You are on page 1of 10

Prospectare turistica

Def: A prospecta = a cerceta o zona in vederea descoperirii unor informatii utile. Prospectarea turistica devine indispensabila atata timp cat vrem sa punem in valoare toate resursele atractive. Prospectarea resurselor turistice naturale Cadrul natural se constituie intr-un domeniu de mare rezonanta pt turism. Caracteristici: - resursa turisticaa de varf - fundal pt desfasurarea unor activitati turistice motivate de alt tip de atractii - suport material al tuturor activitatilor turistice In afara de componenta pedologica toate celelalte elemente ale cadrului natural participa la acumularea unor atractii care determina o varietate de optiuni recreative sau curative. Campul de analiza: - tipologia atractivitatilor - raspandirea in teritoriu - grad de exploatare - indentificarea riscurilor - conexiunea cu alte resurse economice - posibilitati de valorificare Estimare calitativa si cantitativa a resurselor va fi urmata de analiza circumstantelor punerii lor in valoare, atat din punct de vedere al costurilor amenajarilor, cat si a cererii turistice potentiale, respectiv de elaborare a propunerilor si a deciziilor de promovare a turismului. Relieful are 3 insusiri importante: - o resursa atractiva - formeaza fundalul peisagistic - este suportul fizic al atractivitatii intregului domeniu Functia lui atractiva sau recreativa va fi prospectata din punctul de vedere al obiectelor turistice, al raspandirii in teritoriu si din punct de vedere al tipologiei si valentelor lor structural compozitionale. Este vorba de caracteristicile calitative, estimare valorica si caracteristicile cantittative. Toate acestea stau la baza unei ierarhizari. Relieful se situeaza la temelia (la baza) infrastructurii turistice ca suport material al acesteia. Prospectorul va intregi caracteristicile formelor si microformelor de relief pe care se vor grefa viitoarele baze de cazare si alimentatie publica, dotarile auxiliare, de agrement, caile de transport. Dintre formele de relief cu valoare turistica superioara avem in vedere crestele, circurile, vaile glaciare, trecatorile, cheile, defileele, abrupturile, pesterile, ravinarile.

Crestele glaciare: altitudini peste 2000 m Pentru prospectarea crestelor glaciare se are in vedere o grupare de forme de relief prezente in muntii din Asia, America, Europa cu altitudinea de peste 2000 m. Crestele glaciare pot avea lungimi de zeci sau sute de km si reprezinta domenii ideale ale turismului de drumetie indelungata si alpinismului. Actiunea de prospectare va debuta cu inregistrarea tuturor aspectelor morfometrice (inaltime, lungime, declivitate) si acelor morfologice. Se va insista asupra detaliilor, apoi se va carta zona pt a deschide un circuit turistic, cu indicarea punctelor de belvedere, a punctelor de popas sigure si suprafetele unde se vor amplasa viitoarele adaposturi si refugii. 1

