Proiectul Comuna, promotor al dezvoltrii spiritului antreprenorial n mediul rural, ID 58447

Cursul Competene Antreprenoriale

Regiunea Sud-Muntenia, Giurgiu, 5 10 iunie 2011

PLAN DE AFACERI Plantaie de fructe de pdure

ANGHEL DANIELA RALUCA Comuna Puchenii Mari, judetul Prahova Telefon: 0729 222.201

DATE DE IDENTIFICARE
1. 2. 3. 4. 5. Numele firmei: Forma juridic de constituire: Activitatea principal: Adresa: str. Principal: Persoan de contact: FRUCTISIMA

S.R.L.
Cultivarea fructelor de padure ( mure, afine, zmeura, coacaze, catina) Com. Puchenii Mari, Judetul Prahova Anghel Daniela Raluca

Obiectivele planului de afaceri: Pentru examenu cursului Competene antreprenoriale . Obiectivul general al proiectului l constituie creterea competitivitii exploataiei agricole printr-o utilizare mai bun a resurselor umane i al factorilor de producie i ndeplinirea standardelor naionale i a standardelor comunitare, prin atragerea de fonduri europene.

Descrierea afacerii Plantarea de arbusti in vederea produceri fructelor de padure prin metode ecologice pentru industria alimentar si farmaceutic-cosmetic, datorita cereri mari atat la nivel national cat si pe piata Uniunii Europene.. Firma se angajeaza n crearea unor plantatii pentru furnizarea materiei prime, ingrijite ecologic destinate alimentatiei publice, produselor de cosmetic i fabricilor de dulceturi din fructe de padure . Fructele de padure sunt plante ecologice, ntruct prin cultivarea lor se conserv mediul nconjurtor, previne eroziunea solului, se reabiliteaz solurile degradate iar fructele care se obin sunt ncadrate n grupa de produse ecologice. Se evit poluarea solului i a apelor subterane cu nitrii, nitrai i metale grele, deoarece fructele de padure dispun de un mecanism simbiotic prin care i procur singur hrana principal, adic azotul. nfiinarea plantaiei de fructe de padure se realizeaz n regim ecologic, nefiind necesar a se utiliza insecticide, fungicide i alte soluii pentru tatamente poluante. Astfel Agenia pentru Protecia Mediului Prahova, certific faptul c plantatia de fructe de padure, prin investiia propus nu se supune procedurilor de reglementare din punct de vedere al proteciei mediului. Proiectul respect n intenia lui, prevederile Directivei Consiliului 2000/60/CE, de stabilire a unui cadru de politica comunitar n domeniul apei i Directivei 91/676/CEE, privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole. Autoritatea de Sntate Public Constanta arat c n urma verificrii documentaiei proiectului propus a se realiza n loc. Puchenii Mari, jud.Prahova, s-a stabilit c investiia nu face obiectul evalurii condiiilor de igien. Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor certific faptul c, acest proiect nu face obiectul avizrii/autorizrii sau nregistrrii sanitar veterinare i pentru sigurana alimentelor. nfiinarea plantaiei se face n regim ecologic, fertilizarea fcndu-se doar cu substane ecologice.

CLIENTII i PIAA POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de materii Adresa Produs furnizat si prime/materiale cantitate auxiliare/produse/servicii aproximativa INSTITUTUL DE CERCETARI Maracineni Butai de mure, POMICOLE MARACINENI JUD. Jud. afine, coacaze, ARGES Argesi zmeura 17000 buc SC AVICOLA SRL Prahova Gunoi de grajd SC GIlmar SRL Prahova Alte materiale TOTAL

Valoare aproximativa -RON68.000

% din total achizitii 29%

27.000 142.351 237.351

11% 60% 100%

- SC SilvaFunghi SRL Rodna, jud. Bistia Nsud societate productoare de sucuri, gemuri, marmelade - SC SilvaFruct SA Piatra Neam ntreprindere productoare de sucuri de fructe de pdure - SC Penexport SRL Miceti, jud. Arge societate ce achiziioneaz i export fructele de padure . - SC FRUCTISIMA SRL livreaz marfa direct ctre clieni, stabilind cu acetia ca i modaliti de plat. POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr.crt Client (Denumire si adresa) 1 2 3 M&M Kuris SRL SC SilvaFunghi SRL Rodna, jud. Bistia Nsud SC SilvaFruct SA Piatra Neam TOTAL

