Trirea luntric

e secretul



[Titlu original: Feeling Is the Secret, 1951]

Scrisul de crti este fr sfrsit Eclesiastul 12:12

Cel ce se va desvrsi pe sine n vreo art, s purcead la citirea unor lucrri
sigure si nendoielnice asupra artei sale de mai multe ori; cci, a citi mai multe
crti asupra artei sale aduce mai degrab confuzie dect nvtare O vorb
veche



Trirea luntric e secretul




CUPRINS


Cuvnt-nainte . . . . . 3
Capitolul 1 LEGEA SI OPERAREA EI . . . . . 4
Capitolul 2 SOMN . . . . . 10
Capitolul 3 RUGCIUNE . . . . . 16
Capitolul 4 SPIRIT TRIRE (SIMTIRE) . . . . . 19








Cuvnt-nainte


ACEAST carte se preocup cu arta realizrii dorintei tale. ti ofer
un bilant al mecanismului folosit n producerea lumii vizibile. Este o carte mic,
dar nu si nensemnat. E o comoar n ea, un drum clar definit spre realizarea
viselor tale.

De era s-si asume convingerea altora prin mijloacele argumentelor si
exemplelor detaliate, aceast carte ar fi avut de cteva ori mrimea ei. E numai
rar cu putint, totusi, s faci asta prin intermediul mrturiilor scrise sau al
argumentelor, din moment ce judectii neclintite i pare ntotdeauna mai la
ndemn s spun c autorul a fost necinstit sau amgit si, astfel, dovezile lui,
ptate. Prin urmare, am omis intentionat toate argumentele si mrturiile,
provocnd pur si simplu cititorul deschis la minte s practice legea constientei
asa cum e ea revelat n aceast carte.

Reusita personal va dovedi mult mai convingtor dect toate crtile
ce ar putea fi scrise pe aceast tem.


NEVILLE





Capitolul 1 Legea si operarea ei


LUMEA, si tot ce cuprinde ea, reprezint constienta conditionat a
omului concretizat. Constienta este cauza, precum si substanta ntregii lumi.
Spre constient, astfel, trebuie s ne ndreptm de va fi s descoperim secretul
creatiei.
Cunoasterea legii constientei si metoda de operare a acestei legi ti va
permite s ti realizezi toate dorintele vietii. nzestrat cu o cunoastere functional
a acestei legi, ti poti construi si ntretine lumea ideal.
Constienta este singura, unica realitate nu la figurat, ci n adevratul
sens. Aceast realitate poate fi asemnat, de dragul clarificrii, unui izvor care
se desparte n dou directii, constientul si subconstientul. Pentru a opera
inteligent legea constientei, e necesar s ntelegem relatia dintre constient si
subconstient. Constientul e personal si selectiv; subconstientul este impersonal si
neselectiv. Constientul este trmul efectului; subconstientul e domeniul cauzei.
Aceste dou aspecte sunt diviziunile masculin si feminin ale constientei.
Constientul este masculin; subconstientul este feminin.
Constientul genereaz idei si imprim aceste idei n subconstient;
subconstientul primeste ideile si le d form si expresie.
Prin aceast lege mai nti concepnd o idee si apoi imprimnd ideea
conceput n subconstient toate lucrurile evolueaz din constient; si fr
aceast secvent, nimic nu e fcut din cele ce sunt fcute. Constientul imprim
subconstientul, n timp ce subconstientul exprim tot ceea ce i este imprimat.
Subconstientul nu d nastere la idei, ci le accept ca adevrate pe
acelea pe care mintea constient le simte ca fiind adevrate si, ntr-un fel numai
lui cunoscut, concretizeaz ideile acceptate. Astfel, prin puterea lui de a imagina
si a simti, precum si prin libertatea lui de a alege ideea pe care s o ntretin,
omul are control asupra creatiei. Controlul asupra subconstientului se obtine prin
controlul asupra ideilor si tririlor sale luntrice.
Mecanismul creatiei este ascuns n chiar adncimile subconstientului,
aspectul feminin sau pntecul creatiei. Subconstientul transcende ratiunea si este
independent de inductie
1
. El contempleaz o trire luntric drept fapt ce exist
n sine si, pe aceast asumptie, continu s-i dea expresie. Procesul creativ
ncepe cu o idee si ciclul su si urmeaz cursul ca trire luntric si se ncheie
cu vointa de a actiona.
Ideile sunt imprimate n subconstient prin intermediul tririi lor
luntrice. Nicio idee nu poate fi imprimat subconstientului pn ce nu este
trit luntric, simtit, dar, odat trit luntric fie ea bun, rea sau neutr
trebuie s fie exprimat. Trirea luntric e singurul, unicul mijloc prin care
ideile sunt transmise subconstientului. Astfel, cel care nu-si controleaz tririle
luntrice poate cu usurint imprima subconstientului stri nedorite. Prin control
al tririlor luntrice nu se ntelege stpnirea sau suprimarea lor, ci, mai degrab,
disciplinarea sinelui n a imagina si ntretine numai acele triri care contribuie la
fericirea ta. Controlul tririlor luntrice este de maxim important pentru o
viat plin si fericit. Nu ntretine o trire luntric nedorit, nici nu gndi
solidar greselii de orice fel. Nu strui asupra imperfectiunii tale sau a altora. A
face asta nseamn a imprima subconstientul cu aceste limitri. Ce nu vrei s ti
se fac tie nu simti c ti se face nici tie nici altuia. Aceasta e ntreaga lege a unei
vieti pline si fericite. Orice altceva este numai detaliu.
Fiecare trire luntric las o impresie subconstient si, de nu e
neutralizat de o trire mai puternic de natur opus, trebuie s se exprime.
Dominanta dintre dou triri este cea care primeste exprimare.
Sunt sntos e o trire luntric mai puternic dect voi fi sntos. A
simti c voi fi nseamn a recunoaste c nu sunt; sunt este mai puternic dect nu
sunt. Ceea ce simti c esti domin ntotdeauna ceea ce simti c ti-ar plcea s
fii; astfel, pentru a fi realizat, dorinta trebuie s fie trit luntric drept o stare
ce este, n loc de o stare c nu este.
Senzatia precede manifestarea si e fundatia pe care se sprijin ntreaga
manifestare. Fii atent cu strile si tririle tale luntrice, cci e o legtur
indestructibil ntre sentimentele tale si lumea ta vizibil. Trupul tu este un
filtru emotional si poart semnele inconfundabile ale tririlor tale predominante.

