Proiect Agrochimie

Tema proiectului
Pe un teren in suprafaa de 15 ha in care predomina tipul de sol citat mai jos si caracterizat prin indicii agrochimici enuntati (vezi tabelul) se practice o cultura de ceapa Elemente nutritive in forme accesibile Tip sol pH(H20) IN PALppm KALppm 160 Ca Mgpp Spp Fepp B pp m m m ppm m 15 5 2,9 6 Mn Zn ppm ppm 110 15

luviso 4,6 l albic

2, 5 65

Densitatea aparenta (Da) = 1,37 g/cm3 Coninut in argila = 28%; Alte date : Coninut total de azot din gunoiul de grajd = 0,4%; Coeficienii stabilti experimental pe culturi si grupe de culturi pentru calculul DIO (t/ha) a = 25 b = 25 Limitele superioare ctre care tind dozele de ingrasaminte produse industrial in cazul unor nivele ridicate ale recoltei scontate Rs sunt: pentru azot (N)= 1345; pentru fosfor (P) = 170; pentru potasiu (K)= 200; Parametrii regresiiior stabititi pe cale experimentala, pentru calculul dozelor de ingrasaminte produse industrial sunt: a pentru azot = 0,85; a pentru fosfor = 0,35; a pentru potasiu = 0,60; b pentru azot = 0,28; b pentru fosfor = 16,0; b pentru potasiu = 45,0; c pentru azot = 0,060; c pentru fosfor = 0,065; c pentru potasiu = 0,070; FCDF calculat din anul precedent = 1,43(pt.N); 1,6-7(pt.P); 1,1(ptK) Rs (kg/ha) = 10000 Pentru acest tip de sol si pentru aceasta cultura propunei soluii de fertilizare organica sl chimica (NPK).

Cuprins Capitolul I Chimizarea agriculturii in contextul societii contemporane

1.1.Cai si mijloace de sporire a produciei agricole 1.2.Ingrasamintele, mijloc esenial de sporire a produciei

Capitolul II Indici agrochimici ce caracterizeaz starea de fertilitate a solului

2.1. Reacia solului(pH-ul) 2.2.Caracterizarea strii de aprovizionare cu N si P 2.3.Caracterizarea strii de aprovizionare cu K 2.4.Caracterizarea strii de aprovizionare cu microelemente

Capitolul III Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea culturii de ceapa

3.1.Particularitile de nutriie ale speciei 3.2.Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea organica 3.3.Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea chimica

Capitolul IV Stabilirea dozelor de ngrminte chimice si organice in funcie de principalii indici grochmici
4.1.Principii de stabilire a dozelor de ingrasaminte chimice si organice pentru cultura de ceapa 4.2.Modele matematice de stabilire a dozelor optim experimentale de ingrasaminte pentru cultura de ceapa 4.3.Ingrminte chimice si organice folosite 4.4.Epoci si metode de aplicare a ingrasamintelor 4.5.Stabilirea necesarului de ingrasaminte chimice si organice

Concluzii si recomandri Bibliografie

Capitolul I: Chimizarea agriculturii in contextul societii contemporane

1.1.

Cai simijloace de sporire a produciei agricole

Problema asigurarii hranei omenirii este din ce in ce mai serioasa odata cu creterea exploziva a populaiei globului. Singurile solutiii care sa amelioreze aceata problema delicata este extinderea suprafeelor agricole si in special cele de teren arabil, prin luarea in cultura de noi terenuri, sporirea produciei agricole pe suprafee de teren arabil deja existente, prin masuri tehnologice de intensivizare a agriculturii cum ar fi: chimizarea si irigarea. Un rol important in sporirea si aigurarea produciei agricole il au pesticidele. Se estimeaz ca annual pe glob datorita bolilor si duntorilor se pierd, numai la ceriale o cantitate de 340 milioane tone, cantitate suficienta pentru a hrni un miliard de oameni pe termen de 1 an. Gradul de intensivizare a agriculturii se apreciaz si dupa consumul de ingrasaminte care revine pe cap de locuitor, deoarece s-a constatat ca aceasta se coreleaz direct cu producia de cereale pe cap de locuitor. De aceea decalajele in lume sunt foarte mari: 162 kg de ingrasaminte pe cap de locuitor in Noua Zeelanda si 1,9 kg in Indonezia. Pe baza suprafeelor prognozate de Ministerul Agriculturii pentru perioada 2003-2010 si a consumurilor specifice de ingrasaminte chimice a fi utilizate se apreciaz ca in perioada respectiva consumul intern de ingrasaminte va inregistra urmtoarea evoluie :

Tabel 1: Consumurilor specifice de ingrasaminte

Anul Gradul de fertilizare (kg SA/ha) 225,5 91,4 227,1 107,6 269,1 235,8 Cantitatea totala (mii tone NPK) 2.095 850 2.110 1.000 2.500 2.200 Din care : (mii tone substana activa) Azot Fosfor Potasiu 1.000 550 1.005 600 1.200 1.100 720 250 725 330 850 800 375 50 380 70 450 300

2003

I n 2004 I n 2010 I II

(www.maap.ro)

