--~

<\'~,
"\
...

.
.~.~ . ,

\.
,..,

.
~
,

.
/.

", " .'

~ . . .'
'

'

"' '

'

.,

'.

. .

."

.":,.

1D :'aofa
.

'&'~()\?effj'
~.
...
Cl
'

"
r~"
" ,.

..

< ~

1
" ,

NG ERI I
-:
,

..

.'

.'.

('-'

'

';

,'"

"

,',

-(.i
'J

),

'_ J
..

.~' fiinte
, ..,

-,

de luminiL
. .. ;',

+rnesageri, "',

~ele~ti. ,

+, '
+

.'

protecto~
.
'", 8 ,..:
",

ai 'oIl!uluJ'
~

,./
~

,
,~, ~
"

.. .\" . 1 ...'.~
jI "I j'

"

r 'y

j. -

.J'J.

',' f

t~
r
.~:

.0

~Edifura RAM'~ . . l~. ':I 1997' .

"
~,

,,0

I,.

:.-

. , ;i 't". ;,..

!'~

~.

:""

, ~ -II
~. ..IT::--'
i1 ".'/

. ,~ 1, L

~.
, ., ,~ . .'

i'lII11"

~,

'1t~~-~J:7~;'<

....

101

;..ii'~

"":...a..i.:.,

"

.'

cp, Ih/JJ/n
(:DV,UVVIV.,

Traducere: Adaptare:. Tehnoredactare:

.
.
, )

Angela Mayer Svetlana Sauciuc Roxana CUC01? Gabriel Gheorghiu

Cuvant inainte. I.

Prefata hi a doua editie. revazuta !?iimbunatatita .' --ingerii in diferite traditii religioase ,
;
~

7
9 34

II.

DionisieAreopagitul~iierarhiilecere~ti

III.

Lucifer,ngerulcazut i

IV~ Papa ~ifngerii : V. ingeriimisticilor~iai sfintilor.MU,ntele an S Angelo ~iLoreto.ingerul Fatimei~iingerul

lui Gatabandal
)
,

41 ..51

:
:

.56

VI. VII. VIII. IX.

.

ingeriiin viziunea IuiEmanuel Swedenborg .: Fiintede lumina ingerul din noi ingerii~ispiritelenaturii. RudolfSteiner ~I aventura de la Findhorn."Nolveghem

81 ..93 A 11

pe Pamant"
Interventiiangelice O.ancheta asupra ingerilor
.

118
134 145 .
,

X. XI.

XII. . Sfant~1Toma D'Aquino~ijngerul pazitor. . .. ' Un mger pentru Glorgla :

XIII. Motivulingerului in acta :

154 159 177

XIV. Doua interviuridespre ingeri. @ Copyright 1989 Editura Mediterranee Via Flaminia; 158 j 00196 Roma. Italia Toate drepturile asupra acestei editii revin Editurii RAM.

XV. Dialoguri cuingerul

XVI.

:
I

190
203

in contact cu ingerul

XVII. "Minfea bicameral''' ~i capacitate a de a-i . auzi pe zei

209
:

XVIII. n loc de concluzie, 0 poveste despre ingeri i

216

,jj'.

,.-,._"'.~.~.

~.'~.ot.

=;:.=.~,.

......

rWOOInI,

~'
"-..

Un cunoscut teolog a afirmat de curand ea din nefericire ingerii sunt 0 "categorie uitatii". in wtimul timp se vorbeste tot mai mult si cu tot mai mare interes de existenta'diavolilor, demon1lor, de ritualuri de magie neagrci,.
. vrajitorie,start

de posesiune; se scriu cfu1:i, ~ comerinte se . pe aceste teme.

Oar foarte putine persoane se ocupa de entita:tile celeste, mesagerii divini, fIintele de lumina care ne gbideaza.

entitati subtile cunoscute sub numele genericde ingeri. Nu

cu mult timp in urma, ingerii reprezentau 0 parte componenta, necontroversata a credintei noastre. Astiizi, dID 'nefericire, chiar multi teologi nu mal ofera multa a~e acestui subiect. 5i aceasta nu trebuie sa ne mire. Intr-o hime cvasi-necredinciosa si orientata'strict materialist a devenit dificil de a vorbi despre OUmllezeu sau nemurirea spiritului. Este ~i mal dificil de a aduce in discutie existenta unor fiinte subtile cum sunt ingerii, despre-care majoritatea oamen1lor sunt convin~i ca nu exista. Oar aceasta atitudine nu poate infirma ,realitatea existentei acestor f1inte,de lumina; faptul ca nu se vorbe~te aproape deloc despre ele, sau ca noi credem'sau nu in existenta lor, nu va conduce la-disparitia ingerilor. Oespre existenta lor vorbesc majoritatea traditiilor religioase ale lumii, sublinind rolul de intermediari,pe care-l au aceste flinte, intre lumea oamenilor 1?ilumea divina.
.

,..~

.-

'-

ingerii, I7inte de lumina

Testament. . . in 1781, cand a fost fondata in California 0 misiune spaniola. i s-a dat numele de Los Angeles. AsUizi cand se vorbe~te despre aceasta metropola. a treia ca millime din
. Statele

AceasHi experienta a cxistentei fiintelor dc.lumina. care au ghidat intotdeuna oamenii esteconsemnata inca din Vechiul

Unite. aproape ntmeni nu reaIizeaza ca acest ora~

se nume~te "ora~ul ingerilor", AClim ar parea aproape de neconceput sa Ii se dedice ~i o'singura strada. Dar cu mull limp inainte lucr.urile stateau aItfel. Portah.J.rileerau decorate cu ingeri, oamenii construiau biserici ~i.capelein cinstea lor, urmarind sa exprime in imagini frumusetea. gloria ~i

r!AR{nta a doaa Ia
edi!i~ ilYI9ll5oai)t ~a

puterile lor supranaturale.

/'

. Dincolo de indiferenta generala. chiar ~i in zilele noastre din timp in limp se ridica voci care dore~c sa ne reaminteasca de existenta ingerilor; voci sporadice, dar pentru aceasta nu mai putin importante. Aceste voci apartin unor oameni care s-au convins de ghidarea ~i protectia aces tor fiinte, de ajutorul pe care ni-I ofera ca sa ne desavar~im. oameni care au trait inefabile "experiente angeIice". De ce sa nu adunam toate aceste marturii ale t~aditiilor.sau ale diferitelor persoane care prin puritalea ~i aspiratia lor au trait aceste inefabile ":experiente angeIice"? De ce sa hu Ie .oferim atentiei cititorilor'rio~tri, care inca nutresc nostalgia comunicarii cu' ingerii ~i nu au nici 0

De la ap~ritia primei editii (octombrie 1989).,lucrarea mea intitulata "Ingerii" a calatorit mult. Ea a fost tradusa ~i pubIicata in mai m4lte tari. cum ar fi Gemania. Olanda, Statele Unite ~i de curand in Franta. . .

curiozitate legata deJumea demonilor?

$i cat de mult mi-am dorit sa reu~esc sa ,scriu aceasta carte. Bineinteles, rara a avea pretentia de a face afirmari definitive; doar Cl~imensa dorinta de a prezenta cat mai obiectiv iI~fomlatiilegate de acest subiett. informatii pe marginea carora merita cu prisosinta sa meditam cu totii. . Mie personal. in aceasta epoca in care foarte multi oameni
se ocupa de existenta demonilor. experienta acestor "intalniri angelice" mi-a oferit pace.. multumire ~i imens de multa bucurie.

COIIiparativ cu acum cativa ani, astazi se vorbe~te mult ma,i Iiber despre acest subiect, astfel ca simt ca pot povesti 0 exp_erienta,pe care pana acum nu am avut curajul sa 0 scriu. In unpa muncii pe care am depus-o pentru aceasta carte ~i a.tuturor iriformatiilor pe care Ie-am cules, .am descoperit ca nu eram nici prima, nici singura persoana care a avut asemenea experiente. De~i au trecut cateva decenii. aceste am.intiriinca imi sunt foarte vii~i cu siguranta sunt responsapile pentn.1 interesul pe care I-am manifestat rata de tot ceea ce este. misterios si insolit si bineinteles . .. .
'

~"of"(li}

iowttj

pentru lumea ingerilor ~i tot ceea ce 0 priv~te. Aveam trei sau patru ani ~i era in timp de razboi. Eram un copil destul de fricos, obi~nuita sa fiu sculata brusc din somn in miezul noptii. atunci cand erau alarme. pentru a fi dusa in refugiu. Din acest motiv adormeam destul de greu. intr-o noapte. m-am trezit brusc ~i prin intunericul din casa am zarit spr~ capatul patu~ui ca un (el de claritat~ luminoasa. M-am sculat in ~ezut. ca sa vad mai bine ~i am observat in acea lumina difu.za 0 figura: un tanar imbracat intr-o tunica. alba. cu panlllung. castaniu, cu ochi mari ~i patrunzatori ca(e ma privea cu multa dragoste. Nu mi-a

--

-----

.
8 ingerii, fiintede lumina

fost nici 0 c1ipa frica ~i pentru un limp, pe care nu pot sa-l estimez, posibil cateva minute,- am, ramas privind plina de incantare fiinta din fata mea, care Imi transmitea 0 stare de profunda pace ~i siguranta.
" ,

Dupa aceea, aparitia a inceput parca sa se evapore ~i candcasa a fost cuprinsa dmnou de intuneric m-am lungit in pat ~i dupa 0 scurta perioada de timp am adomiit,
senina ~i lini~tita.
"

Nu am avut, repet, nici cea _ mai mica senzatie de teama, dorinta de a ma refugia repede in patul bunicii, cum adeseori faceam ori de cate oIj simteam nevoie de protectie. Bunica a continuat sa doarma lini~tita fua sa ~tie ceea ce se petrecuse.
' ,

.1~.
ingerul lui Cain, d~ Luigi c imbracat in alb '~i invaIuit in se adreseaza spectatorilor cu aceste
, ,

in d;{eAiLetUuti(u u:'Wioitde

Nu am povestit nimanui ceea ce am vazut, dar m-am intrebat de nenumarate ori ce a fost. Un inger, posibil, d~r nuavea aripi. Mes~ul pe care I-am primit era de protectie, de sigur~ta stare care m-a insotit pretutindeni de atunci inainte. Intreaga mea familie a fost protejata pe toata durata
_

cuvinte pline de ihsp,iratie:"Oameni botezaji, plecati-va

urechea.Eu
_

I]
.

n prologul lumina

dramei

Santucci, un inger

razboiului.

,',

sunt un inger. Ce sunt ingerii? l~i aminte~te

- acest

' N;;a cum, am maiafirmat deja,aparitia acelei fiinte luminoase din copilane m-a determinat sa scriu aceasta carte ~i sa culeg tara oboseala cat mai multeinformatii despre
domeniu.,
'

Aceasta carte se dore~te i fi un pmagiu adus acelui tanar imbracat in alb ~i inconjurat de lumina, care mi-a aput cand eram un copil ~i care mi":a transformat intreaga viata, neincetclnd nici 0 c1ipa sa-mi fie alaturi.

-lOaofa

cgiovetti

'

iulie 1993

vreunuI' q.intre voi? Eu inteleg gandurile voasye. Nu" nu toat.e lucrurile acestea, nu doar aceste lucruri... Tu te-ai gandit la mama tat $i tu la copilul tau mort. Voi la' 0 piesa muzicala, tu la 0 fotografie pe care oai la capul patului. Dar majoritatea nu syportamcsa ~tim ca altcineva ar,putea sa ne cu~oasca gandurile '~i ca exista cineva, care este aptoape de noi in permanenta, oriunde ne-am afla. ...Dar trebuie sa iIitelegeti ca noi suntem alaturi de voi, botezatilor, de cand a'fost creata lumea de catre Dumnezeu, in permanenta. Fara sa ne permitem 0 pauza pentru distractie sau 0 vacanta." . In realit.3.te, ingerii sunt permanent alaturi de noi intotdeauna 1?in orice situatie 1?i u doar alatuI1 de f1intele i n botezate, ci de tot! oamenii, indiferent carei religii ii aPartm. Rolullor de intermediari intre cer ~i pamant; de mesageri ai lul Dumnezeu ~i de protectori ai oamenilor este
mentionat intermediul in nenutnarate descrierilor traditii.
' '

De~i mai a1esin cazul traditiiIor monoteiste regasim ~xistenta ingerilor a~a cumii cunoa~tem noi astazi prin
care au ajuns pana la noi ~l alte ,

---

-' .---

"

.
10 ingerii, fijnte de lumina Paola Oiovelti
II

religii ~j milologii vorbesedespre existen~a unor fiin~e supranaturale a diror rol este asemanator eu cel al ingerilor; de a ghida. proteja ~i incuraja fiintele umane. ingerii sunt 1lin~ede lumina care intermediaza contactul dintre sacru ~i profan. dintre cer 1?ipamant, dintre

Oumnezeu 1?iom - ingerii protectori, ingeri ai. vieti1 $i ai mortii. . Studiind inceputurile religioase ale. popoarelor Pamantului gasim vorbinqu-se 1?idespre spiritele naturii, a pamantului,. apei, focului, aerului, despre stapanii fenomenelor nat4rale 1?idespre demonii, care incarneaza . principiul raului. in cazul religiilor politeiste, linia de demarcatie dintre creaturile supranaturale ~i divinitate este. neclara, in limp ce in cazul religiilor monoteiste este foarte neta 1?i

evidenta. . Numeroasele marturii literaie'1?i religioase legate de lumea angelica nu conduc, pe cel care studiaza acest domeniu, la informatii care sa ateste influenta reciproca pe care au avut-o una asupra celeilalte diferitele religii 1?i traditii ale popoarelor iJ?legatura cu aparitia ideei'de inger; clara apare doar experienta comuna care sta la baza t!-lturor traditiilor chiar pana in zilele noastre. . . Primele dovezi ale credintei .in existenta ingerilor Ie
_

avem chiar din timpurile aSiro-babilonienildr, unde fiecare zeitate avea 1?iemisarul ei; aceste~ erau fiinte inaripate care strabateau cerul pentru a ajunge pe Pamant, avand deci rolul de mesageri ai zeitatilor. Exista 1?icredinta ca fiecare fiinta are d divinitate protectoare: fiinte subtile c.u puteri paranormale care .sunt un fel de ambasadori ai oamenilor pe langa zeitati, dar care il abandonau.daca se . comporta urat, iertandu-l daca se indrepta. in Persia, gasim 0 lume spirituala divizata in doua mari sectoare (opuse unaceleilalte): prineipiul binelui 1?i al raului. Principiul binelui este slujit de 0 clasa de fiinte divine. numite "Fravashl', care din multe puncte de vedere ne reamintesc de ingeri. Fiecare om are 0 astfel de fiinta divina, care i1protejeaza 1?icare il ajuta sa lupte impotriva influentelor demoniace.