1
Form fundamental de raionament, care realizeaz trecerea de la parti cular la general (n. tr.).
Tulburrile emotionale, n special tririle interioare suprimate, sunt
cauzele tuturor bolilor. A simti intens n privinta unei nedreptti fr a exprima
acea simtire este nceputul bolii suferintei att n trup ct si n mediu. Nu
ntretine sentimentul regretului sau al esecului, cci frustrarea sau ndeprtarea
de obiectivul tu duce la boal.
Gndeste intens numai la starea pe care doresti s o realizezi. Simtind
realismul strii cutate si trind si actionnd cu aceast convingere iat calea
tuturor miracolelor aparente. Toate schimbrile de expresie sunt cauzate de o
schimbare afectiv. O schimbare afectiv nseamn o schimbare a destinului.
ntreaga creatie se produce pe trmul subconstientului. Ceea ce trebuie s obtii,
asadar, este un control contemplativ al operatiunii subconstientului, adic, un
control al ideilor si tririlor tale luntrice.
Norocul sau ntmplarea nu sunt responsabile pentru lucrurile care ti
se ntmpl tie, nici soarta predestinat nu e autorul sansei sau nesansei tale.
Impresiunile tale subconstiente determin conditiile lumii tale. Subconstientul
nu e selectiv; este impersonal si neprtinitor [Fapte 10:34; Romani 2:11].
Subconstientului nu-i pas de adevrul sau falsitatea tririi tale luntrice.
Accept ntotdeauna ca adevrat ceea ce simti tu a fi adevrat. Trirea luntric
este acordul subconstientului asupra adevrului a ceea ce e declarat a fi adevrat.
Datorit acestei caracteristici a subconstientului, nimic nu e cu neputint omului.
Orice poate mintea omului concepe si simti a fi adevrat, subconstientul poate si
trebuie s concretizeze. Tririle tale interioare creeaz tiparul dup care lumea ta
e modelat si o schimbare de sentiment este o schimbare de tipar.
Subconstientul nu rateaz niciodat n a exprima ceea ce a fost
imprimat asupra lui. n clipa n care primeste o impresie, ncepe s construiasc
modalitti de expresie a ei. Accept trirea luntric imprimat, sentimentul tu,
ca fapt ce exist n sine si imediat se pune pe treab pentru a produce n lumea
exterioar sau obiectiv, concret, asemnarea exact a acelei triri.
Subconstientul niciodat nu schimb credintele acceptate de om. Le reprezint
pn la ultimul detaliu, fie c ele sunt favorabile sau nu.
Pentru a imprima subconstientului starea dorit, trebuie s-ti asumi
sentimentul pe care l-ai tri dac ti-ai fi realizat deja dorinta. Definindu-ti
obiectivul, trebuie s te preocupe numai obiectivul n sine. Modul de expresie
sau dificulttile implicite nu trebuie s le iei tu n considerare. A gndi cu
pasiune la orice stare nseamn a o imprima subconstientului.
Asadar, dac insisti asupra dificulttilor, piedicilor sau ntrzierilor,
subconstientul, prin nssi natura sa neselectiv, accept sentimentul
dificulttilor si piedicilor drept solicitare din partea ta si continu s le produc
n lumea din jurul tu.
Subconstientul este pntecele creatiei. Primeste ideea asupra sa prin
sentimentele omului. Nu schimb niciodat ideea primit, dar ntotdeauna i d
form. Asa c, subconstientul exteriorizeaz ideea dup chipul si asemnarea
sentimentului primit. A simti o stare de dezndejde sau imposibilitate nseamn
a imprima subconstientul cu ideea esecului.
Desi subconstientul serveste cu credint omului, nu trebuie nteles c
relatia este una dintre servitor si stpn, asa cum s-a conceput n antichitate.
Profetii antici l numeau sclav si servitor al omului. Sf. Pavel l-a personificat ca
femeie si a spus, Femeia trebuie s se supun brbatului ntru totul [Efeseni
5:24, dar si 1Corinteni 14:34, Efeseni 5:22, Coloseni 3:18, 1Petru 3:1].
Subconstientul serveste omului, ntr-adevr, si d loial form tririlor
sale luntrice. Cu toate acestea, subconstientul are un dezgust evident pentru
constrngeri si rspunde mai degrab la persuasiune dect la comand; n
consecint, se aseamn mai mult sotiei iubitoare dect slugii.
Brbatul este cap femeii, Efeseni 5[:23]; poate c nu e adevrat
cnd ne referim la relatia pmntean a brbatului si a femeii, dar este adevrat
n privinta constientului si subconstientului, sau aspectele masculin si feminin
ale constientei. Misterul la care s-a referit Pavel cnd a scris, Taina aceasta
mare este [5:32]... Cel ce-si iubeste femeia pe sine se iubeste [5:28] si se va
alipi de femeia sa si vor fi amndoi un trup [5:31], e pur si simplu misterul
constientei. Constienta este ntr-adevr una si de nedesprtit, dar, de dragul
creatiei, pare a fi separat n dou.