1.2.Ingrasamintele, mijloc esenial de sporire a produciei agricole

Obtinerea unor productii agricole si horticole superioare cantitativ si calitativ, in contextul cresterii fertilitatii solurilor si implicit al protectiei reale ale agroecosistemelor, constituie obiective majore ale agriculturii moderne. In realizarea acestor obiective folosirea corecta a ingrasamintelor si amendamentelor este una dintre cele mai eficiente si profitabile masuri, care, fundamentata stiintific si sub un riguros control agrochimic si tehno-logic, modifica substantial nivelul cantitativ si calitatea produselor agricole consumabile si asigura o evolutie favorabila fertilitatii solurilor. [1] In ultimii 30 de ani, productia aproape s-a dublat la fiecare 10 ani. Capacitatea mondiala de producie instalata este mult mai mare si cu toata criza enrgetica are tendine de cretere. Ca urmare cea mai eficienta msura in vederea creterii potenialului productiv al solului este administrarea de ingrasamine sau altfel spus adugarea de substane minerale, sprijinind astfel necesitile de cretere a plantelor ceea ce conduce la sporirea productivitii. Dup studiile ntreprinse de F.A.Q. (Organizaia Naiunilor Unite Pentru Alimentaie i Agricultur) se estimeaz astzi c n ntreaga lume 30% din alimentele de origine vegetal provin din sporirea produciei datorit ngrmintelor chimice. n medie o ton de ngrminte chimice NPK(substan activ) duce la
5

obinerea a 10 tone de produse agro-alimentare, datorit recoltelor mari ce se obin. n ara noastr, prin intrarea n funciune a unor noi combinate de ngrminte chimice, cantitile de ngrminte folosite n agricultur au crescut an de an. Folosirea ngrmintelor este deosebit de necesar i util pe toate terenurile ameliorate prin lucrri de mbuntiri funciare, cunoscut fiind faptul c apa i ngrmintele i amplific reciproc aciunea. Folosirea ngrmintelor pe terenurile ameliorate, n afara aportului de substane nutritive, mbuntete nsuirile fizico-chimice i biologice ale solului, fcnd s sporeasc eficiena lucrrilor de mbuntiri funciare. Pe msur ce agricultura se intensific i se modernizeaz, beneficiind, printre altele, i de cantiti sporite de ngrminte, folosirea acestora presupune cunotine mai bogate sub toate aspectele. Dat fiind importana ngrmintelor n etapa actual se impune cunoaterea acestora i a ntregului complex de factori care influeneaz folosirea lor raional de ctre toi specialitii din agricultur. Folosirea unui ingrasamant adecvat fiecrui tip de cultura, bine si la timp administrat asigura o cretere a productivitii cu 50%, chiar 80%. (AvarvareiJ.,Agrochimie,1997). Tabel 2 : Cretere a productivitii pe ani in functie de ingrasaminte
Total ingrasaminte chimice din care: Cu azot [mii tone SA] Cu fosfor[mii tone SA] Cu potasiu[mii tone SA] 2002 1.815 1.490 225 100 2004 2.530 1.860 530 140 2010 2.530 1.860 530 140

(www.ccir.ro)

Capitolul II: Indici agrochlmici ce caracterizeaz starea de fertilitate a solului

2.1.Reacia solului(pH-ul)
Se numete pH, logaritmul zecimal negativ al activitatii (concentratiei active) a ionilor de H+ dintr-o soluie: pH=-log(H+) sau pH=-log aH+ in care: a = concentratia activa a ionilor de H+ Tabelul 3: Limitele de pH in H20
Limitele de pH(H20) <5 5,01-5,80 5,81-6,80 6,81-7,20 7,21-8,40 >8,40 Reacia solului Puternic acida Moderat acida Slab acida Neutra Slab alcalina Moderat,puternic alcalina

pH-ul este o marime caracteristica solutiilor apoase. Pentru ca solul contine si el apa, a fost impartit in fuctie de valoarea acestui pH in trei mari

categorii: acide, neutre si alcaline. Desigur, este vorba de o materie organica si nu vom intalni soluri cu pH aflat intr-o extrema sau alta, decat poate in cazul prezentei unor puternice surse de poluare. In general, pamantul are un pH cuprins intre 4 si 8. Dincolo de aceste valori, mai jos de patru si mai sus de opt plantele se usuca rapid. Tipuri de soluri in functie de pH: * soluri acide: pH = 4,5 6 * soluri slab acide: pH = 6 6,5 * soluri neutre: pH = 6,5 7,2 * soluri alcaline (saraturate): pH = 7,5 8
7

Se observa ca plantele suporta mai degraba un sol acid, decat unul alcalin. In mod curent, solurile cu pH mai mare de 7,2 se numesc saraturi, deoarece contin in structura lor foarte multe saruri cu sodiu, magneziu, potasiu si clor. Majoritatea plantelor cultivate prefera soluri neutre si slab acide. Exista si exceptii, despre ele va voi vorbi insa in articolul de maine. O forma inedita de comportament are hortensia, care isi schimba culoarea florilor in functie de aciditatea solului. [2] In cazul de fata pH (H20) = 4,6, solul este acid, majoritatea insusirilor fizicochimice nu sunt prielnice dezvoltarii planelor. De aceea se impune amendarea cu CaC03 si CaO, deoarece activitatea mare a ionilor de H+ determina o solubilitate puternica a ionilor de Al3+.

2.2.Caracterizarea strii de aprovizionare cu azot si fosfor

Indicele de azot (IN) este un indice sintetic de apreciere a strii de aprovizionare a solului cu azot accesibil plantelor. Acest indice se estimeaz pe baza valorii coninutului de humus si a gradului de saturaie in baze.