$i in traclitia Extremului Orient regc1sim atestaUi existenta fiintelor an,gelice 1?i emoniaee, care formeaza 0 d vasta 1?icomplexa cosmogonie. Cat prive~te India, de exeinplu, inca 1?iin ziua de astazi dupa 30 de secole de traditie Vedantica, Universul este conceput ca olerarhie de 'forte de toate tipurile, permanent in actiune, care ~ca sunt venerate de multi oameni credincio1?i. Ca marturie sta !?ibogata iconografie care acopera templele indiene. Alaturi de numero!?i zei 1?izeite, regasim 0 multitudine indescriptibila de zeitati secundare, ingeri 1?idemoni, spirite ale n.aturii, divinitap ale aerului, mot11?tri pamantului. In literatura hindusa gasim nenumarate povestiri despre continua lupta dintre ingeri 1?idemoni. Atat budismul cat ~i brahmanismul, Care au ajuns pana in Tibet, Java 1?iCambogia, consemneaza existenta a numeroase creaturi subtile care sunt prieteni ai omului . ~icare se opun raului'1?i tuturor fiintelor orientate negativ. In Birmania 1?i akistan se vorbe1?tedespre existenta unor P entitati numite "nats', care traiesc in interiorul fiintei umane; eiconsidera ca exista un numar infinit de astlel de fiinte. avand diferite misiuni. Prezenta lor, care uneori poate fi observata.' este in general benefica, dar pentru a mentine protectia lor se cOllsidera ca este necesara executarea cu consecventa a anumitor ritualuri special c.onsacrate acestor fiinte. Exista 1?i"nats' malefici. Tuturor a.cestor entitati li se atribuie anumite atribute umane, care pot fi pozitive sau negative. Putem spune ca mai ales in traditia Extremului Orient dar 1?i n i traditia occidentala, .regasimprezenta ingerului protector. . Cuvantul inger (angel) deriva din termenul grec
aggelos, care inseamna "mesaget" 1?icare s-a transmis ulterior limbilor de provenienta latina sub forma de angelos. Oar in Grecia antica termenul" avea 0 conotatie mai

~~~)
"f~t~il~
'.
;<.,t'l~i1~

>

,,;.'.,

1-:1

limitata, indicand zeitatile protectoare ale defu;1ctilor: .

Ermete, care era ghidul 1?iArtemide. zeitatea infernului, !?i Zeus (numit agazos aggelos, adica Olinger bun"), zeul . supremo in mitologia greadi !?iin special in celebrele poeme

homerice, gasim zeitati care au functii foarte asemanatoa.re

'

--

----

~
I I

12

ingerii;

{j;nle.

de lumina

Paola Qio vetti

13

$i in momentul trecerii lui prin Feaci ~i apoi prin tara cic1opilor. Ulis<reste permanent con~tient de ajutor'ul pe care-l prim~te din partea unei zeitati protectoare., $i cand in final ajunge sa pa~easca pe taramul Itacai $i se ~me ca nu va reu~i sa-i infranga. pe numero~i sa-i adversari. inca 0 data Atena- il incurajeaza ~i-l conduce . cafre victoria finala.: $i daca vOlnlua in discupe ~ifiiozofiiGreciei Antice. in scrierile lui Platon gasim foarte rn.ulte referiri legate de existenta unor fiinte care intermediaza ,dialogul dintre cer ,~i pamant. Printre ace~tia P'!tem aminti ~i de Eros. acel ,semizeu al miturilor antice. In Symposion gasim referiri la diferitele aventuriale lui Eros:"Misiunea sa consta In a traduce ~i prezenta zeilor doleantele oamenilor.~i oamenilor mesajele. care vin de la zei: p"ede 0 parte rugamintile ~i
ofertele unora ~i pe de alta part~ ordinele ~i acceptarile
.

celorlalti. "

ingerilor din traditia noastra. De exemplu. Atena. in primul Cantec din Iliada. actioneaza ~i-l protejeaza pe Ahile intr-o maniera care se aseamana foarte mult cu modul de a actiona al ingerului din traditia cre~tina. Ea este Vizibila numai pentru Ahile ~i il sfatuie~te in timpulluptei sale cu Agamemnon. Dar ~i Agamemnon p~me~te ajutor divin: in vis ii apare Nestor. care_ se autodefine~te ca fiind "mesagerullui Z~us" ~i ii spune ca are sarcina sa-i dea anumte sfaturi. In cantecul numaruI 24 ~i Iride. zeita curcubeului. care il consola pe batranul rege Priam in timp ce acesta dep1cihgea moartea fiului sau EUore. era mesagera lui Zeus. In Odiseea. Ulise este de mai multe ori salvat de Zeus. parintele tuturor zeitatilor. prin intermediul Atenei sau a inaripatului Ermete. Ermete este cel care il'ajuta sa scape de fascinatia cantecului nimfei Calipso ~i tot el este acela care 0 anunta pe ni.mfa decizia zeilor tie a-i reda libertatea lui Ulise.' '
.,

--

-~

-~

-----~

......

14

ingerii, fiinte de lumina

Pavia Oiovetti

15

Prin intermedin1 eIementului "demoniac", considerat drept supranatural ~i imortal, se manifestaspune Platon-arta sacerdotilor, Cll referiri la ,sacrificii, rituahlri, profe~ii, magie. "De fapt zeii", continua textul, "nu trateaza direct cu oamenii, ci acest dialog'intre zei ~i oameni se realizeaza prin intermediari, care vegheaza fiintele umane. $i ace~ti demoni ~i spirite ale naturii sunt numerosi si de multe feluri, iar unul dintre acestia este si Eros." . . , . '. De~i termenul inger nu apare inca, rolul de intermediari ihtre zei ~i oameni al acestor creaturi este foarte bine definit. La fel ~i Socrate, dialogheaza adeseori C1,.1 vocea interioara pe care 0 nume~te daimonion ~i care-l acompaniaza neincetat intreaga viata. Aceasta voce se afla la mijlocul drumului intre ingerul pazitor ~i cQn~tiinta. "Aceasta voce interioara m-a urmat permanent din frageda pruneie ~is-a facut auzita de fieearedata cand trebuia sa iau 0 decizie importanta, iar mesajul ei este atat de clar ~i puternie ineal este sufieient ea sa ma convinga." (Apologia 31 d.) Multe din elementele despre care am discutat ~i in special cele care au derivat din traditia asiro-babilonienilor ~i a per~ilor, se regasesc ~i in religi<;l braica, care concepe e existenta unui unic Dumnezeu 'care. exista in ceruri inconjurat de catre un cortegiu de ingeri, care reprezinta mini~tri ~i mesagerii saL . Atat iudaismul cat ~i cre~tinismul prezinta 0 baza comuna, Vechiul Testament ~i la acesta YOmface referiri in continuare. . Oar inainte de a ne dedica atentia textelor sacre ale traditiei noa~tre, ne yom referi la pre~enta ingerilor in religia islamica, asupra caruia Vechiul Testament a avut totu~i 0 influenta destul de mare. Considerandu.:se succesorii lui Ismael, ismaelitii, 0 secta islamica ce,.l recunoa~te ea profet salvator pe Aga Khan, face referiri la un eveniment despre care se vorbe~te ~iin Geneza, ih
'

na~terea lui Isaac, Sara ii cere lui Abraham sa 0 izgoneasca pe roaba e,gipteanca A,gar, care ii nascuse lui Abraham un fiu, pe nume Ismael. Abraham nu dore~te sa 0 izgoneasca, dar Dumnezeu il sfatuie~te sa 0 asculte pe Sar~, pentru ~a numai eei din Isaac vor fi unna~ii luL Atunci s~a sculat Abraham dis-de-dimineata,:a luat o paine ~i un burduf cu apa 1?iIe-a dat Agarei, dupa care i-a spus ca trebuie sa pIece. Agara s-a indreptat spre de~ertul Beer-$eba. Cand s-a terminat apa pentru copit, Dumnezeu a intervenit prin intermediul unui inger:"$i a auzit Dumnezeu glasul copilului din Iocul unde era ~i . .ingerul lui Dumnezeu a strigat din cer catre Agar ~i a zis:Ce este Agar? Nu te teme, ca a auzit Dumnezeu glasul copilului din'locul unde este! Scoala, ridica copilul ~i-l tine de mana, caci am sa fac din el un popor mare h)Atunci' i-a deschis Dumnezeu ochii ~i a vazut 0 fantana .cu apa..."(Geneza cap.21, 17) . ~ Astfel ca, ismaelitii se considera urmasii lui Ismael. celui caruia Dumnezeu' insu~i i-a prezis ca Ii va face un mare popor. in Coran, adeseori este citata prezenta ingerilor ~i a arhanghelilor, in mod special a ar~anghelilor Mihael ~i Gabriel. De exemplu, in prima viziune a profetului Mohamed (610 d.C.) ii apare in vis ingerul Gabriel. $i' moartea profetuluieste-dupa traditie-insotita de prezenta ingerilor. Cand Mohamed era pe moarte, a avut o viziune: un cor de Ingeri au umplut casa, iluminand-o cu 0 lumiha divina. Atunc~ ingerul mortii s-a apropiat de Mohamed, cerandu-i permisiunea sa ii cond\,1ca sufletul
,

"

in taramul de di!lcolo. Traditia sIJUne eel Mohamed a

capitolur 21.

'

Lui Abraham i-a daruit batrana sa sotie, in mod miraculos un fiu, pe care I-a numit Isaac. Oar dupa

consimtit, rugandu-l insa pe inger sa~~i indeplineasca cat mai rapid opera. . Nu ~tim prin intermediul caror izvoare Mohamed a avut acces la traditia ebraicel ~i cre~tina; sigur este ca a fost influentat de ambele tiaditii. Chiar ~i rolul pe care-l au ingerii in Islam este asemanator eu cel al ingerilor din Sfanta Scriptura; 'ingerii se afla in jurul tronului lui Allah, Jiind creati de respiratia acestuia, preamarindu-f ~i cerandu-i iertare pentru pacatele oamenilor avand astfel

'.

16

ingeriL fiinte de lumina

Paola Qiovetti

17

rolul de intermediari. similar eu eel din traditia 'cre~timl.

Apoi. descoperim 0 vasta $i fascinanta doctrina legata de lmp.ea ingerilor inoperele ilustrului filozof.,..poet ~i teolog A0cenna. care a trait in Persia intre anii 9801037. El vorbe~te despre 0 dubla cosmogonie: ceruri invizibile (subtile) care inconjoadi cerurile vizibile. ale astronomiei ~i ale fizicii celeste; despre inteIigenta ihgerilor care dau na~tere.la Universul cunoscut. Avicenna citeaza deseori prezenta arhanghelului Gab~el. ca fiind ipgerul umanitatii ~i a arha~ghelului' Mihael. ca fiin~ ingerul profetilor. Fiinte inaripate. intermediari intre 'cer !?ipamant. acompaniaza !?i scrierilemisticilor Sufiti. viziunile !?amanilor. legendele indienilor americani!?i cum amvazut

Astfel ca. in conduzie. putem spune fara sa ne temem ca gre~im ca nu exista religie a Terrei care sa nu fi vorbit despre prezenta ~i rolul ingerilor. ~

deja.

hinduismul

!?i budismul.'

intelepciune !?i fantastica putere creatoare a lui Dumnezeu. Leifel. cu si~uranta ca exista 0 ierarhie divina care se afla intre noi !?iTronul Creatorului Divin, aceste fiinte intermediare. fiind ingerii: spirite pure, inteligente creatoare. vointe integrate in Vointa DiV'in~L)) in Gen~za regasim adeseori preze~ta ingerilor. Prima lor. aparitieeste in c~pit6IuI3.23,,24:"De aceea, I-a. scos Domnul Dumnezeu din gradina din. Eden, ca sa lucreze pamantul. din care fusese luat. ~iizgonind' pe Adam. .l-a a1?ezat in preajma gradinii celei din Eden 1?ia pus heruvimi 1?isabie de flacara valvaitoare, sa pazeasca drumul catre pomt.il vietti." . In capitolul16. regasimpovestea lui Ismael, pe care deja am 'expus-o in legatura cu traditia islamica !?i eu originea ismaelitilor. Sara. care nu 'avusese copiii, ii sugereaza sotului ei. Abraham,. sa se unease a cu roaba' lor egiptea:flca. pe nume Agar. pentru a avea copii. Agar
~

//71flCtii in rfdli,cl :];"j{fbllwnt

conturata. care sa ne ofere un sistem dogmatic . legat de lume~ ingerilor. informatli asupra naturii lor ~i'a raportului -lor cu Dumnezeu. Dar transpare ferm
,

II
.

n Vechiul Testament'nu

'sta 0 angeOlogie bine efG

"

convingerea ea Dumnezeu stabi1e!?telegaturi ell oamenii

prin intermediul mesagerilor sai., Evreii din vechime erau ferm convin!?i ca Dumnezeu se serve!?te de ingeri pentru' ca sa ghideze'!?i coordoneze intreaga lume. Deci ingerii ocupa gradinile intermediare care se afla pe scala dintre om ~i Dumnezeu. Pentru a folosi frumoasele cuvinte ale lui Giuseppe Del Ton: - Natura nu face sarituri. rntre protozoare 1?ifiintele
umane exista 0 intreaga ierarhie de, fiinte. crescand in armonie !?icomplexitate. avand un numar infinit de forme 1?i functii. astfel noi putand admira extraordinara

1.,.

"

'

......

18

ingerii,. fiinte de lumina

Paola Qiovetti

19

ramane insarcinata 1?idin acest moment incepe sa 0 dispretuiasca pe Sara,ca urmare aceasta 0 va trata rau pe

nu na1?ti, dar vei. zamisli ~i vei na1?te un fiu...pentru ca pruncul acesta va incepe sa izbaveasca pe Israel din mana

Agar,~carein final se hotare1?tesa fuga.

Iii

In continuare citim in Genezii (cap. 16,7):"~i a gasit-o ingeru! Domnului la un izvor de apa ~ pustiu 1?ii-a spus:" Intoarce-te la stapana ta 1?i upune-te! ...Voi inmulti s pe unna~ii tai foarte tare, mcat nu se vor mooputea numara din pricina multimii". ~i in continuare i-a spus:"lata, tu 00 ramas grea ~i vei na1?teun fiu ~i-ivei pune numele Ismael. pentru ca a auzit DQmnul suferinta ta." in capitolulI8, Abraham este vizitat de trei ingeri, care printre altele 11antmta-ca sotia sa, Sara, care era sterila 1?i oarte batrana (peste 90 de ani) va avea 1,lncopil f pe care trebuie sa-l numeasca Isaac. $i cand Dumnezeu 11 testeaza pe Abraham, cerandu-i sa-i jertfeasca pe Wlicul sau fiu, din nou un Inger apare ~i-i spune:"Sa nu-ti ridici mana asupracopilului, nici sa-i faci vreun rau, ca acum cunosc ca crezi in Dutnnezeu ~i ca pentru EI n-OOcruta nici pe singurul fiu al tau."(Geneza cap.22,II) in continuare,' regasim tot in Vechiul Testament visullui lacob, lega,t de scara cereasca:"$i a visat ca era 0 scara, sprijinita pe pamant, iar cu varful atingea cerul; iar ingerii lui Dumnezeu se suiau '1?ise pogorau pe ea."(Gen~za 28, 12) Un a1tmo.ment in care regasim prezenta ingerilor este lupta dintre lacob ~i Inger (Geneza cap.32,25); ~ub fonna un~i "pare c\e foc" i se arata ingerul lui Moise:"1 s-a aratat ingerul Domnului intr-o para de foc, care ie~adintr-un rug; ~i a v~ut ca rugul ardea, dar . nu se mistuia." (Exod cap.3,4) in Cartea Judeciitorilor un Inger anunta 0 noua na~tere miraculoasa: cea a eroului Samson. lata aceasta poveste biblica pe scurt: datorita faptului ca fiii lui Israel au avut in ochiii lui Dumnezeu un comportament unit, Acesta i-a dat pentru patruzeci de ani pe mana Filistenilor. Samson era destinat de Dumnezeu ca dupa ac~asta perioada de timp sa-1?ielibereze poporul. .
,

"

Filistenilor."))

Femeia merge la barbatul ei 1?iIi poveste~te ca a intalnit un om care semana cu un Inger a Iui Dumnezeu ~i care a anuntat-o faptul ca va fi gravida. Atunci Mano~ 11 roaga pe Dumnezeu sa-l trimita din nou pe omul Lui ca sa-1 invete ce sa faca cu noul nascut. ingerul se intoarce ~i Ii da numeroase indicatii legate de copil1?i-i sfatuie~te. sa sacrifice un ied pentru a sarbatori eyenimentul. lar in fmal:"Cand a inceput sa se inalte flacara de la jertfelnic spre cer, ingerul Domnului s-a ridicat C).lflacara de pe
jertfelnic..."
. . .

Era insain vremea aceea un om...cu numele Manoe ~i femeia h.1iera stearpa 1?inu na1?tea. Odata insa s-a aratat ingerul Domnului femeji 1?ii-a zis:"Iata tt! e1?ti stearpa 1?i

Ulterior, ingerul nu Ie moo apare lui Manoe ~i sopei sale, dar ceea ce le-a spus se impline1?te. A~a cum c1ar se observa diI1 cele spuse mai sus, ingerul avea 0 infati~are urbana,. dar avea a~a 0 maretie 1?iera transfigurat de 0 lumina supranaturala atcit de puternic, incat sotia Iui Manoe a intuit imediat adevarata sa natura. De natura angelica a interlocutorului sau, Manoe se convinge numOO cand 11vede ascensionand spre cer, odata eu flacara care . se inalta de pe jertfelnic. Tot un inger il ajuta pe profetul Ilie in fuga sa prin de~ert: Jarel s-a d.us moo departe in ptistiu, cale de 0 Z}~i s-a a~ezat sub un ienupar ~ii~iruga moartea, zjdicand:"Imi ajunge acum, Doamne! la-mi sufletul ~a nu sunt eu moo bun decat panntii mei)' ~i s-a cu1cat ~i a adonnit acolo sub ienupar. $i iata un inger I-a atins ~i i-a zis:"Scoala de mananca ~i bea!" $i a cautat Ilie ~i iata, Ia capatciiuIIui, 0 turta coapta in vatra ~i un urcior cu apa. $i a mancat ~i a baut si a adonnit din nou. Dar ingerul Domnului s-a intors.a doua oarci, I-a atins ~i i-a spus:"Scoala de'mananca . ~i bea, ca Iunga-tf este calea!" $i s-a sculat Hie~i-a'niancat si a bciut si. intarindu-se cu acea mancare. a mers patruz~ci de zile 1?i atruzeci de noptf...(III egi,cap. 19,4-8) p R In Ccp-tea Jui [saia (cap. 6. 1-7). este descrisa misiunea profetica a Iui IsOOa: in anul mortii regelui Ozia, am vazut pe Domnul stand pe un scaun inalt ~i rbaret ~i poalele hainelor Lui umpleau templul. Serafimi stateau

.......

20 ~i

i(1gerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

21

1' 11

inaintea Lui, fieacare avand cate 1?ase t;Uipi: eu doua i1?i acopereau fetele, cudoua picioarele, cu'dOtHi zburau. '$i strigau unul ditre altul, zicand:"Sfant, sfant, sfant este Domnul, plin este tot pamantul de slava Lui!." Din pricina acestor strigate, portile se zguduiau din tatanele lor, iar templul s-a umplut de fum. $i am zis: 'Vai mie, sunt pierdut! SUJ;ltom cu buzele spurcate 1?i ocuiesc in.mijlocul l unui popor cu buze necurate. $i pe Domnul L-am vazut cu ochii mei!" Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine, avand in mana sa un carbune, pe eare-l luase Cll c1e1?teIede pe jertfelhic. '$i I-a apropiat de gura mea 1?ia zis: "lata, s-a atins de buzele tale '1?1faradelegile s-au curatat. " (Isaia, cap.6, 1-7) Un aU episod legat de existenta ingeril~r il regasim . ill cartea lui Daniel. Trei tineri, care refuza sa slujeasca zeilor regelui Nabucodonosor, sunt atunc~ti intr-un cuptor, dar suntprotejati de Dumnezeu: Regele...grfue1?te sfetnicilor sfu:"Oare, nu am aruncat noi trei barbati legati in mijlocul cuptorului cu foc arzator?..Iata, eu vappatru. barbati dezlegati, umbland prin mijlocul. cuptorului, nevatamati, iar celui de-al patrulea, cti fata unuia dintre
','

este cel care-i e:xplica lui Daniel viziunea sa:$i cand eu, Daniel, . am vazut vedenia 1?im-am straduit sa 0 inteleg, iata ea atunci a stat cineva inaintea mea cu' chip de om. . .Am auzit un gIas de om care :gtriga 1?ispunea: "G,avrile talcuie1?te celui de acolo vedenial" $i el a venit unde eram eu 1?icand se apropia m"am irispfumantat 1?i am cazut 'cu fata la pamant. (Daniel cap.
8, 1~1~
. .

in continuare gasim 1?i umele arhann ghelului Mihail:"$i miam ridicat ochii 1?iia~ un om imbracat in ye1?minte de in, iar coapsele incinse cuaur.
cutat 1?ide pret. ~pul lui ca si crisolitul si fata lui ca.fuIgerul, jar oc11n lui ca fladirQe d~. foc, bratele 1?ipicioarele lui

'

fill zeilor." Regele da ordin sa se deschida cuptorul, de unde tinerii ies vii 1?inevatamati, fapt care-l determina pe rege!sa spuna:"Binecuvantat sa fi~ Dumnezeullor, care a trimis pe mgerul sau 1?ia'izbavit pe servii Sfu, care i1?i pusesera'nadejdea in EI1?icare au calcat porunca regelui 1?i1?i-au dat trupurile lor ca sa nu slujeasca 1?isa nu se
inchine altor dumnezei cap.3, 24-29) . decat Dumnezeului lor.."))(Daniel

'.

Regele Darius, cel care I-a urmat la tron pe regele Nabucodonosor, n arunca pe Daniella groapa cu lei, unde ramane toata noaptea; dis-de-dimineata se duce sa vada daca Dumnezeullui I-a ajutat sa scape; dupa ce-l striga, Daniel ii raspunde: "Dumnezeu' q trimis pe ingerul Sau 1?i a astupat gura leilor, 1?iei nu mi-au facut nici' un rau, pentru ca am fost gas it nevinovat inaintea Li..." (Daniel 6,22) In Cartea lui Daniel gasim pentru prima data vorbindu-se de un inger care are un nume: Gabriel. El

straluceau ca arama lustrui1A ~i'sunetul c\,lvintelor lui ca vuietul unei multimi." (Daniel cap. 10,5) $i el a spus:"irigerul pcIzitor al Persiei mi-a stat impotriv.a douazeci 1?iuna de zil~, dar iam di' Mihail, cel dintai dinire ingerii pazitori, a venit 1?im-a ajutat... $i am venit ca s~-ti fac cunoscut ce se va intampla \poporului tau la sfar1?itulzilelor."))(Daniel cap. 10, 12-14) Tanayul Tobia este acompaniat '1?iprotejat de;-a lungul periculoasei sale calatorii de arhanghelul Rafael:'~$i , s-a dus Tobia sa caute omul si s-a intaInit cu Rafael. Acesta era inger, dar Tobia. nu 1?tia."(Tobia cap. 5, 4) ingerul ii spune ca 1?tiedrumurile 1?ipoate sa-l ~soteasca 1?1 sa-l ghideze de-a lungul intregului sau drum.. InaiIite de a pami ,la drum el 0 consoleaza pe mama lui Tobia, care plangea,
'. '

~_...

22

ingerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

23

spunandu-i sa fie lini1?titaca fiul ei se.va intoarce sanatos ~i intreg pentru ca un Inger al lui Dumnezeu il va insoti

tot druinul.
.

'.'

in acest feI, in Vechiul Testament sunt prezenti 1?i

numiti toti cei trei arhangheli: Mihail, Gabriel1?i Rafael.. ingerii din Vechiul Testament au aspect uman, mananca 1?ibeau la fel ca oamenii 1?inu au intotdeauna aripi.
.

in lucrarea "Dicponarul fllozoflc', Voltaire declara legat

t,'

de aspectul corpor:a1 al ingerilor din Vechiul Testament: "Ac,e1?tiingeri prezinta un corp material format dintr-o materie eterata, avand aripi pe spate, la fel cum Mercur avea aripi ,Ie picioare; uneori i1?iascundeau aripile sub

toti nelegiuitii de toate faptele nelegiuirii lor, in care au tacut faradelege, ~i de' toate cuvintele de ocara pe care ei, pacato1?i, netematori de Dumnezeu, Ie-au rostit impotriva Lui." Este evidenta stransa legatura literara 1?ideologica i dintre Noul Testament 1?i Cartea lui Enoch, de1?i imediat dupa descopetirea ei 0 parte a preotimij au considerat ca este 0 lucrare' a fariseilor, un' numar mare depreoti continua sa 0 citeze. . . Aceasta lucrare se ocupa de ingeri 1?i ste 0 autentica e mina de informatH;, se ,poate spune ca aceasta carte prezinta 0 angeologie clar dezvoltata, 0 adevarata doctrina

imbracaminte. " $i tot el adauga ca:"Nu se 1?tie precizie unde st.u, cu ingerH, daca in aer, in gol (vid) sau pe elite planete. Dumnezeu nu dore1?te ca noi sa 1?timaceasta."
. . ,

~
,CD 7j(ulea . Ifli <;(:' ti'/LOCh
,

a ingerilor. ~ Chiar de la inceputul cfu-tii. utorul vorbe1?tedespre a fapturi inaripate, mesageri divini, afirmand ca 1?tie de existenta lor atunci cand serie:"Acesta este cel pe care mi I-au aratat ingerii; am ascultat tot ce mi s-a spus 1?iam notat totuI, nu pentru aceasta generatie, ci pentru. cea care va sa vina, generatia viitoare." Dar capitolul cel mai important este capitolul1?ase, denumit 1?i Cartea celor vigilen ti: aceasta trebuie consi~erata una dintre cele mai vechi informat,ii legate de existenta ingerilor 'cazuti. Va voi oferi cateva citate din
,

artea lui Enoch :face parte din Evanghelile consi" ~ derate apocrife)),nurne dat inca din vechime de catre biserica scrierilor care provin din ambianta iudaica, fiind legate de istoria originii c;re1?tinismului, dar ~are nu sunt ipcluse in canon. In vechime, cu trecerea' timpului aceste scrieri au fost uitate sau-chiar pierdute 1?i nu au fost redescoperite dedit recent. 0 astfel de lucrare este Cartea lui Enoch care a fost regasita de abia la finalul secolului 18 in ni1?temanus crise etiopiene. Aceasta carte este de 6 foarte mare importanta )
_
'

acest tex:t:<;$i intamplat ca numaruI oamenilora crescut s-a

1?ioamenii au avut fete foaite frumoase 1?iingerii, fii ai
.

ceruh.li, Ie-au vazut, S-;lUindtagostit de ele 1?i1?i-auspus unH altora:"venitr. hai sa ne luam de sotH pe fetele oamenilor si sa avem copii eu ele." . .
!

AE?a'a spus Semeyaza,

conducatorullor:"Ma

tern

ca voi nu sunteti de acord cu aceasta 1?ica eu sunt eel care, prin atitudinea mea, va trag spre pacat~" oar toti intr-un glas i-au raspuns:" Juram, noi toti cei de aici, cane angajam sa nu ne abatem de la aceasta p:ropunere !?i sa 0 punem in fapte". ~a ca, au jurat cu totH, cazand
-

pentru biserica cre1?tina din timpul primelor secole, carte in care NOlll Testament este numit "scriptura sfanta". De fapt citim in Epistola lui Iuda (14-15): Dar 1?iEnoch, al ~aptelea de la Adam" a proprocit despre ace1?tia, zidind:"Iata, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti ai Lui, ca sa faca judecata impotriva tuturor 1?isa mustre pe

astfel in pacat toti doua sute.

Din lunga lista cu ingeri cazutj putem enumera pe j\saeI, BatraaI,Anani, RamueI, Ezeqeel ~i multi altii.
- $i apoi textul Ccirtii lui F;noch continua: '~i 1?i-au luat de sotH pe fiicele oamenilor 1?ie1c i-au invatat incantatii ~i magie, Ie-au vorbit depre puterea
'

-,

-~

.,.

'I

24 ~i a nld.kinilor

il1gerii,fiinte de lumina
lor. Ele au ramas insarcinate ~i'
,

paola Qiovetti

25

plantelor

I
I

', I.

I'

"

au nascut ni~te copii giganti. Ace~tia\mancau toate fructele pe care Ie cultivau oamenii. pana cand oamenii ~i-au dat seama ca nu mai potsa-i hraneasca. Atunci. gigahtii au inceput sa pacatuiasca impotriva pasanlor. animalelor. reptilelor. pe~tilor. mancandu-Ie carnea ~i bandu-Ie sangele. Pamantul acuza de tocite aceste atrocitati pe nedoritV' Un alt pasaj dip Cartea ltfi Enoch spune:" ,Odata cu ingeI11.cazuti a venit pe Parnant raul. ace~tia invatandu-i pe oameni-citim in continuare ,in cartea hii Enoch-sa . fabrice' arme ~i palo~e. sa cunoasca valoarea aurului ~i a pletrelor pretioase. sa practice magia ~i astrologia. sa se lupte. Pe femei. ingerii cazuti Ie-au invatat ~a se machieze., sa poarte, bijuterii sa se impopotoneze', In consecinta. prezenta lor,nu a condus la 0 dezvoltare a cunoa~terii. ci la aparitia pacatului. impurificarii ~i a razboaielor. Cu multe referiri la prezenta ingerilor este un alt
, '

oamenilor. sau ingerii care protejeaza natura ~i spirite1e ~naturii..ale focului. vantului. furtunii. a zapezii ~i grindinei. ai tunetelor ~i traznetelor. ai friguhii sau ai caldurii. ai perioadelor p1oioase sau ai priInaverii. ai toamnei. ingeri protectori ai tuturor spiritelor careexist:a in cer. pe parnant. pe culmi ~i in abisur,i. ai lumiJ;ili ~i ai intunericului. al zoril'Or'~i al setii. toti fIind ghidati de~inte1epciunea inimii r. divine.", r

. in ~apte zile succesive Dumnezeu a creat intreaga lume cu ajutorul ingerilor. a separat parnantul'de ape. a creat ~oaiele ~i 1uria. plantele. anim~((le ~i oameni. cum ,se spune de. fapt ~i in Geneza. Astfel ca. it;l -Cartea Giubileelor crearea ingerilor inca din prima zi a Genezei este un element nou. despre care textele canonice nu Vorbesc. dar informatiile sunt foarte importante ~i merita sa Ie oferim toata atentia.

- text apocrif intitulat Cartea Giubileelor,numita ~i "Mica

Geneza" peritru ca in-ea sunt povestite evenimentele de la creatia luinii pana in momentul in care ]\Joise a primit. pe muntele Sinai. de la Dumnezeu legile. De~i Vechiul Testament nu spune nimic despre momentul in care Dumn~zeu a creat ingerii. Cartea Giubileelor spune cIeri"ca inca -ain prima zi a Genezei; Dumnezeu a creat ingerii '~i spiiitele naturii. In 'aceasta carte estescris ca de fapt angelus mciei. ingerul care se afla intotdeauna alaturi de Dumnezeu este ,cel care i-a explicat lui Moise procesul Genezei:"Aici sunt scrise toate lucrurile creatiei. modul in care Dumnezeu a creat lumea in ~ase zile ~i s-a odihnit in cea de a ~aptea. cum creatia este sfanta pentru ca este a lui Dump.ezeu ~i pentru ca El ~i-a lasat semnatura asupra ei. Este scris cum in prima zi
a creat atat cerul din inalturi cat ~ipamantul ~i apele ~i

I
.!kWQtii in '-,JOftt 2JeiJlii11le1d ;.. -"

i.

.
.
j,

, I

'

toate corurile ingere~ti care trebuie sa-l ajute la desavar~irea creatieL Corurile ingere~ti sunt formate din , Ingeri' cu diferite functii; unii ramanintotdeauna alaturi de Dumnezeu. altii sunt ingerii care sunt alaturi de sfinti. ajutandu-i in misiunea lor sau ingerif protectoI."'i ai

Prima experienta angelica pe care ointalnim in Now Testament este cea relatata de Luca (cap. 1. 11-1-2);. inteleptul Zaharia. care deja era inaintat in varsro. nu avea copiii de la sotia sa Elisabeta sterila ~i ,ea fIind deja in, varsta. ~i iaro c;l intr-o zit cand slujea in templu, i s-a aratat ingerul Domnului, stand de-a dreapta ;lltarului tamc1ierii.~i vazelndu-l, Zaharia s-a tulburat ~Hrica a cazut peste el. ~i cum este scris, ingerull-a anuntat pe Zaharia ca s'Qtiasa Ii va na~te un fiu, ~i ca pc acesta sa-l numeasca loan. ~ipentru.ca Zaharia s-a aratat neincrezator, ingerul i-a, Iuat glasu1, rarnanand '~ut pana in momentul in ~are ce1e pe care el Ie-a spuss-au indeplinit. Acest anunt ne reaminte~te foarte mult de vestea buna pe care a adus-o in erul intr-o situatie similara lui Abraham si Sara si lui ., , g/ - . . / ' --......

I]
,

n Noul Testament. interventi.a angelica este mult mai nuineroasa decat in Vechiul Testament ~i a
~spirat 0 infJJlitate de'opere artistice.

26

ingerii, fiinte de lumina

.

Paola Qiovetti

27

Manoe ~i sotiei sale in Vechiul Testament: un motiv pe care in Sfanta Scriptura il regasim in mai multe ocazii. Dar cel mai ctinoscut moment este acela in care athanghelul Gabriel iiapare Fecioarei Maria 1?i0 anunta
.

ca va avea un fiu. Legat de .aceasta, Luca ne relateaza

(Cap. 1, 26):in a 1?asealuna (de graviditate a lui Elisabeta) a fost trimis ingerul Gabriel de la Dumnezeu, intr-o cetate .din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre 0 fecioara logodita cu tin. barbat numit losif, din cas a lui'David; iar numele fecioarei era Maria. ~i intrand ingerul la ea, a zis:"Bucura-te, ceea care' e1?tiplina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei."" Si aceasta a fost tulburata d~ un astfel de salut ~i se intreba ce fel de inchinaeiune este aceasta. ~i ingerul i-a spus:"Nute teme, Maria caci ai aflat har de la Dumnezeu. Si iata, vei lua in pantece 1?i ei na~te flu ~i vei chema numele lui Usus..." v

Matei (cap. 1, 19) poveste~te cum Maria duga ce a ramas insarcinata cu. Duhul Sfant. cand I-a anuntat pe logodnlcul ei, acesta prima data s-a hotarat sa 0 paraseasca: Josti,logodniclil yi, dreptJiind 1?i evnlnd sa n o vadeasca, a voit sa 0 lase in ascuns. ~i cugetanq el aceste!a, iata ingerul Domnului i s-a ariHat' ~n vis, graind:"losife, fiul lui Dayid, nu te teme a lua, pe Maria, logodnica ta, ca ceea ce a zamislit intr-insa este de la DuhU1 Sfant. "" ~i ingerul i-a spus di astfel se vor implil!i cele .spuse de prorocul Isaia:"lata, Fecioara va avea in pantece ~i.va na1?te un fiu~.." ~i continua apostolul 'Matei:"~i de1?teptandu-se din somn, losif a facut a1?a cum i-a poruncit ingerul Domnului 1?i luat la el pe logodnica sa..." a Chiar ~i na1?terea lui lisus a fost anuntata pastorilor decatre ingeri:~i in tinutul acela erau pas tori; stahd pe .ca.mp ~i fficand de straja noaptea imprejurul turmei lor. ~i iata ingerul Domnului a statut langa ei 1?islava Domnului a striilucit imprejurullor, ~i ei s-au infrico~at cu frica'mare. Dar ingerul le-a zis:"Nu va temeti. Caei, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor..."(Luca cap.2, 8) ~i cand Usus a fost circumcis, Luca vorb~1?tedin nou
.

deaparitia unui inger:"~i cahd s-au implinit opt zile, ca

sa-L taie imprejur, i-au pus numele Usus, cum a fost nurnit
de Inger mai inainte de a fi zamislit..."(Luca cap.2, 21) Apostolul Matei poveste1?te cum imediat ce regele Irod a dat ordin sa fie uci1?i toti pruncii, un Inger ii apare in vis lui losif ca sa-l previna sa fuga in Egipt:lata ingerul Domnului se arata in vis lui losif, zicand:" Scoala-te, ia
.

'.

Pruncul1?i pe mama Lui 1?i ugi in Egipt'1?istai acolo pana f

ce-'ti voi spune, flindca Irod are sa caute Pruncul ca sa-L ueida..." (Matei cap. 2, 12) Dupa moartea lui Irod, cand pericolul a disparut, ingerul revine. a~a 'cum a promis. 1?i-i spune lui Irod:"Scoala-te, ia Pruncul ~i pe mama Lui ~i mergi pe pamantullui Israel, caci au murit cei ce cautau sa ia sufletul Pruncului." (Matei cap. 2, 20) Cand Usus, inainte'de a-~i incepe misi.unea spirituala, a postit in de~ert 40 de ztle, dupa ce a rezistat ispitelor d~avQlului. este rasplatit de ingeri:"Atunei I-a lasat "

-\--- PaolaOiovetti
.

2X

-ingerii, fiihte de Illmina

29

diavolul1?i iaUlingerii.venind la ~lil sll~eau,"(Mateicap.2, 12) Viata lui Usus este tot timpul acmnpaniata de prezen~a ingerilor. lisus facand adesea referiri la ajutond pe care i-I ofera In permanenta ingerii. Citim. de exemph.1. In parabola gnluntelui de mU1?tar:"Trimite-vaFiul Omului pe ingerii Sai, vor culege din impara~ia Luitoate sminteWe 1?i e cei <;arefac faradelegea, 1?i-i a arunca pe ei in cuptonIl p v cu foc. (Matei cap. 13, 41) $i In continuare, tot apostol:ul Ma~ei spune:"Caci Fiul OIilului va ~a vina intru slava s, -Tatalui Sau, 'cu ingerii Sai; 1?i tunci va raspla.ti fiecarttia, a dupa faptele sale." (Matei cap. 16, 2n .
_

0 alta referire legata de prezenta ingerilor regc1sim

care se'poca.ie1?te."(Luca cap.15, 10)
.
~

in parabolde-cu oaia ratacita 1?ieu drahma pierduta:"Zic voua, a1?ase face bucurie ingerilor lui Dumnezeu pentru
un pacatos

In Luca (cap.-16, 22) se vorbe1?tedespre ingerii care conduc suiletul dupa moarte:"$i a murit saracul1?i a fost dus de catre ingeri in sanul.lui Avraam..." $i in cap. 18, 10, Luca vorbe1?te despre ingerii din cer:"... Va spun ca ingerii. " cer vad lot timpul fata TataIui meu, care sta in din cerun. '. '. Reinvierea lui Usus este <>adevarata apologie a ingerilor:~$i iata, s-a facutcutremur -mare, ca ingerul
Domnului, coborand din cer 1?ivenihd, a,pravalit piatra 1?i . Acest episod.este povestit 1?ide apostolul 10an:"$i a vazut doi ingeri in ve~minte albe 1?ezand, unul catre'cap 1?i altul catre picioare, unde zacuse trupullui Iisus." . In Faptele Apostolilor (cap 1, 9-11 ) este relatata ridicarea la cer a lui Iisus:$i acestea zicand, pe cand priveau, S-a inaItat~i un nor L-a luat de la ochii lor. $i privind ei, pe cand EI mergea la cer, iata doi barbati au stat langa ei, imbracap in haine albe, care au 1?i is:'~Barbati z
~

'i.~,

1?edea deasupra d. $i infati1?area -lui era ca fulgerul 1?i imbracamintea lui alba ca zapada. $i de mca lui s-au cutremurat cei care pazeau 1?is-au mcut ca mortH. lar ingerul, raspunzand a zi~ femeilor:"Nu. v!l temeti, ca 1?tiu ca pe Iisus eel rastignit 11cautap. Nu este. aici; caci s-a sculat precurll a zis..." (Matei cap.28, 2) Tot legat de momentul reinvierii, apostolul Marcu poveste1?te despre aceia1?i aparitie ingereasca:"$,i intrand in monnant, au vazut un tanar1?ezand ih partea dreapta, imbracat In ve1?mant alb, 1?is-au inspaimantat..."(Marcu Cap. 16. 15) Legat tot de acela1?ievenimentapostolul L~ca relateaza:"$i au gasit piatra rasturnata de pe mormant. $i intrand'. nu au gasit t~upul Domnului Iisus. $i fiind ele inca nedumerite de aceasta, iata doi barbati au stat inaintea lor, in ve~minte s!ra~ucitoare. "(Luca cap. 24,' 2-4)

galileieni, de ce stati privind la cer? Acest Iisus care S-a inaltat de la voi la cer, astfel va 1?i eni. precum L-ati vazut v mergand la cer."
. Faptele' Apostolilor contin ~i alte referiri legate de prezenta ingerilor: de exemplu, apostolul Petru, care era intepnitat, este eliberat de catre un inger:Dar cand Irod era sa-l scoata afara, in noaptea aceea, Petru dormea intre doi osta~i, legat cu doua lanturi, iat- inaintea u1?iipaznicii pazeau temnita. $i iata un Inger al Domnului a venit

.........

30

ingerii fiinte de lumina

Paoli! Qiovetti

31
'

-,

deodaUi. iar in camera a stralucit lumina. $i lovind pe 'petru in coasta. ingerul I-a de~teptat, zicand:"Scoala-te degraba! A$i anturileJ.aucazut de la mmni. $i a zis ingerul l catre el:"lncinge-te ~i incalta-te cu sandalele." $i el a facut a~a. $i i-a ,zis lui:"Pune haina pe tine '~i~ino dupa mine." $i. ie~ind. mergea dupa Inger. dar nu ~tia ca ceea ce s-a facut prin Inger este adevarat. ci i se parea ca vede vedenie.))(cap.12. 7-12) Cand apost0lul Filip pome~te sa-i converteasca pe etiopieni, un Inger este cel care-l ghideaza: $i un Inger al DomI;1ului a grait catre Filip., zicand:"Ridica-te ~i mergi spre miazazi, pe calea care coboara de la lerusalem spre Gaza...")(Fapte cap. 8. 26) , in episodul care descrie momentul mortii regelui Iroct, regasim un Inger care are ca functie ghidarea sufletelor care parasesc aceasta lume:"$i indata ingerul Domnului I-a lovit, pentru ca nu a dat slava lui Dumnezeu. $i mancandu-l viermii, a murit."(Fapte cap. 12, 23) Cand apostolul Petru se indrepta spre !talia, poves- , te~te celor car~-l insotesc viziuneape care a avut-o:(Mi-a aparut.in noaptea aceasta: un'inger allui Dumnezeu, al Caruia eu sunt ~i Caruia ma inchin, zicand:"Nu te teme, Petrule. Tu trebuie sa stai inafntea Cezarului; si iata Dumnezeu ti-a darnit pe toti c~i care sunt in corahie cu tine." De aceea, barbatilor, aveti curaj. caei am incredere in Dumnezeu, ca a~a va fi dupa cum mi s-a spuS:)) (Fapte cap. 27. 23) $i apostolul Pavel, in EpistoJa intai catre corinteni, intr-tma dintre cele mai minunate pasaje care au fost scrise vreodata despre iubire, pomene~te despre ingeri astfel:"De' a~ grai in limbile oamenilor ~i ale ingerilor, iar dragoste nu am. facutu-m-am arama sunatoare ~i chimval rasunator." lar in final. in ApocaIipsa citim:"$i eu, loan, sunt cel care a vazut ~i auzit aceste lucruri. $i cand Ie-am vazut ~i Ie-am auzit, m-am a~ezat plin de verieratie la picioarele ingerului care mi-a dezvaluit toate aceste lucrUJ;i."De fapt, in Apocalipsa ingerul este cel care ii reveleaza lui loan imagi-nile,pe care ni Ie descrie; ~i pentru ca sa-l convinga
...,

sa scrie viziunile care is-au oferit a fost trimis din' nou un

Inger.