Aspectul constient (obiectiv) sau masculin este cu adevrat capul si
domin aspectul subconstient (subiectiv) sau feminin. Totusi, aceast conducere
nu e cea a unui tiran, ci a unui iubit. Astfel, asumndu-ti trirea care ar fi a ta
dac ai fi deja n posesia obiectivului tu, subconstientul este nsufletit n a
construi asemnarea exact a asumptiei tale. Dorintele tale nu sunt acceptate
subconstient pn ce nu ti asumi sentimentul realismului lor, cci numai prin
sentiment este acceptat subconstient o idee si numai prin aceast acceptare
subconstient este exprimat vreodat.
Este mai usor s atribui sentimentele tale evenimentelor din lumea din
jurul tu dect s admiti c aceste conditii din lume reflect sentimentele tale.
Cu toate acestea, e vesnic adevrat c exteriorul oglindeste nluntrul. Precum
nuntru, asa si afar [Precum e sus, asa e jos; cum e jos, asa e sus; precum
nuntru, asa si afar; cum e afar, asa e nuntru, Corespondent, al
doilea dintre Cele Sapte Principii ale lui Hermes Trismegistul]. Nu poate un
om s ia nimic, dac nu i s-a dat lui din cer [Ioan 3:27] si iat, mprtia lui
Dumnezeu este nuntrul vostru [Luca 17:21]. Nimic nu vine din afar; toate
lucrurile vin dinluntru din subconstient. ti este cu neputint s vezi altceva
dect ceea ce constiinta ta cuprinde. Lumea ta, n fiecare detaliu al ei, este
constienta ta concretizat. Starea concret poart mrturie impresiunilor
subconstiente. O schimbare a impresiunii rezult ntr-o schimbare a expresiei
(manifestrii).
Subconstientul accept ca adevrat ceea ce simti tu ca adevrat si,
deoarece creatia este rezultatul impresiunilor subconstiente, tu, prin trirea ta
luntric, determini creatia. Esti deja ceea ce vrei s fii, iar refuzul tu de a crede
aceasta este singurul motiv pentru care nu vezi lucrul acesta.
A cuta n afar ceea ce nu simti luntric c esti nseamn a cuta n
zadar, fiindc nu gsim niciodat ceea ce vrem; gsim numai ceea ce suntem. Pe
scurt, exprimi si ai numai ceea ce esti constient c esti si ai. Cci celui ce are i
se va da [si-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, si ce are i se va lua, Matei
13:12; 25:29; Marcu 4:25; Luca 8:18; 19:26]. Negnd evidenta simturilor si
nsusindu-ti sentimentul dorintei mplinite aceasta e calea mplinirii dorintei
tale.
Stpnirea autocontrolului gndurilor si tririlor tale interioare este
cea mai de pret realizare. Totusi, pn ce nu se obtine autocontrolul perfect,
astfel nct, n ciuda aparentelor, s simti ceea ce vrei s simti, foloseste somnul
si rugciunea pentru a te ajuta s obtii starea dorit.
Acestea sunt cele dou porti spre subconstient.