IN = H %
H=continutul de humus(%)

SB 100 SB + Ah

Ah=aciditatea hidrolitica,in me/100g sol SB=suma bazelor schimbabile,in me/100 g sol

S-au stabilit urmtoarele norme conventionale de apreciere a strii de asigurare cu azot al solurilor: -soluri slabe in azot cu H<3% si cu IN<2;

-soluri cu coninut mediu de azot cu 3<H<6% si 2<IN<4; -soluri bine asigurate cu azot cu H>6% si IN>4. In cazul de fata IN = 2,5, se ncadreaz la soluri cu coninut mediu de azot. Pe solurile acide se vor folosi ingrasaminte cu reacie fiziologica neutral (uree, nitrocalcar) si ingrasaminte cu reacie fiziologica alcalina (azotat de sodiu, azotat de calciu). Azotul favorizeaz creterea organelor vegetative ale plantelor de ceapa, dar in cantiti prea mari devine duntor in sensul creterii excesive a frunzelor in detrimentul bulbului, duce la incoltirea bulbilor si creterea proporiei de putrezire in timpul pstrrii. Fosforul favorizeaz creterea rdcinilor ,se gsete n sol sub forma de sruri fosfatice, uor sau greu solubile si sub forma organica. Pe solurile puternic acide ,cu mult aluminiu se impune administrarea unor doze mai mari de ingrasaminte fosfatice,pentru a inlatura carena de fosfor,reducand prin aceasta si toxicitatea aluminiului,in urma blocrii lui sub forma de fosfat de aluminiu. Fosforul accesibil plantelor, solubil n soluia de acetat-lactat de amoniu (P-ALppm = 65) si la un pH=4,6 starea de asigurare cu fosfor accesibil este slaba in cazul de fata. Pe solurile acide se vor folosi ingrasaminte cu reacia fiziologica bazica (Zgura lui Thomas, fosforite activate). Azotul total din sol, se interpreteaz n acord cu urmtoarele intervale de coninut: Tabelul 4: Interpretarea azotului total din sol
Aprecierea nivelului de coninut foarte mic mic mijlociu mare % N total < 0,100 0,100 - 0,140 0,141 - 0,270 0,271 - 0,600

Lucrarea 10

2.3. Caracterizarea strii de aprovizionare cu potasiu

Potasiul este cationul predominant n planta. El se gsete sub forma ionul K+ liber mai ales in zonele cu metabolism intens, de exemplu meristemele primare, cambiul, embrionul semintelor, fructele in formare. Are rol esenial in formarea proteinelor, in caz de carena in potasiu in plante se acumuleaz cantiti mari de nitrati si aminiacizi liberi. Pentru interpretarea coninutului de K mobil din sol, solubil n soluia de acetat-lactat de amoniu (K-AL = 160ppm) si la un pH = 4,6, stare de asigurare cu potasiu mobil este mijlocie in cazul de fata. De exemplu ceapa, cartoful, castraveti, fasolea, pepenii, tomatele si salata nu suporta clorul si ca urmare la aceste culturi nu trebuie folosite ingrasaminte potasice ce conin clor (KCl, sarea potasica, silvinit), ingrasamintele sub forma de sulfat de potasiu polihalit sunt propice pentru asfel de culturi. Caracterizarea ingrasamintelor potasice: - Saruri potasice brute; - Saruri potasice concentrate; - Deseuri industriale. Cele mai frecvente ingraaminte folosite sunt sarurile potasice concentrate, din care amintim: - Clorra de potasiu (KCl); - Sarea potasica silvinit (KClNaCl) kainit (KClMgSO43H2O)
-

Sulfat de potasiu (K2SO4)

Tabelul 5:

10

Coninutul de potasiu accesibil pe adncimea de 0-50 cm, n solurile din Romnia

Coninut n KAL, mg/kg Extrem de sczut: < 41 mg/kg Foarte sczut: 41-65 mg/kg Sczut: 66-130 mg/kg Mediu: 131-200 mg/kg Mare: 201-300 mg/kg Foarte mare: > 300 mg/kg Procente din suprafaa total 6,05 11,36 39,49 25,90 12,83 4,55

Lucrarea 9 Date obinute din Sistemul de monitorizare a calitii solului Acesta este un aspect foarte important de semnalat cci exist concepia c nu sunt probleme n ceea ce privete aprovizionarea solului cu potasiu i c nu este necesar aplicarea ca ngrmnt a acestuia. Din cercetrile efectuate rezult clar c dup un anumit numr de ani trebuie intervenit i cu ngrminte cu potasiu, deoarece solul este srcit prin exportul acestui element odat cu recolta. Dozele de potasiu (40, 80 i 120 kg K2O/ha) aplicate fr ngrminte cu azot i fosfor contribuie la creterea n timp a coninutului de potasiu mobil din sol de la 233-236 ppm la pn la 248-284 ppm.

2.4. Caracterizarea strii de aprovizionare cu microelemente

Microelementele sunt consumate de ctre planta in cantiti foarte mici, importanta lor in nutriia plantelor este mare ca urmare a rolului lor complex in procesele metabolice.

Fierul Cantitile de fier care se gsesc in soluia solului sunt foarte mici, in
11

comparaie cu fierul total si variaz cu tipul de sol, pH-ul, textura si gradul de saturaie in baze, fiind cuprins intre l,5-19 ppm Fe. Insuficienta fierului in nutriia plantelor, determina cloroza ferica, frecvent in solurile care contin < 3ppm. In cazul de fata Fe = 2,9 ppm, este aproape de limita insuficientei. Tinand cont de consumul in elemente nutritive, ceapa are un consum mijlociu. Rezultate bune dau stropirile foliare, atunci cand apar simptomele de cloroza la plante. Se poate folosi sulfatul de fier, chelatii de fier, de tipul Fe-EDTA. In scopul caracterizrii potenialului solurilor n ceea ce privete apariia fenomenului de cloroza feric, se folosesc ca parametri calciul activ i indicele puterii de clorozare. Indicele puterii de clorozare (IPC), este dat de raportul dintre calciu activ i fierul uor extractibil.