Sfanta Scriptura nu prezinta 0 doctrina clara despre ingeri. Ci ne pune direct in fata constatarii existentei lor. Oar cand au fost creati ingerii? A~a:cum an;t mai spus in Cartea GiubiJeeJor(cap. 38, 7) gasim declaratii care sustin ca aceste fiinte au aparnt vesele ~i pline de viata din prima zi in care Dumnezeu a'.inceput sa realizeze creatia .intreguh.ii Univers: "B'ucurandu-se in cor to ate stelele zorilor ~i aplaudand totii fiii lui Dumnezeu." Lucrarea apocrifa Cartea GiubileeJoraflrma, a1?acum deja am viizut, ca'ingerii au fost creati de Dumnezeu inca din prima zi a Manifestarii. in Sfanta Scriptura nu se spune nimic clar legat de natura ingerilor ~i de raportul lor cu Dumnezeu ~i cu oamenii. Din numeroasele exemple pe care vi Ie-am dat reiese ca Du~ezeu stabile~te legaturi cu oamenii prin
,
,

intermediul

mesagerilor

sai, ingerii.

'

ingeIii pe care ii intalnim in Biblie au in primul rand caracteristici spirituale, dar ei pot sa-~i asume ~i caracteristici flZice,astfel incat sa devina vizibili ~i audibili, putand sa apara sau sa dispara. Din cate reiese din Biblie ei nu au varsta,. sex:"Caci la inviere. nici nu se-1nsoara, Dici nu se manta, ci sunt ca ingerii lui Dumpezeu in cer", citim in apost~lul Matei. Dar mai exista persoane care considera ca se poate vorbi despre diferente de sex. ~i la ingeri; vom vedea 0 asUel de parere in capitolul dedicat' mistict!lui ~i clarvazatorului suedez Emanuel Swedenborg. In Vechiul, ~i i1;1Noul Testament ingerii sunt pomeniti de circa trei sute de ori. Dupa cum este scris in Biblie, ei sunt in numar foarte mare, miriade si miriade. David spune ca ei sunt douazeci de mii (in Psalmi cap. 68-17); in Deuteronomul (cap. 33, 2) este descrisa prezenta a zece mii de ingeri care coboara pe muntele Sinai pentru a confirma prezenta lui Dumnezeu care i-a darnit lui Moise
Legile.
,

'

ingerii, a~a cum reiese din 1ecturarea B!bIiei,' au fost creati de Dumnezeu asemanatori oamenilor. Ingerilor, pe lfmga alte functii, Ii se atribuise ~i cea de pazitori ai

32

ingerii, flinte de lumina

. ~J:'

Paola' Qiovetti obstacolele, prin intermediul

33
unui spirit care are ca $cop
.

sa-i ghideze .1?i .protejeze sufletul.lI , , 'in EpistoJa c;itre evreJ. a Sfantului
.

Apostol Pavel

(cap. I, 14), acesta ~e exprima, Jegat de rolul ingerilor~ fIinte care protejeaza 1?ighideaza oaII1enii-astfel: lIingerii

oare nu sunt toti duhmi slujitoare, ~mis~ ca sa slujeasca~

pentru _cel care vor fi m01?tenitorii mantuirii?1I

. . \

Ingerii, dupa cum.. reiese din SfantaScriptura,

au
.

q.lno1?tinte superioare
, i J!
!If

fjjntelor umane;> dar nu sunt

omniscienti. pe fapt, Iisus vorbind dea doua sa venire

sp~ne:IIIar despre ziua aceea 1?idespre ceasul acela nimeni nu 1?tie,riici ingerii din cer, nici FiuI, ci numai Tatal.lI(Matei . . _ .' 13, 32). 4 fel, putem spune 1?idespre put~rile ingerilor: ei au puteri superioare. puterilor oamenilor, dar nu sunt, omnipotenti. Un singuringer a fost suficient pent~ a opri ,omonirea noilor nascuti in Egipt 1?ipentru a-i opri pe lei. ,sa-l sfa1?ie pe Daniel,. toti ingerii fund total supu1?i Vointei Divine:IIBinecuvantatsa fie Cel Etern 1?ivoi ingerii sm .puternici, care indepliniti Vointa Sa, supuhandu-va.

t
I'

Pl?rtii Edenului.

(Geneza

3, 24) Ei .erau

deci santinelele

celeste care trebuiau sa-i interzica omului sa se intoarca in gradina paradisului, de unde Dumnezeu ,i-a alungat. Alte atributiuni ale ingerilor, in afara de cea de a intermedia intre Dumnezeu 1?i9ameni 1?icea de gardieni ai gradinei Edenului, este cea de protectori ai omului, atributiune care transpate inca din'Vechiul Testament. Citim de fapt in Psalmul91, 11-12: IIPentiu ca Dumnezeu a comandat ingerilor sM sa te pazeasca in fiecare moment al vietii, sa te conduca astfel incat piciorul tau sa nu rastoarne nici 0 piatra.1I , Biserica 1?iin ziua de azi le'spune credincio1?ilor ca

.
J,

'cuvantului Sau.II(Psalmi 103, 20)

"

serafimi. fara sa ofere insa 0 i~rarhie clara din care sa !,eiasa atributille 1?i eritele fiecarui grup de fiinte angelice. m In primul secol al cre1?tinitatii, Dionisie Areopagitul a real-izat 0 descriere detaliata a ierarhiilor angelice, codificand trq.ditiile C'are ne-au fos.t trimise de la sfintii pclrinti, de aceasta ocupandu-ne in capitoiul urmator.

Biblia face cateva referiri 1?ila existenta y.nei ierarhii angelice, vorbind despre ingeri, arh;mgheli,' heruvimi 1?i

fiecare om are un inger pazitor-1?i

acestor ingeri Ie este

dedicata in traditia catollca1?i 0 sarbatoare anuala pe data de 2 octombrie. IIFragilitatea naturii umane, pierdtlta in hati1?ul tentatiilor 1?icare este .dezorientata in acest pelerinaj terestru", spune Iosll del Ton, unul dintre cei mai redutabili angeologimoderni,"este sustinuta de sublima sa'existenta spirituala,. care-l ajuta sa depa1?easca limitele 1?i 'r

I'

PaoJa Qiovetti

35

II
II

P'~

gj)im11AW ~. .~
I~

autor este considerat Dionisie), din 'c~re amintim in mod special "lerarhia celesta"', pretioasa marturie a ., misticismului occidental 1?ia cre1?tinlsmului timpuriu, celebru text al angeologiei cre1?tine: acesta reunt?1?te 1?i codifica intelepciunea milenara transmisa de-a lungul , secolelor de oamenii care au atins cele mai inalte start spirituaJ,e. in aceasta lucrare gasim multe informatiiin legatura cu "beatificele ierarhii an~elice prin care Tatro Ceresc a manifestat pUn de generozitate lumina Sa !?icu ajutorul carora noi putem sa ne elevain .fiinta pana la

.
/

splendoarea sa absoluta." . Aici trebuie spus, de exemplu, ca membrii ierarhiilor

. .

.1

I.

ionisie Areopagitul. denumit 1?iPseudo- Dionisie (termen care va fi explicat .in nindurile care urmeaza), estecea moo mare autoritate in materie de angeologie cre1?tina. Opera sa include moo multe cfu1.i legate de lumea ingerilo~ dintr'e care enumenim urmatoarele lucrari:" !erarhia celestii', "!erarhia ec1eziastic', "Numele divine' 1?i Epistola". Aceste lucrari " s-au bucurat de stima 1?iadmiratia majoritatii figurilor ilustre ale bisericii dintre care lieyom numi pe Sfantul Toma, pe papa Gregorio cel Mare iar din partea scolasticii pe Dante, Meister Eckhart 1?iSfantul loan al Crucii. Dionisie insu1?i se. prezinta ca fUnd discipolul lui Sffultul Paul, martor la Eliopoli a1 eclipsei solare care a insotit moartea lui Iisus, fUnd prezent impreuna cu apostolii Petru 1?ilacob la moartea Fecioarei Maria. Totu1?i,prezenta la aceste evenimente, la care Dionisie sustine ca a asistat a fost pusa de-a"lungul timpului sub semnul intrebarti, iar analiza precisa a limbajului 1?ia continutului operei sale realizata la Jnceputul secolului nostru a exclus faptul ca operele atribuite lui Dionisie ar fi putut fi redactate inainte de sf8.r1?itulsecblului al V-lea. Datorita imposibilitatii de a identifica cusiguranta adevaratul autor, cerceta~orii s-au pus de acord asupra numelui de Pseudo-Dionisie, astfel fiind numit astazi autorul ~ui "Corpus Dionisiacum" (opera integral a la carei

cere!?ti sunt precum ni!?te oglinzi transparente "apte sa primeasca r~a Luminii Principiului Divin, umplfuldu-se de splendoarea ei !?i raspandindu-!?i .la.. randul lor stralucirea catre cei care-j urmeaza din punct de vedere ierarhic." $i in'contip.uare:'Vorbind despre ierarhia celesta, intelegem prin aceasta 0 ordonare sacra, imagine a frumusetii !?iperfectiunii Principiului Divin, care are ca suprema functie. desav8.r!?irea propriei sale iluminart !?i care tinde sa asimileze, atat cat ii este permis la nivelul evolutiv la care se afla, propriul sau Principiu", devenind
. astfel,

"colaboratori

00lui Dumnezeu"

1?i dovedind "modul

in care cu ajutorul lor, pe cat este cu putinta, se desavar!?e!?te activitatea divina." lerarhiile cere!?ti, moo spune Areopagitul, participa la guvernarea intregii creatii !?isunt mult mai apropiate de Principiul Divin, reflectfuld intr-o proportie mt,dt moo mare vointa divina decat se produce aceasta in caz~l oamenilor: intr-adevar "iluminanl~ Principiului Divin se implinesc mai intai in ei $i apoi prin ei ni se transmit poua, oamenilor. revelatiile superioare." Devenind mai specific, Dionisie Areopagitul continua:"Eu vad I ca ingerii au fost prim it initiati in misterul dMn al iubirii lui Iisus fata de oameni !?ica apoi, prin opera lor vine catre noi gratia cunoa!?terii. Aceasta
I Dtonisie a avui. evideJ;}t, anumlte povestlrile bibillce

revela, tii care i-au conftrmat

w_

,..

"
:-.....

36

infjerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

37

convingere este comflI"rmata~i de episodul biblic in care arhanghelul Gabriel a revelat in secret intimpul somnului sacerdQt1l1lui Zaharia ca pruncul a cartH tata va fit
.

Imp(i)trivatuturor a~teptarilor. datorita gratiei divine. va fi

un J!urefet t operei ome!1e~ti ~i al celei divine, pe care 0 va a inIaipU Usus.. cel care va fi pentru.lume divihul salvator. ~,tCIJt. fel s-a petrecut ~i candGabriel a revelat in secret la Mariei ca in ea s-a desavar~it misterul Principiului Supremo Feferindu-se la inefabila incarnare divina. Unalt inger i-a comumcat lui losif cum;intr-adevar au tost implinite p~si1mile divine facute stramo~ului sau David. Tot un Inger a adus vestea cea buna a na~terii Mantuitorului
pastC:>I:ilor. .carorviata a de solitudine ~i tacere i-a purificat.
.

specific a) ingerilor, ca va vest~ toate lucrurile pe care le-a auzit de la Tatal." Cat despre ierarhiile cere~ti pro.pIi1a-lise. Dionisie subliniaza ~a:"se cunoa~te cu exactitate doa1' PIincipiul lor divin initiator." Noua oamenilor ne este '00 nepm.1Ii.m~ sa cunoa~tem; ltainele cere~ti. ~adCJ!. aclanga DioniSie "noi nu spunem nimic care vine Dumai de la noi. dar yom expune. dupa" capacitatne noastre. acele vizi\J;nicere~ti" care au fost contemplate' de sfintii cunoscalto11i ai lui Dumnezeu, si de catre care nOO msine am fost jmjj,1iiaitii." lerarhiile ceresti sunt iN nutmm-de nOlla, la'ranmw . . .
~ .

tacandu-i sa merite sa participe la acest eveniment divin alaturide "marea armata celesta", care a trimis imn de lauda tuturor locuitornor pamantului.
"

"Dar,ma voi inailitachiar ~i pana la cel~ mciiinalte

iluminari ale Loghia;,.ei :eu vad intr-adevar ca InSu~i Usus, 1 cel care este dir'-ect,raspunzator de existenta entitatilor ceTe~ti. a venit. pana la noi ram an and imuabil; neprecupevm.d nici un sacrlficiu pentru a-~i duce la bun sfar~itmishwnea, supunandu-se pliri de umilinta Vointei 1m Dumnezem Tatal. vointa care t-a fost transmisa prin intermedi1J1lingemar. De exemplu. ingerii sunt cei care-l anunta pe IQsifca trebuiesa fuga cu Usus in Egipt ~i tot ei sunt ceicamre.dupa ani de zile, exprimand din nou Vointa Dtvina iLaaunta sa se intoarca inapqi in Israel. Ast,fel,de-a lungul imtIFegii Sale vieti il vedem pe Usus supunandu-se legilor 1?iymintei Ta:t~i>1:m vointa pe care 6 afla prin Sau. intermediltill ingerilor. Am omis sa-ti spun. tie care sunt sig1Jl!I'" ~tii2. informatlile ce au fost revelate de catre ca ~e sacerd()ta1e despre Ingerul care I-a incurajat pe
Eisms, sat!l faptul ca jnsu~i Usus. intrat in ordinul revela-

lor subimpMtit~ in trei ordine majaFe (triade): prima :8e afla cel mai aproape de Dmmnezeu~i cuprmcle Serafimm, . Heruvimii ~i Tronurile. cei "cu multiodlli ~i TI1ulte aJIii.pJi". AI doilea ordin este format din Domnii. Vrtu.ti(sallil~) ~i Stapaniri; "tar cel de-:?l treilea ordineste ifmmalf: ,1itim Intaietori.. Arhangheli ~i Ingeri. Numele fiecarei inteligente ceTe~ti, :indica " caracteristica divin.a proprie ei. illmtr-adew.ir. ne(ex.pxliica Dionisie Areopagitul: "Sfantul num,ea:l Set:alliilJil!lJiil!OO"
"

"semnifica aceia care ard sau mai c1ar Sp1!lS 'caccia (cmre purifica. Cel al Heruvimilor semnifica "cunoa1?1!eFea plenar~i" sau "efuziW1ea in~elelDci1mmii".i'fumele TrCiJil!ltllri1mr

indica I
"'

vecinatatea

tronului

clWtm. fiind vorbadleci .

'rile
"

entitati foarte inalte care se afla inimediata

lui Dumnezeu ~i primescin perfectiuhea ~i cun~terea Hemvimilor. manieradiJrecta divilna."
"

aprn;pieItea
~i immediata

Despre semnificatia numelor. date Serafnml(!Jf ~

"

Dionisie a:firmaca.:"Neobosita

~i continua

lCiJI'

.
~

tcmr emtruoenefica sa opera salvatoare. a fost proc1amat w cInger al marelui consiliu. jnsu~i UsuS spune. in modu)
I PDDn., acest termem se intelege ceea ce a fost transmis de Dumnezeu ae-a lmmguliliimpultili"pllinntennediullextelor sacre. i

mi~are in cadrul Realitatii Divine. caldura. fierbinteala, '.c1ocotul acestei eterne mi~cii1ricontinue. stabila1?i ferma, care urmare~te sa-i aduca pesubordona1ifi lor1erarhici la acela~i Divelcu ei. elevandu-Ie energia. rncandu-i sa ard:1 ,~i sa se "inflacareze" pana ating 0 vibratie egala cu a lor. putere purificatoare de 0 intensitate asemanatoare cu cea a fulgerului. natura luminoasa ~i stralucitoare care nu se oculteaza ~t care nu poate fi stinsa niciodata. luminand orice obscuritate ~i sublimand tot ceea ce este negativ.
"

DitmiSie i~i aIilreseaza Cari:ea .fratelui Timoteb

Jaceasta este semnificatia

numelui de Serafim.

--~._-...

'-

38
Cat despre numele
puterea lor de capacitatea

ingerii, .fiinte de lumina

Paola Qiovetti

39,

Heruvimilor. aeesta reveleaza a cunoa1;)te 1;)i contempla D~vinitatea. c~l mai inalt ~i de
sa in afotputerea

foqele lor. utilizandu-Ie in mod egoist, ci urmaresc permanent sa se eleveze pe sine 1;)i sa-1;)ieleveze 1;)i subordonatii

de a primi darul de lumina

a contempla a 0 comunica,
cunoa~tere...

demnitatea Principfului Divin

originara, capacitatea lor de a se umple

de intel~pciune
urmator

1?i de
lor

tara invidie, celor

din ordinul

propria

'

Cat despre numele TronurUor,

spirite foarte inalte
_ '

catre rea,1itapl.e divine, care tind sa asimileze Principiul pu terii , izvorul oricarei puteri ~i pe care 0 reflecta; pe cat. posibil, ingerilor...'" Si iata in sfarsit a tteia ierarhie cereasca, care , _.' ". cuprinde Intaie.tori, Arhangheli. ~i 'Ingeri. Dionisie spune:"Numele Intaietorilor indica un caracter divin
, . , ' "

suver~

1?i0 putere

de, comanda,

care este in perfecta .

si sublime, acesta ne 'arata ca ei tran-

scend

datorita

pur~tatii lor orice inc1inatii negative, ca ei aspira catre varful desavar1?irii

intr-un mpd

supra-

omenesc, ca se dezic ferm de once atitudine josnica, ca stau intr-un mod ferm 1?i nec1intit in jurul Celui Preainalt. ca poarta ceea ce pogoara din Principiul Divin cu un calm de necrezut ~i in sfar~it ca s\:lnt-purtatoriilui Dtimnezeu.

se. modeleaza dupa acela~i Principiu Unic, izvor al tuturor principiilor; ei, eu ajutorul bunei coordonclri a ierarhiilor suverane, exprima acest principiu ca Principiu ordonator suveran... Sfantul ordin al Arhanghelilor, prin pozitia sa centrala in ierarhie este legata'in mod egal atat de sfintii Intciietori cat~i de Ingeri... ei primesc pe seara ierarhica lumina Principiului Divin pr.in interm~diul ordinelor prim are 1?iIe transmit plini de bunatate Ingerilor,. care la randullor ni Ie manifesta noua, caraspuns la sfintele atitudini ale celor care
devin iluminati de Divin." "Cu Ingerii", continua Dionisie Areopagitul, "cum am
' ,

consonantclcu puterile suverane; ei

deschi1?i pi-imeasca darurile sale." sa

Sa vedem acum, ordinul ingere~ti, numite Domnil, nume care ne reveleaza spune Dionisie. "ca numele

spus, se incheie ~i se completeaza ordineleFiintelor cere~ti, pentru ca ingerii, ultimele dintre entitatile cere1?ti,poseda .
caracterul de mesageri 1?isunt ceimai apropiati de noi; de

intermediar

al fiintelor

Virtuti sau Puteri ~i Stapaniri, caracteristicile lor. "Eu cred" , revelatbr al sfintelor Domnii

aceea, mai mult lor decat celorlalti Ii se

potrive~tenumele

ne arata capacitatea lor de elevare, care niciodata nu este diminuata, fiind libera de orice compromis; ele nu coboara, nu raspund ni,ciodata u,nei realitati dizarmoniose 1?i tiranice, sunt deasupra oricarei aserviri degradante... intra cat mai mult posibil in comuniune cu Principiul Divin. Numele sfintelor Virtuti semnifica curaj in toate activitatile. un curaj care nu obose1?te niciodata sa cumuleze lumina Principiului Divin 1?i care este intens 1?i ferm orientat spre a-I refelecta pe Dumnezeu in fiinta lor... Cat despre numele sfintelor Stapaniri aceasta arata egaIitatea in grad cu
,

de ingeri deoareee sarcina loreste aceea de a se ocupa de totceea ce estemanifestat 1?imai mult, de lucrurile din lumea acea.sta... ,

Din acest motiv, Intelepciunea Divina a incredintat

'

Ingerilor ierarhia noastra, desemnandu-l pe Mihail principe al poporului evreu, 1?ichemand 1?ialti ingeri sa prezideze

peste diferite popoare. De aceea, in antichitate se spunea ca se stabilesc hotarele unui popor dupa numarul ingerilor lui Dumnezeu care.::.loctotesc."1 Rezumand in final indatoririle si rolul ierarhiilor cere1?ti,Dionisie Areopagitul afmna ca:"Ihteligentele cere$ti sunt toate -revelatoare 1?imesagere a ceea ce Ie precede.
I

Domniile 1?i cu Virtutile, abilitateade a acumula

divine, puteri supraomene1?ti. Ele nu abuzeaza

daruri Deut. 32, 8

tiranic de

'"j

'--

40

ingerii, fiinte de lumina

"

11

II Ii

Cele mai elevate sunt animate dired de pumnezeu, in timp ce celelalte, fiecare dupa fortele lorsunt sub tutela entitatilor animate de Dumnezeu. Armonia suveran'a a tuturor lucrurilor a prevazut. in dorinta sa de a ajuta fiintele sa se eleveze, ~a se desavar~easca, dispunerea fi,edirei flinte ratione ~i iriteligente in cadrul unei ierarhii a ordinii sacre, de aceea exista aceastaimpaqire a ierarhiei

ingere~ti in trei ordine: primare, intermediare ~i ultime.

"""'1

III
i/J~

Dar pentru a fi ~i mai exa_ctitrebuie sa 'sRunem ca ea a subdivizat ~i fiecare ordin dupa acelea~i raporturi divine. De ac~ea cei care au atins cunoa~terea ultima deelara di' inallli Serafimi striga unul la altuh, eu considerand Cel aceasta se prod\,1ce,pentru ca ei doresc sa demonstreze ca in sfarsif, Dionisie acorda atentie numarului iilteligentelor cere~ti ~i legat de aceasta scrie:IIDupa parerea mea, mal este un lucru caremerita 0 reflexie profunda: traditia Loghia-ei spune despre ingeri ca sunt mii de milioane ~i zecemil de miriade-repetand ~i multiplicand pentru aceasta numerele cele mai mari pe care noi Ie folosim, cu intentia de a'reveia elar, ca ordinele entitatilor cere~tl sunt pentru i1oiincalculabile. Multe sunt, intradevar, fericirile' manifestate de Inteligentele supraomene~ti, mult supei-ioare capacit~tii noastre limitate de a numara, definite desavar~it numai de gandul lor ~i de cuno~terea lor cereasca,supraomen~asca, daruita lor dePrincipiul divin omniscient. Izvor al Intelepciunii, Principiu Suveran,/ Cauza Creatoare, Putere care cupriiide
.~i imbra.ti~eaza toate flintele."

~,

~d

sunt primii care transmit celorIalti cuno~tintele ce Ie au despre Dumnezeu."

, ~

I-

'

. Cum

I, I'

ai eazut din eer, 0, lueeafar al diminetii; fiu al aurorei, Cum ai fost doborat la pamant, Tu, biruitor de neamuri! Tv eare-tispuneaiin inima ta: ''Ma voi sui pana la eeruri, imi voi ridLeaseaunul domniei Mai presus de stelele lui Dumnezeu, Celui Puternie

\.

" -.

Voi a$eZ8 jiltul meu! in muntele eel.sfant voi pune sala$ul meu, in adaneimile miaza-noptii. Ma vo; ridiea deasupra norilor '$i asemenea eu Cel Preainalt voi fi.I/' $i aeum tu fe pogori in iad,

diminetil" ~i 'a caderii sale. origine a eonflictului dintre ingerii fideli lui Dumnezeu ~i eei eare s-au alaturat ingerului rebd: un mit eare de-a.1ungul timpului a faseinat

I
.

ill eele mafde jos adaneuri. "n aceste verSete ale lui Isaia

(4, 12-15)

este

cuprinsa

povestea revoltei lui'Lucifer,

"fiul
'

'-

42

inu.erii, tiinte de lumina .

Paola Oiovetti

43

j
I'
I

fiintele umane 1?ia inspirat poetii de la Da,nte pana la Byron. Origene considera ca ar mai fi existat 1?iingeri "indeci1?i",cei care nu se puteau hotan sa treaca nici de partea lui Dumnezeu. nici de partea lui Lucifer. EI considera ca din aceste creaturi indecise s-ar trage omul, care penduleaza tot timpul intre bine ~i fau 1?i u reu1?e1?te n sa-1?i asume pozitii precise. Cand a intervenit scindarea? Evident. inainte ca D4mnezeu sa-'i alunge pe Adam 1?iEva din gradina Edenului. intr-apevar. cand au intrat ei in grad in a "Ispititorul'" era deja acolo. atent1?i gata de actiune. Pe de alta parte. chiar la fiintele creatiei. inainte de oqihna din cea de a 1?apteazit Dumnezeu a vazut ca tot ceea ce facuse "era bun". deci revolta nu avusese inca loco Sfanta Scriptura nu intra in detalii in ce prive1?te desfa1?urarea revoltei; ea este-mentionata in anumite Pclrti

ale Vechiului 1?iNQplui Testament, dupa cum am vazut in .lsaia. Din Apocalipsa lui loan aflam ca Lucifer a luat cu el o par:te d~ stelele de pe cer:"~i iata apare un alt semn pe
.

cer: un mare dragon r01?u. care avea 1?apte capete. zece

coarne 1?i1?apte diademe pe capete: Coada lui tara 0 treime din stelele de pe cer 1?ie arunca pe pfunant.." (Apocalipsa 12. 3-4) I

Un alt verset biblic SputJ.~:'~ ~Cand oamenii au inceput sa se inmulteasca pe fata Pamantului 1?iei au nascut fete. fiii lui Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilor erau frumoase 1?i Ie-au luat de sotii pe celepe care Ie-au ales."

(Geneza 6. 1-2)

Acesta poate fi considerat un alt posibil motiv al caderii ingerilor 1?! l ratacirii lor: ingerii care s-au unit pe a pamant cu fiicele oamenilor 1?i-au pierdut starea lor de puritate. Dumnzeu s-a maniat si a hotarat sa-i extermine pe .toti. cu exceptia lui Noe. Este povestea potopului. in aceasUi a doua traditie. pe care 0 gasim. cum amvazut 1?i in lucrarea apocrifa intitulata "Cartea lui Enoch". nu se face aluzie la Lucifer. ramanand misterios raportul sau cu cel pe care Sfantul Pavel in scrisoarea catre Efeseni (2. 2) il defme1?teca "principiu al puterii". Despre el se vorbe1?te 1?i n Ezechiel:"Tu aveai pecetea perefectiunii. erai plin de i Intelepciune 1?ide 0 frumusete perfecta. stateai in ,Eden. gradina lui Dumnezeu; hainele tale erau impodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubin. cu topaz. diamante. cu crisolit. onix 1?iiapis. cu safir. smarald 1?iaur; tamburinele 1?iflautele erau in slujba ta; pregatite pentru ziua cand te-ai nascut. Tu erai heruvimul -pus ca sa ocrote1?ti...Fost-ai fara prihana in caile tale din ziua facerii tale 1?i ana s-a incuibat in tine nelegiuirea... Din pricina p frumusetii tale ti s-a ingamfat inima 1?i entru trufia ~ati-ai p pierdut intelepciunea. (Ezechiel 28. 12-17) .
Lucifer."cel care poarta lumina" era cel mai desavar1?it. cel mai straluCitor dintre ingerii pe care Dumnezeu i-a creat pentru a-L glorifica. Nu a 1?tiut sa-1?i pastreze acest rol 1?ia ravnit sa guverneze cerul in locul lui Dumnezeu. a dorit sa fie autoritatea suprema. A comis pacatul orgoliului 1?ia vrut sa-1?i insu1?easca ceea ce nu-i apaqinea.

"\

ii f'
..Jo-... I

,,

44

ingeriL fiffnte de lumina

Paola Oiovetti

45

Daca ne gandim bine, esteacela.!?i rmtiv pentru CaIie oamenii se lupta intre ei. Contlictul initiatin Ger confu:naa, pe Pamant 1?iIi impIidi pe toti. zi de zi;lfortele _bilIe~1t1i impotriva celor ale raului, inca de la inc~putul ttmpuriIor, azi ca 1?i eri~hiar i daca avem certitudinea ca forteIe-raulmi

Prin unnare, un proiect extrem de vast1?i de complex, carea rasturnat intr-un binepotential un gest de revolta care parea sa sem'nifice 0 scindare definitiva: ,ingerul rebel este impIicat, fara sa 1?tie,in proiectul de mantuire ca instrument de perfectionare al omului. care victorios. Aceasta este invataturq. Bfsericii. ~
.J

nu vor invinge.

expus tentatHlor

sale, iese mai devreme 'Sau mill tarziu

'

Existenta EHavolului este parte integl\anta a doctrinei Bisericii; subiect adeseori dezbatut chiar ~i 'de, catre Papi-1?i pu arareori pu~ in discutie de catme

"
Iii, I i!
i~

I jI
i

j!

cartea sa. Posesiunea diabolica: "Satana este inainte de toate 0 creatura a.1m' Dumnezeu, la fel ca 1?iomul,de1?i de 0 natura 1?icu putem ,mult superioare. Mill exact, eI este un Inger decazut., , Chiar 1?i ingerii, pentni a se putea bucura ae fericirea eterna, au fost supu1?i un~i incercari: 0 parte din ei s-au intors impotriva lui Dumnezeu 1?i.nu Ii s-a mill acordat, precum omului, i posibilitatea mantuirii. ei fUnd in momeritul Fespectlv perfect con1?tlentige statutullor 1?i de Dumnezeu. Din acel moment se vor~te de dembni 1?i de infern...
,

credincio1?i... I Sintetlzand aceasta doctrinaCotrado Balducci, cwe a dedicat diavolului lungi 1?i profundate studii, se expEirria a
" " '

'

astfelin

!Ali~d
!,'

Ciiglll Wl ojll1lirt llll/Jai-ii: Polel'

.'

asimo ampla,poetica 1?ipasionanta-chiar daca n ortodoxa-descriere a, revoltei lui Luprea puti cifer 1?ia caderii sale, intr-un text. singular scris acum circa 0 suta~ patruzeci de ani'de catre un modest

I]
.

muzicianaustriac,

care se nume1?te Jakob Lober. Istoria

in timp ce ingerii i1?i,folosescputereain scopuri~bene-, *"

,

fice, demonii se"servesc de 'ea pentru arrealiza diferite actiuni malefice 1?iperverse, fUnd plinLde ura 'pentru Dumilezeu 1?i entru creaturile lJmane. Ii)(J)IDllularfi~putut p sa-i alunge pe toti in infern, luandu-leqJ6sibilitatea de a mill vatama. Dar cu 0 intentie pUna de-inte1epciune 1?i plina de buna-vointa, a permis ca multi dintre ei sa.r.amana pe acest Pamant pentru a indeplini, intn-adevar, actiuni malefice~ dar care reprezinta, e!e llsele un stimul 1?iuJ;1 mijloc de perfectionare morala. In acest sens, demonulse poate spune ca este un instrument eficient, subordonat vointei divine, al dirui scop este de a determina fiinta sa depuna eforturi constante pentru a evolua. Deci acest aspect este convenabil economiei divine, care1?tie sa utilizeze totul in 'guvernarea lumii, chiar 1?ilucrurile cele Iilill rele, pentrua 1e orienta in final spre bine:.." "

.acestui personaj meiita sa fie povestita, la fel cum merita de altfel sa fie amintite cuvintele sale.'. . ,Jakob Lober(l800-1864) s-a nascut si a trait toata viata la Graz. in dimineata de 15 martie 1840, aces1:' om simplu a trait 0 expertenta care I-a tulburat profund: a perceput 0 voce care vene'a din apropierea inimii 1?i are i-a c dat un ordin precis:"Ia stiloul1?i scrie!" Aceste cuvinte cu siguranta au dat 0 directie total diferiUi vietH sale. Chiar in acea zi. Lober ar.fi trebuit sa comunice Teatrului din Trieste, care dorea sa-l angajeze
, '

drept capel maestru, acceptarea sa pentru acest post foarte

avantajos pentru el. Scriind insa ceea ce Vocea i-a dictat de-a lungul intregii zile, a realizat ca din lumea superioara i se transmitea 0 lucrarea extraordinara, cu siguranta cu IPult mai valoroasa decat arJi putut fi"munca sa la Teatnil din Trieste. A renuntat la acea oferta 1?ia renuntat chiar 1?i la casatoria care era programata in viitorul apropiat. De atuncia trait aproape retras, ca1?tigandu-1?i modest existenta c~ lectiile de pian ~i locuind intr-Qsingura camera. In fiecare zi. ore intregi scria ceeace Vocea ii dicta. Manuscrisele nuau fosfdeloc corectate. Cand au fost-tipa-

~ ~~~

".

..
.......

46

ingerii, fijnte de lumina

..,

Paola Qiovetti

47

rite. dupa moartea sa, au rezultat injur de 10000 de pagini. o parte din scrierile lui Lober au caracter ~tiintific ~i con tin descrieri ~i cl;tno~tiinte absolut de negandit pentru acele vremuri: dupa cat se pare, aceste infonnatii au fost date pentnl a demonstra ca la originea lor nu este o minte umana ci una divina. Anumite afirmatii ale lui Lober in ce prive1?te atomii. particulele elementare. cunostintele astronomice si multe altele, sunt astazi confn-inarl exacte ~i.perfect'inteligibile ale ~tiintei, de1?i la epoca la care au fost scrise nimeni I)U era in masunl sa precizeze cat sunt de exacte. Intr-adevar,
,

in a1?a fel incat sa poarte acele insu1?iri in care sa ma

~

recunosc pe Mineinsumi!1I , Afost deci crec~.t spirit carma is-au daruit toate un
puterile. pentru ca Divinul sa vada to ate fortele care se odihneau in el, in potentialitate. Daca va spun acum ea acest prim spiJ;i.tcreat.se cheama Lucifer (care inseamna purtatorul luminii). Yetiintelege de ce se chema astfel1?i nu in alt mod. E\ purta in sine lumina cuno1?terii ~i, ca prima fiinta spirituala, era in masura sa recunoasca cu c1aritate limitele polaritatilor. interioare spirituale, El. investit cu .atotputernicia Mea, va da viata altor foote. in totul asemenea lui..:; acestea sunt fifntele create. ,. daruite cu toci.ta forta

lui 'Lober i s-a zis chiar ca scrierile sale erau pentru omul secolului XX. . . Cealalta .parte. cea mai importanta. a scrierilor lui

bucura prin aceasta). . Divimil a vrut deci sa creeze 1?i1?i-aspus astfel: " In Mine se afla latenta toata forta eternitatii. sa cream deci 0 fiinta care sa poata dispune ca ~i Mine,' de toate energiile.
./

Lober este de factura religioasa, fiind denumita "Noua revelatie", 0 editura a tiparit editia germana ~i au fost facute traduceri in numeroase limbi. Noua revelatie explica omul ~i Un~versul de la origini pana astazi, ilustreaza. proiectul divin, reveleaza sensul ascuns al Scripturilor. Este 0 opera monumentala, in care gasim chiar 1?i descrierea caderii lui Lucifer ~i alalaiului sau. lat-o:"Cand Dumnezeu, trecand prin etape care pentru noi vor ramane totdeauna invaluite in mister. a individualizat $i a recunoscut in el spiritul cr,eator ~i atotcunoscator.. s-a produs in el 0 transfonnare ~i 0 tensiune putemica care i-a vorbit lui insu~i astfel:"Eu vreau sa eman din Mine), pentru a vedea prin aceasta de ce sunt capabile puterile Mele!" Atata vreme cat nu a actionat. Dumnezeu s-a putut cunoa1?te in el pe EI Insu~i intr-o forma limitata. Numai prin operele sale a putut sa-~i recunoasca adevarata putere ~i sa se bucure de ea (a1?acum fiecare artist intelege cu ajutorul creatiilor proprii ceea ce esteinlauntrul sau 1?i es

spiritului Meu.

I.Vocea ii vorbea lu! Lober la persoar1a intcii. EI era eonv!ns ea .Dumnezeu insu~! .iIdetermincl sa serle aeestea
, /

Lucifer, 1?tiind ca trebuie sa reprezinte in sine 1?i polul opus allui Dumnezeu, a crezut ca este posibil sa.-L cuprinda in totalitate pe Creator. facand gre1?eala,de a-1?i asuma lui insu1?iputerea, ca 1?i um el ar fi cre4.t in!initul.,'c Finitul nu va putea niciodata sa cuprinda iItfinitul. In ciuda acestor lucruri, Lucifer a crezut in nebunia sa ca il poate face prizonier pe Dumnezeu. Astlel s-a indepartat de la . calea cea buna, s-a instrainat de centrul inimii Mele de. dorinta nestavilita de a reuni in jurul sau fiintele create de Mine pentru opera sa, pentru a domina spatiile populate de fiinte de orice tip.. A aparut un conflict. 0 separare a paftilor. care a avut ca efecte retragerea puterilor conferite lui Lucifer. el ramanfuid lipsit de forta creatoare. impreuna cu fiin1ele care s-au alaturat lui. Ce rezolvare are aceasta problema, ce se poate face cu aceasta annata de decazuti. care sunt asemeni unor fiinte moarte? Aveam doua posiblilitati. Prima era aceasta: sa-l distrug pe Lucifer impreuna cu suita sa pentru a crea apoi J..lI1 altw. care ar fi facut probabil aceea1?igre~eala, pentru ca nu poate fi creata 0 fiinta perfecta in sine daca aceasta este desprinsa de Mine 1?ide

...

,I. I
II

48

ingqil fiinte de lumina

.

Pao/a Qiovetti

49

"

[i

.spiritele au fost imbracatein materie, puse fata in fata cu tentatii, dureri ~i lupte, in primul rand pentru a Ie face sa inteleaga gradat, ill aceste conditii, gre~elile pe care Ie-au fatut, iar in al doilea rand pentru a Ie da posibilitatea de a se putea reintoarce la puritatea esentiala din propria lor vointa. Deci, primul este principiullibertatJ-i, iar principiul evolutiei decurge din primul... Toata creatia vizibila consta numOOdin particule ale marelui spirit initial allui Lucifer ~i al suitei sale decazute. $i exilate in materie... . Vedeti, cate am facut Eu din pricina unui singur inger trufa~? Eu va spun ca n-~ moofi fost creat parnantul. soarele ~i nici altceva din lumea materiala, daca el ar fi ramas supus... Evolutia nenumaratilor mei fii care in prezent sunt imperfecti. dar care potential sunt ni~te fIinte perfecte, cre~terea capacitatii lo'r de intelegere, activitatile 10)" din ce in ce moo elevate imi genereaza cea moo mare bucurie. Bucuria voastra care apare in momentul in car~ . ati reu~it dupa 0 perioada de truda sa va treziti 0 noua 'exemplu foarte frumos ~i sugestiv:Un cristal, odata ,. ",. calitate, este ~i bucuria Mea.,f '. cristalizat nu moo poate fi modificat i~ esenta sa. EI se . Nu se poate sa nu recunoa~tem grandoarea ~i poate cristaliza sub forma unui romboedru, cub sau frumusetea acestor cuvinte, care ne ofera-dupa parerea dbdecaed~, dupa vibratia cbrespunzatoare naturii sale. mea-o interpretare inedita a revoltei lui Lucifer impotriva Daca totu~i, cristalele nu au ie~it perfect pure, este nevoie Celui care I-a creat ~i a cilli alese de Dumnezeu in iubirea sa Ie tope~ti cu ajutorul ca~durii (iubirii) pentru a putea sa infinita, pentni a-i readuce respectaridu-le in totalitate sa se cristalizeze din nou, cand'(mrentul cald al iubirii sliberta!ea la calea divina pe ingerul reb~l ~i pe aliatii sill. a racit, ceea ce corespunde cu eliberarea vointei voastre. . In continuare in text, legat de parabola "ingerului Acum este posibila formarea unor cristale nbi ~i orice ratacitor", Vocea ii_ lui Lober alte explicatii despre Lucida chimist ptudent ~i meticulos va putea sa obtina cele moo fer,.ingerul cazut:"In Sfanta Scriptura nu exista verset sau pure, clare ~i mart cristale. capitol care sa cuprinda !llOO multa intelepciune decat p~ Vedeti, Eu sunt acest chimist! Eu topesc cristalele rabola fiului ratacitor... In numele Lucifer este continuta devenite impure (Lucifer ~i adeptii sill) in caIdura iubirii ~i esenta parabolel fiului ratacitor. Ganditi-va numOOca toata Ie fac sa cristalizeze din nou, pana vor deveni extrem de umanitatea nu este altcatuitcl decat din astfel de "fii pure. ~titi cum reu~esc: pentru aceasta este necesar ca ratacitori", de fiinte ~~ane descinzand dill Adam. Fiecare spiritul sa treaca,prin lumea minerala, apoi prin cea vegom recunoa~te in 'sine "fiul ratacit9r"... in fiecare om, care -~tala, animala pentru a ajunge in fmal om. Dupa ce sufletul trille~te in lumina invataturii Mele ~i rena~te priri cuvant lui Lucifer va ajunge sa inteleaga legile creatiei. va trebui . ~imantuire, Eu regasesc fiul pierdut atM de drag Mie (acea sa se exprime ~i in forma umana... . esenta divina din mnta sa), care se intoarce la casa Tatalui. Pentru aceasta a fost creata lumea materiala, in reclutate, toata materia din care este constituit Universul universul in'treg, omul. in el, dupa gradullor de impuritate este opera lui Dumnezeu ~i in ea este ascuns Divinul. Aici
indeplineasdr ordinile mele fara a avea vointa prpprie, dar. nu acesta era scolml. Pentru a obtine lumina. auto-cunoasterii calea urmata panaacum' era singura'Viabila. in ce mod ar fi putut Lucifer, a dirui cad ere a survenit dintr-o gre~eala (datorita orgoliului exagerat), sa remedieze aceasta eroare? ~i unde ar fi fost intelepciunea Mea daca e1,J.nu a~ fi cunoscut ~i prevazut posibilitatea unei caderi? ~i inOOnte de toate, unde ar.fi fost iubirea Mea, daca nu a~ fi renuntat la distrugere, gasind un mijloc intelept de a reconduce fiintele pierdute la lumina cunoa~terii ~i de a Ie face sa-~i pastreze un. perfect echilibru al aspectelor polare? Nu ramanea deci decat cea de a doua posibilitate, cea pe care o vedeti aplicata in Creatie..." . Pentru a face .sa se inteleaga moo bine complexa dinamica a universului material dorita de Dumnezeu, consecinta a revoltei lui Lucifer, Vocea recurge la un' ,/

Vointa Mea, Nu era 0 dificultate sa creez ma~ini care sa

r'
50

ingerH, fiinte de lumina

descoperim minciuna. nltacirea. amagirea din care deriva invidia. orgoliul ~i trufia. persecutia ~i apoi toate yiciile.

fara numar ~i fara masura. $i aceasta falsitate. minciuna.

amagire sunt considerate. din punct de vedere spiritual.. ca fiind "Satana" si diferitele vicii care deriva in mod

necesar sunt ceea ce se chealna "diavol". 'Lui Lober i s-a mai dictat ~i ca proiectul divin de a
.'

IV
'i . ,

eologia cre~tiria a fost interesata intotdeauna de ~nger1 ~i a incercat chiar sa puna. bazele unei propriu-zise angeologii. Parintii bisericii~i mai apoi teologii au di,scutat ~i analizat din toate.punctele de vedere natura ingerilor.misiunea lor. daca au ~i corp sau $i chiar daca eu a~ face cunoscut numarul. tu nu vei reu~i . sunt numai spirit pur ~i multe altele. niciod~ta sa-l intelegL..!" .J Nu a lipsit 0 anumita ambiguitate. banumita ~. In baza a ceea ce i-a fost dictat lui Lober, creatia controv~rs<\: Sfantul Pavel nu era de acord cu cultul materiala va n rnijlocul prin care iubirea Divina va ingerilgr. in tinip ce Conciliul de la Nicea din anul' 325 rascumpara ~i salya spiritele cazute impreuna cu Lucifer. .~." dupa Christos dec1ara despre credinta in ingeri cal face Calea mantliirii care trece prin planul material ete lunga parte din dogma. Putin dupa aceasta. in 343. sinodul din . ~i maiales dureroasa. dar va ~far~i prin a-I aduce pe totii Laodicea a acuzat cultul de idolatrie al ingerilor. Sfantul fiii ratacitori inapoi la Dumnezeu. . . . ,Augustin (354,..430) a afirmat legat de aceasta ca esse . "Acum",it mai spuse Vocea lui ,Jakob Lober. . 'angelos novimus ex fide. ~i anume "ca ingerliexista ~i ca referindu-se la toti oamenii. "voi sunteti Gani~te embrioni ~tim credintei." inpantecul matern. Odata., de mult, ati fost con$tienp ca r, c;ceast~In0 fine inprin intermediul ~aptelea sinod ecumenic a 787. cel de-al . suntep spirit $i vep redevem din nou con$tienp de aceasta!" restabilit un cult c1ar definit. cu anumite limitiiri. in ce~a
