Academia de Studii Economice Bucuresti

ABUZUL DE POZITIE DOMINANTA-27

Melinte Bogdan Mihaliescu Cristian Valentin Milea Ioana Corina Miron Diana Gabriela Negoitescu Vlad Ioan

BUCURESTI -2012-

REZUMAT
Concurena este un concept global care determin orientarea tuturor politicilor concureniale asupra calitii produciei i produselor destinate pieei. Dat fiind vastitatea problemelor care trebuie avute n vedere n acest domeniu, precum i faptul c investigarea, constatarea i sancionarea practicilor anticoncureniale sunt procese care ocup timp i resurse financiare considerabile, subiectul s-a dovedit a fi unul deosebit de controversat. Partea final a lucrrii prezint un studiu de caz solutionat Microsoft Uniunea European privind reglementarea i respectarea protectiei concurenei si evitarea crearii abuzului de pozitie dominanta. Cuvinte cheie: concurena, politica n domeniul concurenei, mediul concurenial, abuzul de poziie dominant.

INTRODUCERE
Concurena este chintesena economiei de piaa. Ea semnifica posibilitatea de a alege dintre mai multe alternative de produse sau servicii oferite. Acolo unde exista concurena se ajunge la o mai eficienta alocare a resurselor deoarece producatorul urmareste permanent raportul dintre acestea si cheltuieli. Totusi, producatorul nu influeneaza piaa de unul singur, ci o face numai prin raporturile de concurena cu ali producatori care determina ntotdeauna o scadere a preurilor si implicit cresterea pieei prin stimularea cumpararilor. Adeseori, din dorina de a obine o poziie dominanta pe piaa, de a atrage ct mai muli clieni si de a elimina concurenii actuali si poteniali, agenii economici recurg la o serie de aciuni si fapte ilegale care au un efect negativ asupra mediului concurenial. Din pacate, aceste efecte sunt resimite nu numai de ceilali competitori, dar si de consumatori si chiar de societate n ansamblu. De aceea, toate aceste fapte ilegale sunt sancionate de catre Uniunea Europeana prin diverse legi. Una dintre cele mai importante practici ilegale este reprezentat de abuzul de pozitie dominanta. Abuzul de poziie dominanta nseamna utilizarea de o maniera abuziva, de catre una sau mai multe ntreprinderi, a poziiei dominante pe care o deine pe piaa. O astfel de atitudine este incompatibila cu regulile Pieei Unice si, n masura n care afecteaza comerul ntre state, este interzisa. Situaia vizata se refera la poziia de putere economica deinuta de o ntreprindere, care i da acesteia posibilitatea de a crea obstacole n calea unei concurene efective pe piaa Uniunii Europene sau de a influena semnificativ dezvoltarea concurenei.

SCURTA DESCRIERE A PRACTICILOR INTERZISE IN UE CU ACCENT PE ABUZUL DE POZITIE DOMINANTA

ncepnd din decembrie 2007, legislaia european interzice practicile comerciale neloiale. Directiva privind practicile comerciale neloiale introduce o list neagr a practicilor neloiale interzise Publicitate neltoare Un comerciant care pretinde c un produs ar avea un anume efect trebuie s fie capabil s demonstreze acest lucru, indiferent unde este stabilit n UE. De exemplu, atunci cnd se comercializeaz un produs, este ilegal s se pretind c acesta va vindeca o boal n cazul n care nu exist dovezi tiinifice n acest sens. Practici agresive Doamna Rouveure a angajat un instalator pentru a-i repara un calorifer defect. Iniial, i sa spus c acest serviciu o va costa 80 de euro. Cu toate acestea, factura s-a ridicat la 450 de euro. Dna Rouveure a refuzat s plteasc diferena de pre, iar instalatorul a deconectat-o de la reeaua de ap cald. n acest caz, instalatorul a exersat o influen nejustificat pentru a exploata o poziie de putere n raport cu consumatorul, ceea ce, n conformitate cu legislaia european, este ilegal. Vnzare agresiv la domiciliu S presupunem c un comis voiajor se prezint la ua dumneavoastr i v convinge s cumprai un produs, prin propuneri agresive i ignornd cererile dumneavoastr repetate de a pleca. Un astfel de comportament reprezint, de asemenea, o practic agresiv ilegal i este interzis. Practici anticoncureniale nelegerile ntre ntreprinderi concurente care au drept scop fixarea preurilor sau mprirea pieei, astfel nct fiecare s-i asigure o poziie de monopol, pot denatura regulile concurenei. Acordurile anticoncureniale pot fi publice sau secrete (ex. cartelurile), ncheiate n scris sau pot fi mai puin formale (ca acorduri ntre ntreprinderi sau ca decizii ori regulamente ale asociaiilor profesionale). ABUZUL DE POZIIE DOMINANT O ntreprindere care deine o cot important dintr-o anumit pia poate ngrdi concurena pe acea pia. O poziie dominant este considerat comportament anticoncurenial atunci cnd ntreprinderea se folosete de poziia sa n mod abuziv pentru a elimina concurena. Articolul 82 din Tratatul CE nu interzice poziiile dominante

ca atare ci doar abuzul de astfel de poziii pe o anumit pia cnd acesta poate afecta comerul ntre statele membre.

