Professional Documents
Culture Documents
Lobulii emisferelor
T tuber PC paleocerebel NC neocerebel AC arhicerebel FS fisura superioara FO fisura orizontala FPL fisura posterolaterala FL fraul lingulei ALC aripioara lobului central P patrulater S simplex SS semilunar superior Si semilunar inferior BV biventer T tonsila F floculus
6. Scoarta cerebeloasa
Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la orice nivel). Ea are 3 straturi de la suprafata in profunzime. 1) Stratul molecular cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate, celule nervoase cu cosulete, fibre si nevroglii. Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare din stratul granular) si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine fibre pontocerebeloase si oligo-cerebeloase). Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar. Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare. Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza membrana limitanta externa), nevroglii multipenate Fananas. 2) Stratul intermediar are rol efector si este format din celule Purkinje (aproximativ 15 milioane), asezate pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cu baza spre stratul granular. Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele, cu fibre agatatoare, cu axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete. 3) Stratul granular are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii. Componenta celulara este alcatuita din: A. Celule Golgi sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung in stratul molecular unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibrele agatatoare si muschioase. Axonul face sinapsa cu dendritele celulelor granulare. B. Celule granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt aproximativ 100-150 de miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in "T", formand fibrele paralele care fac sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu axonii celulelor Golgi, cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase. Componenta fibrilara este alcatuita din :
A. Fibre agatatoare B. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra muschioasa prezinta pe traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare un glomerul cerebelos. Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale Bergman si nevroglii multipenate Fananas. Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii de asociatie ce unesc foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului ventriculului 4, centrul alb se despica in 2 lame: valul medular superior si cel inferior.
8. Nucleii cerebelosi
Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care intre nuclei si scoarta formeaza centrul alb. Acesti nuclei se impart in 3 grupe: 1) Nucleii fastigiali se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4, si apartin arhicerebelului. 2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) se gasesc la limita dintre vermis si emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat. 3) Nucleul dintat are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat posteromedial, si apartine neocerebelului. Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleaca toate eferentele.
9. Aferentele cerebelului
Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre agatatoare si muschioase. In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei. Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre stratul molecular asociativ, iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje. Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand efect inhibitor pe ei. Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purkinje. Aferentele sunt de 2 tipuri: 1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori) -> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori si superiori)
-> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi inferiori) -> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior) -> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de la coliculii cvadrigemeni spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior) 2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel -> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel -> ibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel -> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibrele agatatoare
nucleii liniei mediane se gasesc intre nucleii talamici si ependim nucleul reticular talamic se gaseste intre lama medulara externa si capsula interna Nucleii sunt clasificati in 3 categorii: a) Nuclei cu conexiuni specifice (R) de releu nucleii: anteriori, ventrali posteriori, corpii geniculati b) Nuclei de asociatie specifici (A) nucleii: liniei mediane, reticular c) Nuclei cu conexiuni subcorticale (SC) sau nuclei cu proiectie corticala difuza (D) nucleul ventral anterior, nucleul reticular si o parte din nucleii intralaminari.
Acest nucleu apartine unor circuite de tip cortex-cerebel-nucleu ventrolateral-cortex, sau cortex-corpstriat (nuclei bazali)-nucleu ventrolateral-cortex are rol in initierea si organizarea miscarilor c) Nucleul ventral posterior Acest nucleu reprezinta cea mai mare parte a nucleilor talamici si este divizat in alti 3 nuclei: i) Nucleul ventral postero-lateral aferente: lemniscul medial, aferente spinotalamice, fibre in contracurent de la cortex (cortico-talamice) ii) Nucleul ventral postero-medial aferente: lemniscul trigeminal, fibre gustative (de la nucleul tractului solitar), fibre descendente cortico-talamice Eferente ale ambilor nuclei se duc in girul postcentral (in ariile 3,1,2) iii) Nucleul ventral postero-intermediar aferente: de la structuri vestibulare (neuronul 3 al caii vestibulare) proiectie: postcentral de lobul parietal
Rolurile talamusului: 1) Integrarea informatiilor senzitivo-senzoriale 2) Integrarea in activitatea motorie 3) Roluri in activitatile psihice, in procesele de constienta si atentie si de raportare emotionala si afectiva la stimulii din mediul intern sau extern. Leziuni talamice Leziuni ale talamusului stang duc la tulburari in emisfera cerebrala stanga afazie talamica daca suntem dreptaci (acolo avem centrul vorbirii => nu vorbim articulat si avem greutate in interpretarea si recunoasterea cuvintelor) Leziuni ale talamusului drept duc la tulburari in emisfera cerebrala dreapta => tulburari de tipul perceptiilor spatiale cu o dezorientare spatiala. Balbismul (balbaiala) este cea mai simpla afectiune ce intervine la tentativa de a schimba emisfera cerebrala dominanta. Leziuni talamice izolate: a) lezarea nucleului centromedial => tremur in repaus al extremitatilor si miscari coreoatetozice b) lezarea nucleilor liniei mediane => tulburari cardiovasculare, edeme, cianoza Sindromul talamic este suprareactia descrisa de Head: la un stimul foarte slab face o hiperalgie pe partea respectiva Sindromul Dejerine-Roussy La nivelul talamusului se considera ca el este substratul morfologic al unui tip primitiv de constienta: recunoasterea unor atingeri, temperaturi, tipuri de durere, si caracterul lor afectiv.