...J

readuce toate fiintele dedizute inapoi in cas a Tatalui prin intermediul diii materiei se va realiza cu siguranta. chiar" daca intr-un timp indelungat. Vor veni timpurile in care nicLSoarele fizic si nici Pamantul fizic (material) nu se vor roti in spatiul inflnit. .ci 0 magnifica noua creatie spirituala cu fiinte beatifice ~i perfect con~tiente va umple din nou spatiul infiriit ~t Eu voi fi din-eternitate in eternitate Eternul Dumnezeu. Tata al tuturor creaturilor. $i aceasta stare beatifica nu s~ va sfar~i niciodata. Va fi 0 singura turma. 0 singura stana. un singur pastor. Cand se va petrece aceasta nu poate fi spu~ cu ajutorul anilor tere~-tri.

..
{)i~

'.

;.
.;
F' '~

ce prive~te ingerii ~i arhanghelll. Dupa cum vedem. inzilele noastrenu se mai ocupa . multa lume de -studiul ingerilor. majoritatea oamenilor-necrezand in existenta lor. Chiar ~i printre teologi . se constata 0 anumita indepartare de aceasta tematica. de care nu au fost ferit! nici suveranii pontifi.' Cand mai era inca patriarh la Venetia. IIapa loan Paul I afirma dfingerii sunt "marii necunoscut! ai timpurilor noastre" ~i adauga:
, .

~\ I'
I'

:-......

52

ingeriL fiinte de lumina

Paola Qiovetti

53 '

I'
t
I

~-

fost comentate in ziare; de altfel tema a fost tratata de loan Paul al II lea 1?i intr-o publicatie foarte cunoscuta in Italia. Suver:anul pontif a spus chiar ca sa te indoie1?ti de existenta ingerilor inseamna sa "revizuie1?ti radical. Sfanta Scriptura 1?icu ea toata istoria mantuirii". Tot el a definit ingerii ca fiind "fiinte pur spirituale, lib ere , rationale" 1?i precizat a ca "adevarul despre ,'" ingeri este inseparbil de revelatia ese_ntiala a cre1?tinismului, care. este existenta, maiestuozitatea 1?i loria lui -Dumnezeu care g straIucesc in toata creatia vizibila 1?iinvizibWir" Papa a amintit ca "existenta 1?imanifestarea ingerilor nu reprezinta continutul central al cuvfu1tului divin" si ca "in revelatii, Dumneze'u vorbeste inainte de' toate frintelo~ umane'< Totu1?i, daca ingerii' "nu sur~t pe primul plan in cadrul revelatiilor, aceasta nu inseamna. ca nu va apartin din plin, cu ahit mai mult cu cat in anumite momente ii vedem indep!inind act.iuni ( fundamentale, in numele lui Dumnezeu lnsusi." Inteligenti ~i nemuritori, voce, urecht! 1?1 rat allui b Dumnezeu, prezenti in toate .religiile, ingerii-spune Papa-"prin natura ./ 1?i rin gradullor de spiritualitate, sunt p .
/ .--

fost facute in timpul auditilor generale de miercuri 1?i u a

"Ar fi momentul sa ni-i aminti,m mai des, ca mini1?tri ai ProvideIitei in guvernarea oamenilor." Mai recent, in vara anului 19861?i papa loan Paul al II-lea a vorbit in mai multe ocazii despre ingeri 1?ia definit anumite concepte "pentru a nu se discuta despre aceasta in n~cuno1?tinta de cal.{Za."Aceste precizari au
.

mai apropiati lui Dumnezeu decat lumii materiale. constituind din acest motiv ambjanta cea mai apropiata _de Creator, care este Spirit Absolut, 1?i e aceea divinul se d reflecta mai intfu de toate in ei. Sfant.a Scriptura ofera 0
'c

marturie suficient de explicita a acestei maxime apropieri

de Dumnezeu a ingerilor, despre cate vorbe1?te-folosind sensul figurat-ca despre tronul sau, alaiul sau cerul sau." "Tema ingerilor", a mai adaugat pontiful, "poate parea indepfutata sau mafputin vitala pentru mentalitatea omului modern. Totu1?i,Biserica propunand cu franchete totalitatea adevarurilor despre Dumnezeu, Creatorul intregii manifestari-inclusiv al ingerilor-considera ca .aduce un mare serv1ciu omului.
.

In aceast mod, Biserica aminte1?teomului revelatia

cre1?tina, dupa care el nu este numai corp, ci 1?ispirit. Biserica catolica i1?imarturise1?te credinta in existenta ingerilor pazitori preaslavindu-i in cadrulliturghiei cu 0 sarbatoare anume (pe 2 octombrie) 1?irecom~ndand
.

raportarea la ingerul pazitor prin intermediul rugaciunii"

liber arbitru, sup,erioare omului." . . Papa aminte1?te: "Iisus insu1?i spune: Ihgerii din cer vad pm'urea fata TataIui Meu, care este in ceruri." (Matei 18, 10) Aceasta viziune "de-a pururi a fetei Ta~aIui" este manifestarea cea mai inalta a aspiratiei catre Dumnezeu. Se poate spune ca ea constituie acea "liturghie cereasca"

Definltia data. de. suveranul pontif este urmatoarea:"creaturi de natura spirituala, d6tate cu intelect 1?i

desavar~ita

in numele intregului
pamanteasca sale cele mill care Biserica, lume, inainte

Univers, la care se

asociaza necontenit ales in momentele .amintim actul prin minut, in intreaga

.

liturghie a Bisericii, mai inspirate. $i sa nu mai in fiecare zi 1?iin fiecare de a incepe rugaciunea

euharistica

din Sfanta

Mesa face apel la "ingeri 1?i

arhangheli" pentru a cantagloria lui Dumnezeu, numindu-se astfel adoratorii de frunte ai lui Dumnezeu.)'" "Ingerii", mai spune _Papa, "sunt chemati sa ia parte la mi'mtuirea oamenilor. lntr-adevar, iata ce ne spune Epistola catre evrei (1, 14):Nu sunt ei oare duhuri

54

ingedi- fiinte de lumina pentru

(

paola Qio'vetti

55

slujitoare -trimise sa slujeasca

m01;>tenitorii mantuirii?"

cei care vor fi

.

)n legatura cu a,ceasta, Papa citeaza~i Psatmuf 90/ 91 care spune:CaCi EI va porunci ingerilor Sai pentru tine, ca sa te pazeazca in to ate caile tale. Pe .mmni te vor inalta ca nu cumva sa impiedici de piatra piciorul tau.' $i apoi:lisus atril?uie ingerHor ihtre altele functiunea de martori la supremajude~ata divina asupra sortii celor care cfti rectlnoscut sau I-au negat- pe Chr;istos:"Pe oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il va marturisi ~i Fiul Omului inaintea ingerilor lui Dumnezeu; dar cine- se va lepad~ de Mine inaintea oamenilor, van lepad'at ~i el inaintea ingerjlor lui Dumnezeu," (Luca 12, 8-9) , Aceste cuvinte sunt semnificative pentnl ca, daca ihgerii iau parte la Judecata Divina, aceasta demonstreaza inca o data ca ei se intereseaza in mod direct de viata omului." Sa consemnam ~i ceea ce Papa spune in legatura cu arhanghelii Mihail. Rafael ~i Gabriel:"Este important sa notam ca Biserica onoreaza in liturghii trei figuri angelice, carora in Sfanta- Script:ura Ii se precizeaza ~i numele, Primul este Arhanghelul Mihail. Nufnele sau exprima sintetic atitudinea esentiala C!-piritelor el~vate. s "Mica-EI"lnseamna iritr-adevar ':Cine este ca Dumnezeu?" in acest nume este exprimata aiegerea salvato are gratie careia ingerii "vad fata Tatalui" care este .jn ceruri. AI doilea este Gabriel. Arhanghellegat mai cu seama de misterul incarnarii Fiului lui Dumnezeu. Numele sau semnifica "puterea mea este Dumnezeu" sau "puterea lui Dumnezeu" ceea ce vrea sa spuna ca incarnarea cu care cr-eatia ~ulmineaza este dovada suprema a omnipotenteiTatalui. In sfar~it, al treilea arhanghel se nume~te Rafael. "RafaEl" inseamna"Dumnezeu vindeca", EI s-a facpt cunosctitprin intermediul povestirillui Tobia din Vechiul Testa(ment, atat de semnific'ativa in ce prive~te increderea in ingeri a fiilor lui Dumnezeu, care au totdeauna neyoie de

mod particular adevi3.ru1 continut in intrebarea pusa de Sf. Pavel in EpistoJa catre evrei:"Nu suntei oare toti duhuri slujitoare trimise Sa slujeasca pentru cei care vor mo~teni mantuirea?" (Evrei 1, 14}

Papa cu aceea~i ocazie, a vorbit ~i de "ingerii

decazuti" ~i' a explicat ca impartirea in ingeri- buni, ~i' decazuti "nu a fost dorita de vointa, diVina" ci in b_~a
''-j

libertatii

rf ~ J'
,

caracter moral. Cand Dumnezeu i-a creat ca ftinte libere. nu a putut sa nu ia in consfderare posibilitatea -de a. pacatui, de a cadea la aceasta probe," "ingerii decazuti sunt spirite create de Dumnezeu, dar care au ales sa-Lnege," Decizie "radicala ~i ireversibila, la fel ca ~i'cea a ingerilor buni, dar diametral opusa: In loc 'sa-l accepte pe Dumnezeu eel pUn de iubire, I-au reftizat datorita sentim~ntului lor de auto-suficienta, de aversiune chiar ~i ura care in final s-a transformat in revolta." "Caderea", mai .afirma pontiful,"cohsta in libera alegere a acelor spirite ct:ate, care I-au renegat pe Dumnezeu ~i domnia sa, urmannd sa-i uzurpe drepturil~ suverarie sf sa elimine sansa mantuirii si sa rastoarne insu~i ordIllea intregii cr~atii, Retlectarea a:cestei atitudirii o regasim in cuvintele pe care ispititorulle spune lui Adam si Evei: Neti fi ca Dumnezew SaUcaniste zeh).(Geneza 3,5), . Astfel spiritul rau urmare~te s'a patrunda in. fiinta umana prin intermediul atitudiriilor de rivalitate, de nesubbrdonare~i opozitie fata de Dumnezeu, care I-au indepartat de. adevaratul sens al existentei sale," Am putea sa credem 'ca Dumnezeu nu va ierta nicioda.ta pacatul ingerilor dec,azuti. Raspunsul pontifului la aceasta problema a fost:"Aceasta se va intampla numai
atat timp cat ei vor ramane in" pacat, cat il VOIi' ega pe n Dumnez~u, dupa care vor beneficia de gratia'de 'care au' beneficiat ~i la inceput." "Diavolul", a cohc1uzionat Papa, "este tot un inger cazut. "

creaturilor

eare "au fost'supuse

une! probe Cll

".

protectie, ingrijire 9i ghidare. . Retlectand mai adanc, vedem ea fiecare din acesti trei arhangheli: Mica-EI, GabrFEI 9i Rafa-EI, retlecta in
'l
;)

~, ~),J ~"'It;

1J1 '14 r
"-...

"

Paola aiovetti

57

I
I I Ii

i1'

Iii

'I A. .&

1
;;.

~i mama, se covertise in 1285 dupa 0 viata care a fost definita de biografi ca "decazuta". A primit confesiunea1;>i a mceput un drum mistic care a jacut-o sa devina sotia perfecta a lui Iisus, care-i apanise de mai muUe ori in

viziunile sale, impreuna cu ingerii.

'

f !

.- ~..... '!hF
A
"
'

v
1~'

~ude

~ ai ~vtil{)li. fJJ([;n!h~ ~ !;wlo. J

'

!htpUd

:([;tWlla~ iIlwntWt Iui ~({/tajPll/Jlclai

~.

n viata misticilor ~ia sfintnor "intalnirile angelice" nu au fost rare. Sa' vedem cateva exemple din secolek trecute ~i apoi sa ne oprim mai mult asupra unor cazuri recente, contemporane. Ioanei D :Arci-a,aparut la 30 de ani arhanghelul Mihail, pentru a-ianunta misiunea sa de a salva patriaarhanghelul s-a manifestat sub forma unui tanar, frumos ~i stralucitor, 0 figura ge luptator, inconjurat de ingeri. Arharighelul Mihail ~i-a asumatrolul de indfumator (ghid spiritual) al loanei ~i a fost alaturi de ea tot timpul-a ajutat-o sa gaseasca spada pierduta, a sfatuit-o in discutiile cu soldatii, a impulsionat-o constant pentru a reu~i sa-~i indeplineasca misiunea. in timpul procesulu~, Joana a fost interogata indelung ~iin mod detaliat de catre judecatori, iar ea a dec1arat de muUe ori ca a vazut ingeri ~i ca ace~tia au inspirat-o in tot ceea ce a facut. A mai spus ca de mai muUe ori arhanghelul Mihail s-a plimbat atingand pamantul cu pidoarele, ill jurul campului de lupta. Acest lucru le-a parut ireal ~imincinos judecatorilor. Cu toate ca a fost condamnata la ardere pe rug, Joana nu a retras nimic din ceea ce dec1arase. Angela din Foligno (1248-1309) a aIirmat ca a fost inundata de 0 bucurie imensa la vedereaingerilor-" Dadi nu a~ fi simtit-o, nu a~ fi crezut ca vederea ingerilor ar putea sa-mi daruiasca 0 asemenea bucurie". Angela, sotie

I]

~' :1

Agnesa din Montepulciano, 0 alta q1istica din Evul Mediu, aprimit-spun cronicile-in;ai bine de 10 ori' comuniuhea din mclinile uIiui inger, care a ajutat-o sa nu~~i intrerupa legatura C,ilDumnezeu, iar de mai multe ori a fost "consolata de viziunea ingerilor". De la un inger a primit chiar indemnul de a ridica 0 manastire. Sfanta Rosa din Viterbo (1235-1252), care chiar de la varsta de 7 ani ~i-a manifestat dorinta de a intra la manastire ~i a carei scurta viata a fost plina de vindecart ~i de evenimente miraculoase, a povestit despre aparitnle' frecvente ale unui Inger j care 0 anunta despre evenimentele viitoare. printre care 1?imoartea lui Frederic al II-lea. D~dicam un spatiu mai mare pentru sian ta Clara din MontefaJco (1268,l308), numita ~i Sora Clara a Crucii datorita. marii sale devotiuni' fata de crucifix. Clara 'er'a 0 fetita foarte '. frumoasa, de 0 familie aleasa, ~i inca de la varsta de 6 ani a cerut ~i a obpnut dreptul de a intra in cClsa de rugaciuni creata de maica superioara loana. Toata viata Clarei este marcata de fenomene extraor-

'-

Ii
!! 11
.

58

ingerii, fiinte de lumina

-'r

Paola Oiovetti

59

dinare. maJ ales viziuni 1?i pari~ divine. ingerii i-au aparut a Clarei de multe ori. tnai ales in timpul viziunilor despre viata. crucificarea 1?iinvierea lui Usus. impiedicata de a primi comuniunea alaturi de alte maiei. ea a primit-ocitim in croniei-in 'eelula'sa. de la insu1?i Usus. "insotit

de multi ingeri". Chiar 1?iloana. sora Clarei, s-a bucurat de vederea ingerilor. ea "a fost raspUitita pentru inoeenta 1?ipentru viata sa foarte pura 'prin faptul ca un Inger al Lui Dumnezeu aproape in fiecare noapte. in ultihlii SIDani de viata. cobora la ea 1?i0 facea sa auda-stmeteIe paradisului.. De aceasta gratie. s-a bucutat1?i Clara". De multe ori. cele. doua surori au auzit impreuna muzica celesta 1?i u v<lzutcum a camera lor devine luminoasa 1?i stralucitoare datorita
~

".
.

Cu 70 de ani inainte. Sfantul Francisc din Assisi primise stigmate vizibile pe maini. pe picioare 1?i e corpp legend a spune ea Clara Ie avea imprimate in mod vizibil ehiar in inima sa. . Moartea Clarei. survenita candaceasta avea 40 de ani, a.fost insotita de J.1n miracol--':"Totieei prezenti. maieile 1?i reotii", eitam tot din carte a partntelui Luea, "au vazut p eoborclnd din inalt 0 c1aritate si d stra1\.leire minunata. care s-a oprit mai inta1 dea'supra fruntii Clarei, a. inconjurat-o 1?iapof i-a acoperif toata fata" 1?i n timp ce i

toti observau plini de uimire acest miraeol, sufletul Clarei

a zburat la eer~u siguranta insotit de acel ingeri care i-au aparut sub fonna de "copila1?icare aveau aripi". Un .loc aparte merita 1?icazul Sffinlei Francesca Romana (1384-1440). sfanta cea mai cunoscuta'1?i mai iubita de catre romani. Frumoasa 1?iinteligenta. na.scuta intr-o famille bogata. Francesea a dorU sa fie mireasa lui Usus, dar pentru a-1?iaseulta tatal a aeeeptat 0 casatorie eu un patrician roman-1?i a fost 0 mama 1?i sotie exem: 0 plara. Toata viata sa a reu1?itsa impace sarcinile-iamiliare . cu tensiunea mistica 1?ispirit~ala. Ramasa vaduva. s-a dedieat eomplet vocatiei sale'religioase. Sf;1nta Francesca Romana este fondatoarea Donatiilor pentru Fecioara MaIja1 prezente 1?i cum in manastirea Tor dei Specchi. la a
cativa pa1?i de Teatrul Marcello din Roma.
.

prezentei unui Inger.

Clara a dus mereu 0 viata umila, hranindu-se doar cu ierburi 1?ieu paine neagra. donnind pe pietre 1?i ergclnd m desculta chiar 1?iiarna. Ea era in mod continuu absorbita in contemplarea IUI Usus. eu care dore.a ardent sa se identifiee. lubirea sa pentru Usus. pentru crucifIX este legata de faptul cel mai extraordinar al vietii sale: odata. i-a aparut Usus "sub forma unui tclnar foarte frumos. imbracat in pelerina. avclnd 0 cruce'grea la gat. din cauza careia arata foarte obosit. Din acel moment sfclnta fecioara nu s-a mai putut indoi ca avea in ea h1sa1?iefigia adevarata 1?ireala a Lui Dumnezeu crueifieat astfel povestea' Parintele Luca de la Sf. losif. in cartea sa dedicata vietH

...

Sfintei Clara. . ~'. De fapt. inainte de a muri Clara a povestit catorva maici viziunile pe care le-a amt, iar legenda spune ea dupa' moartea sa s-au facut cercetari. corpul sau a fost deschis iar pe inima sa, care era mai mare decat capul unui nou.-nascut. au descoperit 0 forma de crucifIX.Miracolul a fost confirmat de un mare numar de martori demni de incredere. religio1?i1?ilaici.
1,1

Toata viata acestei sfinte este insotita de figuri angeliee, mai ales de un Inger pe care Francesca U simtea . 1?iil vedea aproape permanent alaturi de ea. Prima interventie a ingerului a avut loc in 1399 1?ia constat in salvarea Francesca-ei si a cumnatei sale Vannuza. care eazusera in Tibru. in~e~ul a luat fonna unui copila1?de 10 ani. eu parullung. ochi stralucitori, imbracat intr-o tunica alba (ca 1?iacelea folosite de catre diaconi la liturghie)

.
'

1?iavea dupa cum. i:-aspus atat rol de Inger pazitor. cat !?i
de ghid spiritual~ Ingerul a fost aproape de Francesca
1

ales in numeroasele 1?i iolentele lupte pe care ea a trebuit v sa Ie sustina impotriva Necuratului. Acest Inger copil a nlm,as alaturi de sffulta .timp de 24 de ani. apoi a fast inlocuit de catre un altul. "mai

mai

'd' j

60

ingeriL ffjnte de lumina

Paala ajavet~

61.

It

stralucitar decat prfmui", de ierarhie' superiaara, care a ramas cu ea pana la maarte. In apropierea martH, Francesca a vazut ingerul ca tesea cu a viteza din ce in ce mai mare firele panzei, care reprezentau viata sa 1?icare acum se aprapia de sfar1?it. Frescele din see al XV-lea, .apera lui Antaniazza Ramana, care arneaza capela manastirii 1?icare a prezinta pe ,sfanta in campania ingerului, stau ca marturie a faptului ca ingerul :iI. ost f permanent alaturi de Franc~sca, care a fastfaarte iubita de catr,e papulatia Ramei din cauza ,generazitatii sale extraardinare 1?ia vindecarilar mira~ulaase pe care le-a
realizat.' Sfantul italian, Francisc din Assisi, a primit' stigmatele in 1224 pe muntele Vema" unde se retragea de abicei pentru meditatie 1?irugaciune; in acea pe~iaada adeseari el,se gandea 13 arhanghelul Mihail. Intr-a dimineata, in timp ce era absarbit in caritemplatia sacrificiului lui Iisus, fUnd lntr-a tatala salitudine, vede venind catre el un serafim ~u 1?ase aripi inflacarate, cu aspectul unui am crucuicat. In timp ce cantempla aceasta viziune spirituala a simtit ca ceva maret 1?imisterios' se praducea in fiint~ sa-1?i imediat a realizat ca pe mfunile 1?ipiciaarele sale aparusera rani care pareau praduse de cuie graase, ip. timp ce 1?ipieptMI incepuse sa-i sangereze. lata acest fapt in descrierea clasica a Sfantului Banaventura din Bagnaregia (1217-1257), c~re traind, aproape in aceia1?i periQada cu Sfantul Ftancisc a yutut sa se dacumente4e asupra fiecarui detaliu: "Intr-a dimineata, in timp ce se pregatea intr-un lac izalat' din munte pentru mamentul sfant al Pa1?telui, a vazut cabarand din cer un Serafim cu 1?ase aripi de fac stralucitaare. Cand acesta, intr-un zbar rapid, a ajuns in zana in care era Francisc, intre aripi a aparut imaginea unui am crucificat, cu mclinile 1?i iciaarele rastignite. Daua p dintre aripi s-au ridicat deasupra capului, daua s-au deschi~ pentru zbar 1?idaua i-au acaperit carpul. In fata acestei viziuni, Sfantul ramase uimit, in timp ce inima sa a fast cuprinsa de un sentiment camplex de tristete, dar simultan ~i de a bucurie faarte mare. Se
, '

bucpra, de fapt, de dragastea cu care se vedea privit de' Usus care ii aparuse sub farma imaginii Serafill1ului, dar vazandu-l crucificat, sufletul sau se simtea ranit de facul

unei dureri nesfar1?ite.

,

'

Era incantat

de aceasta viziune', care Ii parea irisa.

.J., ~

de neinteles, 1?tiindbine ca durerea nu se potrive1?tedelac cu beatitudinea unui Serafim. In final. insa, Dumnezeu I-a facut sa iriteleaga ca aceasta viziune i-a fast aferita de catre Pravidenta Divina. ACestfervent adaratar allui Iisus a fast prevenit 'ca va fi trahsfarmat in tatalitate, ajungand sa fie asemeni lui Usus. .
,

~ I

,/ Ii I, I

':1 "i I

J, ~,'

'II

\.

Cand vtziunea a disparut, aceasta a lasat in inima hii Francisc a minunata fervaare. Dar 1?i~n carnea lui ramasesera urmele semnelar nu mai putin minunate ale iubirii sale nesfar1?ite pentru Usus. Imediat, au inceput sa-i apara pe mfuni 1?ipe piciaare semnele cUlelor, a1?a cum Ie viizuse putin mai devreme in acea imagine a omului crucificat. ~i umarul drept arata ca 1?icum ar fi fast strabatut de a IC!llce, fiind acaperit de a rana ra1?ie, din care curgea sange. . Daar dupa'multe ezitari Sfantul a povestit canfratilar smceea ce i se petrecuse, relatandu-Ie taate detaliile viziunii. ?fantul Bonaventura adauga: "Cel care ii aparuse i-a spus 1?ianumite lucruri pe care el nu le-a revelat nimanuL Trebuie sa credem, deci, ca acele cuvinte ale Serafimului au fast atat de misteriaase jncat acel barbat, nu a cansiderat ca trebuie sa Ie dezvaluie". Canfratilor sal Francisc le-a spus: "Secretul meu este pentru mine".' .~' In viata Sfantului Francisc ingerii au avut un ra1 impartant. De exemplu, vechea biserica dedicata Feciaarei Maria, aflata in 'aprapierea lacalitatii Assisi, numit "Parziuncala", era numita chiar din antichitate Sfanta Maria a Ingerilar. "Acbla", paveste1?te Sfantul Banaventura, "erau frec:vente vizitele spiritelar celeste". ~i Sfantul Francisc, datarita devatiunii sale fata de ingeri 1?idatarita iubirii sale faarte mari pentru Mama lui Usus, a restaurat biserica si s-a stabilit acal6 alaturi de canfratii. sm. I .'

Adeseari muzica angelica I-a alinat pe Sfant. "Odata, cand'era faarte balnav1?i nu se putea mi1?ca,fUnd atat de

"

":1

i i

"'

r'
:Jl
~

I'

62 ingerii,' fiinfe"delumina sHibit din cauza infirmitatilor sale" ,spune Sfantul BonaVentm;a, "a .dorit sa asculte sunetele anumitor instrumente care sa-i ma."1gilie~ufletuL $i iata ca dintr-o data, pentru a satisface dorinta Sfantului a venit un cor

Faola Qiovetti,
~ !II.

6~

".1.'
.

/;,

de ingeri..."
Muzica i-a produs
,

,mod asemanator. Francisc Forgione, ace~ta fHnd adevaratul nume allui Padre Pio. a simtit de mic vocatia sa de. preot1?i chiar d~ la varsta de cinc{ ani, in 1892, a avut primele fenomene paranotmale, extaze 1?iaparitii. 0

..

Sfantului

"0 asemenea

bucurie

H'

indit a crezut ca se gasea, deja intr-o alta lume". Muzica a

fost auzita 1?ide confratii sm cei mai apropiati.
.

iI 11
II'

i!
1;1',

1'"

descrisa de Sfantul Bonaventura in urmatorii termeni: "Cu o inseparqbila legatura de iubire era unit cu ingerii, aceste spirite ce ard de "focul" iubirii divine, cu acesta inflacarand sufletele ale1?ilor. Datorita devotiunii fata de ei, ince'pand ' de la sarbat6area Sfintei Marii, a postit 40 de zile. rugandu-se in continuu. Marea sa dorintade a salva toate sufletele, n facea sa fie devotat in mod special Arhanghelului Mihail, acesta avand sarcina, ' de a "infati1?clsufletele" lui Dumriezeu". Sfantul Francisc a fost primul stigmatizat al catolicismului, ranile lui Iisus, aparute in mod miraculos in fiinta sa au fost autentificate de martori ce se aflau deasupra oricarei suspiciuni, martori care au sugerat vocatia sa de a continua opera de salvare a lui Iisus.
.

Devotiunea lut $fantul Francisc pentru ingeri e1:1te

,~ 1t.~,

vedea pe Fecioara Maria, avea viziunea inimii sacre a lui .Iisus. La aceea1?i varsta au inceput ins.a 1?i"aparitiile diabolice", care"precum a scris Padre P~oirisu1?iinjumalul sau, "au fost sub forme obscene $i chiar bestiale". Erau primele atacuri ale nlului,.care I-au tulburat pe Padre Pio toataviata. 0 viziune insa i-a dat forta1?i I-a sustillut mereu: s-a vazut alaturi de ~'un barbat maiestuos, de 0 rara frumusete stralucitor ca un soare '" care hiandu""l de mana I-a incurajat cu ,0 invitatie precisa: Vino cu mine pentru ca astfel vei putea' sa lupti ca un luptator -' adevatat. In bataliilenume'roase 1?idure, pe care Padre Pio a trebuit sa Ie sustina impotriva raului. personaju~ luminos (up Inger) i-a fost mereu _ alaturi, I-a ajutat 1?ii-a dat forta. In prima viziune, I-a asigurat 1?ide victoria finala: Francisc Forgione a imbra~at haina de calugar in 1903.s,i a fost numit preot 1?apteani dupa aceasta. Pana in 1916 p ramas in cas a parintHor, din cauza sanatatii sale precare, apoi a fost invitat la Sfantul Giovanni Rotondo. pentru a respira un pic de ae( curat de munte'

Multe

secole
jj
';0.,: '.f

dupa aceea, mult mai apropiat de noi in timp Padre Pia de la' Pietralcina primea stigmatele intr-un
,).

fi trebuit sa fie 0 1?edere p,rovizorie, care insa a ,durat mai bine'de 52 de ani, de fapt pana la moartea sa. , Tanarul frate s-a'facut cunoscut curand-chiar' inainte de a primi stigmatele. Oamenii au descoperit in el un trimis allui Dumnezeu 1?iau inceput sa vina la el in numar foarte mare. Padre Pio ramanea si 19 ore in confesional. fiind in mod constant asaltat'de "0 multime de suflete insetate de Dumnezeu". ' In searade 5 spre 6 august 1918 Padre Pio aprimit misterioasa recompensa. divina-in timp ce Ii confesa pe credincio1?ii sm. dupa-amiaza p..e la ora 5 i-a aparut un
aceasta, ar

.care semana cu 0 teava lunga de fier cu varful bine ascutit 1?icare parea ca .abia ie1?ise din foc". Cu' aceasta, linealta "personajul celest" n lovi pe. Padre Pio "in suflet"-urma ~
..

"personaj eelest" care avea in mana "un fel de uhealta

.,

~
~,

\ 1"'-.

I": ,
I I'!

64

ingerH, fjin~e de lumina

. _ '

Paola Giovetti

!\

"
II.

If

I'

r
r
\I. I'

un geamat,' un spasm fara sfan;;it: Era primul stigmat, acela de pe torace. in 20 septembrie at aceluia~i an, dupa slujba, opera a fost desavar~ita inca 0 data cu ajutorul unei figuri angelice. lata descrierea faptelor, chiar cu ajutorul cuvintelor lui Padre Pio: M-am vazut in fata unui personaj misterios, asemanator cu eel pe care I-am vazut in seara de 5 august, fIind diferit de acesta ctoar pentru ca avea milinile, picioarele ~i coastele sangerande. Vederea sa m-a uimit, iar .ceea ce am simtit in acel moment in mine nu a~ putea sa va spun. Simteam ca mor ~i a~ fi murit daca Dumnezeu nu ar fi intervenit pentru ca sa 1;11a sustina. Viziunea personajului se estompa ~i eu vedeam ca milinile, picioarele ~fcoastele meIe sangerau. Imaginati-va starea pe care am experimentat -0 atl,mci ~i pe care de atunci 0 experimentez continuu aproape in fiecare zi". in cazul unei alte mari mistice contemporane, Teresa Neumann, contemporana eu Padre Pio, yom descoperi 0 legatura permanenta cu ingerii. inainte de a vorbi despre aceasta este necesar sa mentionam' unele . lucruri .despre Teresa, care s-a. nascJt intr-un sat <;tin Konnersreuth, in Bavaria, in 1898 si a murit in 1962. . Teresa apartinea unei famiiii sarace, dar foarte
religioasa, lipsita .de orice f0l1I1a de bigotism.
0 maica ,misionara,

Dorihta

sa

era de a deveni

dar a fost impiedicata

sa ~i-o implineasca datorita unei boligiave, consecinta unui accident, care a facut-o sa orbeasca ~i sa paralizeze. TImp de ani de zile a dimas in pat, suportand cu seninatate propria sa infirmitate. Dupa ani de zile, dintr-o" data in mod miraculos s-a Vindecat, prima data .de orbire ~i apoi de paralizi~, datoritaajutorului Sfintei Tereza din Lisieux, careia Neumann ii era adepta ~i care i-a aparut de mai multe ori ~i care i-a an un tat insanato~irea ~i destinul extraordinar care 0 a~tepta. De Japt, curand au inceput' viziunile despre suferintele lui Iisus care au insotit-o pe Tereza toata viata, viziuni care s-auxepetat in fiecare vineri, in plus s-au mapifestat grad at ~i stigmatele. inurma lor, Tereza avea din ce in ce mai -putina J;1evoiede a se qrani ~i in scurt timp a incetat definitiv sa mai manance ~i sa bea.

'I

{,
iJ ,

!'
,

'~

"

l11

'!
;/
,.,

":;" ~'

"

66

ingerii, fiinte de lumina

Paola Oiovetti

67

I.

Postul"sau.tdtal, care a durat 36 de ani; a fost controlat de .diferite comisii, care au fost stabilite la Ratisbona, regiunea de care depinde Konnersreuth ~i a fost declarat autentic,
,

iar in legatura cuaceste fapte avem marturia. directa a prietenei sale Arini Spiegl, care era prezenta in acele clipe alaturi

deea:

"

in mod oficial.

'

Stigmatele, postul ~i viziunile au fost. 0 caracteristica constanta in viata Terezei. Stigmatele 0 dqreau in mod continuu ~i sangerau in timp\11 viziunilor de vineri. Postul era in mod clar un simbol al valorii euharistiei-Terez'a spunea, de fapt, ca traia"ca. Salvatorul", adica anafura consacrata pe care 0 primeain fiecare zi, a fo$t cea care a sustinut-o de-a lungul celor 36

"... In momentul in careDtilia respira pentrl.\ ultima oara, Teresa a avut 0 viziune-fata sa era senina si transfigurata incat am inteles caasi'sta la:ceva maret. In final a privit eatre,inalt ~i a spus " Cu vbi, cu voi!" $i parea ea vrea sa se ridiee. Dupa aceasta, Teresa mi-a povestit ca defuncta sa mama, fratele'sau Engelbert caremurise cu
.

de ani.

l
I; "

Vizi.unile erau pentru Tereza 0 componenta practic cotidiana a vietii sale. Ele erau caracterizate de 0 pierdere o con~tiintei fizice, care 0 face au sa pfarda instantaneu legatura cu timpul ~i cu'10cul iricare se afla, facand-o insensibila la orice lucru terestru. Aceste viziuni priveau atat chinurile cat ~i moartea lui Iisus, dar ~i episoade din

45 de ani in urma, fratiorulsau care munse la varsta de doi ani ~i ingerul pazitor al Otiliei venisera sa 0 ia pe aceasta. Apoi Teresa I-a vazut pe Salvator (Iisus) privind-o eu blandete pe Otilia. Toti au disparut illtr-o lumina

stra!ucitoare, iar ea ar fi dorit sa-i urmeze".

Cand,fn acela~i an 1958 a murit tata! ei, Teresa de asemenea ~i-a V;azut rudele decedate anterior ~i Otilia'

~'

iviata Lui, sau din aceea.a Fecioarei Maria, a Sfintilor ~i a

'

apostolilor. In timpul viziunilorTeresa vorbea in aramaica ' ~i in alte,limbi'pe care in mod normal nu Ie cuno~tea (ca 0 taranca siq1pla, ea vorbea ,claar dialectul dinsatul sau): fapt autentif)cat de catre experti ~i de catre profesori universitari. Intre 0 viziune $i altC[l ereza trecea prin eeep' T ce a fost numita " stare de repaos", ill care descria eclor

prezenti eeea ce vazuse ~i raspundea intrebarilor lor. De mai multe ori Teresa Neumann a avut ca obiect a1viziunilor ei lumea angelidi-cu ingeriidespre care vorbe~te Biblia ~i ingerul sau pazitor. Ea pereepea prezenta propriului Inger pazitor :n vedea In dieaptasa,'ca un ,"barbat luminos" ~i vedea ~i ingerii vizitatorilor sai: Teresa mehtiona ea ingerul sau este cel care 0 prot~jeaza de demoni,~i 0 inlocuie~te in caz de bilocatie (ea a fost vazuta deseori in doua locuri simultan). 0 ajuta in situatii
dificile.
' ,

care veniseta sa-l insoteasca pe batranul parinte inipreuna,' ',eu ingerul sau pazitor. De, aceasta data, insa Salvatorul' nu I-a luatcu el pe parintele Ferdinand, acesta a ramas in urma eu ingerul sau pazitor privil1d cu tristete la grupul care se indeparta. Dupa cateva luni Teresa a fost capabila sa afirme ca tata! ei era in Paradis. Perioada pe care a petrecut-o in purgatoriu a fost destul de scurta. . In multe ocazii Teresa Neumann a avut viziuni cu " ingeri ~i arhanghelicare fUseseJ;"arimi~i sa indeplineasca t diferite misiuni, care au fost mentionate in Evanghelie. lata de exemplu viziunea Bunei-Vestiri, a~a cum a fost ea descrisade catre doctorul Johannes Steiner care era prezent ~i a auzit direct descrierea de la Teresa-" Teresa a vazut 0 femeie tanara, aproape inca fetita, intr-Q micuta ,casa, rugandu-se. Dintr-o data in fata ei a apa.rnt un barbat lumirios (~xpresie pe care Neufnann 0 folosea pentru a-i indica pe ingeri)--' el nu a intrat, c(doar era acolo. Eu am intrebat in acelmoment" Teresa, avea a.ripi?"..lar ea mi-a raspun~" Ce spui tu, oamenii lUmino~i nu aunevoie de
"

Teresa avea~f darul de a asista la treeerea muribunzilor pe lUII1eaceala11;ii~i lajudecata care urmeaza imediat dupa moarte. A ~tiut cand a murit sora sa Otilia, o femeie care a avut 0 viata sfanta ~i preotul Ferdinand,

. '!" arlpl. .

.'

'

'

Barbatul

lUinino~ s-a iIic1inat in fata copilei

inspaiinantate 1?ia spus-Schelam lich, Miriam, gaseta... Maria, mereu ului~, dar Cll 0 expresie increzatoare, ~ privit -', '

"

I! I
Ii .:1~ f!!

68

ingerii, fiinte de lumina

Paola Qiovettl

.69,

(
I~

figura lutninoasa. Inger-ul i-a inOO spus ~i alte lucruri importante. De fiecare data cand ea .I-a intrebat 'ceva pe inger, ingerul a raspuns. Cand ingerul a tenninat devorbit, copila.a inclinat capul~i i-a spus cateve cuvinte. In acel moment Teresa vazut 0 lumiIia puternica venind din malt ~i coborandu-se asypra copilei,in timp ,ce ingerul s-a. inclinat ~i'a dispamt". .,:;, , lVIomentul.in care pastorii au fost anuntati de na~~ terea Mantuitorului, a fost vazut de Teresa in urmatorul mod: .

moarta la Roma in 1934la vcirsta de doar 38 de anL.Teresa Palminota a fost pe. intreaga durata a vietii sale protagonist~ un or fapte exceptionale-perceptii extrasenzoriale, stigmate, post tinut limp de trei aI)i,

fenomene termice incredibile, adica un focmisterios care

.
.

emana din pieptul sau ~i care ardealiter~entetot

ce atingea.
~ .' . ".

ceca "

I I
u !~,ii

"Jumatate

de ora dupa miezul noptH, dupa ce

Teresa.a asistat la na~terea Mantuitorului, s-a vazut transportata in fata unei colibe care era la 20 de minute "Secretul Teresef'-carte care a fost publicata posturn. de staul ~i se gasea pe 0 colina. Pastorii dormeau. Dintr-o ~i Teresa Palminota i~i cuno~tea ingeruI p~tor, , data a aparutolunilila foarte putemica ~i toti ceidin coliba pe care-l numea "ingera~ul meu" ~i cclruia n atribuia multe . s-au'inspaimantat, cu circumspectie au ie~it afara ~i la 0 far:te spiiituale ~i chiar interventli concrete. De,exemplu. illaltime de aproximativ trei metri, pe un nor stralucitor, ca urmare a unei otite purulente Teresa devenise complet au vazut un arhanghel, 0 figura de tanar facuta din lumina, surda, fapt consemnat de catre medici ~i de catre tot! cei cu 0 haina alba straIucitoare cu maneci lungi ~i centura. care aucunoscut-o. Cand I-a intalnit pementbrul san Era -acela~i arhanghel care~i aparuse ~i Mariei (adica. ' spiritual, auzea foarte bine ceeace el Ii spun~a cbiar ~ arhanghelul Gabriel),. Avea mana stanga pusape piept, ..8 tara a-I priviinfat;l, 'acest lucru facand imposibila biinmaJa iar mana dreapta ridicata. Nu avea aripl. Tot peisajul din .~ ca i-ar fi-citit cuvintelede pe buze. ~i cand partntcle FIZZOttl jur era scaldat de lumina emanata de catre Inger. Apoi . a intrebat-o cum reu~e~te aceasta" ea i-a raspunsca .. ingerul a vorbit cu pastorii pentru a-I lini~ti;cu 0 voce Dumnezeu 0 facea sa inteleaga totul,sau "inger~u1 clara, prietenoasa ~i solemna, .C!. vorbit inlimba lor. De sau". ' . doua ~ a'indicat cu mana dreap'ta catre stanga. -Cand a . . Acest "ingera~" a ajutat.,o p~ Teresa in multe terminat de vorbit, in jurullui au aparut ~i alti ingeri ~i ei ocazii- cand pclrintele Fizzotti mergeala ea, poarta ii era ( de aSemenealumino~i, stand deasupra norllor stralucitori.
" .' ~

Teresa Pahninota a avut 0 viat.a izolata !$irezer.vata, pastrand mereu secretul stigmatelor ~i a faptelor sale ~xtra~rdinare. Doar Parlntele Luigi Fizzotti., confesoruI ~i ghidul sau spiritual, cuno~tea ceea' c~ se petrecea ill; sufletul sau, lasand marturie. despre aceste lucruriin

Apoi impreuna

au inaltat un cantec minunat

pe care

'

pastorii l-auascultat cu mare atentie, dupa care au disparut. Pastorii au

discutat intre ei, ap'oi s-a'U . / indreptat in .directia, Betleenuilui n.
\~r.

., I

0 yom parasi pe Teresa NeumaI!Ill'pentru a

'.

iIItahJi 0 alta mare mistica

italiana, Teresa' PaJminofa,

mereu des chis a de Teresa imediat cepunea mana pe sonerie, Teresa atribuia acest lucru inger~ului sau, ~, o informa din timp de sosirea lul. ~i cand ea trebuia sa ,,. mearga la pclrintele Fizzotti~pentru ca nu avea obiceiul de a-I anunta dinainte, nii sepetrecea niciodata sa nu-l gaseasca.acasa. bespre acest lucru, ea spunea ca inainte de a ie~i pe u~a il intreba pe Usus sau pe ingera~ul sau daca p6ate sa mearga sau nu-~i era informata cu . exactitate. 0 c;latachiar parintele Fizzotti a 3nuntat-o pe . Teresa sa n,u vina la el. pentru ca va lipsi 'din localitate, l. msa Teresa a mers ca. de obicei ~i I-a gasit pe confesorul ei, care dintr-:.o cauzaheprevazuta a trebuit sa ramana

...
./

,; ,

,I

'-..
f I
II ,1:

70

ingerii, fjinte de lumina

Paola Qiovetti

71

r J
Ii I;'

acasa. $i de aceasta'data Informatia ajunseseila ea prin intermediul ingera!?ului. Ajutorul angelic ii era acordat chiar !?i pentru lucruri .concrete, cum s-a petrecut 0 data cand Teresa, care traia cu fainilia sa, a dorit sa scrie la masina de scris un text care Ii era necesar ,s'urorii sale, chiar daca nu mai pusese niciodata mana pe tastatura ~i chiar daca degetele sale 0 dtireau din cauza stigmatelor. La incepu.t toate tentativele au fost~nutile. Atunci, ,Teresa s-:a adresat mger~~ului sau ~i la putin timp dupa aceasta sora ei a avut in maini textul scris perfect. Viata Teresei' Palminota este plina de episoade frumoase-de exemplu atunci cand Teresa ie~ea din casa, era ins'otita pas cu pas de catre 0 porumbita alba. Ea era. convinsa, ~i i-a spus acest h,!cru ~i ghidului sau spiri~ual, ca acea porumbita alba era de fapt ingera~ul sau, de cateva ori observand elar cum porumbita s-a transformat de-a