Capitolul 2 Somn



SOMNUL, viata care ocup o treime din sederea noastr pe pmnt,
este usa natural ctre subconstient. Deci de somn ne ocupm acum. Cele dou
treimi constiente ale vietii noastre pe pmnt sunt msurate prin gradul de
atentie pe care l dm somnului. ntelegerea noastr asupra lui si plcerea pe care
ne-o ofer somnul ne vor face ca, noapte de noapte, s purcedem spre somn ca
spre o ntlnire cu fiinta iubit.
[Dumnezeu vorbeste cnd ntr-un fel, cnd ntr-alt fel, dar omul nu
ia aminte. Si anume,] El vorbeste n vis, n vedeniile noptii, atunci cnd somnul
se las peste oameni si cnd ei dorm n asternutul lor. Atunci El d nstiintri
oamenilor si-i cutremur cu artrile Sale, Iov 33[:14-16]. n timpul somnului
si al rugciunii, o stare asemntoare somnului, intr omul n subconstient
pentru a-si face impresiunile si a-si primi nstiintrile. n aceste stri, constientul
si subconstientul se afl n uniune creativ. Brbatul si femeia devin un trup.
Somnul e timpul cnd mintea masculin sau constient se ntoarce de la lumea
simturilor pentru a-si cuta iubita, sau sinele subconstient. Subconstientul spre
deosebire de femeia lumeasc, ce se mrit cu brbatul ei pentru a-l schimba
nu are nicio dorint de a schimba starea constient, treaz, ci o iubeste asa cum e
si i reproduce loial asemnarea n lumea exterioar, a formei. Conditiile si
evenimentele vietii tale sunt copiii vostri, conceputi n tiparele impresiunilor tale
subconstiente din timpul somnului. Sunt fcuti dup chipul si asemnarea
tririlor cele mai profunde pe care ti le poti revela tie nsuti.
Precum n cer, asa si pe pmnt [Matei 6:10; Luca 11:2]. Precum n
subconstient, asa si pe pmnt. Ceea ce ai n constient cnd mergi la culcare
este msura expresiei tale n cele dou treimi treze ale vietii tale pe pmnt.
Nimic nu te mpiedic s-ti realizezi obiectivul n afar de esecul tu n a simti
c esti deja ceea ce doresti s fii, sau c esti deja n posesia lucrului dorit.
Subconstientul tu d form dorintelor tale numai atunci cnd ti simti luntric
dorinta mplinit.
Inconstienta somnului e starea natural a subconstientului. Fiindc
toate lucrurile vin dinluntrul tu si conceptia ta despre tine determin ceea ce
vine, ar trebui s triesti luntric mereu dorinta deja mplinit nainte de a te lua
somnul.
Nu scoti niciodat din adncurile tale ceea ce vrei; scoti ntotdeauna
ceea ce esti, si esti ceea ce te simti a fi, precum si ceea ce simti ca fiind adevrat
n privinta altora.
Pentru a fi realizat deci, dorinta trebuie solutionat n trirea luntric
de a fi sau a avea sau a fi martor al strii dorite. Aceasta se atinge asumndu-ti
sentimentul dorintei mplinite. Sentimentul care vine ca rspuns la ntrebarea
Cum m-as simti dac mi s-ar fi realizat dorinta? este sentimentul care ar trebui
s monopolizeze si imobilizeze ntreaga ta atentie n timp ce te cufunzi n somn.
Trebuie s fii n constienta de a fi sau a avea ceea ce vrei s fii sau s ai nainte
de a adormi.
Odat adormit, omul nu mai are libertatea de a alege. Toat motiala
lui e dominat de ultimul su concept treaz despre sine. ntelegem, asadar, c el
ar trebui ntotdeauna s-si asume sentimentul reusitei si satisfactiei nainte de a
se lsa prad somnului, [Veniti s ne bucurm de Domnul si s strigm lui
Dumnezeu, Mntuitorului nostru. S ntmpinm fata Lui ntru laud si n
psalmi s-I strigm Lui; Cntati Domnului cntare nou, cntati Domnului tot
pmntul.] Cntati Domnului, binecuvntati numele Lui, bine-vestiti din zi n zi
mntuirea Lui [Psalmi 94/95:1,2], Intrati pe portile Lui cu laud si n curtile
Lui cu cntri ludati-L pe El [Psalm 99:3].
Starea, dispozitia ta de dinaintea somnului defineste starea ta de
constient cu care te nftisezi vesnicei tale iubite, subconstientul tu. Ea te vede
exact asa cum te simti pe tine a fi. Dac, pe msur ce te pregtesti de culcare, ti
asumi si mentii constienta succesului trind luntric senzatia Sunt plin de
succes, trebuie s fii un om de succes. ntinde-te pe spate, cu capul la acelasi
