Pierre DUKAN

Col!'qie coordonata de Constantin Dumitru

Editor: Olin

Vlasie

Redactor: C. Dumitru Machetare, tehnoredactare & prepress: ART CREATIV Coperta colectiei: Irina Bogdan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei DUKAN, PIERRE Nu ~tiu slabesc : solutia in 4 etape pentru a slabi ~i a te mentine pe termen lung / Pierre Dukan ; trad.: lanina Marinescu. - Pitesti : Paralela 45, 2010 ISBN 978-973-47-0832-1

sa

I. Marinescu, lanina (trad.) 613.2

Pierre Dukan
II NE SAIS PAS MAICRIR : Ma solution en 4 eraoes pour maigrir

dlJrab/ement Copvnght © Flammarion, 2000 Copvright © Editura Paralela 45, 2010, pentru prezenta editie

Dr. PIERREDUKAN

NU ~TIU SA SLABESC
Solutia In 4 etape pentru a slabi ~i a te rnentine pe termen lung
Traducere din limba franceza: lanina Marinescu

\J

\J

PARALELA

451 ~

Lui Sacha fi Maya, lui Maya Ii Sacha, copiii mei, pentru ca mi-au cferi: 0 a doua via!a in schimbul celeipe carele-am dat-a. Lui Christine, sotia mea, lara de careacestschimb nu arfi putut fi nici mdcar imaginat. Lui Sylvia Ii Maurice, careinca vorbescprin glasul meu.

CUPRINS

Cuvsnt-tneinte. 0 intalnire decisiva cu omul caruia nu-i placea decat carnea Crearea regimului in patru timpi Planul Protal NOliuni neeesare despre nutriiie Trio-ul G-L-P Glucide - Lipide - Proteine Proteinele pure, motorul planului Protal Planul Protal In praetiea Reiet« ~i meniuri pentru regimul de atae ~i eel de cutsi: lunga Obezitatea avansata Masuri exceptionale de fortificare Utilizarea planului Protal din cooilerie la menopauza

15

29 45 67

153

189 209

CUV ANT -iNAI NTE

o tntalnlre

decisiva cu omul caruia nu-i placea decat carnea

Primul meu contact cu obezitatea II regasesc pe vremea cand, ca medic foarte tanar, practicam medicina generala intr-un cartier din Montparnasse ~i lrni faceam specializarea la Garches', lntr-o sectie de neurologie plina de copii paraplegici. Aveam pe-atunci, printre pacientii care-mi alcatuiau clientela, un editor obez, jovial, cu 0 cultura prodigioasa ~i atins de un astm de care I-am vindecat adesea. Intr-o zi, a venit sa rna vada ~i dupa ce s-a instalat confortabil lntr-un fotol iu englezesc ce gemea sub greutatea sa: .Doctore, am fost de fiecare data multumit de lngrijirile tale medicale ~i astazi am venit sa te vad ca sa rna ajuti sa slabesc." Pe vremea aceea nu stiam despre nutritie ~i obezitate decat ceea ce s-a binevoit sa fim Invatati la facultate ~i care se reducea la a propune regimuri hipocalorice, forme-miniatura de alirnentatie, semanand punct cu punct cu 0 alimentajie norrnala, dar sub forma unor portil pentru liliputani, care Ii faceau pe obezi, obisnuiti sa traiasca din plin ~i oripilati de ideea de a fi nevoiti sa tina socoteala la ceva ce Ie aduce fericirea, sa zambeasca ~i sa fuga mancand pamantul. Ma recuzam balbaindu-ma, pretextand, pe buna dreptate, ca nu stapanesc subtilltatile acestei ~tiinte.
1

Suburbie pariziana.

10

Pierre

Dukan

"Despre ce ~tiinta vorbestii Am consultat toti specialistii din Paris, pe to]i propovaduitorii tnfometarli. Incepand din adolescenta am slabit de unul singur mai mult de trei sute de kilograme ~i Ie-am pus la loc. Trebuie sa Iti rnarturisesc ca nu am fost niciodata profund motivat ~i ca sotia mea mi-a facut rau fara sa vrea continuand sa ma iubeasca In ciuda kilogramelor mele. Dar astazi, gafai fie ~i numai cand deschid ochii, nu-mi mai gasesc haine care sa-rni vina ~i, pentru a-ti spune totul, am tnceput sa ma tem ca mi se lasa pielea." ~i pentru a lncheia, a adaugat aceasta ultima fraza, care, ea singura, a deviat brusc cursul vietii mele profesionale: "Da-mi sa urmez ce regim vrei, suprima-rni orice aliment vrei, dar nu ~i carnea, caci carnea lmi place prea mult." ~i din reflex ~i pentru a raspunde asteptarilor sale, lmi amintesc ca i-am raspuns fara ezitare: ,,- Ei, bine! Deoarece va place carnea atat de mult, trece]l maine de dirnineata pe la mine pe nernancate ca sa va cantari]] pe cantarul meu ~i apoi timp de cinci zile nu consuma]i decat carne. Evitati totusi camurile grase, porcul, mielul ~i partile cele mai grase precum antricotul sau coasta de vita. Pregatiti totul la gratar, beti atat cat puteti ~i reveniti la mine peste cinci zile, pentru a va cantari din nou pe stomacul gal. - OK, accept provocarea." Cinci zile mai tarziu era la mine. Slabise aproape cinci kilograme. Nu-mi venea sa-ml cred ochilor, iar lui nici atat, Ma sirntearn putin Ingrijorat, dar el radia, mai jovial decat de obicei, vorbind despre starea de bine regasita, despre disparitia sforaitului ~i risipindu-mi Indoielile: "Voi continua, rna simt In al noualea cer, metoda da rezultate, iar eu ma desfat cu bunatati." ~i a plecat pentru 0 a doua serie de cinci zile de carne, promitand sa-~i faca analizele de sange ~i de urina. Cand a revenit jubiland, mai slabise inca doua kilograme, mi-a asezat sub nas rezultatele analizelor de sange,

Nu stiu

sa s la b e s c

11

care aratau valori perfect normale, nici glicemie, nici colesterol, nici acid uric. Intre timp, am dat 0 fuga la biblioteca facultatli de medicina, unde am avut grija sa aprofundez caracteristicile nutritionale ale carnurilor, Iargindu-mi aria de interes ~i asupra marii familii a proteinelor, ele fiind cea mai prestigioasa componenta. Asa tncat, atunci cand a revenit peste cinci zile, tot in mare forma ~i usurat de inca un kilogram ~i jumatate, i-am cerut sa adauge ~i pestele ~i fructele de mare, ceea ce a acceptat bucuros, caci incepuse sa epuizeze optiunile in privinta carnurilor. Cand, la finalul primelor 20 de zile, acul cantarului a ararat primele zece kilograme pierdute, el a facut 0 a doua serie de analize de sange, cu rezultate la fel de bune ca ~i prima. Pe principiul totul sau nimic, i-am adaugat ultimele categorii de proteine, introducand amestecat lactatele, carnea de pasare, ouale ~i, pentru a-mi calma nelinistile, i-arn cerut sa bea mai mult, pentru a ajunge la trei litri de apa pe zi. Ajunsese totusi sa se plictiseasca ~i a acceptat sa adauge legumele, de a carer absenta atat de prelunglta tncepusem sa ma tem. A revenit cinci zile mai tarziu fara sa fi pierdut nici cel mai mic gram, gasind in asta un argument pentru a-mi cere reintoarcerea la regimul sau preferat ~i la toate acele categorii de proteine carora Ie prinsese gustul ~i la care aprecia mai ales absenta oricarei lirnitari. Am fost de acord cu conditia de a alterna acest regim cu 0 etapa de cinci zile de asociere cu legume, pretextand un risc de carenta de vitamine in care el nu credea deloc. A acceptat tnsa, pe motivul tncetinirii tranzitului sau intestinal din insuficienta de fibre. ~i asa a luat nastere regimul proteinelor alternative, precum ~i interesul meu pentru obezitate ~i pentru to ate categoriile supraponderale care au deviat axa studiilor mele ~i a vietii mele profesionale.

12

Pierre Dukan

Odata creat, am avut rabdare cu utilizarea acestui regim. Permanent ~i cu mana mea l-am tmbunatatit ~i i-am dat 0 forma, pentru a face din el regimul care lmi pare astazi cel mai bine adaptat psihologiei foarte speciale a persoanelor grase si, in acelasi timp, cel mai eficient dintre regimurile de slabit pe baza de alimente. Totusi, de-a lungul timpului, am constatat cu arnaraciune ca regimurile de slabit, oricat ar fi ele de eficiente ~i de bine directionate, nu rezista ~i, in lipsa unei reale stabilizan, rezultatele lor se prabusesc, fie tntr-o deriva surda ~i lenta, fie mai rau, lntr-o reluare masiva a vechilor obiceiuri, de regula grefata pe 0 destabilizare afectiva, pe stres, deceptii sau lucruri socante, Tocmai pentru a face fata acestui razboi fara tncetare pierdut de marea majoritate a celor care slabesc, am fost determinat sa construiesc un regim de consolidare a greutatii pierdute, ca un zid de aparare trnpotriva reluarilor timpurii, reluari partia!e ce duc la descurajare ~i apoi la comportamente de dezgust de sine, de abandon total ~i de reluare extrema a vechilor obiceiuri. Acest palier de protectie, men it sa reintroduca In straturi succesive elementele de baza ale unei alirnentatii acceptabile, l-am conceput pentru a opri revansa violenta a unui organism privat de rezervele sale. Si, pentru a nu-i da timp acestei revolte ~i pentru a face acceptabila aceasta tranzitie, i-am stabilit acestui regim 0 durata precisa, usor de calculat ~i proportionala cu pierderea In greutate, de zece zile pe kilogram pierdut. Dar, chiar ~i asa, odata trecuta cu succes proba consolidari], lntoarcerea progresiva a obiceiurilor, presiunea metabolismului ~i mai ales inevitabila reaparitie a nevoii de a compensa necazurile ~i nelinistile cu grasimi, dulciuri ~i abundenta, sunt In mod insidios motive ale acestui bastion defensiv. In cele din urrna, a fost nevoie sa iau 0 masura dificil de acceptat, 0 dispozitie care indrazneste sa poarte epitetul de "definitiva", inacceptabila stavila pe care toti cei grasi,

Nu stiu sa sl ab e sc

13

rubiconzi, obezi mai mici sau mai mari sau supraponderali o detesta ~i 0 resping a priori, tntrucat ea este pe termen lung ~i ia In raspar nevoia lor de impulsivitate ~i sfanta lor oroare cu privire la limite. lnacceptabila, chiar daca aceasta dispozitie de urmat pentru tot restul vietil ~i garantie a unei stabiI itati autentice nu se refera decat la 0 singura zi pe saptamana de regim special, 0 zi pre-definita, ce nu poate fi schimbata, nenegociabila In privinta continutului ?i cu rezultate exceptionale. Abia atunci am atins parnantul fagaduintei, adevaratul succes sincer ~i durabil construit pe 0 serie de patru regimuri succesive cu intensitate descrescatoare, pe care timpul ~i experienta m-aucondus sa Ie leg unul de altul pentru a crea un drum fortificat ?i In linie dreapta, care sa interzica orice deraiere. Un regim de atac scurt, sever, dar fulgerator, tnlocuit cu un regim de cursa lunga alternativ, care sa alterneze momentele bruste cu pauzele, sustinut de 0 etapa de consolidare, cu 0 durata proportionala cu greutatea pierduta. Tn sfar~it, pentru a stabiliza pentru totdeauna aceasta greutate scump obtinuta, 0 rnasura pe cat de conservatoare ?i punctuala, pe atat de eficienta: 0 simpla zi pe saptamana de izbavire alirnentara, care sa menjina restul saptarnanf In echilibru cu conditia de a 0 rnentine pentru totdeauna la locul sau ca pe un caine de paza, pentru tot restul vietii. Tn sfar?it am obtinut primele mele rezultate cu adevarat durabile. Nu mai aveam doar un simplu peste de oferit, ci 0 cunoastere a pescuitului, un plan global care sa-i permita unei persoane grase sa devina autonoma, sa poata sa slabeasca repede ?i sa-?i menjina greutatea de una singura ~i pe termen lung. Am petrecut douazeci de ani dand forma cu mana mea ~i pentru un public restrans acestui frumos instrument, acestui plan In patru regimuri articulate, pe care astazi II vad propus, prin intermediul tiparului, unui public mai larg. Acest plan se adreseaza celor care au tncercat totul, care au slabit adesea - prea des - ~i care, inainte de toate,

14

Pierre Dukan

cauta certitudinea ca, In schimbul unui efort consimtit ~i fara fisuri, dar limitat In timp, vor putea mai tntai sa slabeasca ~i, mai mult, sa-~i rnentina fructul acestui efort ~i sa traiasca usori, avand corpul pe care ~i I-au dorit ~i la care au dreptul. Prin urmare, pentru ei am scris aceasta carte, sperand ca aceasta solutie pe care le-o propun sa devina intr-o zi a lor. Dar dedic aceasta lucrare ~i aceasta metoda celor pe care i-am convins mereu prin cuvantul ~i recomandarea mea directe, celor care au facut sa tnfloreasca viata mea ca medic, pacientilor rneitn carne ~i oase, tineri ~i batrani, barbati ~i femei, ~i mai ales primului dintre ei, editorul meu obez.

Crearea regimului In patru timpi

Planul Protal

u trecut 25 de ani de la intalnirea decisiva cu acest obez care mi-a schimbat cursul vietii. De atunci ma dedic nutritiei ~i Ii ajut pe cei grasi ~i mai putin grasi sa slabeasca ~i sa-~i rnentina greutatea. Asemenea tuturor colegilor mei medici, am fost educat In spiritul scolii foarte carteziene ~i foarte franceze, 0 scoala a rnasurii ~i a echilibrului, a calculului caloriilor ~i a regimurilor hipocalorice, In care totul trebuie sa fie permis, dar In cantitati moderate. o data cu aparitia mea pe acest teritoriu, aceasta frurnoasa constructie teoretica, bazata pe speranta nebuna ca ar fi posibila transformarea celui gras cu extravagantele sale alimentare intr-un functionar scrupulos al calculului caloriilor, s-a facut tandari, iar ceea ce stiu ~i practic astazi am tnvatat ~i dezvoltat prin contactul direct ~i zilnic cu fiinte In carne ~i oase, barbati, dar eel mai adesea femei, cu dorinte ~i nevoi arzatoare de a rnanca. Prin urmare, am tnteles repede ca 0 persoana grasa nu este grasa din intamplare, ca pofta sa nestavilita ~i aparenta sa dezinvoltura fala de alirnentatie ascund 0 nevoie de a se gratifica rnancand ~i ca aceasta nevoie este- cu atat mai imperioasa cu cat se sprijina pe un circuit de supraviejuire ~i arhaic, ~i visceral. Foarte repede a devenit evident pentru mine ca 0 persoana grasa nu poate fi ajutata sa slabeasca pe termen lung doar dandu-i sfaturi, fie ele de bun slrn] sau bazate pe argumente stiintifice - doua situatii In care subiectul nu are absolut nicio alta optiune, decat sa se sup una sau sa se eschiveze.

Ceea ce-si doreste cineva gras hotarat sa slabeasca ~i ceea ce cere unui terapeut sau unei metode este evitarea faptului de a fi nevoit sa lnfrunte singur pedeapsa aplicata

18 oricui se opune de bunavoie

Pierre Dukan
unui comportament de supra-

vietuire. Ceea ce cauta acesta este deci 0 vointa exterioara propriei sale vointe, 0 persoana pe care sa 0 urmeze, care sa ia decizii ~i care sa-i ofere indrumari de tot felul, tndrurnari peste lndrumari, caci ceea ce detests el cel mai mult pe lumea asta ~i pur ~i simplu nu stie sa faca, este sa decida singur cu privire la ziua, ora ~i mijloacele privatiunii sale. Grasul i~i marturiseste fara rusine - ~i de ce i-ar fi? slabiciunea, ba chiar 0 anurnita imaturitate cu privire la gestionarea greutatii sale. Am cunoscut tot felul de grasi sau de grase, de origini sociale diferite, de la oamenii simpli la mai marii acestei lumi, oameni cu putere de decizie, bancheri ~i chiar oameni politici, fiinte inteligente, stralucitoare, erninente, tnsa toti cei care se asezau in fata mea se descriau ca teribil de slabi in fata rnancarii, pe care 0 foloseau ca pe un sistem de aparare a corpului, asemenea unor copii gurmanzi. Evident, cea mai mare parte dintre ei ~i-a cladit in secretul micii copilarii 0 linie de fuga faclla catre rnancare, prin care i~i descarcau prea-plinul de tensiune sau stresul ~i neplacerile prea frecvente, astfel ca orice prescriptie rationala, logica sau responsabila nu rezista sau nu rezista prea mult timp presiunii acestei aparari arhaice. convingerii mele yin cei 30 de ani de practica in care am vazut defiland toate regimurile despre care s-a vorbit mult ~i care si-au lasat amprenta asupra epocii lor. De la inceputul anilor '50 am nurnarat 210 regimuri. Unele dintre acestea, obiect al unor carti ~i astfel popularizate, au fost bestseller-uri mondiale, scoase in milioane de exemplare. Este cazul dietelor Atkins, Scarsdale, Montignac, Weight Watchers, toate modele ale genului care rn-au facut sa injeleg punctul la care un gras primeste cu bratele deschise aceste lucrari pline de puternice tndrumari, inclusiv draconicul, absurdul ~i chiar periculosul regim zis

In lntarirea

Nu stiu

sa

sl a b e s c

19

al clinicii Mayo - celebra clinica americana - 0 adevarata ineptie nutritionala cu cele douazeci de oua ale sale pe saptamana, dar care, la treizeci de ani de la aparitie, continua sa circule pe sub mana, In ciuda denigrarilor unanime ale tuturor nutritionistilor lumii. Analiza acestor regimuri ~i a motivelor incredibilului lor succes, practica ~i faptul ca i-am ascultat zilnic pe cei grasi, observarea fortei deterrninarii lor In anumite momente ale vietii ~i a extremei usurin]e cu care se descurajeaza In absenta unor rezultate rapide ~i proportionale cu efortul lor, m-au convins ca:

o persoana grasa care doreste sa slabeasca are nevoie de un regim care sa demareze rapid ~i care sa aduca repede primele rezultate, suficient de repede pentru a-i Intari ~i Intreline motivatia, De asemenea, aceasta are nevoie ~i de obiective precise, fixate de catre un lndrumator din afara, cu stabilirea unor etape In care eel gras sa poata sa-~i dea seama de eforturile sale, comparandu-le cu performantele asteptate,
Cea mai mare parte a regimurilor spectaculoase, care au stralucit In ultimul timp, aveau acest efect de demaraj ~i dadeau rezultatele promise, dar, din nefericire, indrurnarile, liniile directoare ~i etapele oferite luau sfar~it 0 data cu leetura cartii ~i-I lasau pe grasul acum slab din nou singur cu tentatiile sale, In dezechilibru ~i, cum aceleasi cauze deterrnina aceleasi efecte, totul repornea de la capat, Toate aceste regimuri, chiar ~i cele mai originale ~i inventive In faza de atac, se dovedeau a f ciudat de sarace odata obiectivul atins ~i I~i abandonau adeptii cu eternele sfaturi de bun sirn] de rnoderatie ~i echilibru pentru urmarea carora fostul obez nu ar avea niciodata mijloacele necesare. Niciunul dintre aceste regimuri celebre nu a putut gasi modalitatea de a tnsoti perioada care se deschide dupa slabire cu furnizarea unor tndrurnari ~i repere precise, simple

20 ~i eficiente, atac.

Pierre

Dukan

asemenea celor care au dus la succesul fazei de

Grasul acum slab ~i victorios ~tie din instinct ca nu are puterea de a rnentine de unul singur ~i In afara unui cadru rezultatul efortului sau. ~i mai stie ca, lasat singur, el va lua din nou In greutate, mai lntai tncet ~i apoi mai repede ~i In aceeasi rnaniera extrema care i-a permis sa slabeasca. Persoana grasa care tocmai a slahit printr-o metoda directiva are, prin urmare, nevoie de pastrarea unui memento al acestei prezente simbolice sau al acestei tineri de mana care II insojeste ~i II conduce pe parcursul regimului sau de slab it. 0 Indrumare suficient de sirnpla, punctuala, eficienta ~i mai putin frustranta pentru a putea fi urrnata pentru tot restul viejii. Nesatisfacut de majoritatea marilor regimuri la rnoda care se rnultumesc cu 0 victorie rasunatoare dar fara viitor, constient de ineficienta regimurilor hipocalorice si a recomandarilor de bun sim] care, In ciuda tuturor esecurilor, intrejin speranta transforrnarf unui gurmand In contabilul caloriilor sale, am fost pus In situatia de a remodela propriul meu regim de slabit: regimul proteinelor alternative care face obiectul lucrarii de fala ~i pe care anii de practica ma autorizeaza sa-l consider ca fi ind In acelasi ti mp cel mai eficient ~i cel mai bine tolerat dintre regimurile alimentare actuale. Proteinele alternative care rnarcheaza Intreaga perioada de slabire sunt reprezentate de un duo de regimuri care funcjioneaza ca un motor In doi timpi, In care perioada regimului proteinelor pure - regim prin excelenta de atac ~i de cucerire - este imediat urrnata de 0 perioada sirnetrica a proteinelor asociate cu legume - timp de recuperare care Ii permite organismului sa-~i digere pierderea In greutate.