Aceste practici abuzive pot consta n special n: impunerea unor preuri nejustificat de mari ctigarea de noi clieni prin practicarea unor preuri meninute artificial la un nivel sczut, n dezavantajul firmelor concurente de dimensiuni mai mici mpiedicarea accesului pe pia a firmelor concurente, oblignd consumatorii s cumpere un produs asociat, n mod artificial, cu un alt prods mai popular i mai cerut refuzul de a trata cu anumii clieni sau practicarea unor reduceri speciale pentru clienii care au drept furnizor unic sau principal ntreprinderea aflat n poziie dominant condiionarea vnzrii unui anumit produs de vnzarea altuia. 1. Conceptul de poziie dominant Conceptul a fost definit de Curtea de Justiie n cauza United Brands (27/76 din februarie 1978): o poziie dominant este o poziie de putere economic deinut de o ntreprindere care mpiedic meninerea unei concurene eficiente pe piaa n cauz, oferindu-i posibilitatea de a se comporta ntr-o oarecare msur independent fa de concureni, clieni i, n cele din urm, fa de consumatori. Principalul indicator al poziiei dominante este cota mare de pia; ali factori includ poziia de inferioritate economic a concurenilor, lipsa concurenei latente i controlul resurselor i tehnologiei. 2. Piaa n cauz n temeiul tratatului, poziiile dominante sunt examinate pe ntreaga piaa comunitar sau cel puin pe o mare parte a acesteia. Proporia n care piaa va fi luat n considerare depinde de natura produsului, de produsele de substituie i de percepiile consumatorilor. 3. Conceptul de abuz Articolul 82 din tratat nu definete conceptul de poziie dominant ci propune doar exemple de practic abuziv: impunerea unor preuri nejustificate sau a altor condiii inechitabile de tranzacionare; limitarea produciei, a distribuiei i a dezvoltrii tehnologice n defavoarea consumatorilor; aplicarea n raporturile cu partenerii comerciali a unor condiii inegale la prestaii echivalente; impunerea unor obligaii suplimentare care nu au legtur cu obiectul contractului.

n hotrrea privind cauza Hoffmann-LaRoche (85/76 din 13 februarie 1979), Curtea a afirmat c abuzul de poziie dominant este un concept obiectiv. Acesta reprezenta utilizarea unor metode diferite de cele care condiioneaz n mod normal concurena n cazul produselor i serviciilor pe baza tranzaciilor dintre operatorii comerciali, avnd ca rezultat diminuarea concurenei pe o pia deja afectat de prezena companiei n cauz. Practicile abuzive pot avea diferite forme. n tratat sunt menionate doar cele principale, Comisia i Curtea identificnd i altele: discriminarea prin preuri pe motive geografice; diminuarea practicilor loiale care descurajeaz clienii s mai apeleze la furnizorii concureni; fixarea unor preuri sczute cu scopul de a elimina un concurent; refuzul nejustificat de a face aprovizionri; refuzul de a acorda licene.

4. Efectul asupra comerului intracomunitar Abuzul de poziie dominant afecteaz n mod negativ comerul ntre statele membre sau ar putea face acest lucru. Aceasta presupune c, n temeiul normelor privind concurena din Tratatul CE, nu este luat n considerare comportamentul care afecteaz doar piaa naional.

PREZENTAREA INSTITUTIILOR CU ROL IN REGLEMENTAREA CAZURILOR

Principalele institutii implicate n politica n domeniul concurenei sunt urmtoarele: Comisia European. Aceasta ia deciziile formale prin majoritate simpl, asemenea unui organism colectiv. Aceste decizii sunt pregtite de Direcia General pentru Concuren care raporteaz Comisarului responsabil cu politica concurenei. Comisia poate fi sesizat ntr-o problem privind concurena fie prin notificare, fie urmare a unei plngeri naintate de o firm sau de un stat, fie poate aciona din proprie iniiativ pentru a investiga anumite situaii specifice sau chiar un ntreg sector economic. Comisia poate penaliza orice nclcri ale regulilor privind concurena, penalizrile putnd reprezenta pn la 10% din veniturile companiei incriminate. Ultimul arbitru i cel care poate decide dac aciunea Comisiei a fost n limitele puterilor stabilite n mod legal este Curtea European de Justiie (CEJ). CEJ este ndreptit s acioneze att n cazul unor solicitri fcute de instanele naionale, ct i n cazul unor aciuni iniiate mpotriva Comisiei n faa Tribunalului de Prim Instan. Cu totul remarcabil pentru o instan juridic, CEJ solicit Comisiei, n anumite mprejurri, mai degrab argumente de ordin economic dect de ordin formal(juridic). Rolul Parlamentului European e redus la a evalua aciunile Comisie printr-un raport anual i, de asemenea, la a face observaii privind evoluiile importante din acest domeniu. Interveniile Consiliului de Minitrii se rezum la a autoriza