nivel cu cel al corpului. Simte-te cum te-ai simti dac ai fi n posesia dorintei
tale mplinite si cufund-te n necunostint.
Iat, nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce pzeste pe Israel
[Psalm 120:4]. Totusi, d Domnul somn iubitilor Si [Psalm 126:2].
Subconstientul nu doarme niciodat. Somnul este poarta prin care
mintea constient, treaz, trece pentru a se uni n creatie cu subconstientul.
Somnul ascunde actul creativ, n timp ce lumea concret l descoper. n somn,
omul imprim (impregneaz) subconstientul cu propria sa conceptie de sine.
Ce descriere mai frumoas a acestei idile dintre constient si
subconstient putem gsi altundeva dect n Cntrile lui Solomon:
Am cutat noaptea, n asternutul meu, am cutat pe iubitul inimii
mele [Cntarea Cntrilor 3:1] si am gsit pe iubitul inimii mele. L-am
apucat, si nu l-am mai lsat pn nu l-am adus n casa mamei mele, n odaia
celei ce m-a zmislit [3:4].
Pregtindu-te de culcare, te simti ntr-o stare a dorintei ce a primit
rspuns si apoi te cufunzi n inconstient. Dorinta ta mplinit e iubitul inimii
tale pe care l cauti. Noaptea, n asternutul tu, cauti sentimentul dorintei
mplinite pe care l iei cu tine [fr s-l mai lasi] n odaia celei care te-a
zmislit, n somnul sau subconstientul care ti-a dat form, astfel ca si acestei
dorinte s i se dea expresie. Acesta e modul de a descoperi si petrece dorintele
spre subconstient. Simte-te n starea dorintei mplinite si las-te cuprins de
somn.
Noapte dup noapte, ar trebui s-ti asumi sentimentul de a fi, a avea si
de a petrece ceea ce cauti s fii, s ai si s vezi manifestndu-se. Nu te culca
niciodat simtindu-te descurajat sau nesatisfcut. Nu adormi niciodat n
constienta esecului. Subconstientul tu, a crui stare natural e somnul, te vede
asa cum te crezi tu a fi si, fie bun, rea sau indiferent, subconstientul va ntrupa
cu fidelitate credinta ta. Asa cum te simti, asa o impregnezi; iar ea, iubita
perfect, d form acestor impregnri si le exteriorizeaz drept copii ai iubitului
ei.
Esti frumoas de tot, iubito, si n-ai nici un cusur [Cntarea
Cntrilor 4:7] este atitudinea mental ce trebuie adoptat nainte de a te
cufunda n somn. Ignor aparentele si simte c lucrurile sunt asa cum le doresti
s fie, cci El cheam la fiint lucrurile care nu sunt ca si cnd ar fi, si
nevzutul se face vzut [aprox., Romani 4:17].
A asuma trirea satisfactiei luntrice nseamn a chema conditiile ntru
fiint, pentru a oglindi satisfactia. Semnele urmeaz, ele nu preced. Dovada c
esti va urma constientizrii c esti; nu o va precede. Esti un vistor etern visnd
vise neeterne. Visele tale prind form pe msur ce ti asumi trirea realittii lor.
Nu te limita la trecut. Stiind c nimic nu e cu neputint constientei, ncepe s
imaginezi stri dincolo de experientele trecutului.
Orice poate mintea omului imagina, omul poate realiza. Toate strile
obiective (vizibile) au fost mai nti stri subiective (invizibile), iar tu le-ai
chemat n vizibil asumndu-ti sentimentul realittii lor. Procesul creativ este mai
nti imaginare si apoi ncredere n starea imaginat. Imagineaz si asteapt-te
ntotdeauna la ce-i mai bun.
Lumea nu se poate schimba pn ce nu ti schimbi tu conceptia despre
ea. Precum nuntru, asa si afar. Natiuni, la fel ca oameni, sunt numai ceea ce
le crezi tu a fi. Indiferent care e problema, indiferent unde e, indiferent pe cine
priveste, nu ai pe nimeni de schimbat n afar de tine si nu ai nici adversar nici
suport n aducerea schimbrii dinluntrul tu. Nu ai nimic altceva de fcut dect
s te convingi pe tine de adevrul a ceea ce doresti s vezi manifestndu-se. De
ndat ce reusesti s te convingi de realismul strii cutate, rezultatele urmeaz,
pentru a confirma credinta ta neclintit. Nu sugerezi niciodat altcuiva starea pe
care doresti s l vezi exprimnd-o; n schimb, te convingi pe tine c el este deja
ceea ce doresti tu s fie.
Realizarea dorintei tale este nfptuit asumndu-ti trirea luntric a