Se vor semnala prezenta pe traseu a unor forme de relief inedite si a unor areale populate cu plante endemice sau relicte. In cadrul crestelor cu grad de dificultate ridicat, integrarea in circuit presupune dotarea acestora cu elemente de siguranta (balustrade, corzi metalice). Riscuri Exista unele fenomene de risc turistice care trebuie identificate: - pot fi de natura climatica: furtuni violente, avalanse, ceata, plafon noros foarte jos; dar si alte pericole de alunecare, prabusiri de pietre, vipere, toate acestea trebuie semnalate si aduse la cunostinta turistilor pe panourile amplasate pe distante convenabile in traseul marcat. Ele au scopul informarii turistilor asupra dificultatilor ce pot aparea pe crestele glaciare. Prospectarea circurilor glaciare sunt specifice zonei montane inalte, se caracterizeaza printr-o anumita forma de acumulare a zapezii si a ghetii. Apar ca forme negative de relief suspendate pe versanti sau la baza crestelor sau custurilor glaciare. Prospectarea turistica consta in: - pozitionarea exacta a formelor de relief in teritoriu in raport cu celelalte forme de relief (interfluvii, vai) - se inregistreaza datele morfometrice (lungime, adancime etc.) sau cele morfologice (fragmentare, declivitate); se vizeaza procesele dinamice care se deruleaza actualmente in perimetrul circurilor: geneza, deplasarea grohotisurilor, surpari, ravinari; - se obtin informatii amanuntite privind potecile de acces in interiorul circurilor glaciare cu indicarea traseelor sigure si usoare, deoarece in aceste circuri glaciare se cantoneaza frecvent acumulari lacustre; - este necesara obtinerea datelor privind extensiunea, durata si sursele de alimentare; - in cazul in care aceste circuri adapostesc ghetari pt valorificarea lor prin intermediul sporturilor de iarna este utila observarea caracteristicilor precum: extensiunea, durata, grosimea si consistenta gradului de zapada. - Se stabilesc trasee atat pt schi cat si pt transportul pe cablu, locul de amplasare a bazei de cazare care va fi in proximitatea circului. Elemente de risc: avalanse pt preintampinarea lor se va studia aria de instabilitate a stratului de zapada, culoarele de deplasare acesteia etc. Instabilitatea depozitelor morenaice Prospectarea vailor glaciare: sunt rodul actiunii de intensa eroziune a ghetarilor cuaternari. Pot avea lungimi cuprinse intre 100 de metri si zeci de km, dar si latimi/adancimi variabile. Se caracterizeaza din punct de vedere fizionomic prin profilul sub forma de U. Renumite sunt vaile glaciare sculptate de ghetarii de vale Himalayeni, Cordilierii N. Americani, sau cei din Romania versantii Nordici, M-tii Rodnei sau Fagarasi. Valea glaciara va fi prospectata in vederea practicarii turismului montan, drumetie, alpinism, sporturi de iarna. Pentru sporturile de iarna se vor stabili traseele partiilor. Exista si riscuri precum avalansele. Prospectorul va analiza factorii favorizanti pt amplasarea de infrastructura, incepand de la caile de acces la baza de cazare sau dotarile de agrement.

Prospectarea reliefului carstic

Presupune introinspectii detaliate asupra unor forme de mare atractivitate turistica. Cheile si defileele sunt elemente morfogenetice pe care orice ghid turistic trebuie sa le mentioneze. Ele sunt prezente atat in carst cat si in alte roci solubile. ex. Cheile Tatarului sculptate in roci vulcanice; Cheile Bistritei (Zugreni) sculptate in gnaise. Clasice raman insa cele moderate in calcare. Valoarea turistica este data de aspectele de ordin morfologic: - abrupturi, terase, versanti inclinati, poduri naturale, pesteri - hidrografic: cascade, repezisuri, lacuri - biogeografic: animale rare, plante endemice Prospectarea consta in: - cresterea si pozitia in teritoriu - raportul cu formele de relief invecinate - inregistrarea elementelor dimensionale: lungime, latime, profil transversal, inaltimea peretilor laterali - inventarierea tuturor obiectivelor turistice si precizarea functiei lor turistice - depistarea eventualelor procese de risc turistic (prabusiri, alunecari de teren, avalanse, deplasarea grohotisurilor, inundatii) - se vor propune solutii de evitare sau diminuare a influentei negative: impaduriri, indiguiri, ridicari plase, zidiri. Definirea tipului si a formelor turistice ce urmeaza sa se dezvolte Amplasarea infrastructurii este o operatiune dificila in perimetrul propriu-zis, trasarea unor sosele ar aduce modificari peisajului ceea ce nu se recomanda. Prospectarea se intinde si asupra zonei invecinate cu scopul elaborarii solutiilor de integrare a obiectivelor recent amenajate. Pesterile se impun prin unicitatea atmosferei subterane, prin marime, varietatea si bogatia speleotemelor, rauri, lacuri, cascade subterane, climat constant, vestigii arheologice si paleontologice, ghetari fosili sau o mare rezonanta. Odata amenajate ele pot fi exploatate intregul an. Prospectarea pesterilor 1. se urmareste identificarea configuratiei golului subteran astfel incat orice continuare a acesteia sa fie exclusa (cartarea); 2. se carteaza sectoarele propuse pt vizitare; poteca de acces va ocoli arealele intens concretizate sau cu formatiuni rare (situri arheologice, paleontologice, lacuri in care sunt minerale rare). Harta pesterii se racordeaza intotdeauna cu elementele reliefului de suprafata, facilitand realizarea unor eventuale modificari a punctelor de acces prin deschiderea unor intrari artificiale (ex. Pestera Ursilor). 3. realizarea unor cicluri de observatii topoclimatice anuale (temperatura, umiditate, circulatia aerului); 4. se prefigureaza solutii tehnice daca exista sectoare in pestera strabatuta de rauri, cu debit mare sau lacuri; 5. se fac amenajari pt agrement chiar si pt observatii hidrologice; Pt turismul curativ, care se practica in pesteri este important omogenitatea conditiilor meteo. Prospectarea va consta in indicarea locurilor unde vor fi amenajate dotarile pt cura subterana si regimul exploatarii acestora; Prospectarea se va continua si in vecinatatea acestuia pt amenajari, infrastructura. Alte resurse ale reliefului pe care se poate aplica prospectarea sunt: - ponoarele in zona carstica