Valoare -RON 28.000 4.000 8.000 40.000

% din vanzari 70% 10% 20% 100%

Produsul intr pe o pia n care exist o cerere constant pentru fructele de padure, cu avantaje fa de restul competitorilor prin faptul c solicitantul o cultiv controlat n regim ecologic, obinut cu costuri relativ reduse. Pe aceast pia numrul competitorilor este mic, deoarece pe plan local nu mai exist nici o plantaie de fructe de padure cu care solicitantul s intre n concuren, iar pe plan naional ntlnim un numr foarte mic de suprafee cultivate cu acest tip de arbuti ( principalul concurent al reprezinta Romsilva cu productii din flora spontana si care merge la export in proportie de 90%).

MARKETING PRODUSELE/SERVICIILE Cerinele pentru materia prim vegetal sunt n cretere i valoarea de pia este tot mai ridicat n momentul de fa fitoterapia ramur important a medicinei se refer la terapeutica cu ajutorul substanelor active sintetizate de celula vegetal a fructelor de padure, acesta constituind materia prim pentru dezvoltarea aplicaiilor industriale n domenii de vrf cum sunt : industria chimic, alimentar, farmaceutic i cea a cosmeticelor .

Extinderea culturilor unor specii de plante medicinale valoroase, confirmate n timp pentru valoarea lor terapeutic, crora li se descoper noi valene, impun modernizarea tehnologiilor de cultivare i de procesare primar, bazate pe echipamente moderne i performante, prietenoase mediului i plantelor. Necesitatea i oportunitatea proiectului rezult din avantajele tehnologice i economice pe care le poate aduce investiia.Aceste avantaje pot contribui la mbuntirea calitii produselor, optimizarea funcionrii fermei, reducerea consumurilor energetice, reducerea costurilor n ansamblul lor. Recolta de fructe de padure va satisface cerinele pieei din punct de vedere al gamei sortimentale i va fi de calitate superioar. PRET Preul produsului de fruct de catin per kilogram este stabilit la 12ron/kg acesta variind n funcie de inflaie i condiiile climatice sau economice. PLASARE 1. Alegerea terenului Plantaia va fi amplasat pe un teren favorabil pomiculturii unde ntlnete condiii naturale pentru cretere i rodire. Panta de 2,5% permite o bun ntreinere a solului, ct i un transport uor al fructelor. Sursa de ap necesar la udatul pomilor se afl la o distan de cca 100 m. 2. Parcelarea terenului n vederea uurrii lucrrilor de ntreinere de pe plantaie, a recoltrii i transportului fructelor, terenul se mparte n parcele. La plantare, lungimea rndurilor de pomi s fie orientat pe direcia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumin pe tot timpul zilei, ntregii plantaii i a evita fenomenul de umbrire. Forma unei parcele este dreptunghiular iar limea reprezint aproximativ jumtate din lungimea acesteia. n vederea transportului fructelor i nu numai, se vor amenaja drumuri, perpendiculare pe lungimea parcelelor. Odat cu parcelarea terenului, trebuie avut n vedere i mprejmuirea viitoarei plantaii, care se executa la o distan de 4 m de pomi, pentru a putea fi utilizate tractorul cu utilajele agricole. 3. Pichetarea terenului Solicitantul va realiza nfiinarea plantaiei primvara cnd terenul s-a scurs de ap i permite executarea lucrrii. Suprafaa de teren se ar adnc, se discuiete, apoi se fixeaz prin pichetare cu rui la locul fiecrei plante pe sol, att ntre rnduri ct i pe rnd. Lucrarea de pichetare va fi sub form de dreptunghi, pichetare ce se execut la plantaiile situate pe teren cu pant redus, cu distane mai mari ntre rnduri i mai mici ntre pomi. Pichetarea terenului const n marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar direcia rndurilor va fi paralel cu latura lung a parcelei i pe direcia N-S. Dup marcarea primului rnd, pe toat lungimea lui, considerat linie de baz, se marcheaz cu rui capetele rndurilor urmtoare la distana stabilit. Pentru alinierea picheilor se folosesc jaloane nalte de 1,5-2,0 m, vizibile de la distan pentru a trasa liniile care ncadreaz terenul n dreptunghi. Locul fiecrui pom se determin prin ntinderea unei srme marcate ntre picheii din captul rndului, i se fixeaz cu un ru, la distana stabilit. La plantarea pomilor se ntinde din nou aceeai srm gradat, pentru a determina locul fiecrui pom.

