CUPRINS

Cap 1 : Acordul Basel....................................................................................................... 2 Scurt istoric al conceptului............................................................................................2 Anul V, Nr.5/2006 55 .................................................................................................................................... 3 Aplicarea prevederilor acordului de capital - Basel II.....................................................4 CAP. 2 Implementarea Basel II in Europa Centrala si de Est.............................................6 CAP 3. Implementarea Basel II n Romnia.....................................................................14 Odata cu implementarea Acordului Basel 2 n Romnia au aparut o serie de inovatii ndomeniul creditarii bancare, Basel 2 actionnd conform principiului cadrului de reglementare care urmareste adaptarea managementului riscurilor n functie de particularitatile fiecarei institutii de credit (volum de activitate si caliatatea portofoliului de plasamente)." Cadrul de reglementare asigura:......................................................18 Senzitivitate fata de profilul de risc, volumul si gradul de sifisticare a activitatii, cu drepturi si raspunderi sporite pentru institutiile de credit............................................18 Convergenta obiectivelor interne ale institutiilor de credit (de management al riscului si de luare a deciziilor de afaceri) cu cele urmarite de autoritatile de supraveghere.......18 Compensarea influentelor din aplicarea noilor metodologii de calcul pentru fondurile proprii si pentru determinarea cerintelor de capital pentru riscul de credit. n vederea mentinerii actualului nivel de capital sau chiar a eliberarii de capital..........................18 CAP. 4 Cerinele acordului Basel III................................................................................19 1

Concluzii.........................................................................................................................24 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................. 25

Acordul Basel in Europa Centrala si de Est

Cap 1 : Acordul Basel

Scurt istoric al conceptului De la nasterea sa in 1974, rolul Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancar (BCBC- Basel Committee on Banking Supervision) a fost s promoveze stabilitatea sistemului bancar global. Cand, in ultimii ani ai deceniului 80, a devenit mai mult decat evident c diferitele practici de reglementare favorizau institutii bancare din anumite zone geografice, Comitetul Basel a lansat Acordul Basel I, menit s reglementeze cerintele de capital minim (1988). Totusi, datorit maturizrii metodologiilor de calcul al riscului care au indus un grad de sofisticare a activittii bancare, precum si a ignorrii riscului operational in Acordul Basel I, s-a impus revizuirea Acordului Basel I si, asa a aprut, la sfarsitul anului 2003, forma final a Acordului Basel II (care a fost supus unui proces consultativ cu institutiile vizate comerciale si reglementatoare inc din 2001). Din acest moment, practic bncile au avut la dispozitie trei ani pentru implementarea cerintelor Acordului Basel II. Acordul contine trei directii strategice structurate astfel: Pilonul I: Acoperirea cerintelor de capital minim, cu metodologie si regulamente specifice pentru risc de credit si risc operational. Tot in cadrul Pilonului I se stabileste metoda de evaluare a capitalului propriu pe baza noilor exigente de clasificare a tipurilor de riscuri: risc de credit, risc operational, risc de piat. In ceea ce priveste riscul de credit, fat de Acordul Basel I, Acordul Basel II prezint o rafinare alternativ, cu o detaliere semnificativ a normelor metodologice. Riscul de piat nu face neaparat obiectul unei schimbri, el fiind tratat exhaustiv inc din 1988, la aparitia Acordului Basel I. Riscul operational reprezint marea surpriz de ansamblu a abordrii Basel II. Ce este de fapt
2

riscul operational? Conform Comitetului Basel II, riscul operational este riscul de pierderi directe si indirecte rezultate din erori procedurale, sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe. Provocrile aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toat atentia: impactul unui astfel de risc se propag in intreaga banc si poate afecta relalia cu clientii si satisfactia lor, fr ca implicatiile cantitative, valorice s poat fi msurate cu exactitate. Riscurile operationale nu sunt inc bine inventariate, nu sunt obiectul unei inregistrri istorice a evenimentelor (arhivare) si a consecintelor lor, dar au audient din ce in ce mai mare in bnci si exist preocupri pentru gestionarea lor corespunztoare. Msurarea riscului operational este realizat direct de ctre banc, iar un prim pas esential este inventarierea lor pe categorii si crearea unor metodologii care s identifice, planifice si asume planuri de evitare a acestor riscuri ca si planuri de criz si remediere a efectului riscului operaional, o dat ce un eveniment din aceast categorie a avut loc. Pilonul II: Asigurarea supravegherii prudentiale: reprezint crearea si validarea unui set de proceduri interne fiecrei institutii financiare, prin care se evalueaz adecvat si consistent fondurile proprii corespunztoare profilului de risc de catre organismele tutelare. Pilonul III: Asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piat, prin promovarea transparentei; Comitetul Basel impune transparenta comunicrii informatiilor exacte si detaliate privitoare la gestiunea riscurilor. Informatiile obligatoriu de publicat sunt organizatorice, strategice si metodologice in domeniul riscurilor financiare (structura si valoarea total a fondurilor proprii si metodologii contabile de gestiune a activelor, pasivelor, provizioanelor), informatii referitoare la riscurile de credit (total, repartizare), informatii despre riscul operational (evenimente posibil generatoare de pierderi).

Anul V, Nr.5/2006
Pilon I Cerine minime de capital Abordarea cantitativ a cerinelor prudeniale Reguli flexibile de determinare a cerinelor minime de capital Riscul de credit: abordare standardizat abordare bazat pe modele interne - varianta de baz; - varianta avansat Riscul de pia Riscul operaional Abordarea indicatorului de baz

Pilon II Supravegherea adecvrii capitalului Abordarea calitativ a cerinelor prudeniale - Evaluarea de ctre autoritile de supraveghere de la nivel naional a procedurilor interne de adaptare a capitalului la profilul de risc al bncii - Impunerea cerinei de meninere a unui capital n exces fa de nivelul minim indicat de Pilonul I

Pilon III Instrumente necesare n supravegherea prudenial

Cerine de raportare detaliat ctre BNR i ctre public privind informaii care ar putea afecta pe viitor profilul de risc al bncii: - structura acionariatului; - expunerile la risc - adecvarea capitalului la profilul de risc

 Abordarea standardizat Abordarea evalurii avansate

Aplicarea prevederilor acordului de capital - Basel II

Aplicarea pervederilor acordului Basel II a fost unul din cele mai importante proiecte derulate la nivelul sistemului bancar romanesc in cursul anului 2006, cu termen de aplicare la inceputul anului 2007. Obiectivele principale ale implementrii acordului de Capital Basel II Directiva 2000/12/CE revizuit si actualizat erau: asigurarea unui cadru mai flexibil pentru stabilirea cerintelor de capital, in concordant cu profilul de risc al institutiilor de credit crearea premizelor pentru consolidarea stabilittii sistemului financiar-bancar. Pe lang pregtirea individual a fiecrei institutii de credit, la nivelul sistemului bancar romanesc a fost demarat un proiect pentru implementarea prevederilor acordului de capital. Proiectul a fost lansat in luna iulie a anului 2005 de Banca National a Romaniei, care a definit obiectivele, strategia si planul de actiuni. Obiectivele stabilite de banca central pentru implementarea Basel II: transpunerea in legislatia romaneasc a noilor cerinte prudentiale dezvoltarea mijloacelor de supraveghere prudential dezvoltarea sistemelor de administrare a riscurilor la nivelul institutiilor de credit. Proiectul a fost coordonat de un comitet din care faceau parte reprezentanti ai Bncii Nationale a Romaniei, Ministerului Finantelor Publice, Consiliului National al Valorilor Mobiliare si Asociatiei Romane a Bncilor. Derularea proiectului, realizat de grupuri de lucru formate din specialisti ai bncii centrale si ai institutiilor de credit, pentru adaptarea cadrului legislativ, riscul de credit cu subgrupurile abordare standardizat, abordri avansate, studiu de impact cantitativ , riscul operational si riscul de piat. Pentru atingerea obiectivelor, a fost definit o strategie de implementare, cu urmtoarele etape: initierea dialogului si realizarea schimbului de informatii cu sectorul bancar, in scopul evalurii instrumentelor de administrare a riscului, a cunoasterii pozitiei institutiilor de credit privind optiunile tehnice de implementare a Basel II, dar si a evalurii necesittilor de pregtire profesional la nivelul sistemului bancar; dezvoltarea mijloacelor pentru realizarea supravegherii sectorului bancar la standardele impuse de Noul Acord de Capital, prin definirea optiunilor nationale si derularea studiului de
4