Nu stiu

sa

sl ab e sc

21

Din motive practice, am luat obiceiul de a ma referi la acest regim al proteinelor alternative sub forma prescurtata a acestor doi termeni: prot. + al. care, reuniti, dau regimului acest nume combativ care i se potriveste atat de bine: Protal. De-a lungul timpului ~i tinand cont de extrema usurinta cu care pacientii mei se lasau pe tanjala odata obiectivul atins ~i recidivau in absenja unor tndrurnari ~i a unui cadru precis, acest regim s-a transformat progresiv tntr-un plan global de slabit. Acest plan respecta psihologia specifica a supraponderalului ~i integreaza conditiile indispensabile reusitei pierderii in greutate, pe care tocmai Ie-am trecut in revista ~i pe care Ie rezum aici: Protal ii ofera cel ui care doreste sa slabeasca 0 retea de indrumari precise, 0 asezare pe 0 directie, etape ~i obiective care nu lasa loc niciunei interpretari sau tncalcart.

t.asand la 0 parte postul ~i regimul pe baza de pliculete cu praf de proteine, Protal, dintre toate regimurile pe baza de alimente naturale pe care am avut ocazia sa Ie pun In aplicare, este cel care mi se pare astazi cel mai performant. Pierderea initiala in greutate este suficient de puternica ~i rapida pentru startul regimului ~i pentru intarirea durabila a motivatiei.
Protal este un regim mai putin frustrant care elimina cantarirea alimentelor ~i calculul caloriilor ~i care ofera un spatiu de libertate totala fata de un anumit nurnar de alimente uzuale. Protal nu este un simplu regim, ci un plan global de slabit pe care II acceptam sau il refuzarn ca pe un tot indisociabil. EI este format din patru faze succesive:

22

Pierre

Dukan

Protall

o faza de atae a "regimului proteinelor pure" care permite un start fulgerator, practic la fel de rapid ca postul sau regimul cu praf de proteine, dar fara inconvenientele acestora.
Protal II

o perioada de cursa lunga a "regimului proteinelor alternative" care permite atingerea greutatii do rite dintr-o singura rniscare ~i fara pauza.
Protal III Un regim de consolidare a greutatii obtinute, destinat sa previna fenomenul saltului inapoi, care spune ca dupa aceasta rapida scadere In greutate corpul are tendinta de a pune la loc cu 0 extrema usurinta kilogramele pierdute - perioada de mare vulnerabilitate a carei durata este foarte exacta, de zece zile pentru fiecare kilogram pierdut. ProtallV in cele din urrna ~i In mod special, 0 faza de stabilizare definitiva, bazata pe 0 masura simpla de siguranta, putin constrangatoare ~i indispensabila mentinerii greuta[ii: 0 zi fixa pe saptamana a regimului Protal, de respectat In fiecare joi pentru tot restul vietii. Aceasta reprezinta In mod cert 0 directiva stricta ~i nenegociabila, dar suficient de punctuala ~i de eficienta pentru a fi acceptata pe termen lung.

Nu stiu

sa sl ab e s c

23

Teoria planului Protal

Inainte de a intra In detaliile acestui plan, de a explica

pe baza meniurilor modul sau de functionare ~i motivele eficientei sale, mi se pare necesar sa-l prezint succint cititorului, In structura sa globala pe patru etaje ~i toto data sa precizez cui i se adreseaza ~i care sunt eventualele contraindicatii. Protal nu se rnulturneste sa fie cel mai sigur ~i cel mai performant dintre regimurile actuale de slabit. Este un plan global mai arnbitios, un sistem cvadruplu de indrurnari cu severitate descrescatoare care se ocupa de supraponderal Inca din prima zi de regim ~i nu-I mai abandoneaza niciodata. Unul dintre principalele merite ale planului Protal este valoarea sa didactica, perrnitandu-i celui obez sa lnvete din mers ~i pe propria sa piele importan]a relativa a fiecarei grupe de alimente, In functie de ordinea In care sunt integrate In alimentatia sa, incepand cu alimentele vitale, apoi introducand pe paliere succesive alimentele indispensabile, esentiale, apoi pe cele importante ~i In cele din urma pe cele mai putin necesare. Obiectivul declarat al Protal este de a oferi 0 retea de indrurnari perfect articulate lntre ele ~i suficient de precise ~i directive pentru a-I aseza pe utilizator pe 0 directie In care sunt evitate eforturile neincetate de vointa ce-i mineaza lncetul cu lncetul determinarea. Aceste indrumari au fost stranse In patru regimuri suecesive, dintre care primele doua alcatuiesc faza de slabire propri u-zisa, iar urrnatoarele doua, consol idarea greutati i obtinute ~i apoi stabilizarea definitiva a acesteia.

24

Pierre Dukan

Perioada de atae, regimul proteinelor pure

Este perioada de cucerire In cursul careiacel sau cea

care in cepe un regim este foarte rnotivat/a ~i cauta un regim, oricat de riguros, a carui eficienta ~i viteza de obtinere a primel or rezultate sa raspunda asteptarilor sale ~i sa-i perrnita un atac frontal al excesului de greutate. Acest regim initial, este regimul nutrimente: "proteinelor proteinele. proteic. Prin urmare, este un regim care este sa limiteze adaptat special rnarsurilor pure", al carui obiectiv fortate, teoretic

alirnentatia

la una din cele trei grupe de

In
aliment

teorie, cu exceptia albusului de ou, nu exista niciun exclusiv

selectioneaza ~i regrupeaza un anumit nurnar de alimente a caror compozitie este cea mai apropiata posibil de proteinele pure, cum ar fi anumite categorii de carne, peste, fructe de mare, carne de pasare, oua, lactate cu 0% grasirni. Comparat buldozer cu regimurile
0

hipocalorice,

acest regim, dispar. Este de

daca este bine urmat, este

adeva rata ma~ina de razboi, un

in fata caruia to ate rezistentele pe baza de alimente,

departe cel mai performant ~i cel mai rapid dintre regimurile nepericuloase care I~i dovedeste InIn special cel aflata in perihormonal. De recunostreaga eficienta In cazurile al femeii In prernenopauza, balonarilor sau cel al femeii oada critica de introducere cele mai dificile, la rnenopauza, a tratamentului

subiect al retentiei de apa ~i al

asemenea, este foarte eficient In cazul subiectilor multe regimuri sau tratamente agresive.

cu]i ca rezistenti, tntrucat au urmat ~i abandonat mult prea

Nu stiu

sa

sl ab e s c

25

Perioada de cursa lunga, regimul proteinelor alternative

A~a cum Ii arata ~i numele, acest regim functioneaza prin alternarea tntr-o rnaniera repetitiva a doua regimuri articulate unul cu celalalt, regimul proteinelor pure, apoi acelasi regim la care se adauga to ate legumele crude sau gatite. Fiecare ciclu al acestei alternante functioneaza ca injectiacombustia unui motor in doi timpi, arzand cota de calorii. Acest regim al Proteinelor Alternative ~i contragerea sa In Prot-Al au dat numele generical acestei metode.

Alternente regimurilor
Primul ca ~i al doilea dintre aceste regimuri ofera aceeasi libertate totala in ceea ce priveste cantitatile. Ambele ingaduie consumarea "dupa voie" a alimentelor permise, la orice ora din zi ~i in cantitatile ~i amestecurile care ii sunt pe plac fiecaruia, ceea ce ofera in acelasi timp un spatiu de deplina libertate ~i un mijloc eficient de a neutraliza foamea rnancand, precum ~i de a compensa poftele calitative prin satisfactii cantitative. Tn functie de nurnarul kilogramelor de pierdut, de numarul de regimuri urmate anterior, de varsta ~i de rnotivatia subiectului, ritmul de alternanta a acestor doua regimuri se va stabili in functie de norme precise care vor fi detaliate ulterior. Aceasta faza de atac, ce incepe prin pierderi in greutate adesea impresionante trebuie sa fie condusa fara pauza pfma la obti nerea greutati i dorite. Desi in parte dependent de experientele defectuoase din trecut, regimul proteinelor alternative ramane unul dintre cele care sufera de cel mai mic efect de "imunizare" indus de pierderile anterioare In greutate.

26

Pierre

Dukan

Palierul consolidarii greutatii obtlnute: 10 zile pe kilogram pierdut

Dupa faza de cucerire, urmeaza faza pacificatoare a planului Protal, a carei misiune esentiala este de a redeschide alimentatia fata de un contingent de alimente necesare, evitand clasicul efect de recidiva care urrneaza pierderilor importante in greutate. De-a lungul fazei de atac ~i din ce in ce mai evident pe rnasura ce durata regimului se prelungeste, organismul tncearca sa opuna rezistenta. EI reactioneaza fata de rapirea resurselor sale prin reducerea progresiva a energiei cheltuite ~i mai ales intensificand cat mai mult randamentul ~i asimilarea fiecarui aliment consumat. Grasul victorios se gaseste astfel asezat pe un vulcan ~i avand un corp care nu asteapta decat momentul propice pentru a-~i reface rezervele pierdute. 0 masa copioasa care lnainte de inceperea regimului n-ar fi avut decat un mic efect, va fi plina de consecinte la final de regim. Din acest motiv, aceasta deschidere va fi catre alimente mai bogate ~i gratificante, dar a carer varietate ~i cantitate vor fi limitate pentru a ajunge fara riscuri la reinstaurarea calmului unui metabolism exacerbat de pierderea in greutate. Prin urmare, vor f introduse zilnic doua transe de paine, 0 portie de fructe ~i de branza pe zi, doua portii de legume amidonoase pe saptarnana ~i mai ales doua mese de gala saptamanal. Rolul acestui prim palier de stabilizare este deci evitarea acelui salt inapoi exploziv, care este cauza cea mai frecventa ~i mai irnediata a esecului regimurilor de slabit, Introducerea unor alimente importante precum painea, fructele, branza, anumite legume amidonoase ~i accesul la anumite rnancaruri sau alimente mai putin necesare, dar incarcate de placeri, sunt de acum Inainte indispensabile,

Nu stiu

sa

sl a b e s c

27

dar necesita 0 ordine a introducerii ~i 0 baterie de tndrurnari suficient de precise ~i limitative, pentru a impiedica derapajul. lata rolul acestui prim zid de protectie a greutatii pierdute. Durata sa, legata de nurnarul kilogramelor pierdute, se calculeaza foarte simplu: 10 zile pentru fiecare kilogram pierdut.

Stabilizarea ultima pe termen lung

Dupa pierderea In greutate ~i evitarea recidivei, realizata cu ajutorul unei retele sigure de tndrumari ~i de constranger! acceptate, grasul victorios ~i adesea euforic stie din instinct ca aceasta victorie este fragila ~i ca, fara niste cadre precise, se va lasa, mai devreme sau mai tarziu - dar mai degraba mai devreme, decat mai tarziu - prada vechilor sai demoni. Pe de alta parte, el stie ~i mai sigur ca niciodata nu va putea sa obtina echilibrul ~i rnasura alirnentara pe care cea mai mare parte a nutritionistilor i-o recornanda pe buna dreptate ca garantie a rnentinerii greutajii. Protal, In aceasta a patra faza, propune 0 zi pe saptamana a regimului de atac initial, regimul proteinelor pure, cea mai eficienta ~i in acelasi timp cea mai constrangatoare dintre armele sale, in fiecare joi pentru tot restul vietii. Oricat de paradoxal ar parea, un gras ajuns la greutatea dorita este capabil ca 0 zi pe saptamana sa faca un anumit efort, tntrucat aceasta lndrumare este una foarte precisa, bine delirnitata in timp ~i, mai ales, aceasta masura punctuala ~i nenegociabila aduce imediat rezultate, perm itand subiectului sa rnanance normal in cele sase zile ale saptamanii fara sa mai ia in greutate.

28

Pierre

Dukan

Planul Protal, rezumat Regimul de atae: Protal-ul pur Durata medie: cinci zile Regimul de cursa lunga: proteinele alternative Durata medie: 0 saptarnana pe kilogram Regimul de consolidare Durata medie: zece zile pe kilogram

pierdut

o zi

Regimul de stabilizare definitiva de Protal pur In fiecare joi, pe viata

Notiuni necesare , despre nutrrtie

Trioul G-L-P Glucide - Lipide - Proteine

'imentatia in general, atat cea umaria. cat ~i cea animala, cuprinde un numar impresionant de alimente comestibile, dar to ate aceste alimente nu sunt alcatuite decat din trei nutrimente: glucide, lipide ~i proteine. Fiecare aliment i~i datoreaza gustul, textura ~i valoarea nutritionala unui anumit amestec lntre aceste trei nutrimente.

Inegalitatea calitativa a caloriilor

A fost 0 vreme cand specialistii in nutritie nu acordau irnportanta decat exclusiv valorii calorice a alimentelor ~i a meselor ~i nu-si alcatuiau regimurile de slabit decat exclusiv pe calculul caloriilor, ceea ce a stat la originea esecurilor rnulta vreme inexplicabile. Astazi, cea mai mare parte dintre ei a abandonat aceasta vizi une excl usiv cantitativa pentru a se preocupa mai mult de originea acestor calorii, de natura nutrimentului din care provin, de amestecul de nutrimente care forrneaza bolul alimentar ~i chiar de ora de ingestie a acestor calorii. Astfel, astazi este un fapt dovedit ca 100 de calorii provenite din zahar alb, din ulei sau din peste nu sunt tratate de organism In acelasi fel ~i ca rezultatul final al acestor calorii, dupa asimilare, variaza mult in functie de originea lor. Tn acelasi fel se pune problema in privinta orei la care sunt consumate aceste calorii, iar astazi este banala acceptarea ideii, ieri deplasata, conform careia caloriile consumate dirnineata sunt mai putin folositoare decat cele de la pranz ~i mai putin folositoare decat cele de seara. Independent de configuratia sa, adaptata profilului specific al celui gras, eficienta planului Protal ~i a celor

32

Pierre

Dukan

patru regimuri care il alcatuiesc se explica prin selectia foarte speciala a nutrimentelor care intra in cornpozitia alimentelor propuse, ~i mai ales prin irnportanta deosebita pe care acest plan 0 acorda proteinelor, atat in faza de atac, cat ~i in cea de stabilizare pe termen lung. Prin urmare, pentru a pune mai bine in evidenta rnodul original de actiune al planului Protal, este indispensabil, mai ales pentru cei care nu posed a anumite cunostinte in acest domeniu, sa prezentarn un tabel comparativ al acestor trei nutrimente.

Glucidele sau hidratii de carbon

Aceasta categorie de alimente, foarte raspandita ~i foarte apreciata, i-a oferit intotdeauna omului, indiferent de locul, epoca ~i cultura acestuia, mai mult de 50% din cantitatea sa de energie. De-a lungul miilor de ani, in afara de fructe ~i de miere, singurele glucide consumate de om au fost cele pe care astazi Ie numim zaharuri lente, cereale, legume amidonoase, leguminoase etc. Specificul lor este ca sunt absorbite In mod progresiv, fac sa creases moderat glicemia ~i ca evita astfel reactia de eliberare de insulina, ale carei consecinte nefaste asupra sanatatii ~i mai ales asupra cresterii in greutate Ie cunoastern astazi. Odata cu descoperirea extractiei de zahar alb din trestia de zahar ~i apoi, pe scara mai mare, din sfecla de zahar, alimentatia urnana s-a modificat in profunzime prin invazia in continua crestere a alimentelor cu gust dulce ~i a glucidelor cu actiune rapida, Carburant alimentar prin excelenta, glucidele sunt foarte potrivite pentru sportivi, pentru cei care fac rnunca fizica sau pentru adolescent! Dar ele sunt de parte de a fi la fel de utile marii majorlta]i a sedentarilor care alcatuiesc astazi societatea noastra.

ca

Nu stiu sa sl ab e sc

33

Zaharul alb ~i toate derivatele sale, dulciurile, bomboanele, sunt hidra]i de carbon In stare pura, In acelasi timp bogati ~i cu actiune ultra-rapida, Alimentele amidonoase, chiar daca nu au gust dulce, sunt la fel de bogate In glucide. Acestea sunt: fainoasele (paine, mai ales painea alba, biscuiti, cereale etc.), pastele, cartofii, mazarea, leguminoasele, lintea, fasolea etc. Fructele cele mai bogate In glucide sunt bananele, ciresele ~i strugurii. Vinul ~i to ate bauturile alcoolice. Produsele de patiserie, cornbinatie savuroasa de fainoase cu zaharuri, ba ~i mai mult, cu grasimi. Glucidele nu ofera decat patru calorii pe gram, dar ratia lor este constanta, iar valoarea lor calorica ridicata, De asemenea, sunt perfect asimilate, ceea ce Ie imbunatateste ~i mai mult randamentul energetic. In plus, legumele care contin amidon ~i fainoasele se digera lent, ducand la ferrnentatie ~i gaze care stau la originea balonarilor, pe cat de dezagreabile, pe atat de inestetice. Cea mai mare parte a glucidelor sunt alimente cu gust foarte apreciat, atat legumele pe baza de amidon ~i fainoasele, cat ~i glucidele cu gust dulce. Aceasta afinitate pentru savoarea gustului dulce este in parte innascuta, dar mare parte dintre psihologi vad in ea rezultatul unei Indel ungate conditionari care, Inca din copilarie, face ca alimentul dulce sa joace un rol gratifiant, fiind asimilat unei recompense. In sfar~it, glucidele sunt in general alimente ale carer costuri sunt relativ scazute, ceea ce Ie face prezente pe toate mesele, de la cele mai bogate, la cele mai sarace. In concluzie, glucidele sunt alimente in acelasi timp bogate, omniprezente ~i cu un gust atat de apreciat tncat servesc adesea ca alimente de gratificare, iar cele dulci ca alimente de ronjait, uneori compulsiv.

34

Pierre

Dukan

Pe plan metabolic, ele faciliteaza secretia de insulina care favorizeaza producerea ~i depunerea grasirnilor. Din toate acestea, rezulta ca glucidele sunt alimente de care cel predispus la ingrasare a trebuit sa se teama rnulta vreme. Aceasta temere are astazi tendinta de a se deplasa asupra materiilor grase care au devenit pe drept cuvant inamicul numarul unu al celui obez. Acesta nu este un motiv pentru a lasa garda jos, cu atat mai putin In timpul fazei de atac, care trebuie sa fie cat mai perforrnanta ~i mai rapida posibil. Planul Protal exclude total orice glucida In faza de atae. Tn timpul perioadei de cursa lunga ~i pana la obtinerea greutatii dorite, el nu permite decat legume al carer continut glucidic este extrem de scazut. Glucidele i~i fac din nou aparitia In cursul perioadei de consolidare, dar nu sunt total permise sase zile din sapte decat In faza stabilizarii ultime.

Lipidele
Lipidele sunt prin excelenta inamicul oncarei persoane care vrea sa slabeasca pentru ca ele reprezinta, pentru toata lumea vie, forma cea mai concentrata sub care este stocat surplusul de energie. Consumarea de grasirni inseamna deci a-ti lnsusi rezervele unui animal, ceea ce, in teorie ca ?i in practica, are toate sansele de a inlesni cresterea in greutate. Odata cu aparitia dietei Atkins care a deschis larg portile lipidelor, considerand glucidele ca diabolice, numeroase regimuri au adoptat acest punct senzational de vedere, care i-a reusit atat de bine promotorului sau, Este c1ar ca avem de-a face cu 0 eroare majora, din doua motive: cresterea periculoasa a nivelului colesterolului ~i trigliceridelor, pentru care unii au platit cu viata, ~i pierderea temerii fata de materiile grase, ceea ce face pentru totdeauna irnposibila orice forma de stabilizare.

Nu stiu

sa

sl ab e s c

35

Exista doua mari surse de lipide: grasimile animale ~i grasirnile vegetale. Grasirnea anirnala, ce se gaseste practic In stare pura in osanza ~i untura de porc, este foarte prezenta in anumite mezeluri precum pateul, salamul, carnatii, carnea tocata etc. Dar ~i alte animale pot fi surse. Oaia ~i mielul, anumite pasari precum gasca ~i rata sunt bogate in grasirni. Carnea de vita este mult mai pujin grasa, mai ales partile pentru gratar: numai antricotul ~i coasta sunt bucati cu adevarat mai grase. Tn schimb, carnea de cal este 0 carne slaba. Untul, obtinut din smantana, este 0 lipida practic pura. Srnantana, mai fluida, nu este mai putin grasa, iar conjinutul sau lipidic se apropie de 80%. Dintre pesti, exista cinci mari furnizori de grasirne care sunt usor de recunoscut datorita gustului onctuos ~i pielii lor albastre: acestia sunt sardinele, tonul, somonul, macroul ~i heringul. Trebuie sa ~titi ca acesti cinci pesti, oricat ar fi de grasi, nu sunt deloc mai grasi ca 0 friptura obisnuita de vita, cu atat mai mult cu cat grasirnea lor de pesti de ape reci este foarte bogata in acizi grasi omega 3, acizi recunoscuti pentru actiunea lor de prevenire a bolilor cardio-vasculare. Lipidele vegetale sunt reprezentate In mod esential prin marele registru al uleiurilor ~i al familiei oleaginoaselor. Uleiul este ~i mai gras decat untul. Si daca anumite uleiuri precum cel de rnasline, de rapita sau de floarea-soarelui au calita]! nutritionale ~i 0 actiune de proteqie dovedita asupra cordului ~i a vaselor de sange, toate uleiurile au aceeasi valoare calorica ~i sunt interzise pe parcursul regimurilor de slabit, sunt de evitat In timpul regimurilor de consolidare ~i de consumat cu masura In timpul stabilizarii ultime. Cat despre oleaginoase, arahide, nuci, alune, fistic etc., sunt alimente care se rontaie automat, consumate de obicei la momentul aperitivului, iar asociate cu 0 batura alcoolica, fac sa creases mult tncarcatura calorica a mesei care Ie urrneaza.