4. Spatul gropilor Dup efectuarea pichetajului urmeaz spatul gropilor. Butasii se planteaz n gropi de 45/45/40 cm n locurile marcate de pichei. Pentru a nu fi nevoit s se refac pichetajul, gropile se vor face de aceeai parte a pichetului. Dup sparea gropilor se trage 2/3 din pmnt n groapa de plantare dup ce n prealabil s-a adugat gunoiul de grajd bine fermentat. Se execut chiar n ziua plantrii pentru a nu se pierde umiditatea din sol. 5. Pregtirea materialului sditor Materialul sditor se procur de la o pepiniera pomicola i pn la plantarea acestora se stratific n anuri adnci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea n teren i plantarea trebuie s se realizeze ct mai operativ pe msura plantrii pentru a evita deshidratarea. Trebuie mult atenie la transportul, manipularea i plantarea pomilor, pentru a nu vtma mugurii, n special din zona de proiecie a coroanei. 6. Fasonarea rdcinilor La plantare rdcinile pomilor se fasoneaz prin scurtare, eliminarea celor rupte, rnite i mucegite. Rdcinile principale se las ct mai lungi, rdcinile secundare se scurteaz cu cca 1/3 din lungime iar cele subiri la 1-2 cm sau rmn intacte. Tierile se execut perpendicular pe axul rdcinilor pentru a provoca rni ct mai mici. 7. Mocirlirea rdcinilor Dup fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de ap, pmnt galben i baleg proaspt de vit (3 pri pmnt, 2 pri baleg de vit i ap pn se obine o past de consistena smntnii). Mocirlirea asigur o mai bun aderen a particulelor de pmnt n jurul rdcinilor pentru a menine o umiditate mai ridicat n zona rdcinilor. 8. Tutoratul In momentul sprii gropilor, picheii care marcheaz locul pomilor sunt de regul scoi. Pentru a se menine aliniamentul iniial, ne vom ghida dup picheii de la capetele rndurilor unde nu au fost spate nc gropile de plantare i cu o sfoar sau o sarm bine ntins vom trasa definitiv rndul de pomi cu ajutorul tutorilor. Acetia se vor amplasa pe aceeai parte a sforii sau sarmei n centrul gropilor deja spate. Tutorii trebuie s fie drepi, confecionndu-se de regul din lemn. 9. Trasul partial al pamantului in gropi Dup fixarea tutorilor se trage parial pmntul se n gropi astfel ca acestea s fie umplute 2/3 din adncimea lor. Acest pmnt trebuie s fie fertil, rezultat din sparea primei jumti a gropilor sau pe intervalul dintre ele. Pmntul se taseaz apoi prin clcare uniform pe ntreaga suprafa a gropii. 10. Plantatul propriu zis Plantarea se va executa primvara, n funcie de condiiile meteorologice. Suprafata de teren arat adnc se discuiete. Pomii fasonai i mocirlii se repartizeaz la gropi pentru plantare. Pe lungimea rndului de plantare se ntinde srm gradat, urmrind ca punctele marcate s corespund cu mijlocul gropilor. Pomul adus la groap se fixeaz pe partea de nord a tutorelui, cu punctul de altoire la circa 5 cm deasupra nivelului terenului, nct dup aezarea definit a pmntului s revin la nivelul la care au fost plantai n pepinier. Dup fixarea corect a pomului n groap, i se rsfir rdcinile, acoperindu-se cu un strat fertil de sol n amestec cu circa 15 kg de gunoi de grajd foarte bine fermentat, gros de circa 10 cm care se calc de la margine spre centrul gropii. Se vine apoi succesiv cu straturi de pmnt de circa 20 cm dup care se calc la fel ca n primul caz pn se ajunge la nivelul terenului. Un pom bine plantat nu trebuie s se smulg dac se trage de el cu o oarecare putere. La

suprafaa gropii, n jurul trunchiului pomului se face un muuroi de pmnt nalt de circa 30 cm, care are rolul de a apra rdcinile de nghe n timpul iernii. 11. Udatul pomilor Fructele de padure se poat adapta cu usurinta la diferite conditii de umiditate, de la seceta prelungita la exces temporar de apa. Este recomandat ca in perioadele critice sa se irige cu norme mici de apa, 300 400 mc/ha.