impact cantitativ, transpunerea in legislatia romaneasc a directivelor europene, evaluarea onsite a conditiilor de implementare a cerinelor Basel II, activitti de supraveghere off-site, elaborarea ghidurilor de validare a modelelor interne de rating ale institutiilor de credit, adaptarea sistemului de raportri prudentiale; validarea de ctre Banca National a Romaniei a modelelor interne de rating utilizate de institutiile de credit pentru evaluarea clientilor si a portofoliului de credite existente; verificarea aplicrii prevederilor Noului Acord de Capital in sectorul bancar (din ianuarie 2007). Planul de actiune include msuri referitoare la cadrul legislativ, cadrul institutional si cel relational. Masurile privind cadrul legislativ se referea la preluarea si transpunerea in legislatia romaneasc a Directivelor Europene. Cadrul institutional se referea atat la banca central, cat si la institutiile de credit. Astfel, bncile au trebuit s includ noile cerinte in strategiile si politicile interne, s dezvolte practicile de guvernant corporativ, s-si reconfigureze obiectivele in domeniul clientelei si al produselor bancare. Cadrul relational se construieste prin colaborarea permanenta intre institutiile implicate, incheierea de acorduri de cooperare cu autorittile de supraveghere din statele de origine ale institutiilor de credit care detin sucursale in Romania, intrirea colaborrii la nivel regional privind experienta in implementarea Basel II si dezvoltarea agentiilor nationale de rating. Au fost derulate mai multe activitti , corespunztoare primelor etape: Au fost definite optiunile nationale privind riscul de credit, pentru abordarea standard si pentru cea bazat pe modele interne de rating, optiunile privind riscul operational si cele privind structura capitalului si a grupului institutiei de credit. In formularea pozitiilor, s-au luat in considerare caracteristicile sistemului bancar romanesc, dar si armonizarea cu optiunile selectate de alte state membre ale Uniunii Europene. A fost realizat un studiu de impact cantitativ, pentru determinarea impactului cantitativ pe care reglementrile ce urmeaz a fi aplicate prin preluarea in legislatia national a prevederilor proiectului de modificare a Directivei 2000/12 il vor avea asupra nivelului reglementat al necesarului de fonduri proprii ale institutiilor de credit. Exercitiul s-a realizat in luna iulie 2006, pe datele finale de bilant la 31 decembrie 2005. Rezultatele exercitiului au fost analizate la nivelul bncii centrale, in scopul definitivrii optiunilor nationale ce vor fi exercitate si a cadrului de reglementare ce transpune prevederile directivei. Astfel au fost emise si supuse dezbaterii comunittii bancare proiectele legislative si de reglementri prin care se transpun prevederile directivelor europene. Printre activittile in curs de derulare se numr adaptarea sistemului de raportri prudentiale si elaborarea ghidurilor de validare a modelelor interne de rating ale institutiilor de credit. In paralel cu aceste activitti, exist o preocupare permanent pentru perfectionarea pregtirii profesionale in domeniul Basel II. Astfel, au fost organizate mai multe seminarii si sesiuni de pregtire pentru specialistii din sistem ul bancar si s-au organizat mai multe intalniri cu experti ai Comisiei Europene

CAP. 2 Implementarea Basel II in Europa Centrala si de Est

Pentru bncile din Europa Centrala i de Est, aplicarea Acordului de la Basel a constituit un test al capacitatii lor de integrare ntr-o pia financiar largit, european i apoi mondial. Importantele schimbari economice i politice prin care au trecut rile din Europa Centrala i de Est (ECE) a constituit un fundal unic pentru implementarea Basel II. Aderarea grupului celor zece la Uniunea Europeana n mai 2004, i a Romaniei i Bulgariei n 2007, au ncurajat bncile internationale sa i creeze reele n zon. In plus, piata local avea un potential extraordinar: era nca sub-bancarizat i cererea de produse financiare a crescut spectaculos, mai ales n 2003 i 2004. Diviziile de retail ale bncilor au avut rate nalte de cretere, i prognozele aratau c aceasta evolutie va continua i n viitor (criza financiar care a izbucnit n 2008 a mai temperat aceste prognoze). Potentialul zonei a fost demonstrat i de Romania, unde creditul de consum a crescut cu 300% n 2003 fa de 2002. Infrastructura bancar este, de asemenea, n plin dezvoltare. De aceea, o mare pondere a activelor bancare naionale sunt deja deinute de bnci de anvergur regional sau internaional. Cele mai mari bnci din rile ECE sunt deja deinute de bnci internaionale, i procesul continu cu privatizri de bnci din Albania, Bulgaria i Serbia. Implementarea Basel II Basel II a insemnat un catalizator al dezvoltrii pieei bancare regionale. Directiva Europeana asupra Adecvarii Capitalului (CAD3) impunea tuturor bancilor active n spatiul european implementarea prevederilor Acordului pn n 2007. Se presupune c majoritatea bncilor internaionale cu filiale n rile ECE vor alege modelul bazat pe riscurile interne (IRB). In multe banci din regiune, gestiunea riscului nu a fost la un nivel foarte avansat. Politicile i modelele de risc de management trebuiau sa fie mult mbuntite pn s ajung la standardul cerut de o banc internaional. Daca volumele de tranzacionare sau riscurile prezentate de filialele regionale ale bncilor internaionale nu vor fi foarte importante, se poate opta, cu acordul reglementatorului naional, pentru o implementare mai flexibila a Basel II. CAD3 a sprijinit adoptarea Basel II n acele tari ale ECE care sunt si membre ale Uniunii Europene. CAD3,a instituit standarde de provizioane pentru toi intermediarii financiari, si a contribuit la armonizarea pieei financiare europene. Practicile de management al riscului n rile ECE Infrastructura de risk management din aceste ri s-a dezvoltat pornind de la un nivel foarte sczut, i bncile strine au fost nevoite s depun eforturi importante pentru a ridica acest nivel. De exemplu, volumele comparativ reduse de tranzacionare i lipsa datelor istorice ngreuna mult aplicarea unui model de evaluare a riscului. Alte probleme care trebuiau depite erau prelucrarea nca
6

manual a datelor i birocraia. In plus, volumele reduse duceau la prelungirea duratei de amortizare a investiiilor n tehnica de calcul, cel putin pe termen scurt. Unele bnci internaionale au implementat deja practici de risk management, privind mai ales colectarea i prelucrarea unitar a datelor. Dei aceste proiecte au necesitat investiii importante i au durat ntre doi i trei ani, rezultatul a fost implementarea de soluii flexibile i fiabile i un prim pas nspre ndeplinirea cerinelor modelului IRB. Exista un numr de factori care ncurajeaz i bncile naionale nc neprivatizate s se adapteze la Basel II ct mai repede. In primul rnd, o banc deja pe cale s implementeze Basel II este mult mai atractiv pentru potenialii investitori strini, i poate obine un pre mai mare pentru aciunile sale. De asemenea, se poate integra mai usor ntr-o reea mondial. In al doilea rnd, n urma aplicrii Basel II, pieele bancare naionale au devenit mai concureniale, dei exista riscul unei mai mari sensibiliti la ocurile externe. Cu toate acestea, beneficiile aduse de un risk management modern s-au fcut simite n ultimii zece ani n ntreaga lume numai n Statele Unite, numrul de falimente de instituii bancare a sczut de la 1400 ntre 1989 i 1993 la numai 36 n ultimii ase ani. Pentru rile pentru care nu se pune nca problema aderrii la Uniunea European, i pentru care deci nu exist obligativitatea implementrii Basel II, acest proces ar aduce totusi avantaje nsemnate ca modernizare, i imagine pe pieele financiare internaionale. Problema finanrii Pentru bancile central si est-europene, principala problem este drumul nc lung de parcurs pn la compatibilitatea cu cerinele Basel II ; n plus, bncile se confrunt att cu o lips de fonduri, ct i de expertiz, dei au avantajul unei noi generaii de manageri, tineri i foarte bine pregtii. Pentru experii Bncii Naionale a Romniei, modelul standard al Basel II ar fi mai potrivit pentru bncile cu pia local sau regional. Pentru aceste banci, beneficiile care ar fi obtinute din implementarea modelelor mai avansate nu ar fi compensate de costurile mari cerute de acestea. Perioada de tranzitie pentru bancile mici ar putea fi prelungita, cu acordul autoritatii de reglementare. Conform unui studiu realizat de o mare firma de consultanta, studiu care a cuprins aproape 300 de institutii financiare din 38 de tari, costurile sunt cea mai mare piedica pentru implementarea Basel II. Mai mult de jumatate dintre cei intervievati au declarat ca bugetul dedicat Basel II este sub 1 million USD. Pentru cateva banci, insa, acesta este mai mare de 40 de milioade USD. In afara de costuri, apar si limite tehnice. Chiar si in bancile cele mai avansate, modelele interne folosite nu sunt foarte complexe, iar datele istorice sunt relativ incomplete. Foarte putine banci, chiar si din cele cu proprietari straini, au un sistem transparent de rating, aplicabil tuturor claselor de active. Cu toate acestea, cateva banci central si est-europene au decis sa investeasca in viitor si sa adopte direct abordarea IRB; uneori, pentru aceste banci este mai usor decat pentru marile banci internationale sa implementeze aceasta abordare, pentru ca opereaza pe o piata mai mica, iar portofoliile lor au un numar mai redus de active. Pentru acele organizatii care pleaca de la un nivel de baza al gestiunii riscului pentru a ajunge la un nivel modern si mult mai tehnic, rezultatele pe termen scurt, masurate ca profit, pot fi substantiale. Dar cele mai mari castiguri apar cand banca este cumparata de o banca internationala importanta. Vom analiza sistemele bancare a 16 state CEE. Pentru o tratare corespunzatoare si consecutiva a acestora, le-am divizat n trei categorii: tarile CEE membrii ai Uniunii Europene (Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Romnia), statele aflate n
7