36

Pierre Dukan

Pentru eel sau cea care tncearca sa slabeasca, lipidele sunt purtatoarele tuturor pericolelor. • Mai lntai ~i de departe, sunt eel mai pline de calorii dintre nutrimente: noua calorii pe gram, de doua ori mai mult decat glucidele sau proteinele, care nu contin dedit 4 calorii pe gram. • Alimentele bogate in lipide se consurna rareori singure. Uleiul, untul, srnantana atrag dupa sine painea, legumele amidonoase, pastele, vinegreta, iar asemenea combinatii fac sa se ridice considerabil nivelul caloric global. • Materiile grase se asimileaza mai lent decat zaharurile rapide, dar in mod dar mai repede decat proteinele, iar comparativ, randamentul lor energetic creste pe masura. • Alimentele grase nu scad apetitul decat moderat ~i consumul lor, spre deosebire de eel al alimentelor pe baza de proteine, nu reduce consistenta mesei urrnatoare ~i nici nu 0 amana pe mai tarziu, • In cele din urrna, lipidele de origine anirnala, untul, mezelurile, branzeturile grase cu un continut ridicat de acizi grasi, reprezinta 0 potentiala arnenintare pentru cord. Din acest motiv, ele nu pot sub nicio forma sa beneficieze, asa cum era cazul tn dieta Atkins ~i a celorlalte inspirate din ea, de 0 libertate totala privind consumul.

Proteinele
Proteinele reprezinta eel de-al treilea nutriment universal. Ele forrneaza 0 mare grupa de compusi azotati dasa proteinelor, cele mai lungi molecule care intra in alcatuirea fiintelor vii. Alimentele cele mai bogate In proteine provin din regnul animal. Cea mai cunoscuta sursa de proteine este carnea. Dintre ~toatesortimentele de carne animala, carnea de cal este cea care confine cele mai multe proteine. Carnea

Nu stiu

sa slab e s c

37

de vita este deja prea grasa, dar anumite bucatl slabe sunt la fel de bogate in proteine. Carnea de oaie ~i cea de miel sunt cu certitudine mai trnpanate, iar prezenta grasimii ce Ie atenueaza culoarea pentru a Ie reduce continutul de proteine. In fine, carnea de porc, ~i esential proteice. foarte sarace care confine
0

mai grasa, nu este suficient Organele

de bogata In proteine

face parte din grupa restransa de alimente in grasimi ~i in glucide, mica doza de zahar. Carnea de pasare, cu exceptia domestice, cu excepjia

sunt foarte bogate in proteine, ficatului

celei de gasca ~i rata parti slabe de la

este 0 carne relativ slaba ~i foarte bogata In pro-

teine, in special cea de curcan ~i anumite pui, precum pieptul. Pestele, in special ba-de-mare, de proteine rece precum teine; calcanul, somonul,

cel alb foarte slab cum ar sau merluciul, sardinele este

f lim0

morunul tonul,

mina are
0

cu foarte mare valoare biologica.

Pestele de apa de prode

sau macroul

carne mai grasa, ceea ce ii reduce mult continutul acestia nu sunt tnsa surse mai putin oferind un gust de 0 rara onctuozitate ~i scoicile sanatatea cardio-vasculara. proteine,

excelente

~i protejand

eminamente

Crustaceele contraindicate

sunt ~i slabe ~i fara glucide, crustaceele sunt dar ~i nu lor bogat In colesterol,

deci bogate in proteine. acesta este concentrat vetilor, crabilor

In mod traditional,

pentru continutul

in crusta de pe capul animalului consumarea

In carnea sa, ceea ce permite

fara tearna a ere-

~i a altor fructe de mare, daca, drept rnasura Galbenusul sa albusul cunos·1

de siguranta, Ie indepartam aceasta crusta. Oul este 0 sursa interesanta de proteine. conjine evitam ~i lipide ~i suficient abuzul colesterol in caz de predispozi]ie. dintre statutul

pentru a fi nevoiti In schimb, proteinele proteine.

este cea mai pura ~i mai cornpleta cute, ceea ce Ii confera facand posibila

de proteina

de referinta,

clasificarea tuturor celorlalte

38

Pierre

Dukan

Proteinele vegetale se gasesc In cea mai mare parte a cerealelor ~i leguminoaselor, dar acestea sunt mult prea bogate In glucide pentru a putea face parte dintr-un regim care I~i datoreaza eficienta puritatii acestui nutriment. In plus, lasand deoparte soia, aceste proteine vegetale au 0 valoare biologica mediocra ~i Ie lipsesc foarte mult anumi]i aminoacizi indispensabili, ceea ce irnpiedica folosirea lor exclusiva pe termen lung.

Omul este un vanator carnivor

Este important de stiut ca omul ~i-a depasit conditia anirnala devenind carnivor. Strarnosii sai simieni, la fel ca marile rnairnu]e antropoide actuale, erau In mod esential vegetarieni, chiar daca, ocazional, unii dintre ei nu ezitau sa vaneze alte animale pentru a se hrani. Prin urmare, devenind vanator ~i astfel consumator de carne, a fost posibil ca omul sa-~i dobandeasca facultatile sale pur umane. Astfel, organismul sau poseda un lntreg sistem digestiv ~i excretor care Ii permite chiar ~i astazi consumul nelimitat de carne ~i de peste,

Digestia, consumul de calorii §i seiietetee

Digestia proteinelor este cea mai lunga ~i mai laborioasa dintre toate categoriile de alimente. Este nevoie de mai bine de trei ore pentru a dezintegra ~i asimila proteinele. Motivul este simplu. Moleculele sale sunt cu lan] lung ~i cu legaturi foarte stranse, iar pentru a Ie lnvinge rezistenta este nevoie de 0 actiune cornbinata a unei bune masticatii, cu 0 buna triturare rnecanica In stomac ~i mai ales cu actiunea conjugata a diferitelor sucuri pancreatice. Aceasta activitate lndelungata de extractie a caloriilor are un cost ridicat pentru organism ~i s-a calculat ca pentru a reusi extragerea a 100 de calorii dintr-un aliment proteic este nevoie de cheltuirea a aproximativ 30 de calorii.

Nu stiu

sa

sl ab e s c

39

Rezurnam aceasta particularitate spunand ca actiunea dinamica specifica a proteinelor este de 30%, In vreme ce pentru lipide este de numai 12 %, respectiv 7% pentru glucide. Ceea ce retinern de aici este ca atunci cand cineva care doreste sa slabeasca va consuma carne, peste sau un iaurt slab, simplul fapt de a digera ~i de a asimila Ii cere 0 munca, un consum de calorii care reduce aportul energetic al mesei sale. Aceasta caracteristica Ii este deci foarte favorabila celui care doreste sa slabeasca, Yom reveni rnai pe larg asupra acestui subiect odata cu explicarea modului de actiune a regimului proteinelor pure. Tn plus, lentoarea digestiei ~i asirnilarii tntarzie golirea stomacului ~i face sa creasca senzatia de plin ~i de satietate,

Singurul nutriment vital §i indispensabil

fiecarei mese

Din cele trei nutrimente universale, numai proteinele sunt indispensabile existentei noastre. Glucidele sunt cele mai putin necesare, tntrucat organismul uman stie sa fabrice glucoza, adica zahar, din carne sau din materiile grase. Este ceea ce se Intampla atunci cand, privati de alimente sau la regim, recurgem la rezervele noastre de grasirne pentru a 0 transforma In gl ucoza lndispensabila functionarii rnuschilor ~i creierului nostru. Este valabil ~i In cazul lipidelor, obezul fiind expert In arta de a Ie produce ~i a Ie stoca, pe baza excesului de dulciuri sau de carne. In schimb, omul nu dispune de mijloacele metabolice de sintetizare a proteinelor. Or, simplul fapt de a trai, de la asigurarea functionarii sistemului muscular, reinnoirea globulelor rosii, cicatrizarea ranilor, cresterea parului ~i pan a la functionarea memoriei, toate aceste operatiuni vitale necesita proteine, un minimum zilnic de un gram pe kilogram de greutate corporala. In cazul unui aport insuficient, organismul este constrans sa recurga la propriile sale rezerve, In principal la

40

Pierre Dukan

musculatura, dar ~i piele sau oase. Este ceea ce se tntarnpla cand urrnam regimuri nerezonabile precum regimul hidric, pe baza de apa ~i nimic altceva, sau regimul din Beverly Hills, alcatuit exclusiv din fructe exotice, celebrul regim al starurilor hollywoodiene, care, daca l-au urrnat lntr-adevar, au trebuit sa-i cedeze 0 mare parte din puterea lor de

o persoana care doreste sa slabeasca trebuie, prin urmare, sa stie ca un regim, oricat de restrictiv ar fi, nu trebuie sa ofere niciodata mai putin de un gram de proteine pe zi pe kilogram de greutate corporala ~i mai ales ca acest aport trebuie sa fie repartizat uniform pe parcursul celor trei mese ale zilei. Un mic dejun insuficient, 0 masa de pranz cornpusa dintr-un strudel cu mere ~i un baton de ciocolata ~i 0 cina cornpusa dintr-o pizza ~i un fruct sunt tot atatea mese lipsite de proteine ~i tot atatea ocazii de a-ti pierde prospetirnea pielii ~i de a-ti deteriora organisrnul tn general.
Valoarea caloridi scazuta a proteinelor
Un gram de proteine nu furnizeaza decat patru calorii, de doua ori mai putin decat grasimile, dar la fel ca glucidele. Totodata, marea diferenja tine de faptul ca alimentele cele mai bogate in proteine nu sunt niciodata la fel de concentrate In proteine cum este zaharul de rnasa In glucide sau uleiul sau untul in lipide. Toate tipurile de carne, pestele ~i celelalte proteine alimentare nu ofera decat 50% proteine asimilabile, restul nefiind decat reziduuri sau tesut auxiliar inutilizabil. Un escalop de curcan sau 0 friptura de 100 g nu au mai mult de 200 de calorii ~i daca ne aducem aminte ca organismul are nevoie de 30% din aceasta valoare calorica, adica 60 de calorii, pentru asimilare, nu mai raman din aceste alimente savuroase ~i satioase decat 140 de calorii, adica valoarea unei simple linguri de ulei pe care 0 credem atat de inofensiva cand 0 turnarn peste cateva frunze de salata, Cu

seductie,

Nu stiu

sa

sl ab e s c

41

aceasta sirnpla constatare ne dam seama de importanta cap itala pe care 0 poate ave a folosirea unui regim care va indrazni, pentru 0 perioada lirnitata, sa propuna numai proteine.

Cele doua inconveniente ale proteinelor

• Alimente costisitoare: costul alimentelor proteice este relativ ridicat: carnea, pestele, fructele de mare pot atarna greu asupra unui buget modest. Quale, carnea de pasare, organele, sunt mai accesibile, dar raman categoria cea mai luxoasa de alimente. Din fericire, de cateva zeci de ani, lactatele cu 0% grasimi au perm is obtinerea de proteine de 0 excelenta calitate la preturi care sa perrnita com pensarea costului ridicat al mesei proteice . • Alimente pline de reziduuri: spre deosebire de cea mai mare parte a altor alimente, alimentele proteice nu sunt dezintegrate In totalitate ~i, In timpul degradarii lor, ramane in organism un anumit nurnar de reziduuri, precum acidul uric, care trebuie eliminate. Teoretic, consumul ridicat al acestor alimente ar fi deci tributar cresterii continutului de reziduuri, deranjandu-i astfel pe cei sensibili sau cu predispozitii. Practic, organismul uman ~i In mod deosebit rinichii, poseda un anumit nurnar de mecanisme de eliminare care se achita perfect de aceasta sarcina, dar, pentru a 0 duce la Indeplinire, rinichii au neaparata nevoie de 0 cantitate crescuta de apa. Rinichii filtreaza sangele de acidul uric numai cu conditia express de a creste cantitatea de apa consurnata de subiect. Am avut ocazia de a numara 60 de cazuri de subiecti predispusi la guta sau avand calculi de acid uric ~i care urmau un regim bogat In proteine, dar acceptasera sa-l asocieze unui consum zilnic de trei litri de apa. Cei care urmau un tratament de protectie l-au pastrat, iar ceilalti nu au fost supusi unuia. Niciunul dintre ei nu a vazut crescand

42

Pierre Dukan

nivelul sau de acid uric In timpul acestui regim. La 0 treime dintre ei, acestachiar s-a redus. Prin urmare, este esential sa retine]i sa beti apa pe parcursul unei diete bogate In proteine, mai ales In fazele alcatuite numai din alimente proteice.

In concluzie
Este bine sa punem In evidenta un anumit numar de principii fundamentale pe care un bun regim de slabit trebuie sa Ie respecte: • Incontestabil, marele inamic al celui sau celei care se pregateste sa tina un regim de slabit sunt lipidele sau materiile grase, atat animale, cat ~i vegetale. Chiar fara a tine cont de continutul de lipide al carnurilor ~i al pestelui, ci doar de uleiul din sosuri ~i prajeli, de untul ~i smantana cu care se prepara garniturile, ca ~i de branzeturile ~i mezelurile grase este suficient pentru a Ie acorda acestor lipide laurii aportului caloric. Un regim eficient ~i coerent trebuie deci sa lnceapa prin reducerea sau eliminarea alimentelor care Ie contin din plin. • De asemenea, trebuie ~tiut ca grasimile animale sunt singurele generatoare de colesterol ~i trigliceride. Prin urmare, este bine sa Ie reducem sistematic In caz de predispozitie catre riscul cardio-vascular. • Celalalt inamic al celui care doreste sa slabeasca sunt glucidele simple. Nu zaharurile lente din cerealele integrale sau din leguminoase, ci zaharul rapid, zaharul alimentar cu asimilare uneori instantanee ~i a carui simpla prezenta faciliteaza trecerea ~i absorbtia pentru tot restul. Camuflat In spatele gustului sau dulce, aliment prin excelenta pentru rontaieli, te poate face sa uiti de tnalta sa concentratie de calorii. • Proteinele au 0 valoare calorica moderata: patru calorii pe gram.

Nu stiu

sa

sl ab e s c

43

• Alimentele cele mai bogate In proteine cum sunt carnea ~i pestele posed a 0 retea de tesut conjunctiv foarte rezistent la digestie, ceea ce face ca asimilarea lor sa fie incornpleta. Pierderea de energie legata de aceasta caracteristica a proteinelor este 0 mana cereasca pentru cel gras la regim ~i care este, prin definitie, un mare asimilator de calorii ~i profita de obicei de orice hrana. • Actiunea dinarnica specifica a proteinelor reprezinta costul caloric al dezintegrarii lor In timpul digestiei. Acesta se deduce din aportul lor energetic ~i realizeaza 0 economie suplirnentara de 30%, cu mult superioara celei a tuturor celorlalte alimente. • Nu tineti niciodata un regim care sa cuprinda mai putin de 60-80 g de proteine pure, caci riscati sa va pradaj! propria rnusculatura sau sa va stricati pielea. • Nu va terneti de acidul uric, reziduul natural al proteinelor, eliminat total prin adaosul zilnic a un litru ~i jurnatate de apa, • Nu uitati: cu cat asimilarea unui lenta, cu atat mai tarziu va aparea foamea. sunt eel mai rapid ~i mai masiv absorbite vin alimentele grase ~i abia apoi proteinele. timpul haitui]! de foame vor trage ei In~i~i aliment este mai Alimentele dulci ~i asimilate, apoi Cei care sunt tot propriile lor con-

cluzii.

PROTEINELE PURE
Motorul plonului Proto I

1
rotal este un plan alcatuit din patru regimuri succesive care se articuleaza unul cu altul pentru a-l tndruma pe supraponderal catre greutatea stabi Iita ~i pentru a-I rnentine la acea greutate. Aceste patru regimuri succesive ~i cu eficienta descrescatoare sunt concepute pentru: • Primul, pentru un start sigur ~i intensa ~i stimulatoare.
0

pierdere In greutate

• AI doilea, pentru a slab: regulat ~i pentru a ajunge dintr-o singura rniscare la greutatea dorita. • AI treilea, pentru consolidarea greutatii abia obtinute ~i deocamdata instabile, regim cu 0 durata stabilita la 10 zile pentru fiecare kilogram pierdut. • AI patrulea, pentru 0 stabilizare definitiva, cu pretul unei zile pe saptamana de regim, respectata pentru tot restul

vietii.
Fiecare dintre aceste patru regimuri are un anumit mod de actiune ~i 0 anurnita misiune de Indeplinit, dar to ate patru I~i trag forta ~i eficienta descrescatoare din utilizarea regimului proteinelor pure - pur mai Intai, In faza de atac, alternativ apoi, In cea de cursa lunga, echilibrat In faza de consolidare ~i, In cele din urrna, saptamanal In faza stabilizani definitive. Prin acest regim pur ~i complet, cu 0 durata ce variaza dupa caz, lntre doua ~i sapte zile, Protal dernareaza puternic, avand un efect-surpriza, Exact acelasi regim este cel care, folosit alternativ, confera forta ~i ritm regimului Proteinelor Alternative, ducand dintr-o singura miscare la obtinerea greutatii dorite. Tot acest regim, folosit punctual, constituie stalpul de rezistenta al fazei de consolidare, perioada de tranzitie lntre pierderea In greutate clara ~i dura ~i revenirea la 0 alimentatie norrnala.

48

Pierre

Dukan

Tn cele din urrna, acelasi regim este cel care, lntr-o singura zi pe saptamana, dar pentru tot restul vietii, permite o stabilizare definitiva, facand posibil, in schimbul acestui efort punctual, sa traiesti hranindu-te fara a te culpabiliza ~i fara restrictii in celelalte sase zile ale saptarnanii. Daca regimul proteinelor pure este motorul planului

Protal ~i al celor patru regimuri pe care Ie integreaza, este nevoie acum, lnainte de a trece la punerea in practica a planului Protal, sa descriu modul foarte special de actiune al acestui regim, explicand impresionanta sa eficienta, pentru a-i putea folosi toate resursele.

Cum functioneaza obiectul acestui capitol.

regimul

proteinelor

pure?

lata

ACEST REGIM NU TREBUIE SA ADUCA

DECAl

PROTEINE

Unde

Sa gasirn

proteinele

pure?

Proteinele forrneaza structura materiei vii, atat animala, cat ~i vegetal a, prin urmare Ie gasirn in cea mai mare parte a alimentelor cunoscute. Dar regimul proteinelor pure, pentru a-~i dezvolta lntregul potential, trebuie modul sau specific de actiune ~i sa fie compus din alimente cat

mai apropiate de puritatea proteica. Tn practica, in afara de albusul de ou, niciun alt aliment nu are 0 asemenea puritate. Legumele, oricate proteine ar ave a, sunt intotdeauna prea bogate in glucide. Este cazul tuturor cerealelor, pastelor fainoase, leguminoaselor, al anumitor legume care contin amidon, inclusiv soia, cunoscuta pentru calitatea proteinelor sale, dar prea grasa ~i prea bogata in glucide, ceea ce face ca toate aceste legume sa nu poata fi utilizate aici.

Nu stiu

sa

sl a b e s c de origine anirnala,

49 mai

La fel ~i in cazul alimentelor

bogate in proteine decat legumele, dar prea grase. Este cazul carnii de porc, de oaie ~i de miel, al anumitor pasari prea grase, precum vitel. rata ~i gasca ~i al multor parti de vita ~i

Exista totusi un anumit esentialrnente se apropie

numar de alimente

de origine proteica,

anirnala care, fara a atinge puritatea Protal.

de aceasta ~i care, din acest motiv, vor fi princi-

palii actori ai planului

• Carnea de cal, cu exceptia fleicii. • Carnea de vita, cu exceptia antricotului, tuturor partilor care se frig sau se fierb. • Vitelul la gratar, celei de rata ~i de • Carnea de pasare. cu exceptia coastei ~i a

gasca.
• Toti pestii, inclusiv cei albastri, a carer grasime, eminamente tabili aici. • Crustaceele ~i scoici Ie. • Quale - puritatea doar de conjinutul proteica a albusului este urnbrita ~i total cu redus in grasirni al galbenusului. protectoare pentru inirna ~i artere, Ii face accep-

• Lactatele fara grasirni sunt bogate in proteine cide, mai ales cele indulcite pulpa de fructe. Siabul gustativa a acestor alimente

lipsite de materii grase. Ele contin totusi cateva urme de glucu aspartam sau aromatizate de glucide esential Ie permite Protal. conjinut ~i irnportanta proteice care

totusi sa-~i pastreze

locul in aceasta selectie de alimente alcatuiesc forta de atac a planului

50

Pierre Dukan

Cum actioneaza proteinele? Puritetee proteinelor le reduce aportul caloric

Toate speciile puse dintr-un specie exista nutrimente. Glucide, cute: proteinele,
0

animale

se hranesc cu alimente trei nutrimente

comcunos-

amestec al singurelor lipidele proportie

~i glucidele.

Dar pentru fiecare

ideala ~i specifica a acestor trei

La om aceasta este de 5-3-2, adica 5 parti de

3 par!i de Lipide ~i 2 parti de Proteine, compozijie cand cornpozitia

0

apropiata de cea a laptelui matern. Atunci are loc cu bolului alimentar respecta sau poate acest numar de aur, asimilarea caloriilor maxima eficienta, este suficienta a perturba faci Iita cresterea in greutate. Invers, optime modificarea absorbtia acestei proportii ~i pentru a modifipentru caloriilor in intestinul subtire

iar randamentul

reduce randamentul

alimentelor.

