Subiecte la disciplina

Construcii Metalice
Licena


Otelul
1. Curba caracteristica a otelului: Sa se exemplifice pentru un otel carbon moale cu palier
de curgere si un otel de nalta rezistenta fara palier de curgere marcndu-se punctele
caracteristice



Alungire specifica, [%]
E
f
o
r
t

u
n
i
t
a
r
,

N
/
m
m
2


Curba caracteristica a otelului cu comportare ductila

Curba caracteristica a unui otel de nalta rezistenta

Valorile nominale ale limitei de curgere f
y
i ale rezistenei la traciune f
u
pentru oelul uzual
de construcii se obin astfel:
f
y
= R
eh

f
u
= R
m
.
Valorile nominale ale limitei de curgere f
y
i ale rezistenei la traciune f
u
pentru oelul fara
palier de curgere se obin astfel:
f
y
= R
p0.2

f
u
= R
m
.



Rp0.2
0.2
Alungire specifica, [%]
E
f
o
r
t

u
n
i
t
a
r
,

[
N
/
m
m
2
]

[
N
/
m
m
2
]

Rm
E - modulul de elasticitate
Ae - alungirea la curgere
Ag - alungirea plastica la forta maxima
Agt - alungirea totala la forta maxima
A - alungirea la rupere
At - alungirea totala la rupere
Rel - limita de curgere inferioara
ReH - limita de curgere superioara
Rm - rezistenta la tractiune

Nota: Daca nu exista palier de curgere, se
determina limita de curgere convenionala
la 0.2% (Rp0.2)
2. Marca otelului se simbolizeaz in formatul S--- J--- Z--. Sa se dea 3 exemple diferite
particulariznd mrcile respective de otel si explicnd semnificaia notaiilor.

Mrimile precizate au urmtoarea semnificaie:
S--- calitatea otelului (limita de curgere in N/mm2)
J-- caracteristica mecanica (energia de rupere minima, in J, la o anumita temperatura)
Z-- gtuirea minima, in %, reprezint valoarea de calcul a capacitii materialului de a
evita desprinderea lamelar.

Exemple:
S235 J0 Z15: Otel cu limita de curgere 235 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la
0C, gtuirea minima 15%.
S275 J2 Z25: Otel cu limita de curgere 275 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la
-20C, gtuirea minima 25%.
S355 JR Z35: Otel cu limita de curgere 355 N/mm2, cu energia de rupere minima de 27 J la
+20C, gtuirea minima 35%.

3. Ce este imbatranirea otelului? Ce este ecruisarea otelului? Sa se prezinte comparativ
prin intermediul curbelor caracteristice pentru S235, respectiv S460.

Ecruisarea otelului apare atunci cnd elementul este solicitat peste limita de curgere. Aceasta
depinde de tipul de oel utilizat.
Creterea rezistenei la rupere se datoreaz fenomenului de mbtrnire, care fragilizeaz
materialul, a crui ductilitate a fost deja redus prin ecruisare i depinde de caracteristicile
metalurgice ale oelului.
Figura de mai jos prezint comparativ curbele caracteristice ale oelului, cu prezentarea
fenomenelor de ecruisare si imbatranire.

Prezentarea comparativa a ecruisrii si a imbatranirii

4. Explicai termenul de ductilitate asociat otelului structural.

Ductilitatea otelului este capacitatea lui de a se deforma plastic fara sa se rupa. Ductilitatea la
nivel de material se exprima prin urmtoarele cerine:
- raportul dintre rezistena la rupere "f
u
" i rezistena minim de curgere "f
y
" este cel puin
egala cu 1.20;
- alungirea la rupere A este cel putin egala cu 20%.
- oelurile folosite n elementele structurale cu rol disipativ trebuie sa aiba un palier de curgere
distinct, cu alungire specific la sfritul palierului de curgere, A
e
, de cel puin 1,5%.



Ac
f
u
f
y
E

Alungire specifica, [%]
A
E
f
o
r
t

u
n
i
t
a
r
,

[
N
/
m
m
2
]


Analiza globala
5. Ce sunt clasele de seciuni, care sunt parametrii care le definesc?