%CaCOactiv 104 IPC = 100 [Fesoiubitl ]2 ppm

Valoarea IPC, este cuprins ntre 0 i 200. In funcie de indice potenialul de clorozare a solului se apreciaz astfel: - IPC < 5 - solurile nu au putere de clorozare; - IPC cuprins 6-10 - potenial clorozant sczut; - IPC cuprins 11-25 - potenial clorozant mijlociu; - IPC cuprins 26-50 - potenial clorozant ridicat: - IPC > 51 - soluri cu potenial clorozant foarte ridicat. Produsele utilizate ca ingrasaminte cu fier in scopul combaterii carentei de fier (cloroza):
-

Sulfatul de fier (FeSO47H2O) cunoscut si sub denumirea de Chelatii de fier reprezinta o grupa de compusi complesi organo-

calaican minerali.

12

Oxidul fieros (FeO) Sulfat fieros de amoniu ((NH4)2 SO4 FeSO46H2O)

Manganul Mediul acid favorizeaz combinaiile solubile ale manganului bivalent Mn 2+. In cazul nostru coninutul de Mn = 110 ppm, starea de aprovizionare este foarte buna si nu mai este nevoie de fertilizare. Dupa aciunea favorabila a manganului asupra creterii si dezvoltarii, ceapa este foarte sensibila. Manganul este absorbit pe cale metabolica ar transportul prin xilen se face sub actiunea unor molecule transportare cu caracter peptidic. Continutul plantelor in Mn variaza in limite largi (8 400 ppm ). Ca si in cazul fierului, manganul este un element activ putin mobil in planta. Din aceasta cauza carenta se manifesta la frunzele foarte tinere ale plantelor, astfel celulele frunzelor cu carenta raman foarte mici. In cazul in care solul contine un exces de Mn solubil, acesta devine toxic. Insficientele de Mn pot fi inlaturate printr-o serie de cai: -

ingrazaminte cu reactie fiziologica acida (sulfat de amoniu, stropirile anticriptogramice cu Maneb (fungicid ce contine superfosfatul micsoreaza mobilitatea Mn divalent din sol Sulfatul de Mn (MnSO4 4H2O)

KCl) maresc mobilitatea Mn din sol; 20% Mn in produsil activ) Ingrazaminte cu Mn: - Zgurile feromagnetice - Oxid manganos (MnO)
-

Carbonat de mangan (MnCO3)

13

Zincul Zincul este indispensabil pentru plante. Plantele preiau zincul din sol sub forma de ion de zinc, Zn2+. Procesul de absorbie a zincului se reduce puternic in cazul temperaturilor sczute, in cazul condiiilor de anaerobioza. Zincul accesibil plantelor este intre 0,4 - 9,4 ppm . In cazul de fata aprovizioarea in zinc accesibil = 15 ppm, deci starea de aprovizionare este foarte buna. Daca ar fi fost carena, se fertilizeaz cu sulfat de zinc heptahidratat. Ceapa are o sensibilitate moderata fata de carena in zinc.

ICZn =

Zn(12, 71 1,53)g 100 P-AL

Zn, P-AL= continutul solului in Zn si fosfor mobil (ppm) Ingrasamintele cu zinc:

- sulfatul de zinc, ZnSO47H2O - chelatii cu zinc Na2Zn=EDTA(14%Zn) sau NaZn=HEDTA(9%Zn)

Borul Borul este unul din cele mai importante microelemente pentru nutriia plantelor. Organele care conin mai mult bor sunt cele de reproducere (antere, stii, stigmat, ovar). In cazul de fata aprovizionarea in bor accesil = 6 ppm, rezultand o starea de aprovizinare foarte buna. La plantele legumicole borul accesibil trebuie sa fie pana la 0,6 ppm dar ceapa se incadreaza in grupa plantelor tolerante la bor. Ingrazamintele cu Bor: - Boraxul (Na2B4O710H2O) este sarea de sodiu a acidului tetraboric - Tetraboratul de sodiu (Na2B4O75H2O) - Penta boratul de sodiu (Na2B10O1610H2O) - Acidul Boric (H3BO3) - Slamul de bor

14

Capitolul III. Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea culturii de ceapa

3.1.Particularitatile de nutriie ale speciei
Ceapa este una din cele mai rentabile specii legumicole, daca se reuseste sa se aplice toate verigile, de la infiintarea culturii la recoltare, din cadrul unei tehnologii moderne. Profitul obtinut va fi cu atat mai mare cu cat se va obtine o productie ridicata si de calitate, cu cheltuieli cat mai scazute. In prezent, cea mai raspandita tehnologie de cultivare a cepei este cea prin arpagic (cca 70% din suprafata cultivata cu ceapa), cu toate ca aceasta metoda este cea mai putin eficienta economic, drept pentru care a fost cu multi ani in urma abandonata de catre toate tarile mari cultivatoare de ceapa, tari cu o agricultura moderna. Ceapa, specie legumicola bienala sau trienala, ce face parte din grupa legumelor bulboase, este una din cele mai raspandite legume, care s-a cultivat din cele mai vechi timpuri datorita calitatii sale alimentare, condimentare si fitoncide.Este prezenta aproape zilnic in alimentatie pe tot timpul anului si in arta culinara, reprezentand in acelasi timp si o materie prima importanta pentru industria conservelor de legume, peste sau carne, ca si pentru industria de medicamente. Cultivarea cepei ca planta alimentara si medicinala dateaza de foarte multi ani, inca din antichitate. Cu cel putin 6000 de ani i.Hr., ceapa a inceput sa se cultive in Egipt, pe Valea Nilului, de unde a trecut in Grecia antica si Imperiul Roman, iar de acolo s-a raspandit in toata Europa, astfel incat din intreaga suprafata cultivata cu ceapa, circa o treime se afla pe acest continent. Ceapa este o specie pretenioasa la consumul de elemente nutritive, reacionnd puternic atat in cazul deficitului, cat si a excesului de elemente nutritive. Pentru realizarea unei tone de bulbi, plantele de ceapa extrag din sol si consuma 3kg N, l,2kg P2O5, 4,8kg K20, l,8kg CaO substana activa.
15