Pe plan teoretic,

carea cea mai radicala care se poate concepe, cea care ar reduce cel mai puternic gerea alirnentajiei absorbtia caloriilor, ar fi restranla consumarea unui singur nutriment. (regimul din Beverly Hills, bazat nu-

Tn practica, desi acest lucru a fost incercat in Statele Unite pentru glucide alimentatia este dificil mai pe fructe exotice) ~i pentru grasirni (regimul Esquimau), redusa numai la zaharuri sau numai la grasimi de realizat ~i tncarcata de consecinte. Excesul de iar excesul de grasirni, dezgust, ar constitui un risc major de vietii ar obliga organismul sa Ie ex-

zaharuri ar facilita aparitia diabetului, in afara de inevitabilul teinelor indispensabile

Imbacsire a sistemului cardio-vascular. Tn plus, absenta protraga din rezervele sale musculare. Alirnentatia iimitata la un singur nutriment nu poate fi deci conceputa decat in cazul proteinelor, solutie accepta-

bila pe plan gustativ, evitand riscul de tngrosare a arterelor, ~i care, prin definitie, exclude orice carenta de proteine.

Nu stiu

sa

sl a b e s c

51

Atunci cand reusim sa punem bazele unei alirnentatii limitate la numai un nutriment de natura proteica, organului asimilator Ii este mai greu sa lucreze asupra unui bol alimentar pentru care nu este programat ~i de al carui con]i nut caloric nu poate profita pe deplin. Se regaseste asadar in de scooter sau de vapor, cu un combustibil va situatia unui motor in "doi timpi" conceput pentru a functiona ~i ulei, pe care vorn incerca imposibilitatea proteinele globule, caloriilor

cu un amestec de combustibil sa-l folosim

pur ~i care, dupa ce va fi facut contact, Tn asemenea conditii, indispensabile primite. piele, par, unghii) organismul ~i foloseste

f sucombat, din
sa-~i ia restul

de a-~i putea folosi carburantul. se multurneste prost ~i putin

Intretinerii organelor

sale (rnuschi,

Asimilarea proteine/or atrage dupa sine un mare consum caloric

Pentru a intelege nelor care contribuie sa ne familiarizam mica consumul aceasta a doua proprietate planului ADS a proteidinasau

la eficienta cu notiunea

Protal, este nevoie efortul

de ADS sau actiunea reprezinta

specifics a alimentelor.
pe care organismul un aliment
0

trebuie sa-l investeasca pentru

a dezintegra

pan a la a-I reduce Ja starea de a carei irnportanta 100 de calorii variaza in din zaharul

veriga de baza, singura forma sub care poate trece in sange, Aceasta reprezinta Atunci alimentar, cand activitate functie de consisten]a ~i structura moleculara a alimentului.

consumati

glucida prin excelenta

rapida, cornpusa din mole-

cule simple ~i usor agregate, Ie asirnilati repede, iar aceasta activitate de absorb]ie nu costa organismul decat sapte calorii. hidratilor asimilarea Prin urmare, raman 93 de calorii de carbon este de 7%. 100 de calorii din unt sau ulei, iar aceasta activitate va este putin mai laborioasa, Atunci cand consuma]i de utilizat. ADS a

52 costa 12 calorii, lasandu-i organismului de calorii. ADS a lipidelor este de 12%.

Pierre

Dukan

doar un rest de 88

In sfarsit, pentru a asimila 100 de calorii din proteinele pure, albus de ou, peste slab sau branza alba fara grasirni, nota de plata este enorrna, caci proteinele sunt compuse dintr-un agregat cu lan] foarte lung de molecule, ale carer verigi de baza, aminoacizii, sunt legate lntre ele printr-un liant foarte puternic care necesita 0 activitate infinit mai costisitoare. Acest consum caloric al simplei absorbjii este de 30 de calorii, lasandu-i organismului numai 70 de calorii, adica 0 ADS de 30%. Asimilarea proteinelor, ad eva rat travaliu intern, este responsabila de 0 degajare de caldura ~i de 0 crestere a temperaturii corpului care explica de ce nu se recornanda dusurile cu apa rece dupa 0 rnasa bogata In proteine, variatia de temperatura putand provoca 0 hidrocutie. Aceasta caracteristica a proteinelor, neplacuta pentru adeptii dusurilor grabite, reprezinta 0 binecuvantare pentru cel gras, atat de talentat In arta asirnilarii caloriilor. Ea II va ajuta sa realizeze 0 economie nedureroasa care Ii va permite sa se hraneasca mai confortabil fara a suporta imediata sanctiune, La finalul zilei, dupa digestie, pentru un consum proteic de 1500 de calorii, ceea ce reprezinta un aport substantial, nu mai raman In organism decat 1000 de calorii. Aceasta este una dintre solutiile-cheie ale planului Protal ~i unul dintre motivele structurale ale eficientei lui. Dar nu este totul ...
Proteinele pure micsoreezii apetitul Intr-adevar, ingestia de alimente dulci sau grase, usor
de digerat ~i de asimilat, genereaza 0 satietate superficiala, tnlocuita rapid cu revenirea foamei. Studii recente au dovedit astfel ca rontairea de alimente dulci sau grase nu amana

Nu stiu

sa

s la b e s c

53

.iparitia foamei, ~i nici nu rnicsoreaza cantitatile ingerate In tirnpul rnesei care urrneaza. Tn schimb, rontaiala de alirnente proteice amana ora mesei urrnatoare ~i reduce canIitati Ie i ngerate. Tn plus, consumul exclusiv de alimente proteice at rage dupa sine producerea de corpi cetonici, puternici inamici naturali ai foamei, responsabili de 0 senzatie durabila de satietate, Dupa doua sau trei zile de alirnentatie Iirnitata doar la proteinele pure, foamea dispare total ~i Protal poate fi urmat evitandu-se arnenintarea naturala care atama asupra celor mai multe regimuri: foamea.

Proteinele pure combat edemul §i retentie de apa

Anumite regimuri sau tipuri de alirnentatie sunt cunoscute ca fiind "hidrofile" ~i ca favorizand retentia de apa ~i urnflaturile care sunt consecinta irnediata a acesteia - este cazul regimurilor predominant vegetale, bogate in fructe, legume ~i saruri minerale. Dietele bogate In proteine sunt la polul opus, al regimurilor mai degraba "hidrofuge", favorizand eliminarea prin urina ~i deci drenarea tesuturilor pline de apa, care ne dau atata bataie de cap In perioada premenstruala sau pe parcursul premenopauzei. Regimul de atac al planului Protal, alcatuit exclusiv din proteine cat mai pure posibil, este cel care-i vine cel mai bi ne de hac apei. Aceasta caracteristica este un avantaj foarte special pentru femei. De fapt, atunci cand un barbat se Ingra~a este in principal pentru ca mananca prea mult ~i depune sub forma de grasimi surplusul sau caloric. La femeie, mecanismul cresterii in greutate este de cele mai multe ori mai complex ~i asociat unei retentii de apa care franeaza ~i reduce perforrnanjele regimurilor. Tn anumite momente ale ciclului menstrual, in a patra sau a cincea zi care preceda rnenstruatia sau in anumite

54

Pierre

Dukan

momente de rascruce ale vietii femeii, pubertate haotica, premenopauza interrninabila sau chiar la mijlocul vietii active sexual sub efectul tulburarilor hormonale, femeile, mai ales cele care sunt supraponderale, lncep sa retina apa ~i simt ca devin ca un burete, se simt balonate, buhaite in momentul trezirii, nu-~i pot scoate inelele de pe degetele ca niste carnaciori, i~i simt picioarele grele ~i gleznele umflate. Aceasta retentie este insotita de obicei de 0 crestere in greutate reversibila, dar care poate deveni cronica, Se intarnpla chiar ca aceste femei, pentru a-si regasi forma ~i pentru a evita aceasta tngrasare, trec la regim ~i constata surprinse ca micile trucuri care Ii veneau de obicei de hac acestei ingra~ari raman ineficiente. In toate aceste cazuri care nu sunt deloc rare, proteinele pure, cele care se regasesc in faza de atac a planului Protal, au 0 actiune ~i imediata ~i decisiva. In cateva zile, ba chiar in cateva ore, jesuturile pline de apa sunt drenate ~i apare 0 stare de bine ~i 0 senzatie de usurare care se repercuteaza de tndata ~i asupra cantarului, ceea ce intareste rnotivatia.

Proteinele pure fac

sa creescs

rezistenie

organismului

Este vorba aici de 0 caracteristica bine cunoscuta de nutritionisti ?i observata dintotdeauna de catre profani. Tnainte de eradicarea cu antibiotice a tuberculozei, una dintre bazele clasice ale tratamentului era supra-alirnentatia, cu cresterea evidenta a proportiei de proteine. La Berek", tinerii adolescent! erau chiar for!a!i sa bea sange de animal. Astazi, antrenorii Ie recornanda sportivilor care I~i solicits mult organismul 0 alirnentatie cu un puternic continut proteic. Medicii procedeaza la fel pentru a creste rezistenja la infectii, in caz de anemie sau pentru a accelera cicatrizarea ranilor.
2 Oras din nordul Frantei. avand mai multe centre de tratament al tuberculozei.

Nu stiu

sa sl ab e s c

55

Este util sa ne folosim de acest avantaj caci scaderea In greutate, de orice fel ar fi ea, intotdeauna slabeste putin organismul. Personal, am constatat ca perioada initiala a planului Protal, alcatuita exclusiv din proteine cat mai pure posibil, este faza sa cea mai stirnulativa, Anumi]i pacien]i mi-au semnalat chiar ca ea a avut un efect euforizant asupra lor, atat fizic, cat ~i mental, ~i aceasta de la finalul celei de-a doua zile.

Proteinele pure permit sciideree in greutate fara pier-

dere musculerii §i fara lasarea pielii

Aceasta constatare nu ne surprinde cu nimic daca stim ca pielea, jesutul sau elastic, precum ~i musculatura organ ismului sunt constituite In mod esential din proteine. Un regim cu proteine insuficiente ar obliga organismul sa Ie utilizeze pe cele ale propriei musculaturi ~i pe cele ale pieIii, deterrninand ca aceasta din urrna sa-~i piarda elasticitatea, fara sa mai vorbim de fragilizarea oaselor, adesea deja arnenintate In cazul femeii la menopauza, Conjugarea acestor efecte da nastere unei trnbatraniri a tesuturilor. a pielii, a parului ~i a aspectului general, de cele mai multe ori observata de catre cei apropia]i ~i care poate ea singura sa determine intreruperea prernatura a regimului. Invers, un regim bogat In proteine ~i, a fortiori, un regim alcatuit exclusiv din proteine ca regimul initial al planului Protal, are putine motive sa recurga la rezervele organismului, intrucat el Ie potenteaza masiv. Tn aceste conditii, slabirea rapida ~i tonifianta mentine fermitatea musculaturii ~i stral uci rea piel i i ~i-ti perm ite sa slabesti fara sa lm batranesti prea mult. Aceasta particularitate a planului Protal poate parea secundara tinerelor femei cu forme rotunde, musculoase ~i cu pielea neteda, dar ea devine capitala pentru femeile care se apropie de rnenopauza ~i care au nesansa de a avea 0 rnusculatura slaba sau mai ales 0 piele delicata ~i fina. Caci,

56

Pierre

Dukan

~i acum este momentul de a vorbi despre asta, astazi vedem prea multe femei care au grija de silueta lor avand ca unic reper cantarul, Greutatea nu poate ~i nu trebuie sa joace acest rol exclusiv, stralucirea pielii, consistenta jesutunlor ~i tonusul general al corpului sunt tot atatia parametri care conlucreaza la realizarea imaginii exterioare a unei femei.
iN TIMPUl ACESTUI REGIM TREBUIE

SA

BEl MULTA APA

Problema Pareri ~i zvonuri

cu apa este Intotdeauna circula

un pic derutanta. ce afirrna contrariul concept de

pe aceasta terna, dar, cel mai ade-

sea, este vorba de pareri pseudo-avizate a ceea ce ati citit mai sus. Or, problema marketing dietetic,

cu apa nu este un simplu un fleac menit sa-i distreze

pe cei care

vor sa slabeasca. Este 0 problema de prima irnportanta care, In ciuda imensului efort combinat al presei, medicilor, producatorilor niciodata regim. Pentru a simplifica, o reducere a rezervelor prioritara, cienta. mina. Ce parere ar ave a bitului subiect de
0 0

de apa ~i al elementarului cu adevarat publicul

bun sirn], n-a convins la

~i in special pe subiectii

arderea caloriilor

pentru a obtine

de grasime poate parea esentiala ~i desi necesara, nu este sufiIn acelasi timp ~i a arde ~i a elimenajera de niste rufe sau de acestui

dar aceasta combustie,

A slabi inseamna

niste vase spalate, dar neclatite?! lucrurile

La fel este ~i in cazul sla-

~i este neaparata nevoie ca tocmai In privinta cantitate suficienta

sa fie clare. Un regim care nu este lnsojit de apa nu este un regim bun, ~i nu

doar pentru ca este putin eficient, ci pentru ca se asociaza cu 0 acumulare de reziduuri daunatoare,

Nu stiu

sa

sf ab e s c

57

Apa puri{ica §i imbunatate§te

rezultatele

regimului

o sirnpla ~i evidenta constatare arata urrnatorul lucru: cu cat bem mai mult, cu atat urinarn mai mult ~i cu atat rinichiul are posibilitatea de a elimina reziduurile ce provin din alimentele dezintegrate. Apa este deci cel mai bun dintre diureticele naturale. Este surprinzator sa constatarn cat de putini oameni beau suficienta apa. Multitudinea de solicitari zilnice tntarzie ~i sfarseste prin oculta senzatia naturala de sete. lar zilele ~i lunile tree, aceasta dispare ~i nu-si mai joaca rolul de avertizare privind deshidratarea tesuturilor. Multe femei, avand vezica mai sensibila ~i mai mica decat a barbatilor, ezita sa bea pentru a evita deplasarile continue la toaleta sau nevoile intempestive in timpul activitatii profesionale sau pe parcursul deplasarii sau chiar din cauza alergiei la toaletele publice. Or, ceea ce poate fi acceptat in conditii obisnuite, nu mai este in timpul unui regim de slabit, iar daca argumentele privind igiena se dovedesc a fi iluzorii, exista totusi unul care reuseste in cele din urma sa convinga. Acesta: A incerca sa slabesti fara sa bei este nu numai toxic pentru organism, dar poate sa reduca sau chiar sa blocheze total pierderea in greutate ~i sa reduca la zero toate eforturile. De ce?
Pentru ca motorul uman care consurna grasimi in timpul unui regim functioneaza ca orice alt motor cu combustie. Energia arsa degajeaza caldura ~i reziduuri. Daca aceste reziduuri nu sunt eliminate regulat in amonte de catre rinichi, acumularea lor in aval duce mai devreme sau mai tarziu la intreruperea combustiei ~i face imposibila orice pierdere in greutate, chiar ~i in cazul unui regim perfect urmat. Este la fel ca in cazul unui motor de rnasina caruia i se obtureaza teava de esapament sau al unui sernineu care nu este curatat de cenusa, ambele ajungand in

58

Pierre

Dukan

final prin a se asfixia ?i a se stinge sub acumularea de deseuri, Ratacirile nutritionale ale supraponderalului ?i acumularea de tratamente gresite ?i de regimuri excesive sau incoerente sfarseste prin a face ca rinichii sa devina lenesi. Mai mult ca altii, obezul are deci nevoie de importante cantitati de apa pentru a repune in functiune organele sale excretoare. La inceput aceasta operatiune poate sa para dezagreabila ?i plicticoasa, mai ales iarna, dar insistand, obiceiul se va instala in cele din urrna ?i, intarit de senzatia agreabila a unei curatiri interioare ?i a unei mai bune pierderi in greutate, sfarsestc adesea prin a redeveni 0 nevoie.

Apa §i proteine/e pure exercitii asupra celulitei

ectiune puternicii

Aceasta proprietate Ie priveste numai pe femei caci celulita este 0 grasirne influenjata hormonal care se acumuleaza ?i rarnane prizoniera in locurile cele mai feminine: pe coapse, solduri ?i genunchi. Cu privire la aceasta afectiune rebela fala de care dietele sunt de cele mai multe ori neputincioase, am constatat personal ca regimul proteinelor pure, impreuna cu reducerea cantitatii de sare ?i cu consumul intensiv de apa usor rnineralizata permit obtinerea unei scaderi in greutate mai armonioase, cu subtierea rnoderata, dar reala din zonele rebele - celulita de pe coapse sau de pe interiorul genunchilor. Comparativ cu alte regimuri urmate de catre 0 aceeasi pacienta in momente diferite ale vietii sale, aceasta combinatie este cea care, pentru 0 aceeasi greutate pierduta, ofera cea mai mare reducere de ansamblu a circumferintei taliei ?i pulpelor. Aceste rezultate se explica prin efectul hidrofug al proteinelor si prin intensa filtrare realizata de rinichi in urma

Nu stiu

sa

sl ab e s c

59

aportului masiv de apa. Apa penetreaza 'in toate tesuturile. inclusiv 'in celulita. Ea intra pura ~i neprihanita ~i iese sarata ~i incarcata de reziduuri. Acestei actiuni de desalinizare ~i curatare i se adauga puternicul efect de combustie al proteinelor pure, actionand ca un tot - actiune desigur modesta ~i partiala, dar unica ~i care se distinge de cea a multor regimuri care nu au niciun efect concret asupra celulitei.

Csnd trebuie
Numeroase lase sa credem

sa bern apa?
resturi de inforrnatie dintr-o alta epoca, sa ne colectiv, continua

dar 'inca 'in vigoare 'in inconstientul ca este preferabil

sa bem 'in afara meselor alimentelor. meselor nu are cazuri functio-

pentru a evita ca apa sa devina prizoniera niciun fundament fiziologic,

Nu numai ca aceasta evitare 'in timpul dar 'in multe neaza chiar invers. A nu bea 'in timpul riscul ca setea sa treaca ~i, 'in focul uiti sa bei pentru tot restul zilei. Tn cazul perioadei bila consumarea cazul exceptional pe cat posibil regimului Protal

mesei, 'in momentul zilnice, sa

in care setea apare ~i este usor ~i placut sa bei, face sa apara activitatilor

~i mai ales pe parcursul alternative, este indispensade apa - in afara de alta forma de lichid,

de atac cu proteine

unui litru ~i jumatate rninerala, dar ~i orice

al retentiei de apa de origine horrnonala

ceai, cafea sau infuzie.

ceasca de ceai la micul

dejun,
0

un pahar mare de

apa dirnineata,

alte doua la pranz ~i

cafea dupa rnasa, un

pahar dupa-amiaza

~i alte doua la cina, ~i iata doi litri de mi-au spus ca pentru a bea fara mai putin elegant, dar eficient

apa bauti cu u~urinta. Numeroase paciente

sa Ie fie sete, au luat obiceiul

dupa spusele lor, de a bea direct din sticla.

60

Pierre Ce apa

Dukan

sa bern?

• Apa cea mai potrivita perioadei de atac, pur proteica, a planului Protal este apa usor rnineralizata, usor diuretica ~i laxativa, Cele mai cunoscute sunt Vittel, Contrexeville, Evian ~i Volvic. Evitati deci apa Vichy ~i Badoit, care sunt niste ape bune, dar cu prea multe saruri pentru a fi haute In cantitati atat de mario • Hydroxydase este 0 apa de izvor foarte utila In regimurile de dezintoxicare ~i mai ales In cazul unui surplus ponderal asociat cu 0 celulita difuza pe membrele inferioare. Aceasta apa, vanduta in farmacii sub forma de flacon, poate fi asociata cu planul Protal In doze de un singur flacon pe zi, dirnineata pe stomacul gol. • Pentru cei care s-au obisnuit sa bea apa de la robinet, pot sa continue, esentialul constand mai mult In cantitatea bauta, ea Insa~i suficienta pentru a pune rinichii la treaba, decat In cornpozijia anume a apei respective. • La fel se pune problema ~i In cazul tuturor infuziilor, ceaiurilor de verbina, de tei sau de menta care Ii vor cuceri pe cei obisnui]i cu ritualul cestii ~i mai ales care prefera sa bea cald, In special iarna, pentru a se lncalz i. • Tn ceea ce priveste sucurile light ~i in special CocaCola light a carei distributie 0 egaleaza astazi pe cea a Coca-Cola normale, nu numai ca sunt permise, dar eu Insumi am luat obiceiul de a Ie recomanda In cursul regimurilor de slabit. din mai multe motive. Mai lntai, permit de cele mai mult ori realizarea eelor doi litri preconizati. In plus, continutul lor de zahar ~i calorii este practie nul, 0 calorie per pahar echivaleaza eu greu cu valoarea unei alune per sticla de familie. Ultimul, dar nu cel mai putin important, Coca-Cola light este, In mod traditional, un amestec savant de arome intense, al carui consum repetat, mai ales in cazul celor obisnuiti sa rontaie eeva dulce, poate sa reduca pofta de dulce. Multe paciente mi-au spus ca In

Nu stiu

sa

sl a b e s c

61

cursul regimului le-a fost de ajutor utilizarea reconfortanta ~i ludica a acestor sucuri light. Consumul de sucuri light are 0 singura exceptie copilul sau adolescentul la regim, caci experienta arata ca la aceste varste efectul de substitutie al .falsului zahar" este slab ~i nu reduce decat foarte putin nevoia de dulce. Tn plus, utilizarea nelimitata a acestui dulce poate da nastere obiceiului de a bea din pura placere ~i fara a-i fi sete, obicei dovedit a predispune la dependents ulterioare mai ingrijoratoare.