dreptul in inger.

Profesorul Luigi Lombardi Santi, antropolog ~i doctorit!l. Mariela Boggio au reu!?it acum cativa ani sa face. un documentar despre ea. Acest documentar a ~ost transmis . in 1985pe programul "Delta" de la RAI 3. In acest film Natuzza marturise~te despre ingeri ~i despre alte fenomene paranonriale care i se petrec, raspunzand la intrebarile

celor care au intervievat-o:

"Natuzza-, de multi ani vin la tirie mil de persoane

~

~i toate vor ceva. De,ce vin? Ce nevoi au?" "Cererile lor-sunt de a Ie vindeca an~mite boli, pe
,
,

care medicii nu Ie-au putut vindeca, chiar daca au pus diagnosticul corect. Apoi intreaba de morti, daca sunt in Paradis, daca'suntin Purgatoriu, daca au nevoie de ceva..." ';$i cum procedati pentru a Ie raspunde ? Pentru morti de exemplu, cand va intreaba des pre morti, cum procedati?" ':Pentru morti, Ii recunosc daca i-am vazut cu doua

..

'

~
o1+llg~i.AfrMf5a-ei ~o

sau trei lm;i inainte, sau Ii recunosc din fotografii ." "Cand va arata fotografia, puteti ~ti ~i unde se
,

gasesc?" "Da, ~tiu daca sunt in Paradis, daca sunt in Purgatoriu, daca au hevoie de ceva, daca vor sa trimita vii, de la familie?" , "Da, dar si invers."

~,

mesaje la rude." . "$i puteti transmite ~i celor morti mesaje de lacei

_

ani ~i in' aparenta

o

I
':"

atuzza Evolo din Paravati, Calabria, este un ~-personaj extraordinar al zilelor noastre. Casatorita, . avand multi copii, are astazi mai mult de 60 de.
este 0 femeie meridionala Joarte nor-

"Spuneti cavedeti ~i ingerul fiecarei persoane

"

mala. Dintotdeauna ea a fost protagonista unor fenomene

exceptionale, flind capabila sa vindece cazuri disperate, avand capacitati ~elepatice ~i elarviziune. Pe corpul ei apar,

in fiecare an. de Pa~ti, rani sangerande asemeni celor pe

care le-a ayut Iisus, iar'pe maini ~i pe picioareIi
'.

'.'

apar

stigmate.

Natuzza printre altele vorbe~te cu mortii ~i-l vede pe ingerul ei pazitor. Spune chiaro ca vede-ingerul pazitor . al diferitelor persoane. Natuzza Evolo este 0 femeie foarte buna ~i capabila de a ajuta pe oricine are nevoie, dar extre~ de rezervata in ceea ce 0 priv~l?te,. pe ea insa~i.

"Da, da, ingerul de langa 0 persoana. Nu la toate persoanele, dar aproape la toate." "Doar persoanele vii au inger?" "Doar persoanele vii~nu ~i ceIe moarte". "$i ingerul unde este a~ezat fata de 0 persoana?" "Fate. de 0 persoana, acesta este a~ezat in partea dreapta. La preoti este a~ezat in partea stanga. De multe ori vin la mine preoti imeracati civil. dar eu inteleg imediat ca este preot pentru <':a-i ad ingerul in parta stanga. Cand v ii sarut mana, el ma intreaba "Cum de ai ghicit?" Jar eu Ii spun: "Vad ca ingerul dumneavoastra este in Jartea
stanga... ..

"
"1

'-..

I jf

72

ingerij, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

73

.
1,

{{}

.A~(//Ude

.f(l//

dhlj,e{o

,0

-,

"

hotarele ac~steia-un ora!? antic. a!?ezat pe inaltix:nile promontoriului pugliez. cu vedere spre mare. Faima sa este datorata Arhanghe)ului Mihail !?ieste legata de apaiitiile sale. Primele suqt la limitele legendei !?iurca in limp la inceputul secolului al V~Iea e.n. Se poveste!?te ca in anul490,cand pe muntele Gargano era-inca valabil cultuI pagan, un taur a fost gasit in genunchi in fata unei pe!?tete inaccesibile. Episcopul de Siponto, ~.Lorenzo. Maiorano, a ordonat 3 zile de rugaciune ~i de post. Dupa aceste.zile a parut Arhanghelul Mih3.il,care'le-a spus: "Eu sunt Arhanghelul Mihail !?i sunt mereu in preajma Iui . 'Dumnezeu. Aceasta pe!?tera este sacra !?ieste una din cde alese de mine, eu insumi sunt ingerul pazitor al !lcesteia... Acolo unde se deschide roca pot fi iertate pacatele oamenilor..: Cel care se va ruga aici va.fi iertat. lata de ce pe!?tera de pe acest munte e$te dedicata cultului cre!?tin". Episcopul insa, din cauza'dificultatli punerii sale m pra<;tica, a amanat acest ordin angelic. Doi ani dupa aceea localitatea cre!?tina din Sitaponto'a fost asediata de catre paganii din Odoacru. Cand' totul parea de acum pierdut. episcopul a obtinut 0 amnistie de trei zile. pe care le-a dedicat rugaciunii. $i iata ca i-a aparut din nou Arhanghelul Mihail, care i-a promis ajutorul sau in batalia urmatoare. De fapt, 0 nea!?teptata furtuna de nisip insopta de grindina a pus pe fuga hoar<;1elestraine. Episcopul Lorenzo a organizat 0 procesiune de multumire la muntele Arhanghelului. dar nu a indraznit sa intre in pe!?tera. In anu1493. la a treia 'aniversare a primei aparitii, Arhanghelul Ii apare din nou episcopuhli !?iIi ordona sa intre in pe!?terfl. sp~mandu-i ca eI insu!?i a consacrat aceI loc D!vinului, In sfar!?it, episcopuI a asc,uItat !?iintrand in

I]

an Michele din Gargano este un loc de 0 mare

foarte cunosGut i.n Italia !?i peste

. frumusete.

.pe!?tera'a gasit un altar pregatit de Arhanghe1, acoperit de o panza ro~ie cu 0 cruce de cristal deasupra. Pe~tera. care este singurulloc de cult ne<;:orisacratde om, purta d~ secole numele de Biserica Celesta. . Se poveste!?te ca imparatul g~rmanEric al II-lea numit !?iSfantul (973 - 1024) s-a retras ca pelerin la Muntele Gargano cu doi ani inainte de :moartea sa, iar in4-0 seara s-a inchis singur. in pe!?tera. Aici a avu t viziunea unei procesiuni de ingeri stralucitori. condusa de Arhanghelul Mihail !?la asistat la 0 liturghie celesta. Extraordinara experienta a avut pentru suveran ovaloare mistica!?i initiatica. Ultima aparitie a Arhanghelului a avut loc in 1656 in timpul, ciumei care bantuia in Gargano facand mii de victime. Arhiepiscopul Alfonso Picinelli I-a invocat pe Sfantul Mihail, care i-a aparut la 25 'septembrie
!?i i-a spus: "Sunt' Arhanghelul Mihail. Oricine va folosi
.

11, ii\
'~I
a'~

" A'll

~.

pietre dip pe-!?tera aceasta va fi vindecat de c,iuma. Binecuvantati pietrele. sculptand deasupra lor semnul crucii !?inumele meu"-!?i a!?as-a petrecut; poporula luat cu incredere pietre de la pe!?tera !?iciuma s-a sfar!?it. Pe!?tera sfanta. la care au loc pelegrinaje de secole, este 0 grandioasa pe!?tera unde a~a a lasat qiarturii splendide. in centru, pastrata intr-o urnade argint ~i cristal de Boemia, extraordihara statuie din marmunl sculptata de ,catre SansoVino, il.reprezinta pe Arhanghelul Mihail intr-o atitudine de luptator viGtorios. in timp ce calca in picioare un monstru respingator. Episoadelor angelice din Vechiul!?i Noul Testament ii sunt dedicate ~i 24 de panouri de pe marile poTti din bronz ale Bisericii. facute la Constantinopol in 107.6, care sunt 0 opera de arta de 0 valoare inestimabila.
~

'

I ...

"
I,

_
74

'-...

jr

ingerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

75

PlYtdo
'
'

,1'

~'i l'

indoieli. $i' acesta convingere este sprijinita de relicvele gasite pe aceasta coasta a Adriaticii de catre pe1erinii din PaJestina1 lpoteza merita repect1?i 0 discutie deta1?ata. Eu imi permit sa va oprescatentia asupra lagunei Venetiei, asupra nenumaratelor comoJ;"ide re1igie 1?i e arta d

I
o

anctuarul este 0 telicva a Pamanti1lui SIant? Credinciosii afmna cu tarie aceasta si nu admit

care au ajuns din Orient in acest ora1? Daca unora aceste' ipoteze Ie vor par~a incredibile,. ace1?tia vor trebui sa ~tie ca nu sunt impuse, iar daca altora Ie vor parea nefondate, ace1?tiapot sa 0 spuna." ~ceste cuvinte frumoase cUe. Monseniorului Loris Capo\1lla, delegat al pontificului din Sanctuarul din Loret6:cintroduc cum nu se putea mai bine antic a 1?isugestiva .enigmaa translatiei Sfintei Case, care conform traditiei ar fi fost purtata in zbor de catre ingeri din Palestina la Loreto.

"Problema loretana" este complexa 1?ipentru a 0 intelege intr-un mod adecvat este necesaia 0 ~abQrudIe adecvata 1?J e aceea ne yom limita sa ne referim doar.la d lucrurile cele mai importante, facandu-Ie trimitere celor intetesati la literatura specializata. Casa Sfanta venerata la Loreto care este Vizibila in interiorul biseri~ii este cea in care s-a nas,cut Fecioara 1?iunde a. avut loc Btinavestire; Numeroase documente antice atesta faptul ca acea casa a fost obiect de veheratie'in Palestina. . in 1291, Cruciatit' care pe Pamantul Sfant aveau in grijalocurile sacre, au suferit atacuri violente din partea musulmanilor 1?iau trebuit sa ,abandoneze teritoiiul. lstoricii au pus in legatura translatia Casei Sfinte de la Nazareth in Occident cu fuga fortatc1 1?idefini~iva a Cruciatilor din.Palestina.pe baza aceleia1?itraditii loretane. sustinuta de documente revelatoare, Casa Mariei-Iuata din Na.zar~thin 1291~a fost prima da~ a1?ezatape coastele Iliriei, intr-o localitatenurnita Fiun1e."Ingeriilui Dumnezeu", ciUmdinq--una din surse, cea descoperita la Teraman, "au luat respectiva biserica 1?iau depus-o intr-un loc numit
Fiume". ..' .

-,

Dupa ,aceea, in 1294, din Illiria Casa a fost transportata in ltalia, in teritoriul despre care am discuta, unde dupa diferite a~ez8.ri a fost fIXata defmitiv la Loreto..
. .

,Farintele

Giuseppe

Santarelli,

,care acestei

...~

Jj

"

.,

"probleme" loretane a dedicat studii lungi ~i documentatei a remarcat 'ca translatia Casei Sfinte se incadreaza perfect in c1imatul istohc al epocH cruciate-"Este bineculloscuta"-citam din cartea sa foarte bine documehtata Casa Sfanta din Loreto-"foamea de relicve a cruciatilor, care au transPQrtat in Occident resturidin locuri de cult 1?i, pere de arta". Un exemplu elocvent il o constituie Giulgiul (panza cu .care a fost acoperit Usus dupa ce a murit). Aceasta "foame".s-a eXtins, insa, 13.tot ceea ce era ~n legatura cu viata ~ui Iisus: a Fecioarei 1?ia Apostolilor-imbracaminte, obiecte sacre, pamant, chiar 1?ipietre . ~elebrul Camposapto (Camp Sfant) din Pisa trebuie sa-1?i aiba originile chiar in aceasta traditie. Arhiepiscopul

'-.

76

ingerii, lIi_

delumina

Faola OiovdJli

77

~ .
fl1 \

Ubaldo de Lanfranchi, pelerin la SfantW Mormant, a incc'ircat pe nave pamant din acelloc sacru ~l-a depus in 12.03 alaturi de Biserica principala, in punetu.l in care a fost delimitat, apoi Camposanto (Campul S&t). Din Olient, cruciatii au adus in Occident opere de arta, statui, coloane, resturi de monumente antice. JDin punet de vedere istoric, translap.a Casei Sfmte apare ~ fiind posibila 1?ireala. Casa Sfclnta venerata'la Loreto este facuta din cararnizi stravechi ~i din 'pietre inegrite in fum, pa!3treaza . resturi de picturi 1?ide desene dar nti are fundap.e. Se . pare ca, nU mult timp dupatranslatie, pelerinii care au ajuns pe Pamclntul Sfant au constat 0 totala asemanare intre perimetnil Casei din Loreto 1?ifundatiile existente la Nazareth. -De aItfel, cercetarile arheologice facute-. asupra Casei. au pus in eVidenta originea o~entala a
vestigiilor. .
'
f'

farmecul nici chiar in aceste timpuri ale materialismului ~i rationalismuluL Mi s-a pamt oportun ca aceste lucruri sa apara in . aceasta carte dedicata ingerilor.

~
.!k1fla.fd din .rdWUt :)i w1fIa.aj djq~ Cj{U{,J;((//l{!aj

in ceea ce prive1?tevechea traaitie, conform careia translarea Casei ar fi fost facuta de catre ingeri, se pot lua in considerare anumite ipoteze alternative'j Referitor la "ingerii-monahi", autorii antici., mai ales cei orientali, au
compara~ deseori viata acelor monahi cu cea a, ingemor 1?i
.

pa ritiile Fecioa rei Maria la Fatima sunt deja binecunoscute in intreaga lume. Acestea au avut loco prima data in 1917 ~i.au avut ca martori trei pastori, trei capii care se numeau Lucia, 10 ani, Francisc, vaml sau, 9 ani ~i .Giacinta, sora lui Francisc, 7 anLToti trei erau copii de oameni simpli, sanato1?i ~i voinici. mai cunipd timizi, niciunul dintre ei nu 1?tiasa scrie sau sa

citeasca. Cei trei copii merge au cuoile la pascut 1?ii1?i petreceau intreaga zi printre copaci 1?i lori. Erau credincio1?i f 1?ireligio1?i. 'precum era traditia in familie; seara, sub indrumarea materna,invatau catehismul, iar ziua recitau impreuna rozariul.' ,

au mentionat ca ~onahii d~ceau 0 vta~a angelica, . semanclnd ei insu1?i cu iI].gerii. ~n Palestma, in perioada cruciadelor erau prezente ordihe religiQase militare, jprintre care Templierii, care il apareau pe pelerini 1?ilocurile sacre
1?iprotejaurelicvele

. Este posibil ca in Templieri sa fi fost

. Aparitiile Fecioarei Maria in fata celor trei copii au fost precedate de cele ale unui inger, care se pare ca a avut drept sarcina de a-i pregclti pe copii pentru ceea ceo urma sa se petreaca. Prima data a fost in 1915 1?idintre

r
~ ,.
1
..

v:lzuti "ingerii-monahi", autorii "translatici-pe mare~a Casei Sfmte in Occident. Se poate considera 0 alt:l ipoteza, conf,DrIDdireia transportarea Casei a fost rncuta de catre.membril familiei bizantine Angeli (ingerii), care odata cu trecerea timpului, in fant~zia populara; au devenit ingeri cele~ti. Intr-adevar, Santarelli afirma ca: "din legenda Casei Sfinte este important !l1esajuI pe care ni-l transmite. Sugestiva credinta a translatiei pe aripi angelice a casei in care s-a petrecut cel mai mare eveniment al lumii cre1?tine, Bunavestire, strabate secolele, fiind profund inradacinata in traditia populara 1?inepierzandu-1?i

cei trei pastorei, doar Lucia a fost martora. Ea avea atuIlci .

8 ani 1?ise gasea cu alte fetite pe 0 colina in apropiere de Aljustrel, 'cand toate au v:lzut deodata 0 figura alba, stralucitoare, care parea de zap ada, plutind deasupra arborilor--era amiaza, iar razele soarelui faceau aceasta figura aproape transparenta. Fetitele au rarnas uimite 1?i chiar !:!~au insp:limclntat putin 1?iau inceput sa recite impreuna instinctiv 0 rugaciune; fixclnd mereu figura stralucitoare, dar cclnd au terminat figura disparuse.
,

A trecutun

an 1?ia venit primavara anului 1916.

Lucia era cu doua veri1?oare 1?itoate p:lzeau oile. Picura 1?i

:
.\ .

cele trei fetite se refugiasera intr-o pe1?tera ffiicuta, unde a~ mclncat s.-.au rugat 1?iapoi au in~eput sa se joace. in

.~

7$

ingerii, fjinte de lumina

Paola Qiovetti

79

IIi
II' :1

timp ce se jucau, 0 foarte putemidi rafahl de vant le-'a facut sa ridice capul ~i iata ca au vazut deasupra arborilor, care se gaseau in fata pe1?terii, 0 figura alba care se pu..s.e in mi1?care, aV3nsa catre ele, purtata. dl1vant, iar pe masura ce se apropia se distingeau mai bine trasaturile 1?ifigura sa, care erau cele ale unui tinerel de 15 an~, de 0 frumusete supraumana. . .

Lucia a descris apoi intaInirea cu figura de lumin~

I II

'I < i' 1"

1

,
II If'
tj-:'

I' 1 1

i I'

in ace1?ti termeni: "Veni aproape de noi 1?ispuse: Nu va fie teama ! ,Eu sunt inger~l pacii.Rugati-va cu mine))-~i 'ingenunchind pe pamant, i~i 'apleca . .fruntea pana l-asol. _ Cuprinse de un sentiment de bucurie, I-am imitat repetand cuvintelepe care Ie , auzeam .de'la el: (Dumnezeul meu! Eu cred in Tine, te ad or , sper ~i te iubesc. Te rog sa-i ierti pe cei care nu cred, nu te, adora, nu spera ~i nu te iubesc.)) Dupa ce a repeta,t de trei ori aceste cuvinte s-a
.

ofere in mod constant Lui Dumnezeu rugaciuni ~rofrande. Ihgerul era ingerulpazitor al Portugaliei, ingerul pacii: "Acceptati pHni de dragoste ceea ce va va trimite Dumnezeu". Cateva luni mai tarziu, in timp ce copiii se gaseau in pe~tera in care aparuse ingerul ~i rec~tau impreuna rugaciunea care-i invatase; ingerul aparu din nou. Era mai straIucitor ca niciodata. parea de zapada ~i tinea in mana 0 cllpa,deasupra direia era 0 foita subtire dil'! care curgeau in cupa picaturi de s~ge., I\;'
,,'

Apoi ingerul a ingenunchiat alaturi de copii, in timp .ce cupa ~i foita rarnasera miraculos suspendate in aer, straIucind de lumina ~i i-a' invitat sa repete de trei oIi urmatoarea rugaciune; "Prea Sfanta Trinitate~ Tata, Fiu ~i Spirit Sfant, va ad or profund ~i vac ofer mult prea pretiosul corp, sange, suflet ~idivinitate a lui Usus Christos prezente in toate mormintele de pe Terra, in schimbul' ultragiilor, sacrilegiilor ~i a'indiferentei cu care EI insu~i a fost tratat. ~i pentru meritele infinite ale lnimii Sale Sfinte ~i a InimilImaculate a Mariei, va cer iertarea bietilot

pacato~i" .

_'
,

ridicat ~i a spus; (Rugati-va astfel. Inimile lui Iisus ~i a

.

Mariei sunt atente la vocile rugaciunilor 'voastre)). ~i a

disparut. Atmosfera supranaturala care ne invaIuia era atat de intensa incat 'aproape ca nu mai eram con1?tiente ca existam, pentru un timp indelungat amramas in pozitia in care ne lasase ingerul. repetand'mereu cUviJ:?tele sale. Se simtea atat de intensa ~i de intima prezenta lui Dumnezeu, ca nu aveam nici macar curajul sa vorbim intre noi. In ziua urmatoare ne., simteam inca' sufletul patruns de acea atmosfera, care a ctisparutdupa 0 perioada

anafura Luciei, celor doi veri Ie dadu sa bea ceea ce era in cupa. spunandu-Ie: "Luati. mancati ~i beti corP'-:11 ~i sangele lui Usus Christos care a fost rastignit de catre oamenii ingrati. Reparati-Ie crimele ~i bucurati-l pe ,Dumnezeul vostru". Apoi s-a inchinat din nou pana la Pamant, a repetat de trei ori aceea~i rugacitme ~i a
disparu!.. .'

Apoi ingerul se ridica, lua in mana cupa ~iif dadu

I :/il
i

foarte lunga de timp".

'

Cateva luni mai tarziu, in iulie sau in august, in timp ce copiii se jucau in curtea casei Luciei, iata ca apare din nou acela1?ipersonaj c'are Ie spune sase roage '~i sa
Ii

Inger~l nu s-a mai intors,datoria sa fusese incheiata. ,Ii pregatise pe copii, if facuse capabili sa se deschida catre cer, care se deschisese 'pentru ei. In primavara anului urrnator, in 1917, la Cova da Iria, care se afla la aproximativ trei kilometri de Fatima, unde pclrintil Luciei posedau tin teren cu maslini, chiar sub unul dintre ace1?ti maslini, la13 mai le-a aparut Cea pe care Lucia a descris-o astfel: "0 doamna, imbracata in alb, mai stralucitoare decat soarele. ce raspandea 0 luniina mai clara 1?imai intensa decat un pahar de cristal plin cu apa, t......

,--

il

. ~~.

""-..

80
I, i
It

'

ingeri;/ fiintede lumina

/
~

)1

i~i

'j
r"

_J'. :.

de' cele mai arzatoare raze ale soarelui". Cei treimicuti au putut sa priveasca tara probleme acea divina aparitie, pentru ca ingerul Ii pregatise-erau obi~nuiti cu miracolele, gata pentiu a fi martorii unora m~ mari. $i satul Garabandal, din aPt:0piere de Satander, Spapia, a .fost 'teatrul aparitii!or Fecioarei-intre 1961~i 1965 Ea a apiirut de mai multe ,ori in fata a patru copila~i, facand multe minuniqsupra carora Biserica nu s-a' pr6nuntat. Madona a transmis mesaje, cu avertismente :;;irugamintl. Primul,dateazii din octombrie 1961 :;;ia {o'st, primit de nlicuta Conchita, una dintre clarviizatoare, in: acesti termeni: "Este necesar' sa faceti muIte sacrificii de sine, 'muIte penitente. Trebuie sa partlcipati cu asiduitate la Sfantlil Sacrament {Sfanta Taina). Oar mai muIt decat orice trebuie sa fiti bunl. Daca. nu yeti proceda astfel, pedeapsa va va lovi. Cupa deja se umple. Daca nune yom transforma, pedeapsa va fi mare". AI doilea mesaj dateaza patru ani mai tarziu :;;ia fost dat copiilor prin intermediul Arhanghelului Mihail, acest mesC1-jiritare:;;te spusele primului :;;i adauga: "Eu, Mama voastra, prin intermediul Arhanghelului Mihail, va . spun sa va corectatl...Rugati-va sincer :;;fva yom da ceea

strabatut

"

_'"'If
1'"

.VIiJt". . Iui

!f~ ~.~

ce voi cereti...".

inc~ 0 data, ingerul este'mediatorul Divin, dintre copii ~i Mama Celesta.

dintre., OIl! :;;i

m tratat pana, acum prezenta ingerilor diil punct\.~t de vedere alliteraturii ortodoxe, al Sfmtei Scripturi si aJ.tr.aditiei ere stine acreditate dar si al scrierilor apocrife: urmarind sa vedem ponderea pe care 0 are i I!-..prezenta protectorilor cele:::;ti n aceaste scrierl. Epuizand deja aceste surse, yom urmari, sa. ne 'j orientam atentia catre alte izvoare informationale, mai putin luate' in seama :;;iacceptate oficial, dar destul de sugestive :;;iinteresante, regasind in ele numeroase alte referiri la motivul ingerului: refetiri ~i note de lectura care vor face subie~tu1 capitolelor urmatoare :;;icare merita toata

'. .,

,J-atentia

noastra.

'

"

Vom -incepe cu 0 personalitate singulara, foarte cunoscuta, asupra existentei careia in mediile ocultiste s-au ' facut multe referiri de trei secole incoace: Emanuel

Swedenborg.

"

, \
I

Probabil in nici 0 opera literara nu regasim descrieri atat de numeroase, detaliate:;;i precise ale ingerilor (dar:;;i ale fiintelor d~moniace...) ca in opera misticului :;;i clarvazatorului suedez Emanuel Swedenborg. inainte de a analiza aceasta, este necesar sa spunem cateva cuvinte

"

despre

viata

11J.i S;wedenborg.

' ,

,- It
4

S-a nascut ~nStockholm in anul 1688 :;;ipoate fi considerat uhul dint(e ganditorii cei mai originali din tar~ sa :;;ichiar ~in intregul secol ~aptesprezece european.

I] J}

',

----

..

82

ingerii, fjinte de lumina

Paola Qiovetti

83

II

t 1
I:

~-

Emanuel Swedenborg er~ fiul unui episcop protestant 1?i' intreaga copilarie este influentata de atmosfera religioasa din familie. Studiaza la Uppsala poezia, limba 1?iliteratura suedeza 1?i'mu?!ica, dupa care pleaca in Anglia pentru a studia 1?tiinta. In,Anglia acelor vremuri, 1?tiinta moderria Juase un m;;u-e avant, dezvoltandu'-se mult mai repede dec~U in Suedia. A fost eleVullui Newton, Halley 1?ia altor mari oameni de 1?tiinta ai acelei 6poci, completandu-1?i studiile la Leida, Amsterdam 1?iParis. Cand s-a reiIitors in patrie,.la v3rsta.de 26 de ani, avea 0 cultura enciclopedica 1?iaduc~a cu el planuri 1?iproiecte pentru inventii din domeniul tehnicti 1?imecanicii cu ajutorul carora dorec;t sa-1?i inceapa a.ctivitatea in patri~: pompe, furnale,.un fel de elevator, instrumente pentru minerit, planuri pentru slsteme de navigatie, aparatura de'aparare pentru coasta, un submarin de tip militar, schite pentru un aeroplan, care s-a inventat de abia cu multi ani dupa aceea, pentru prima data in arml 1897 reu1?ind sa-1?i ia zborul, sa se inalte cativa metri de la sol. Modelul aeroplanului lui Swedenborg este conservat 1?i expus la muzeul Smithsonian Air Science din Washington. ih Suedia, Swedenborg a trezit irriediat interesul tanarului 1?igenialului rege Carol al III~lea, care l-anumit in functia de coordonator al activitatii minelor, oferindu-i astfel1?ansa de a-1?ipune in aplica:re'muIte din proiectele sale. Timp de tr'eizeci de ani Swedenborg a avuto viata foarte activa, cu totul dedicata 1?tiintei: cercetand 1?i experimentand neobosit, caIatorind in intreaga Europa, publicand nenumarate' carti, cunoscand pe cei mai de seama ganditori 1?ioameni de 1?tiinta din Europa acelor vremuri. Operele sale 1?tiintifice (mai muIte de 150) se plaseaza in toate domeniile 1?tiintei, de la matematica la mineralogie, de la chimie la astronomie, de la anatomie la psihologie. in studiile sale exista 0 clara progresie de la mineralla plante, de la animalla om; iar in cazul fiintei umane de la corpul fizic Ja cel psihic 1?irp.ental. Pen1:l11 aproape patruzeci de ani, Swedenborg a lasat ca interesele sale 1?tiintifice sa prevaleze in fata ihtereselor sale religioase; say mai bine zis,practic nu a

I I-I';

dedicat aproape nici un fel de atentie domeniului religios. Continua sa creada in existenta unui Dumnezeu creator,dar ardoarea mistica a copilariei 1?ia adolescenteis-a

diminuat: tot ceea ce nu avea legatura qirecta cu 1?tiinta, . a fost dat de 0 parte. Dar din acest punet incepe sa se manifeste 0 criza .
,

existentiala.

Swedenborg avea 56 de ani, era un om faimos,

.

cu muIte realizari,

dar

'#

,',

inca cu 0 mare dorinta de cunoa1?tere.. Pentru a studia psihicul uman incepe cu un autentic interes sa cerceteze domeniul viselor-1?i cele proprii-1?i cum domeniul. .se arata din ce in ce mai interesant 1?imai insolit, . aceste.cei"cetari'il conduc catre alte noi directii de interes. Prin intermediul viselot are anumite viziuni ce-i vor aduce la cuno1?tinta noua sa misiune: de a revela oamenilorsensulascuns al Sfintei Scripturi 1?ide a descrie oamenilor lumea spirituala, cerui, infernul 1?i locuito.rii lor. Din acel moment, ingerii 1?i piritele vor Qeveni s mae1?tri sm. Swedenborg devine capabil sa comunice cu noti sm prieteni, fiind astfel simuItan cetatean al cerulU!

cat 1?ial pamantului. Realiza caIatorti spirituale in lumi .

...

paralele 1?i imediat dupa aceea, cu un fel de scriere automata, nota ceea ce a V8.zut 1?iceea ce a perceput; astf~l s-au hascltt opere originale, care au realizat 0 influenta remarcabila asupra personalitati ca Goethe, Kant, Jung, 1?icare au determinat-o pe poeta Elisabeth Barret Browning sa afirme: "Dupa parerea mea, singura lumina pe care o posed am legat de domeniul atat de disputat al vietH de dincolo se regase1?te in opera filozofica a lui Swedenborg."

I 'j

84
,

ingerii; fjinte de lumina

"

Paola Oiovetti

85'

,I

Descrieri foarte deta..liate a lumilor celel?ti I?i a locuitorilor ei yom p';asiin opera c,ea mai de seama a lui Swedenborg, "Cer I?i Infern". care ~ste un adevarat vademecum a1 tara~ului de dincolo. Inaceasta lu,crare sunt scrise multe lucruri despre ingeri-I?i una dintre ,primele.informatti pe care-Ie primim'este ca aceste fllnte au "0 perfecta forma umana". De fapt, Swedenborg spune:"Aceste fIinte de lumina au fata, o'chi, urechi, piept. brate, maint.l?i picioare. Se vad unele pe altele. se inteleg, converseaza; deci intr-un cuvant nu Ie lipsel?te nimic din ceea ce au oamenii. doar ca nu prezinta un corp material." Clarvazatorul suedez ajunge sa comunice' cu ace~te fllnte I?isa Ie vada:"sunt inconjurate de 0 lumina atat de puternica. mai pu~ernica de zeci de ori decat lumina pe care 0 emana soarele cand stralucel?te cel mai intens." ~i in continuare precizeaza: "Omul nu poate sa vada ingerli cu ochii corpului sau fizic, dar poate sa-i vada cu ochii sill spiritmili. bineinteles in mas~ra in care spiritul' sau este trezit I?iparticipa la viata spirituala."

Pentru a intelege in totalitate ingerii descril?i de

Swedenborg trebuie mai intai sa vorbim despre conceptia lui asupra lumii I?ia vietti de dincolq de moarte. Swedenborg afirma ca dupa moarte nu tr'ecem imediat Jntr-o alta viata. d tre~,em mai inainte printr-o perioada de tranzitie. Imediat dupa trecere fiinta ajunge intr-un loc pe care misticul il numel?te "imparatia spiritelor", care nu se afla nid in ceruri. nici in infem; del?i Swedenborg vorbel?te deseori des pre ideea de timp, ne avertizeaza ea des pre cer I?i infern, in comparatie eu ti!I1pul terestru, putem sa spun em ca sunt "statici". In lumea spiritelor unele dintre ele il?i focalizeaza atentia I?i se' ingrijesc de ceea ce ~e produce in lumea terestra, altele au ca sarcina' sa primeasca sufletele care aju:ng in Iumea de dincolo I?i sa Ie ajute sa se acomodeze in lumea de dincolo. Ele indeplinesc aceasta sarcina cu mare delicatete, lasandu-i totul?i 0 deplina libertate noului venit. in primul rand. pe to ate nintele care parasesc planul fjzic (mor) Ie invaluie intr-un sentiment puternic de

'

j,

dragoste, facandu-Ie sa simta prezenta clara a unui prieten, a unei fiinte care poate sa Ie explice tot ceea ce doresc. in cealalta dimensiune.' dupa pare rea lui Swedenborg, fiinta trece prin trei stadll: prirIml stadiu este cel descris putih mai inainte. cel in- care f4nta ajunge in acea lume intermediara numita lumea spiritelor. lume in care este ghidat I?isustiflut de aceste flirite. in aceasta lume fiinta nu ramane 0 perioada foarte lunga; dupa care, fiinta revine la ceea ce a fost. manifestandu-I?i adevarata sa natura ~i toate dorintele sale I?iincepe sa actioneze la fel cum a actionat I?iin timpul existentei sale terestre.' In imparatia spiritelor, al?a cum am mai spus. fiinta are o' foarte mare libertate,manifestandu-se dupa propriile sale inclinatti, actionand in mod benefic sau malefic, dupa cum considera. ~i acestaeste de fapt "tribunalul" care-Ijudeca pe noul venit. aceasta reprezentand de fapt al doilea stadiu: Dumnezeu este pura iubire beatifica. nu condamna pe nimeni. dar fiecare fiinta se conduce dupa propria sa vointa, de fapt. dupa propriul sau nivel spiritual. in una dintre lumile celeste sau infemale. ~i pentru celDumnezeu iu1;>el?te omul necon-ditionat ii ofera libertatea I?ide,a face rau. daca al?a dorel?te. Altfel. omul ar fi un fel de robot programat de Dumnezeu sa actioneze numai dupa anumite programe. neexistand astfel 0 relatie bazata pe 0 libera reciprocitate. ,Fiinta umana poate evolua numai intr-o stare de totala autonomie-I?i aceSta este cel de-al treilea stadiu. eel in care fllnta este capabila sa se buctire de deplina sa libertate. Cel care a atins acest stadiu poate sa se transforme daca dorel?te in inger. ca 0 crisalida, care al?teapta sa-i creasca aripi. Cel care dupa toate aceste expertente alege raul se poate, transforma. dupa parerea lui Swedenborg, intr-un demon. ingerii in cer se gasesc la diferite nivele de perfectiune, de intelepciune. functie de intens}tatea dragostei pe care 0 manifesta fata de Dumnezeu. Ingerii din ceruri,dupa parerea lui Swedenborg, au haine stralucioare, locuinte magnifice, diferite ocupatii I?itrcliesc
' '

:r ~ ,j!!" "i!!'~ Jl'f~ ,,, ~'r g

1iJ

86

ingerii; tijnte de lumina

PaoJa Oiovettl 87
. '.
.

~!

In so~ietatea angelica. de fapt toti cei care se aseamana se atrag ata-t in. ceea ce prive~te binele cat ~i raui.
.

Sa vedem acum ce spune Swedenbprg despre

locuintele ingerilor: modul in care se. imbraca l?i despre activitatea "Cer si ma voi limita la notitelemisticului lor; Infem': din 1 lucrarea . . "Datorita faptullii .~a_ ingerii sunt oameni (acei l?i oameni deveniti ingeri n.a;) l?i relatiile dintre, ei putem spune ca 'sunt asemanatoare relatiilor dintre oameni. bineinteles Cll diferenta ca relatiile lor sunt cu mult mai frumoase l?i totce este legat de eieste mult superior modului nostru obil?nuit de a gandi. datorita faptului ca sunt fiinte superioarefiintelor umane. De fapt. la fel cum .. intelepciunea ingerilor este superioara intelepciunii umane " l?iputem sa spunem ca are un nivel fqarte elevat. la fel se intampla Cll tot ce e legat de lumea.lor. .pentru ea toate sunt corelate cu intelepciunea lor. SVmodul in 'care se hnbraca este strict corelat cu " inteligenta l<ir; in lumea ingeiilor nu putem spline. de~i imbracamintea este diferita. ca unul .are haine mai . frumoase decM celaIalt. ingeril cei mai evoluati au haine de culoarea focului. altii Ieau straIucitoare ca lumina. Cei mai-putin evoluati au haine albe. fara straIucire. iar cei l?im~ putin evoluatiau haine de diferite culori. Cei din ierarhiile. cele mai evbluat~ sunt goi; l?ilucrurile sUnt al?a pentru ca 'aceste fiinte personifica inocenta---":l?i and c o fiinta este total inocenta l?ipura nu mai are ,importanta imbrac:lmintea.;' .' . Swedenborg. care era in acelal?i timp ~etatean al Pamantullii l?iq.lCerului..a vizitat in timpul viziunilor sale regiunile celeste. iar ulterior a descris ceea. ce a vazut. . "Am vazut in ceruri palate atat de magnifice incat
'.

\"

ingerii spun ca aceste frumuseti l?ialtele in numar inf~t ce sunt l?imai extraordinare.. sunt puse de Dumnezeu in fata ochiilor lor. dar ca acestea Ie bucura mai mtIlt' sufletul dec~it ochii.pentrti ca in fieGare din aceste lucruri frumo~se ei vad perfectiunea creatiei divine... Ingerii m!-au spus ca nu nuniai:palatele l?icasele. dar ca' ill general toate lucrurile. cate se gasesc inauntru l?i in' afaracorespund cu starea interioara a celui care 10c1,liel?tecelloc. fund daruite direct de catre Dumnezeu. . a Casa este strans corelata cu gradul de bunatate pe care-l are acel Inger. Lucrurile care sunt in casa corespund l?i ele starude bunatate. dar l?iperceptiilor l?igradului l()r de intelegere.. .Casele in care locuiesc ingerii nu sunt construite ca cele de pe P:lmant; acestea sunt daruite ciiecaruia de catre Dumnezeu. functie de stare a lui launtrica. de receptivitate fata de bine l?iadevar. Aceste . case se.inodifica functie de starea interioara a ingerilor..." .Referindu-se la nenmparatele activitati ale ingerilot in 'ceruri. Swedenborg spune: "Urmannd sa indeplineasca cu foarte InuIta dragoste toate sarcinile. fiecare Inger se manifesta cu multa empatie l?iintelegere fata ~e apro~pele lui l?iCll mult respect l?idaruire fata de Dumnezeu. care este cel de la care totul pome~te. Lumea ingerilor din Cer este formata- din fiinte divine cu riumeroase functii si in~arcinan. Sunt ingeri care au grija 'de copiii mici;' alt1i
.'

care il instruiesc

in perioada de crel?tere; altii se ocupa de .

Ii

l\

"

'nu pot fi descrise in cuvinte; la varf straIuceau ca l?i cum ar fi fost din aur pur. iar la baza pareau din pietre pretioq.se. Aceste palate era~ unulmai f~mos decat altul. in;luntru ca ~i in afara. AiJartamentele erau decorate intr-o maniera de 0 frumusete greu de imaginat; ~i aveau gradini de 0 frumusete paradisiac~ undetotul era splendid. unii copacii .aveau frunzele de argint ~i unele fructe pareaudin aur....

"

~dultii care pomesc p~ calea spiri!uala. conducandu-i spre , Imparatia Ce1l1rilor; altii protejeaza oamenii de influenta spiritelor orientate negativ. spirite novice care adesea de abia au venit de pe P:lmant; alti ingeri li ajuta pe cei care au ajuns- in, lumi infemale. urmarind sa-i convinga sa pomeasca pe calea cea dreapta..." . , ' Foarte interesant este atunci catld Swedenborg Ii descrie pe ingerii care se afla cel mai aproape. de oameni. ingerii pazitori: "Acel?tt-ingeri unt ehemati de eatr~ oameni s pentru a-i ajuta sa elimine gandurile ~i dorinteIe grel?ite. Acest ajutor il primim intr-un mod liber.chemand spre . noi sentimentele lor burie. pentru a ne ajuta sa elimimlm toate intentiile noastre orientate negativ. Toate aceste

j I

I 'I
i! ,I; II

-'..

i
ili
I;

88.

'-

ingerii, fjjnte de lumina

Paola Qiovetti

89

if
i~~(

comuniuni sunt de fapt comuniuni cu Dumnezeu prin int~rniediul ingerilor, pentru ca tot ceea. ce r,ealizeaza ingerii este dip ordin divin.,.." Un ~spect reiese foarte c1ar dupa ce lecturam cartile 'lui Swedenborg; c1arva, zatorul ,~tie ca .nu este posibil sa descrii eu adevarat lumea spirituala cum este ea, ca poti face aceasta doar i:n,tr~o anumita masura eu ajutorul imagtnilor ~i conceptelor umane. Ceea Cerurilor" este valabil si pentru to ate celelalt'e des~rieri ale lumii de dincolo ~i, in particular, legat de descrierea fiintelor angelice, carora misticul Ie. daruie$te 0 parte atcU de mare din . lucranle sale: "Cel care nu a perceput pacea Cerurilor, nu poate intelege stare a de pace in care se afla ingerii. AbU timp cat omul traie~te Hind con~tient numOOde corp, nu poate intelege aceasta stare de pace, pentru ca in rp.od curent cuno~terea umana obi~nuita este legata numai de anumite fenomene ale naturii. Cel care dore~te sa inteleaga aceasta, trebuie sa-~i eleveze gandirea ~i s-o conduca qincolo de lumea fizica, pentrll ca rlUmOO astfel poate sa ajunga sa curioasca ingerii. ~i numOO;dacava proceda astfel va ajunge sa experlmenteze pacea Cerurtlor ~i sa poata sa o descrie-:-~i nu cum este ea de fapt, deoarece cuvintele umane J).U sunt suficiente .pentru a 0 descrie."

I'

ce spune legat de "pacea

Ingerii nu au notiunea timpului terestru, pentru ca lumea' de. dincolo se gase~te intr-o alta stare temporala. Totul pentru ei se masoara functie de bogatia universului lor interior: caIdura de care dispun este strict -corelata Cll gradul de iubire pe care-l pofemana; lumina functie (Ie intelepciunea pe care 0 au. Astfe~, ii influenteaza pe oaineni ~i Ie daruiesc idei spirituale, care in cazul oamenilor cel moo adesea se transforma ir1 idei legate de lumea fizica concreta, bin~inteles in functie ~i de nivelul persoanei care receptioneaza mesajuI. .' Toata puterea ingerilor provine direct de la Dumnezeu ~i ingerii nu-~i ati-ibuie nid Uft merit pentru ceea ce fac; ei sunt ni~te fiinte libere, iar de gradullibertatii lor depinde 'calitatea ~i intensitatea- iubirii lor, de aid derivand incontiunare totuI. Ingerii din ceruri au un 'limbaj an~me, identic pentru int];eaga lume a ingerilor. Acestlimbaj nu trebuie sa-I. invete, ci este innascut in to ate fiintele angelic~,"derivand direct din dragostea ~i din modui lor de a gandi." Sunetu~ acestui limbaj corespunde. starii lor de iubire; iar articulareasunetului (deci cuvintel~) corespunde exprimaru gandirii lor. "Ingerii", moo spune >Swedenborg,"poti sa-i recuno~ti intre ei cu ajutorul limbajului .pe care-l folosesc. Calitatea sunetului corespunde iubirii, ar,ticularea sunetului corespunde ideilor. Ingerii care sunt foarte intelepti ~tiu dupa ce aud o singura fraz:l care este starea fIintei respective; bucurie sau tristete, iertare sau suparare, sinceritate ~i adevar, . fal.sitate ~i furie, orgoliu ~i dorin~_ de onoruri ~i af?a ~nOO