procesul de integrare (Croatia si Macedonia) si statele ce fac parte din CSI Comunitatea Statelor Independente (Belarus, Rusia, Ucraina si Republica Moldova). Sistemele bancare n CEE - statele membre UE 1: aceasta categorie a tarilor CEE nregistreaza cel mai nalt nivel al Produsului Intern Brut (PIB) din regiune, se caracterizeaza prin cea mai nalta participare a investitorilor straini si cel mai scazut nivel al proprietatii statului n sistemul bancar, nregistrnd indicatorul maxim de intermediere financiara din regiune (raportul activelor bancare la PIB aici constituie 90,5%, comparativ cu media 85,5% n statele aderente si 50,5% n CSI) . Similar altor state, tarile CEE-UE au fost expuse socurilor de tranzitie, schimbarilor institutionale si structurale pe parcursul ultimilor decenii. Unele state (ex. Republica Ceha si Slovacia) au trecut prin tranzitie relativ usor cu o rata a inflatiei comparativ joasa, progresul rapid n procesele de privatizare si deficitul moderat n conturile curent si bugetar, pe cnd pentru altele (ex. statele baltice), drumul spre economia de piata a fost mult mai dificil, urmat de criza profunda, hiperinflatie, recuperare ndelungata, dar si dezvoltari spectaculoase. Valurile de instabilitate au redus considerabil numarul institutiilor financiare n fiecare din sistemele bancare CEE-UE analizate. Cele mai vizibile schimbari n acest context au avut loc n tarile baltice, unde comparativ cu primii ani de independenta, la finele anilor 90 numarul institutiilor bancare s-a micsorat de la 47 la 7 n Estonia, de la 61 la 23 - n Letonia, s-a njumatatit pna la 14 banci - n Lituania. Chiar si n statele ce au reusit sa evite consecinte dezastruoase ale crizei economice si financiare de pe atunci, restructurarea sectoarelor bancare a lichidat multe institutii ineficiente si a majorat cota bancilor straine. Recunoasterea importantei prezentei pe piata a bancilor straine a durat decenii. Ungaria a fost printre primele state care a apreciat miracolul de privatizare: doar n primii ani de tranzitie (pna n anul 1994), cota majora a institutiilor bancare aflate n proprietatea statului a fost privatizata, astfel contribuind la dezvoltari financiare spectaculoase. Mai trziu, s-a schimbat si atitudinea conservatoare a altor state. Urmare proceselor de transformare si privatizare, cota institutiilor aflate n proprietate straina a atins 98% - n Estonia, 90% n Lituania, 99% - n Slovacia, 97% - n Republica Ceha, 80% - n Bulgaria, 66 procente - n Romnia si Polonia . Aceasta a redus considerabil proprietatea statului si, ca rezultat, implicarea politica n sistemul bancar. Totodata, n unele state (Romnia, Slovenia si Polonia) guvernul continua sa detina participatiuni nesemnificative n sectorul bancar. Procesele de integrare europeana, nsotite de necesitatea alinierii prevederilor legale si regulatorii la standardele europene au constituit elementele de baza pentru mbunatatirea si stabilizarea mediului financiar din aceasta regiune. Dupa cum se observa din Tabelul 1, fiecare dintre state a stabilit cerintele minime de capital, adecvate standardului european de 5 mil. EUR (Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Romnia), sau chiar mai nalte de circa 8,4 mil. EUR n Ungaria, 16,6 mil. EUR in Slovacia sau 18,5 mil. EUR n Republica Ceha. n corelare cu o alta cerinta prudentiala, n Republica Ceha, Letonia, Polonia, Slovenia, Slovacia si Romnia bancilor li se cere sa mentina continuu suficienta capitalului pe baza individuala si consolidata de cel putin 8%. Aceasta prevedere este mai restrictiva n Lituania (10%), fiind si mai nalta n Estonia, Bulgaria si Ungaria - 12%. Bancile n toate statele CEE-UE evalueaza suficienta capitalului ponderat la risc n baza Basel II, fiind flexibile n alegerea din sirul posibilitatilor de evaluare a riscurilor.
1

http://www.upm.ro/facultati_departamente/ea/RePEc/oeconomica/08/oeconomica0801_03.pdf

Toate tarile CEE-UE limiteaza riscul ce rezulta din investitiile n capitalul institutiilor nebancare, ce nu pot depasi 15%, pe cnd suma totala maxima a unor astfel de cote de participare este de 60% din capitalul total al bancilor (Tabelul 1).

Principalele exigente bancare prudentiale n statele ECE (la situatia din 31.12.2008)

n Bulgaria aceste cerinte sunt si mai restrictive, interzicnd participatiuni mai nalte de 10% din fondurile proprii ale bancilor ntr-o singura institutie nebancara, n timp ce investitiile totale de acest gen nu trebuie sa depaseasca 50%. Pentru o diversificare adecvata a riscurilor n tarile CEE-UE expunerea fata de o persoana sau un grup de persoane ce constituie 10% din capitalul bancii este tratata ca fiind mare, si nu poate depasi 25% din capital bancar. Expunerile totale de acest gen nu vor depasi 800% din capitalul bancii. n Slovenia prevederile prudentiale aditionale limiteaza expunerile fata de persoane n relatii speciale cu banca, si anume, pna la 200% din fondurile proprii ale acesteia. Dat fiind faptul ca, o alta exigenta prudentiala ce contribuie la asigurarea stabilitatii sectorului bancar este garantarea depozitelor, este oportun sa ne referim la experienta CEE-UE n acest domeniu. Majoritatea schemelor de garantare au fost lansate la nceputul si mijlocul anilor 90, n 1993 Ungaria fiind primul stat, urmat de Republica Ceha n 1994, Slovacia, Polonia si Romnia - n 1996,
9