Azotul favorizeaz creterea organelor vegetative ale plantelor de ceapa, dar in cantiti prea mari devine duntor in sensul creterii excesive a frunzelor in detrimentul bulbului, duce la incoltirea bulbilor si creterea proporiei de putrezire in timpul pstrrii. Fosforul favorizeaz creterea rdcinilor, iar potasiul migrarea substanelor nutritive din frunze si depunerea lor in bulbi, sub forma de rezerve, mrind capacitatea de pstrare a bulbilor. [5, pag 562]

3.2. Stadiul cercetarilor cu privire la fertilizarea organica

Gunoiul de grajd,exercita o aciune complexa asupra solului reprezentnd un ingrasamant de neinlocuit in agricultura. Pe orice tip de sol pe care se cultiva ceapa, nu da rezultate bune fertilizarea cu cantiti mari de gunoi de grajd proaspt in anul cultivarii. Ceapa folosete efectul remanent al gunoiului de grajd. Tabelul 6: Influena gunoiului de grajd asupra acumulrii humusului n sol
Tratamentul Nefertilizat 20 t gunoi de grajd 40 t gunoi de grajd 60 t gunoi de grajd Carbon total % Carbon solubil % Carbon n acizi humici % 1,67 1,85 1,86 1,96 0,76 0,80 0,82 0,84 0,54 0,58 0,59 0,60

Valoarea gunoiului de grajd a fost scoas n eviden n experienele de lung durat (tabelul 4). S-a remarcat faptul c gunoiul particip mai activ dect resturile vegetale (paie i coceni) n procesele de humificare (coeficient de hu-mificare de 0,38 fa de 0,19) Transportul si mprastierea gunoiului fermentat n platforma se face cnd poate fi imediat ncorporat. Gunoiul mai puin fermentat se ncorporeaz la 18-20cm si se amesteca bine cu solul. In primul an azotul din gunoi este asimilat n proporie de 20-

16

25%, fosforul din gunoi este asimilat n proporie de 30-40%, potasiu din gunoi este asimilat n proporie de 60-70%. Eficienta gunoiului este mai mare daca se administreaz mpreuna cu ngrasamintele fosfatice. Se mai pot da si srurile potasice impreuna cu gunoiul. . [5, pag320].

3.3.Stadiul cercetrilor cu privire la fertilizarea chimica

Pentru realizarea unei tone de bulbi, plantele de ceapa extrag din sol si consuma 3 kg N, l,2 kg P205, 4,8 kg K20, l,8 kg CaO substana activa. De asemenea, dozele si momentele de aplicare a ingrasamintelor difer si in funcie de tehnologia aplicata: daca cultura se infiinteaza in toamna sau in primvara. In cazul semnatului din toamna unui sol obinuit i se va administra inaintea semnatului 50-60kg P 205/ha, 180 kg K 20/ha si 65kg N/ha. In cazul in care se seamn cu o semntoare prevzuta cu fertilizatoare, atunci se recomanda ca azotul sa se administreze o data cu semnatul localizat pe rand, nu mai mult de 50kg azotat de amoniu la hectar. Recomandam a se folosi doar 1/3 de N inainte de semnat sau in momentul semnatului si 2/3 cand plantele pornesc din nou in cretere dupa perioada de iarna, la inceputul lunii martie 30kg N/ha, si apoi la jumtatea lunii aprilie 55kg N/ha. Plantele pot intra in iarna cu un sistem radicular puternic si un habit scurt. Daca se folosete in toamna prea mult azot, acesta poate reduce rezistenta la inghet a plantelor. Trebuie avut grija la fertilizarea cu potasiu deoarece acest element mineral este necesar pentru toleranta la inghet. In cazul semnatului din primvara recomandam aplicarea azotului in etape: 2/3 inainte de semnat sau o data cu semnatul si 1/3 cand plantele de ceapa au atins o inaltime de aproximativ l0 cm. Aplicarea unei cantiti mici de N inainte de semnat va avea ca rezultat

17

obinerea unor plante tinere neuniforme. Azotul in exces poate cauza gtuiri si ingrosari ale frunzelor, foliaj abundent, precum si bulbi mici si de o calitate mai slaba ce nu garanteaz o pstrare buna. Aceti bulbi sunt de asemenea mai uor atacai de boli. Lipsa fosforului asimilabil din soluia solului poate cauza o slaba maturizare a plantelor. In acord cu rezultatele analizelor de sol se pot administra 200-220 kg P205/ha atunci cand solul este foarte srac in fosfor. In mod normal se vor adminstra 90-120kg P205/ha. Pentru aceasta se recomanda 450-500 kg superfosfat/ha. Absenta potasiului din sol poate cauza incetinirea creterii, ingrosarea gatului, un verde foarte inchis si apariia unor necroze pe marginile frunzelor imbatranite. Se pot administra peste 440kg K20/ha pe solurile fara potasiu disponibil. Normal se administreaz 200-225kg K20/ha, ceea ce reprezint aproximativ 550kg sulfat de potasiu si 30% magneziu necesar pentru echilibru cu potasiu. Lipsa magneziului disponibil se observa foarte bine atunci cand foliajul este redus, cu frunze atrnate si striaii galbene pe frunze. Deficienta de magneziu se poate manifesta pe solurile calcaroase uoare si pe solurile cu prea mult fosfor. O fertilizare foliara cu 1,5% soluie de sulfat de magneziu, aplicata seara inainte de apusul soarelui va preveni apariia unor simptome nedorite pe frunze si poate rectifica deficitul. [5, pag 333].