9-eparte. Prin intermediullimbaJului putem descoperi intreaga personalitate a celui care vorbe~te. Am ajuns sa inteleg aceasta in urma a numeroase experiente: am asistat la momente in care ingerii au salvat viata unei fIinte numOO
dupa ce au auz,it-o vorbfud..." .J . . . Legat de limbaj ~i informatii, ingerii au 0 scriptura care corespunde 'cunoa~terii ~i intelepciunii lor" dar nu este inteligibila pentru oameni. Aceasta scriptura are atat un sensliterar; dar ~i un sens spiritual, sau subtil care deriva direct din gandurile ingeruor."Cei care nu au pici 0

'. .
; t"
,

,-t"

..

'l

11 I If

90

ingenl fiinte de lumina

">

Paola Qiovetti,

91

ji t: It
II
.j

i' ji

perceptie a lumii cere~ti !?iconsidera:di aceasta este formata dintr-o atmosfera foarte pura in care zboara. ingerii' ca un felde fiinte eterice, neputfuid sa vada sau sa auda, aceste persoane nu porsa conceapa di ingerii au un limbaj propriu !?i.chiar 0 scriptura." I~geri,i pun in ordine to ate l~crurile in cadrul existentei terestre !?ila fel procedeaza !?icu ceea ce se afla in ceruri, care sunt la fel.de reale ca ceea ce se afla pe Pamant; in Ceruri, ingerii au tot ceea ce Ie este necesar,pentru a-!?i uce intr-un mod intelept existenta." d Cat despre intelepciuneaingerilor, care deriva din faptul ca ei traiesc invaluiti direct ~e'Lurnina Divina, iata ce ne spune c1arvazcltorul,suedez: "Int~lep'ciunea ingerilor. nu poate fi descrisa cu ajutorullimbajului uinan, nu poate fi ilustrata dedit cu ajutorul unor exemple. ingerii pot sa exprime cu un singur cuvant ceea ce oamenii' nu .pot
exprima in fraze intregi; altfel spus, ingerii ,pot exprima intr-tm singur cuvant un numar foarte mare de stari, ccu:-e nu pot fi exprimate de nici un cuvant al Iiiciunei limbi de pe Pamant... Ingerii pot exprinia in cateva cuVinte ceea ce ;oameI).iiscriu in volume intregi !?i pot intelege doardin 'cateva cuVinte universul interior al,celui care vorbeste... ~i ingerii i!?i perfectioneaza in permanenta iIJ.telepciu'nea, dar pot sa realizeze aceasta int~u eternitate;datorita' faptului ca intelepciunea d,iVina este infinita, in timp ce cea a ingerilor este finita. ~i intre infinit !?ifinit riu exista

Din scrierile lui Swedenborg reiese 0 viziune ,dinamica a lumii de dinc010, in. care esteposibil"'7""'"dupa cum am,vazut-sa evoluezi, sa faci anumite alegeri liber, dupa propria ta dorinta, sa. cre!?ti in iubire !?i in inteIepciune. Clarvazatorul suedez ne ofera 0 noua viziune despre Iumea dedincolo;nu 0 lume imqbila!?i statlca, ei 0 lu~e activa !?i dinamica care corespuride mult mai mult

'S'
'I

intelegerii omului modern. Printre numeroa~ele sarcini ale ingerilor este-a!?iil cum am vazut-'-!?i cea <;Ie. proteja !?lghid~ oamenii de-a. a lungul Vietii lor, urmarind sa aibe 0 influenta benefiea asupra lor, dar respect~nd in permanenta libertatea.indiViduala a fi~caruia. Putem spune ca!?i fiintele demoniace urmaresc intreaga Viata'a indiVidului, incercarid de fiecare datacand i se ofera ocazia sa-l influenteze negativ,_ sa aduca raul in- viata oamenilor si urmaresc sa continue ;3.ceasta.influenta '!?idupa moarte. Pe care dintre aceste doua influente contrare Ie va.alege, tine numai de fiecare individ in parte, avand totala libertate de a opta pentru . una sau cealalta, atat in timpul vieW cat !?idupa moarte.
'

"Omul"; ihfemul in lumea benefice libertatea

scrie misttcul suedez, "poate fi in legatura cu' prin intermediul spiritelor malefice care se a,fla spiritelor, sau cu Cernl prin intermediul spiritelor ale aceleia!?i lumi. De aici provine, de fapt, omului."
.

nici ~f.1raport."

In lucrarea sa "Cer!?i infern '; Swedenborg descrie foarte multe aspecte legate d~ Viata!?i activitatile ingerilor, de implinirile lor, de dorintele!?i sperantele lor. Swedenborg spune ca }ngerii au !?isex, ca !?iei s~mt de sexmasculln !?i feminin. In consecinta, putem spuneca in Cer exista !?i casatorii, care constau din uriirea 'adoua suflete intr-unul singur; ele sunt dorite de Dumnezeu !?i corespund unirii intelectului si a vointei, a binelui Cll adevarul. Aceste1 cascitorii se produc intre ingeri care sunt asemanatori !?i sunt.celebratein Cer dupa anumitetractitii speciale. Aceste cas~torii, spune Swedenborg, nu trebuie sa Ie intelegem" in rpodul obi!?nuit;. ci sunt 0 fuziune dintre doua suflete, o uniune a binelui !?ia adevarului.

, Putem spune, sustine Swedenborg, ca exista 0 continua unitate intre lumea noastra. si lumile subtile, uniune care este posibila in masura in care omul este in aceia!?i masura cetatean al Pamantului cat !?iun potential' . cetatean al Cerurilor. "Fiecare fiinta trebuie sa !?tie",spun,e in continuare rnisticul suedez," ca se na!?te pentru a descoperi Imparatia Cernrilor, fiind oricand bjnevenita. Iar cine nu este primit momentan (datorita gre!?elilor sale n.n.) nu inseamna ea este exc1us." ingerii Jui Emanuel Swedenborg nu sunt, a!?acum reiese din cele spuse pana acum, cr,eati la in~eputul Manifestarn, ci au aparut pemasura ce}iintele umane au evoluat, reintorcandu-se la Tatiil. "In Ceruri", scrie
~

I~ ~

.......

, j,

92

ingerii, fiinte de lumina

k

cIarvazatorul, ."traiesc cei care au privit lumea ca 'pe olume a iubirii, a credintei 1;>i preamfui.ri~ lui Dumnezeu. in' a infern traiesc cei care privesc lumea ca pe 0 lume infernala si care nu au nici un fel de credinta in Dumn,ezeu." Toti, atat ingerii cat ~i demonii ~i-au inceput eXistenta pe

Pamant, sau pe una dintre planetele Universului. 9i apoi

'L

" .....

au continuat sa evoluezesau sa involueze, ajungand ori in Imparatia Cerurilor, ori in l:umife infemale, aceasta Hind 'de fapt matetializara optiunilor lor.
,

VII

Evident ca in cateva cuvinte este Gificil<:Ie exprimat

!!F~ rk Iwmima
nvat~tura Bisericii spune ca fiecare fIinta l:lmana are un inger care 0 protejeaza ~i 0 ghideaza., La aceasta sta marturie rugaciuriea pe care toti am invatat-o cand eram mici:" . inger, fngera$ul meu, 'Ce mi te-a dat Dumnezeu, Eu sunt mic, tu fa-ma mare. Eu sunt slab, tu fii-:.matare, $i-n tot locul ma-nsote$te $i de rele ma paze$te. . Sfaritul Toma d'Aquind, in lucrarea ,sa "Summa TheoJogica",reia acesta idee ~i confirma ca ingerul pazitor este alaturi de om de-a lungul intregii sale vieti; n asista si in momentul trecerii (n.n. mortii) , indicandu-i locul care-i este destinat. Despre aceasta: ultima afirmatie ~i Tertulliano, Parinte al Bisericii, spune in termeni cIari, afmnand ca in momentul in care sufletul se treze~te dupa momentul trecerii (mortii) "tresare de fericire lei vederea propriului sau inger pazitor, care se pregate~te sa-l conduca spre 0 anumita lume cereasca." Si 'alte marturii confirm a aceasta antica credinta: ma refer la viziunile pe care Ie au muribunzii, sau 'la/ experientele celor care au fost in coma, sau a altor fiinte

:11 ~.: i

It

"

I, !

ceea ceoSwedenborg a spus in, sute de pagini intr-un mod foarte sugestiv. Este insa important de subliniat ~a gandirea misticului suedez a exercitat 0 mare influenta, pe care continua sa 0 realizeze ~i in prezent ~i reprezinta fara indoiala un stimurin a determina omul sa-~i asume ,responsabilitatea propriului comportarrient, pentru ca doar noi suntem aceia care ne determ.inam destinul. In functie de gandurile sau actiunile noastre putem sa devenim ingeri de lumina sau demoni.

I].
.

'j !i .'~ , ~~~ __ ,_f "

1i

"

;.

IJ

-94

ingerii fiinte de lumina .

Paola Qiovetti
.

95

ii'
~I

I:ji W'

r
f
~ " ~ i,(i

cares~au gasit pentru cateva momente foarteaproape de moarte ~i care in acest tar am aparent al nimanui au vazut sau au perceput lucruri care Ie-au lasat impres!i foarte 'profunde. Interesant este ca majoritatea experientelor des crise de aceste persoane sunt foarte as em an at bare. indiferent de marile diferente socio-culturale sau religioase care existau intre aceste persoane. fapt care ne face . sa ne gandim ca este vorba
.

de mai mult decat' de ni~te simpl~ vise sau vizi1J.ni. Caractedsticile experientelor la hotarul mortii sunt. urmatoarele: cand stare a de con~tiinta obi~nuita a omului se diminueaza. fHnta' se

Foarte multe din fiintele care au avut astfel de experiente. au relatat ca au asistat la ",filmulvietii" lor. in care iritr~aga lor existenta Ie trecea prin' fata oehilor eu 0 viteza extraordiIiara. oferindu-Ie 0, intelegere morala cu .totul speciala. Pentru altii. 0 impresie extraordinara a Ulsat momentul intaInirii cu fiinte dragi, dat care murisera de mult, iar pentru 0 alta parte dintre aceste persoane intaInirea. cu 0 fiinta de lumina. a carei rol este foarte asemanator 'cu cel al ingerului pazifor, le-a impresionat foarte I}1ult.schimbandu-Ie total viziunea asupra vietii.
In una dintre..operele sale dedicate experientelor din preajma mortii (Uber den Tod und das Lebel) danach.
.

in traducere
Elisabeth

Moartea $1 viata dupa .moarte),doctorita

considerata fondatoare studiului

.
.

Kubler-Ross,

regase~te in afara cOfpufui.

,

'

privata de posibilitatea de a mai actiona in hlmea ma-

teriala. dar fiind perfect capabila sa gande,asca, s~:'~i reaminteasca. sa vada, sa

simta. Percepe de fapt' tot: " ceea ce percepea ~i in perioada in ,care trupul ei era animat. dar nu-~i poate face prezenta cunoscuta de catre fiinteh~ care sunt inca in viata. Imediat ia legiitura Cll 0 dimensiune mult mai bogata' ~i net superioara.~ care este descrisa de toate aceste fiinte, ca're au experimentat viata de dincolo, astfel: "am vazut peisaje superbe. inundate de 0 lumina extraordinara. asupra carora se revarsa 0 muzica divina, frumusetea perceputa neputand fi descri::;a ,de cuvinte. 'Cuvantul care poate fi cel mai bine asociat cu noua dimensiune ~i cu acea lumina extraordinara este iubire~).

asupra acestui domeniu. scrie:"Biserica Ie spune copiilor mici ca ideea de Inger pazitor provine din faptul ca fiecare fiinta este acompaniata pe tot parcursul vi(::tiisale de 0 fiinta spirituala. Fiecare persoana .are un a~tfd de ghid chiar daca crede' sau nu, sau chiar daca este cre~tina. musulIhiilla sau are 0 alta religie. credinta personala nu influeI).teaza in nici un fel acest lucru. ~i datorita faptului ca lubirea Divina se manifesta neconditionat sl tara granite, fiecare fiinta prime~te aGest' cado'u chiM. de la na~tere. Copiii obi~nuiesc sa nUII).easca aceste fiinte "prieteni de joaca" ~i sunt perfect con~tienti de prezenta lorl. Cand copiii ajung sa meaiga' la ~coala, adultii Ii determina sa-i uite pe "prietenii lor de joaca". prieteni de care i~i mai aduc aminte doar pe patul de moarte. 0 batrana bolnava care nu mai vorbise de mult timp. dintr-o data a spus:"Iata-te din nou". Eu am rugat-o sa-mi
vorbeasc,a despre' ceea ce vede ~i in continuare a spus:"Cand eram copi!. el statea tot timpul alaturi de mine. Cand am mai crescut. am uitat complet de existenta sa.. A doua zi, batrana a murit fericita pentru ca 0 fiinta~pe care 0 cuno~t~a, a iubjj:-o neincetat ~i a a~teptat-o neintrerupt..." In faimoasa salucrare Viata de dupa viata, medicul american Raymond A. Moody scrie: "Elemehtul cel mai
I

t.

J,

t
II

A se ved~a cazul micutei Giorgia din capitoIuI XII

, "
i'~' !, ~ __ ,__

II

'-..

'i;

96 '..

ingeriL fjjnte de lumina

'j

Paola aiovetti

97

If"

it il
!~-~;

I~f

','

incredibil din toate cazurile pe care Ie-am studiat. cel,c;lle produce fara, inctoiala cel mai profund ~fect asupra ciamenilor. este intalnirea cu 0 lumina .fas~inanta. La inceput, aceasta lumina pare incerta, dar devine din ce in ce mai vie, pana cand fliBta realizeaze'i ca are in fata 0 lumina supraumana. Pe!?iaceasta lumina are 0 luminozitate indescriptibila, multi subliniazaca riu deranjeaza in nict un fel vederea, nici nu orbe!?te, nici nu impied!ca fiinta de a.vedea alte lucruri. In ciuda manifestarii insolite a acestei lumini, nimeni nu s-a indoit ca este vorba de 0 fJinta divina, de 0 fiinta de lumina. ~i nu doar 0 simpla fiinta, ai 0 fiinta cu;'o personalitate foarte bine definita. Dragostea !?i caldufa sufleteasca care se simte ca 0 emana 0 astfel de (iinta de lumina sunt absolut divine !?i:inefabile, iar muribundul nu se mai simte singur, ci se simte lini!?tit !?i protejat de acea fiinta de lumina" fata .de care simte 0 atractie magnetica. Est~ interesant de su@iniat ca in timp ce descrierile aces tor fiinte de lumina variaza foarte putin de la .0 persoana la alta, identificarea acestei fiintedifera de la individ la individ fiind legata in mod special de ambianta in care a trait persoana, de educatia pe care a primit-o !?i de credinta religioasa pe care: 0 are, Majoritatea cre!?tinilor identifica lumina cu Iisus Christos... Un bclrbat !?io femeie
,

fizic, sau intrebandu-l care a fclcut de-a lungul vietti sale. Toti afirma ca intrebclrile fiintelor de lumina nu au nimic

acuzator, muribundul permanent si!TItind din partea lor . 0 imensa iubire !?ioacceptar~ totala. Intrebclrile sunt pase doar cu scopul de a-I determina pe muribund sa reflecteze

asupra vietti sale. Din multitudinea de experiente'descrise de Moody in lucrarea sa, ne vom opri asupra uneia care intr-unfel Ie rezuma pe toate:"~tiam"ca sunt pe moarte!?i ca nu pot face. nimic 1?ica nimeni nu putea sa ma ajute...Eram in afara corpului, iar acest lucru era foarte clar pentru ca imi puteam vedea corpul pe rriasa de operatie, Oar sufletul meu era viu !?i era in afara corpului perfect con!?tient. Cateva momente mi-a fost frica, dar imediat a aparut 0 lumina incantato~e: la inceput pclrea mai palida, dar in cateva secunde a devenit foarte putemica. 0 lumina gigantica,dar care nu era asemanatoare unei puternice lumini electrice, pentru ca nu era deloc deranjanta. ~i aceasta lumina emana iubire! Lumina pclrea ca invadeaza totul 1?itotu1?i nu ma impiedica sa vad lucrurile care se aflau sub mine: sala de operatie, doctorii 1?infmnierele, totul. Puteam sa vad foarte i claro lumina nederanjandu-ma deloc... Apoi lumina m-a intrebat daca eram pregatita sa mor. Era ca !?icum a!?fi vorbit cu 0 persoana, dar in acea lumina nu era nici 0 persoana. Era lumina care imi vorbea. Cred ea vocea eare-mi vorbea !?tia foarte bine eanu sunt pregatita sa mor. Era doar ca 1?icum ar fi ,dorit sa ma puna la incercare. Cu to ate acestea; in momentul in care lumina mi-a vorbit,m-am simtit foarte bine, in siguranta !?iinconjuratii de iubire. Iubirea pe care 0 emana aceasta lumina este inimaginabila !?iindescriptibila. Era 0 fiirita alaturi de care era 0 fericire sa exi!?ti!~ avea!?i simtul umorului-da, nu va mirati, il avea!"
,

'

;;1,

care sunt evrei au identificat aceasta lumina ca fiind un inger..., vazand in aceasta fiinta un emisat. un ghid. La putin timp dupa aparitia sa, aceasta fiinta de lumina incepe sa comunice cu.muribundul. Toti afirma ~a nu-!?i amintesc ca aceasta fiinta luminoasa sa fi pronuntat cuvinte sau sa fi scos anumite sunete !?inici caei i-au raspunscu ajutorul cuviritelor sau sunetelor audibile. Se
1

'

I; I

.
,.. .,
,
11; a

vorbe1?te mai degraba de 0 comunicare directa prin intermediul gandurilor. care nu are nici, un fel de limite sau de obstacole, cuo claritate care exclude in totalitate orice neintelegere sau orice posibi,iitate &~ a 0 miriti.,," Din lucrarea lui Moody reiese foarte clar faptul di fiintele de lumina comunica telepatic cu muribunduI, transmitandu-i dac~ este cazul sa se reintoarca in corpul

-;,:

l'

in eartea sa cea mai recenta legata de aceste experiente de la granita vietii cu moartea, "Lumina de dincolo de nata', Moody l1?idedica atentia unlii caz particular: eel al copiilor. in cazul copiilor care au avut astfel de -experiente, informatiile primite de la ei sunt foarte ,

I,

/. .......
.

98

ingerii, flinte de lumina

Faola Qiovetti

99

('
I

I'

II

i~il

-.

I~

"
i~

pretio.ase, pentru ca ei inca nu au fast influentati de co.nditille s.o.cio.-culturale ale adultUo.r ~i din acest mo.tiv au un grad mai mare de liqertate. Studiind cazurile mai multo.r co.pii, Mo.o.dya ajuDs la co.nc1uzia ca experientele lor sunt similarece~o.r ale adultilo.r: aceial?i senzatie de a fi in afara corpului, viziunea pano.ramica a vietti, senzatia de tunel, intalnirea cu fIinte drag! care au murit inainte 1?i cu fIinte de lumina~ reinto.arcerea. in carp. ' Primul caz 'Cu care Mo.o.dya venit in co.ntact a fast, cel'al unui co.pil de'9 ani, care era cat pe ce sa mo.ara de bo.ala. Sam i-a po.vestit lui IYIo.o.dyum s-a trezit dintr-o.' c ,data in afara co.rpului l?icum n vedea de sus pe medicul care incerca sa-lreanimeze, cum s-a ridicat catre inalturi l?ia travers at un tunel inttineco.s, dupa ,care s-a intalnit cu un grup, de ingeri fara aripi, fo.arte lumino.1?i,care n invaluiau in drago.stea lo.r.Locul in care se afla era imbaiat de a lumina fascinanata l?iextrao.rdinara. unde co.pllul a do.rit sa ramana. dar a fiinta de lumina i-a spus sa se into.arca inapo.i l?isa revina in carp. Dupa Sam aceea flinta era chiar Dumnezeu. . intalnirea cu fIintele lumino.ase pe care atat de , frecvent a descriu l?iperso.anele care au fast reanimate. are a semnificatie eu to.tul speciala: co.nfera calm l?i siguranta l?i ramane' vie, in. mintea perso.anei pentru intreaga viata. ,Mo.o.dymai po.vestel?te l?icazul unui adult care a avut inca din co.pilane a experienta la granita dintre viata l?imo.arte care i-a eIiminat co.mplet frica de mo.arte. El a mai fast de do.ua o.rifo.arte apro.ape de mo.arte: prima data in timpul primului razbo.i mo.ndi'a1l?ia do.ua cara er~ cat pe ce sa fie o.mo.rat de a perso.ana care I-a atacat ca 5a-l jefuiasca. in amando.ua situatiile nu.a fo.st'speriat. pentru ca l?i-a reamintit de experienta din co.pilane. de fiintele de lumina care I-au intampinat l?i.de.sentimentul de pace l?i' , de siguranta pe care-l avuse. Un alt co.pil.Jaso.n. cflTea suferit un accident gray de mal?ina. aintrat in mo.arte clinica.Cu marl efo.rturi medicii au reusit sa-l reanimeze. El a fast co.nstient de to.ate tentativele'de reanimare ale medicilo.r. in aceial?itimp. el calato.rea printr-un tunel intunecat care..avea la capat a'
, ,

I,

lumina fo.arte intensa l?imare. in to.ata aceasta calatorie catre inalturi, a fast tat timpul co.n~tient ca este inso.tit de ,(ldoua perso.ane. '. In timpul a~estei calato.rii ace~te do.ua persoane i-au transmis permanent drago.ste l?i i-au spus ca' ele n vor co.nduce catre himina. Erau imbracate in alb l?ierau fo.arte lumino.ase. Aceste do.ua fiinte au' fast cele care i-au transmis lui Jaso.n ca trebuie sa se into.arca pe Pamant. alaturi de parmti 1?i e sora sa, pentru ca timpullui inea d nu a venit. L-au aco.mpaniat pe Jaso.n din no.u poo tJ,lnel, pana ,in mo.mentul in care co.pilul s-a trezit -din no.ll in carp: atunci 1?tia c1ar ca se va face bine. a~a cum ii 'spusesera cele do.ua perso.ane. Din acel mo.ment i-a , disparut co.mplet frica de mo.arte. Spune ca a inteles ea" cel mai impo.rtant lucrU din intreaga viata este drago.stea... ~i in alte cazuri descrise de do.cto.rul Mo.o.dy,co.piii au intalr'lit fiinte de lumina, despre care ei cred ca sunt cele care decid daca po.ti sa ramai acplo. sau trebuie sa te into.rci pe Pamant: 1?i a lo.rIi s-a.spus sa se into.m-cainapoi c ca sa-1?i revada mama. Majo.ritatea co.piilo.r erau,fo.arte incantati de no.ullo.c iIi care se afl~lU1?i u ar fi do.rit sa-l n paraseasca 1?iei cred ca fIintele de lumina au fast acelea care Ie-au determinat sa-1?ido.reasca sa revina pe Pamant, langa familie. . ~i alti cercetato.ri care s-au o.cupat de studiul exp~rientelo.r de,la granita Vietticu'mo.artea au inregistrat marturii asemanato.are ale.intalnirii cu fiinte de lumina, al caro.r ro.l ne reaminteste fo.arte mult de existenta. ,
, ,

'

~I.' rl..~' I IJ~;::, I"; .~

H ,j~.

il

'a
:,

l
,

'

'II

'I

I I

,~I
;,~ftit

i t:

ingerilo.r.

'

'

Kenneth Ring, do.cent la facultatea de psiho.lo.gie din Sto.rrs, Co.nnecticut, 'este auto.rul uno.r impo.p:antestudii despre ,experientele la granita dintre viata l?imo.arte. ~i el. dupa ce a vo.rb~tcu cateva sute de o.arneni care au avutastfel de experiente', a relatat ca un punet co.mun al tuturo.r acesto.r marturii este intalnirea eu ateste fIinte angelice. El relateaza. deexemplu, un _caz fo.arte semnificativ: s-a petrecut in anul 1954 1?ipro.tago.nista acestui eveniment a fast a t8.nara femeie de 22 de ani, care dup~ na1?tere (a adus la viata un co.pil sanato.s)a

..fI ! ,.... . .~ ~U~;

,

...

~.

'-HI .1

100

ingerii, fjinte de lumina

,to

Paola Qiovetti

101

~vut viata in pericol din cau?:a unei hemoragii foarte puternice ~i a unei dificultati respiratorii.' _ In acest timp, Ana (acesta este numele tinerei femei) s-a simtit "atrasa ca de 0 forta foarte puternidi catre inalttlri: in primul rand am iel?it din corp, parasind I?icamera in care ma aflam, indreptandu-ma cu 0 viteza foarte ~are ditre 0 lumina de 0 mare splendoare. Nu mai simteam nici un fel de durere... Aveam un sentiment indescriptibil de pace, nostalgie,. de dragostel?i de bunatate! totul era absolut sublim. Nu I?tiam unde maaflu, dar aceasta nu avea nici 0 irnportanta, I?tiam doar ca vreau sa raman acolo

,I

simteam incredibil de bine. '. Am simtit ca cineva se apropia d,e mine, venind
"

aflam intr-o lume in care nu exista nirnic, unde existam numai eu. Lumina spre care inaindreptasem lainceput se c:rllaacum pretutindeni in jurul meu:1stralucirea ei nu mai era la fel de intensa, dar era moo dulce, mai calda. Ma

~
.

"Li' III'"

pentrU totdeauna.

Eramsingura,

dar nu ma simte,am.

singura... ~tiam elar ca trebuie sa mai al?tept un pic I?ica, ..eu siguranta, cat de curand va veni c~neva sa-mi vorbeasca. "Stiam" ca deja 0 distanta extraordinar de mare cineva se apropia d~ mine cu 0 viteza inlmaginabila. Ma

I~

'

It

~1i

~-

Ii,

;t 'i

parca fIe la capatul lumij. ~tiaIIl ca vine special pentrv mine. In cateva secunde el a intral in lurilea mea,. de la 0 distanta de sute sau mil de ani lumina: a venit spre mine si mi-a atins mana dreapta. , in momentul in care mi-a atins mana, aveam sentimentul ca aceasta flinta este eel mai bun prieten pe care I-am avut eu vreodata. Pare a ca I?ieu sunt 0 persoana speciala pentru el. Fiorul pe care I-am sirntit atunci cfu1d mainile noastre s-au atins uu este comparabil GUnimic din .ceea ce am trait pe Pamant, din viata pe care am cunoscut-'o. Ne intelegecqn, ne percepeam elar, tara ca eu sa-l vad. Nu I?tiam decat ca sigur se afla in fata mea. Far<i sa foloseasca cuvintele mi-a "spus" ca a venit pentru copilul meu. "Pentrucopilul meu", ani intrebat eu plina de e{ltuziasm I?ide bucurie, datoritii faptului ca I?tiam ca un
'.

copil al nieu se afla alaturi de el: era un motiv ce-mi ge- . nera 0 imensa bucurie. Stiam ca este 0 onoare sa fi mama unui copil care se afla acum alaturi de el (vorbeam despre viata copilului meu, nu despre moartea sa!). ~tiam' ca pentru copilul meu era 0 ocazie uhica, fapt pentru care nu mi-a ti-ecut nici 0 clipa prin minte sa fac vreun reprol?, Dupa aceea, mi-am amintit de copilul care tocmai se nascuse, nel?'tiind ce s-a intfunplat cu el, am devenit dintr-o data trista, deoarece copilul nu era cu mine I?ica pierduse 0 ocazie atat de minunata... El mi-a atins mana cu dragoste I?icompasiune I?im-a asigurat ca eram mama I?ica era bine copilul meu. Ca sa ma linil?teasca a facut un gest cu mana I?idintr-o data am putut sa-i vad pe~edici I?ipe infirmiere cu copilul meu. Doctorul a luat copilull?i I-a pus pe tin fel de balanta care trebuia sa indice lungimea ,. .' Vietti copilului ~eu (nu greutatea!). Am fost foarte linil?tita ,,~j cand am observat ca acest instrument nu funcp.oneaza. Dar dupa ce doctorul a privit atent balanta a ridicat copilul .~
,

;(

'-

102

ingerii, fiipte de lumina

Paola Qiovetti
~

103

, (.

~i a spus di va trai optzeci de ant dar el care se afla langa mine a dat din cap ~i a spus: "Oamenii sunt atat de ata~ati de ma~inarta aceea, incat nu vad, adevclrul. Balanta nu functioneaza bine; copilul nu va trai decat patru zile..." "Levoi spune ca balanta functioneaza prost..."i-am
spus eu. ,
,

dupa,ce a aflat vestea moriji copilului ei, Ana~i-a reamfutit, de experienta celesta ce-i adusese atata bucurie. Imediat a in1parta~it-o tuturor, dar doar ~otul ei care era medic ~i care mai auzise astfel de relatari de la padeniji sai (nu uitaij ca acestea se petreceau in 1954, perioada in care se discuta foarte putin despre astfel de exp~r~ente), a crezut
.

'j:', '~ 1 .:. rr .-' . t:

11

III: II II

"Nti 0 vei face, pentru ca atunci cand te vei intoarce nu-ti vei reaminti aproape nimic."
,

ca povestea Anei este reala ~i nu itt;lagfnata, aceasta

consolandu-l putin in durerea pe care 0 simtea pentru ca
~i-a pie!"dut copilul. ,".. .

f'

~~.

It

cu tine!" "In momen:tul in care acel om mi-a strans mana ~i " mi-a spus ca a venit sa-mi ia copilul, am simijt ca aceasta "Nu se pqate, eu nu am venit pentr4- tine ci pentru jntalnire este cel mai important. moment din viata ITI;ea", copil. Pentru tine nu este inca timpul sa vii cu mine. :- scrie in continuare Ana doctorului Ring. "Nu ~ti.u cine era, Trebuie sa te intorci inapoi." . dar aceasta Jiu are importanta. ~tiu doar ca" exista...11 . . "Ce se vaintampla cu copilul meu?" Dupa Tari (fetita care a murit la patru zile) Ana a liMavoi intoarce sa-l iau dupa patru zile." mai avut alij trei copii. Sotul ei a murit dupa ~ase ani de' Aceste cuvinte in loc sarna sperie, m-au umplut de la aceasta efCPerienta ~i baiatul cel mai mare a muiit la 25 o noua bucurie. Dupa aceasta proinisiurie eram gata sa "de ani, intr-un accident. .' ma intorc inapoL. ~tiam ca veriise timpul: eram cu totul ~ "Durerea mea", comenta Ana intr-o scrisoare . de acord ca copilt11meu sa se intoarca la .el. , adresata doct.orului Ring. "era mult mai bland a ~i de 0 "Le voi spune ca balanta: nufuncijoneaza." durata scurta. Cei din jurul meu credeau ca fie sunt intr-o "Nu-ti vei aduce arpinte. Majoritatea oamenilor nU~1?i stare de ~oc, fie ca. sunt 0 fiinta foarte, puternica incat aduc aminte de aceste expectente atunci cand revin: ~i sunt capabila sa suport cu seninatate toate aceste". chiar daca jij vei aminti, nimeni nu te. va crede. A~a c;) evenimente dureroase. Nici una dintre aceste doua este mai bine sa nu-ti aduci ,aminte de nimic." presupuneri nu sunt adevarate ~i sunt fericita ca in fmal "imi voi amintl...trebuie sa..mi amintesc..." . pot sa spun cuiva adevarul: dragii mei nu sunt morij, ci EI mi-a lasat mana ~i am simijtca i~l ia ramas bun sunt vii ~i.ma a~teapta. Desparijrea no astra nu este dec'at qe la mine ~i ca ma voi intoarce repede; in tot acest timp, am continuat sarepet ca imi voi'aduce aminte... temporara ~i de scurta durata-:-in co.mparatie cu eternitat~a! . Cand s-a intors ~i-a reamintit di infirmiera 0 striga ~i In cadrul sondajelor p~ care Ie-am facut eu perpe nume ~i ca-i masa obrajii. Cand a deschis ochii sonal in ltalia mi s-au povestit multe experiente legate de infirmiera i-a aratat copilul ~i in momentul in care Ana I-a intaInm cu fIinte angelice. dintre care va voi relata pe cele V8.zuta uitat tot ce petrecuse mai devreme. ~tia ea al,l fost mai importante. Pri~a experienta este relatata de. 0 momente critice pentru ea'~i pentru copil dar ca acum englezo~ca, Maria T. care a trait multi ani in Napoli: totul era in ordine. Ana ~tia ca trebuie sa-i spuna ceva "In 1949. a trebuit sa mi se faca 0 operatie [oarte doctorului in legatura cU,copilut dar nu i~i mai aducea aminte ceo . , complicata. Legata fiind de masa de operatie, ap1 V8.zut c~m mi se aplica masca pentru anestezie. In clipa .A doua zi medicul i-a splis ca a desoperit la copil 0 urmatoare infirmiera mi-a introdus acul pentru .perfuzie hemoragie cerebrala foarte difuza ~i ca partea dreapta a corpului este paralizata. Dupa patru zile a murit. Doar in, antebratul stang. }n aceia~i c1ipa. inca intr-o stare de
II

IIDareu riu dQresc sa. ma intorc, doresc sa raman

;,'i~,

:~

I
1m

fi!
[11

'~

ili
~;

104

ingerij, fjinte de lumina

FaQla Qlovel:tl

105

'hi
1" J jol:.
iI'

; ,I)/i Ih, ,.
11

perfecta con~tienta, m-am gandit: "'Ceteribil!" Ma gandeam ca este teribil sa te abandonezi mortii cand inca e~ti d~plin, con~tient ~i plin de vitalitate... . Imediat, la un interval doar de cateva secunde am simtit 0 mana mare, puterI].ica, dar totu~i tandra ce-mi lua mana dreapta in aei. In clipa urmatoare 0 voce de baibat. puternica~i grava, imperativa ~i in acela~i timp pr-otectoare, mi-a raspuns:" Nu, nu este teribil, vino, vino, vino..."
"

"~

,0

I' Ii"

voce putin ragu~ita

~i grava de. om matur,

'incat m-am supus

dar '
cu 0 '

atat

de 'incurajatoare

~i amicala,

totala obedienta. ~i acea mana m-a condus spre inalturi,. lib era de oriceobstacol ~i legcltura terestra. Am simtit 0 inaltare incantatqare inspre 0 .zona intunecoasa, iar

~!.

ll.

intunericul respectiv imi daruia 0 stare de calm ~i beatitudine, in acea zona timpul parand ca sta in loc. In acello.c atat de primitor, dintr-o alta dimensiune, m-am. regasit plina de bucurie. intr-o ,stare de perfecta con~tienta...
' '

In cursul sondajului pe care I-am facut in Italia, am avut ocazia sa descopar', 0 experienta cu totul speciala: cea a unei doamne care a ramas mult timp, in urma 'unei tentat~ve de sinucidere, la granita dintre viata !?i moarte. hi aceasta situatie, foarte dramatica !?i putin ~','

nostalgie. pentrU cine? PentrU ce? Eram inca confuza, de~i eram treaza ~i mult timp am ramas cu totul fasCinata c;le bogatia trfurii avute, care-mi invadase sufletul ~i gandul ca ceva adevarat, total, ceva diutat ~i regasit, ceva nou .intrevazut ~i chiar vazut.. .~i a~um din nou pierdut. Aceasta experienta, chiar !?id4pa qtatia ani care au trecut, a rmpas in memoria mea ca.ceva exceptional. Nu ered ca amfost capabila sa 0 descriu chiar a!?acum a fost... Dar ea m-a fficut sa,'inteleg ca dincolo de aceasta ~, viata maieste ceva.
II , , '

j'

~i m-am inaltat

~i mai mult, condusade

ghidul
'

meu. ~tiam unde mer-gem, ~tiam ca trebuie sa ajungem

~!t"

intr-un loc, la 0 foarte mare lumina... la ceva, la cineva imens care ma a~tepta ~i care ma cuno~tea foarte bine. Fara a -auzi n~ci un ~unet, ghidul meu mi-a comunicat (~ieu intelegeamtotul):''Vezi cat este de simplu?

Nu te teme, ti-e permis savezi 'acestea, dar sa nu poveste~ti, pentru ca nimeni nu te va crede.
II

'

In continuare, cu 0 puternica ~i blfu;1da autoritate, mi-a SpUS:" Sa iti aduci aminte de acest cuvant: ordine,
,

o.rdine, ordine... "-si eu am tradus acest cuvant in sensul de rigoare morala, stH de Viata. '
M~am trezit. inapoi in corp; fiind convinsa ca acea mana m-a lasat sa ma intorc sau eel putin.a~a consideram.

'

,~

M-am regasit inapoi in patul clinicii ~i aveam senzatia ca

bataile puterhice ~i ritmice ale inimii, pe care Ie simteam. foarte clar, repeta ecoul lini~titor ~i dulce al ultimului cuvant al ghidului meu:"Ordine, ordine..." . Imediat dupa ce ill-am trezit cu adevarat eram intr-o stare plina de fericire ~i de gratitudine, dar ~i de infinita '.
?..jl "

.--/

diferita de alte experiente similare generate de moarte buna, a.ceasta persbana poveste!?te despre aparitia unei. prezente care avea 0 functie prote.ctoare, de consolaie !?i incurajare 1?i ita de care ea a manifestat de la bun inceput f o totala stare de acceptare; Oare era un inger protectolJ Putem fi tentati sa ne gandim la aceasta. lata poves.Urea experientei:"Dupa ani de suferinta, dupa nenum.arate .neplaceri, boli !?icerturi cu familia, ill-am hotarat sa~mi tau viata. Nu condamnati fIinta care ajunge,sa ia aceasta oribil~ hotarare: cine nu a trait suferinta acdor momente !?ia motivelor.care au condus-o spre aceasta,nu poate' . intelege.. . Astle! ca, am incercat sa ma omor, dar 'am fost salvata la timp: pare atat de absurd atunci sa vorbe!?ti despre limp. Cand mi-am revenit !?efulsectiei, car~ a avut grija de mine .d~ la inceput, mi-a spus: liDomni!?oara , eu am facut !?i imposibilul sa te salvez, dar nu am fficut miracole.,Erai intr-o stare disperata, in care omene$te.nu se mai putea face nimic. N?a ca nu te-am salvat eu. Sigur nu te-aln salvat eu.
' II ,

Am aflat dupa aceea ca am fost in coma profunda timp de cinci zile. Am atins oare pragul? Cred ca da: Pot spune cu siguranta insa un luc~: in timpul corneL fiinta Wnana trece prin un Ilumar foarte mare de experierite

...
Jjl lift

,
H
t'
.ii

106

ingerii; fiinte de lumina,

Paola Qiovetti

107-

care nu sunt vise ,~i~ici halucinatii; este cu adevarat 0 alta viata, intr~o anumita masura similara cu a :noastra, cu experiente aparent fantastice, dar de fapt reale. Visul este de cel mai multe ori nebulos ~i nec1ar in timp ce eu am V8.zut~i am simtitcu 0 c1aritate incredibila ~i chiarla distante de ani imi aduc am~nte, cu 0 maxima claritate,

acea stare de qepresie, de angoasa mentala care pe masura ee trecea timpul s'e accentua.-.$tiam ca ma aflu intr-o ambianta ospitaliera, de~i incaperea in care ma aflam; un fel de capela mare ~i severa,eu inrati~are somptoasa, nu
se asemana
.

deloc eu un spital.'

'

ceea ce am trait. Nu ~tiu cat timp trecllse de fertragicul eveniment,

, '

'

111

I.,

1~1

dar la un moment dat am fost capabila sa gandese ~i sa inteleg. M-am trezit ~tiind ca ceva se petrecuse, dar n.u mai ~tiam nici de ce ~i nici cand ~i nu ~tiam dadi sunt vie \ sau moar{a.
,

Existam intr-o lume a tacerii. Ma simteam din I10~

;k, ' ,

un corp ~i 0 minte. NU,~tiu exact cum, d~ aveam un sentiment clar ca nu visez, ca ma aflu intr-o stare de deplina constierita, cu sentimentele mele, cu .senzatiile mele, cu ganduriie mele; din care erau exc1use cele iegate de preocuparile de zi eu zi. Am sptis corp, dar nu era chiar'a~a: corpul doar il intuiam. Daca inainte avusesem durerf fizice putemice, acest corp era acum foarte u~ort sanatos, eu ne mai simtind nici un fel de dureri. Dar cand dupa cateva zile mi-am revenit din stare a de coma, am descoperit ca d~
. de

..

La un moment dat, am obseryat aparitia unei lumini stralucitoare care se afla in fata me~, t1~orspre dreapta, la nivelul picioarelor, a~ezata p~ca pe marmura. Semana cu un fel de lampadar ~urit care parea foarte vechi, lumina sa alb stralucitoare fiind proiectata asupra mea, eu parand ca absorb aceasta lumina... Am ramas in c<mtinuare a~teptand in aceasta alta' dirhensiune ~i doar lumina acestui lampadar imi ofera' un pic de confort. . La un moment dat, am avut senzatia clara ca din spatele luminii se ive~te 0 silueta masctilina,-tanara,cu 0 figura palidcl dar extrem de luminoasa, cu ochi negri, severi dar tot Qdata priete~o~i ~i pIini de compasiune. $i ace~ti ochi,m-au fixat o'lunga per~oada de timp. Eu comunicaI'r! mental cu aceasta mnta ~i ~a tot mental imi raspundea. A
,;

I II.I

II

"

din aceasta cauza era foarte dureros. Gradat mi-am dat seama ca sunt intr':un fel de incapere obscura... Aveam senzatia di stau pe un fel de marmura ro~ia4ca, rece ca gheata ~i ca sunt acoperita cu un val foarte fin. Ma vedeam, dar nu de deasupra, ci chiar din punctul in care Iila aflam puteam sa ma vad, ca ~i
cum simultan puteam fi in interior cat ~i' inafara mea.

rapt pierdusem foarte mult s~nge ~i'ca aveam corpul plin vanatai, ca aveam multe peIiuzii, catetere, etc, ~i ca

'"

$tiam ca am un corp, pe care-l simtearn ca exista sub acel val, dar ma simteam atM de bine ca nu aveam vreo senzatie clara legata de acest corp. Singura.care suferea era mintea, datorita nenumaratelor ganduri care 0 agitau. Am urmant sa descopar in jurul meu sunete, sau prezenta vreunei persoane, dar eram singura, dezolant de singura: ~teptam sa se intample ceva~ sa vina cineva, pentrU a nu mai fi in
~.~! j'

'.

"

'

,-

"
III iI'''

108 '

ingerii, liinte de lumina

Faola Qiovetti

109

fost 0 conversatie lunga, fani cuvinte; "Aj1iIta-ma;trebuie sa ma ajuti indiferent cine,e1?ti. Fii calma ~ ai incredere", "" mi-a raspuns lumina. "Dar mi-e frica? Unde ma aflu? Sunt moarta calma..." sau sunt vie?" "Lini1?te1?te-te,li~te1?te-te 1?if1i . ~Dintr-opartea ajuns la mine 0 rumbare crescenda de voci, qlUlte voci care pareau ca discilta. "$tiam" ca in planul de deasu'pra noastra era 0 incapere ca un reI de
.

realitate, lumina a fost alaturi de mine tot timpul, 1?tiind chiar de la inceput cum se vor termina lucruriIe, dar dorind sa ma faca.sa inteleg cat de gray am gre!?it, m-a lasat sa trec prin toate aceste- experiente de1?iin permanenta m-a

ajutat sa sper...