dorintei deja-mplinite. Nu poti rata dect dac ratezi n a te convinge pe tine
nsuti de realitatea dorintei tale. O schimbare de credint este confirmat printr-o
schimbare de expresie. n fiecare noapte, pe cnd adormi, simte-te satisfcut si
fr cusur, cci subiectiva ta iubit ntotdeauna formeaz lumea obiectiv
dup chipul si asemnarea conceptiei tale despre lume, conceptie definit de
tririle tale luntrice.
Cele dou treimi treze ale vietii tale pe pmnt confirm perpetuu sau
poart mrturie impresiunilor tale subconstiente. Actiunile si evenimentele zilei
sunt efecte, nu cauze. Liberul-arbitru e numai libertatea de alegere.
Alegeti-v acum cui veti sluji [Iosua 24:15] este libertatea ta de a
alege ce fel de dispozitie ti asumi; dar expresia dispozitiei este secretul
subconstientului. Subconstientul primeste impresiuni numai prin tririle
luntrice ale omului si, ntr-un fel numai lui stiut, d acestor impresiuni form si
expresie.
Actiunile omului sunt determinate de impresiunile sale subconstiente.
Iluzia lui de liber-arbitru, credinta lui n libertatea de actiune sunt numai
ignorant n privinta cauzelor care l fac s actioneze. El se crede liber fiindc a
uitat legtura dintre sine si eveniment.
Omul treaz este constrns s exprime impresiunile lui subconstiente.
Dac n trecut s-a impregnat necugetat, atunci s nceap s-si schimbe gndul si
trirea luntric, fiindc numai pe msur ce face asta i se va schimba lumea n
consecint.
Nu irosi nicio clip n regret, cci a gndi cu pasiune la greselile
trecutului nseamn a te corupe din nou, singur. Las mortii s-si ngroape
mortii lor [Matei 8:22; Luca 9:60]. ntoarce-te dinspre aparente si asum-ti
trirea care ar fi a ta dac ai fi deja cel care doresti s fii.
Simtind o stare, produci acea stare. Rolul pe care-l joci pe scena vietii
este determinat de conceptia ta despre tine. Simtindu-ti dorinta mplinit si
cufundndu-te ncet n somn, te distribui ntr-un rol de jucat mine pe pmnt si,
n somn, repeti si ti regizezi singur rolul.
Acceptarea finalului determin automat mijloacele de realizare. Nu te
nsela n privinta asta. Dac, nainte de a adormi, nu te simti constient n starea
dorintei mplinite, atunci vei lua cu tine n odaia celei care te-a zmislit
cvasitotalitatea reactiilor si tririlor din starea de trezie de peste zi; si n somn,
vei fi instruit asupra modului n care acestea vor fi exprimate mine.
Te vei destepta creznd c esti un agent liber, fr s realizezi c
fiecare actiune si eveniment de peste zi este predeterminat de conceptul tu de
sine din clipa n care ai atipit. Singura ta libertate, deci, este libertatea de reactie.
Esti liber s alegi cum vei simti si reactiona la piesa zilei, dar piesa actiunile,
actele si circumstantele zilei au fost deja determinate.
Dac nu-ti definesti constient si cu intentie atitudinea mintii cu care te
culci, te vei culca inconstient cu o atitudine mental format dintr-o
amestectur de sentimente si reactii de peste zi. Fiecare reactie face o
impresiune subconstient si, de nu e neutralizat de un sentiment opus si mai
dominant, este cauza actiunii viitoare.
Ideile nvluite n triri luntrice sunt actiuni creative. Foloseste-ti
dreptul divin cu ntelepciune. Prin abilitatea ta de a gndi si a simti, ai stpnire
asupra ntregii creatii.
Ct esti treaz, esti un grdinar ce alegi seminte pentru grdina ta, dar
dac gruntele de gru, cnd cade n pmnt, nu va muri, rmne singur; iar
dac va muri, aduce mult road [Ioan 12:24]. Conceptia ta despre tine cnd
adormi este smnta pe care o lasi s cad n pmntul subconstientului.
Adormind simtindu-te satisfcut si fericit constrnge conditii si evenimente s
apar n lumea ta pentru a sustine aceste atitudini mentale.
Somnul e poarta ctre ceruri. Ceea ce duci acolo ca sentiment, ca
trire luntric, vei aduce ca actiune, conditie sau obiect n spatiu. Adormi
asadar cu sentimentul dorintei mplinite.
Precum n constiint, asa si pe pmnt.