- conuri, creste vulcanice - ravinari de amploare (groapa ruginoasa, rapa rosie) - dune de nisip - diferite tipuri de tarmuri Sarcina prospectorului este sa puna in evidenta trasatura atractiva a zonei, modalitati de integrare si fenomenele de risc cu modul de interventie in arealul studiat. Hidrografie prospectarea resurselor hidrografice Dintre elementele hidrografice aspecte mai interesante in ceea ce priveste exploatarea turistica precedata de o prospectare adecvata sunt: retelele hidrografice, lacurile, elementele minerale si termale. Raurile si fluviile: sunt domenii de practicare a turismului recreativ (inot, navigatie, pescuit) sau a transportului turistic. Prospectarea consta in: punerea in evidenta a acelor sectoare de retea care reprezinta insusiri optime pt desfasurarea activitatilor indicate mai sus. Pt inot se vor avea in atentie: tronsoanele cu adancime moderata, viteza de curgere redusa, lipsite de curenti. Riscurile sunt date de dinamica albiilor care este in continua schimbare. Solutii supraveghere, masuratori. Pt canotaj: cerintele de promovare acestui sport sunt: rauri repezi, bogate in debite in zone montane, repezisuri succesive, cu profile longitudinale accidentate. Preocuparea prospectorului va fi legata de arealele in care se pot amenaja componente de infrastructura. Pt pescuit de agrement care este o forma a turismului recreativ de scurt durata: se delimiteaza sectoarele de rauri unde fauna piscicola este bogata cantitativ si variata. Pt transportul turistic este dependent de caracteristicile morfometrice si dinamice ale raurilor sau fluviilor (adancimea, lipsa sau perioada cat mai scurta a stratului de gheata, canalizare). Prospectorul trebuie sa fixeze acest tip de transport in preocuparile turistice ca o activitate secundara. Nu trebuie uitat faptul ca resursele turistice printr-o exploatare rationala sunt inepuizabile in timp ce toate celelalte materii prime sunt in procesul de productie sau necesita reconditionari mentinute. Sarcina cea mai dificila a prospectorului este de a convinge comunitatile locale de acest lucru. Lacurile Sunt elemente hidrografice cu o functie turistica bine precizata datorita individualizarii lor in peisaj si a multiplelor insusiri recreative si curative pe care le poseda. Cele se constituie ca obiective turistice de sinestatatoare. Prospectarea lor va consta in: - cartarea detaliata a zonei; - stabilirea prin masuratori a trasaturilor morfometrice (adancime, lungime); - se realizeaza profile; - se identifica minimul de variatie a lacului la aport hidrologic maxim si minim. Se fac observatii asupra surselor de alimentatie; se fixeaza un perimetru de protectie a lacului in care interventia umana este interzisa; - se fac aprecieri asupra faunei lacului in scopul estimarii posibilitatii de a se practica pescuitul si inotul; - se identifica arealul optim de amplorare a elementelor de infrastructura; - se stabilesc viitoarele cai de acces; - se fac referinte asupra integrarii obiectivului in sistemul de exploatare turistica zonala; Pt lacurile de mici dimensiuni: se identifica originea lor - mentionarea ca obiective se impune de la sine fara a se imita asupra aspectelor sus mentionate. In cazul lacurilor sarate