Calculul de rezistenta si stabilitate al structurilor din bare depinde de clasa seciunilor. Clasa
seciunii este o msura a supleei peretelui, care se exprima ca raport intre limea si grosime
acestuia. Sunt definite patru clase de seciuni:
- clasa 1: plastica, cu capacitatea de rotire plastica pentru a forma articulaii plastice
- clasa 2: plastica, fara capacitate de rotire plastica suficienta
- clasa 3: elastica
- clasa 4: elastica cu seciune redusa (efectiva sau eficace)


f
y
Moment
f
y
Moment
f
y
Moment
M
el
f
y
Moment
M
el
Model
comportare
Distributia
ef. unitare
Capacitate de rotire Clasa
1
1
1
1
1
1
1
1
Suficienta
Limitata
Nu
Nu
M
Mpl
M
Mpl
M
Mpl
M
Mpl
1
2
3
4
Momentul plastic
pe sectiunea plina
Momentul plastic
pe sectiunea plina
Momentul elastic
pe sectiunea plina
Momentul plastic
pe sectiunea efectiva
Mpl
M
pl
M
pl
M
pl
M
el
Momentul capabil elastic
M
pl
Momentul capabil plastic
M Momentul din incarcari
| Rotirea sectiunii (curbura)
| Rotirea (curbura) sectiunii necesara pentru a permite distributia eforturilor in domeniul plastic
pl
|
|
|
f
y
Moment
f
y
Moment
f
y
Moment
M
el
f
y
Moment
M
el
Model
comportare
Distributia
ef. unitare
Capacitate de rotire Clasa
1
1
1
1
1
1
1
1
Suficienta
Limitata
Nu
Nu
M
Mpl
M
Mpl
M
Mpl
M
Mpl
1
2
3
4
Momentul plastic
pe sectiunea plina
Momentul plastic
pe sectiunea plina
Momentul elastic
pe sectiunea plina
Momentul plastic
pe sectiunea efectiva
Mpl
M
pl
M
pl
M
pl
M
el
Momentul capabil elastic
M
pl
Momentul capabil plastic
M Momentul din incarcari
| Rotirea sectiunii (curbura)
| Rotirea (curbura) sectiunii necesara pentru a permite distributia eforturilor in domeniul plastic
pl
|
|
|




6. Ce este analiza globala de ordinul II? Ce se nelege prin imperfeciuni geometrice ale
elementelor (respectiv structurilor) din otel? Cum se ia in considerare in mod practic
efectul imperfeciunilor pentru analiza de ordinul II a unei structuri metalice din bare?

Analiza globala de ordinul II ia in considerare efectul formei reale deformate a structurii
asupra momentelor si forelor interne din structura. Deoarece deplasrile cauzate de
ncrcrile exterioare pot modifica rspunsul structurii i deci distribuia eforturilor interne,
este necesar evaluarea nivelului de la care aceste deplasri trebuie luate n calcul. In cazul
unei analize elastice, dac 10
cr
cr
Ed
F
F
o = < , atunci este necesara luarea in considerare a
efectelor de ordinul II (F
Ed
este ncrcarea vertical total aplicat structurii iar F
cr
este
ncrcarea critic elastic).
Imperfeciunile geometrice constau in abateri de form ale seciunilor transversale, devieri de
la rectilinitatea elementelor, devieri de la verticalitate la montaj, excentriciti n noduri, etc.
Imperfeciunea globala (abaterea de la vertical) se definete prin intermediul unghiului |,
care este dat de formula urmtoare:

0 h m
| | o o =

unde:
|
0
este valoarea de baz, |
0
= 1/200
o
h
este coeficientul de reducere aplicabil pentru nlimea h a stlpilor:
o
m
este un factor de reducere pentru numrul de stlpi dintr-un ir

7. In ce condiii se aplica un calcul plastic de ordinul I pentru analiza unei structuri
metalice? Dar un calcul plastic de ordinul II?