Lituania n 1997, Estonia si Letonia - n 1998, Bulgaria - n 1999 si Slovenia - n 2001. Initial, Ungaria a ncercat sa permita participarea voluntara n scheme de garantare, dar dupa o perioada de experiment aceasta s-a dovedit a fi ineficienta, si actualmente, schemele de garantare n CEE-UE prescriu participarea obligatorie a bancilor din sistem. Pna recent limita maxima de acoperire n UE a fost de 20.000 EUR nsa, ca raspuns la criza mondiala ce se desfasoara la moment, statele n cauza au ntreprins orice efort sa mentina ncrederea deponentilor si au majorat mai mult dect dublu limitele de acoperire. Dupa cum se observa din Tabelul 1, acoperirea maxima n Republica Ceha, Ungaria, Estonia, Letonia, Polonia, Bulgaria si Romnia deja corespunde noului standard european de 50.000 EUR, n Lituania aceasta chiar atinge cifra de 100.000 EUR. n majoritatea statelor fondurile de asigurare a depozitelor sunt entitati independente, totodata n unele cazuri (ex. Slovenia), schema de garantare este administrata de banca centrala si/sau sustinuta de guvern. Lund n considerare importanta functiilor de supraveghere pentru stabilitatea sistemului bancar, este important sa ne referim si la organele corespunzatoare responsabile din CEE-UE. n majoritatea statelor (Republica Ceha, Lituania, Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Romnia) banca centrala asuma responsabilitatea de supraveghere a bancilor pe baza individuala si consolidata. Bancile centrale din Republica Ceha si Slovacia supravegheaza aditional piata de capital, de asigurari si fondurile de pensii. Totodata n Ungaria, Polonia, Letonia si Estonia exista o autoritate independenta ce supravegheaza sectorul financiar, inclusiv cel bancar. Independenta bancii centrale este tratata ca o conditie esentiala pentru o politica monetara efectiva si mentinerea stabilitatii preturilor. Cu toate ca n majoritatea statelor banca centrala sustine politicile economice ale statului si administreaza activele acestuia, interventia parlamentului, guvernului sau oricarei alte autoritati n activitatea bancii centrale este interzisa prin lege. Pentru a promova un sistem financiar stabil si a preveni riscuri sistemice, bancile centrale n statele CEE-UE functioneaza ca creditori de ultima instanta. Conditiile de creditare difera de la stat la stat (ex. n Republica Ceha si Romnia prevederile prudentiale stabilesc un termen maxim de rambursare de trei luni, pe cnd n alte state acesta nu este stipulat). Printre conditiile de baza la garantarea unor astfel de credite este asigurarea acestora cu hrtii de valoare emise de stat sau alte active. Legislatia romna rezerva bancii centrale dreptul de a acorda de la caz la caz, n conditii exceptionale, credite neasigurate. Statele CEE candidate pentru integrare n UE2: sistemele bancare ce vor fi examinate n continuare apartin doua state aderante Croatia si Macedonia, care dupa un sir de reforme bancare aproape si-au aliniat prevederile prudentiale la standardele Europene. Spre deosebire de Macedonia si alte state ECE n tranzitie, Croatia a creat sistemul bancar n doua nivele mult nainte proclamarii independentei n 1991. Totodata, conflictul militar la Balcani a constituit un mare obstacol pentru stabilizare financiara. n anii 90, Croatia a ncercat sa implementeze programe de revigorare a sistemului bancar, dar neglijarea principiilor de guvernare corporativa, cadrul de supraveghere liberal, provizioane insuficiente la credite, de rnd cu declinul economic, s-a soldat n 1998 cu criza bancara. Reformele ce au urmat, au micsorat numarul institutiilor bancare de la 60 - n 1998 la 33 n 2008 si au trecut circa 90% din activele bancare n minile investitorilor straini .
2

http://www.upm.ro/facultati_departamente/ea/RePEc/oeconomica/08/oeconomica0801_03.pdf

10

Expunerea vulnerabilitatilor financiare a fost similara si n Macedonia, la fel afectata de criza anilor 90. Spre deosebire de Croatia, sistemul bancar nchis pentru institutii financiare straine si lipsa unor reforme juridice necesare a descurajat un timp ndelungat intrarea pe piata a investitorilor straini, prezenta carora si la moment este relativ joasa. Chiar si bancile straine prezente pe piata nu sunt de talie nalta, reprezentate n mare majoritate de statele vecine (Bulgaria, Slovenia, Turcia, Grecia). Nivelul de intermediere financiara aici ramne a fi la fel comparativ jos (49,8%) . Daca e sa ne referim la cadrul prudential n aceste state, exigenta de autorizare bancara n Macedonia prevede necesitatea detinerii unui capital de 5 mil. EUR, pe cnd n Croatia exista trei categorii de licente. Pentru fiecare categorie este prescris un anumit nivel de capital minim necesar. Astfel, pentru banci exigenta fata de capital este de 5,5 mil. EUR, banci ipotecare de economii (housing saving banks) - 2,8 mil. EUR, pe cnd pentru banci de economii (saving banks) - 1 mil. EUR. Suficienta capitalului este stabilita la nivel de 8% n Macedonia si 12 la suta n Croatia. n cazuri exceptionale Banca Nationala a Croatiei si rezerva dreptul de a majora exigenta n cauza. Cerinte fata de capital n Macedonia include evaluarea riscurilor potrivit cerintelor acordului Basel I (totodata fiind stipulata evaluarea obligatorie a riscului operational), pe cnd n Croatia noua legislatie bancara stabileste obligativitatea aplicarii abordarilor de estimare a riscului de credit si operational, bazate pe abordarile Acordului Basel II. Reglementarea expunerii la risc a bancilor din statele aderente este mai restrictiva, dect n categoria tarilor UE-CEE, detinerea cotelor n capitalul institutiilor nefinanciare fiind limitata la 15 procente, iar a investitiilor totale de acest gen la 30 la suta din fondurile proprii. Expunerile mari sunt aliniate standardului european de 25 de procente, pe cnd expunerile totale sunt permise doar pna la o limita de 600% din fondurile proprii ale bancilor n Croatia si 800% - n Macedonia. Mai mult, n Croatia expunerile persoanelor n relatii speciale cu banca nu pot depasi 10%, pe cnd expunerile totale de acest gen 50% din fondurile proprii ale bancilor. Ct priveste schemele de garantare a depozitelor, att n Croatia ct si n Macedonia schemele n cauza au fost lansate n 1997. Agentia de asigurare a depozitelor din Croatia (Croatian Agency for Bank Rehabilitation and Regulation of Deposit Insurance) este o entitate juridica independenta responsabila fata de guvern, pe cnd Fondul de garantare din Macedonia (Macedonian Deposit Insurance Fund Skopje) este o institutie de stat. n ambele cazuri participarea bancilor este obligatorie si, spre deosebire de majoritatea sistemelor de garantare din UE, acopera doar depunerile persoanelor fizice. Limita de acoperire n Croatia este de circa 56.000 EUR, n Macedonia aceasta constituie 20.000 EUR. Bancile centrale n ambele state aderente dispun de un nivel nalt de independenta si exercita rolul de supraveghetor bancar, licentiind si supraveghind bancile pe baza individuala si consolidata. n cazul unor probleme de lichiditate, bancile centrale activeaza ca creditor de ultima instanta, termenul de scadenta pentru astfel de credite fiind limitat la 12 luni n Croatia si o luna n Macedonia. Statele CEE membre ale Comunitatii Statelor Independente3: sistemele bancare CSI, analizate n acest compartiment au trecut prin transformari, similare celor mentionate n categoriile de mai sus. nsa sistemele financiare CSI sunt mai putin dezvoltate si alinierea exigentelor prudentiale la practici si standarde europene nu e finisata. Sistemele bancare de doua nivele, ce le regasim astazi n Rusia, Belarus, Republica Moldova si Ucraina au aparut dupa caderea cortinei de fier, ca rezultat al transformarii bancilor sovietice
3

http://www.upm.ro/facultati_departamente/ea/RePEc/oeconomica/08/oeconomica0801_03.pdf