Se va avea in vedere ca lacurile sarate se formeaza pe locurile unor saline in forma de clopot sau trapezoidale. Ex. Lacul sarat Costiui - care s-a format in urma prabusirii unor vechi mine de sare si care a constituit obiectul unei valorificari locale, inclusiv construirea unor baze de tratament si una de cazare de dimensiuni reduse. Toate acestea au fost realizate fara a se tine seama de evolutia chiuvetei lacului si a zonei limitrofe. Lacul s-a dezvoltat pe seama inundarii continue a vechilor galerii subterane in timp ce datorita aluviunilor lacul se alimenteaza iar datorita turismului existent deja. Prospectarea va consta in: analiza chimica a compozitiei apei sarate in scopul definirii spectrului mineral si a domeniilor de utilizare medicala. Identificarea namolului sapropelic format in chiuveta lacustra, cartarea lor (ne intereseaza extensiunea si grosimea si compozitia chimica), tot pt utilizare curativa. - punerea in evidenta a fenomenului de heliotermie specific lacurilor sarate care sunt alimentate de izvoare dulci. Observarea florei si faunei - se claseaza infrastructura - realizarea unor documentatii foto pt a se observa evolutia bazinului lacustru si pt a stabili desfasurarea unor eventuale procese morfohidrografice. Apele minerale si termale Pt tara noastra prospectarea acestor resurse are o conotatie in plus care deriva din numar extrem de mare de izvoare minerale (peste 3000) desi de prezenta tuturor tipurilor hidrochimice. Carpati Orientali predomina apele carbogazoase, dar este caracteristica aureola mofetica; Subcarpatii Orientali izvoare clorosodice, sulfuroase, sulfatate; Carpati Meridionali lipsesc apele minerale cu exceptia Valea Cernei, Baile Herculane (ape termale, sulfuroase, radioactive); Subcarpatii Getici izvoare clorosodice si sulfuroase; M-tii Apuseni izvoare oligominerale, dar sunt termale, carbogazoase, sulfuroase si feruginoase; Transilvania clorosodice, 2 statiuni cu ape iodate; Campia de Vest izvoare oligominerale, termale, carbogazoase, feruginoase; Campia Romana clorosodice, sulfatate; Pod. Moldovei sulfuroase, sulfatate; Pod. Dobrogei sulfuroase. Prospectarea turistica va consta in: - cercetarea tuturor ivirilor naturale cu mentionarea pozitiei tuturor (altitudinea relativa, absoluta); - observatii privind regimul scurgerii masuratori zilnice si multianuale. Se stabileste coeficientul de regenerare naturala a acviferului. Se delimiteaza un perimetru de protectie, apele utilizate in cura interna vor avea o zona de protectie cu regim special. Prospectarea turistica a climatului Exista numeroase elemente meteorologice care se implica prin crearea atmosferei de desfasurare a actului turistic. Climatul rece sta la baza sporturilor de iarna, are drept produs ca si factor important zapada. Prospectarea va consta in: - informatia geografica asupra formelor de manifestare teritoriala a climei in teritoriu vizat; - se studiaza versantii pt a se vedea daca este posibila o interventie antropica. Exista anumite norme de amenajare a partiilor de schi; - se realizeaza masuratori zilnice asupra cantitatii de precipitatii: grosimea si durata lui de mentinere; - se traseaza viitoarele trasee a mijloacelor de tragere pe cablu;