18

Capitolul IV. Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice si organice in functie de principali indici agrochimici

4.1.Principii de stabilire a dozelor de ngrminte chimice si organice pentru cultura de ceapa Un procedeu practic pentru stabilirea dozei de ingrasamant , care tine seama de particularitile speciei, de sarcinile de productie, de indici agrochimici si de factorii de mediu este sintetizt in urmtoarea formula:

Doza kg/ha s.a=(Pg*B5*F)(CSP/Ca)*H*Icd*T

Unde: Pg - potenial genetic de producie al soiului sau variaiei hibride in kg/ha produs principal Bs - nota de bonitare al solului,corespunzatoare plantei cultivate F-indicele de favorabilitate ecologica pentru planta respective CSP-consumul specific in kg(N,P,K) pe tona de produs Cu - coeficient de utilizare de ctre planta a ingrasamantului, Icd - indicele de corecie a dozei T-coeficient tehnologic H-adancimea stratului de sol Consumul specific mediu pentru o tona de produs principal,1a ceapa: N=3 kg pentru o tona P = l,2 kg pentru o tona K = 2 kg pentru o tona

19

4.2.Modele matematice de stabilire a dozelor optim economice de ngrminte pentru cultura de ceapa
Dozele optim economice de substane nutritive din ingrasamntele chimice produse industrial,care urmeaz a fi aplicate in scopul completrii surselor naturalele calculeaz cu ajutorul relaiei:

DOE , kgs.a.ha( N , P O5 , K2 O) = 2
Unde:

log(2,3g g Ce Rs

VUPp + VURs ) ef CUI (E + E ) s o Ce

Ce-coeficientul de aciune al substanelor nutritive asupra recoltelor, determinat prin experiene de camp; Rs-recolta scontata a se obtine, kg/ha; VURp si VURs-valorile unitare (preturile) ale produselor vegetale primare (p) si seculdare (s), lei/kg; CUI-ingrasaminte pe unitate de suprafaa activa, lei/kg s.a.; Es-aportul eficient de substane nutritive din sol;
ef Eo -aportul eficient de substane nutritive din ingrasamintele chimice.

In situaia in care cantitile de ingrasaminte,sunt mai mici dect necesarul optim economic al fermei,stabilirea prioritilor de fertilizare a culturilor cu DOE, poate fi fcuta cu ajutorul unor indici de optimizare (IO) care rezulta la calcularea DOE si anume:

ION = log(2,3g N g s C R

VUPp + VURs ) CN CS CUN VUPp + VURs ) CP CS CUP

20

IOP = log(2,3g P g s C R

IOK = log(2,3g K g s C R

VUPp + VURs ) CK CS CUK

Aceti indici de optimizare se stabilesc pentru fiecare cultura si pentru fiecare tarla, dupa care se face suma:

IO = ION + IOP + IOK

Ingrasamintele cu microelemente se aplica periodic, in scopul prevenirii unor carene sau dereglri de nutriie. -pentru bor

DOS de B, kg / ha = (3 3ab ) (b b / Ag ) ( d e / DOEN )

Unde: a,b,c,d,e -parametrii regresiilor stabilii experimental; B-continutul solului in bor hidrosolubil(ppm); Ag%-continutul de argila din stratul arabil de sol; DOEN-doza optima economica de azot ce urmeaz a fi aplicata -pentru molibden

DOS de Mo, kg / ha = 10 10a IRPM

Unde: IRPM-indicele reaciei fosfatilor mobili a-parametru stabilit experimental

IRPM =

90 10 pH P AL

-pentru Zinc

DOS de Zn, kg / ha = 10 10a ICZn

21

Unde: b-parametru stabilit experimental ICZn=indicele carenei de zinc

ICZn =

Zn FR 100 P AL

Aceste doua relaii limiteaz dozele de zinc la maximum 9 kg la ha.

Stabilirea dozelor de ingrasaminte chimice:

Pentru ingrasamintele chimice calcularea dozelor se face lund in considerare nevoia de a obine recolta scontata si un nivel de calitate ridicat al acesteia.

DOExp/ha(N,P2O5,K2O)=A(l-10-c*Rs)(a+b/IA)
unde: DOExp,kg/ha-doza optima experimentala; A-este o limit superioara spre care tinde DOExp, n cazul unor nivele ridicate ale Rs(ptr NPK). In condiiile de fat avem: pentru N:A=1345; P:A=170; K:A = 200; a,b,c-parametrii regresiilor stabilii experimental. IA-indici agrochimici care caracterizeaz starea de fertilitate a solului (IN,PAL,K-AL) n cazul de fa,avem:

DOExp kg s.a/ha,N=1345(l-100,06*10)(0,85+0.28/2,5)=112,9kg/ha DOExp kg s.a/ha,P=170(l-100,065*10)(0,35+16,0/65)= 79,05kg/ha DOExp kg s.a/ha,K=200(l-100,07*10)(0,6+45,0/160)= 45 kg/ha

22

FCDF calculat din anul precedent: 1,43 *N= 1,43 * 112,9=16 1 ,5 kg/ha 1,6*P=1,6*79,05=126,5 kg/ha 1,1*K=1,2*45=54 kg/ha

Stabilirea dozelor de ingrasaminte organice

Eficienta gunoiului de grajd depinde nu numai de doza folosita ci si de metodele de administrare. In principiu, se recomanda ca gunoiul de grajd sa fie folosit in doze moderate sau mai mici si mai des dect in doze mari aplicate la intervale mari de timp.