TEHNOLOGIA DE CULTURA A FRUCTELOR DE PADURE

1. Producerea materialului saditor Fructele de padure se nmulesc pe cale generativ prin semine i pe cale vegetativ prin butai, marcote, drajoni, altoire i nmulire meristematic. n cazul nostru, solicitantul va apela la metoda de nmultire vegetativa si anume inmultirea prin butasi lemnificati care costa in fragmentarea ramurilor de 1, 2 si 3 in portiuni de anumite lungimi.

Epoca cea mai buna de recoltare a ramurilor pentru butasi este toamna cu putin inainte de caderea frunzelor. Lungimea de fasonare a butasilor lemnificati este de 20 22 cm in situatia cand inrdcinarea se face in teren neirigat, 16 17 cm in teren irigat si 3 6 cm cand irigarea se face in spatii protejate. Plantarea butasilor se face in randuri de 60 90 cm, iar pe rand 10 15 cm in teren neirigat si 10 12 cm in teren irigat sau zone cu multe precipitatii. Cea mai buna perioada pentru plantarea butasilor este a doua jumatate a lunii septembrie. Plantarea de primavara se executa timpuriu si da bune rezultate daca se iriga.

Perioada de crestere si de rodire. ntr-un ciclu ontogenetic, fructele de padure in functie de soi, pot parcurge o serie de etape a caror aparitie si durata sunt determinate in principal de factorii genetici si ecologici, provenienta materialului saditor si agrotehnica. Perioada de crestere intensiva incepe in anul II de la plantare si se acaracterizeaza printr-o crestere sustinuta a sistemului radicular si a tulpinii si se desfasoara timp de 4-5 ani, interval in care planta se garniseste cu ramuri de schelet si semischelet. Perioada de crestere si rodire este este scurta, de 2 ani, si se manifesta odata cu aparitia primelor fructe primelor fructe, realizandu-se productii de 3 12 t/ha. Perioada deplina rodire durata acesteia este strans dependenta de agrotehnica. Se caracterizeaza prin productii mari de fructe ce pot depasi 25 t/ha. Perioada de declin dupa aproximativ 10-15 ani de la plantare, productia de fructe scade, devine neinsemnata cantitativ, plantele incep sa se usuce partial, apoi in totalitate. 3. Fazele de vegetatie In ciclul anual de viata se disting doua perioade: perioada de repaus si perioada de vegetatie. Perioada de repaus incepe odata cu schimbarea culorii si caderea frunzelor si are loc in conditiile tarii noastre in luna octombrie. Repausul adanc (obligatoriu) dureaza pana in luna ianuarie inceputul lunii februarie, dupa care plantele trec in repausul facultativ, din care ies numai cand temperatura ambianta devine favorabila (temperatura constanta de peste 5C timp de 6 8 zile consecutiv. Faze de crestere Perioada de vegetatie se evidentiaza prin umflarea mugurilor primavara foarte devreme, sfarsitul lunii martie inceputul lunii aprilie, urmand la interval foarte scurt dezmuguritul. Urmeaza apoi o perioada de 30 45 zile pana la inceputul cresterii lastarilor. Incetarea vegetatiei este marcata de caderea in masa a frunzelor. 5. Fazele de fructificare Diferentierea mugurilor de rod are loc catre sfarsitul verii si se continua pana toamna tarziu. 4.

2.

a) Infloritul si legarea fructelor Fructele de padure infloresc la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, cand temperatura medie diurna este de 12 - 15C si infloritul se desfasoara pe o perioada de 14-15 zile. Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce la plantele femele infloritul ate loc concomitent cu detasarea frunzelor. Infloritul simultan al florilor femele si mascule asigura cele mai mari productii de fructe. Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile mascule cad, iar cele femele evolueaza cu formarea zigotului, apoi al fructelor. b) Cresterea si dezvoltarea fructelor Perioada de crestere a fructelor este de 180 200 zile.

c) Maturarea fructelor Maturarea fructelor in conditiile tarii noastre are loc la sfarsitul lunii iulie incepitul lunii august. In jurul acestei date fructele capata culoarea specifica soiului.. De la intrarea in parg pana la completa maturizare, in compozitia chimica a fructelor au loc transformari substantiale. Substanta uscata creste cu peste 60%, substantele grase se tripleaza, iar acidul ascorbic se mareste cu 50 60%. Dupa depasirea acestei faze, contunutul in vitamina C scade brusc spre 50% si cu aproximativ 75% in februarie martie.