- se amplaseaza baze de cazare, alimentatie, infrastructura. Riscuri avalanse. Climatul subteran are atribute turistice remarcabile; caracteristica dominanta este omogenitatea parametrilor constanta; - se recomanda in tratarea maladiilor respiratorii. Prospectarea realizarea de masuratori asupra gradului de ionizare; - calcularea indicelui climato-turistic; - se calculeaza indicele climato-turistic-hivernal; Prospectarea turistica a resurselor biogeografice Rolul turistic al vegetatiei este conferit de: compozitia asociatilor vegetali, prezenta unor specii de plante endemice si relicte, dimensiunea si varsta plantelor, efectul de margine si de insula. Prospectarea turistica consta in: - observarea tipurilor de vegetatie receptate pozitiv de catre turisti. Descoperirea si inventarierea speciilor rare; notificarea existentei unor arbori in istoria si mitologia locului. Inventarierea speciilor de plante medicinale; - Stabilirea unui perimetru de protectie. Propunerea de cai de acces. - Realizarea unor harti cu repartitia elemetelor valoroase floristice si faunistice. Amplasarea infrastructurii. Riscuri si prospectarea vegetatiei si faunei Implementarea amenajarilor necesita defrisari si afectari a covorului de vegetatie. Fauna este elementul cadrului natural cel mai dificil de estimat calitativ si cantitativ sub aspect turistic. Cel mai important ar fi turismul cinegetic (vanatoarea). Prospectarea turistica va consta in: - identificarea speciilor de interes cinegetic care populeaza teritoriul aflat sub incinta viitoarei amenajari turistice. Se estimeaza densitatea vanatu d= n/s Stabilirea ratei anuale de extractie prin vanat Se mentine un echilibru care sa nu afecteze lanturile trofice existente. Obtinerea de informatii asupra calitatii vanatului, respectiv a posibilitatii recoltarii de trofee. Fixarea punctelor de edificare a pavilioanelor de vanatoare prin studierea traseelor urmate de animalele vizate. Se stabileste locul de amplasare a eventualelor elemente de infrastructura si cai de acces. Pt pescuitul sportiv sau de agrement, prospectarea turistica va consta in: 1. analiza acelor sectoare de ape curgatoare, lacuri sau zone litorale populate cu specii de interes piscicol; 2. se va face inventarierea acesteia; 3. se vor face referinte legate de morfologia, dinamica malurilor, particularitatile climatului, caracteristicile hidrologice. Resursa antropica Prospectarea are o importanta cel putin egala cu actiunea de evidentiere a trasaturilor atractive ale elementelor cadrului natural. Motivele sunt: diversitatea obiectivelor rezultate in urma creativitatii spiritului uman; continua lor multiplicare si diversificare in masura inmultirii populatiei; valorile atractive de exceptie pe care unele din obiectivele turistice antropice le inmagazineaza. Prospectarea turistica consta in: 1. documentare bibliografica care vizeaza anumite trasaturi ale obiectivului: perioada edificarii, stilul arhitectual si functia indeplinita; 2. inregistrarea (la fata locului) a starii actuale de conservare si elementele de interes turistic imediat (arhitectura, icoane); 3. se precizeaza functia actuala a edificiului, turismul trebuind sa se subordoneze ca desfasurare impusa de vechimea obiectivului;