Calcul plastic de ordinul I poate fi aplicat n situaia n care sunt ndeplinite condiiile privind
ductilitatea materialului i a seciunilor precum i cele ce privesc simetria seciunii
elementelor n raport cu planul de ncovoiere i mpiedicarea pierderii stabilitii elementelor
comprimate i/sau ncovoiate. Calculul plastic de ordinul I impune verificarea n prealabil a
criteriului de sensibilitate la efectele de ordinul II. In cazul unei analize plastice, dac
15
cr
cr
Ed
F
F
o = < , atunci este necesara luarea in considerare a efectelor de ordinul II (F
Ed
este
ncrcarea vertical total aplicat structurii iar F
cr
este ncrcarea critic elastic).

Analiza plastic de ordinul II se aplic n condiiile analizei plastice de ordinul I, atunci cnd
criteriul de sensibilitate la efectele de ordinul II nu este ndeplinit. Pentru acest tip de analiz,
se nsumeaz condiiile de aplicare de la analiza plastic de ordinul I i analiza elastic de
ordinul II.


mbinri
8. Care sunt principalele tehnologii de sudura pe care le cunoatei? Ce tensiuni apar in
cordoanele de sudura de colt? Cum se calculeaza acestea?

a) Sudare electrica manuala cu electrozi inveliti MMA. Principiul procedeului: arcul electric
amorsat intre electrodul invelit i piesa care se sudeaz topeste materialul piesei si vrful
electrodului formnd baia topit care este protejat fat de gazele din atmosfer prin
stratul de zgur lichid i gaze rezultate din nveliul electrodului.
b) Sudare electrica in mediu de gaz protector cu electrod fuzibil MIG / MAG. Principiul
procedeului: arcul electric este amorsat ntre un electrod fuzibil, sub forma unei srme de
sudare, i piesa de sudat. Sudarea se desfoar ntr-un mediu de gaz protector.
c) Sudare electrica in mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil WIG/TIG (gazul inert -
wolfram / gazul inert - tungsten). Principiul procedeului (WIG) consta n formarea unui
arc electric ntre un electrod nefuzibil din wolfram si metalul de sudat.
d) Sudare oxiacetilenica OW. Procesul de sudare cu flacara consta n ncalzirea locala cu
ajutorul unei flacari, pna la topire, a marginilor pieselor de sudat si a metalului de adaos.
Tensiunile interne din sudura de col sunt descompuse in componente paralele i normale la
planul critic al seciunii cordonului de sudur:

Tensiuni n planul critic al sudurii de col.

Rezistena sudurii de col va fi suficient dac urmtoarele dou condiii sunt satisfcute:

,
unde:
f
u
este valoarea nominal a rezistenei de rupere la traciune a materialului piesei mai slabe din
mbinare;

w
este coeficientul de corelare.


9. Care sunt modelele de cedare pentru mbinarea cu uruburi normale din figura?
Prezentai modul in care se face verificarea.
N N
N
N


In cazul mbinrilor care lucreaz la forfecare, deplasarea relativ a pieselor mbinate este
mpiedicat de tija urubului. mbinarea cu uruburi normale din figura poate sa cedeze prin:
- forfecarea tijei urubului
- cedarea prin presiune pe gaura (plasticizare local asociat cu ovalizarea gurii)
- ruperea in seciunea neta.

Forele capabile pentru fiecare mod de cedare se determina astfel:
- Forta capabila la forfecare pentru un plan de forfecare:

in care:
- factor
- f
ub
rezistena la rupere a urubului
- A este aria tijei urubului (sau aria neta daca planul de forfecare trece prin poriunea filetat
a urubului)
-
M2
coeficient parial de siguran

- Fora capabil la presiune pe gaur:


in care
- k
1
este un factor;
- a
b
este un factor;
- f
u
este rezistena ultima a materialului
- d este diametrul nominal al urubului
- t este grosimea cea mai mic a pieselor mbinate.
-
M2
coeficient parial de siguran

- Fora capabil in arie neta:

unde:
- f
u
este rezistena ultima a materialului
- A
net
este aria neta a piesei
-
M2
este coeficient parial de siguran.