Apa este un autentic saturant natural

Tn limbajul curent, senzatia de gol in stomac este adesea asimilata cu cea de foame, ceea ce nu este cu totul gresit. Apa bauta in timpul mesei ~i amestecata cu alimentele creste volumul total al bolului alimentar ~i creeaza 0 distensie a stomacului ~i 0 senzatie de plin care sunt primele semne ale saturatiei ~i satietatii. Un motiv in plus de a bea la rnasa, dar experienta dovedeste ca acest efect de umplere ~i gestul de a duce la gura functioneaza ~i In afara meselor, spre exemplu in timpul perioadei orare celei mai periculoase a zilei, lntre orele 17 ~i 20. Un pahar mare cu ceva de baut. orice, este mai mereu suficient pentru a atenua poftele alimentare. Astazi, un nou tip de foame i~i face aparitia printre oamenii cei mai bogati din lume, foamea auto-irnpusa a occidentalului asaltat de gama infinita de alimente de care dispune, dar de care nu se poate atinge fara sa trnbatraneasca sau fara sa piara. Este surprinzator de constatat ca in momentul in care indivizi, institute ~i laboratoare farmaceutice viseaza sa descopere leacul ideal ~i eficient lmpotriva foamei, exista 0 majoritate de oameni direct viza]i care refuza sa foloseasca. pentru a-si potoli apetitul, un mijloc atat de simplu, pur ~i confirmat cum este apa.

62

Pierre

Dukan

ACEST REGIM TREBUIE sA FIE sARAC iN SARE Sarea este un element ind ispensabi I vie]i i ~i este prezenta in diverse proportii in orice aliment. De asemenea, sarea adaugata este intotdeauna inutila, nefiind decat un condiment care imbunatateste gustul alimentelor, face sa creasca pofta de man care ~i este mult prea des utilizata din

obisnuinta.

Regimul sarac in sere nu prezintii niciun pericol

Putem ~i ar trebui chiar sa traim toata viata cu un regim sarac in sare. Cardiacii, cei cu insuficienta renala sau hipertensivii traiesc permanent cu un regim sarac in sare fara sa prezinte vreodata carenta de sare. 0 precautie Ii priveste totusi pe cei hipotensivi, obisnui]i sa traiasca avand o tensiune scazuta. Un regim prea restrictiv in privinta sarii, mai ales daca este asociat cu un mare consum de apa, poate sa determine cresterea filtrari! sangelui, sa reduca volumul acestuia ~i sa scada ~i mai mult tensiunea arteriala, ceea ce poate duce la oboseala ~i senzatii de ameteala la trezirea brusca. Acestia se vor rnulturni sa nu mai puna sare in plus ~i vor evita sa bea mai mult de un litru ~i jurnatate de apa.

in schimb, apa in tesuturi

elimentstie prea sarata reiine §i fixeaza

Tn tarile calde se distribuie regulat pastile de sare muncitorilor pentru a evita deshidratarea acestora la soare. La femei, in special la cele aflate sub 0 puternica influenta horrnonala. in perioada prernenstruala sau la premenopauza sau chiar in timpul sarcinii, numeroase parti ale corpului pot deveni ca un burete ~i pot retine cantitati impresionante de apa, Tn cazul acestor femei, Protal, regim hidrofug prin excelenta, I~i dezvolta din plin eficienta daca este redusa la

Nu stiu

sa

sl ab e s c

63

minimum cantitatea absorbita de sare, ceea ce-i permite apei sa traversezeI mai repede organismul, masura lntru totul cornparabila cu cea impusa In cazul unui tratament cu cortizon. Pe aceasta terna, auzim adesea persoane care se plang de a fi luat unul sau doua kilograme lntr-o singura seara ca urmare a unei abateri de la un regim important. Se Intarnpla chiar ca 0 astfel de crestere In greutate sa nu fie justificata de 0 adevarata abatere de la regim. Daca analizam acea rnasa care a declansat cresterea In greutate, nu vom gasi niciodata cantitatea de alimente necesara pentru 0 ingrasare autentica de doua kilograme, adica 18000 de calorii, imposibil de ingerat lntr-o perioada atat de scurta de timp. Este yorba de asocierea unei mese prea sarate ~i udate cu bautura, sarea ~i alcoolul conjugandu-si efectele pentru a lncetini trecerea apei haute prin corp. Nu trebuie sa uitarn niciodata ca un litru de apa cantareste un kilogram ~i ca 9 g de sare fixeaza un litru de apa In tesuturi pentru 0 zi sau

doua,
Acestea fiind zise, dad pe parcursul regimului, un motiv imperios cum ar fi cel profesional sau familial va impune 0 iesire In oras pentru un dineu care va obliga sa va abate]i de la tndrurnarile pe care Ie urrnati, evita]i sa rnancati prea sarat ~i In acelasi timp sa be]i prea mult ~i mai ales evita]i sa va cantari]] a doua zi dirnineata, caci 0 crestere In greutate brutala ~i nej ustificata risca sa va descurajeze ~i sa va mineze determinarea ~i Increderea. Asteptati Inca 0 zi sau mai bine doua, intensificand regimul, consumul de apa usor rnineralizata ~i restrictia de sare, trei masuri suficiente pentru a regasi stadiul anterior.

Seree face potoleste

sa

creescii apetitul, iar reduceree ei il

Aici este yorba despre 0 constatare. Mancarurile sarate fac sa creases sal ivarea ~i aciditatea gastrica, ceea ce face sa creasca apetitul.

64

Pierre Dukan

Invers, rnancarurile mai putin sarate stimuleaza mai putin secretiile digestive ~i nu au acest efect asupra poftei de rnancare. Din nefericire, absenta sarii potoleste ~i setea, iar cel care tine regimul Protal trebuie sa accepte sa-~i irnpuna un nivel ridicat de consum de lichide In primele zile, pentru a provoca nevoia de apa ~i revenirea senzatiei naturale de sete.

In concluzie
Regimul proteinelor pure, regim inaugural ~i motor principal al celor patru regimuri integrate care alcatuiesc planul Protal, nu este un regim ca toate celelalte. Este unicul care nu foloseste decat 0 singura familie de nutrimente ~i 0 singura categorie bine definita de alimente cu un continut maxim de proteine. cadrul acestui regim ~i de-a lungul desfasurari] planului Protal, orice referire la calorii ~i la calculul lor trebuie abandonata. Consumul mai mare sau mai mic de calorii modifica prea putin rezultatul, esentialul fiind de a rarnane In interiorul acestei categorii de alimente. Protal este chiar singurul regim al carui secret de drept este de a rnanca mult, adica de a rnanca preventiv, inainte ca foamea sa apara, foame devenita altfel de necontrolat, care nu se va mai multumi doar cu proteinele permise, atragand dupa sine imprudenja de a recurge la alimentele gratifiante, alimente cu slaba valoare nutritionala, dar cu 0 puternica tncarcatura ernotionala, dulciuri ~i grasimi, bogate ~i destabilizatoare. Eficienta planului Protal este deci In Intregime legata de selectia alimentelor, fulgeratoare In rnasura In care alirnentatia este lirnitata la aceasta categorie de alimente, dar puternic Incetinita ~i readusa la trista regula a calcului caloriilor daca alirnentatia iese din aceste cadre.

In

Nu stiu

sa

sla b e sc

65

Prin urmare, este un regim care nu poate fi tinut pe iurnatate. EI raspunde rnaretei legi a lui "totul sau nimic", care-i explica nu doar eficienta, ci ~i formidabilul sau impact psihologic asupra supraponderalului care, el tnsusi, functioneaza dupa aceasta aceeasi regula a extremelor. Temperament excesiv prin excelenta, pe cat de ascetic in efort, pe atat de delasator in abandon, cel gras gaseste in acest regim, in fiecare din cele patru etape ale planului Protal, un demers pe rnasura sa. Aceste afinita]: lntre profilul psihologic ~i structura regimului produc 0 Intalnire a carei irnportanta este greu de tnteles pentru profani, dar care, in practica, este decisiva. Aceasta adaptare reciproca genereaza 0 puternlca adeziune la regim care usureaza scaderea in greutate, dar da masura intregii sale eficiente in stadiul stabilizarii ultime, cand totul se sprijina pe 0 singura zi de regim proteic pe saptamana, 0 zi de redernptiune, 0 lovitura pe cat de punctuala, pe atat de eficienta ~i care, unica ~i avand aceasta forma, poate fi acceptata de catre toti cei care au luptat dintotdeauna tmpotriva tendintelor lor de ingrasare.

Plonul Protol

I'n prccticd

ata-va ajunsi la momentul decisiv al punerii In practica a planului Protal, De aici tnainte, ~tili tot ce trebuie sa ~tili pentru a-i tntelege modul de actiune ~i pentru ca acele patru regimuri care II compun sa fie eficiente. In acest preambul teoretic am tncercat sa va fac sa intelege]i ~i ca oamenii nu sunt grasl din tntamplare, iar surplusul de greutate de care sunteti preocupa]i ~i pe care astazi doriti sa-l reduce]i este 0 parte din voi in~iva, 0 parte pe care 0 refuzati, dar care este reflexul naturii voastre, psihologiei ~i deci identitatii voastre. Acesta este rezultatul atat al genelor ~i predispozitiilor familiale spre tngrasare, cat ~i al trecutului vostru, atat al functionarii metabolismului, cat ~i caracterului vostru, atat al afectivitatii ~i al ernojiilor, cat ~i, adesea, al acelui mod particular de a va folosi de placerea oferita de alimente pentru a atenua micile sau marile neplaceri ale vietii. Adica, aceasta problema nu este atat de sirnpla pe cat se pare ~i explica de ce atatia altii ~i probabil chiar ~i voi in~iva In trecut ati dat gres ~i de ce atatea regimuri s-au sfar~it fara rezultate. Lupta lmpotriva unei forte atat de puternice ~i arhaice precum nevoia de a rnanca, 0 forta quasi-anirnalica ce vine din profunzimi, de nelrnblanzit, ~i care matura toate argumentele rationale, evident ca nu se poate baza pe 0 simpla cunoastere rationala a nutrltiei, oricat de inteligenta ar fi aceasta, ~i pe speranta In autocontrolul supraponderalului. Pentru a avea vreo ~ansa sa ne opunem violentei instinctului, trebuie sa-l batem cu propriile lui arme, cu mijloacele, limbajul ~i argumentele provenite din acelasi registru instinctual. Teama de boala, nevoia de apartenenta la un grup ~i de a se conforma criteriilor ce ne inconjoara provin din acest registru ~i sunt singurele ziduri instinctuale de aparare

70

Pierre Dukan

capabile astazi sa-I motiveze ~i sa-l mobilizeze pe eel gras, tnsa ele dispar la prima ameliorare, imediat ce imaginea se tmbunatateste, cureaua se slabeste, oboseala urcatului pe scari scade. Dar, pentru ca un regim sau mai bine zis un plan global sa alba sansa de a fi adoptat ~i urmat de catre cel gras, el trebuie mai ales sa foloseasca un alt resort instinctiv, argumentul de autoritate. Prin urmare, el trebuie sa fie formulat de catre 0 autoritate din exterior, 0 vointa care se substituie propriei sale vointe ~i care se exprirna sub forma indrurnarilor precise, nenegociabile, care nu fac obiectul unor interpretari ~i, mai ales, sunt rnentinute sub 0 forma acceptabila suficient de mult timp pentru ca rezultatele sa fie durabile. Am construit planul Protal pe redutabila eficienta a proteinelor alternative, adaptandu-l de-a lungul ani lor profilului specific al celui gras, alcatuind 0 retea de lndrurnari infailibile, care canalizeaza ~i folosesc natura excesiva ~i pasionala a acestuia, eroismul ~i entuziasmul lui de inceput ~i care ii cornpenseaza inconstanta eforturilor. De asemenea, am inteles din experienta ca. pentru 0 sarcina atat de cornplexa, nu era suficient un singur regim, prin urmare am modelat un plan in care, sub forma unui tot cuprinzator ~i coerent, se succed patru regimuri care se inlocuiesc unele pe altele pentru a nu-l lasa niciodata, niciun moment, pe eel gras singur cu tentatia ~i cu slabiciunea sale. Prin urmare, este timpul sa descriu cum se desfa~oara zilnic punerea in practica a acestui plan cu patru etape.

Nu stiu

sa sl ab e s c

71

PERIOADA DE AlAe: REGIMUl PROlEINElOR PURE

care sunt modalitatile,

lndiferent sale, planul

durata ~i indicatiile cu regimul proteinemetabolic

Protal In cepe Intotdeauna psihologic

lor pure, regim extrem de special pe care II folosesc pentru a crea un declic ~i un efect-surpriza care I~i reunesc rezultatele scaderi decisive In greutate. pentru a da nastere unei prime voi trece In revista ~i voi cu un anumit nurnar pentru La

Incepand
perioada,

din acest moment,

detalia toate alimentele adaugand de recornandari a-si Indeplini standard. buie

care va vor insoti In aceasta prima

acestei descrieri

menite sa va usureze alegerea. rolul sau initiator adaptata ~i declansator?

Cat timp trebuie sa dureze aceasta etapa-fulger pe deplin aceasta intrebare Durata de prima importanta sa trebuie

nu exista un raspuns In functie de fiecare care treregimurilor

caz In parte. Ea depinde date jos, urmate anterior,

mai ales de kilogramele de numarul motivatiei

dar ~i de varsta, de importanta proteice.

~i de anumitele

afinita]: cu alimentele

Va voi da ~i indicatii vor fi, desigur,

extrem de precise despre rezulrespectare a regimului reactii initiale. ~i pe

tatele la care va puteti astepta de la acest regim de atac, care legate de perfecta de buna alegere a duratei sale. Tn cele din urrna va voi semnala diversele care Ie pute]i intalni pe parcursul acestei perioade

72

Pierre

Dukan

Alimentele permise
in cursul acestei perioade a carei durata poate varia intre una ~i zece zile, aveti voie sa va hraniti cu urrnatoarele opt categorii de alimente. Din aceste opt categorii, puteti consuma oricat doriti sau va face placere, fara nici un fel de limitare cantitativa ~i indiferent de ora din zi. De asemenea, aveti libertatea de a amesteca intre ele aceste alimente.
Le pute]i alege pe cele care va plac fara sa va atingeti de celelalte, ba chiar, in cazuri extreme, va puteti hrani cu de alimente pe parcursul
0

singura categorie chiar al unei zile. Esenjialul nimic.

unei mese sau

este sa rarnaneti fideli acestei liste bine defi-

nite, stiind ca am scris-o de rnulta vreme ~i

ca

nu am uitat

Mai trebuie sa ~titi asa: cea mai mica abatere, cea mai mica trecere a frontierei, in aparenja oricat de mica ar fi, actioneaza dar care este de ajuns acestei liberta]i de asemenea unui balon intepat cu un ac.

o abatere

inocenta,

pentru nepretuit

a va face sa pierde]i Pentru un strop calitativ

beneficiul

- libertatea de a rnanca fara lirnitari. Yeti fi pierdut accesul la can~i la limitarea cantitati] de

titate ~i Yeti plicticosul

f obligati, pentru ziua respectiva, sa reveni]i la

calcul al caloriilor

rnancat. Pentru a rezuma, cuvantul de ordine este deci simplu ~i nenegociabil: tot ceea ce este mentionat in lista care urmeaza va apartine in totalitate, iar ceea ce nu se gaseste pe lista, nu va apartine, uitati de ele pentru moment, stiind ca In viitorul apropiat ve]i avea acces din nou la toate alimentele.

Nu stiu

sa

sl ab e sc

Prima categorie: carnea slabft Prin carne slaba lnteleg trei tipuri: carnea de vitel, de vita ~i de cal, pentru cei, din pacate din ce in ce mai rari, ( are inca mai consuma carne de cal. • Carnea de vita: sunt permise toate partile care se pot frige la tigaie sau la gratar, in special pulpa, file-ul, rosbif-ul, bucatile de la rnacelarie, evitand cu grija antricotul ~i coasta, ambele prea grase. • Carnea de vitel: partile recomandate sunt rnuschiuletul ~i partile de friptura. Coasta de vitel este perrnisa cu conditia sa-i indepartaf stratul de grasirne care 0 inconjoara. • Carnea de tia fleicii. Carnea slaba, consurnati-o la masa de pranz. surnata prea tarziu cal: sunt permise to ate tipurile, cu excepde cal este 0 carne sanatoasa ~i foarte dad va place, f~lra tearna ~i de preferinta caci este 0 carne foarte tonica ~i conva poate afecta somnul.

• Carnea de porc ~i de miel nu sunt permise In acest regim de atac care trebuie sa fie cat mai pur ~i mai eficient posibil. Prepararea acestor carnuri trebuie sa se fad asa tncat sa fie pe gustul vostru, dar fara a folosi grasimi, fara unt, fara ulei sau smantana, fie ea slaba, Se recornanda sa Ie pregatiti la gratar, dar pot fi pregatite ~i la tigaie sau la rotisor, in hattie de gatit sau chiar fierte. Este la aprecierea fiecaruia daca vrea carnea mai bine patrunsa sau nu, dar trebuie sa ~tili ca 0 carne din ce in ce mai bine patrunsa este din ce in ce mai slaba, apropiindu-se astfel de idealul de proteina pura al acestui regim. Este perrnisa consumarea de carne tocata cruda, dar biftecul tartar sau carpaccio trebuie pregatite fara ulei. Carnea tocata prajita sau sub forma de hamburger se recomanda celor care ar putea renunta cu u~urinla la aceasta forma de preparare ~i ar fi interesa]i sa 0 pregateasca

74

Pierre

Dukan

sub forma de chiftelute - carne tocata arnestecata cu un ou, verdeata ~i capere ~i bagata la cuptor. Carnea congelata este perrnisa, dar atentie ca nu cumva continutul sau de grasimi sa depaseasca 10%, caci la 15% este deja prea grasa pentru perioada de atac. Va reamintesc Inca 0 data ca nu exista nicio limita privind cantitatile.

A doua categorie: organele

Din aceasta categorie sunt permise numai ficatul ~i limba: ficat de vitel, de vita sau de pasare. Este perrnisa limba de vitel ~i de miel, fiind mai putin grase. Din cea de vita nu consurnati decat jumatatea anterioara a acesteia, In special varful, care este zona cea mai slaba ~i evita]i partea din spate, care este prea grasa. In ceea ce priveste ficatul, interesul pentru continutul sau bogat In vitamine, extrem de util In timpul unui regim de slabit, este din nefericire redus de nivelul ridicat de colesterol, ceea ce II exclude din alirnentatia risc cardio-vascular. persoanelor cu

A treia categorie: pestele

Pentru aceasta categorie restrictie ~i nicio limitare. de alimente nu exista nicio

Toate felurile

de pesti sunt per-

mise, fie ei grasi sau slabi, albi sau albastri, proaspeti, congelati sau la conserva - Insa In suc propriu, nu In ulei, sau ca sunt afuma]i sau uscati . • Sunt perrnisi to]i pestii albastri sardinele, macroul, tonul, somonul. ~i grasi, In special

• De asemenea, sunt perrnisi toti pestii albi ~i slabi ca limba-de-mare, merluciul, morunul, dorada, randunica-demare, lupul-de-mare, calcanul, altii mai putin comuni. pastravul, carasul ~i multi

Nu stiu

sa

s l ab e s c

7')

• Pestele afumat este ~i el permis, in special somonul fume care, desi gras ~i lucios, nu este nici pe de parte la fel de gras ca 0 friptura cu 10% grasirni. La fel ~i pastravul afumat, anghila sau morunul afumat. • Pestele la conserva, foarte util in cazul unei mese rapide sau al unei gustari este perm is daca e yorba de conserve in sue propriu, ca tonul, macroul in 50S de Yin, consumat fara sosul sau. • Tn sfar~it, surimi, noul mod de preparare pe baza de peste alb foarte slab, aromat cu 50S de crab ~i usor indulcit este foarte permis, fiind foarte practic, fara miros, usor de transportat, fara sa necesite preparare sau gati re ~i putand fi sfararnat cu mana Inainte de a-l rontai, indiferent la ce ora. Pestele trebuie preparat fara adaos de materii grase, dar stropit cu larnaie ~i condimentat sau la cuptor, umplut cu verdeturi ~i larnaie sau dat intr-un clocot scurt, dar mai degraba fiert la abur sau, ~i mai bine, in hartie de giHit, pentru a-l pastra suculent. A patra

cetegorie: iructele de mare

am reunit toate crusta-

Tn aceasta clasa de alimente ceele ~i scoicile.

• Crevetii gri ~i rosii, crabii, melcii, homarii, langustele, stridiile, scoicile, rnolustele ~i scoicile Saint-Jacques. Adesea, trebuie sa ave]i in vedere aceste alimente care diversifica alirnentatia ~i-i pot da regimului un aer de sarbatoare. De asemenea, ele sunt ~i foarte satioase. A

cincee cetegorie: carnea de pasare

• Carnea de pasare este permisa, mai putin cea a pasarilor cu ciocul plat, rata ~i gasca, insa cu conditia expresa de a fi consurnata fara piele. • Carnea de pui este cea mai obisnuita practica in cazul acestui regim al proteinelor ~i cea mai pure. Sunt

,.
76 Pierre Dukan

permise toate partile, mai putin partea externa a aripii, ce nu poate fi separata de piele ~i este prea grasa. Totodata, trebuie stiut ca exista 0 diferenta clara de continut in grasirni lntre diferitele parti ale puiului, partea cea mai slaba fiind pieptul, apoi copanul ~i apoi aripa. Apoi, puiul trebuie sa fie cat mai tanar, • Carnea de curcan sub orice forma - escalop la tigaie, pulpa la cuptor tmpanata cu usturoi - de pui de curcan, de bibilica, porumbel, de prepelita, toate sunt permise, precum ~i vanatul, ca fazanul, potarnichea ~i chiar rata salbatica, aceasta din urrna fiind slaba . • Carnea de iepure este slaba ~i poate fi consurnata la cuptor sau fiarta, cu rnustar ~i branza alba slaba.