Factorii de mediu Principalii factori de vegetatie din mediul inconjurator de care depind cresterea si fructificarea arbustilor fructiferi sunt: lumina, temperatura, apa si solul. a) Pretentiile de lumina sunt concretizate, in esenta, in buna desfasurare a procesului de fotosinteza. Acest proces are loc numai in prezenta luminii, cu o intensitate mai mare sau mai mica, in functie de iluminarea frunzelor de catre soare. In prezenta unei lumini puternice fructele sintetizeaza o cantitate mai mare de hrana si prin urmare, va creste si va rodi mai bine. b)Pretentiile plantelor fata de temperatura sunt reduse, in sensul ca aceastea rezista bine la gerurile iernii, la ingheturile tarzii de primavara si la cele timpurii de toamna. c) Pretentiile fata de apa sunt mai mari in primele faze de crestere si dezvoltare, respectiv in primii 2 ani dupa infiintarea plantatiei. In cazul in care precipitatiile sunt reduse se iau masuri de udare la infiintarea plantatiei, cat si in timpul verii cand evapo-transpiratia este mare si plantele au nevoie de apa pentru fotosinteza, pentru dezvoltarea proceselor biochimice din interiorul plantelor, vehicularea substantelor minerale si organice, in consecinta pentru desfasurarea in conditii normale a proceselor de crestere si fructificare. d) Pretentiile fata de sol sunt reduse, in sensul ca aceasta specie se poate cultiva pe diferite tipuri de sol, de la cele sarace, degradate, erodate pana la soluri bogate in humus si elemente minerale (cernoziomurile).

PROMOVARE Promovarea fructelor de padure catre principalii prelucrtori din domeniul farmaceutic, cosmetic si alimentar se face prin infiintzarea unui site de prezentare cu detalii calitative ale fructului, metodologie de crestere si recoltare. Pentru a promova produsele si a intra in contact cu eventuali clieni se urmrete: participarea la trgurile de productori agricoli; expedierea materialelor informative pe cale electronic, ctre firmele care folosesc ca materie prim de prelucrare fructele de padure(din industria farmaceutic, cosmetic si alimentar). Reviste de specialitate; Televiziuni in emisiunile de specialitate;

ANALIZA SWOT:

PUNCTE TARI: Investiie pe termen lung; Lipsa competitorilor zonali; Costuri de intreinere sczute; Suprafee de sadire in proprietate; Mecanizarea activitilor.

PUNCTE SLABE: Condiiile de vegetare necontrolabile pentru obinearea de produse bio; Intrarea pe productie dupa 1-2 ani

OPORTUNITATI: Obinerea contractelor cu unitatile de productie farmaceutica, cosmetic sau alimentara; Extinderea suprafeelor de cultura; Achiziionarea de echipamente de prelucrare mai performante;

AMENINTARI: Rozatoare; Competitor; Intemperiile natural Pasari (Grauri, vrabii, ciori)

C. Modulul Financiar A. Investiia iniial nfiinare plantaie pomicol B. Costuri Amenajare teren Procurare material pomicol Plantare material pomicol Cumparare utilaje 13000 2600 6000 600 3800 28200 13000

TOTALE : Infiinare Cheltuieli directe (lucrari de baza livada, carb.utilaje, lucrari agricole, stropiri) Indirecte (salarizarea , contab) Financiare Neprevazute

8000 6500 500 200 32000

C. Estimare Venituri in primele 12 luni D. Profit

Prestri de servicii la populaie: executarea de lucrari agrigole catre populatie cu utilajele achizitionate Datorita cheltuielilor de infiinare i lipsa produciei de baz pn n anul I nu exist venituri din activitatea de baz

3800

E. Amortizare investitie

650