11

(Sberbank,Vneshekonombank,Vneshtorgban etc.). n primii ani de independenta numarul institutiilor bancare n aceasta regiune a crescut considerabil: n Rusia atingnd recordul de 2.437, triplndu-se pna la 230 n Ucraina etc. Crearea a numeroase, dar instabile institutii bancare ,se datora mai nti de toate unor bariere minime de intrare pe piata, prevederilor regulatorii lejere si unei supravegheri bancare inadecvate. n lipsa unor transformari si primul val de privatizare din anii 90, cota majora a activelor bancare a ramas n minile guvernului, care a sustinut ntreprinderile de stat neprofitabile. Aceasta nu a putut dura mult . Cresterea ponderii creditelor nefavorabile, odata cu pierderile bancare rezultate din GKO au stat la baza crizei drastice cu rezonanta internationala din August 1998. Criza aproape a njumatatit numarul bancilor n statele CSI, cauznd nu doar lichidarea masiva a bancilor insolvente, ci si deprecierea valutelor nationale. Dezvoltarile ce au urmat difera de la stat la stat. Belarus ramne a fi economie planificata, pe cnd n Rusia, Ucraina si Republica Moldova reformele financiare si schimbarile regulatorii au contribuit la un progres vizibil n sistemele bancare. Ignornd transformarile orientate spre economia de piata si privatizarea unor institutii bancare, rolul investitiilor straine n aceasta regiune a fost mai mult dect neglijat, ceea ce se reflecta si n ziua de azi prin nivelul redus al participatiunilor straine. n Ucraina si Republica Moldova cota bancilor straine nu depaseste a treia parte din activele bancare. ntr-un timp, bancile centrale din Belarus si Rusia au aparat bancile autohtone de competitia straina, stabilind cota maxima posibila a investitiilor straine n sistemul bancar. Aceasta si are ecoul pna n prezent, investitorii straini detinnd doar a treia parte din activele bancare n Rusia si 10 la suta - n Belarus. Dupa cum deja am mentionat, cota majora ale activelor sectorul bancar din Belarus sunt n minile statului, ceea ce genereaza riscuri nalte si eficienta redusa a acestora. Cu toate ca sistemele bancare din CSI sunt conservatoare ct priveste investitiile straine, exigentele fata de capitalul minim necesar sunt aici mai nalte dect n majoritatea statelor ECE-UE: 5 mil. EUR - n Rusia, 6 mil. EUR - n Republica Moldova, 10 mil. EUR - n Belarus si Ucraina. Ct priveste suficienta capitalului, n Rusia aceasta exigenta s-a schimbat continuu pe parcursul ultimului deceniu: de la 5 la suta n 1996 la 10% ncepnd cu anul 2000. Republica Moldova a stabilit prevederea n cauza la nivelul de 12%, pe cnd Ucraina si Belarus la 8%. Mai mult ca att, spre deosebire de Republica Moldova, unde suficienta capitalului ponderat la risc este calculata n baza Acordului Basel I, cadrele regulatorii din Rusia, Belarus si Ucraina deja includ metode de calcul a riscului de piata, operational si de credit n baza abordarilor Basel II. Limitarile stabilite pentru participatiunile bancilor n capitalul entitatilor nebancare erau de 15% si 60% n Ucraina, de 15% si 50% - n Republica Moldova, fiind de 10 la suta n Rusia. Investitiile n capitalul institutiilor nebancare permise bancilor din Belarus sunt cele mai restrictive din ntreaga regiune ECE si se limiteaza la 5 procente din capitalul reglementat al bancilor, suma totala maxima a unor astfel de participatiuni fiind de 25%. Expunerea fata de un singur debitor sau un grup de debitori n Rusia nu poate depasi 25%, ncepnd cu anul 1998 (nivelul de pna atunci a fost mult mai nalt 60% n 1996 si 40% n 1997, ceea ce a sustinut creditarea conexa, care si a fost una dintre principalele cauze a falimentelor bancare din anii 90). Suma totala a creditelor mari n Rusia nu poate depasi de 8 ori capitalul bancii, n timp ce prevederile Moldovei si Ucrainei n acest sens sunt pe deplin n corespundere cu standardele europene.

12

Normele regulatorii n Belarus sunt mult mai restrictive. Ct priveste protectia deponentilor, Belarus a fost primul stat din CSI, care a introdus n anul 1995 schema obligatorie de asigurare a depozitelor persoanelor fizice, supusa controlului deplin a statului. Initial, Fondul a stabilit limita de garantare la nivelul de 2.000 USD, care dupa ctiva ani de activitate, paradoxal, dar a fost micsorata pna la 1.000 USD. Pentru a atrage depuneri n bancile de stat, Fondul asigura valoarea deplina a depozitelor n banci cu cota de participare majora a statului. Schema de garantare a depozitelor n Ucraina a fost creata mai trziu, n 1998. Aceasta prevede participarea obligatorie a bancilor din sistem si stabileste limita de garantare echivalenta 14.000 EUR. Rusia si Republica Moldova au nceput sa garanteze depunerile bancare doar n 2004. Autoritatea de garantare a depozitelor din Rusia este o agentie de stat, care garanteaza depozitele persoanelor fizice pna la limita de 17.000 EUR. Pe lnga aceasta, bancile din Rusia dispun de dreptul de a crea voluntar scheme de garantare, fondate ca organizatii necomerciale, cu cel putin 5 banci participante si un capital statutar minim n valoare de 20 de ori capital bancar minim . Limita de acoperire n Republica Moldova, cu toate ca recent majorata, este de circa 430 EUR . fiind cea mai joasa din toata regiune. n fiecare din statele ECE CSI analizate, banca centrala este unica autoritate de supraveghere, care exercita supravegherea institutiilor si grupurilor bancare pe baza individuala si consolidata (doar n cazul Moldovei supravegherea consolidata nu este implementata pna acum). Reglementarile prudentiale din Rusia si Republica Moldova stipuleaza independenta bancii centrale, spre deosebire de Ucraina, unde conform legislatiei, banca centrala dispune doar de independenta economica, nefiind mentionata autonomia de organele de stat si guvern. n Belarus situatia la acest compartiment difera si mai mult. Acesta este unicul stat CSI, unde presedintele republicii aproba statutul bancii centrale, numeste si elibereaza din functie guvernatorul si membrii consiliului, hotaraste ce organizatie va efectua auditul si aproba rapoartele anuale ale bancii centrale. Bancile centrale n toate statele CSI exercita functiile de creditor de ultima instanta, cu conditia unei garantii adecvate prin valori mobiliare sau alte active. Generaliznd analiza sistemelor bancare din ECE, putem conclude ca, tarile membre UE-ECE se caracterizeaza prin cea mai nalta cota de participare a investitorilor straini, cel mai nalt nivel de intermediere si cea mai joasa implicare a statului n activitate bancara. Aceasta ar putea fi explicat nu doar prin situatie economica mai favorabila, ci prin reglementare prudentiala adecvata si la timp n aceasta regiune. Experienta acestor state, cu bancile straine avnd pozitii dominante pe piata bancara demonstreaza importanta simplificarii accesului investitorilor straini pe piata financiara. n timp ce reglementarile prudentiale n statele aderente sunt aproape n deplina corespundere cu prevederile europene, tarile CSI se afla n procesul de implementare a reformelor regulatorii. Spre deosebire de statele aderente, participarea straina aici este subestimata, n unele cazuri fiind chiar prudential limitata. Totodata, cerintele fata de capital n CSI sunt mai nalte dect n alte state ECE, astfel asigurnd accesul pe piata doar a unor institutii bancare ce pot face fata concurentei. n majoritatea statelor ECE suficienta capitalului ponderat la risc este evaluata n baza standardelor Basel II (n CSI fiind aplicate metode si abordari mai simple). n timp ce unele state UE au separat functiile de supraveghere de banca centrala, tarile aderente si CSI nu s-au hotart pentru astfel de reforme. Ct priveste asigurarea depozitelor, n statele aderente si CSI schemele de garantare includ doar depunerile persoanelor fizice, n timp ce n UE sunt aditional acoperite depozitele persoanelor juridice.
13

Cu toate ca mai joase dect n alte state aderente si UE, plafoanele de garantare n ECE sunt cu mult mai nalte dect n Republica Moldova.

CAP 3. Implementarea Basel II n Romnia5

Printre proiectele importante derulate la nivelul sistemului bancar romnesc n cursul anului 2006, cu termen de aplicare la nceputul anului 2007, se numr i implementarea prevederilor Noului Acord de Capital - Basel II. Obiectivele principale ale implementrii Acordului de Capital Basel II Directiva 2000/12/CE revizuit si actualizat au fost asigurarea unui cadru mai flexibil pentru stabilirea cerinelor de capital, n concordan cu profilul de risc al instituiilor de credit si crearea premizelor pentru consolidarea stabilitii sistemului financiar-bancar. Pe lng pregtirea individual a fiecrei instituii de credit, la nivelul sistemului bancar romnesc a fost demarat un proiect pentru implementarea prevederilor Noului Acord de Capital Basel II . Proiectul a fost lansat n luna iulie a anului 2005 de Banca Naional a Romniei, care a definit obiectivele, strategia i planul de aciuni. Obiectivele stabilite de banca central pentru implementarea Basel II sunt transpunerea n legislaia romneasc a noilor cerine prudeniale, dezvoltarea mijloacelor de supraveghere prudenial i dezvoltarea sistemelor de administrare a riscurilor la nivelul instituiilor
4
5

http://www.ecol.ro/files/pdf/Criza-economica.ECOL.pdf 14

Asociaia Romn a Bncilor, Proiecte, http://www.arb.ro/proiecte.php?id=3&c=Aplicarea-prevederilor-noului-acordde-capital---Basel-II-