exceptrile n bloc, precum i la a face modificri n baza legal a politicii concureniale. n afara Comisiei, n cadrul politicii n domeniul concurenei acioneaz i autoritile naionale investite cu competene n acest domeniu. Obiectivele mari pe care le are n vedere politica n domeniul concurenei n UE sunt urmtoarele: Integrarea pieelor prin fluidizarea comerului peste frontiere i a alocrii resurselor n funcie de cele mai avantajoase condiii; Protejarea ntreprinderilor mici i mijlocii, care contribuie la meninerea unui mediu competitiv; Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori; Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice i sociale; Dezvoltarea unor ntreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fa concurenei n plan global.

STUDIU DE EUROPEANA

CAZ

SOLUTIONAT:

MICROSOFT-UNIUNEA

Caracteristicile specifice pietelor pentru noile economii trebuie sa fie luate in considerare in orice analiza corecta si riguroasa privind efectele anticoncureniale generate de practicile unor companii care opereaza pe aceste piete. Caracteristicile acestor piete, precum cea de software, indica o probabilitate ridicataca firmele cu putere de piata sa abuzeze de pozitia lor dominanta. Ritmul foarte rapid de dezvoltare a industriei IT are implicatii importante pentru aplicarea reglementarilor comunitare privind protectia concurentei, iar procedurile juridice si administrative par sa fie greoaie si chiar ineficiente in stoparea si sanctionarea comportamentului abuziv al unei companii cu pozitie dominantape piata, precum este cazul companiei Microsoft Corporation. Descrierea pozitiei companiei Microsoft pe piata IT Investigatia realizata de peste cinci ani de catre Comisia Europeana in cazul companiei Microsoft Corporation, pe piata sistemelor de operare pentru computerele personale, s-a incheiat cu decizia adoptata de Comisie in 24 martie 2004. Comisarul european pentru concurenta de la acea vreme, Mario Monti, anuntase anterior esecul discutiilor cu reprezentantii companiei. Investigatia Microsoft a fost declansata de plngerea inaintata de compania concurenta SunMicrosystems in decembrie 1998, conform careia Microsoft abuza de pozitia dominanta pe care o avea cu produsele sale Windows pe piata sistemelor de operare, deoarece nu oferea informat iile care ar fi permis ca anumite produse software pentru operarea computerelor in retea denumite sisteme de operare work group server sa interopereze in totalitate cu Windows. Cazul Microsoft Intregul proces a inceput printr-o plangere a unei corporatii americane de software, Novell, specializata in sisteme de operare in retea si produse de securitate