10. Ce se nelege printr-o mbinare cu uruburi de nalta rezistenta la lunecare? Dai un
exemplu si explicai.

In cazul mbinrilor cu uruburi de nalt rezisten pretensionate, care lucreaz prin frecare,
piesele care se mbin sunt strnse ntre ele ca urmare a forei de ntindere introdus n urub
printr-o strngere controlat. Transferul forelor de legtur se realizeaz prin efectul de
frecare ce ia natere ntre feele pieselor n contact.
Fora capabil a unui urub depinde de coeficientul de frecare dintre suprafeele n contact ,
i de fora de strngere indus n urub F
p.C
.
Valori factorului , pentru diferite categorii de suprafee n contact, variaza ntre 0.2 i 0.5.


Rezistena de calcul la lunecare a unui urub pretensionat din grupa 8.8 sau 10.9 se determin
prin formula:


unde:
k
s
este un coeficient dat n funcie de tipul gurilor n care sunt introduse uruburile
n este numrul suprafeelor de frecare
este coeficientul de frecare
-
M3
este coeficient parial de siguran.
- F
p,C
este fora de pretensionare de calcul


11. Care este detaliul de principiu utilizat in cazul unei mbinri de continuitate cu eclise
si uruburi a unei grinzi metalice cu inima plina?



12. Pentru mbinarea cu uruburi si placa de capt din figura, sa se prezinte componentele
mbinrii.

Calculul caracteristicilor nodurilor grind-stlp prezentat n Eurocode 3 se face pe baza
metodei componentelor. Conform acestui model, fiecare nod este mprit n trei zone care
sunt solicitate diferit:
- zona solicitat la ntindere;
- zona solicitat la compresiune;
- zona solicitat la forfecare.
Pentru cazul particular al mbinrii cu plac de capt i uruburi din figura, cu trei rnduri de
uruburi ntinse, prezentate mai sus, pentru calculul rezistenei i a rigiditii sunt considerate
urmtoarele componente:
- panoul de inim al stlpului la forfecare (1);
- inima stlpului la compresiune (2);
- elementele de ntindere pentru fiecare rnd de uruburi:
- talpa stlpului la ncovoiere (3);
- placa de capt la ncovoiere (4);
- uruburile la ntindere (5);
- inima stlpului la ntindere (6);
- inima grinzii la ntindere pentru uruburile nerigidizate (7).


(1) (2) (3) (4)


(5) (6) (7)


13. Ce se nelege prin nod semi-rigid? Dar parial rezistent?
Comportamentul la rotire al mbinrilor are un comportament intermediar ntre cele dou
cazuri limit si anume rigid si articulat. Considernd rspunsul M-F al unei mbinri, putem
distinge mai multe cazuri:
- atunci cnd toate componentele unui nod sunt suficient de rigide (ideal rigide), mbinarea
este rigid i nu exist diferene ntre rotirile de la capetele elementelor mbinate (Figura a). n
acest caz nodul se rotete ca un corp rigid;
- dac nodul nu are rigiditate la rotire, atunci elementul mbinat este considerat articulat n
acel capt (Figura b);
- pentru cazurile intermediare, n care rigiditatea nodurilor nu este infinit dar nici nul,
rezult o diferen F ntre rotirile absolute ale elementelor mbinate (Figura c). n acest
caz nodul este semi-rigid.

a) Nod rigid b) nod articulat c) Nod semi-rigid
Tipuri de noduri n funcie de rigiditatea acestora


Clasificarea nodurilor dup rigiditate

Din punct de vedere al capacitatii de rezistenta, putem avea:
- mbinri total rezistente
- parial rezistente
- imbinari articulate.
Termenul de total rezistent se refer la rezistena mbinrii n comparaie cu cea a elementului
mbinat. Daca rezistena la ncovoiere a mbinrii este mai mica dect cea a grinzii mbinate,
atunci mbinarea este ncadrat n categoria mbinrilor parial rezistente.

