta cuprinde pachete de 5 nopti cazare ( loc in camera dubla) cu mic dejun la un tarif 450 ron. Totodata promovarea pensiunii Vatra Cartisoarei se face si prin intermediul mai multor agentii de turism, avem brosuri si pliante, pe care le schimbam in functie de sezon si eveniment, deasemena avem reclama in ziare si reviste, in ghiduri de calatorie, dar mai ales avem o pagina de internet frumos structurata, actualizata lunar, prin intermediul careia promovam cel mai bine pensiunea noastra. Strategiile noastre de marketing include publicitatea facuta la radio, uneori la televizor si mergem cu oferta nostra la targurile nationale si internationale de specialitate ori de cate ori avem ocazia. 44

CAPITOLUL V
CONCLUZII SI PROPUNERI
Ca si concluzie am putea spune ca pensiunea agroturistica Vatra Carisoarei intru-un spatiu rural, ofera cazare, liniste si confort intr-un cadru natural deosebit de ce are nevoie turismul rural in Romania. Serviciile de cazare sunt optime pentru a petrece clipe de neuitat impreuna cu familia, prieteni sau colegii. Pensiunea este rezervata pe parcusul verii in totalitate neputand din pacate sa faca fata cererii mari. De aceea ne propunem ca in acest an sa incepem lucrarea la o nous contructie, adica o noua casa in care sa ne putem primi turistii.Astfel nom creste numarul locurilor de cazare si numarul celor care vorputea admira aceste frumoase peisaje din zona.De asemenea ne propunem sa ne achizitionam un microbuz pentru a putea plimba turistii si in zonele mai indepartate, dar care nu pot fi ratate

45

ANEXE
Anexa 1 Organigrama

46

Nistor Dorin -manager-contabil-

Duca Gabriel -bucatar sef-

Nistor Carmen -ajutor de bucatar-

Mircea Bogdan -ospatar-

Grigore Luminita -menajera-

Popescu Daniel -ajutor-

Anexa 2 Fisa postului

FISA POSTULUI MANAGER IN TURISM CONDITII SPECIFICE PRIVIND OCUPAREA POSTULUI -studiii superioare de lunga durat in turism/economie/marketing Cunostinte de operare pe calculator 47

-Word, Excel, Power Point, Corel Draw, Internet, posta electronica Limbi straine : -limba romana (scriere, citire, conversatie) -limba maghiara (scriere, citire, conversatie) -limba engleza (scriere, citire, conversatie) -o alta limba de circulatie internationala Carnet de conducere categoria B CERINTE SPECIFICE : spirit de initiativa si de creativitate ; disponibilitate pentru munca pe teren ; ATRIBUTII : -elaborarea si impementarea strategieie de dezvoltare a turismului in judetul Brasov in colaborare cu Consiliul director al Asociatiei ; -intocmirea unei baze de date cu agentii economici din judetul Brasov impicati in turism si cu punctele de atractie turistica din judet ; -organizarea si participarea la targuri si expozitii nationale si internationale din turism -furnizarea de informatii administratorului pahinii de internet a Asociatiei pentru imbunatatirea si actualizarea permanenta a acesteia ; -recrutarea de noi membrii si pastrarea legaturii cu actualii membrii ; -convocarea sedintelor Adunarii Generale ale Membrilor Asociati si ale Consiliului Director; -gestionarea corespondentei Asociatiei; -atragerea de programe si finantari in vederea cresterii calitatii turismului in judetul Brasov ; -stimularea infiintarii de centre de informare turistica in localitatile cu activitate turistica ; -initierea si desfasurarea de proiecte in domeniul turismuilui ; -elaborarea de studii si analize pe domeniile de interes turistic ; - promovarea schimbului de date, informatii, publicatii, specialisti, cooperarea cu asociatii organisme similare de profil din tara si strainatate ; -crearea unor parteneriate cu asociatii din tara si strainatate, care promovaeaza scopul asociatiei ; -organizarea si desfasurarea unor programme atractive si utile in domeniul turismului ; -organizarea de mese rotunde, seminarii, conferinte ; -colaborarea cu agentii de turism nationale, regionale si afiliate si alte organizatii pentru promovarea judetului Brasov, ca obiectiv turistic ; -conceperea si imprimarea si distribuirea unor materiale promotionale, brosuri, pliante, ghiduri turistice ; -crearea si asigurarea distribuirii calendarului si programului de evenimente socio-culturale, traditionale specifice zonei ; -organizarea unor studii si anchete privind gradul de satisfactie al consumatorilor (nivelul de cunoastere a zonelor/punctele de atractie turistica, motivatia de a calatorii in judet, imaginea destinatiei turistice, nivelul serviciilor, intentia de a reveni cu alta ocazie) ; SFERA RELATIONALA : Intern Relatii de subordonare : Consiluil Director la Asociatiei ; Relatii de colaborare : membrii Asociatiei ; Extern 48

a) Relatii de reprezentare : in limitele stabilite de Consiliul Director al Asociatiei ; S.C.Director General .. Data : Luat la cunostinta de ocupantul postului ; Numele si prenumele : Semnatura : Data :

BIBLIOGRAFIE
1. http://cartisoara.xhost.ro/ 2. http://primariaonline.ro/primarii/Sibiu/ 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartisoara,_Sibiu 4. www.romaniaturistica.com/ghidul-turistic/transfagarasanul.html 5. www.sabin.ro 6. www.gov.ro/presa/afisare-presa.php?idrubricapresa=1&tip=1 49

Guvernul Romanie Hotarare privind clasificarea structurilor de primire turistice 7. www.manastireabrancoveanu.ro/pprinc.html 8. www.romanialibera.ro/a120907/frumosii-cai-de-la-herghelia-radauti.html 9. www.cjsibiu.ro/ro/hotarari/detaliuhot.php?Id=727 10.Literat Valeriu, Biserici vechi romneti din ara Oltului, Cluj-Napoca, 1996. 11. www.turistinfo.ro 12. www.tourismguide.ro 13. Strategia i planul de dezvoltare a Judeului Sibiu pentru perioada 2006 - 2007 - 2013

50