A §asea categorie: sunca degresata sau cu un continut scazut de grasimi

De cativa ani se gaseste pe scara larga sunca de porc fara grasimi, dar ~i de curcan usor afumat ~i de pui, al carer continut de grasimi variaza lntre 2 ~i 4%, ceea ce inseamna ca este mult mai slaba decat carnea ~i pestele cele mai slabe. Adica nu numai ca este perrnisa, ci ~i recomandata, datorita faptului ca este foarte usor de gasit ~i datorita modului facil de intrebuintare. Arnbalata, feliata, curata ~i fara mirosuri sau impuritati, poate fi transportata cu u~urinta ~i poate face parte din masa de pranz. Tn plus, chiar daca gustul sau nu se apropie de cel al suncii de mezelarie, valoarea sa nutritiva este lntru totul comparabila cu a acesteia din urrna. Sa ne amintim ca sunca de mezelarie nu este perrnisa, iar cea crud a ~i afurnata cu atat mai putin.

A §aptea categorie: ouiile

Ouale se pot consuma fie tari, fierte in coaja, fie ornleta, fie prajite intr-o tigaie tip Tefal, adica fara adaos de ulei sau unt.

Nu stiu

sa

sl ab e sc

77

Pentru a Ie face mai rafinate ~i mai putin monotone, pute]i adauga cativa creve]i sau homar, sau chiar cateva bucatele de crab. De asemenea, pot fi facute omleta cu ceapa sub forma de tortilla spaniola sau cu cateva varfuri de sparanghel ca mirodenie. Tntr-un regim in care alimentele sunt permise fara lirnitari cantitative, ouale pot pune doua probleme legate de continutul lor de colesterol ~i respectiv de toleranta, Quale sunt chiar bogate in colesterol ~i consumul excesiv nu este recomandat persoanelor care au un nivel de colesterol ridicat, in afara limitelor normale. In acest caz, se recomanda sa va limita]i consumul la 3-4 galbenusuri de ou pe saptamana, albusul, proteina pura prin excelenta, putand fi utilizat fara nicio restrictie. De asemenea, in aceste cazuri, ar fi 0 solutie sa faceti omleta sau ouale-jumari folosind un galbenus ~i doua albu-

suri.
Tn ceea ce priveste intoleranta la oua, exista intr-adevar 0 alergie reala la galbenusul de ou, dar este foarte rara ~i bine cunoscuta de catre pacientul respectiv, care stie sa se

fereasca.
Mult mai frecventa este proasta digestie a oualor, adesea pe nedrept atribuita unei sensibilitati a ficatului. Insa cu exceptia oualor de proasta calitate sau a celor care nu sunt suficient de proaspete, pe care ficatul nu Ie suporta, problema nu este oul in sine, ci untul prajit in care este preparat. Astfel, daca nu sunte]i cu adevarat alergici ~i daca Ie pregati]i fara grasimi, pute]i consuma fara niciun pericol unul sau doua oua pe zi in timpul scurtei perioade a acestui regim de atae.

A opta categorie: lactatele iara grasimi (iaurturi, branzeturi albe §i branza de vaci cu 0% grasimi)
Aceste alimente, concepute pentru a usura alimentatia din timpul dietelor de slabit, sunt lactate autentice

78

Pierre Dukan

asernanatoare branzeturilor albe, iaurturilor ~i branzei de vaci traditionale. dar sunt fara grasimi. Intrucat transformarea iaptelui in branza presupune eliminarea lactozei, singura glucida a laptelui, aceste lactate slabe nu contin practic decat proteine, de unde extrema lor irnportanta In acest regim de atac In cautare de puritate proteica. De cativa ani, producatorii de lactate au pus In vanzare 0 noua generatie de iaurturi slabe indulcite cu aspartam ~i aromatizate sau irnbogatite cu pulpa de fructe. Intrucat aspartamul ~i aromele nu sunt decat 0 amagire fara valoare calorica, numai pulpa de fructe aduce 0 cantitate mica de glucide indezirabile. Acest inconvenient este totusi profund compensat de faptul ca aceste alimente apropiate ~i gratifiante ofera ocazia unui desert care In general irnbunatate~te parcurgerea acestui regim atat de special. Prin urmare, aceste lactate indulcite sunt permise, Insa atentie la etichete - cu 0% grasimi. caci ele exista ~i In varianta cu lapte integral, infinit mai bogate, mai grase ~i rnai dulci, ~i total excluse din acest regim. Astfel, aceste lactate slabe cu fructe sunt permise In cantita]i moderate (doua pe zi), insa cei care cauta un efect fulgerator vor fi interesati sa Ie evite In timpul fazei de atae.

A noua categorie: un litru §i jumatate de lichide pe zi

Este singura categorie obligatorie de pe aceasta lista, toate celelalte fiind facultative ~i depinzand numai de vointa voastra. Asa cum v-am mai spus deja ;;i asurnandu-rni riscul de a ma repeta, acest aport de lichide este indispensabil ~i nenegociabil. Fara acest drenaj intens, cura de slabire, chiar daca perfect urrnata, va fi stopata. reziduurile provenite din combustia grasirnilor acumulandu-se pana pe punctul de a stinge focul. Sunt permise toate tipurile de apa, In special cele de izvor usor diuretice ca apa Contrexeville, Vittel, Evian sau Volvie. Evitati totusi apa Vichy ?i Badoit, care sunt niste ape

Nu stiu

sa

sl ab e sc

79

«xcelente, dar cu un continut de saruri prea mare pentru .rcest regim. Daca nu sunte]i un bautor de apa plata, be]i fara prohlerne Vittelloise sau Perrier, bulele ~i gazul nu au niciun «feet asupra acestui regim, numai sarurile din apa trebuie «vitate. Apoi, daca sunte]i refractari cu privire la bauturile reci, atunci aflati ca orice alta infuzie, ceai sau cafea pot fi .isirnilate apei ~i astfel deduse din acel litru ~i jurnatate impus. Tn sfarsit, bauturile light precum Coca Cola sau orice ,lIta marca avand numai 0 calorie per pahar sunt permise fn toate etapele planului Protal. Nutritionistii au pareri impartite cu privire la aceste sucuri fndulcite cu aspartam. Unii considera ca efectul lor de arnagire este detectat ~i compensat de catre organism. Altii estirneaza ca prin consum sunt tntrejinute gustul ~i nevoia de dulce. Cat despre mine, practica m-a tnvatat ca abstinenta, oricat de tndelungata ar fi ea, niciodata nu face sa dispara gustul sau nevoia de dulce. Astfel ca nu vad niciun motiv pentru care sa fiti privati de aceasta savoare fara calorii. Pe de alta parte, am constatat ca folosirea acestor bauturi usureaza mult respectarea regimului ~i ca gustul lor dulce, aroma lor puternlca, culoarea ~i aeidul, precum ~i aura lor de bauturi festive se conjuga pentru a Ie transforma In alimente de gratificatie cu 0 actiune senzoriala puternica ce potoleste poftele "de a rontai cate ceva", atat de frecvente la cei aflati la regim.

Adaosuri
• Laptele condensat, fie proaspat, fie la sticla sau pudra este permis si poate sa trnbunatateasca aroma sau consistenta cafelei; de asemenea, poate sa fie folosit pentru pregatirea sosurilor, cremelor, tartelor ~i a altor preparate.

80

Pierre

Dukan

• Zaharul este interzis, dar aspartamul, indulcitorul de sinteza cel mai cunoscut ~i folosit, este permis in totalitate, fara nicio restrictie, inclusiv la femeile tnsarcinate, ceea ce dovedeste ca e total inofensiv. • Otetul, ierburile aromatice, verdeturile, cirnbrisorul, usturoiul, patrunjelul, ceapa, salota, arpagicul etc., precum ~i toate condimentele, nu numai ca sunt permise, ci ~i recomandate calduros. Folosirea lor va permite sa tmbogati]! savoarea alimentelor consumate, ridicandu-Ie astfel valoarea senzoriala, altfel spus, centrii nervosi ce gestioneaza sajietate a vor lua in considerare toate aceste senzatii de placere, ceea ce face sa creases puterea de saturatie a acestor alimente. • La fel ca ~i ceapa, castraveciorii rnurati sunt permisi daca sunt folosi]i pe post de condiment, dar ies din limitele regimului proteinelor pure daca sunt folosi]i in cantita]i in care sa fie considerati legume. • l.amala poate fi folosita pentru a stropi pestele ~i fructele de mare, dar nu poate fi folosita sub forma de larnaie stoarsa sau citronada, chiar daca fara zahar, caci in acest caz nu ar mai fi yorba de un condiment, ci de un fruct, e drept acidulat, dar tndulcit ~i deci incompatibil cu proteinele pure. • Sarea ~i rnustarul sunt permise, dar uzul lor trebuie sa fie moderat, mai ales in caz de predispozitie spre retentia de apa, frecventa in special la adolescentele cu rnenstruatie neregulata, la femeia in prernenopauza sau la inceputul unui tratament de substitutie horrnonala. Pentru cei pentru care aceste arome sunt indispensabile, exista rnustar fara sare ~i sare dietetica, cu mai putin natriu. • Ketchup-ul obisnuit nu este permis, caci este ~i foarte dulce, ~i foarte sarat, dar exista ketchup pentru dicta, care nu este indulcit ~i care poate fi utilizat in cantitati moderate. • Guma de mestecat toare pe parcursul regimului se poate dovedi foarte folosipentru cei obisnui]i sa mestece

Nu stiu

sa

s lab e s c

111

ceva. Dar rnentiunea fara zahar nu este suficienta ~,i, pentru a fi compatibila cu proteinele pure, guma de mestecat trebuie sa fie tndulcita exclusiv cu aspartam, ~i nu .isemenea majoritatii gumelor de mestecat, cu sorbitol - 0 glucida cu putere de penetrare mai lenta decat cea a zaharozel, dar totusi glucida . • Toate tipurile de ulei sunt interzise. Daca anumite uleiuri, cum ar fi uleiul de masline, au reputatia justificata de a fi benefice pentru inima ~i artere, ele nu sunt mai putin uleiuri ~i lipide pure, care nu au ce cauta In acest regim al proteinelor pure. In schimb, uleiul de parafina este permis pentru prepararea de vinegrete, dar nu ~i pentru gatit. Folositi-l In cantitati mici ~i impreuna cu apa minerals, care Ii slabeste ~i Ii reduce puterea sa uleioasa foarte ridicata, dar ~i pentru ca. fi ind foarte al unecos, risca sa accelereze suparater tranzitul intestinal.

tot timpul

In afara de aeeste adaosuri ~i de eele opt mari eategorii deserise mai sus, NIMIC ALTCEVA. Restul, tot ee nu este mentionat expres In aceasta lista, este interzis pe perioada relativ scurta a aeestui regim de atae. Prin urmare, concentratl-va pe tot ee este permis ~i uitati restul. Diversificati-va alirnentatia, achlzitionati aeeste alimente In ee ordine doriti, lncercati sa diversificati eeea ee rnancati ~i nu uitati vreodata ea alimentele permise ~i serise pe aceasta lista va apartin eu adevarat ~iIn totalitate.

82

Pierre

Dukan

Cateva sfaturi generale

Manca!i oricst de des dorifi
~i nu uitati ca secretul acestui regim este sa rnancati multsi inainte sa apara foamea pentru a evita sa cedati in fata unui aliment ispititor care nu este pe lista.

Nu sari!i niciodata peste

masa

Este 0 greseala grava care pleaca adesea de la 0 buna intenjie, dar risca sa va destabilizeze regimul din aproape in aproape. Economia realizata cu sari rea unei mese nunumai ca este cornpensata de 0 asimilare superioara la masa urrnatoare, dar aceasta economie are un efect invers, caci organismul i~i va creste profitul obtinut din alirnentajie, extragand totul pana la ultima calorie. Tn plus, foamea, continua ~i atatata, va avea tendinta sa se deplaseze spre alimente mai gratificante, obligandu-te la 0 crestere a rezistentei, a carei solicitare prea frecventa poate submina ~i motivatiile cele mai puternice.

Be!i de fie care data csnd manca!i

Din motive ciudate, persista inca in mintea publicului o recomandare veche, datand din anii '60, care spunea sa nu bei in timp ce rnananci. Aceasta recomandare care nu prezinta niciun interes pentru muritorii de rand, se poate dovedi nociva pentru cel care urrneaza un regim, ~i mai ales un regim al proteinelor pure. Pentru ca a omite sa bei in timp ce rnananci face pur ~i simplu sa creasca riscul de a uita sa mai bei. Tn plus, sa bei in timpul mesei duce la cresterea continutului gastric ~i genereaza 0 senzatie de plin ~i de satietate. Tn sfar~it, apa dilueaza alimentele, Ie lncetineste absorbtia ~i extinde durata satietat!i.

Nu stiu

sa

sl s b e s c

In

Sa nu

va /ipseasca niciodata alimente/e necesare

Sa aveti tot timpul la tndernana sau in frigider 0 larga varietate din cele opt categorii de alimente care va vor deveni prieteni ~i alirnente-fetis, l.uati-!e cu voi cand plecati, caci cea mai mare parte a alimentelor proteice necesita preparare ~i, contrar glucidelor ~i lipidelor, se conserva mai putin bine-si nu se gasesc la fel de usor ca biscuitii sau ciocolata - pe toate rafturile.

inainte de a consuma un aliment, asiguraJi-va reaza pe lista

ca figu-

Pentru a fi siguri, pastra]i aceasta lista cu voi in prima saptamana. Este 0 lista simpla ce se rezuma la trei randuri: carne slaba ~i organe, peste ~i fructe de mare, carne de pasare, ~unca ~i oua, lactate ~i apa,

Micul dejun
Micul dejun este adesea obiectul unei problematici speciale, caci francezul, spre deosebire de anglo-saxon, este obisnuit prin cultura sa sa evite alimentele proteice la prima rnasa a zilei. Totusi, aceasta rnasa nu scapa logicii proteinelor pure. Cafeaua sau ceaiul, lndulcite sau nu cu aspartam, probabil cu lapte condensat, poate fi Insotitia de un produs lactat, de un ou fiert, de 0 portie de curcan sau de sunca slaba, ceea ce, pe plan nutritional, este mult mai satisfacator decat produsele de patiserie sau decat fulgii de porumb In ciocolata ~i, de altfel, mult mai satios ~i mai dinamizant. Pentru cei dependen]i de gustul cerealelor, pentru cei care sufera de constipatie, au 0 mare pofta de rnancare ~i pentru persoanele rezistente la regimuri, am pus la punct 0 reteta de clatita care poate sa faca parte din regimul proteinelor.

84

Pierre

Dukan

Aceasta c1atita se face arnestecand 0 lingura de tarate de grau, cu doua linguri de tarate de ovaz, un albus de ou sau un ou lntreg, dupa apetit, ?i 0 lingura de branza alba slaba. Se amesteca totul ?i se coace apoi intr-o tigaie de care sa nu se lipeasca, eventual suprafata acesteia se poate unge in prealabil cu 0 picatura de ulei pe 0 bucata de prosop de hattie. Numeroase cercetari recente au demonstrat ca aceste fibre solubile, impregnate cu apa, cresc in volum in tubul digestiv ?i formeaza un gel in vacuole, gel de care se prind nutrimentele ?i caloriile ?i care ies impreuna cu acesta in momentul scaunului. Chiar ?i asa, in pofida imensului beneficiu al acestor fibre, nu este posibil de a Ie consuma mai mult de 0 data pe zi fara a perturba modul specific de actiune al proteinelor pure. La restaurant Este una din situatiile in care regimul proteinelor este cel mai usor de urmat. Dupa un aperitiv sub forma unui ou In aspic sau a unei portii de somon fume sau a unui platou cu fructe de mare, puteti opta intre 0 friptura de vita, un file la gratar, 0 coasta de vitel, peste sau carne de pasare. Dificultatea apare dupa felul principal, pentru cel gurmand dupa dulciuri sau amator de branzeturi, ~i care risca sa fie tentat de comeseanul sau. Cea mai buna strategie defensiva este 0 prima cafea, apoi ~i 0 a doua in cazul in care conversatia se prelungeste. Anumite restaurante au inceput sa of ere ~i lactate dietetice. Daca nu este cazul, este bine sa aveti la birou sau in ma~ina iaurturi simple sau cu fructe, care sa va perrnita sa tncheiati aceasta rnasa cu un desert proaspat ~i cremos.

Nu stiu

sa

sl ab e s e

85

Ourata regimului de atac

o optiune

decisive

Este una dintre deciziile cele mai importante ale planului Protal, lntrucat acest atac fulgerator realizat de proleinele pure este In acelasi timp cel care da primul impuls, dar ~i primul care da forma sau irnprirna tiparul dupa care se vor articula celelalte trei regimuri pan a la stabilizarea defi-

nitiva.
Tn plus, proteinele sunt alimente cu mare densitate ~i care tin ocupat sistemul digestiv timp Indelungat, dand nastere unui puternic efect de saturatie, Mai mult decat atat, dezintegrarea lor prin intermediul metabolismului produce corpii cetonici, cunoscu]i pentru actiunea lor saturanta, Aceste doua proprieta]i Ie permit proteinelor pure sa lupte impotriva comportamentelor compulsive ~i sa faca ordine In dietele dezechilibrate. In ultimul rand, prin extrema sa eficienta, acest regim genereaza rezultate imediate ~i noi care Ii entuziasrneaza ~i Ii fac sa se sirnta plini de energie pe pacientii care II urrneaza, lntarlndu-le astfel vointa, adica interesul de a reusi In aceasta prima etapa ~i de a-i fixa cu precizie durata optima.

Durata medie a regimului de atae este de cinci zile

Este perioada care Ii permite regimului sa of ere cele mai bune rezultate fara a dezvolta rezistenta metabolica ~i fara sa-l epuizeze pe cel care II practica. De asemenea, este perioada de atac cea mai potrivita pentru pierderile In greutate cel mai frecvent lntalnite, cuprinse de obicei lntre 10 ~i 20 de kilograme. Yom vedea la sfarsitul capitolului care sunt, In cifre, rezultatele scontate In cazul unui astfel de regim perfect urmat.

r
86

Pierre

Dukan

Pentru obiective mai puiin ambilioase grame

§i sub 10 kilo-

Tn acest caz cea mai buna solutie este un regim de atac de trei zile care sa perrnita trecerea fara efort catre faza proteinelor alternative.

Uneori, pentru mai puJin de 5 kilograme

Atunci cand cautam sa evitam un start atat de rapid, este posibil ca 0 singura zi sa fie de ajuns. Aceasta prima zi, numita de deschidere, are parte de un efect de ruptura care ia prin surprindere organismul ~i permite 0 pierdere In greutate neasteptata ~i suficient de incurajatoare pentru a lansa regimul.

in caz de obezitate

grava

Tn aceste cazuri foarte speciale, cand se doreste 0 pierdere In greutate care depaseste 20 de kilograme sau cand rnotivatia este extrema sau cand numeroase regimuri au fost incercate anterior fara succes, aceasta faza, cu avizul rnedi-: cului, poate sa dureze pana la 7 zile, uneori chiar 10 zile, cu conditia expresa de hidratare continua.

Reactii ale organismului pe parcursul

regimului proteinelor pure
Efectul-surpriza §i nevoia de a se adapta la
0

noua

elimentetie
Prima zi a acestui regim de atac este 0 zi de adaptare ~i de lupta. Desigur, ea lasa usa larg deschisa unui nurnar mare de categorii de alimente obisnuite ~i savuroase, dar 0 Inch ide In nasul multor altora pe care supraponderalul are

Nu stiu

sa

sl a b e s c

87

obiceiul sa Ie consume fara a-~i da de fiecare data seama de numarul sau de cantitatea lor. Cel mai bun mijloc de a remedia aceasta senzajie de restrictie ce-i poate asalta pe cei mai putin motiva]i este de a profita din pi in de posibilitatile oferite de acest regim care, poate pentru prima data, ofera permisiunea de a rnanca "dupa bunul plac" alimente atat de satioase ~i de bune precum carnea de vita sau de vitel, pestele, indiferent de care, inclusiv somon fume, ton la cutie, morun afumat, surimi, stridii, homari, oua prajite, lactate degresate, sunca degresata, fara a uita de tartele cu lapte condensat. Prin urmare, in prima zi rnancati mai mult. Tnlocuiti prin cantitate ceea ce lipseste in calitate. ~i mai ales organizati-va pentru a ave a intotdeauna la indernana in carnara sau in frigider "toate" alimentele indispensabile, caci va sunt permise. Tn plus, band mai mult, Yeti avea senzatia ca sunte]i plini ~i mult mai repede satui. Yeti urina mai mult, caci neavand obiceiul de a bea at at, rinichii vor fi constransi sa-~i deschida robinetele ~i sa elimine. Acest drenaj va scoate apa din jesutunle adesea pline ale femeii, apa stagnand cu predilectie la nivelul membrelor inferioare, al coapselor, picioarelor ~i gleznelor, dar ~i la nivelul degetelor strangulate de inele sau al fetei, Chiar de a doua zi dirnineata asezati-va pe cantar ~i Yeti fi surprinsi de amploarea primelor rezultate.