informatica. Plangerea data din 1993 si viza practicile Microsoft privind licentele. Rezultatul final a constat in faptul ca UE a obligat Microsoft sa desecretizeze unele informatii privind serverele, obtinandu-se o versiune separata a programului sistemului de operare Microsoft Windows, fara Windows Media Player. Asadar, in 1993, Novell a reclamat faptul ca Microsoft isi blocheaza competitorii in afara pietii, prin intermediul unor practici anti-concurentiale. Sun Microsystems, un furnizor de computere, componente, programe si servicii informatice a intrat si el in lupta in 1998, cand s-a plans de lipsa de informatii privind unele interfete Windows NT (sisteme de operare). Cazul a luat o si mai mare amploare atunci cand UE a inceput sa observe cat de strans erau legate tehnologiile media de Windows, sistemul de operare sub licenta Microsoft. Acuzand un abuz in curs din partea Microsoft (abuz de pozitie dominanta), UE a ajuns la o decizie preliminara in 2003 si a obligat compania sa ofere o versiune a sistemului de operare Windows fara Windows Media Player si sa puna la dispozitie informatiile necesare, concurentilor de pe piata software, astfel incat ei sa poate interactiona pe deplin pe desktop (interfata intre computer si utilizator) si in servere (aplicatii sau dispozitive care ofera servicii clientilor conectati). In martie 2004, UE a obligat Microsoft sa plateasca 497 milioane euro, cea mai mare amenda data de UE pana la acel moment, asta pe langa penalitatile anterioare. Microsoft a avut la dispozitie 120 de zile sa divulge informatiile privind accesul la servere si 90 de zile pentru a produce o versiune a programului de operare Windows fara Windows Media Player. Luna urmatoare, mega-compania americana a difuzat propriile comentarii privind decizia: Comisia incearca sa creeze noi legi care vor avea un impact negativ asupra drepturilor de proprietate intelectuala si asupra capacitatii firmelor dominante de a inova. Microsoft a incheiat de platit amenda in iulie 2004. Compania a realizat, asa cum i s-a cerut, o noua versiune a omniprezentului sau sistem de operare, fara Windows Media Player, sub numele de Windows XP N. In privinta cererii de informatii privind accesul la servere, Microsoft a pus pe piata sursacod catre Windows Server 2003 dar, totodata a facut apel (recurs). In decembrie 2005, Comisia Europeana anunta ca Microsoft nu se conformeaza intru totul deciziei, compania nepunand la dispozitie concurentilor informatiile adecvate privind programele legate de servere. UE a amenintat ca va incepe sa amendeze Microsoft cu 2 milioane de euro / zi, pana cand aceasta se va conforma. Intradevar, in 12 iulie 2006, EU aplica o amenda suplimentara companiei de 280,5 milioane euro, anuntandu-se ca amenda va creste la 3 milioane de euro / zi. In data de 17 septembrie 2007, Microsoft pierde recursul impotriva Comisiei Europene. Toate amenzile sunt mentinute, ca si cererile privin desecretizarea informatiilor privind interoperabilitatea intre servere si pachetul Media Player. In plus, cheltuielile de judecata vor fi platite in proportie de 80% de catre Microsoft si de 20% de catre Comisie. Totusi, Curtea de apel a respins solicitarea Comisiei ca un organism independent de monitorizare sa aiba acces nelimitat in organizarea interna a companiei, in viitor. Pe 22 octombrie 2007, Microsoft a anuntat ca se va supune deciziei. Microsoft a anuntat ca va cere 0,4 % din castiguri (in loc de 6%) doar de la distribuitorii comerciali de software interoperabil, si nu de ladezvoltatorii open source.

Din punctul de vedere a celui care a pierdut (desi exista voci care sustin ca Microsoft a iesit in castig), asadar din punctul de vedere al companiei americane si al sustinatorilor ei, acordarea ilegitima de patente software in Europa de catre European Patent Organisation a fost sustinuta in trecut de catre Comisia Europeana dar combatuta de catre Parlamentul European. Esenta cazului Europa vs. Microsoft se poate reduce la simbolismul politic stanga dreapta (simbolismul politic este mai important in Europa, fata de semnificatia economicului, in America). Politica sociala, de stanga a UE, care, prin comisarul pentru protectia concurentei loiale spune ca este un succes aceasta decizie impotriva Microsoft a instantelor europene, este un succes pt consumatori (dar iata cum, treptat, termenul social si politic, tipic european, de cetatean, este inlocuit cu termenul tipic economic, american, de consumator) aceasta este o viziune care poate fi considerata de stanga. Pozitia competitiva fara menajamente, neo-liberala, asadar de dreapta pentru europeni, a Americii. Citand cu aproximatie o declaratie data de Bill Gates dupa pierderea apelului (recursului): Comisia europeana considera ca bunastarea lumii este un intreg unic si constant, care trebuie impartit echitabil intre producatorii unui anumit bun (in cazul de fata, aplicatiile soft) cand de fapt nu este un tot constant, fiecare isi poate mari beneficiul asa cum doreste, daca este competitiv. Pentru ca daca UE vorbeste despre concurenta loiala, Bill Gates vorbeste despre competitivitate cinstita, adica: cine este cel mai bun, sa castige cel mai mult. Cel mai bun sa triumfe.

CONCLUZII
n concluzie, singurul mod de control eficient al practicilor comerciale restrictive este respectarea cu strictee a legislaiei cu privire la concuren deoarece doar respectarea legislaiei n domeniul concurenei asigur protecia, meninerea i stimularea concurenei n vederea promovrii concurentei loiale. Evoluia UE confirm tendina de consolidare a poziiilor firmelor performante, care reuesc n competiie, reuit care poate duce pn la apariia unor centre de for de tip oligopol sau cvasimonopol. In consecinta obiectivul UE este s asigure omogenizarea condiiilor de concuren din perspectiva ngrdirii i eliminrii factorilor anticoncureniali care in de anumii ageni economici, inclusiv de politicile i instrumentele promovate de administraii i, n principal, de autoritile publice naionale, prin regulile pentru o concuren loial.

BIBLIOGRAFIE
http://conexiuni.net/arhiva/2008Ianuarie/LucianMerisca_Ian_2008.htm http://www.scribd.com/doc/54583821/13/Studiu-de-caz-Cazul-Microsoft21 http://www.ier.ro/documente/formare/Politica_concurenta.pdf http://www.europainfo.ro/uniuneaeuropeana/dictionarul_uniunii_europene/abuz_pozitie_ dominanta_dictionar.html