4. se fac observatii asupra perimetrului de protectie a mijloacelor menite sa asigure integritatea obiectivului; 5. daca constructia e degradata fizic se suprapun eventuale reconstructii care sa pastreze parametrii initiali; 6. se inregistreaza informatii legate de istoria edificiului care vor fi folosite mai tarziu in promovarea turistica; 7. in functie de structura constructiei si de capacitatea sa de primire prospectorul va face propuneri de dimensionare zilnica a fluxului de vizitatori; 8. se obtin date referitoare la posibilitatile de cazare in vecinatate iar in lipsa acesteia se va analiza oportunitatea construirii unei astfel de baze. Distanta intre astfel de obiective si baza de cazare trebuie sa fie destul de mare pt a nu se afecta activitatile specifice. Turismul rural(antropic) Consta in documentarea bibliografica asupra specificului zonei etnografice in care este integrata asezarea studiata. Analiza va fi de natura etnografica, istorica, arhitecturala si sociologica. Se face descinderea in teren unde se obtin informatii de ultima ora asupra numarului si structurii profesionale a populatiei asupra structurii etnice, confesionale si a standardului de viata actual. Se fac observatii asupra arhitecturii asezarii punandu-se in evidenta elementele vechi. Acestea se inregistreaza in fise cu locul amplasarii, vechimea si proprietarul. In locul in care se mai pastreaza si se mai practica ocupatii traditionale vor fi fixate puncte de vizitare unde turistii pot sa admire si sa incerce derularea lor. Concomitent se observa gradul de conservare a portului popular, se fac observatii privind muzica, dansul si cantecul popular. Se pune in evidenta gastronomia locala traditionala. Se studiaza oportunitatea infiintarii unei colectii de arta populara sau a unui muzeu cu caracter etnografic. Se trec in revista unele aspecte legate de existenta unei posibile infrastructuri. Se fac observatii asupra fortei de munca disponibile pt asemenea activitate. Se vor face aprecieri pt integrarea noului areal in zonele regionale si internationale. Prefigurarea viitoarelor forme de turism rural practicabil in zona, a duratei medii a sejurului, a preturilor estimative ale serviciilor turistice si a eficientei ectivitatii in ansamblul ei. Prospectarea turistica regionala Analizele anterioare concentrate pe reliefarea particularitatilor unor resurse atractive strict individualizate au rolul de a oferi celor interesati si implicati in promovarea turismului, argumente necesare formularii optiunilor si luarii deciziilor de amenajare si integrare a lor in circuitele exploatarii economice de profil. Ele pot fi considerate ca o prima etapa necesara studierii potentialului turistic global al unei regiuni astfel incat amenajarea respectiva sa nu devina un caz izolat sau localizat. Identificand tipul de regiune turistic demersul prospectiv are aceleasi coordonate, etape identice si o finalitate similara. Rezultatele prospectarii pot sa modifice configuratia regiunii turistice conform principiului enuntat de Cocean P. in 1997: ,,Regionarea trebuie supusa schimbarii pe masura ce intervine o mai buna intelegere a ariilor clasificate. Prospectarea devine astfel o conditie importanta in viitoarea regionare turistica a delimitarii subdiviziunilor prin descifrarea relatiilor care indeplinesc sistemul turistic. Metode de estimare cantitativa a potentialului turistic Este extrem de dificil de a gasi expresia cantitativa a unor calitati precum frumusetea peisajului, gradul inedit al unor obiective etc. Subiectivismul perceptiei fiind diferit de la un individ la altul.

