POEZIA N PERIOADA INTERBELIC

Perioada interbelic a avut un rol important pentru literatur deoarece a contribuit la dezvoltarea, i n acelai timp la modernizarea ei. n aceast perioad au aprut numeroase reviste i tendine n evoluia literaturii . n literatura tendinelor umaniste democratice care domin n epoc li se opun forme de ideologie rasist: Fasciste, reacionare. De aceea viaa literar cunoate conflicte i polemici violene. n acest contest se impun personaliti ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu. Reviste i curente. Dup primul rzboi mondial ziarele i revistele literare sporesc la numr. Aa avem "Viata romaneasca. Apare la 6 martie 1906 la Iai sub conducerea lui Constantin Stere, i Paul Bujor. Director tiinific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibrileanu. ns, din 1915 directorul unic rmne Garabet Ibrileanu. n timpul primului rzboi mondial revista i nceteaz apariia pn n 1920, cnd reapare sub conducerea lui Ibrileanu. Din 1930 se mut la Bucureti, conducerea fiind preluat de Mihail Relea i George Clinescu. Din 1948 va aprea seria care continu pn astzi. n "Viata romaneasca accentul se pune pe autenticitate i specificul naional neles c dimensiune social, important fiind poporul i rasa,europenizarea ca asimilare a spiritului naional, repudierea decadentismului i simpatia pentru rnime. n jurul acestei reviste se dezvolt curentul literal cunoscut sub numele de poporanism. Dintre scriitori de la Viata romaneasca amintim pe Spiridan Popescu,

Calistrat Hoga, Jean Bart, Patascanu, Mironescu, Sadoveanu, Topirceanu, Ionel Teodoreanu i alii.

Poezia interbelic
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale a fost caracterizata de mari efervescente. Poezia gravita in jurul mai multor modele mari: materialismul abstractului si innobilarea expresiei sincere prin Tudor Arghezi (1880-1967), poezia expresionista prin Lucian Blaga (1895-1961), poemele simbolice prin George Bacovia (11881-1957), sau versuri ermetice prin Ion Barbu (18951964), care a fost si un stralucit matematician al carui nume este si in istoria matematicii prin teoriile sale asupra spatiilor. Poezia de tip traditional a fost stralucit reprezentata de Ion Pillat (1891-1945) si Vasile Voiculescu (18841963).

George Bacovia (1881-1957)

Lirica lui e simbolistic ("Plumb"," Scnteie galbene","Cu voia")exprimnd sentimentul halucinante. Poeme n proz ("Bucati de noaptea","Dintr-un text comuna") ,prelungesc motivele strile i imaginea poeziei. Opera s depete prin profunzime i modernitate si categoriile semantico stilistice ale simbolismului. Primul lucru care ne izbete la Bacovia este spiritul teatral, manierismul, stilul sufereintei. Nu ascultm spovedania unui bolnav, ci lum parte la o punere n scen, poetul desprinzndu-se pe fondul universului cruia i-a dat via aproape c un personaj. El e absent i prezent, autor i actor. solitudini,monotonia vieii,obsesia morii,nevroze i atitudini

Dintre poeii romni, Bacovia e singurul care a cobort n Infern. Vedeniile aduse la suprafaa sunt, la lumina zilei, stranii i tulburtoare c imaginile de la panoram. Ca prin nite "ochene triste" - cci a pierdut proprietatea de a vedea normal -, poetul vede corpuri de cear cu priviri hde i fixe, ciudate ppui care scot oftaturi mecanice.

Barbu Ion (1895-1964)

Pseudonimul literar este Dan Barbilian,poet i matematician romn. Lucrri n domeniul geometriei("Teoria aritmetic a idealelor","Grupuri cu operatoria"). Ca poet a debutat la "Sburtorul ".Versurile de nceput pa rnasiene prin expresia solemn,sentenioas dezvluie un spirit dionisiac ,o energie telurica. Balade "Dupa melci","Riga cripto i Iapona Enigel")transifigureaza un univers naturist. n ultima perioda a creaiei se orienteaz spre o liric ermetic i intiatica intind puritatea esenelor( "Joc secund"). Teoretic, Ion Barbu formuleaza un program radical si subtil, de care poezia avea nevoie. Autorul Jocului secund a impins poezia romaneasca spre o experienta esentiala, nemaicunoscuta pana atunci si care se explica atat dialectic, cat si istoric. Muzica pura relevand inefabilul, poezia e abstrasa din timp, adica din contingent, si desi pleaca din viata, dintr-o emotie umana, ea nu se confunda cu viata, constituindu-se ca un univers secund, posibil, ca un "mantuit azur". Ion Barbu este singular i inimitabil, un poet al esenelor, dens, profund.

Lucian Blaga (1895-1961)

Este unul din cei mai mari poei ai secolului nostru, care aduce n literatur "sufletul satului" cu folclorul i credinele sale. Scrie filosofie, dramaturgie, memorialistic i poezii: "Poemele luminii" (1919), volum de debut despre care N. Iorga spune: "n rndurile, rrite ngrijortor, ale cntreilor simirii noastre de

azi, fii binevenit, tinere Ardelean!" Paii profetului nseamn o alt etap a poeziei, prin dominarea cugetrii, a reflexivitii; cu n marea trecere intrm n tristeea metafizic blagian, pentru ca n "Lauda somnului" s ne retragem n peisajul romnesc definitiv spiritualizat. Aceleai teme le ntlnim i n "La cumpna apelor", "La curile dorului", "Nebnuitele trepte", cu puine variaiuni.