Capitolul 3 Rugciune

RUGCIUNEA, ca si somnul, e tot o intrare spre subconstient.
Tu ns, cnd te rogi, intr n cmara ta si, nchiznd usa, roag-te
Tatlui tu, Care este n ascuns, si Tatl tu, Care vede n ascuns, ti va rsplti
tie [Matei 6:6].
Rugciunea e o iluzie a somnului care diminueaz impresiunile lumii
exterioare si red mintii o mai mare receptivitate a sugestiei dinluntru. Mintea,
n rugciune, se afl ntr-o stare de relaxare si receptivitate asemntoare
senzatiei obtinute chiar nainte de a adormi.
Rugciunea nu e att ce ceri, ct cum te pregtesti pentru a primi.
Toate cte cereti, rugndu-v, s credeti c le-ati primit si le veti avea [Marcu
11:24].
Singura conditie necesar este s crezi c rugciunile tale au primit
deja rspuns.
Rugciunii tale trebuie s i se rspund dac ti asumi sentimentul care
ar fi al tu dac ai fi deja n posesia obiectivului urmrit. n clipa n care accepti
dorinta ca fapt mplinit, subconstientul gseste mijloace pentru realizarea ei.
Pentru a te ruga eficient, asadar, trebuie s accepti dorinta, (s cedezi dorintei,
s renunti la rezistent, n. tr.) adic, s simti dorinta mplinit.
Omul perfect disciplinat este mereu n armonie cu dorinta ca fapt
mplinit. El stie c singura, unica realitate e constienta, c ideile si sentimentele
sunt fapte ale constientei si sunt la fel de reale ca obiectele din spatiu; si astfel,
el nu ntretine vreodat un sentiment care nu contribuie la fericirea lui, cci
sentimentele sunt cauzele actiunilor si circumstantelor vietii.
Pe de alt parte, omului nedisciplinat i pare dificil de crezut ceea ce e
negat de simturi si de obicei accept sau respinge exclusiv pe aparentele
simturilor. Din cauza acestei tendinte de a se baza pe evidenta simturilor, e
necesar s le blocheze nainte de a ncepe s se roage, nainte de a ncepe s
simt ceea ce ele neag. Ori de cte ori esti n starea mental Mi-ar plcea, dar
nu pot, cu ct ncerci mai mult, cu att mai putin reusesti s accepti dorinta. Nu
atragi niciodat ceea ce vrei, ci ntotdeauna atragi ceea ce esti constient a fi.
Rugciunea e arta asumrii sentimentului, a nsusirii tririi luntrice
de a fi si a avea ceea ce vrei. Cnd simturile confirm absenta dorintei tale, toate
eforturile constiente de a neutraliza aceast sugestie sunt zadarnice si tind s
intensifice sugestia. Rugciunea e arta de a ceda dorintei si nu de a forta dorinta.
Oricnd trirea ta luntric este n conflict cu dorinta ta, trirea va nvinge.
Trirea interioar dominant se exprim pe sine, invariabil. Rugciunea trebuie
s fie fr efort. n ncercarea de a ntri o atitudine a mintii care este negat de
simturi, efortul e dezastruos.
Pentru a ceda cu succes dorintei ca fapt mplinit, trebuie s creezi o
stare pasiv, un fel de reflectie contemplativ sau meditativ similar senzatiei
care precede somnul. ntr-o astfel de stare relaxat, mintea e ntoars dinspre
lumea obiectiv si percepe cu usurint realitatea unei stri subiective. E o stare
n care esti constient si chiar capabil s-ti misti sau s-ti deschizi ochii, dar n-ai
nicio dorint de a face asta. O modalitate simpl de a crea o astfel de stare este
s te relaxezi ntr-un scaun confortabil sau pe un pat. Dac alegi patul, ntinde-te
pe spate, cu capul la nivelul trunchiului, nchide ochii si imagineaz-ti c ti-e
somn. Simte mi-e somn, att de somn, nemaipomenit de somn.
n scurt timp, o senzatie ca de departe, nsotit de o apatie general si
pierdere a toat dorinta de a misca te nvluie. Simti o relaxare plcut,
confortabil si nu-ti vine s-ti schimbi pozitia, desi, n alte circumstante, nu ai fi
defel confortabil. Cnd e atins aceast stare pasiv, imagineaz-ti c ti-ai
realizat dorinta nu cum a fost realizat, ci pur si simplu c e realizat.
Imagineaz n form de imagini ce doresti s dobndesti n viat; apoi simte-te
ca si cnd ai dobndit totul deja. Gndurile produc mici miscri verbale care pot
fi auzite n starea pasiv a rugciunii ca fiind pronuntate din afar. Cu toate
acestea, acest grad de pasivitate nu e esential pentru realizarea rugciunilor tale.
Tot ce e necesar este s creezi o stare pasiv si s simti dorinta mplinit.
Tot ce ti-ar putea trebui sau ai dori este deja al tu. Nu-ti trebuie nici
un ajutor care s ti-l dea; este al tu acum. Cheam-ti dorintele ntru fiint
imaginnd si trind luntric dorintele ca deja mplinite. Pe msur ce este
acceptat finalul, devii complet indiferent la potentiale esecuri, fiindc acceptarea
finalului constrnge mijloacele spre acel final. Cnd iesi din momentul
rugciunii, e ca si cnd ti s-a artat finalul fericit si de succes al unui film, desi
nu ti s-a artat cum s-a obtinut acel final. Totusi, fiind martor al sfrsitului,
indiferent de orice secvent a punctului culminant, rmi calm si sigur n
cunoasterea c finalul a fost perfect definit.