DO, t/ha =( a +a/IN )*(1,45 -8/A%)*(Rs/b)*(0,45/Nt)

Unde: IN-indicele de azot al solului din stratul arabil; A-continutul de argila din sol,(%); Rs-recolta scontata a se obtine,t/ha; Nt-continutul total de din ngrmntul organic, exprimat in procente din masa umeda a ngrmntului; a,b-coeficienti stabilii experimental pentru culturi si grupe de culturi

DO,t/ha=(25+25/2,5)*(1,45-8/28)*(10/25)*(0,45/0,4) =(25+10)*(l,45-0,28)*0,4*1,12=18,34t/ha

Intervalul optim de timp (IOT) in ani,intre doua fertilizri cu ingrasaminte organice naturale, pe acelai teren, se mrete proporional cu indicele de azot al solului:

IOT=1+IN=1+2,5=3,5 ani

23

4.3.Ingrasaminte chimice si organice folosite

Pe solul acid am folosit ingrasaminte cu reacie fiziologica neutra (uree, nitrocalcar) si ingrasaminte cu reacie fiziologica alcalina (azotat de sodiu (15-16 %N), azotat de cakiu (12-14%N). Dintre ingrasamintele cu fosfor am folosit Zgura lui Thomas, fosforite activate (au o reacie fiziologica bazica). De exemplu ceapa, cartoful, castraveti, fasolea, pepenii, tomatele, salata, nu suporta clorul si ca urmare la aceste culturi nu trebuie folosite ingrasaminte potasice ce conin clor(KCl,sarea potasica, silvinit),ci cele sub forma de sulfat de potasiu polihalit. Rezultate bune dau stropirile foliare, atunci cand apar simptomele de cloroza la plante. Am folosit sulfatul de fier, chelatii de fier, de tipul Fe-EDTA.

4.4.Epoci si metode de aplicare a ngrmintelor

Eficienta ngrmintelor este condiionata nu numai de de tipul de ingrasaminte, ci si de metoda de aplicare si epoca de administrare. Pentru ca plantele legumicole sa gseasc substanele nutritive atunci cand au nevoie, ingrasamintele se administreaz in doze anuale, in mai multe etape. Adncimea de incorporare a ngrmintelor in sol variaz in raport cu nivelul de rspndire a rdcinilor plantelor. In raport cu epoca de administrare se disting 3 metode de aplicare a ngrmintelor: l).Fertilizarea de baza consta in incorporarea ngrmintelor in sol,inainte de semnat sau plantat. Toamna se adminstreaza ingrasamintele organice semidescompuse si cele minerale greu solubile, iar primavera, ingrasamintele organice bine descompuse si ingrasamintele minerale greu si uor solubile.

24

2).Fertilizarea odat cu semanatul(plantatul), se folosete mai rar si are drept scop asigurarea nutriiei plantelor in condiii optime in primele 20-30 zile de la rasadire. In cazul semnatului mecanic se folosesc pentru fertilizare ingrasaminte minerale, iar in cazul semnatului si plantatului manual vom folosi ingrasamintele minerale si organice bine descompuse. Daca aceasta metoda se aplica local (la cuib) ingrasamintele se amesteca bine cu pmntul pentru a nu crea concentraii prea ridicate,daunatoare plantelor. 3).Fertilizarea faziala are drept scop completarea cerinelor plantelor legumicole in anumite elemente nutritive, pe faze de vegetaie. Ingrasamintele pot fi aplicate radicular sau extraradicular (foliar).

4.5.Stabilirea necesarului de ingrasaminte chimice si organice

Suprafaa pe care se cultiv ceapa este de 15 ha

DO,t/ha=18,34 t/ha, pentru suprafaa cultivata avem nevoie de 275,1 t

(18,34*15=275, l t) de gunoi de grajd. DOExp,de N kg s.a/ha=970,4 kg s.a/ha. La un coninut al NH4NO3 *CaC03 de 33% s.a, pentru un ha vom avea nevoie de x kg de ngrmnt fizic 100 kg. NH4N03*CaC03...............................................................28 kg s.a. x k g NH4N03*CaC03...................................................................112,9 kg s.a. x = (100* 112,9)/33=342,l kg NH4N03 *CaC03 la un hectar , La 15 ha vom avea nevoie de 342,1 * 15=5131,8 kg NH4N03*CaC03 DOExp,de P2O5 kg s.a./ha=79,05 kg s.a/ha

25

La un coninut al Zgurei lui Thomas de 24% s.a, pentru un ha vom avea nevoie de y kg de ngrmnt fizic 100 kg Zgura lui Thomas.............................................24kg s.a y kg Zgurei lui Thomas ..........................................79,05kg s.a. y = (100*79,05)/24=329,3 kg Zgura lui Thomas la un hectar La 15ha vom avea nevoie de 148,76*15=2231,4 kg Zgura lui Thomas DOExp, de K20 kg s.a./ha=45 kg s.a/ha. La un coninut al K2S04 53%s.a, pentru 1 ha vom avea nevoie de z kg ngrmnt fizic: 100 kgK2S04.....................................53 kg s.a. z kgK2S04.........................................45 kg s.a z = (100*45)/53=84,90 kg K2S04 la un hectar La 15 ha vom avea nevoie de 84,9*15=1273,5 kg K2S04

Conduzii si recomandri
Ceapa este o specie pretenioasa la consumul de elemente nutritive, reacionnd puternic atat in cazul deficitului, cat si a excesului de elemente nutritive. Pentru realizarea unei tone de bulbi, plantele de ceapa extrag din sol si consuma 3kg N, l,2kg P205,4,8kg K20, l,8kg CaO substana activa.
26