,_.~

mansarda alba: unde mai multe fiinte erau intr-o discutie

iI

"

~,~

facusem, condamnarea mea.

aprinsa. $tiam elar ca aceste fiinte discutau despre mine. Erau ni$te fiinte fara chip (sau nu Ie vedeam eu chipul), cu 0 gluga care Ie acoperea capuI, toti anltand identic 1?i. parand frati. Eu nu puteam distinge cuvintele pe care Ie spuneau, ci doar auzeam un fel de mUnnur, dar inintea . intelegea in mare. ceea ce se discuta. $tiam ca'sunt judecata datorita faptului ca am vrut sa-mi cunn viata 1?i ca pentru ace~sta trebuie sa platesc. Mie inca .flu-mi era elar daca sunt vie sau moarta, dar 1?tiamca "tribunalul" trebuie sa decida daca sa ma trimita inapoi pe. Pamant sau sa ma due in inferno Cateva voci ma aparau, urmarind sa-i convinga pe ceilalti sa mi se mai ofere 0 1?ansa sa ma intorc pe Pamant, dar majoritatea ma acuzau. Exista 1?i 0 voce care se diferentia net prin forta 1?i rofunzimea ei de p celaIalte care cerea, pentru iqIensa gre1?eala pe care 0
. .' ,

. ...~

Ii

I~

Ii II

Imediat dupa aceea s-a auzit UD.zgomot, ca 0 zbatere de porti, 1?iun tar1?clitca de pa1?icare se~apropie: vocile 1?i-auindu1cit tonul, in special acea voce puternica 1?iprofunda. Scara care ducea la~Planul de deasupra a mceput sa scclrtclie 1?ia coborat 0 fiinta. cu un chip total respingator, care se apropia de mine. Am mai avut timp sa arunc 0 pnvire asupra luminii, care in toata aceasta perioada a ramas langa mine 1?iinca 0 data am 1?tiutca pot sa mai spero De fapt, cand acea fiinta 1?i-aintins mana -ca sa ma prinda 1?i a ma ia cu ea, lu~na a devenit foarte s intensa, ceea ce a determinat-o sa se opreasca, astfel am reu1?itsa scap. Acea fiinta Iuminoasa, de care v-am spus, a fost cea care a intervenit incat sa fiu absolvita de vina, unnarind sa-i convinga ca fac o.gre1?ealain cazul meu. in .

Fiinta aceea respingatoare care. a veo.it sa ma ia cu ea s-a retras !?idupa C!.ceea dispamt, ~q .fiirid.acum sigura a ca am fost absolvita. $tiam cu siguranta ca ma vor trimite inapoi intre cei vii. A fost ..aceasta judecata de care ma temeam? Nu au vrut sa ma ierte pentru ca a-ti Iua viata este cel mai mare pacat? $i. totu1?i cum de mai sunt in viata? Mai sunt 1?imulte alte intrebari pe care mi Ie-am pus !?ila care nu am gasit mca un raspuns. . Am relatat lunga poveste a acestei doamne pentru ca mi s-a pamt direrita !?ifoart~ interesanta. Cu siguranta, (icesta este unul dintre cazurile in care rolul ingerului protector se observa cu mare elaritate. Este evident ca aceasta experienta !?iinformatiile care au rezultat din ea nu au fost in nici un fel a!?teptate sau intuite, fapt pentru care protagonista acestor experiente mi-a spus:"Ceea ce am vazut !?iam trait a fost cu totul nea!?teptat. 'Deziluzia pe care 0 aveam fata de viata era totala !?iacum consider ca Dumnezeu a fost foarte generos pentru ca m-a iertat. Eram convinsa di ceea ce voi gjsi va fi cu mult mai bine decat ceea ce lasasem :-mai ales ca pentru mine, in clipa aceea,viata nu reprezenta nimic-dar lucrurile nu erau a!?a,pentru' ca gre1?ealape care 0 tacusem era faarte grava..." Doamna care a avut aceasta experienta nu s-a gandit la acea prezenta ca la ingerului ei protector; ea se abandonase cu totul compasiunii lui Dumnezeu. Aceasta experienta i-a transformat viata, milostenia pe care a manifestat-o Dumnezeu asupra ei a transformat-o !?i a ajutat-o sa inteleaga gre!?eala pe care ar fi facut-o, dar important este sa nu uitam ca aceasta s-a realizat prin intermediul acelei funte, un mediator mtre ea !?iDumnezeu. Acest aspect este, la finalul analizei noastre, foarte important de retinut. . Voi incheia acest capitol cu 0 experienta pUna de serIinatate, chiar daca circumstanta in care s-a produs

II

'"

110'

ingerii, fiinte delumina

,
II!

este dureroas:l:' este legata .de moartea unui copil nounaseut. Povestea este rdatatade Aniela Jaffe': multi ani eolaboratoare' a, lui C.G.Jung. eolaborare care s-a materializat in eartea 1~V1se, profe~i $1 aparipi'. luerare care este rezultatul unei vaste analize asupra unor fenomene paranormale s'pontane. stupiate de Jung ~i analizate ~i fimilizate de doamna Jaffe. Experienta este

relatata

d~ 0 elvetianea

~i 0 voi reda integral:

..

VIII
.

faseinata eerul de la fereastra. Totul era atat de elar ineat

aveam 'sentimentul ea pot vedea pana la eapatul lumii. Dintr=-odata. alaturi de easa veeinilor;spre deal am vazut. un inger foarte mare ~i foarte luminos. Era atat de inalt ineat ajungea pana la acoperi~. A doua' zi de dimineata. am aflatea in aeea easa se nase.use in timpul nbptii un eopil. dar a murit spre dimineata. Mama eopilului era foarte rava~ita de experienta tragic a prin care treeuse, astfel incat cand i-am povestit de prezenta acelui inger gigant. am
,

"intr-o

minui)ata

noapte

instelata.

priveam

j~din

7Wi

:i

vazut cum apare 0 unda de lumina pe fata ei.

-'p , "

Drept comentariu la aeeasta relatare. Aniela Jaffe a adaugat:"ingerui reprezinta (aggelos - mesager, in gre'aca) poarta dintre timp ~i eternitate ~i aceasta viziune ne ofera o stare de impaeare ~i da 0 semnifieatie speciala mottii." Toate ace~te expe~nte, atat de diferite intre ele, au un element comun: iniportanta intalnirii cu fiintele angelice. intaInire care ofera omului speranta. !incredere in iubir,ea divina ~i 0 stare de incurajare. Aeeste experiente sunt confirmate ~i de doetrina eeleziastica conform careia ingerul este tot timpul alaturi tIe noi atat'in timpul vietii cat ~i in momentul mortii.

--

. <dntaInirela nivel 'psihie eu fiinta angelica careia, dupa cum spun aproape toate religiile. i~suntem dati in grija? Este posibil sa caIatorim atat de mult in profunzimea fiilltei rioastre, iric:1t sa descoperim aceasta prezenta de maestru ~i sfatuitor, care urmare~te sa conduca spr.e lumina Cori~tiintei pe eei care-i sunt dati in grija? La Rrima vedere putem sa spunem ea da. Dar uneorl , Marele intelept ~i iluminat care a fost Carl Gustav Jung a seris-}n opera sa "Consjderatii psihoJogice". um'1atoarele:" In fiecare dintre noi exista 0 alta fiinta. pe care. nu 0 cunoa~tem ~i,nici nu 0 con~tientiZam. Ea ne vorbe~te- adesea in timpul somnului ~i urmare~te sa comunice cu noi intr-un mod care sa permita ca informatille sa ajunga la npl. Cand, de exemplu. ne aflam intr-o situatie aparent de nerezolvat. acest necuIJoscut poate sa ne ajute sa faeem un pic de lumina, determinandu-ne sa ne modifieam atitudinea-fapt care ne ajuta eel mai ~desea sa putem ie~i din acea situatie ' difieila." ~i tot Jung spune, legat de aeeea~i idee c~:"Atat eu cat ~i pacientul meu ne-am amintit de eele doua milioane de ani care saIasluiesc in fieeare dintre nol. La 0 ultima' analiza, eel mai difieillucru eonsta in faptul ea omul mo,

ste posibil sa vorbim despre ingeri din punet de vedere psihologie? Putem sa vorbim despre 0

'

-,

,:<

,.

'.

........

I, I I' 'IIi Iii 'u{

112

ingerit fjinte de lum!mi

,J Paola Qiovetti

I
Iii,

113

dern a pierdut contactul cu inspnctele sale, cu stravechea 1?ide mult uitata intelepciune ancestrala care este

inmagazinata in fiecare fiinta umana."

'j

I,

Jung vorbel?te at.it in baza experientei sale de psihoterapeut, cat I?iin baza experientei sale personale. In capitolul "Confruntandu-ne cu inconl?tieI?-tul", a cartii sale autobiografice intitulate Amintiri, vise, reDecpi el relateaza despre cufundarea in propriul sau inconl?tient I?i cum acolo descopera 0 figura fantastica, pe care 0 numel?te Filimon, ce-i apare prima data ca un batran cu
aripi.
'

,imagini ale fanteziei me Ie mi-au daruit ferma convingere ca exista anumite aspecte ale p,sihicului 'meu care tlu sunt generate
.de mine, <::i sunt prod use de la sine I?i au 0 viata proprie. Filimon reprezenta 0 forta care nu eram eu. in 'fante~ia mea, eu conversam cu el ~i imi spunea Iucruri la care eu, conl?tient fIind, nu ma gandisem niciodata; observam ca' el era eel care vorbea, ,
A

i' ".-

"

"Filimon era pagan, dar era infa~uraCintr-p atmosf~ra egipteano-elenistica, avand ~i 0 coloratura gnostica. Imaginea sa mi-a aparut pentru prima data in visul urmator: era un cer albastru, dar de fapt nu era cer, parea sa fie 0 mare, pentru ca nu era acoperit de nori ci de fa~ii brune de pamant. Parea ca fa~iile se indepartasera una de alta I?i ca, astfel, permisesera apei sa Ie scalde malurile. Aceasta apa' reprezenta de fapt cerul albastru. Pe nea~teptate din dreapta, strabatand cerul, s-a ivit 0 fiint~ inaripata, un batran. f\vea la cingatoare un lant cu patru chei, ca ~i cum ar fi fost pe punctul dea deschide 0 incuietoare. Era inaripat, iar aripile sale erau ca cele ale unui pescaru~, cu acele culor,i caracteiistice..." Imaginea onirica a Iui JUng este legata ~i de consemnarea unui eveniment sincron, care Ii maresn~ semnificatia simbolica:"Nu reu~eam sa'inteleg aceasta imagine onirica" scrie Jung," al?a c~ m-am hotarat sa 0 pictez, ca sa 0 pot vedea mal clar. Intr-una din zilele pe care mi Ie petreceam pictand, intr-o pauza 'am gasit in gradina mea pe malul lacului un pescaru~ mort. Eram uimit pentru ca, datorita faptului ca deja era lama, nu mal vazusem nici 0 pasare de Ia intoar~erea mea de la Zurich. Era moarta recent, de eel mult doua trei zile,
neavand inca semne de putrefactie..." Filimon a dobandit in timp din ce in ce mal m'ulta consistenta ~i realitate, as~felincat a devenit pentru Jung un adevarat interlocutor. In lu~rarea :sa "Amintiri" citim tot leg at de aceasta urmatoarele:" -Filimon ~i celala:lte
'

,.

I
I'

I'
I~ I~!

nu eu. Imi spunea, de exemplu, ca eu obil?nuiam sa ma port cu gandurile ca ~i cum eu le-a,1? produce, pe cand el q.- ,considera ca gandurile SUJ;.1t dotate cu viata proprie, la fel ca animaIeledin padure, ca pasarue din cer sau ca oamen~, tI-aind independent de tine. Daca vezi ni~te oameni intr: o casa, nu spui ca tu i-al creat sau ca tu el?tiresponsabil de viata lor.Astfel, incetul cu incetul, a reusit sa ma invete ce este aceea obiectivitatea psihica ~i "realitatea sufletulul,j. Gratiecolocviilor cu Fillmon mi s-a clariflcat diferenta care exista intre mine, gandire ~i obiectul gandiril. Astlel, am ajuns sa inteleg ca, cu adevarat, este posibil sa fac aflI1Ilatii despre lucruri care imi erau inainte necunoscute I?i de neinteles I?i ca adeseori ceva din fiinta mea se revolta impotriva mea." Confruntarea cu Filimon i-a dat lui Jung convingerea ca avea de a face cu cineva care posed a 0 anumita independenta ~i care aveaintelepciunea sa autonoma: cu altecuvinte, cu un adevarat maestru. "Din punct de vedere psihologic", serle Jung, "Filimonreprezenta o inteligenta superioara. Pentru mine era 0 figura misterioasa,. Adeseori mi se parea la fel de real ea 0 persoana in viata. Ma plimbam eu el prin -gradina ~. era pentru mine eeea ee indienii ar numi guru."
,

iii, '\1", ':~I '!! ~r{1 I . ,I

"::.;~i.lt ,

!~ 'I!

.'

"Ii

'-

,II
11

114 Raportandu-ne nu putem afmna cu avut 0 intalnire:cu 0 nega ca Fillmon poate de vedere psiliOlogic
, '

ingerii; fiinte .de lumina la aceasta experienta a lui Jung, certitudine ca psihologul elvetian a fiinta angellca; dar nu se poatenici reprezenta un model. care din punct ne poate foarte bine aminti de rolul
"

',~ ...

Paola Qiovetti
,

115
"

1'''
II

'"

ingerulul. 0 relatare similara cu cea pe care a facut-o Jung

este cea p~)Vesfita de medicul psihiatru american din Los Angeles Eugene G. Jussek, in Iucrarea sa intitulata,

_ Jussek a observat ca aeeasta fiintaaparea, in visele pacientului. sau, doar atunci cand acesta reevoca ~i utmarea sa traga conc1uziile legate de- ultima sa viata. Bineinteles ca acest fapt a suscitat un viu interes din paitea psihiatrului ~i cu timpul a reu~it sa ia 'contact direct cu . aceasta persoanal), care afirma ca se nume~te Yail Su Lu ~i ca a ales pentru a se manifesta persoFlalitatea pe care a ..avut-o in' ultima sa incarnare de pe pamant (cea a unui , ~telept chinez care a trait,.cu cateva mii de ani ihainte).
Yan -Su Lu a acceptat sa discute cu Jussek despre teme fundamentale cum ar fi cele despre na~tere ~i moarte, reincarnare, .sinuc.idere, sensul vietii, dragoste ~i succes ~i'multe altele; i-a spus ca el este ghidullui Charles ~i ca fiecare dintre noi avem 0 fIinta care ne protejeaza ~i care ne ghideaza. Cu ajutorul dialogurilor care urmeaza, care au avut IQCla fmalulanilor '70, putem observq legatura
.

"Conversatii cu,j?an Su Lu ~ .
",' ',',",...

II,

un om de stiinta de seama si
. ,,' .

foarte stima(\care. practica cu pacientii sai regresia hipnotica, in scopul de a el!mina traume a caror cauze s- 'j au manifestat in copilane. In yerioada in care, a lucrat cu .

un tanar pepume Charles Roberts, care prezenta probleme

psihice ~i avea probleme in a se exprima, medicul Jussek

, "1

a descoperit suq, hipnoza aminirile acestui tanar din doua

existente anterioare, pe care le-a avut in Anglia ~i Irlanda. Aceste amintiri erau insotfte de un numar foarte mare de,

tector.

care exista Intreacest maestru ~iconsilier ~iun inger pro'

intrebare: Ce este un inger pazitor? Exista cu

i.I

amanunte, pe care Jussek a avut cum sa Ie verifice, desGoperind cu stupoare ca toate sunt exacte.
.
~.

adevarat
,

astfel de fiinte?

,""
'

Dar in perioada terapiei realizate eu acest tanar,

Riispuns: Termenul "inger pazitor" este un concept

un alt fapt' a suscitat un illteres ~i mai mare psihiatrului: pacientul i~i amintea de 0 Jiinta, de 0 persoana care se afla intotdeauna aUituri de el ih momentul mortii ~i care parea sa aiba ca sarcina sa vegheze asupra evolutiei sufletului sau. Pacientul sub hipnoza numea aceasta fiinta priebm ~i maestrw. Vavoi reda acum 0 scurta relatare a
_acestui_tanar
\I

vag, dar pozitiv. Da, ingerii pazitori exista. Am putea mai degraba sa-i numim mae~tri ~i protectori~forme de energie con~tienta careinvaluie fiecare fIinta ~i care uneori se. r~volta p~ ele din diferite motive. Unele dintre aceste fIinte spirituale vegheaza la cre~terea capacitatii de intelegere a omului, urmarind sa-l ajute sa evolueze, iar altele n ajuta

in momentele de criza interioara

sau in tinipul unor

Intrebare: Ce se intampla cu sufletul dupa moarte? 1Aceasta intrebare a fost pusa ill timpul unei regresii in care Charles isi aminteade 0,existenta anterioara). . . Rcispuns:" M-am intalnit cu minunatul meu prieten.' Numele sau nu-l cunosc. ~i este fara varsta. Imediat dupa moarte vorbim despre experientele pe care Ie-am avut in ultima viata ~i despre:invataturile'pe care Ie pot extrage
de aicl. " /::
I; ,; , '

preluata

din lucrarea

Iui Jussek:"

pericole., Ele salveq.za omul din pericole doar daca trebuie ,~i daca aceasta este in perfect acord cu Vointa Divina.
Ii'

Altii se ocupa de posibilitatfle concrete care Ii sunt oferite oIhului de-a lungul existentel. Nu trebuie sa uitam ca fiecare dintre aceste fiinte au un inalt nivel spiritual ~i ca au experimentat de-a lungul a multe existente numeroase
metode educative asupra persoanei pe care 0 ghideaza. Bineinteles ca ace~ti mae~trii sunt ~i protectori ai fiintei pe care 0 au in grija, de~i nu intervin direct asupra evenimentelor, a~a cum tI-aditfa crede ca procedeaza ingerii protectori. 0 interventie directa ar semnifica de fapt 0

intrebare: 'Geier-ezi despre Dumnezeu? Riispuns:': Rastnlflsul este intotdeauna Dumnezeu este'ihfiriit!.'

aceIa~i:

~,

.""-...

116ingt}rii

fjin!e de lumina

Paola Qiovetti

117

~!I'
fll! r!V I ,i' :L

violentare a liberului arbitru al fiintei. Aceste fiinte sunt in permanenta la dispozitia noastra ca mae~trU, consilieri 1?ighizi, bineinteles daca sunt invocati prin intermedhil meditatiei sau prin intermediul rugaciunii, dar nu intervin: niciodata peste vointa flintei. Acesta este modul in care

.--

. Temienul de ingerneste de fapt 0 defmitie a acestor ~ mae1?trii. A fo!:;tintrodus cu seco1e in urma de cre1?tini, tocmai pentru a sublinia c1ar spiritualitatea acestor fiinte. Dar, acest termen nu corespunde in totalitate cu faptele". pen~ ca ace1?timae1?triispirituali ai oamenilor nu preiint;a de fapt aripi. Sunt spirite individuale care oPereaza'in plan astral si uneori eteric." Intrebare:"Fiecare fiinta are unmaestru. asa cum esti tu maestru lui Charles?"~ . . . Raspuns:"in intreg universul, to ate fiintele vii sunt acompahiate 1?fghidate de mae1?trii,pentru ca Dumnezeu in gratia sa infinita a daruit fiecaruia 0 fiinta care sa-l ghideze 1?i are sa-l ir'1curajeze. Ace1?tiasuntmae1?trii, doar c ca in religia cre1?tina sunt numiti ingerin. Noi sunteml prezenti 1?i ispdnibili pentru toata lumea, p~ntru a-i ghida-:' d in momentul in care sunt in dificultate, pentru a-i ajuta sa invete sa mediteze 1?isa se roage. Bineinteles, in limita , in cate ne permite omul, tara sa interferam cu liberul sal,l
. '
C '

actioneaza~

,.
.

Creatorull.,a facutomului. Acesta este 1?imotivul pentru care suntem totali responsabili dedeciziile pe care Ie lufun. de acti!:lnile noastre, de cuvintele 1?igandurile noastre.. /' . , In prologul cfu1:ii lui Jussek, reverendul E. Santon Maxey accepta cu entuziasm posibilita.tea ca in fiecare dintre noi exista figura maestrului si. considerca cel mai bun mod de a incheia acest capitol este dea cita invitatia pe care el 0 face cititorilor:

"Descoperirea facuta.de doctorul; Jassek ar trebui sa ne determine pe toti sa-l cautam pe Yan Su Lu-ul din noL Aceasta cautare nel va conduce l,a descoperirea elementelor spirituale din fUnta noastrcl, de care nu aveam cuno1?tinta-:-1?i cu sigl1rarita ace,asta cautare va fi incununata de succes.Analiza atenta a vise lor 1?ia altor, evenimente din viata noastra n~-ar putea conduce la conc1uzia ca suntem acompaniati de fiinte spirituale. care au ca sarcina sa ne ghideze' pa1?iipe cararea vietii. Vom descoperi in llrmatoarele capitole ea
II
,

rl "1' '! I;;~

experientele recente, ale unor persoane atente 1?isensibile, vor confirma spusele reverendului MCU,l::ey. '

arbitru 1?i u Kanna sa... c

,

Doctorita Elizabeth Kubler-Ross, cu care am facut.;

d'eja 'din capitolul trecut. catepoate

II .

. ".

"

.~

cuno1?tinta

fi ;'

-,.
";..

considerata fondatoarea, cercetarii moderne asupra fenomenelor legate de momentul martH, scrie in j .introducerea sa la cartea lui Jussek:!'Pot-'saaflIlIl ca toate / ,informatiile din carte sunt confirmate 1?ide studiile mele legate de viata de dupa moarte. Fenomeqele despre care, vorbe1?tedoctorul Jussek sunt identice cucele constatate de mine in douc1zeci de arii demunca intensa legata de dezlegarea acestor,enigme.Mae1?trii n01?trispirituali sunt': permanent alaturi de noi1?i 'ne ghideaza din.momentul na1?terii de-:a lungulihtregii eXistentepana in momentul trecerii pe carenoi 0 numim moarte. Dar etnupotin.terfera,~ e culiberul nostru~arbitru~un dar nepret~itp . ,<::ar~* . -. .
.,

,;>'1'

.
,.'

, '~.;;;>;1fE:";"i :~':':;.';~,
:'}-"::., :;;;""':'.;rr._'~;~t::

i!'o

!H, m 'JJ

"

[11, ;1

II.

PaoJa

Qiovetti
,

119

li:1 I!I!

1?i"FiinteJe spiritziaJe care protejeaza corpurile cere$ti $/ regnurile natlirii."

In prima dintre aceste carti, el afmna di pentru a:' , vorbi despre ierarhii spirituale trebuie sa rie elevam niveliIl de COIl1?tiinta deasupra celui al omului Qbi1?nuit care traie1?te acum pe Pamant.' Doar atunci qchii VOl'putea contempla 0 comunitate de fiinte ~are.rep'rezinta a patra treapta a unei ierarhii: lumea mil1erala, animala 1?icea umana. Dincolo de lumea oamenilor exista 0 lume de fiinte care sunt invizibile simturl10r noastre in' mod obi1?nut, dar omul p<;>ate-pe masura ce evolueaza 1?i-1?freze1?te. t con1?tiinta-sa dobandeasca capacitatea de a comunica cu aceste fiinte, de a patrunde in aceasta lume invizibila, trepte ale oreatiei." I' Steiner vorbe1?te despre spiritele celor patru elemente, pamant. apa. foc, aer: nuinite spirite elerhentale, care traiesc in elementullichid, in aer, in materia solid a, fiinte "ce controleaza magic tot ceea ce vedem in jurul
' .
,

)H

'"

I
H' II

IX
11'"' ,~ '1

It:

~
. I]

~~
fJJteMta,~

~ ,iUIde natwdi.
~

k fa !!IiJullwvn. ,

''Jroi ~n
,

IU3fJJ~nfl;JlL/I

supr~senzoriala, pentru a descoperi astfel toate cele patru

------

u II

Ii Jt

"

!)

I~
if

n ~ntreg Universul fiin tele vii sunt acompaniate 1?i ghidate de mae1?trii, deoarece Dumnezeu in infinita sa gratie a pus la disppzitia fiecaruia 0 fiinta care sa-l ajute 1?isa-l rncurajeze de-a lungul existentei..." a1?a's-a exprimat inteleptul chinez Yan Su Lu, p~ care I-am cunoscut lncapitolul precedent. Orice manifestare a lumii vii este'su~tinuta 1?i rotejata de fiinte spirituale inv~i?ile, p dar reale. In antichitate! stnllllo1?ii n01?tri etau ferm convin~i .&c. ca exista gnomi, iele, ondine, spirite ale naturii, deva. . In timpuri destUl d,e recente, aceste teme au fost comentate 1?iamplu tratate de un personaj singular 1?i foarte ihteresant: omul de litere 1?imozoful german Rudolf Steiner (1861-1925), fondator al aritropozofiei, 0 doctrina. care are la baza teozofia, care considera universul ca 0 expresie divina care se afla.intr-o continua evolutie. Gand fIinta ajunge sa tramiceanda Universul 1?ito ate celaIalte obstacole materiale, va reveni deplin con1?tienta la'sursa sa divina.Antropozofia are la baza 0 doctrina oculta de inspiratie orientaIa, dar include 1?ianumite' idei cre1?tihe! urmarind chiar sa realizeze 0 fuziune intre' aceste doua curente filozofice, cea orientala 1?iceaoccidentala.' .,' , , _Rudolf Steiner, in afara de preocuparea sa legata 'de ~vol~tia universului,a dedic~'t un spati.1i ~xtins teinei .il~ , ingerllor ,1?i.a spiritelor naturii~ aceasta tema reprezentarid';,! ,~ubiectlll ,adQua dintre operele ~ale: '1erarhii spiritUaJf{ ~_.
,',

"

nostru." Aceste spirite, spune Steiner, "constituie regnul

inferion al ierarhiei spirituale. Dupa acestea, urmeaza fiintele angelice: primii dintre toti sunt ingerii care se afla' in imediata aptopiere a oamenilor, fiind mesageri ai lumii divine. Dupa aceea, urmeaza arhanghelii, care se afla la> doua trepte deasupra oamenilor, iar deasupra lor se afla spiritele personalitatii, numiti 1?i intaietori, forte primordiale, arhati. Aceste trei ierarhii ingere1?ti," spune in continuqre Steiner,"au trecut 1?iele prin,stadiul de om, au fost 1?iei.odata oameni." Nu putem ca in acest moment sa nu ne amintim de Emanuel Swedenborg, caruia i-am dedicat al1?aselea capitol ~i care considera ca atclta "regnul" ingeresc cat 1?icel 'demoniac deriva din cel al oamenilor. Dupa arhati mai exista 1?ialte ierarhii angelice: cile Stapanirilor, Virtutilor 1?iDomniilor care .sunt numiti 1?i exusiai sau "spiritele formei". :De~supra1or mai exista inca o triada, 'formata din Tronuri, HeruV,imi si Serafimi - aceste nivele fiind in imediata apropiere.c;L luU),umnezeu. Lumea lor'este atM de sublim-a incat cuvip.te~e om~i1e1?tinlei nu 0

II

~, ;,

120
I.....

ingerii fiinte de-Jumina

intelepch.me .
splendoare.
. .

Paola Qiovetti

121

pot qescrie; acestea sunt spitite de 0 suprema

1;)ide 0 infinita

Toate aceste ierarhii angelice impreuna constituie o structura compl~ta 1;)iperfecta, care ofera stabilitate universului. i~ mentin 1;)i-lg~vemeaza. Conceptiile lui RudolfSt~iner, pe care le-am reprodus in 'rezumat. sunt inspi~
I~'

rate m mare masura de scrierile lui Dionisius . Areopagitul, incluzand

.
.'1""..

- La exact 50 de ani dupa acest Ciclu de conferinte, adica in 1962, s-a petrecut in Scotia ceva extraordinar care parea sa-i dea dreptate lui Rudolf Steiner 1;)i doctririelor sale asupra spiriteler naturii. Astclzi cei mai multi surad cand aud vorbindu-se de asfel de lucruri. De altfel,cine a auzit despre comunitatea Findhom din Scotia ~tie ca ea a fost creata chiar cu ajutorul fiintelor spirituale care coordoneaza cre~terea ,~ievolutia m~regii lumi naturalefondatori~ comunitatil Ii n~mesc ingeri, sau chiar deva, care este termenul ~indian care indica ingerii. Sa vedem deci mai de aproape povestea lui Findhom.

H ~.

r ~ \I'
Ii,
Ir
I

Ne yom reintoarce,' atunci cand vom vorbi de Saul Bellow in capitolul Motivul ingerului in ana, la ierarhiile spirituale ale luiRudolfSteiner. in continuare nevom opri' in mod special asupra spiritelor n~turii. care sunt acele forte-sau entitati-care prezideazatoate fenomenele naturale, se ocupa de cre~terea plahtelor, regleaza cursul apelor I?i intensitatea vanturilor, intretin focul, sunt in relatie cu tot.ceea ce ajuta natura sa-I?i continue evolutia. Aceste creaturi sunt in numar foarte mare si fiecare dintre ele actioneaza pe un anumit "teritori'u", legat
de unul dintre cele patru elemente ~i sunt in raport direct cu "corpuf' eteric" al Terrei 1;)i chiar cu "structura" energetica subtila care este la baza oricarei manifestati materiale. Acestor fiinte Rudolf

'1;)i oarte multe elemen-' f te din traditia orientala (numeroase referiri la Bhagavad-Gita. cel mai de seama poem al' Indiei) cat 1;)iintuitii personale ale autorului. Astfel rezulta 0 viziune extrem de dinamica, care ne face sa intrevedem armonia cosmica, grandioasa ~i.nesfar~ita.. .

~~
,

Findhorn este un sat de pescari din nordul Scotiei 1;)i e1;)iacesta este un loc friguros ~i batut de vant, chiar d aici exista l!na dintre gradinile cele mai frumoase ~i mai luxuriante care pot fi imaginate. Meritul acestui fapt extraordinar poate fi atribuit, dupa cate se pare. dOM
ingerilor.' ' . '

"ingerii", poveste~te' Dorothy Maclean, 0 doamna din Canada care impreuna cu prietenU sai Eileen ~i Peter Caddy acontribuit, cll'totul involuntar, la fondarea comunitatii, "sunt fiinte care dau viata paturii ~i creeaza tot ceea ce ~xista mea. Eu nu mi-am imaginat ca ar fi fost posibil sa vorbesc cu ingerit', dar acest lucru s-a petrecut 1;)ia luat 0 asemenea amploare mcat mi-a elimiriat orice dubiu". .

II
it

"!,,"

Steiner le-a dedicat. un faimos ciclu. de conferinte tinute in 1912 la' Hel~inki, ,publicate apoi impreuna
in lucrarea

Amploarea acestui fen omen despre care vorbe~te Dorothy am putu!-o constata chiar eu, pe parc~ursul unei vizite pe care am facut-ola Findhom in 1987, In mijlocul nisipului rece 1;)i ietros al coastei scotiene se gase~te de p fapt 0 gradina in care cresc plante absolut neobi~niute pentru acele latitudini, atat ca diversitate cat ~i ca r,ezlstenta, 0 gramna care i-a lasat perplec1;)i e agricultorli p ~i pe agronomii din toata lumea, multi dintre ei, fiind in imposibilitatea de a gasi 0' explica{.iein termenii normali
ai agriculturii, s-au resemn~t 1;)i u acceptat interpretarea a putin ortodoxa a ajutondui ingerilor. ~.
~'.

'p ,. .JII,. .,1 ~ f'

t' u

corpurile celeste $i 'Speciile na turil'

cutithil:

''Entitafilespirituale

coordoneaza

,I,

.< '.., '

'I!I 'iU[

'ili] I
F 122

"

ingeril, fiinte de lumina

Paola ,Qiotietti
'

123

f11:

j',

Jg

!
I"

'I

,,; i,

Irr "
lt li

'1\

Dorothy Maclean s-a transferat in Scotia dupa e!?uarea casatoriei sale, iar aici a fost initia,ta in meditatie de cake 0 prietena pe nume Sheena. Cll ajutorul ei i-a cunoscut apoi pe Peter l?ipe Eileen Caddy l?ipe copiii lor. Cu timpul, poate ca un efec(al practicii meditativ~, Dorothy a inceput sa traiasca un fen omen straniu, cand era singura, auzea 0 Voce care ii spunea-"Oprel?te-te, asculta l?i scrie"., Ea a ignorat -aceasta Voce cat de mult a fost posibil, dar la un moment dat ea ~ devenit puternica l?i insistenta incat a treb"uit sa 0 asculte: Astfel a inceput sa iluminatoare. Dupa multe ihdoieli l?i incertitudini, Dorothy a acceptat realitatea l?iveridicitatea acestei Voci, care spunea lucruri despre care de cele mai multe ori nici nu auzise vorbindu-se l?i care apoi se dovedeau exacte. in acelal?i timp Dorothy prime a sugestii l?iindicatii de la Voce,

~;:'

scrie mesaje foarte frumoase, care ii dezvaIuiau invataturi pline de mtelepciune l?idin ce iI) ce mai profunde l?imai

'

'

_A

\.~1

"Nu I?tiu cine imi dicteaza mesajele", a marturisit

-, I~'

i~

" ,
"

II
Ii it
.1

1
,

ea: "Jnsa I?tiu ca nu este ceva separCit de mine, este 0 voce pe care 0 simt in interior l?ipe care cu siguranta nu b pot identifica cu 0 persoana l?i nici nu 0 pot chema pe hume. Ea sImne lucruri pe care nu al? I?ti sa'le spun l?ima ajuta sa gasesc raspunsuri satismcato'are la mai multe probleme. Astazi sunt convinsa ca toti pute~ simti acest ghid interior; ajunge doar sa invatam sa ascultam in pace, linil?te l?i incredere", Curand l?i Eileen a inceput sa aiba astfel de experiente l?i sa scrie mesaje care '0 ajutau in viata de familie l?i in viata de fiecare zi. Prietenia dintre Caddy l?i Dorothy era foarte stransa~ da~orita acfivitatii lor comune. Peter conducea un hotel in care Dprothy era' secretara. Eileen insa se ocupa de casa l?i de topii, 0 viata modesta dar senina. La un anumit punct insa au ineeput problemelehotelul a fost inchis l?itoti s-au trezit fara seJ;Yiciu l?ifara casa, deoarece pana atunci locuisera in locuinte' puse la dispozitie de hotel. Avand putihi bahi, s-au stabilit in unicul loc pe tare~l aveau la dispozitie~nilota familiei
,',

,j"

~
",\
I/~

,,' h 11' ,

Caddy, care era parcata langa satul Findhorn. Parcarea nu avea nici 0 atractie turistica, era pur l?isimplu multifunctionala, pentru cafolosea vechile piste de avion din timpul razboiului. Locul era fiiguros l?idezolant, iar anotimpul in care s-au stabilit era cel mai aspru, er~ deja sfarl?itul toamfiei. Peter l?i Dorothy au inceput repede sa-l?i caute serviciu, dar ir1 mod strarii'u nu ... au reul?i( sa gaseasca'nimic-un lucru insolit pentro ca ambii aveau 0 calificare profesionala care pana in acel mOIl:}ent le-a permis sa-l?i gaseasca serviciu fa,ra probleme. Jnsa ghizii interiori ai Eileen-ei 1?i ai Dorothy-ei-le-au asigurat ca totul era in regula l?ica nu trebuiau sa-1?i faca pr:obleme, Caddy l?i Dorothy s-au resemnat ~i astfel au petrecut iarna la Findhorn, in speranta ca la primavara hotelul se va redeschide, permitandu-Ie sa-l?i reia activitat~a. Dar primavara a venit, insa nid vorba de serviciu. "Aveam nevoie de hrana", povestel?te Dorothy, -"i~ ghidul meu l?i cel alEileen-ei au inceput sa ne spuna ca va trebui sa cultivam noi in~ine pamantu1. Acest lucru ne-a uimit pe toti pe moment\ pentru ca lotul era intradevar foarte dificil, dar zece ani de conversati cu ghizii no~tri spirituali, car~ au avut mereu dreptate, nu trecusera in zadar, astfel ne-am decis sa plantam 9parcela alatuii de rulota. Peter, care nu mai vazuse 0 samanta in viata sa, (l incepu sa sty.dieze cclrti despre gradinfu-it, dar in niciuna nu a -gasit indicatii despre cultivarea nisipului. Atunci a Jost moffientul in care eu am avut marea mea experienta-= intcllnirea Cll ingerii". Lucrurile au decurs astfel-intr-o zi Dorothy a mceput saprimeasca mesaje diferite de cele obil?nuite, Ghidul sau spiritual ii comunica, de fapt, noi adrese 9i nOidirectii:"UnaJiin misiunile tale", ii spuse, "este dea
,

1!1

ji,t

, ,

;llj,
~

rill
I

124

ingerii,. .fiinte de lumina .

Paola Qiovetti

125

'1

I
!

IF';

II 1/
g~ i

t~ !'

,(
~

II :r,

auzi in interionil tau nat~ra~i fOIiele sale. sa percepf esenta1?i scopul sau. sa te annonizezi cu ea. Nu va fi dificP pentru c~ Fiintele' care reprezinta aceste forte VOl'n multumite sa simta 0 prezenta prietenoasa: Tu vei simti esenta tuturor fortelor haturii-a soarelui, a lunii, a marti, a vc1ntului',a arborilor, chiar ~i a ierbii. Toate fac parte din viata ta: :roate sunt o.singura viata." ~ Alta data, textul dictat a fost acesta: "Incepe sa te gc1nde~tila spiritele naturii ~i sa te 'armonizezi cu acestea. Ele vor fi fericite sa descopere ca membrii rasei umane sunt domici de a fi ajutaJi. in noua lume care va veni aceste dOII\eniivor fi deschise oamenilor sau, pentru ane exprima mal corect, oameni! se vor deschide fata de ele. Deschide-te ~i cauta aceste semne glorioase ale naturii cu simpatie ~i intelegere. ~tiind ca vei intalni Fiinte de Lumina gata sa te ajute~ dar paze~te-te de oamenii, care utilizeaza gre~it natura. In tine avem incredere. iar cu totii impreuna vom construi 0 noua lume". Dorothy a fost foarte tulburata de aceste mesaje noi, dar prietenii sai 0 incurajara ~iea reu~i putin cate putin sa se concentreze asupra Fiintelor despre care vorbea ghidul sau. Astfel, prin intermediul scrisului au inceput. sa-i parvina sfaturi ~i mesaje de Ia "ingeri", adica de la fiintele spirituale care conduc toate manifestarile naturii. Unul dintre primele mesaje a fost aces,ta: "Datorla noastra este de a conduce la manifestarea unor campuri de forta care ne-au fost incredintate, in pofida obstacolelor, iarin aceasta lume infestata de catre oameni obstacolele sunt multe! Omul ia din natura ceea ce-i serveste, ca 51cum ar fi fost un Iucru pentru care niei nu este nevoie sa spui multumesc. $i acest lucru ne face sa Ie fim' ostili. Oamenii in general par sa nu ~tie incotro se indreapta ~i nici de ceo Daca ar ~ti, ce mari producatori de energie arfi! Dadi ar fi fast pe directfajusta, cat de bine am fi p'Utut coopera eu ei!". Dorothy nu vedea ingerii, doar Ie simtea prezenta
~i scria cand ace~tia transmiteau. Pe baza spuselor lor, ei
I

.' ~

"

"

.,

'J

I~

sunt campuri de energie, inteligentacare se ga.se~te la baza oricarei specii, forta ~1energia care 0 fac sa creasca. Sunt incarnari ~e inteligentei creatoare, vehicolul de

expresie al vietii la toate nivelele. Au sarciI).a de a promova evolutia. Dorothy a aflat ca orice specie a naturii are ingerii sai, iar ea Intrasein contact cu cei al plantelor, convingc1ndu-se in fiecare zi de posibilitatea comunicarii eu ei. Colaborarea avea loc mal ales prin intermediullui Peter, care urmarea sa cultlve ~cea,. par<?ela, dar avea evidente dificultati cu terenul. Peter pregatea liste lungi cu intrebfui, Dorothy Ie punea spiritelor naturii ~1de la ele primea raspunsuri ~i instructiuni. "in scurt timp am observat ca adevaratul obstacQI era doar lipsa no astra de incredere care ne face sa consideram imposibile anumite Iucruri", povestea Dorothy. "Putin cate putin spiritele naturii ne-au invatat cum sa aram terenul, cum sa-l semanam, cum sa tratam orice tip de cereaie, de legume, cum sa Ie hranim, cand sa Ie culegem ~i cum~ Terehul a inceput sa prospere ~i sa dea 'roade. ingerii ne"'au explicat ca radiatiile emanate de gradinar contribuie la cre~terea plantelor, ca forte1e emotionale care vindedi terenw pot fi o adevarata hrana pentru rasaduri. Anumite persoane stimuleaza aceasta crestere, altele 0 frc1neaza, altele 0 blocheaza de-fi dreptul. Gradinile, n~-au repetat, au nevoie de iubiFe ~i de tlnerete ca ~i copiii". . " Intre atatea mesaje primite de po~othy de la spiritele naturii, va vom prezenta unele pentru a va face 0 idee despre calitatea lor. Primul este chiar de la inceputul' acestor comunicari ~i provine de la un inger-"Zboara in inaltimi cu noi ~i pel'cepe forta incantatoare a radiatiei. vitale a~a cum 0 cunoa~tem noL_Sunt radiatii pe care noi Ie trimitem prin intermediul plantelor. Plantele sunt purtatoarele lor. Daca tu te concentrezi in lini~te ~i-ti identifici fiinta Cll aceste radiatii, vei deveni receptiva la de ~i'inacela~i tlmp vei deveni mal receptiva la radiat1ile' plantelor. Contactul cu esenta lor este mal u~or pentru tine pe plcm interior, insa noi dorim sa te ajutam sa Ie percepi chiar ~i in lumea exterioara, aceasta te va invata sa te interiorizezi, pentru ca totul va fi daar un singur

'~I:'

I,

iiI" , I'i.'

~I'

I,;.,
, 11 . I;:~
"

''
,
',

.~~.,

~; ~i..':
" II."; i: f." ~;: ~ ,JI ;',iil '-:.t II,:,

'I

lucru" .

'

Un alt mesaj foarteconcret ~i in acela~i timp [oarte poetic a ajuns la Dorothy de la "ingerul peisajului".
~- '7
, , :'~ 1 ~: .\ ,,-r'"

.'.

!il!
.......

till ~I:
~I~

126

ingerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

127

'\\11: "It,'

:!111i

II, i
Iii 'litl

"Pentru plante ploaia este mai buna decat apa pe care le-o poate da omul, pentru ea procesele naturale ofera plantelor 0 energie mult mai mare. insa cand omul gase1?te ca este necesar sa ude plantele, poate transmite energia care ajuta plantele la fel ca'1?i cea care insote1?te ploaia. Daca omul gande1?te ca este 0 parte a unei vieti unice, atunci poate transmite multe vibratii, multa energie. Plantele sunt recunoscat9are pentru apa, dar mai ales pentru_ dragostea care. poate insoti apa". sa lueram eu voi in multe moduri. De exemplu, putem controla [orta vitala a fiecarei plC\lI1te, 0 facem sa creasca. sa sau sa scada. Noi nu ne limitam sa punem in mi1?eare energia vietii, la fel preeum se incarca un ceas 1?isa 0 Iasam sa faca ceea ce este mai bine. Noi 0 controlafu cu, grija pas cu pas. Noi am primit anumite forte 1?i e folosim I in masura in care ni se permite. Uisati-va ajutati de noi in experimentul vostru, pentru a-Iimbunatati cat de mult putem". ~i iata un, exemplu de mesaj dat de un_ ing~r al unui singur tip de planta, un inger al marului: "Inflorirea 1?ia1?teptarea fruetelor viitoare va conduce la noi. Faptul . ca dintr-o floare delieata, palida, cu q viata scum, se na1?te un mar r01?u, solid, este doar unul din miracolele lui Dumnezeu, unul dintre aeele miracole care se petree de multe pri pentru cei care 1?t!usa pii-trea,sca.Daca voi ati fi fost capabili sa vedeti mai mult (jeeat ceea ce se petrece de-a lungul unei vieti,' ati fi fost plini de uimire. Copacul care se dezvolta din samanta prezinta intregul proiect inseris chiar in samanta. Aeest proieet este sub protectia ingerilor 1?ise manifesta in frumusetea florilor 1?iin
