RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA

Resuscitarea cardiopulmonara reprezinta ansamblul masurilor terapeutice care se aplica in urgenta, in urma stopului cardio-respirator, cu scopul de a recupera functiile vitale. Diagnosticul de stop cardio-respirator trebuie stabilit intr-un timp scurt, iar manevrele de resuscitare efectuate rapid, imediat dupa instalarea stopului cardio-respirator, dar si cu viteza pentru a preveni instalarea leziunilor ireversibile de la nivelul organelor. La 6 minute de la debutul stopului cardiorespirator, neuronii sufera leziuni, iar orice manevra de resuscitare devine inutila. Diagnosticul pozitiv de stop cardio-respirator are in vedere oprirea a doua functii vitale: Functia cardiaca : lipsa batailor cordului, lipsa pulsului periferic, lipsa pulsului la carotide, prabusirea tensiunii arteriale Functia respiratorie : absenta miscarilor respiratorii, cianoza periferica, midriaza, prabusirea tonusului sfincterian, abolirea starii de constienta.

Formulele memotehnice utilizate in resuscitarea cardio-respiratorie sunt : ABCDEHGHI, HELP ME. A Asigurarea libertatii cailor aeriene. Manevrele cuprind urmatorii timpi : Asezarea capului in hiperextensie Protruzia mandibulei Deschiderea gurii : manual sau cu deschizatorul de gura Controlul rapid al orofaringelui prin : control digital, vizualizare pe laringoscop, cu pensa si compresa, aspiratie; Indepartarea corpilor straini si a secretiilor Asezarea in pozitia de siguranta (decubit lateral drept, mana pe deasupra obrazului decliv, membrul pelvin in flexie iar cel de deasupra in extensie) atunci cand exista riscul aspiratiei gastrice sau a altor secretii

Introducerea unui dispozitiv de mentinere a cailor respiratorii : pipa orofaringiana Gueddel; Metoda cea mai sigura pentru asigurarea libertatii cailor respiratorii superioare este intubatia traheala, orotraheala sau nazotraheala.

Breathing

Respiratia artificiala

Intervine imediat dupa dezobstructia cailor respiratorii si se efectueaza cu ajutorul unor dispozitive special : baloane respiratorii, burdufuri, etc, ritmul ventilator fiind de 12-14 respiratii/minut iar volumul insuflat egal cu volumul curent al resuscitatorului. Metode folosite : Respiratia gura-la-gura : Se ridica mandibula cu mana stanga Cu ajutorul policelui se mentine gura deschisa Gura reanimatorului se aplica etans pe gura victimei (direct, sau cu ajutorul unei comprese) Expirul este pasiv

Respiratia gura-la-nas : Mandibula este mentinuta cu ajutorul palmei Gura resuscitatorului se aplica pe nasul bolnavului, iar obrazul acopera gura bolnavului

Manevrele de respiratie artificial nu au efect circulator efficient daca nu sunt sincronizate cu manevrele de compresie toracica. Daca exista un singur resuscitator, atunci se exercita 2 insuflatii ample urmate de 15 compresii toracice. In cazul in care sunt 2 resuscitatori, cel care executa respiratia insufla o singura data un volum de aproximativ 1000 de ml la fiecare 5 compresii toracice. In urma ventilatiei gura-la-nas sau pe masca, distributia aerului catre plaman si stomac va fi determinata de impedanta relative la flux a fiecaruia, si anume, va depinde de presiunea de deschidere a esofagului si de complianta plaman-torace. Pentru a evita insuflatia gastrica in timpul manevrelor de ventilatie, presiunile inspiratorii in caile aeriene trebuie mentinute scazute cand calea respiratorie ramane permeabila, iar compresiunile toracice vor duce la un schimb gazos substantial. C Circulation asigurarea circulatiei

Restabilirea hemodinamicii se poate realiza prin doua metode : 1) Refacerea active si eficienta a activitatii miocardice : se poate obtine numai in primele secunde pana la un minut dupa oprirea functiei cardiac. Manevrele de stimulare mecanica (loviturile de pumn aplicate presternal) pot fi eficiente numai in fibrilatia ventriculara. Acestea se bazeaza pe

faptul ca excitatiile mecanice duc la stimuli ce se propaga si pot fi urmate de contractii eficiente. In conditiile de hipoxie miocardica, manevra este ineficienta. 2) Pomparea artificial a sangelui prin manevre de masaj cardiac in aceasta categorie intra masajul cardiac extern si masajul cardiac intern Masajul cardiac extern are un efect de pompa, care pune sangele in miscare realizand o presiune arterial suficienta pentru a asigura irigarea coronariana si cerebral, ceea ce duce consecutive la stimularea mecanica a cordului, acesta putand sa-si reia spontan activitatea.