de credit. Proiectul este coordonat de un Steering Committee din care fac parte reprezentani ai Bncii Naionale a Romniei, Ministerului Finanelor Publice, Consiliului Naional al Valorilor Mobiliare i Asociaiei Romne a Bncilor. Derularea proiectului este realizat de grupuri de lucru formate din specialiti ai bncii centrale i ai instituiilor de credit, pentru adaptarea cadrului legislativ, riscul de credit cu subgrupurile abordare standardizat, abordri avansate, studiu de impact cantitativ, riscul operaional i riscul de pia. Pentru atingerea obiectivelor, a fost definit o strategie de implementare, cu urmtoarele etape:6 iniierea dialogului i realizarea schimbului de informaii cu sectorul bancar, n scopul evalurii instrumentelor de administrare a riscului, a cunoaterii poziiei instituiilor de credit privind opiunile tehnice de implementare a Basel II, dar i a evalurii necesitilor de pregtire profesional la nivelul sistemului bancar; dezvoltarea mijloacelor pentru realizarea supravegherii sectorului bancar la standardele impuse de Noul Acord de Capital, prin definirea opiunilor naionale i derularea studiului de impact cantitativ, transpunerea n legislaia romneasc a directivelor europene, evaluarea on-site a condiiilor de implementare a cerinelor Basel II, activiti de supraveghere off-site, elaborarea ghidurilor de validare a modelelor interne de rating ale instituiilor de credit, adaptarea sistemului de raportri prudeniale; validarea de ctre Banca Naional a Romniei a modelelor interne de rating utilizate de instituiile de credit pentru evaluarea clienilor i a portofoliului de credite existente; verificarea aplicrii prevederilor Noului Acord de Capital n sectorul bancar (din ianuarie 2007). Planul de aciune include msuri referitoare la cadrul legislativ, cadrul instituional i cel relaional. Masurile privind cadrul legislativ se refera la preluarea i transpunerea n legislaia romneasc a Directivelor Europene. Cadrul instituional se refera att la banca central, ct si la instituiile de credit. Astfel, bncile vor trebui s includ noile cerine n strategiile i politicile interne, s dezvolte practicile de guvernan corporativ, s-i reconfigureze obiectivele n domeniul clientelei i al produselor bancare. Cadrul relaional se construiete prin colaborarea permanenta ntre instituiile implicate, ncheierea de acorduri de cooperare cu autoritile de supraveghere din statele de origine ale instituiilor de credit care dein sucursale n Romnia, ntrirea colaborrii la nivel regional privind experiena n implementarea Basel II i dezvoltarea ageniilor naionale de rating. Au fost derulate mai multe activiti: Au fost definite opiunile naionale privind riscul de credit, pentru abordarea standard i pentru cea bazat pe modele interne de rating, opiunile privind riscul operaional i cele privind structura capitalului i a grupului instituiei de credit. n formularea poziiilor, s-au luat n considerare caracteristicile sistemului bancar romnesc, dar i armonizarea cu opiunile selectate de alte state membre ale Uniunii Europene. A fost realizat un studiu de impact cantitativ, pentru determinarea impactului cantitativ pe care reglementrile ce urmeaz a fi aplicate prin preluarea n legislaia naional a prevederilor proiectului de modificare a Directivei 2000/12 l vor avea asupra nivelului reglementat al necesarului de fonduri proprii ale instituiilor de credit. Exerciiul s-a realizat n luna iulie 2006, pe datele finale de bilan la 31 decembrie 2005. Rezultatele exerciiului au fost analizate la nivelul bncii centrale, n scopul definitivrii opiunilor naionale ce vor fi exercitate i a cadrului de reglementare ce transpune prevederile

http://www.arb.ro/proiecte.php?id=3&c=Aplicarea-prevederilor-noului-acord-de-capital---Basel-II-

15

directivei. Astfel au fost emise i supuse dezbaterii comunitii bancare proiectele legislative i de reglementri prin care se transpun prevederile directivelor europene. Printre activitile n curs de derulare se numr adaptarea sistemului de raportri prudeniale i elaborarea ghidurilor de validare a modelelor interne de rating ale instituiilor de credit. n paralel cu aceste activiti, exist o preocupare permanent pentru perfecionarea pregtirii profesionale n domeniul Basel II. Astfel, au fost organizate mai multe seminarii i sesiuni de pregtire pentru specialitii din sistemul bancar i s-au organizat mai multe ntlniri cu experi ai Comisiei Europene. Implementarea Basel II7 n Romnia a fost pregtit prin emiterea de ctre BNR, n ianuarie 2004, a Normei 17, care reglementeaz organizarea si controlul intern al activitii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfsurarea activittii de audit intern a institutiilor de credit. Norma emis de autoritatea de supraveghere solicit bncilor romnesti s fac o delimitare strict ntre activitatea de control, de audit intern si de management al riscului ; s-si identifice si formalizeze profilul de risc, nivelul riscurilor asumabile si strategia de risc aferent acestora. Adoptarea acestui act normativ reprezint un prim pas n organizarea procesului de management al riscului , de alegere si de implementare a abordrii dorite dintre cele promovate de Basel II. La nivelul Bncii Nationale a Romniei este definitivat n prezent calendarul trecerii la Basel II. Strategia si actiunile pentru implementarea Proiectului Basel II sunt grupate n 4 etape, a cror realizare gradual va permite consolidarea premiselor pentru ca sistemul bancar romnesc s rspund la cerintele de ordin prudential si al supravegherii din spatiul european: Etapa 1: initierea dialogului si realizarea schimbului de informatii cu sectorul bancar cuprinde ca actiuni vizate: realizarea evalurii generale cu privire la instrumentele de management al riscului si cunoasterea pozitiei institutiilor de credit n ceea ce priveste optiunile tehnice de implementare a Basel II; informarea si stabilirea dialogului cu alte autoritti nationale (Ministerul Finantelor Publice, Comisia National a Valorilor Mobiliare) si internationale (autoritti de supraveghere din alte state); evaluarea necesittilor de formare profesional la nivelul sectorului bancar, inclusiv la nivelul autorittii de supraveghere. Etapa a 2-a: dezvoltarea mijloacelor pentru realizarea supravegherii sectorului bancar la standardele impuse de Basel II se doreste a fi realizat prin: formularea pozitiei n legtur cu optiunile aflate n competenta de decizie a autorittii monetare nationale; derularea studiului de impact cantitativ; activitti de supraveghere a institutiilor de credit la sediul bncii centrale (off-site); misiuni de evaluare a conditiilor de implementare a Basel II la sediul institutiilor de credit (on-site); transpunerea n cadrul legislativ national a directivelor europene ; elaborarea ghidurilor de validare a modelelor interne de rating ale institutiilor de credit; adaptarea sistemului de raportri prudentiale ale institutiilor de credit. Etapa a 3-a: Derularea procesului de validare de ctre Banca National a Romniei a modelelor interne de rating ale institutiilor de credit. Etapa a 4-a: procesul de verificare la institutiile de credit a aplicrii prevederilor Basel II. O parte din actiunile ce privesc primele dou etape au fost deja realizate, pe fondul dialogului ntre Banca National a Romniei, Ministerul Finantelor, Comisia National a Valorilor Mobiliare si Asociatia Romn a Bncilor. Acestea au vizat formularea optiunilor nationale cu privire la abordarea fiecrei categorii de riscuri . n noiembrie 2005 numrul bncilor care au ales s adopte abordarea standard a riscului de credit pentru ntreg portofoliul de plasamente este de 30 din totalul de 34. Datorit gradului
7