Modelul estimativ propus de Rosenberg 1956 arata ca atractivitatea unui obiectiv este o insumare a doua variabile. Prima este importanta caracteristicilor specifica a valorii asociata cu actiunea si obiectele. A doua este perceperea instrumentala a acestor caracteristici. O alta formula propusa de Sandor I. (1970) are urmatoarea expresie grafica: P= I(la puterea i) x I x I(la puterea d) P = potential turistic I(la puterea i) = indicele de ierarhizare a valorilor turistice; I = indice de accesibilitate; I(la puterea d) = indice de dotare. Aceatsa formula are in primul indice o relativitate deosebita, ierarhizarea valorica a diferitelor atractii fiind o functie a perceptiei subiective a prospectorului sau a persoanei care a realizat-o. In schimb ceilalti 2 indici (accesibilitatea si dotarea) pot fi calculati riguros, ei fiind definiti de elemente quantificabile. O si mai pronuntata relativitate se constata in cazul formulei abordata de I. Iordan si Nicolescu E. (1971). In acest caz avem de a face o insumare foarte simpla de obiective diferite fiecare cu alte insusiri atractive extrem de greu de echivalat valoric ceea ce ne duce la rezultatul ca, calitatea este total exclusa in favoarea enumerari simpliste. Cocean P. 1984 imagineaza o metoda de estimare valorica a potentialului atractiv a unei regiuni, in functie de modul in care obiectivul turistic raspunde la urmatoarele criterii: 1. modul cum obiectivul se incadreaza in unicat (U). Unicat poate sa fie local, regional, national, international. Valoarea maxima de 10 puncte este valoarea maxima in unicat. 2. valenta turistica (V) inmagazinata de un obiectiv (dimensiune, fizionomie, varsta, functie, structura etc.). Indicii variaza de la 1 la (infinit). 3. Timpul (T) si modul cum satisface cererea turistica. 4. Gradul de dificultate (G) al amenajarii si punerii in valoare. In acest caz indicii sunt cuprinsi inttre -4 si +4 (-4 pt gradul de dificultate maxim; -2 grad de dificultate moderat; 0 fara dificultari; 2 amenajari si accesibilitate; 4 grad de favorabilitate maxima). Ne rezulta urmatoarea formula Pa = U + V + T+/- G Ex. Ghetarul de la Scarisoara U ghetar fosil varsta 3000-4000 ani; volum 75000 m; este pe primul loc cu astfel de cavitati in SV Europei I=9 V are 3 valente: - gheata fosila - speleoteme unicate (stalactite, stalagmite) - aven pitoresc I=3 T printr-o amenajare complexa avem 2 circuite: - in sala mare - in rezervatia mare Pestera poate retine turismul in regiune 2 zile I=2 G necesitatea protejari blocului de gheata si problemele ridicate de desfasurarea pe verticala a golului subteran impun dificultati in amenajare I= -2 (I-indice valoric) Conform formulei potentialul atractiv Pa al ghetarului de la Scarisoara va obtine un indice de 12 I=12. O formula relativ asemanatoare dar cu un grad de complexitate mai ridicat este cea utilizata de Ceanga N. 1997. Ut = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 = 100
0-16 0-5 0-18 0-8 0-10 0-8 0-24 0-11

1 fondul morfoturistic 2 fondul climato-turistic 3 fondul turistic hidrogeografic

4 fondul turistic biogeografic 5 fondul turistic cultural istoric 6 fondul turistic etnografic si folcloric 7 baza materiala 8 potentialul de comunicatie Cumularea valorilor atribuite fiecarei grupe de elemente au dus la aparitia a 6 ranguri de marime a potentialului turistic. Primul peste 60 de puncte, al doilea intre 50-60, al treilea intre 40-50, al patrulea intre 30-40, 5 intre 20-30, 6 sub 20 de puncte. Prin insumarea lor se obtine potential de atractivitate global. Privirea in ansamblu asupra potentialului atractiv al regiunii turistice favorizeaza punerea in valoare pornind de la obiectivele de varf cele menite a supune sistemul turistic abia inchegat in optiunile predilecte ale cererii. Amplificarea acesteia va fi semnal pt declansarea etapei urmatoare a amenajarii. Organizarea si desfasurarea procesului de previziune in turism Previziunea reprezinta activitatea desfasurata in vederea determinarii evolutiei si proportilor finale ale unui fenomen turistic pe termen scurt (sub 5 ani), termen mediu (5- 10 ani), cu termen lung (peste 10 ani) pe baza examenarii manifestarii sale din trecut. Exista mai multe etape: 1. Consta in stabilirea obiectivelor vizate de procesul previzionat al gradului de exactitate al intervalului temporal asupra caruia se extinde cercetarea si in functie de acestea determinarea bugetului necesar pentru realizarea studiului previzional. 2. Stabilirea necesarului de date si informatii pe baza carora se va efectua previziunea. Aceste informatii sunt de 3 feluri: a) primele cu caracter politic, influenteaza turismul international: ele sunt sistemul de relatii politice si legislative, care reglementeaza schimburile turistice dintre tarile in cauza intr-o perioada determinata. b) informatii cu caracter economic: -caracteristicile demografice; -nivelul de trai; -informatii cu caracter economic general (infrastructura, serviciile, etc). c) informatii la activitatea turistica care exprima fenomenele si procesele prezente si de perspectiva din cadrul pietei turistice analizate. Aceste informatii fac referire la cererea si oferta din cadrul pietei turistice investigate. 3. Este ierarhizarea valorilor si informatiilor obtinute in functie de importanta pe care o au pentru studiul respectiv. Aceasta etapa presupune acordarea unui punctaj fiecarei caracteristici in parte in baza carora poate fi apreciata valoarea turistica a ofertei proprii comparative cu cea a concurentilor de pe piata. Cu cat o oferta turistica concentreaza un numar mai ridicat de factori de atractie cu atat gradul de atractivitate al acestor factori individuali si al potentialului turistic al ofertei se impune fata de ofertele concurente. 4. Selectarea metodelor de previziune avand in vedere faptul ca principalele metode si tehnici de previziune: extrapolarea analitica (o metoda pe termen scurt), analogia (si pe termen scurt si pe mediu), corelatia (pe toate termenile), insumarea (scurt si mediu), modelarea (toate termenile) etc. poseda o serie de avantaje si dezavantaje aplicarea uneia sau alteia trebuie se aiba in vedere scopul vizat dimensiunea si caracteristicile pietei cercetate, gradul de exactitate al studiului, informatiile si datele statistice de care dispune cercetatorul. 5. Pregatirea seriilor statistice presupune calcularea indicatorilor si ierarhizarea lor. Rezultatul este o prima reprezentare grafica a fenomenului turistic studiat.