Aria hipotalamica mediala : - este cea mai bine reprezentata, cu nucleii si functiile cele mai importante. Aceasta arie este impartita in 3 regiuni : supraoptica, infundibulara si mamilara. 1. Regiunea supraoptica este formata din 4 nuclei : nucleu supraoptic este asezat calare pe chiasma optica. Secreta vasopresina. nucleu paraventricular este asezat juxtafornical, sau la locul unde columna fornixului se infunda in peretele hipotalamic pentru a patrunde intre straturile medial si lateral. Secreta oxitocina. Primii 2 nuclei formeaza glanda diencefalica. nucleu suprachiasmatic situat dorsal de chiasma optica nucleu anterior 2. Regiunea infundibulara este formata tot din 4 nuclei : nucleu dorsomedial nucleu ventromedial nucleu arcuat (infundibular) nucleu posterior 3. Regiunea mamilara corespunde cornului mamilar si are 2 nuclei : nucleii mamilari medial si lateral
b) amigdalo-fuga ventrala, care are originea in partea bazo-laterala a corpului sau nucleului amigdalian, prin fibre ce traverseaza spatiul perforat anterior sau bandeleta diagonala pentru a ajunge la nivelul girului paraterminal, de unde prin fasciculul medial al creierului anterior (FMCA) impulsurile ajung la hipotalamus. 3) Palido hipotalamice 4) Talamo hipotalamice : - de la nucleul liniei mediane si nucleul medial dorsal prin pediculul talamic inferior 5) Subtalamo hipotalamice : - sunt directe si incrucisate 6) Cerebelo hipotalamice : - sunt aferente mediate de formatia reticulara a trunchiului 7) Reticulo hipotalamice : - vin de la formatia reticulara pe 2 cai : a) prin pediculul mamilo-tegmentar b) prin fasciculul longitudinal dorsal (FLD) sau al lui Schultz, care are originea in substanta cenusie periapeductala din mezencefal, dupa care se alatura fasciculului medial al creierului anterior (fibre mezencefalo-septale), spre arii septale, de unde prin fibre septohipotalamice impulsurile ajung la hipotalamus. 8) Retino hipotalamice : - care sunt : a) directe : retinanucleu suprachiasmatic b) indirecte - cu 3 circuite : - circuit hormonal : epifizahipofiza - circuit cortical : arie vizualaarie entorinala (olfactiva)hipocamphipotalamus - circuit polisinaptic : corp geniculat lateralhipotalamus 9) Olfactive : - sunt pe 2 cai : a) de la gir piriform la hipocamp si apoi la hipotalamus b) de la corp amigdalian la hipotalamus
2. Controlul activitatii generale autonome a organismului (functia vegetativa). In acest sens, aria hipotalamica mediala a fost impartita in 2 parti : una anterioara (hipotropa) cu functie parasimpatico-mimetica, si una posterioara (ergotropa) cu functie simpaticomimetica. 3. Termoreglare 4. Coordonarea aportului alimentar si hidric prin existenta unui centru al foamei in hipotalamusul lateral, si a unui centru al setei in hipotalamusul medial. 5. Coordonarea activitatii sexuale si a reproducerii, prin secretia hormonilor sexuali 6. Coordonarea periodicitatii legat de ritmurile nictemerale, prin modificari ale functiilor glandelor endocrine. 7. Coordonarea emotiilor. Emotia este caracterizata prin 2 elemente : a) afectiv are un substrat subiectiv b) expresia emotiei se caracterizeaza prin manifestari somatice si endocrine.
-> postero-medial chiasma si tractul optic la care se adauga banda si bandeleta posterioara -> postero-lateral uncusul Aferente : - de la bulb si tract olfactiv Eferente : - spre stria medulara si fasciculul medial al creierului anterior (FMCA)