http://www.scribd.com/doc/51203330/23/III-4-1-Implementarea-Basel-II-in-Romania

16

inegal de dezvoltare a mediului bancar romnesc, reprezentantii BNR si ai ARB par a fi de acord c prima optiune pentru implementarea Basel II n Romnia ar putea fi aceea de a permite filialelor bncilor strine s aplice metodele si modelele utilizate de societatea-mam, n timp ce pentru celelalte institutii s se aplice abordarea standard. Pe lng racordarea optiunilor la caracteristicile sistemului bancar romnesc, se are n vedere si armonizarea cu optiunile adoptate de alte state membre ale UE. Dac la nivelul autorittii de supraveghere se lucreaz pentru finalizarea pachetului de acte normative prin care se transpun prevederile directivei , precum si ghidurile de validare a modelelor interne de rating, la nivelul institutiilor de credit se desfsoar adaptarea sistemului informatic pentru msurarea riscului, monitorizarea riscului si raportarea riscului. n afar de costuri, care, n functie de mrimea bncii, pot depsi 10 milioane de euro, apar la acest nivel si limite tehnice. Chiar si n bncile cele mai avansate, modelele interne folosite nu sunt foarte complexe, iar datele istorice sunt relativ incomplete. Odat cu constituirea bazelor de date, trebuie acordat o atentie sporit unui nou tip de risc: riscul tehnologic (cderi de sistem, hackeri, furturi de date, etc.). De asemenea, trebuie puse la punct metode de evaluare a riscurilor, trebuie s existe specialisti n cadrul bncilor care s poat se efectueze aceste msurtori si trebuie achizitionat sau dezvoltat un software sigur. Foarte putine bnci, chiar si din cele cu proprietari strini, au un sistem transparent de rating, aplicabil tuturor claselor de active Basel II va fi nc un catalizator al dezvoltrii pietei bancare regionale. n multe bnci din regiune, gestiunea riscului nu este la un nivel foarte avansat. Politicile si modelele de risc de management trebuie s fie mult mbunttite pn s ajung la standardul cerut de la o banc international. Schimbarile aparute n sistemul bancar romn, odata cu implementarea Acordului Basel Prevederile
Acordulu Basel 2 au intrat in vigoare n Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Astfel, aplicarea Acordului Basel 2 n domeniul bancar a redus mprumuturile acordate bancilor de catre institutiile financiare internationale, ntruct acestea trebuie eliberate numai n functie deratingul acordat solicitantului. n urma introducerii Acordului de capital Basel 2 au fost afectate in mod deosebit bancile mici, ntruct au fost obligate de BNR (Banca Nationala a Romniei) sa isi majoreze capitalul social. Problemele bancilor s-au reflectat si n relatiile acestora cu firmele care solicita credite, ntruct pentru acoperirea riscului operational, institutiile financiare vor fi obligate sa reevalueze riscul clientilor. Comitetul Basel, format din 13 autoritati bancare de reglementare, din tot attea tari puternic industrializate,(grupul celor 10-G, initial) a elaborat acordurile Basel 1 (1988) si Basel 2 (2004) ,care impun n esenta standarde pentru masurarea riscului de

catre banci si pentru alocarea de capital pentru acoperirea acestor riscuri. Primul Acord de capital Basel 1, care acoperea riscul de credit stabilea un sistem minim de capital necesar n functie de activele ponderate de risc. Un Acord de modificare a fost eliberat n 1996 pentru acoperirea riscului de piata n functie de portofoliile de tranzactionare. 8 Desi a fost un bun punct de pornire, Basel 1 a fost foarte simplist n abordarea globala a riscului de credit. De exemplu Basel 1 nu distingea caracteristicile de risc pentru un mprumut de un an, comparativ cu un mprumut de 5 ani. Comitetul de la Basel are n vedere trei obiective pe baza carora au fost elaborate acordurile si anume: siguranta (a proteja clientii mpotriva riscului sistemic); soliditate (a asigura siguranta n sistemul bancar); eficienta (a desemna capitalul ca o functie a riscului bancar si a asigura bancile sa opereze la costuri reduse). ntr-un plan mai larg, macroeconomic, se doreste o stabilitate a pietei financiare interna tionale print-un t management mai eficient al riscului.
8

http://www.scribd.com/doc/51203330/23/III-4-1-Implementarea-Basel-II-in-Romania

17

Fata de Acordul Basel l(care lua n calcul doar riscurilede credit si de piata), Basel 2 introduce criterii noi de abordare att pentru riscul de credit ct si pentru cel operational.Pentru riscul de credit, Basel 2 pune la dispozitia bancilor trei abordari pentru calculareacapitalului minim necesar acoperirii riscului: abordarea standardizata (prin ratinguri/evaluari externe banci); abordarea pe baza de evaluari interne de fundamentare (evaluari proprii ale bancilor), abordarea avansata, pe baza evaluarii interne. Indiferent de abordarile care trebuie folosite,- cele noi sau cele modificate cerintele Acordului Basel 2 vor conduce spre schimburi importante n nevoile de resurse, n procesele interne si n arhitectura sistemului informatic bancar. Odata cu implementarea Acordului Basel 2 n Romnia au aparut o serie de inovatii ndomeniul creditarii bancare, Basel 2 actionnd conform principiului cadrului de reglementare care urmareste adaptarea managementului riscurilor n functie de particularitatile fiecarei institutii de credit (volum de activitate si caliatatea portofoliului de plasamente)." Cadrul de reglementare asigura: Senzitivitate fata de profilul de risc, volumul si gradul de sifisticare a activitatii, cu drepturi si raspunderi sporite pentru institutiile de credit. Convergenta obiectivelor interne ale institutiilor de credit (de management al riscului si de luare a deciziilor de afaceri) cu cele urmarite de autoritatile de supraveghere. Compensarea influentelor din aplicarea noilor metodologii de calcul pentru fondurile proprii si pentru determinarea cerintelor de capital pentru riscul de credit. n vederea mentinerii actualului nivel de capital sau chiar a eliberarii de capital.9

Ponderile de risc de credit specifice abordrii standard din Basel II comparativ cu Basel I (%)

http://www.scribd.com/doc/51203330/23/III-4-1-Implementarea-Basel-II-in-Romania

18

CAP. 4 Cerinele acordului Basel III10

Suntem n faa unui risc potenial n care instituiile de credit i conserv capitalul bancar i pentru a rezita n condiiile actuale i reduc activitatea de creditare, de finanare n Romnia, de care avem cea mai mare nevoie n perioada actual pentru a iei din recesiune i pentru a relua creterea economic. Veniturile pe care totui le-au realizat prin meninerea unor dobnzi active exagerat de mari i a unor comisioane nejustificate la produsele i serviciile bancare au determinat bncile, ca urmare a crizei financiare, s inoveze noi oferte de servicii bancare i s investeasc n tehnologie bancar bazat pe cele mai noi produse din domeniul IT, far a avea intenia de majorare a capitalului bancar. n toamna acestui an, ca raspuns la criza creditelor, s-au elaborat o serie de reglementari financiare stricte de Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel, care acum este format din bncile centrale i autoriti de reglementare din aproape 30 de ri. Aceste reglementri denumite Basel III ar urma s fie implementate de instituiile de credit ntr-o perioad similar cu cea parcurs de reglementrile Basel II. Organismele de supraveghere europene trebuie s monitorize atent recomandrile Basel III pentru a se evita situaia nregistrat cnd s-a implementat Basel I i cnd, prima msur a bncilor a fost s reduc creditarea. Strategia de dezvoltare a bncilor universale se refer la creterea de trei ori a capitalului minim fr a-i reduce activitatea de creditare, urmnd s-i mareasc ajustrile pentru viitoare pierderi. Astfel, cele mai disputate cerine sunt cele legate de nivelul capitalului de baz i gradul de ndatorare (leverage). Potrivit acestor recomandri bncile vor calcula un indicator ce se numete "capital conservation buffer" i va fi o cerin de capital suplimentar, peste capitalul de baz.
10

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-04.I/27_LUCIAN_ION_MEDAR.pdf