Mj
|
Mj.Rd
Rezisten total
Articulat
Rezisten parial
Limitele pentru rezisten

Rezistena nodului

Clasificarea nodurilor dup rezisten
Elemente
14. Se da o bara solicitata la ntindere realizata din doua platbenzi mbinate prin
suprapunere cu uruburi dispuse pe un singur rnd in axa barei. Sa se arate verificrile
acestei bare in seciunea bruta si in seciunea neta.


Verificarea barelor solicitate la ntindere se face cu relaia urmtoare:
,
1.0
Ed
t Rd
N
N
s
Ed
N : Valoarea de calcul a efortului (forei) de ntindere din aciuni;
, t Rd
N : Fora capabila (rezistenta de calcul) a barei solicitate la ntindere.

Pentru seciunile cu slbiri de tipul celei din figura, valoarea forei capabile se determina
astfel:

, , ,
min( , )
t Rd pl Rd u Rd
N N N =

In seciunea bruta:
0
,
y
pl Rd
M
Af
N

= ;
0
1.0
M
=
In dreptul gurilor de fixare:
2
,
0.9
net u
u Rd
M
A f
N

= ;
2
1.25
M
=

N N
N
N
15. Ce sunt curbele europene de flambaj? Cum se face verificarea la flambaj a unei bare
solicitata la compresiune axiala uniforma?

Calculul rezistenei barelor comprimate centric n SR EN 1993-1-1, se bazeaz pe curbele
europene de flambaj. In conformitate cu SR EN 1993-1-1, sunt folosite cinci curbe de flambaj
(a0, a, b, c si d), funcie de tipul seciunii transversale i axa principal a seciunii transversale
dup care se produce flambajul.
Valoarea de calcul a efortului de compresiune N
Ed
n fiecare seciune transversal trebuie s
satisfac urmtoarea condiie:



Pentru sectiunile de clasa 1, 2 si 3, valoarea de calcul N
c,Rd
a rezistenei seciunii transversale
la compresiune uniform se determin astfel:

Verificarea rezistentei barei la pierderea stabilitatii generale la compresiune uniforma se face
astfel:

n care:
N
Ed
este valoarea de calcul a efortului de compresiune;
N
b,Rd
este rezistena de calcul a barei comprimate la flambaj.
Pentru barele cu sectiune de clasa 1, 2 sau 3, rezistena de calcul la flambaj este egal cu:

n care este factorul de reducere pentru modul de flambaj considerat.
Valoarea trebuie calculat, innd seama de curba de flambaj corespunztoare, utiliznd
urmtoarea relaie:

n care:

in care pentru sectiunile de clasa 1, 2 sau 3:

este factor de imperfeciune;
N
cr
efort axial critic de flambaj elastic, corespunztor modului de flambaj considerat, calculat
pe baza caracteristicilor seciunii transversale brute.
Factorul de imperfeciune se considera in funcie de curba de flambaj considerat.



16. Sa se prezinte soluia constructiva pentru prinderea articulata la baza a unui stlp
realizat dintr-un profil dublu T. La ce eforturi se calculeaz buloanele de ancoraj in
acest caz ?
Prinderea articulata a stlpilor la baza se poate face cu 2 buloane de ancoraj din otel rotund si
placa de baza. In acest caz verificarea buloanelor de ancoraj se face innd cont de prezenta la
baza stlpului att a forei tietoare cat si a forei axiale (daca este de ntindere):


2 2
max max
, , t Rd v Rd
N k V
m
F F
| | | |

| |
+ s
| |
\ . \ .

in care:
3
b
f
b
i
R
k
R
=
, R
f
b
si R
i
b
sunt rezistentele materialului din bulon la ntindere si respectiv la
forfecare
F
t,Rd
este rezistenta la ntindere a bulonului
F
v,Rd
este rezistenta la forfecare a bulonului (se ia n
f
= 1)
N
max
si V
max
sunt valorile maxime ale reaciunilor la baza stlpilor (fora axiala pozitiva si
fora tietoare).
Daca fora axiala este de compresiune, verificarea se face doar la fora tietoare.