6. Elaborarea previziunii privind evolutia fenomenului studiat trebuie sa tina seama de rezultatele obtinute in etapele anterioare de caracteristicile studiate, sa selectioneze cea mai potrivita metoda pentru atingerea scopului. 7. Controlul evolutiei reale a fenomenului studiat fata de previziunea elaborate se impune in vederea gasirii elementelor de nesiguranta. In cazul in care datele seriei statistice nu sunt reprezentative previziunea elaborata va fi infirmata si se va impune reanalizarea previziunii. Cauzele care pot infulenta negative procesul previzional: Aprecierea gresita a naturii si valorii riscurilor intervenite;

Selectarea unor unitati de masura si metode de analiza neadecvate scopului urmarit; Utilizarea unor date statistice nereprezentative pentru caracterizarea fenomenului turistic investigat; Modificarea conjuncturii (politice, economice) ca urmare a interventiei pe parcurs a unor factori neprevazuti.

8. Actualizarea previziunii care presupune restabilirea functionalitatii intre elementele variabile pe baza carora sau pus bazele previziunii si evolutiei reale a fenomenului turistic studiat. Aceasta analiza poate avea efecte temporare sau manifestare constanta. ............................................................................................................................................................... Aceste capitole trebuie invatate pt examen (adica aproape totul): 1. prospectarea turistica def 2. prospectarea turistica a resurselor atractive ale reliefului 3. prospectarea resurselor turistice natural 4. prospectarea crestelor glaciare 5. prospectarea circurilor glaciare 6. prospectarea vailor glaciare 7. prospectarea reliefului carstic- chei si defile 8. prospectarea reliefului endocarstic 9. prospectarea resurselor turistice hidrografice 10. prospectarea apelor curgatoare 11. prospectarea apelor statatoare 12. prospectarea apelor minerale si termale 13. prospectarea resurselor turistice ale climatului 14. prospectarea climatului subteran 15. prospectarea resurselor bio-geografice vegetatie 16. prospectarea resurselor bio-geografice - fauna 17. prospectarea resurselor turistice antropice 18. prospectarea turismului rural 19. prospectarea turistica regional 20. metode de estimare cantitativa a potentialului turistic metoda lui P.Cocean 21. metode de estimare cantitativa a potentialului turistic metoda lui N.Ceanga 22. Procesul de previziune in turism etape Etape, riscuri, exemple si sarcina prospectarii

10