19

Totodat, n cazul bncilor n care vor fi semnalate "condiii excesive de credit" se va crea "o rezerv contraciclic", de 0-2,5%. Implementarea Basel III la nivel naional de ctre rile membre va ncepe la 1 ianuarie 2013. Pn la aceast dat bncile centrale ale Member countries must translate the rules into national laws and regulations before this date. rile membre trebuie s impun instituiilor de credit normele metodologice specifice noilor cerine i s ajusteze reglementrile naionale cu privire la ctivitatea bancar nainte de aceast dat. As of 1 January 2013, banks will be required to meet the following new minimum requirements in relation to risk-weighted assets (RWAs): Prin urmare, de la 1 ianuarie 2013, instituiile de credit vor fi obligate s ndeplineasc urmtoarele cerine minime, n raport cu activele ponderate la risc (RWAs): 3,5% capital comune / RWAs; 4,5% capital de rangul 1 / RWAs; 8,0% capitalul total / RWAs. Bncile vor fi obligate s dein o conservare de capital tampon de 2,5% pentru a rezista la perioadele viitoare de criz financiar.. Conservarea tampon de capital de 2,5 la sut se va constui pe partea de sus de capital de rangul 1 i vor fi ndeplinite cu aciuni ordinare, dup aplicarea deducerilor. Conform celor aprobate de grupul de observare, conservarea de capital tampon se poate realiza astfel: - n ianuarie 2016 = 0.625%, - n ianuarie 2017 = 1,25%, - n ianuarie 2018 = 1.875% i - n ianuarie 2019 = 2,5% .11 Scopul tamponului de conservare este de a asigura bncile s menin un tampon de capital, care pot fi folosit pentru a absorbi pierderile n timpul perioadelor de criz financiar i economic. Pentru o politic agresiv n activitatea de creditare bancile vor fi nevoite n timpul acestor perioade s se bazeze pe tamponul de capital constituit, s fie mai aproape de ratele de reglementare a capitalului i s aplice cu rspundere mangerial constrngerile pe distribuiile ctigurile. Noile standarde Basel III se deosebesc fundamental de standardele Basel I i Basel II, prin faptul c au o sfer de acoperire mult extins i c msurile sunt deopotriv microprudeniale (se adreseaz riscurilor individuale ale bncilor) i macroprudeniale (sunt destinate riscurilor manifestate la nivelul ntregului sistem bancar). Standardele din domeniul microprudenial se refer la: (i) o mbuntire a calitii bazei de capital prin creterea cerinei minime de capitaluri proprii (aciuni ordinare, rezultat financiar reportat i rezerve) i a cerinei minime de fonduri proprii de nivel 1 (capitaluri proprii i instrumente hibride), precum i prin introducerea unor criterii mai stricte de eligibilitate pentru instrumentele ce pot fi luate n considerare la determinarea fondurilor proprii de nivel 1; (ii) introducerea de cerine sporite pentru acoperirea riscurilor, cu accent pe riscurile evideniate n perioada crizei, precum expunerile din portofoliul de tranzacionare (trading book), riscul de credit al contrapartidei (CCR), expuneri securitizate i poziii din securitizare; (iii) limitarea efectului de prghie ca msur suplimentar fa de cerinele de capital calculate n funcie de risc; (iv) introducerea unor standarde internaionale de lichiditate, care s asigure pe termen scurt (30 de zile) rezistena la ocuri/ crize de lichiditate, iar pe termen lung (1 an) un profil solid al lichiditii structurale175.12 Presiunile de a respecta cerintele de capital cerute atat prin acordul Basel III, cat si de Autoritatea Bancara Europeana, ar putea conduce la restrangerea operatiunilor bancilor pe pietele din
11 12

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-04.I/27_LUCIAN_ION_MEDAR.pdf n http://image.stirileprotv.ro/media/document/60515816.pdf

20

Europa de Est, potrivit analistilor. UniCredit a anuntat deja ca intentioneaza sa-si restranga operatiunile din estul Europei, unde ocupa, in prezent, prima pozitie in randul creditorilor. Cu cateva zile inainte, Commerzbank a promis sa restrictioneze acordarea de noi credite doar la Germania si Polonia, renuntand la operatiuni similare pe celelalte piete est-europene13. Avand in vedere ca bancile vestice controleaza aproximativ trei sferturi din sistemul bancar est-european, aceasta regiune va avea cel mai mult de suferit de retragerea bancilor din pietele dezvoltate de pe pietele emergente. In timp ce Polonia si Republica Ceha raman relativ atractive, practic toate celelalte piete sunt vulnerabile in fata unei crize a creditelor, pe masura ce bancile occidentale ingheata imprumuturile, potrivit analistilor de la Financial Times. In plus, acestea incearca sa isi vanda o parte din active sau chiar divizii intregi 14 Tendinta este cu atat mai periculoasa cu cat bancile care au nevoie de cele mai mari majorari de capital sunt si cele cu prezenta puternica in regiune. In afara de UniCredit si Commerzbank, lista include Erste si Raiffeisen, ambele considerate subcapitalizate, dar si Societe Generale, care a inceput o restrangere masiva, precum si bancile elene, care nu au de ales decat sa se retraga din pozitiile de lider din unele piete din sud-estul continentului. Pana in 2012, bancile din zona euro trebuie sa-si majoreze capitalul, astfel incat sa poata face fata pierderilor cauzate de criza datoriilor. Iar acest lucru inseamna ca vor fi afectate operatiunile de pe pietele secundare.

13 14

http://www.financiare.ro/stire/Europa_de_Est,_amenintata_de_retragerea_marilor_banci_occidentale-19588.htm http://www.ziare.com/bani/banci/europa-de-est-amenintata-de-retragerea-marilor-banci-occidentale-1133903

21

Sinteza msurilor la nivelul UE (Basel III)

22

23

Concluzii
Comitetul de la Basel a propus instituiilor de supraveghere elaborarea unor norme metodologice privind armonizarea standardelor minime de lichiditate care s asigure bncilor stabilitate pe termen de o lun n perioade de criz financiar i s promoveze o elasticitate a activitii bncilor pe termen lung. Recomandrile privind adegvarea capitalul i lichiditatea au constituit subiectul unor numeroase consultri cu bncile centrale ale statelor membre i totodat s-au stabilit i elaborat noi strategii ce vor fi impuse sub o nou paradigm privind managementul instituiilor de credit. Rmne de vzut care vor fi orientrile strategice privind managementul riscurilor bancare pn n 2019 pentru asigurarea lichiditilor i ncurajarea activitilor de creditare. Inc odat situaia economic prin care trec marea majoritate a rilor lumii a scos n eviden faptul c este nevoie de instrumente de avertizare n ceea ce privete dezechilibrele macro-economice, att la nivelul unei ri ct i la nivel regional, riscul de contagiune fiind mare. Privitor la sistemele de avertizare, aceasta este una dintre componentele de baz ale cadrului de guvernan economic ce urmeaz a se implementa la nivelul Uniunii Economice i Monetare n cursul anului 2011. Propunerile legislative ale Comisiei Europene n aceast privin vizeaz introducerea unei proceduri de identificare a dezechilibrelor macroeconomice cu scopul de prevenie i corecie a acestora. n cadrul componentei preventive va exista cel mai probabil un mecanism de alert, care va presupune monitorizarea unui set de indicatori n raport cu praguri de semnal stabilite exante. n virtutea dezvoltrii unui cadru macro-prudenial i a promovrii stabilitii financiare se urmrete implementarea propunerilor Basel III privind cerinele de capital (capital tampon), care ar completa cadrul actual de monitorizare a ndatorrii. Aceste instrumente de politic macro-prudenial urmeaz a fi stabilite n raport cu deviaia raportului Credit/PIB de la evoluia pe termen lung (credit gap14). Adiional indicatorului Credit/PIB este necesar i o analiz mai detaliat a nivelului creditrii. Prin aceast msur este urmrit asigurarea rezilienei sistemului financiar i protejarea economiei reale de riscurile sistemice asociate cu perioadele de cretere excesiv a creditului. n contextul crizei financiare internaionale i ca urmare a cercetrii efectuate, sistemul bancar romnesc poate fi caracterizat printr-un nivel confortabil de solvabilitate i lichiditate, n condiiile observrii unei deteriorri a calitii activelor i ale nregistrrii unui profit modest, ca urmare a stagnrii activitii de creditare. Cerina de baz a acordului Basel III este ntrirea capitalului bancar, a lichiditii instituilor de credit i a relaiei de afaceri ntre instituiile de credit i clientele bancar care, prin folosirea creditului n limite rezonabile de risc, s dezvolte creaia monetar i s contribuie la stabilitatea financiar. Datorit inovaiilor instituiilor de credit privind oferta de produse i servicii bancare, Comitetul Basel pentru supraveghere bancar se ntrunete de regul din 10 n 10 ani, aa cum se observ din evoluia Acordului Basel i impune permanent o nou disciplin bancar. Scopul acordului "Basel III" este de a oferi pe pia o imagine mai bun a lichiditii instituiilor de credit cu privire la riscurile asumate, creditnd. Intrirea capitalului bancar i asigurarea stabilitii activitilor bancare este necesar pentru faptul c instituiile de credit se afl la intersecia activitilor economice.

24

BIBLIOGRAFIE

1 . http://image.stirileprotv.ro/media/document/60515816.pdf 2. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-04.I/27_LUCIAN_ION_MEDAR.pdf 3. http://www.scribd.com/doc/51203330/23/III-4-1-Implementarea-Basel-II-in-Romania 4. Asociaia Romn a Bncilor, Proiecte, http://www.arb.ro/proiecte.php?id=3&c=Aplicarea- prevederilor-nouluiacord-de-capital---Basel-II-

5. http://www.upm.ro/facultati_departamente/ea/RePEc/oeconomica/08/oeconomica0801_0 3.pdf . 6.http://www.financiare.ro/stire/Europa_de_Est,_amenintata_de_retragerea_marilor_banci _occidentale-19588.htm 7.http://www.ziare.com/bani/banci/europa-de-est-amenintata-de-retragerea-marilorbanci-occidentale-1133903 8. www.bnr.ro 9. http://www.ecol.ro/files/pdf/Criza-economica.ECOL.pdf

25