Tudor Arghezi (1880-1967)

Poet , prozator i gazetar cu o carier literar ntins i foarte bogat , unul dintre autorii de prim rang ai perioadei interbelice. Biografia sciitorului, plin de cotituri , a rmas pn astzi controversat n multe detalii.Nu-i ncheie studiile , ncepe s lucreze n fabric , publicnd n paralel versuri n reviste.n 1899 se retrage la Mnstirea Cernica , iar ntre 1900 i 1905 e diacon la Mitropolie. In vremea celui de al doilea razboi mondial este inchis din nou , la Targu-Jiu , pentru pamfletul Baroane , considerat a leza autoritatea militara hitlerista in Romania.Tinta a unor atacuri vehemente dupa instaurarea cumunismului , este marginalizat cativa ani , opera lui fiind pusa sub interdictie.Dupa o serie de gesturi de fronda-vinde in piata cirese din gradina sa de la Martisor-se impaca cu oficialitatile.Din 1957 se bucura din nou de onoruri.Este ales membru al Academiei Romane si al Marii Adunari Nationale. Opera lui castiga tot mai multa pretuire dupa 1970 incoace. Arghezi incepe sa pubilce la 16 ani , dar debuteaza editorial mai tarziu , la 47 de ani , cand era deja bine cunoscut prin scrierile aparute in reviste.Volumul de versuri Cuvinte potrivite (1927) , sinteza a creatiei sale lirice de pana atunci , este intampinat de critica literara ca un eveniment.Din acest moment Arghezi da la tipar , cu o intrerupere intre 1947 si 1954 , numeroase volume de poezii si de proza , pana catre sfarsitul vietii , innoindu-si in repetate randuri viziunea poetica. Este unul dintre marii scriitori romani , a carui personalitate se lasa greu definita.

MOTIVE POETICE

De exemplu, Ov.S Crohmalniceanu in Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale, inventariaza numai in lirica argheziana un numar impresionant de teme si de ipostaze ale lirismului: de la lirismul individualismului impertinent, la lirica mandriilor solitare, lirica neintelesilor, a blestematilor si a insetatilor de absolut, a universului taranesc, a temnitei ca infern, a microcosmosului domestic, a erosului domestic sau a jocului si a senectutii. Lirica argheziana recupereaza, de asemea, si o tema a erosului neinteles, cu ecouri eminesciene, sau tema baudelaireana a uratului, in Flori de mucigai.Lirica lui lucian blaga se va constitui, in buna masura, in jurul unor teme expresioniste, in care prezenta eului este puternic marcata de aventura cunoasterii: participare la misterul universal, fiorul absolutului, sensul creator al existentei , dragostea, moartea, timpul, instrainarea, opozitia sat-oras, toate vazute sub semnul unui fior metafizic. Generic vorbind, poezia lui Lucian Blaga este una a reprezentarilor comice si a fiorului metafizic. Universul tematic al poetilor modernisti poate fi, in cele din urma redus la o singura si generica tema: imaginea ontologica a omului, surprins in aproximarile si in instrainarile sale, in dilemele sale rezultate din incercarile de a da un sens inalt vietii si universului. Poetii modernisti sunt, asadar, toti, intr-o forma sau alta, marcati de cea mai presanta dintre problemele modernitatii: sensul existentei. "Transcedenta lui Arghezi este o transcedenta goala. Imaginile tacerii, ale refuzului de a se arata, ale nepatrunsului si zavorarii lui Dumnezeu sunt, in fond, tit atatea imagini ale absentei. Ce sens au atunci cautarea poetului, invocarea divinitatii, revolta ca renuntare, tonul blasfemator si orgolios sau adoratia, evlavia, ruga? Suferinta poetului nu provine din faptul ca Dumnezeu este, fara a se arata, ca se releva si se ascunde, in acelasi timp, ci de faptul absentei sale, care

desteapta in sufletul fragil al psalmului constiinta insuportabila a singuratatii in univers. Dar absenta creatorului cheama, printr-o tainica armonie prezenta creaturii, mai mult, cerul si pamantul fiind un sitem de vase comunicante, desacralizarea transcedentului implica sacralizarea fapturii."

DIVERSITATEA STILISTIC
Limbajul liricii moderne se revendica nu doar din avangarda poetica, ci si din simbolism. O demonstreaza si parerea lui Mallarm cum ca "a numi un lucru inseamna a suprima trei sferturi din placerea poemului", o justificare, in fond, a poeziei ermetice. Dar ermetismul este doar o ipostaza a marii poezii a secolului al XX-lea. Poezia moderna afirma insa si alte caracteristici stilistice precum echivocul notional, elipsa sintactica, prezenta propozitiilor nominale. s poate spune ca poetii precum Barbu, Blaga, Arghezi au beneficiat de experientele avagardei, in sensul despartirii definitive de limbajul poeziei dinaintea Primului Razboi Mondial. A fost si aceasta o cale de a figura un imaginar poetic specific, suficient siesi, o cale prin care poezia si-a dobandit propriul univers. In acest context, interesul pentru metafora revelatorie, de exemplu, va deveni prioritar la Lucian Blaga. Tot o noutate este si metafora-simbol argheziana prin care este sublimata o realitate, adesea imunda, in spatele careia se ridica, insa, umbroasa, o alta realitate, realitatea poeziei. Diversitatea stilistica a liricii interbelice se reflecta si in modul variat in care sunt figurate motive poetice noi. Un motiv precum cel al divinitatii este reprezentat in psalmii arghezieni fie prin apelul la vechile imagini - cu reminiscente din viziunea populara sau din Vechiul Testament - in care "Dumnezeu este Parintele, Doamne, Soimul, [ce] Purtai toiag si barba-ntreaga" , fie, dimpotriva, prin imagini mai abstracte, precum "Izvorul meu, cantecele mele, madejdea mea si truda mea".

BIBLIOGRAFIE : www.wikipedia.org www.referate.ro

Sarcea Alexandru Marius Clasa a XII a D