Cantariti-va frecvent, mai ales In primele trei zile. De la 0 ora la alta pot aparea noutati, Obisnuiti-va de altfel sa va cantar] In fiecare zi de-acum tncolo, caci daca pana acum cantarul a fost dusrnanul celui care se Ingra~a, acum este prietenul ~i dreapta recornpensa a celui care slabeste, ~i orice pierdere In greutate, oricat de mica, va va fi eel mai bun stimulent. Este posibil ca 0 usoara oboseala sa I~i fad sirntita prezenta In primele doua zile, plus 0 rezistenta minima In caz de efort prelungit.

88

Pierre

Dukan

Este perioada de surprindere In care corpul arde fara a mai tine socoteala ?i fara a opune rezistenta. Prin urmare, nu este momentul sa-i impuneti eforturi extreme. Astfel, In timpul acestei perioade, evita]i exercitiile agresive, sportul de perforrnanta ?i mai ales schiul alpin. Dar nu abandona]i pentru atata lucru gimnastica, jogging-ul sau inotul, daca aveti obiceiul sa Ie practicati. Din cea de-a treia zi oboseala inceteaza ?i lasa de obicei locul unei senzatii de euforie ?i de dinamism care sustin ?i mai mult mesajele de incurajare ale cantarului.

o halena

rnai grea §i impresie de gura uscafa

Aceste simptome nu sunt specifice regimului proteinelor, ci ele apar in orice regim de slabit, astfel ca vor fi mai puternice in acest caz fata de regimurile de tip progresiv. Ele inseamna ca sunteti pe cale sa slabi]: ?i trebuie sa prirniti cu satisfactle aceste mesaje ale reusitei. Pentru a Ie atenua, beti mai mult lichid.

Dupiice« de-a patra zi apare constipetie

Mai ales la cei care sunt predispusi sau care nu se hidrateaza suficient. Pentru ceilalti scaunele devin mai rare, dar nu tntr-atat incat sa vorbim de constipatie. Este yorba doar de 0 reducere semnificativa a reziduurilor, caci alimentele proteice contin foarte putine fibre, iar alimentele care conjin cele mai multe fibre, adica fructele ?i legumele, nu sunt inca permise. Daca va lngrijoreaza aceasta diminuare a scaunelor, curnpara]i fulgi de tarate de grau ?i amestecati-i cu iaurt pentru a-i da acestuia gust de cereale sau preparati-va niste pesmeti din tarate de grau ?i de porumb, ou ?i branza alba. Daca nici asa nu va reveniti, I'nghititi la sfarsitul mesei principale 0 lingura de ulei de parafina, ~i mai ales be]i in cantitatile prevazute, caci desi apa este bine cunoscuta pentru urinari frecvente, ea ?i hidrateaza ?i inrnoaie

Nu stiu

sa

sl a b e s c randamentul contractiilor

89 ~i usu-

fecalele, trnbunatateste reaza tranzitul intestinal.

Foamea dispare dupa cea de-a treia zi Aceasta surprinzatoare rarea tot mai intensiva puternice bariere sunt niste pasiona]i rapid plictiseala, sive de dulciuri de proteine, progresiv. naturale disparitie ale foamei. este legata de elibecele mai Pentru cei care nu se instaleaza

a fairnosilor

corpi cetonici,

ai carnurilor

~i ai pestelui,

iar monotonia

are un efect foarte puternic Prin urmare, zile, cantitatea se reduce

asupra poftei de mancare. Foamea brusca ~i poftele compuldispar in totalitate. irnportanta foarte In primele

Este nevoie de vitamine?

Eu Ie recomand, proteinelor alternative dar nu sunt deloc obligatorii pentru
0

perioada atat de scurta de 3-5 zile. Tn schimb, daca regimul are de-a face cu un exces mare de pe
0

greutate ~i trebuie se recomanda polivitamine, mai multe

sa se tntinda
0

perioada

lunga, atunci cu de se
0

asocierea cu evitand

doza zilnica a carer

de suplimente sau aportul suprapunere sa va prepara]i dimineata,

Insa dozele

puternice

tipuri

de suplimente,

poate dovedi toxica. sa consuma]i o lingurita

In

practica, adesea este preferabil pline de vitamine, de bere In fiecare

~i util sa luati sa va

alimente

portie de ficat de vitel de doua ori pe saptamana, de drojdie face]i salate cu laptuca, ardei grasi proaspeti, ~i andive, de tndata ce legumele vor fi permise.

rosii, morcovi

90

Pierre

Dukan

La ce rezultat sa ne asteptam de la acest regim de atae?

Factori generali de rezistentii sau de facilitare
Pentru 0 perioada atat de scurta, pierderea in greutate generata de regimul proteinelor pure este cea mai semnificativa care poate fi asteptata de la un regim alcatuit din alimente ~i analoaga celei obtinute cu prafuri sau chiar prin post "negru".

Totusi, aceasta pierdere depinde de amploarea greutatii de la care se pleaca, Este evident ca organismul unui obez de peste 0 suta de kilograme va slabi mai usor primele sale kilograme decat cel al unei tinere femei deja subtire ~i care tncearca sa scape de ultimele kilograme in plus inainte de vacanta. Mai intervine ~i efectul de anestezie generat de numeroasele regimuri urmate anterior, precum ~i varsta, iar pentru femei ~i momentul marilor transformari hormonale, ca pubertatea, perioada post-partum, folosirea de contraceptive orale ~i mai ales, mai ales pre-menopauza cu dereglarile sale trecatoare, iar mai presus de toate, lncercarile prelungite ~i tatonarile cu privire la substitujia horrnonala, Pentru a perioada de atac de cinci zile de proteine pure
[n acest caz, care este cel mai des practicat ~i cel mai eficient, pierderea uzuala de greutate este lntre 2 ~i 3 kilograme. Aceasta scadere poate sa ajunga la 4 sau 5 kilograme la anumite persoane obeze, in special barbati activi, iar in cel mai rau caz, la femeile la menopauza ~i in curs de tratament hormonal, predispuse la retentia de apa ~i la edeme, poate sa fie de numai un kilogram. De asemenea, trebuie stiut ca exista 0 perioada de 3-4 zile inainte de rnenstruatie pe parcursul carora corpul femeii retine apa. Aceasta retentie reduce eliminarea reziduurilor,

Nu stiu

sa

sl a b e s c

91

"tinge In amonte combustia grasimilor, ceea ce reduce pentru moment eficienta regimului ~i tine pe loc scaderea In greutate. Este important de stiut ca pierderea in greutate nu se lntrerupe, ci este doar camuflata ~i arnanata de catre retentia de apa, dar va reaparea imediat dupa a doua sau a treia zi de menstruatie. Atunci cand nu este inteleasa~i bine interpretata, aceasta faza de platou Ie poate face pe femei sa-~i piarda speranta ~i sa nu se mai astepte sa fie rasplatite pentru efortul lor, sa Ie distruga determinarea ~i sa Ie indemne pe drept sa abandoneze regimul. Tntotdeauna asteptati sfarsitul menstruatiei lnainte de a lua 0 astfel de decizie, caci odata cu eliminarea apei in flux ridicat, dupa fluxul scazut de dinainte de menstruatie, nu este neobisnuit sa vedeti acul cantarului descrescand vertiginos unul sau doua kilograme, dupa 0 noapte in care v-ati trezit mai des pentru a urina.

Cand perioada de atae nu dureaza deeaf trei zile

Pierderea In greutate la care va puteji astepta In acest caz este cuprinsa intre 1 ~i 2,5 kilograme. Pentru
0

perioada de atae de

prima §i singura zi

Pierderea obisnuita de greutate atinge adesea un kilogram, caci efectul-surpriza este maxim In aceasta prima zi.

Rezumat-memento

al regimului de atae

In timpul acestei perioade a carei durata poate varia intre una ~i zece zile, ave]i voie sa va hrani]! cu urrnatoarele opt categorii de alimente. Din aceste opt categorii pute]i consuma oricat va dori]i ~i va face placere, fara nici un fel de limitare cantitativa ~i indiferent de ora din zi.

92

Pierre

Dukan

De asemenea, ave]i libertatea de a amesteca lntre ele aceste alimente. Cuvantul de ordine este deci simplu ~i nenegociabil: tot ceea ce este mentionat In lista care urrneaza va apartine In totalitate, iar ceea ce nu se gaseste pe lista, nu va aparline, uitati de ele pentru moment, stiind ca In viitorul apropiat veti avea acces din nou la to ate alimentele. • carnea slaba: vitel, vita, cal - cu exceptia antricotului ;;i a coastei de vita - la gratar sau prajite, dar fara materii grase • organele: ficat, rinichi ;;i I irnba de vitel ;;i de vita (varful) • toate tipurile de pesti, grasi. slabi, albi, albastri, sau gatili • toate fructele de mare (scoici ;;i crustacee) • toate tipurile fara piele de carne de pasare, cu exceptia cruzi

ratei, ;;i

• sunca slaba, de curcan, de pui ;;i de pore • ouale • lactatele fara grasimi • 0 jumatate de litru de apa fara saruri • adaosuri: cafea, ceai, infuzii, otet, plante aromatice, verdeturi, condimente, castraveciori rnurati, lamaie (nu de baut), sare ;;i mustar (cu moderatie) Tn afara de aceste adaosuri ;;i de cele opt mari categorii descrise mai sus, NIMIC ALTCEVA. Restul, tot ce nu este rnentionat expres in aceasta lista, este interzis pe perioada relativ scurta a acestui regim de atac. Prin urmare, concentrati-va pe tot ce este permis ;;i uita]i restul. Diversificati-va alimentatia, achizitionati aceste alimente In ce ordine doriti, incercati sa diversificati ceea ce manca]i ;;i nu uitati nici ca alimentele permise ;;i scrise pe aceasta lista va apartin cu adevarat si in totalitate.

r
Nu stiu

sa

sl ab e s c

PERIOADA DE CURsA LUNGA: REGIMUil

PROTEINELOR ALTERNATIVE

_J

La finalul

regimului

de atac, planul

Protal este deja alternative, singura care

demarat, prin urmare in cepe regimul proteinelor regim de cursa lunga ce trebuie rniscare la greutatea dorita. Aceasta etapa este constituita

sa duca dintr-o

din doua regimuri

se vor lega unul de celalalt, alternand:

regimul proteinelor

+ legume ~i regimul proteinelor

pana la obtinerea greutatii dorite.

pure ~i asa mai departe, pure;

Tocmai am descris in detaliu regimul proteinelor sa ne ocuparn acum de regimul proteinelor

+ legume.

~i aici, ca ~i pentru perioada de atac, ritmul de alternan!a al acestor doua regimuri nu este standard, ci se adapteaza fiecarei situatii ~i fiecarui caz in parte, asa cum am sa Ie descriu in acest capitol. Modelul de 5 zile fara legume. Dupa regimul de atac strict proteic,
0

cel mai frecvent ~i cel

mai eficient este totusi ritmul de 5 zile cu legume, urmate

mai ales daca

acesta a durat 5 zile, exista cruditatile, care yin tocmai

categorie de alimente a carei legumele verzi ~i pentru ca este chiar

absenta se face simtita in mod special: la timp, momentul potrivit pentru a Ie introduce.

Pentru a fi foarte clar, tot ceea ce era permis in timpul regimului proteinelor pure ramane permis ~i in continuare orele ~i combinatiile. cu aceeasi libertate privind cantitatile,

Nu cumva sa faceti greseala, comisa uneori, de a va hrani numai cu legume, renuntand la proteine.

94

Pierre

Dukan

legume interzise ~i legume permise

De acum Inainte, In plus fala de alimentele cantitatii, proteice,

va sunt permise to ate legumele fara nicio restrictie In privinta binatiilor. Prin urmare, toate chi, spanac, sparanghel, lei ina, fenicul, sfecla, vinete, dovlecei,

crude sau gatite ?i tot asa, a orelor sau a comrosii, castraveti, ridi-

sunt permise: tipurile ardeii

praz, fasole verde, varza, ciuperci, de salate inclusiv iuti ?i chiar de a nu Ie consuma considerate fainoase andivele, ?i la fiecare (amido?i morcovii

sfecla de zahar cu conditia

masa.
Sunt interzise noase): cartofii, avocado, sau taiata - nautul, oleaginoasa legumele bobul,
0

orezul,

porumbul,

mazarea - verde, uscata

0

lintea, fasolea. Fara sa uitarn de persoane sunt

0

care nu este

legurna, ci un fruct ?i, mai mult,

foarte grasa, dar pe care anumite

tentate sa II consume, de culoare verde. Anghinarea pe jurnatate

caci adesea este luat drept pe jumatate

0

leguma

?i pastarnacul,

legume verzi ~i

legume amidonoase,

trebuie la randul lor supritotala libertate In prilegume.

mate, caci ele nu se pot bucura de vinta cantitatilor,

asa ca In cazul celorlalte

Cum se pregatesc aceste legume?

Crude
Pentru to]i cei al carer intestin tolereaza legumele

crude, este Intotdeauna astfel disparitia

de preferat ca legume Ie sa fie conlor ?i fara a Ie gati, evitand lor. aparenta majore inoale Sub
0

sumate III toata prospetirnea Problema asezonarii centa, asezonarea

unei bune parti din vitaminele legumelor. pune una dintre problemele

Nu stiu dietelor

sa sl ab e s c de slabit. De fapt, pentru multa lume, cruditatile chiar baza unei alirnentatii dar bogata In fibre ~i vitamine. ~i

salatele reprezinta putine calorii,

de regim, cu Ceea ce este de calitati. ~i doua

(oarte corect, dar iata ca am uitat de sosul care Ie insojeste ~i care rastoarna cu totul acest frumos ansamblu Astfel, pentru a lua un exemplu nuit ce confine linguri calorii regimuri simplu,

intr-un castron obisde salata ~i 280 de esecul atator dar carora cu

doua salate bune sau doua andive vicleana care explica

de ulei, se gasesc 20 de calorii de ulei, invazie

pe baza de sal ate asa-zis compuse, trebuie sa eliminarn este unanim

uitarn sa Ie luarn In calcul valoarea calorica a sosurilor. De asemenea, privire al civilizatiei de referinta ambiguitatea recunoscut la uleiul de rnasline. mediteraneene pentru protectia Daca acest ulei mitic ~i simbol ca ulei cardio-vasculara, aceasta nu

tnseamna ca el este mai putin bogat In calorii decat celelalte uleiuri de pe piata. Din toate aceste motive, prepara]i legumele verzi pe parcursul

intregii faze de
sa evita]i
50S

slabit a planul ui Protal, este deci fundamental ~i cruditatile sa contina orice fel de ulei alimentar.

sa

cu vreun

care

Vinegreta pe bczd de pcrcfind

Este cea mai buna solutie de substitu]ie nu ave]i idei preconcepute Uleiul confine tranzitul nicio de parafina calorie prezinta cu conditia majore: sa nu ~i nici diaree cronica. doua avantaje un bun lubrifiant, faciliteaza

~i, fiind

intestinal

~i oricare ar fi zvonurile

pe care Ie auziti sau incon-

despre acest ulei, nu tineti seama de ele. Folosirea sa, chiar ~i prelungita, nu pune nicio problema. Singurul venient priveste dozarea, care, daca este prea ridicata, poate avea riscul de scurgeri usoare ce va pot pata lenjeria.

96

Pierre

Dukan

Pentru a evita acest tip de inconveniente ~i pentru a dilua consistenta sa putin mai grea decat cea a uleiului alimentar, pregatiti vinegreta astfel: o doza de ulei de parafina, o doza de apa rninerala, o doza de rnustar ~i 0 doza sau doua, dupa gust, de otet. Alegeti, de preferinta, apa Perrier, care faciliteaza emulsia parafinei. De asemenea, alegeti atent un otet de calitate, cum ar fi otetul de Yin, otetul balsamic sau, ~i mai bine, otetul de zrneura, care este foarte potrivit acestui tip de 50S, intrucat este ~i fructat ~i acidulat.

Trebuie sa §titi ca otetul este un condiment ce poate juca un rol major In cursul oricarui regim de slab it. Se stie de putina vreme de fapt ca. omul percepe patru gusturi universale: dulce, sarat, amar §i acru §i otetul este singurul aliment din registrul alimentar uman care permite aceasta rara §i valoroasa senzatie de acru.

ca

Pe de alta parte, cercetari recente au dovedit ~i importanta senzatiilor gustative, a cantitatii ~i a varietatii aromelor asupra senzatiei de satietate.

De exemplu, astazi se stie anumite condimente, In special cuisoarele, ghimbirul, anasonul, cardamomul of era arome extrem de tari §i permit concentrarea de senzatii puternice §i penetrante ce au puterea de a actiona asupra hipotalamusului, centrul cerebral responsabil sa tina cont de toate acestea pana la declansarea senzatiei de satietate. Astfel, este foarte important sa folositi pe cat posibil, §i daca se poate la Inceputul mesei, toata aceasta garna de condimente §i sa incercati sa va obisnuiti cu ele, daca nu sunte]i deja amator.

ca

Nu stiu

sa

sl a b e sc

97

50S cu iaurt ~i cu bronza alba Cei pentru care folosirea parafinei nu este 0 solutie, pot sa prepare un 50S savuros ~i natural cu un produs lactat fara grasirni. Alegeti un iaurt natural mai onctuos decat cel slab ~i cu ceva mai multe calorii. Adaugati 0 Iingura rasa de rnustar de Dijon ~i arnestecati pana cand capata aspectul unei maioneze gata sa fie inmultita. Adauga]: putin otet, sare, piper ~iverdeturi. Sub forma de gnrniturii preparata Este momentul sa folosi]i fasolea verde, spanacul, pralui, varza de orice fel, ciupercile, andivele, feniculul, telina. Aceste legume pot f fierte in apa sau, ~i mai bine, la abur pentru a-~i pastra multe din vitamine. De asemenea, pot fi preparate la cuptor, in sucul pe care si-l lasa carnea sau pestele, cum ar fi clasicele lup-de-mare cu fenicul, dorada cu rosii sau varza urnpluta cu carne de vita. Tn cele din urrna, prepararea in hattie de gatit pastreaza toate avantajele, atat in ceea ce priveste gustul, cat ~i valoarea nutritionala, prezentand un avantaj decisiv in cazul pestelui, mai ales al somonului, care-si pastreaza astfel fragezimea pe un pat de praz sau de miez de vanata. Introducerea legumelor dupa perioada de atac a proteinelor i-a adus regimului initial prospetirne ~i varietate, facandu-l mai usor ~i mai confortabil. De acum tnainte, este practic sa-ti lncepi masa cu 0 salata bine asezonata, bogata in culori ~i arome, iar seara sau iarna cu 0 supa ~i sa treci apoi la fel ul pe baza de carne sau de peste inabu~it/a cu legume aromate ~i frumos mirositoare.