Ca tehnica, avem : compresiune presternala in 1/3 mijlocie a sternului, cu podul palmei si toata greutatea corpului, frecventa fiind de 60-70 miscari/minut. Foarte importanta pentru eficienta manevrei este pozitia bratelor resuscitatorului. Acestea trebuie sa fie perfect intinse, pentru a apasa cu toata greutatea pe sternul bolnavului. Masajul cardiac intern se efectueaza atunci cand masajul cardiac extern este ineficient sau defibrilarea ineficace. Tehnica masajului cardiac intern consta in : D Toracotomie in spatiul IV V intercostals stang Aplicarea mainii drepte(cu podul palmei) sub ventriculul stang Policele plasat anterior Se comprima de baza spre varf cu un ritm de 80-100 batai/minut Drug tratamentul medicamentos

Rolul esential in reluarea activitatii pompei cardiace il are epinefrina. E Electric monitorizarea electrocardiografica

ECG este obligatire si permite diagnosticul precis al formei de oprire cardio-circulatorie, al tulburarilor de ritm. Permite de asemenea si aprecierea evolutiei activitatii cardiac in cursul si dupa manevrele de resuscitare.

Fibrilation

defibrilare sau stimulare electrica

Inducatia majora o constituie fibrilatia ventriculara. Se aplica un soc extern de 200-400 W/s, precedat de administrarea de solutie xilina 1% intravenous, 50-100 mg. G Gage evaluarea starii generale a pacientului

Prima evaluare se face dupa 10-15 minute. Dupa 60 de minute de resuscitare, in conditiile in care cordul nu isi reia activitatea spontanta si in prezenta semnelor de moarte cerebrala, se abandoneaza masurile de resuscitare. H Humanising resuscitation with neuron saving measures neuronala masuri de protectie si refacere

Metodele se adreseaza in special sistemului nervos si au ca obiectiv asigurarea supravietuirii neuronale in vederea recuperarii integrale a sistemului nervos. Se realizeaza administrand substante barbiturice de tipul tiopentalului (25-100mg/kg/zi) sau prin alte metode : manitol 20% 0,5-1g/kgc, dexametazona in primele 3 zile de la oprirea cardio-circulatorie 1-6 mg/kgc, oxigenoterapie hiperbara. I Intensive care metode de terapie intensiva

Masuri generale de terapie intensive care urmaresc asigurarea homeostaziei in vederea recuperarii cerebrale sunt : Monitorizarea presiunii arteriale medii in scopul mentinerii ei in limite optime Hiperventilatie controlata Oxigenoterapie Corectarea pH-ului la valori intre 7,3 7,6 Monitorizarea ECG Monitorizarea homeostaziei sangvine Sedare, anticonvulsivante Monitorizarea temperaturii

In cazul in care exista fenomene neurologice sau neuropsihice dupa obtinerea stabilizarii hemodinamice, de asemenea avem nevoie de monitorizare cerebral complexa, LCR, EEG. Se pot folosi si masuri specific de reanimare cerebrala, masuri de mentinere si stimulare a fluxului sangvin cerebral cu ajutorul medicatiei presoare dopamina, si administrarea de tiopental, cu rol de stabilizant al membranelor celulare.

Formula memotehnica HELP ME se bazeaza pe : H hiperextensia capului E eliberarea cailor aeriene superioare

L luxatia anterioara a mandibulei P pensarea nasului, respiratie gura-la-gura M, E masaj cardiac extern

Materialele necesare in resuscitarea cardiorespiratorie cuprind : Masca de oxigen

Balon de oxigen

Pipe Gueddel, deschizator gura, pensa de prins limba

Laringoscop

Canula de intubatie

Defibrillator Monitor EKG Flexule pentru cateterizarea venoasa Echipament de denudare venoasa

Seringi, ace Medicatia pentru urgente

Contraindicatiile resuscitarii cardiopulmonare sunt urmatoarele : mai mult de 7 minute de la instalarea stopului cardio-respirator, bolnav irecuperabil, moarte biologica (caz in care sunt mentinuti in aceasta stare pentru donarea de organe) sau insuficienta organica multipla. Incidente, accidente, complicatii Din partea aparatului respirator, putem avea : inghitirea limbii, pierderea aerului insuflat pe langa masca sau pe nari, ruperea parenchimului pulmonar cu aparitia pneumotoraxului datorita insuflarii unei cantitati prea mari de aer. Din partea aparatului cardiocirculator, un masaj cardiac extern poate duce la fracture costale sau sternale, acestea determinand la randul lor leziuni secundare (ale plamanilor, pericardului, ficatului). Masajul cardiac intern poate duce la ischemie miocardica, ruperea cordului, dezinsertia vaselor mari. Complicatiile defibrilarii arsuri tegumentare, fibrilatie ventriculara.

Prognosticul Este rezervat in cazul opririi cardio-circulatorii, iar procentul supravietuirii variaza intre 20-40%. Aceasta poate fi : Supravietuire fara sechele cu reluarea integral a tuturor functiilor Supravietuire cu sechele in cazul resuscitarii incomplete

Prognosticul depinde de afectiunea de baza, starea generala, starea aparatului cardio-vascular, locul si circumstantele producerii opririi cardio-circulatorii, durata acesteia si rapiditatea instituirii masurilor de resuscitare.