17. Sa se prezinte soluia constructiva pentru prinderea ncastrata la baza a unui stlp
realizat dintr-un profil dublu T. La ce eforturi se calculeaz buloanele de ancoraj in
acest caz ?

Rezemarea ncastrata la baza se poate face prin intermediul unor buloane de ancoraj si a unei
placi de baza rigidizata cu traverse (vezi figurile de mai jos). Alegerea dimensiunilor in plan
ale placi de baza se face astfel incat sa nu se depaseasca rezistenta betonului din cuzinetul
fundaiei. Pentru a nu transmite forele orizontale de la infrastructura la suprastructura prin
intermediul buloanelor de ancoraj, se recomanda nglobarea bazei stlpului intr-o
suprabetonare de cel puin 40 de cm sau 0.5 din inaltimea seciunii stlpului. In acest caz
buloanele de ancoraj se calculeaz doar la aciunea forei axiale si a momentului ncovoietor
de la baza stlpului.




18. Ce verificri de rezistenta si stabilitate se fac pentru inima de clasa 4 a unei grinzi?

Grinzile cu inima plina de clasa 4 se verifica luand in considerare posibilitatea ca inima sa isi
piarda local stabilitatea, adica sa voaleze.


(a)

(b) (c)
Voalarea inimilor grinzilor la diferite solicitari: (a) compresiune; (b) incovoiere; (c) forfecare

Fenomenul de voalare se produce atunci cand valorile tensiunilor ating valorile denumite
critice:

Ed cr
o o >

Ed cr
t t >
in care:
-
cr
o este rezistenta critica la compresiune
-
cr
t este rezistenta critica la forfecare
Atunci cand inimila este supusa la solicitari complexe care produc eforturi unitare o si t, este
necesar sa se ia in calcul si interactiunea lor (de exemplu interactiunea incovoire - forfecare,
interactiunea incovoire - forfecare - local). Voalarea poate fi limitata sau inhibata daca se
dispun rigidizari (rigidizari transversale, rigidizari longitudinale).
Structuri
19. Se da rigla unui cadru in forma unei grinzi cu zabrele de forma trapezoidala. Sa se
prezinte o varianta de alctuire, schema geometrica si detalierea unui nod de talpa
superioara si respectiv a unuia de talpa inferioara, in varianta sudata.

Grinzile cu zabrele se pot alctui sub diferite forme, in funcie de destinaie, incarcari,
deschidere, etc. In figura se prezint o grinda trapezoidala cu diagonale si montani.



Daca barele (tlpi, diagonale, montani) se realizeaz din doua corniere dispuse spate in spate
si solidarizate cu plcue, atunci diagonalele si montanii se prind de tlpi cu gusee si suduri
de colt, ca in figura de mai jos:


Det. A Det. B

A
B
20. Sa se prezinte sistemul de contravntuiri pentru o hala parter cu o singura deschidere
si 5 travei, cu stlpi prini articulat la baza. Justificai necesitatea dispunerii sistemului
de contravntuiri.

Halele parter cu structura metalica pot fi realizate din cadre portal avnd grinzile prinse
incastrat de stlpi si stlpii prini articulat la baza. In acest caz, stabilitatea pe direcie
transversala este asigurata prin efectul de cadru. Pentru asigurarea stabilitii pe direcie
longitudinala, se pot dispune contravntuiri verticale in perei. Pentru a asigura transmiterea
incarcarilor orizontale de la acoperi la sistemul de contravntuiri din perei, se dispun
contravntuiri in planul acoperiului in traveile ce conin contravntuiri verticale.



Daca se dispun contravantuiri verticale si in cadrele de fronton pentru cresterea rigiditatii pe
directie transversala, atunci se dispun contravantuiri in planul acoperisului care sa lege
panourile contravantuite de pe cele doua frontoane (vezi figura de mai jos).