98

Pierre

Dukan

Cantitatea de legume perrnisa

Tn principiu, cantitatea nu este limitata. Tnsa se recoruanda sa nu depasiji limitele bunului sim] ~i sa exagerati doar pentru ca nu exista restrictii. Cunosc pacienti care se instaleaza In fata unui platou monstruos de mare cu tot felul de salate amestecate, pe care Ie rnananca fara sa Ie fie foame, ca ~i cum ar mesteca guma. Aveti grija la aceasta ispita, legume Ie nu sunt inofensive, prin urrnare, consurnati-le pan a va simti]: satui, dar nu pan a nu mai puteji. Acest lucru nu schirnba cu nimic principiul lipsei de restrictie cantitativa care este In centrul planului Protal; oricare ar fi cantitatea consumata, pierderea In greutate se va mentine, dar intr-un ritm mai putin sustinut ~i astfel, mai pu]in lncurajator. Ajuns: aici, trebuie sa va previn cu privire la 0 reactie frecventa care apare odata cu trecerea de la regimul de atac strict proteic la regirnul imbunatajit prin introducerea legumelor. Foarte adesea, scaderea In greutate a fost spectaculoasa pe parcursul primei faze, iar apoi, odata cu introducerea legumelor, cantarul pare blocat ~i nu rnai coboara. ba chiar ameninta cu 0 oarecare crestere. Nu va lngrijorati. nu sunte]i pe 0 panta gresita, Insa ce se petrece totusi? Tn timpul fazei de atac, alimentatia lirnitata numai la produse proteice da nastere unui puternic efect hidrofug care, nu numai ca face sa scada rezervele de grasimi, dar face sa dispara ~i 0 mare cantitate din apa care stagna de multa vreme In organism. lar acest efect aditional explica amploarea pierderii pe care 0 arata cantarul. Tnsa lndata ce legurnele au fost adaugate proteinelor, apa, drenata artificial, revine ~i astfel se explica aceasta stagnare subita ?i de neinteles. Pierderea reala In greutate, cea legata de rezervele de grasirni se mentine. chiar daca redusa de introducerea legurnelor, Insa carnutlata de revenirea apei

Nu stiu

sa

s lab e s c

99

in tesuturi. Putina rabdare ~i dupa reluarea regimului proteinelor pure, marea drenare a apei se va produce din nou, -cotand la iveala greutatea pierduta cu adevarat. Trebuie sa ~titi totusi in aceasta perioada de regim .ilternativ de care Yeti ave a parte pana la atingerea greutatii dorite, tot faza proteinelor fara legume este cea care duce greul ~i care este responsabila de eficienta regimului, in general. Prin urmare, sa nu va rnirati cand veti vedea greutatea scazandu-va treptat in faza proteinelor pure ~i stagnand odata cu revenirea legumelor.

ca

Ritmul de alternanta
Regimul proteinelor alternative ce beneficiaza de avantul ~i de viteza imprimate de catre regimul de atac al proteinelor pure, are de acum lnainte responsabilitatea de a va conduce spre greutatea dorita. Prin urmare, el va ocupa cea mai mare parte din ansamblul planului Protal. Adaugarea sacadata de legume reduce mult impactul proteinelor pure ~i-i confera acestui al doilea regim un aspect sincopat, atat in ceea ce priveste organizarea meselor, cat ~i objinerea rezultatelor. De fapt, de-a lungul saptarnanilor, pierderea in greutate se va concentra pe perioadele proteinelor pure in cursul carora organismul nu are mijloacele de a rezista fortei acestui regim, insa de fiecare data cand legumele reapar, corpul va prelua controlul asupra situatiei ~i va fi In masura sa opuna rezistenta, Per total arata ca niste pauze intrerupte de accelerari, ca 0 serie de cuceriri urmate de repaus, ceea ce va conduce in mod alternativ ~i fara tndoiala pan a la scopul final. Ce ritm trebuie sa urmeze acest regim alternativ? • Cel mai eficient ~i cel care corespunde cel mai bine profilului psihologic al supraponderalului este de 5/5: cinci zile de regim cu proteine pure, urmate de cinci zile de aso-

100

Pierre

Dukan

ciere cu legume. Nu este cel mai usor, dar grasului In actiune Ii place In mod paradoxa I dificultatea, iar acest ritm i-a ofera din plin. Cat despre rezultate, aceasta cadenta este cea care ofera cele mai bune perforrnante. • 0 alta solutio este cadenta de 1/1: 0 zi de proteine pure In alternanta cu 0 zi cu legume. Aceasta alternanta este cea care se potriveste cel mai bine unui surplus, sub 10 kilograme de slabit, sau celor cu voinja slaba. De altfel, este ~i 0 solutie ce poate f folosita dupa 0 perioada In ritmul de 5/5 pentru a face 0 pauza ~i a-~i lua din nou avant. • Exista ~i 0 a treia solutie care se potriveste unui surplus minim, cadenta de 2/7, care combina doua zile pe saptamana de proteine pure cu cinci zile de proteine + legume. • 0 varianta a lui 2/7 este 2/0, adica doua zile de proteine pure pe saptamana ~i cinci zile obisnuite, fara vreun regim In mod special, dar ~i fara excese. Este regimul ~i cadenta care se potriveste cel mai bine femeilor care sufera de celulita, adesea foarte slabe In partea superioara a corpului, bust, piept, fata, dar avand soldurile ~i mai ales coapsele pline. Acest regim Ie permite, mai ales daca este asociat cu un tratament local (mezoterapie), sa obtina cele mai bune rezultate locale, astfel tncat partea de sus a corpului sa fie cat mai putin afectata.

La ce pierdere In greutate putem ne asteptarni

sa

Daca surplusul este foarte mare, de ordinul a 20 de kilograme sau mai mult, este dificil de stabilit saptarnanal nurnarul de kilograme pierdute, dar experienta ne arata ca se pierde In medie un kilogram pe saptamana. Tn prima jumatate a regimului, In general se slabeste mai mult de un kilogram, aproape un kilogram ~i jumatate

Nu stiu

sa

sl abe s c

101

1.1 inceperea regimului, ceea ce de obicei permite pierderea primelor zece kilograme in mai putin de doua luni. Dupa trecerea primelor doua luni, curba ponderala .oboara progresiv din cauza unui proces metabolic de aparare pe care vi-I voi descrie in detaliu cand vorn vorbi despre regimul de consolidare, cea de-a treia etapa a planului Prota!. Curba stagneaza 0 vreme in jurul unui kilogram pe s~ptamana, apoi scade sub bariera psihologica de un kilogram, avand cateva perioade de stagnare in momentele de abandon sau in perioada prernenstruala la femei.
Astfel, trebuie sa ~titi ca organismul accepts fara prea mare rezistenta pierderea primelor kilograme ~i reactioneaza mult mai mult cand golirea rezervelor sale devine mai amen intatoare. Tn teorie, acesta ar fi exact momentul potrivit pentru a lnaspri ~i mai mult regimul. Dar in practica lucrurile se petrec adesea exact pe dos. Vointele cele mai calite ajung uneori sa se erodeze, poftele mult timp reprimate ~i dorin[ele arnanate devenind mult mai insistente. Dar adevarata amenintare vine din alta parte. Pierderea primelor zece kilograme atrage dupa sine 0 lmbunatatire reala a starii generale, a formei fizice, talia este din nou supla, oboseala dispare, complimentele abunda, la fel ~i satisfactia de a putea purta din nou haine la care lnainte aveai interdictie. Toate acestea la un loc ~i cu ajutorul clasicului argument "doar 0 data" fac ca frumoasa ~i ingenua determinare de la inceput sa cedeze locul abandonului, urmat de reluari drastice ale regimului care creeaza 0 situatie haotica ~i sincopata, foarte arnenintatoare. Datorita unor astfel de conditii, supraponderalul, pan a acum victorios, risca sa se culce pe-o ureche, sa se opreasca ~i In cele din urrna sa renunte la pariul cu el insusi. Trebuie sa ~titi ca la jurnatatea drumului, scaldat In aceste ape de delasare ~i auto-satisfactie specifice oricarui regim de slabit

102

Pierre

Dukan

Indelungat, unul din doi obezi cade In aceasta capcana, prabusindu-se. De aici exista trei mod uri posibile de a merge mai departe: • Fie abandonezi regimul ~i cazi cu cornplezenta In comportamente compensatorii ~i compulsive, dar avand un profund sentiment de esec care conduce la 0 crestere foarte rapida In greutate ~i adesea la depasirea greutatii initiate. • Fie te sesizezi ~i, dupa ce-ti iei un al doilea avant, revii cu fermitate la regimul initial pe care II tii pan a Iti atingi obiectivul final. • Fie nu te simti In stare sa mergi mai departe, dar faci totul macar pentru a pastra rezultatul acestui efort, lntrerupand astfel faza de slabire a planului Protal pentru a trece direct la faza de consolidare, mult mai diversificata ~i cu 0 durata usor de stabilit (10 zile pentru fiecare kilogram pierdut) ~i apoi la regimul de stabilizare definitiva, care lasa cale libera unei alirnentatii spontane cu 0 singura zi pe saptamana de regim cu proteine pure.

Cat trebuie

sa dureze

regimul?

Regimul proteinelor alternative este inima care palpita a planului Protal. Acest regim este cel caruia Ii revine, dupa amorsarea fulgeratoare a regimului de atac, datoria de a conduce dintr-o singura rniscare pana la greutatea dorita ~i stabilita Inca de la inceput. Dad luam In considerare cazul unui adevarat obez cu un surplus de 20 de kilograme, putem spera, daca nu apar alte complicatii, sa obtinern pierderea celor 20 de kilograme in 20 de saptarnani de regim alternativ, adica putin mai repede de cinci luni. Daca avem de-a face cu un caz mai dificil:

Nu stiu

sa

sl ab e sc

lin

• Fie din motive de tip psihologic, 0 vointa slaba, 0 motivatie vaga. • Fie din motive fiziologice, 0 tendinta farniliala spre obezitate. • Fie din motive de istoric, un parcurs presarat de esecuri ~i de tncercarea mai multor regimuri prost alese, prost directionate sau abandonate pe parcurs. • Fie, in cele din urrna, la femeile aflate in puncte critice periculoase ale vietii hormonale: 0 pre-pubertate haotica cu instalarea unei rnenstruatii neregulate, sarcina ~i mai ales in momentul premenopauzei sau al menopauzei confirmate, la inceperea unor tratamente bruste de substitutie horrnonala. Tn toate aceste cazuri, evolutia pierderii in greutate este incetinita ~i necesita anumite ajustari. Totusi, chiar ~i in aceste cazuri dificile, avantul regimului initial rarnane la fel de percutant, la fel ca ~i aspectul primelor doua sau trei saptarnani, care invinge to ate rezistentele ~i inhibitiile latente, ducand in general la 0 pierdere de 4-5 kilograme. Pornind de aici, vechii demoni pot sa reapara ~i sa reduca acest efect. • Subiectul cu 0 puternica predispozitie spre lngrasare va ajunge in mai putin de 0 luna sub limita de un kilogram saptamanal, pentru a mentine un efect acceptabil de 3 kilograme pe luna timp de 2-3 luni, ceea ce, cumulat cu pierderea initiala, se apropie de 15 kilograme. Tn acest stadiu, pierderea lunara in greutate se va reduce ~i mai mult, pentru a se stabiliza undeva in jur de 1,5-2 kilograme pe saptamana. Pentru acestia, problema este sirnpla: rnerita efortul? De cele mai multe ori, raspunsul este nu. Tn afara unor cazuri particulare in care pierderea in greutate se supune unei recornandari medicale, cum ar fi arnenintarea unui diabet sau 0 artroza severs ~i inoperabila sau vreun alt motiv personal imperativ, este de preferat sa nu se insiste pentru a nu pune in pericol rezultatul obtinut, bucurandu-te

104

Pierre

Dukan

de beneficul dobandit, consolidandu-l ~i apoi stabilizandu-l ~i asteptand zile mai bune ~i 0 linistire a organismului pentru a atinge scopul fixat initial. Bilant: 15 kilograme pierdute in 4 luni de regim alternativ. • Subiectul putin motivat sau cu 0 vointa slaba sta ~i mai rau. ~i el va pierde primele sale 4-5 kilograme, iar tentatia de a abandona va aparea cat de curand, In cel mai bun caz, In care cei apropia]i sunt prezen]i ~i II sustin, In special medicul sau, se poate sa se astepte la 0 pierdere complernentara de Inca 5 kilograme, pentru a trece apoi de urgenta la consolidare ~i apoi ~i mai repede la stabilizarea definitiva, careia trebuie, In ciuda a tot, sa Ii irnpuna pentru tot restul vietii 0 zi pe saptamana de regim cu proteine pure - lucru acceptat neaparat inca de la inceputul regimului sau, In caz contrar, mai bine refuza categoric sa mai intre In planul Protal, Bilan]: 10 kilograme In doua luni ~i jumatate de regim alternativ. • eel incercat cu regimuri prost alese sau prost directionate gaseste aici cea mai buna indrurnare. Regimul de atac are ~i In cazul sau efectul unui buldozer, invingand orice rezistenta. ~i el va beneficia de primele 5 kilograme pierdute In trei saptarnani, tnsa, daca respecta cu strictete indicatiile precise ale planului Protal ~i ale celor patru regimuri succesive pe care acesta Ie integreaza, el va putea sa continue sa slabeasca fara Intrerupere pan a la 20 de kilograme in 6 luni de regim alternativ, ceea ce Inseamna 0 diferenta mica fata de cazul banal, caci efectul de anestezie datorat regimurilor anterioare nu priveste decat fazele proteinelor asociate cu legume, nu ~i perioadele de proteine pure. Trebuie stiut ca planul Protal poate fi reluat ulterior fara mare rise de uzura, aceasta rezistenta la anesteziere tinand de impactul proteinelor alternative. • Femeia cu probleme hormonale deosebite sau dereglata hormonal este cea mai chinuita ~i de catre fiziologia ~i de catre hormonii sai, dar ~i cea mai atasata demersului sau, astfel ca putem fi siguri ca ea va rnentine cel mai bine ritmul

Nu stiu

sa

sl ab e s c

105

regimului. La ea, rezistenta la regim este de asa natura ca pan a ~i primele kilograme, obtinute fara probleme de toate celelalte categorii de cazuri dificile, se pot dovedi dificil de obtinut. Prin urmare, este neaparat necesar in cazul ei ca, inainte de a incepe planul Protal, sa i~i regleze starea hormonala. Acest lucru tine de medicul sau ginecolog sau generalist, tnsa ea trebuie sa stie ca tngrasarea ocazionata de rnenopauza nu este 0 fatalitate ~i ca dad exista cu adevarat o perioada dificila, ea poate fi depa~ita dupa un atac in forta care nu dureaza mai mult de 6 luni - 1 an ~i ca stabilirea unui tratament hormonal, daca este bine directionat, plecand de la dozele cele mai mici pentru a ajunge treptat la doza potrivita, este adesea cel mai bun mijloc de a face sa apara scaderea eficienta de greutate. Bilan]: fara modificari ~i fara un reglaj hormonal sub indrumarea unui specialist, pierderea celor 20 de kilograme poate sa dureze un an ~i sa fie traita ca un calvar de zi cu zi, dar sunt femei care aleg sa faca astfel. Cu un ajutor specializat bine directionat, avand optiunea hormonilor naturali ~i pe cea a folosirii la nevoie a antialdosteronului, diuretic ~i care actioneaza lmpotriva edemelor ce nu pot fi altfel ameliorate, se poate scapa de cele 20 de kilograme in plus in 6-7 luni de regim alternativ. Rezumat-memento al regimului de cursa lunga

Mentineti toate alimentele permise in cadrul regimului de atac ~i adaugati urmatoarele legume crude sau gatite, fara restrictie de cantitate, de cornbinatii sau de ora: rosii, castraYeti, ridichi, spanac, sparanghel, praz, fasole verde, varza. ciuperci, telina, fenicul, toate tipurile de salate inclusiv andivele, sfecla, vinete, dovlecei, ardeii iuti ~i chiar ~i morcovii ~i sfecla de zahar cu conditia de a nu Ie consuma la fiecare rnasa. Pe tot parcursul acestei faze de cursa lunga, alternati perioada proteinelor cu legume cu perioada proteinelor fara legume, pana la obtinerea greutatii dorite.

106

Pierre

Dukan

REGIMUL DE CONSOLI DARE

AG

I PIERDUTE

PAllER INDISPENSABIL

DE TRANZITIE

lata-ne ajunsi fie la greutatea ideala, adica greutatea stabilita ~i acceptata la inceputul regimului, fie la greutatea de resemnare acceptata ca un rau bun sau ca 0 victorie pe jurnatate, stiind ca pentru a persevera, implicarea ar fi prea costisitoare ~i risca sa ameninte edificiul. Timpul constrangerilor puternice a trecut deci, sunte]i in sfar~it pe traseul tn linie dreapta. Organismul ~i voi in~iva ati facut un efort prel ungit, sunte]i recornpensati, dar va arneninta un imens pericol, triumfalismul. Aveti greutatea dorita, dar aceasta greutate nu va apartine inca. Sunteti in situatia unui calator intr-un tren care intra in gara pentru 0 scurta oprire lntr-un oras necunoscut, dar al carui locuitor va considerati deja, fara sa-l cunoaste]i ~i fara sa fi trait aici. Nimic mai nesigur; trenul poate pleca dintr-un moment intr-altul luandu-va cu sine, dar daca intr-adevar v-ati hotarat sa ramaneti aici, mai este nevoie sa va aduceti ~i valizele, sa va gasiti 0 casa, un loc de rnunca ~i niste prieteni. La fel este ~i cu greutatea pe care ati atins-o; aceasta va va apartine cu adevarat daca va Yeti face timp sa va ocupa]i de ea ~i daca-i Yeti acorda un minim efort necesar pentru a 0 rnentine. Renuntati deci la iluzia care va facea sa crede]i ca ati scapat in sfar~it de problemele de greutate ~i ca puteti ca, incepand de acum, sa reveni]i la vechile obiceiuri. Ar fi catastrofal, caci aceleasi cauze duc la aceleasi efecte ~i nu veti tntarzia sa va regasi]: greutatea de la care ati pornit. Totusi nu se pune problema de a rnentine la nesfarsit

Nu stiu

sa

s lab e s c

107

acest tip combativ de alirnentatie pe care tocmai l-aji urmat. Cine ar putea accepta asa ceva? Cresterea in greutate care v-a determinat sa urrnati acest regim, mai ales daca era mare sau mai rau, recidivanta, cu siguranta nu era tntarnplatoare. Indiferent daca era de origine ereditara sau daca era dobandita. ea este inscrisa de acum inainte, asemenea unei inforrnatii memorate Intr-un computer, pe hard disk-ul vostru, de unde nu se va sterge. Prin urmare, pe viitor, Yeti avea nevoie de un mijloc, eel mai putin constrangator, pe care sa-l integrati in modul vostru de viala pentru a lupta impotriva acestei tendinte ?i pentru a nu va mai ingra?a din nou. Acest mijloc exista ?i aceasta este tema celei de-a patra faze a planului Protal ?i a regimului sau de stabilizare ultima. Insa nu ati ajuns Inca acolo, tntrucat organismul vostru este Inca sub efectul constrangerilor regimului urmat in lunile care tocmai au trecut. Sunteti Inca un subiect predispus surplusului ponderal, dar aceasta tendinta de a lua proportii este momentan tncetinita de reactiile de aparare ale organismului provocate de golirea rezervelor sale. Prin urmare, trebuie sa Incepe]i sa face]i pace cu corpul vostru care nu asteapta decat ocazia de a-si reface rezervele. Acesta este obiectivul acestui palier de consolidare a greutatii pierdute pe care vi-I propun aici ?i care, la momentul potrivit, va deschide usa la care viseaza orice persoana care doreste sa fie slaba: stabilizarea definitiva ?i rnasura sa minima, ziua saptarnanala de siguranta, care va fi tema celui de-al patrulea ?i ultimului regim al planului Protal. Pentru a fi In stare sa urrnati pal ierul de stabil izare pe care vi-I propun, trebuie sa lnjelegeji de ce sunte]i acum prea vulnerabili, iar corpul vostru prea exasperat ?i prea expus fenomenului recidivei pentru a trece de aici direct la stabilizarea definitiva.

108

Pierre

Dukan

Dupa aceasta scurta ~i indispensabila explicatie teoretica, vom vedea In detaliu cum trebuie urmat In practica acest palier de consolidare, cu ajutorul carer alimente noi ~i pentru cat timp.

Fenomenul recidivei
Atunci cand un organism tocmai a pierdut un mare nurnar de kilograme sub presiunea unui regim eficient, apar mai multe reactii care concura la a-l face sa puna la loc aceste ki lograme. Cum se explica aceste reactii? Pentru a Ie tnjelcge trebuie sa stirn ce inseamna formarea grasirnilor de rezerva pentru un organism normal. Stocarea grasirnilor In cadrul unei alimentatii In care aportul este superior consumului este un mijloc simplu de a pune la pastrare un anumit nurnar de calorii nefolosite pe moment, dar care nu trebuie lasate sa se risipeasca pentru a putea f folosite ulterior, daca resursele alimentare se vor epuiza. Este modul cel mai simplu pe care natura l-a inventat pentru a stoca ~i a pastra energia sub forma cea mai concentrata cunoscuta In regnul animal (9 calorii/gram). In zilele noastre, Intr-o lume In care hrana este atat de usor accesibila, ne putem intreba cu privire la ratiunile de a fi ale unor asemenea mecanisme. Insa trebuie inca 0 data sa ne amintim ca structurile noastre biologice nu au fost concepute pentru 0 astfel de lume; ele sunt adaptate unei epoci In care accesul la hrana era ocazional, tntamplator ~i de fiecare data sub forma recompensei dupa 0 activitate sau 0 lupta Indarjita. Posesia acestor grasimi, asrazi atat de jenante, trebuie ca a insemnat pentru primele fiinte umane un prejios instrument de supravietuire. Altfel spus, un organism a carui programare biologica nu a evoluat deloc de la Inceputuri acorda In continuare

Nu stiu

sa

sl ab e s c

109

.rceeasi irnportanta acestor grasirni securizante ~i asista cu 0 .murnita suferinja la epuizarea lor. Un organism care slabeste I~i asurna riscul de a se gasi total lipsit de mijloace In fata celui mai mic incident alimentar. ~i de aceea va reactiona, caci se simte biologic amen intat. lar toate reactiile sale nu vor avea decat acelasi obiectiv unic: sa-~i refaca pe cat de repede posibil mare parte din grasirnile pierdute. Pentru acest lucru, corpul dispune de trei metode foarte eficiente: • Prima consta In declansarea ~i acutizarea senzatiei de foame, responsabila pentru comportamentul de apetenta fata de hrana, iar aceasta reactie este cu atat mai puternica, cu cat regimul a fost mai frustrant. Pe plan biologic ~i instinctiv, cea mai mare dintre frustrarile alimentare este cea cauzata de mesele sub" forma de pudra, responsabile, atunci cand aceste diete au fost prea exclusive sau prea lungi, de exploziile bulimice ~i de comportamentele compulsive . • A doua metoda folosita de organism consta In reducerea consumului de energie. Cand unei persoane Ii scade salariul, prima sa reactie este de a cheltui mai putin. 0 reactie sirnilara are loc ~i la nivelul organismelor biologice. De aceea, In cursul regimurilor de slabit, numerosi pacien]i se plang ca au devenit frigurosi, Este consecinta reducerii consumului pentru incalzirea corpului. La fel se intampla ~i cu oboseala, senzatie care are scopul de a face sa-ti treaca cheful de efort inutil. Prin urmare, orice activitate In plus devine apasatoare, ~i fiecare gest se efectueaza cu Incetinitorul. Memoria ~i travaliul intelectual, mari consumatoare de energie, se resimt la randul lor. Nevoia de odihna ~i de somn, surse de economisire, devinemaiimperioasa.parul~iunghiilecrescmailncet.Pe scurt, pe parcursul unui regim prelungit de slabit, organismul hiberneaza pentru a se adapta .

• In cele din urma, a treia reactie a organismului, cea mai eficienta ~i cea mai periculoasa, atat pentru cel care