Pe orice tip de sol pe care se cultiva ceapa, nu da rezultate bune fertilizarea cu cantiti mari de gunoi de grajd proaspt in anul cultivrii. In cazul semnatului din toamna unui sol obinuit i se va administra naintea semnatului 50-60kg P205/ha, 180kg K20/ha si 65kg N/ha. In cazul in care se seamn cu o semntoare prevzuta cu fertilizatoare, atunci se recomanda ca azotul sa se administreze o data cu semnatul localizat pe rand, nu mai mult de 50kg azotat de amoniu la hectar. Recomandam a se folosi doar 1/3 de N nainte de semnat sau in momentul semnatului si 2/3 cand plantele pornesc din nou in cretere dupa perioada de iarna, la nceputul lunii martie 30kg N/ha, si apoi la jumtatea lunii aprilie 55kg N/ha. Plantele pot intra in iarna cu un sistem radicular puternic si un habit scurt. Daca se folosete in toamna prea mult azot, acesta poate reduce rezistenta la inghet a plantelor. Trebuie avut grija la fertilizarea cu potasiu deoarece acest element mineral este necesar pentru toleranta la inghet. In cazul semnatului din primvara recomandam aplicarea azotului in etape: 2/3 nainte de semnat sau o data cu semnatul si 1/3 cand plantele de ceapa au atins o inaltime de aproximativ lOcm. In baza analizelor se recomanda ca in stratul de sol (cea 30cm adncime) sa se aplice o cantitate totala de maxim 180kg N/ha. Aplicarea unei cantiti mici de N nainte de semnat va avea ca rezultat obinerea unor plante tinere neuniforme. Azotul in exces poate cauza gtuiri si ingrosari ale frunzelor, foliaj abundent, precum si bulbi mici si de o calitate mai slaba ce nu garanteaz o pstrare buna. Aceti bulbi sunt de asemenea mai uor atacai de boli. Lipsa fosforului asimilabil din soluia solului poate cauza o slaba maturizare a plantelor. In acord cu rezultatele analizelor de sol se pot administra 200-220kg P205/ha atunci cand solul este foarte srac in fosfor. In mod normal se vor adminstra 90-120kg P2Os/ha. Pentru aceasta se recomanda 450-500kg superfosfat/ha.

27

Absenta potasiului din sol poate cauza ncetinirea creterii, ingrosarea gatului, un verde foarte inchis si apariia unor necroze pe marginile frunzelor imbatranite. Se pot administra peste 440kg K20/ha pe solurile fara potasiu disponibil. Normal se administreaz 200-225kg K20/ha, ceea ce reprezint aproximativ 550kg sulfat de potasiu si 30% magneziu necesar pentru echilibru cu potasiu . Lipsa magneziului disponibil se observa foarte bine atunci cand foliajul este redus, cu frunze atrnate si striaii galbene pe frunze. Deficienta de magneziu se poate manifesta pe solurile calcaroase uoare si pe solurile cu prea mult fosfor. O fertilizare foliara cu 1,5% soluie de sulfat de magneziu, aplicata seara nainte de apusul soarelui va preveni apariia unor sirnptome nedorite pe frunze si poate rectifica deficitul.

Bibliografie
l. MIHAI RUSU, M. MARGHITAS, I. OROIAN, T. MIHAIESCU, A.DUMITRAS, Tratat de agrochimie , Editura Ceres 2. http://www.bioproduct.ro/articole/soluri-acide-soluri-alcaline-ce-inseamnaacesti-termeni.htm 3. www.maap.ro 4. www.ccir.ro
28

5. I. CEAUSESCU, M. BALASA, Legumicultura speciala si generala, 1980, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti. 6. AVARVAREI,L,DAVIDESCU,V.,MOCANU,R.,GOIAN, M.,CARAMETE,C.,RUSU,M.,1997,Agrochimie,Editura Sitech 7. BORLAN,Z.,HERA,C.,1984,Optimizarea agrochimica a sistemului solplanta,Editura Academiei,Bucuresti 8. BORLAN,Z.,HERA,C.,1977,Indrumator pentru stabilirea necesarului de ingrasaminte si amendamente,Editura Ceres,Bucuresti. 9. AN. I.N.C.D.A. FUNDULEA, vol. LXXVII, 2009 Agrotehnica Culturilor 10. DAVIDESCU D., DAVIDESCU VELICICA, LCTUU R., 1988, Microelementele n agricultur; Ed. Academiei RSR, Bucureti

Bilet 27. Pe un teren in suprafaa de 15 ha in care predomina tipul de sol citat mai jos si caracterizat prin indicii agrochimici enuntati (vezi tabelul) se practice o cultura de ceapa Elemente nutritive in forme accesibile Tip sol pH(H20) IN PALppm KALppm 160 Ca Mgpp Spp Fepp B pp m m m ppm m 15 5 2,9 6 Mn Zn ppm ppm 110 15

luviso 4,6 l albic

2, 5 65

Densitatea aparenta (Da) = 1,37 g/cm3 29

Coninut in argila = 28%; Alte date : Coninut total de azot din gunoiul de grajd = 0,4%; Coeficienii stabilti experimental pe culturi si grupe de culturi pentru calculul DIO (t/ha) a = 25 b = 25 Limitele superioare ctre care tind dozele de ingrasaminte produse industrial in cazul unor nivele ridicate ale recoltei scontate Rs sunt: pentru azot (N)= 1345; pentru fosfor (P) = 170; pentru potasiu (K)= 200; Parametrii regresiiior stabititi pe cale experimentala, pentru calculul dozelor de ingrasaminte produse industrial sunt: a pentru azot = 0,85; a pentru fosfor = 0,35; a pentru potasiu = 0,60; b pentru azot = 0,28; b pentru fosfor = 16,0; b pentru potasiu = 45,0; c pentru azot = 0,060; c pentru fosfor = 0,065; c pentru potasiu = 0,070; FCDF calculat din anul precedent = 1,43(pt.N); 1,6-7(pt.P); 1,1(ptK) Rs (kg/ha) = 10000 Pentru acest tip de sol si pentru aceasta cultura propunei soluii de fertilizare organica sl chimica (NPK).

30