Capitolul 4 Spirit Trire (simtire)

Nu prin putere, nici prin trie, ci prin Duhul Meu" zice Domnul
Savaot [Zaharia 4:6]. Intr n spiritul strii dorite nsusindu-ti trirea luntric
ce ar fi a ta dac ai fi deja cel care vrei s fii. Pe msur ce prinzi sentimentul
strii cutate, te eliberezi de tot efortul de a face lucrurile s fie, fiindc lucrurile
deja sunt. Exist o trire luntric distinct asociat cu fiecare idee din mintea
omului. Prinde trirea asociat dorintei tale mplinite nsusindu-ti luntric trirea
care ar fi a ta dac ai fi deja n posesia lucrului pe care-l doresti si dorinta ta se
va concretiza.
Credinta e trire, Dup credinta (trirea) voastr, fie vou [Matei
9:29]. Nu atragi niciodat ceea ce vrei, ci ntotdeauna ceea ce esti. Asa cum e
omul, asa si vede. Cci celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce nu
are, si ce are i se va lua [Matei 13:12; 25:29; Marcu 4:25; Luca 8:18; 19:26].
Ceea ce te simti pe tine a fi esti si ti se d ceea ce esti. nsuseste-ti asadar
sentimentul pe care l-ai tri dac ai avea deja dorinta mplinit si dorinta ta
trebuie s se realizeze. Si a fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup
chipul Lui Dumnezeu l-a fcut [Geneza/Facerea 1:27]. Gndul acesta s fie
n voi care era si n Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind n chip, n-a socotit o
stirbire a fi El ntocmai cu Dumnezeu [Filipeni 2:5,6]. Esti ceea ce te crezi pe
tine a fi.
n loc s crezi n Dumnezeu sau n Iisus crede c tu esti Dumnezeu
sau c tu esti Iisus. Cel ce crede n Mine va face si el lucrrile pe care le fac Eu
[si mai mari dect acestea va face Ioan 14:12] ar trebui s fie Cel ce crede
asa cum cred Eu, va face si el lucrrile pe care le fac Eu. Lui Iisus nu I s-a prut
ciudat s fac lucrrile Lui Dumnezeu, deoarece El se credea pe Sine a fi
Dumnezeu. Eu si Tatl Meu una suntem [Ioan 10:30]. E firesc s faci
lucrrile Celui care te crezi tu a fi. Trieste asadar n sentimentul de a fi cel care
vrei s fii si acela vei fi.
Cnd un om crede n valoarea sfatului dat lui si l aplic, el creeaz
nluntrul lui realitatea succesului.