I,nca un mesaj al i~gerului peisajului: "Noi putem
'

~i iata mesajul entitatii care stapane1?te ploaia, ((ingerul'Ploii: "Eu sunt 0 parte integranta a acestei planete -pe de 0 parte iubita, pe de alta parte urata, violenta 1?i dulce, cea care impra1?tie viata, transformatoarea, unita in mod indisolubil cu norii, cu marea, cu vantul-eu hranese planeta 1?i ormez roua proaspata a diminetii. Toate f acestea sunt eu. Sunt 0 parte din ceea ee.trfue1?te, ehiar 1?i0 parte a eorpului tau flzie. Sunt evoeata eu rugaeiuni, ritualuri 1?imijloaee modeme.., Daea voi oamenii doriti sa ne dominati pe noi elementele, invatat~ mai intai sa va dominati pe voi in1?iva,natura voastra navalniea 1?i iziunea v voastra limitata. Apoi, flti uniti, flti plini de iubire in numele Domnului, fiti flexipili la fel cum suntem 1?i oi 1?i iraeolele n m

I:;'

L
~-

soliditatea fruetelor. Acesta este euvantul devenit materie,

aceasta este toata creatia, tinuta in echilibru de nivele de viata pe care voi nu sunteti capabili sa Ie percepeti cu nivelul de con1?tiinta limitat la care va m6l1tineti din ignoranta. Fructele Pamantului rasar cu ajutorul tuturor acestor forme de viata. Voi oamenii va bucurati de fnicte'dar faceti doar 0 mica parte din munca', Astfel in cat cantecul vostru de lauda ar trebui sa fie mai mar~ decat al nostru."

'

II

se vor realiza". . ~i iata un frumos mesaj de la "domnul elementelor", ingerul ear~ stapane1?te manifestarea vantului, a SoareIui, a Pamantului, a apei-o invitatie meuta omului pentru a se integra din nou armonios in natura, intelegand ea este parte din aeeasta 1?iinand eont ea separarea de ea nu are t niei un sens pentru ea totul face parte din Dumnezeu. Iata-"Voi sunteti. fill elementelor, sunteti eonstiuiti din elementele din care faeeti parte. 'Lumea 1?i orpurile voastre c au fost create pentru ea sa puteti experimenta 1?i xprima e ferieirea (bueuria) Creatorului in infinitele sale manifestari. Omul se distruge pe sine insu1?ipentru ea se simte separat. Dar cum este posibil sa va simtati izolati? Nu 1?titi a vantul e face parte din voi, ea soarele se daruie, voua eu fieeare' raza a sa 1?ieste 0 parte din flinta voastra? Nu 1?titiea voi veniti din apa, ea apa va une1?te pe toti 1?i a voi nu puteti e trfu fara a respira aer:ul? Cum puteti fl atat de obtuzi 1?i a s nu 1?titi ea toata eon1?tiinta Pamantului partieipa la suferintele fieearui individ in parte? Ca aeeasta con1?tiinta exalta Ia bueuria fieearei fiinte 1?ipartieipa la ea? Aeest prineipiu al unitatii e'ste exprimat 1?i reprezentat pretutindeni. Noi doiim sa subliniem elar acest aspect, faptulea fiinta voastra este legata'inexorabil de intreaga lume 1?i a voi nu puteti sa maltratati Pamantul ffira a va e face rau voua in1?iva.Unitatea nu exista doar pe plan superior, sau interior. Unitatea este globala pentru ca totul
'

-.it',

,ill;,
i'
~

Jl. '\11

il i!
128 .ingeriL

'-

, iI
, ~ i: il
11

fjinte de lumina

Pabla

Qiovetti

129

tll':' .. ~li.I' "I n'

II

,!'
;1111

fll

este Creatia lui Dumnezeu. Este aici ~i acum. Cine perturba proiectul global al Pamantului. echilibrul anotimpurilor ~i armonia t1.lturor manifestarilor materiale, perturb a opera s~c(a ~i distruge sperantele legate. de

Totu!, la Findhorri, a inceput de -la grad~na ~i.de la

contactul. cu ingerii care supravegheaza

'J.

';/1
i I
iijiJ
11,

viitorul

omului.

Noi trebuie sa continuam

sa repetam

II

aceste lucruri, nu yom obosi niciodata Sa Ie facem remarcate. Uneori va surprinde .violenta elerrientelor? Ele vor deveni ~i mai violente daca omul nu-~i va transforma atitudinea fata de aceste adevaruri! Iubiti viata, daruiti-va ei. Nu uitati ca [iecare luc~ este 0 parte integranta din Cre-

dezvoltarea oricarei forme de viata. Fondatorii comunitatii nu aveau la inceput.un alt"SCOP decat acela de a-~i procura hraria. Cu timpul au inceput sa inteleaga ca tot ce~a ce.sepetrecea

~I

"

in gradina lor avea ca scop sa demonstreze,uinii ca, fii?d l intr-o permanenta colaborare cu natura ~i cu fortele existente in Univers, este pos.ibil sa se obtina rezultate
incredib~e
.

chiar unde ar fi parut imposibil.

Findhom are drept scop de a ne .invata ce se poa,te

ator ~i in consecinta ~i 0 parte din voi...". . Dorothy Maclean ~i prietenii sai Eileen ~i Peter, Caddy au acceptat realitatea contactului cu ingerii~i
spiritele naturii ~i au pus in practica invataturile pe care Ie-au primit, atat la nivel personal, interior cat ~i concret, legat de munca in camp, in contact direct cu natura. "Putin

petrece c;ltunci cand ne apropiem intr-un mod armonios

~

de planeta. Noi ne gandim, in general, doar sa 0 dominam ~i sa 0 distrugem, in loc sa 0 consideram ca pe 0 creatuta vie ~i plina de viata, cu care este posibil sa intretinem 0
uimitoare aijanta. Fondatorii comunitatii din FiI)dhom (~i alte multe mii de persoanecare au vizitat in acesti ani comunitatea) sunt convin~i ca toti, ,cu dragoste' ~i ,Cll bunavointa, pot face ceea ce au tacut ei cu conditia de a fi in contact cu ingerii care stau la baza, evolutiei naturii. ' Precum spuneam mai sus, astiizi'Fii1dhom nu mai . este doar 0 gradina, este 0 ~coala a vietii. Gradina, carei
avea ca scop

cate putingradina plantata de Peter pe hisip a devenit splendida ~i luxurianta-verdeata ~i legume de. toa!e
tipurile, ierburi aromatice, flori, mure, zmeura, fragi. In
.

continuare au fost plantati pomi fructiferi pe care nimeni

nu i-a mai putut cultiva in acea zona-pruni, cire!?i, cai~i. Ca ~i cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, produsele erau gigantice-verze de 20 kg, laptuci ,mart cat verzele, ridiChi inalte cat arbu~tii. Findhqrn s-a transfonnat dintr-un pamant de~erf intr-o gradina exttaordinara, intr-un autentic Eden. Vestea s-a raspandit repede in toate paqile Angliei ~i au sosit agronomii, care ins a nu au reu~it sa gaseasca 0 explicatie naturala la acea productie incredibila obtinuta de pe un teren arid ~i nisipos fara ajutorul fertilizatorilor chimici ~i a viermicidelor, a caror utilizare a fost interzisa de catre ingeri. Ziarele !?iradioul au inceput sa vorbeasca despre '''fenomenul Findhorn", astfel incat pe langa agronomi au sosit atra~i de senzational oameni din intreaga lume. Unii s-au oprit pentru a: lucra cu Dorothy !?i familia Caddy, astfel s-a creat 0 mica comunitate care a crescut de-a lungul anilor ~i a .devenit 0 ~coala a

saatraga

atentia lumii, are un randament

"normal", dupa cum au "SPUSinitiatorii sai,' fiirid mereu luxurianta, dar astazi verdeturile au din nou dimensiuni obi~nuite. Acum Findhom: nu se mai ocupa doar. de agricultura, ci de rezolvarea unor probleme concrete' cu care se confrunta planeta,' cat !?i a unor probleme' spirituale, ,se tin conferiIJ.te, cursuri ~i seminarii; se pub-

f.' ,
~

lica 'cart! ~i materiale informative. G:radina este tratata pe

baza principiilor dictate'de ingeri Dorothy-ei Maclean. Nit sunt putine persoanele care ajungand -la Findhom au ' afirmat ca "au simtit" prezenta ~piritelor natuiii, sau chiar Ie-au ~i viizilt. Findhom nu urmare~te doar sa atraga oamenii, ci sa-I formeze, sa-I ajute sa evolueze. Acum la Findhom vin din toata lumea persoane binevoitoare ~i sunt invatate. cumeste posibil sa traie~ti intr-un mod sanatos, in armonie cu natura si cu oamenii si in sintonie 'cu dimensiunea spiritualii, iar apoi ii trimite la casele lor,
.. ' '

__ iWl

'
'_

ill!
I' I
.:11

'

i
.

f
till ~I iJU lit'. ~II.

:u iifl:

vietii, in care se invata ~i s~ demonstreaza prin exemple

'1!

vii care ar trebui

sa fie raportul

nostru
.

ideal cu natura,

cu,'

aproapele, cu Transcend.entul.
II

.'it' ~,: ~I!

"' ':I

I.....

130

ingerij, lJinte'de lumina

..,

Paola Qiovettl

131

If' Ll, ~ . i.~. ~

~

~. II II~ ~

pentru a d~monstra cu cuvantul ~i cu fapta ceea ce au invatat ~i au inteles. "Daca nOi, care eram doar trei adulti cu trei copii mici, am putut crea aceasta gradina impresionanta, alti oameni, unindu-se cu buna1?tiinta, ar putea sa transforme intr-un Eden chiar 1?i ahara", aflrmaDorothy-iar S cine ~ vizitat Findhom nil ezita sa-i dea dreptate. . AI cui este meritul aces tor lucruri? AI spiritelor naturii, al ingerilor, care la Findho1i1 au transmis inca 0 data un mesaj oamenilor-un mesaj de cooperare, de pace, de bunav.ointa.

~
Ii.u,.-"

'~;fiOi 'lkglte/ln

fM(.rf'lta .C!AV/ll("l/Iludui:;

semnif1catiilor. Diferenta dintre ea 1?iprotagonif?tli 'eXperientei dill Findhom,' care s-au confruntat -imediat ~. cu entitatile ,angelice 1?ispiritele naturii, este ca Elisa i-a simtit mereu pe ingeri aproape de ea 1?ichiar i-a vaz~t: , "Sunt inalti. lumino1?.i, facuti din lumina p\lra, asexuati", poveste1?te."Ei in1?i1?i defmes,c ca fiinte de se lumina care vibreaza de Energie ,Divina pura 1?~ necontaminata de gandllri". De .cand imi amiptesc, mainte ,d~ a adormi ma vedeam alaturi de forme tuminoase care care imi~ vorbeau dulce-1?tiam ca erau ingeri 1?i u~mi era n teama. In acea perioada credeam ca a vedea ingeri este un lucru obi1?nuit un fapt care se petrecea .oricui. Prin urmare, cand am inceput sa merg la 1?coala,ingerii m-au ajutat sa-mi fac' temele, ma consolau cand avea:m probleme, imi erau aproape in orice ocazie. Ca adolescenta, cand erapllini1?tita 1?i elaxata, ~ inceptit sa aud r

o voce~ foarte naturala 1?i m inceput ~a scriu ceea ce lini a

II

,.

.t

a vedem~ acum un aU exemplu de contact cu protectorii cele1?ti. Elisa din Roma este 0 tanara ddamna de 35 ani. Practica yoga 1?imeditatia 1?ide1?ieste de credinta cre1?tina"crede in unitatea tuturor religiilor, in existentaunui singur Dumnezeu. Cea rilai mare credinta. 0 are in Dumnezetil interior: Dintotdeauna 'a crezut ui ingeri, deoarece chiar din copilarte s-a bucurat de 1?ansaunorintalniri 'angelice. Elisa nu dore1?te niniic pentru ea; dore1?te doar ca mesajul pe <:.areiI-au' incredintat ingerii' sa fie cunoscut 1?i. ascultat. "Ingerii", ~pune ea, "doresc sa se 1?tieca exista 1?i or sa ajute planeta sa-1?irecupereze acel echilibru care v a fost pierdut. Lansand aceste semnale de alarma pentru a ne face sa intelegem ca ~untem cu totii responsabili de Pamantul pe care traim, au mai spus ca in aceasta perioada multi vor avea viziuni. Ei.de fapt incredinteaza mesajele lor persoanelor sensibile 1?increzatoare, capabile i de a se deschide ip.fata dimensiunilor superioare", Povestea Elisei 1?icea a contactului sau cu ingerii,' nu difera cu mult de acea povestire de la Findhorn, atat pe plan ideatic cat 1?i in planul continutului 1?i a

I]

dicta. .Imi vorbea despre cer, despre suflet, despre moarle care este doar 0 trecerein alta viata. Erau lucruri mai presus de capacitatea mea de intelegere 1?i entru cultura p .mea din acea perioada, iar eu nu vorbeam cu nimeni din teama de a nu fi considerata 0 mistificatoare". Ca 1?iin alte cazuri de ac~st tip '1?ipentI1l Elisa experienta interioara nu a fost 0 cucerire u1?oara, ci un\" mceput al drumului. Prin practica yoga 1?iprin meqitatie

.-, J ~ ~:1

a reu1?itsa traiasca () adevarata viata spirituala1?i sa

experimenteze viziuni mistice de iubire 1?ide uniune 'cu Totu!. Nucleul constarit al acestor experiente a fost mereu, intalriirea cu Fiintele de lumin~, p~ care Elisa le-a simtit in mod constant alaturi de ea, fIinte care incepand cu i9.78 i-au dictat mesaje referitoare la viitorulomenirit Despre ele insele, Fiintele de lumina'i-au spus Elisei: ' "Noi nu ne privim pe noi in1?inea1?acum se privesc fiintele umane pe eIe insele, c,a fIind 'slabe, .fragile, nepu-

tincioase, ci straIucind de aurul Divin care este in noL

'

Suntem fii demni ai TataIui. EI ne-face sa fim alaturi de' EI, ca Fii predilecti ai Tronului celest. lubim ceea ce Dumn~zeu iube1?te, il hibim pe Dumnezeu a1?a cum Dumnezeu ne iube1?tepe noL EI ne-a damit Universul ca .'

"

I,'"

!'I. "
. I~I!
il:I'

"-

132

. 'lhgerii fiinte de .lumina ca . sa-l iubim si ",

.

'.

Faa/! Qiovetti

133 r:

" ~~ r
JI
'h II

s3:-1iubim, fratii ca sa-i iubim. 'Pamantul .

I)

nil

III " If I'

sa-l protc:;jarn.~i ne-a dat 0 inima mare care este centIul Iubirii cosrnice... Sa unim rnintea ~i inima noastra pentru a-icere.lui Durnnezeu TaW pace in cosmos. pentru a ~ombate ~i a spaIaca un fluviu impetuos cu iubirea noastra, 'c~ rugaciunile noastre ~i cu meditatia noastra rautatea~i ura oarnenilor. pentrua cere luI?ina in loc de ignoranta. iubire in loc ura. altruism in loc de egoism...". . Elisei. ingerii. ii vorbesc despre lumea lor care este
alcatuita din nivele de vibratii cu care noi putem _intra ill contac~ pe baza aspiratiei noastre spirituale. "Ingerii", spune Elisa," ma impulsioneaza sa trezes.c con~tiintele'!?i sa dezvaIui .rnesajele lor. Ei ma invita la iubiI;e. la rugaciune, la gandire' pozitiva care 0 poate combate 'pe

face pe noi oamenii sa intelegem ca suntem cu totii' responsabili de plane~a Pamant asupra careia iIig~rii vegheaza !?isa ne faca sa av~sarn in plan spiritual p.rin' invataturile lor !?i a cuno!?tintelor lor.. care au Jost. incredintate persoanelor sensibile ~i de incredere. Elisa. urmare!?te ca in contlnuare sa faca cunoscute mesajele ingerilor intr-un mod mai arnplu. iar aceasffi carte dedicqta mesagerilor cel~ti i-a parut C?caziace8;moo bima pentru a ne oferi cu anticipatie Catevclsfaturi. invatarninte pIirnite . . de la ingeri. /-

II!rl >~ "III

~ ,I .

l
i:,"

ii,'1j

"J,I}! .1~ La'

cea negativa: Ingerii au nevoie de colaborarea noastra,

.~
'

. daca

noi'le oferim ajutorul, ei pot actiona inspre binele nostru. Unicullor scop este de a realizaproiectul divin pe Parnant ~i fu Univers. ,de a crea arrnonie !?iechilibru pe planeta noastra lucru de care este mare nevoie". . Printre nenumaratele mesaje pe care le-a primit de l~ ingeri, Elisa:':ei ii place sa citeze unul din 1985: foarte,
.

I
{~
II .it,
~jt~ .~ ,:!I ..0' f 11.,

cIeri". scopuri ~i in intentii: in

-'.

"Ne manifestarn

pentrU vo~,

'

. ~

irati de.pe planeta Pamant. pentru ca m6mentul este destul de critic. Nu mai este tirnp de pierd~t. Suntem veniti pentru a salva planeta voastra !?iavem rievoie de toti ce~care va oferiti voluntari ~ nu putem proceda altfel. Peste 7 luni . planeta va trece printr.:.un eveniment care ar putea avea urman. foarte grave. .urmariti sa convertiti cati mai multioarnem posiDili. vorbiti.-1ede Usus!?i de Dumnezeu; va vor crede. Noi veghem asupra Parnantului... Suntem ingerii salvatori, iar fiecare dintre noi are 0 datorie..~ Purificati-va rnintea ~i ~a din ce in ce mai mult, postiti. rugati-va. convertiti-va". . , Cataclismul despre care au vorbitingerii fost cel de la Cernobal. care de fapt s-a petrecut cu fix 7 luni mai tarziu de la data Ieicare Elisa a prirnit mesajul acesta. . . Eliseiing~tii i-au mai spus: "Ai fost programata
'

.
/'

11'1'

'

'~I

ill1 mll

:1,;111. . 'j'

jt~~ I "i' '~'p.:1,';;; I

"'.

n~~i!1 '!iI,d :iU'

'

'

;I 'U1i\'I I' ..."

'I~:

pentru 0 rnIsiune importanta... "-care consta din a scrie mesajel~ lor, a caror scop are 0 na.tura dubla~e a ne

"

~i

,'.

"

."-

~1,iI.'

Paola Qiovetti . exemple de fapt~ de acest gen. Primul are ca protagonist un teolog catolic german,' Bernhard, Ovenberg, care a trait ip secolul
,I,

"

135

'

j~

."

~I " "

"

:!I j~
,

-:

.1~~
ft

~-

par sa fi uitat de ingeri; ingerii-dupa cum~ demonstreaza anumite marturii insolite.:..-nu au uitat de oameni. De JClpt, se Ctlnosc povestiri despre ,salvarea unor barbati 1?ia unor femei, infaptuite de catre personaje care au fost des crise in general ca fUnd tineri, inalti, lumino1?i, cu 0 expresie calda 1?i amabila. Caracteristica com una a acestor personaje eaceea ca dispar imediat dupa ce.au infaptuit salvarea.
-'

"

hiar daca oamenii. precum a declarat un teolog,

Recunosc ca acest capitol despre ingeri este

r
II

'I 'I

narava1?i.
:II

intradevar mai putin ortodox, insa nu mi se pare just sa trec cu vederea ~tatea povestiri atat de frumoase. Cele la care ne yom referi au ca protagoni1?ti persoane laice (in afara de cateva in care gasim persoane religioase), insa e binecunoscut faptul ca in viata niisticilor 1?ia sfintili>r salvatorii angelici nu sunt rari - in aceasta carte se vorbe1?te despre Sfc1nta Francesca. care a fost salvata de catre ingerul sau pazitor din apele Tibrului 1?ide Sfc1ntul Filipo Nero care a fost ridicat de catre ingerul sa~, evitc1ndastfel sa fie accidentat de'catre 0 trasura tractata de patrucai
,

,
I

De.ce sa nu spunem ca'$i in viata flintelor obi1?nuite pot aparea din cc1ndin cand fenomene supranaturale? De ce sa nu credem in posibilitatea miracolului?

Fara a face,c'omentarii 1?i ara ajudeca, iata' cateva "'i f

~;
y

foarte cunoscu t 1?i . . apreciat in patria sa pentru pretioasa sa activitate de reformator a sistemului scolastic, o persoana care a fost descrisa in unanimitate ca fiind corecta 1?i echilibrata. lata experienta sa, povestita chiar de'reverendul Overberg:, "Intr-o zi, Insoteam acasa doua maici care venisera sa ma caute pentru anumite probleme importante 1?icare locuiau la cateva zil~ distanta'de mine. In timpul caIatoriei am ajuns la caderea serii pe 0 campie care se intindea pc1na in ora1?:u1 ., ora1?in care locuiau maicil~e, N iar traversarea campiei necesita trei ore de caIatorie. In pofida atentiei vizitiului nostru, ne-am pierqut 1?idupa 0 ora de diutari inutile a drumului bun, fiind noapte deja, am hotarat sa cerem adapost la 0 casa de tara pe care am intaInit-o in drumul nostru. Prop.rietarii, sot 1?i. sotie, neau primit cu multa caIdura 1?i -au aratat a fi fericiti sa ne s gazduiasca pe toti patru. Au pregatit cina, au mancat 1?i i e cu noi 1?i oar dupa zece seara fiecare s-a retras in camera'sa. d Eu, inainte de a ma culca, am vrut sa citesc un breviar (cOInpenc;liu). m deschis cartea chiar la imaginea A unui inger. iar timp de cateva minute~ meditat asupra. activitatii benefice a ingerilor. In acest timp am 3:uzit un ciocanit us or in usa. m-am dus sa deschid si am vazut un tc1narfoarte frumos care se inchina in fata mea 1?i-mi.spuse: '''Domnule. plecati din aceasta cas a inainte de ora unu noaptea, in lini1?te1?i ara sa faceti zgomot. Motivul II yeti t

a1XVII-lea,un pedagog

~
111

'

":

,) Jil III
~{~ili ~I" ~~; ~!I: ~i III ., jll

~,

iOOi

.J

I!m

~
-'.

136'
Iasandu-mafoarte ~urprins.

ingerii, fiinte.deltlmina
. . .

Paola Oiovetti

137

afla dimineata". Spunand aceste cuvinte, ie1?idin camera Era ora 23.30. Am privit din nou imagine a ingerului si am realizat ca era identica cu cea a tanarului care imi \r1zitase camera. Atunci nu am mai ezitat, am mers sa-l trezeSc pe \1zitiu 1?i-am spus sa pregateascain graba caii; i apoi Ie-am trezit pe maici 1?i ncateva minut~ am ie1?itdin i acea casa tara ca nimenisa-;1?i fi dat seama. In trei ore am ajuns in N.,.Hun.trezit pe cei careraspundeau de p01?ta
.

intorcandu~ne in timp, vom gasi u.n ~a1t caz extraordinar de salvare prin intetmediul unui inger, a1 f6st reverenduLJohn G.Patton, .carui protagonist

misionar in insulele Hebride.

. . ,~ .
.

"intr-o noapte," poveste1?te chiar p~storul, "misiunea

De abia ne asezasem cand a s6sit un tanar co~erciant,foarte agi1:at.A coborat in graba de pe cal1?i a venit catre noL S-a a1?ezatalaturi de mine, ~poi ~-a dus Ia <fereastra.! dupa care s-a a1?ezat din nou; dand semne de agitatie. In fine, I-am rugat sa-mi spuna motivul agitatiei sale, iar el m-a fa<;:utsa inteleg ca dorea sa-mi vorbeasca doar mie. Eu Ie-am facut semn maicilor sa iasa 1?i,rama1?i singuri,IIli-a spus urmatoareIe: ({DomnuIe,motivul agitatiei mele este un fapt incredibil care mi s-a petrecutin'acesta noapte. Cu siguranta a fost un delict! Din motiye de semciu, am dorit sa ajung in N. intimpul serii, dar m-am pierdut pe campie I?idup!iore inutile de ratacire amajuns
-'.

10cala1?i-am rugat sa ne pregateasca 0 cafea. . i

a f6st inconjurata de indigeni ostili, care aveau iritentia eviden~a de a arde cladirile <iirimisiune 1?i e a-I ucidepe d re-verend 1?ipe sotia sa. Aflati in imposibilitatea de a se. apara,cei doi soti se rugau la Dumnezeu sa-i ajute 1?i u 0 c mare surprindere au.reaIizat ca la prim'ele semne ale diminetii atacantii plecasera fara a face nimic din ceea ce-1?i

propusesera sa faca. ' . . La un an dupa acest eveniment, 1?eful c~lui trib a

s-a convertit -la cre1?tinism 1?ireverendul Patton, amintindU-:?ide evenimentele din acea noapte, I-a ihtrebat ce I-a impiedicat sa-l ucida 1?i a distruga misiunea. Cu 0 enorma s surprindere, ~eful a povestit ca in limp ceel1?i oamenii lui se pregateau sa atace, au vazutnumero1?i oameni vanjo1?i care faceau de garda in jurul misiunii. Oameni inalti 1?i putemici, imbracati in ve1?minrte straIucitoare, C:uspade in maini. Atunci Ii s-a facut frica, plecand 1?i neintorcandu-se pentru ca se temeau .de acei luptatori care aparau misiunea. Reverendul Patton a fost convins (1?t u a ezitat n sa 0 scrie) ca ingerii au fost cei care I-au protejat pc el, pe. sotia Iui 1?iopera misionara inceputa in acea taraindepartata.. .

'la 0 casa de tara. Pentru ca aveam ~u mine multi bani, am. . ezitat sa cer ospitalitate din cauza fricHde a nu fi jefuit. .

,~

r:
[
~ it
~~

Mergand injujul casei, mi-am dat-seamaca la 0 fereastra . era lumina. Am privit inauntru 1?iam. vazut 1?aptebarb~ti . cu un aer inspmmantator, a1?ezati in jurul unei ~mese. In acel moment unul dintreei privi ceasul1?i spus~ celorlalti: Este ora unu. Cu siguranta maicile 1?ibarbatul ~are'le insoteadorm profund. Estemomentul nostru!S-au ridicat cu un aer amenintator, iar eu nu am II;1ai 1?teptat ca ei sa a iasa; am pus calulla galop 1?ii~ta-ma aici! Sunt sigur ca
au cori1.is 0 crima...! . . .

acei oameni

Eu, care in descrierea

casei am recunoscut
.' .

acea

....

avertizati de inger, am fugit .

casa in care am fost primiti cu ospitaIitate, am fost fericit s~-i spun ca nu s-a comis nici 0 crima pentni ca noi,'

Povestirea care urmeaza s-a petrecut in anul 1942 in China, dupa ce japonezii .au invins in. n"lzboiul contra chinezilor. Datoram aceasta povestire doctorului Nelson Bell, care i1?i desfa1?ura activitatea in apropiere de Tsingkianpu, in provincia Kiangsu. EI era de obicei aprovizionat de 0 Iibrarie cre1?tina din Shangai cu . pe care Ie Evanghelii, distribuia pacientilor 1?i tocmai aceasta Iibrarie va
.

~ ~ III

~~
-

tirii noastre.
..

constitui subiectul poves-

1.dIi

~~'

II. , Iii

./:

"

!'I
1'1

138

ingerii, fiinte de lumina

Faola Qiovetti

139

'~.

'

"'iij

Ii

intr-o diinineata. in jurul orei noua 0 .ma~ina japoneza s-a oprit-.in fata librariei. Avea la bord cinci marinart ~i era ineareata pejumatate eu earti.Vanzatoru' chihez. care era cre~tin. in acel moment era singur ~i a realizat cu stupoare ca japonezii au venit pentru a-igoli

magazinul. Timid din fire,'a inteles .canu ar fiputut opune ~; rezistenta. . .

Marinarii au sarit din ma~ina ~i se deplasau catre u~a magazinului, dar inainte ea aee~tia sa fi intrat. un. domn chinez. imhracat elegant intra in magazin, Vanzatorul nu-l cuno~tea~i era sigur ca nu-l mai vazuse. Din motive necunoscute soldatiijaponezi pareau incapabili mart. fara a intra. Necunoscutul ii ceru'vanzatorului sa-i spuna ce doreau acei oameni, iar vanzatorul i-a explicat ca japonezii golisera multe librclrii din ora~. iar acum in mod evident era ~i randul magazinului sau. Cei doi s-au rugat impreuria, necunoscutul incurajandu:'l pe vanzator ~i astfel treeura doua ore. Soldatii, in mod uimitor. s-au urcat in ma~ina ~i au plecat, , A plecat ~i necunoscutul --chinez, fara sa fi cumparat nimic ~i fuel. sa fi pus vreo . intrebare despre cartile aflate in librclrie.. Mai tarziu. a sosit proprietarul magazinului,ia,r vanzatorul it intreaba: "Oom!1Ule.credeti iri ingeri?" "Bineinteles". raspunse Lee. . '''Si eu cred". eonchise vanzatorul.

~, '111

!1~iI

sa-l urmeze. ramanand afara ~i privind cele.patru vitririe "

-.

1<

Doctorul Bell, care a auzit povestirea de la'vanzator .~i care gande~te in aeela~i fel, ne-a imparta~it aeeasta intamplare.

tanara femeie americana povestea asUel experienta sa insolita : . Recunosc ca a fost foarte imprudent din partea mea sa merg la plimbare la apusul soarelui in meandrele mahalalelor de la capatulliniei de autobuz din Los Angeles. Eram tanara ~i pentru prima datama gaseam intr-un ora~ mare.Trebuia sa a!j)tept seara pentru a ma prezenta la un interviu pentru 0 slujba ~i m-am gandit sa-mi petree cateva ore pentru a Vizita anumite cartiere pe care nu Ie cuno~team. Am sfar~it prill a ma pierde pe aeele strazi . putin frecventate ~i in timp ce cautam sa ma orientez mi-am dat seama ea in intuneric ma urmareau trei barbati, incercand sa nu .se . faea observati. Tremurand de frie~. am facut ceea ce fac atunci cand am nevoie de ajutor: am inceput sa ~a rog la Oumnezeu sa ma ajute. Cand am ridieat. capul, am v~ut un a1 patrulea barbat car aIerga catre mine in ~ntuneric.O Ooamne. aeurri eFam cu adevarat pierduta! Eram atat deJerorizata incat mi-au fost necesare qlteva minute pentr'u a-I putea d~stinge pe acel barbat in intuneric. Era imbracat cu 0 geaca alba straIucitoare ~i eu blugi. iar in mana :avea 0 gamela. Trebuie. sa fi avut aproximativ 30 de ani ~i era. inalt de cel putin un metru optzeci. Fata sa era severa, dar frumoasa. Am ~ergat catre el ~i i-am spus: "M-am ratacit ~i sunt urmclrita de ni~te barbati. Mi-e friea..." "Vino" spuse el '~tevoi duce intr-im loc sigur". Era puternic ~i imi dadea un sentiment de
.

I. ~.

1 il1

,J
nil I !II I .~

')' "i
.,~~ >'.j

'~:~~I

. I;:

il ~~ .J

:i ''
I

'illi
.

'

I ' ;
'

siguranta.

~~
,

Oar sa vedem acum despre mai multe cazuri ., contemporane de intaIniri cu fiinte angelice.Chiar dad~ ar _ putea parea putin straniu. in Statele Unite'apare 0 revista. "Guidepost'. in ca,re deseori apar marturii referitoare la experientele angelice. lata doua povestiri care provin din a~easta revista: prima este din an'ul 1982, iar a doua este din .anuI1983.
.

"Nu ~tiu ce s-ar fi petrecut dadi nu ati fi trecut pe acolo...L-am rugat atat de mult pe Oumnezeu sa ma ajute...". . Un suras.imperceptibili-a aparut pe buze: "Atum e~ti in siguranta". Ne apropiam de statia de autobuz. "Multumesc. multumesc frumos!" am exc1amat 'cu caIdura ~i recuno~tinta. "La revedere. Euphie!" Am -fost surprinsa. Ma strigase pe nume! M-am intors caire el, dar disparuse! Tot din "Guidepost:' va prezentam 0 a doua povestire:
.' .'

". :!.j. ,~'I \, iWI I ,I, '~

... . \

I :I~\ ., . . 1,I jj .~ , I

..

, .'

..

Ii. i ), .

....
. . ".. . r".. .
, .
'.

..

../' . .... . ..
I

: .-~.

.'

AI ,It i~ II ,~, . ~ ~ , " ~ I ~ "' I '" . :11 II i, .

. .

"-

III"
'1!1

140.
.

III
i
ill.

am auzit pe nea~teptate un strigat.Era fetita no~stra de ..

doi ani ~ijumatate. Am alergat in partea din-sp~te a .gradinii, ~i am gasi~-6 pe Helen pe.~arare. plangand ~i flihd uda din cap pana'inpicioare.~x:a evld~nt ca a1uneca!>~'7ip;- iscina. p

~ram in gnldina

in~eri(ninte de lumin~ . din fat~ casei parlntilor mei cand'

:' . Paola

Qiovetti

. ".'.

..141

IJ\Ii '''!

q!
'II '1 I

9(1:,

tJ:I'

Gratie lui Dumnezeu era salvatal Eu insa:amratna~.uimit de faptul ca in jurul piscinei nu erau urme de.~pa: d~ altfel, fetit~rse gasea la 0 distanta de eel putin1j1ase mem de apa. Era imposibil ca ea sa fi ie~U singura. din' pjscina, ~ care avea un diametrU de doi mem si 6 adancime de un .'. " metru 1?i ouazeci. Timp de ani de zilemi~ain.batut c~pu1 d cu acest fapt, despre care Helen nu pastnrnici 0 am in tire. A continuat insa sa aiba 0 mare teama de apa: 0 teama pe care atunci cand adevenit matura a urmarit sa 0 depal?easca cu ajutorul unui psiholbg, care a reul?it sa 0 faca sa-~i aminteasca despre acea situatie indepartata I?i sa evoce toate particularitatile acesteia. Cand a ajuns la
.

facut-o, probabil ca al? fi sfclrl?itinecat ir1 canal." o alta povestire apartine unei feUte suedeze, Karin Schubbriggs, in vclrsta de zece ani. intr-o zi, .Ka.riI1 fatut a cu parinti! sai 0 excursie cu bicicleta. ii depal?ise pe amandoi cu mult ~i la un moment dat s'-a oprit pe malul .unui rau, pentru a-I al?tepta. Pe margipea Jiaului a vazut
ancorata

0 barca mare si a vrut sa se urce in ea, dar a ,

alunecat I?ia cazut in apa. In acelloc, curentul era putemic I?JKprin, cCl!'e'nu ~tia sa inoate, a inceput sa se zbata disperata. In acel moment au sosit parintii sai; in momentul in care I?i-a dat seama de situatie, tcrtal s-a aruncat in apa incercand prill toate modalitatil sa ajunga la fiica sa, dar nu a reul?it. Atunci n ruga pe D1,lmnezeu sa .' o ajute pe fetita sa, sa nu 0 lase sa moara. ~i iata ca s-a petrecut cevaincredibil, I?iminunat. Karin incepu sa inoate intr-un mod abil ~i sigur,.sosind la mal in cateva ~ecunde.
.

I
I

momentul in care fa cazut in apa, a strigat: . "Acum imi amintesel M-a luat de umeri ~i IIi-a tras .

_t: I'" cuara - ..

II,

de stranlu! Dintr:.o data am simtit ca cineva mvizibil era

alaturi de mine. Maini putemice rmi mil?cau mililile ~i
.

Dupa ce I?i-a' revenit, a, povestit:

"A fost tbtul amt

'..

-.

"Cine facea acest lucru?" a intrebat psihiatrul. "Cineva imbracat in alb", a raspuns Helen. "m-a tras afara din apa.'" . . . Parintii Helenei nu au . reusit sa . afle alte lucruri 9 .

bratele facandu-Ie sa execute miscart de inot. Aveamsenzatia ca hu inotam eu, ca 0 facea cl1tcineva pentru mine..;!" Un caz similar este experienta domnului Mario. Arist~co, din' Roma. Faptul s-a petrecut in 1954, cand
protagonis~ul nostru avea cinci ani ~i traia cu familia sa in .Napoli. In fiecare' zi Mario merge a sa se joace la un prieten de:al sau, care locuia in acela~i bloc cu el, la.etajul,'

. a
fj,

despre acel petsonaj misterios 'imbracat in alb, dar caracteristicile acestei salvart ne fae sa presupunem ca I?i in acest caz a fost vorba despre uninger.~'.~'. . Tot din "Guidepost', care este 0 adevaratamina de informatii in aceasta privinta, am mai ales inca .doua

superior. Intre apartamenul

erau doua. etaje.
,
.j

sau I?icel al prietenului sau

.

experiente. Un om de afacerYamerican, pe llume Bob, a

scris personalla ziar povestind aceasta aventura a sa: "Aveam cinci ani ~i ma juca.m cu mingea. .Din gradina mingea a sarit in strada I?ide acolo intr-un.canal. Nedorind sa pierd acea minge, care-mi placea atat de mult, am ie~it in fuga I?im-arn indreptat catre canal. Dar chiar in momentul in care ma intindeam dupa
mingea
~

intr-o seara Mario, in timp ce se juca cu prietenul

.
.

mea frumoasa,

mi-a

aparut

un inger

inalt,

imbn'icat in alb, luminos, care. m-a apucat de mana I?i mi-a spus : "Nul". ,L-am ascultat. Daca nu al? fi

sau, a auzit-o pe mama sa chemamdu~lla cina I?!pentrlJ ca era tcirziU a vrut sa coboare scarile in vite~."Insa din graba", poveste~te el "m-am in1piedicat chiar de prima' treapta !?iam cazut cu fata inainte. Dar chiar cand eram in' pozitie'aproape orizontala ~i urma sa ma lovesc cu fata de trepte, am simtit ca 0 forta misterioasa dar irezistibila m~ tinea in aer, facandu-ma sa planez u~or. Neincrezator dar extaziat, am trait acea experienta minunata cu'senzatia ca visam: zhuram! Am coborat in acest mod primul rand

I:

.....

iii ~II

"

142

ingerii, fijnte de lumina

Faola Qiovetti

.143
.

,. '!I'I

de' trepte, apoi' cand am ajuns la unr:ultorul etaj corpul meu-mereu .ridicat. in aer-s-a intors 1?ia strabiUut in :zbor ~ial doilea rand de trepte. In fmal m-am regasit in Rava~it ~i emotionat am'sunat la sonerie, iar cand mama a venit sa-mi des-chida am strigat: "Mama, am zburat!". Dar ea nu a dat nici 0 atentie cuvintelor mele ~i mi-a spus sa mergla masa. ~tiu perfect ca T.lU fost in stare sa descriu intram o maniera exacta sehzatiile multiple pe care Ie-am trait in acele momente. De at:unci acel ev~niment minunat ~i real a ram as fmpregnat profund in inima ~i in mintea mea ~i. de fiecare data cand il evoc mi se pare ca-l retraiesc." Ca drept concluzie, yom folosi 0 povestire deosebita spusa de reverendul Billy Graham, autorul unei carti
de~pre ingeri:. .
,

fata u~ii casei mele.Totul a durat cincisprezece secqnde:

incheiem aici povestirea lui Billy Graham; care dupa acea I)oapte a fost convins ca in acel moment de disperare, un inger s-a prezentat la el, sub hainele fetiteLUn inger,
'

sau insa~i fetita; de fapt nu era 0 mare diferenta.

~
,OZin cO' ;,paid de UnlfYt/lJeIlltie (I/IW.eiiCii .

I~i ~

1 oj(

din Milano, care se ocupa de psihodinamica ~i are un centru adecvat unde tine cursuri ~i semi:parii. lata

.ceasta-,experienta'Cl.l

totul

speCiaHi! mi-a fost

povestita de Q prietena draga, doctorita Oede Riva

despre ce este vorba:

'

--.
,r..1t'

t
I

,;

~b
,

I
.f
,

~.u
!!

"DoctorUl S.W.Mitchell, un Cunoscut neurolog din Philadelphia; s-a dus la cu1care dupa 0 zi extrem de obositoare. Dintr-o data, a fost trezit de cineva care batea la poarta. A mers sa deschida ~i s-a trezit iri fata unei fetite imbracata saracacibs ~i tulburata profund. Fetita ia spus ca mama sa era foartebolnava ~i I-a rugat sa mearga cu ea saD viziteze, Era 0 noapte friguroasa, cu multa zapada, dar cu toate ca doctorul era foarte obosit s-a imbracat ~i a urmat-o pe fetita. ., Ajuns la destinatie, a gasit.,.ope-mam~ fytitei in casa, singura, suferind de 0 pneumonie grava. I-a acordat primul ajutor, apoi a telefonat laspital pentrtl a-i pregati internarea in ziua urmatoare. Inainte de pIecare i-a facut complimente pentru inteligenta ~i curajul fetitei sale. Femeia I-a privit intr-un mod straniu ~i i-a 1?puscu tristete: "Fata mea este moarta de acum 0 luna... ". Ii spuse apoi ca paltonul ~i cizmulitele sale erau alaturi, in ~ifonierul cu haine. Stupefiat, doctorul Mitchell a deschis ti~a dulapului ~i a gasit paltonul cu care era imbracata fetita care-l trezise pentru.a-l conduce la capataiul mamei sale bolnave. P.;litonul era cald ~i uscat ~i era de neconceput ca fusese imbracat in acea noapte reCe ~i umeda."
.;:,;

"Cu' cativa ani ih urma am aflat ca 0 prietena draga avea 0 tumoare la fica~, diagnosticata de catre un specialist faimos din Milano. Eu mi-am spus ca trebuia sa fac ceva pentru ea ~i am dus-o la Varese, la oalta prietena care este. pranoterapetita ~i pictorita. Ea tr~e~te intr-o c1opotnita unde picteaza ~i i~i trateaza bolnavii. Am descins intr-o atmosfera foarte lini~tita ~i vesela, ca,re contrasta in mod straniu cu situatia reala, pentru ca bolnavei i-au mai fost date doar dolia.luni de viatardar in pofida acestui

fapt ne simteam mexplicabil de fericite,

."

II Ii

tu'
i i ~:

~
L~

Dupace s-a terminat tratamentul, am ie~it din clopotnita ~i am intaInit iJpediat doi barbati. unul de 1.70m, iar celaIalt mai inalt. Unul avea 0 infati~are putin slava, iar celaIalat. avea trasaturi longiline. Amandoi erau imbracati in mod obi~nuit ~i vorbeau 0 italiana perfecta, insa eu 0 cadenta stranie, care te facea sa bam,1ie~ti canu erau italieni. Ne-au oprit ~ine-au intrebat despreo strada anumita, pe care 'noi nu am ~tiut sa.le-o aratam, pentru ca nu eram din ora:~. Ne':'am continuat drumul. dar doar dupa cativa pa~i prietena mea ~i eu ne-am uitat in urma spunand simultan: "Dar cei doi erau ingeri... P' Cei doi deja disparusera! Nu ~tiu ce ne-a dat certitudinea, mie '~i p.rietenei mele, ca fusesera ingen.$tiu ca am intuit acest lucru, iar

,}

=-=;;j- ~_..._---_..II
.I~

~I

"

J!

144

ingeril fiinte de lumina

~,,~
[I'

,i~~
lilt 1

ill.'
!i~ I'
11

prietena mea trale~te inca ~i acum, ,este bine, cat despre tumoare. nu s-a mai gasit nici 0 unna. Nu pot oferi probe, dar senzatia noastra ca, am intalnit doua persoane deosebite a' fost precisa ~i foarte vie. Probabil a fost legata de acel mod straniu de a vorbi, acea bucurie inexplicabila inainte de intalnir~, radiatia pe care acei oarneni 0 emanau, toate acestea impreuna; alaturi de vindecarea prietenei mele, ne-au convins ca am inta1nit cu adevc1rat doi ingeri . . , pazitori. '"
Dede Riva a acceptat
,

~f

:
,I~ I :~

"
I~ I~
"

XI
,

.ml .. I
IE

faI-a probleme

ipoteza unei
"

() amdteta OMtfua i/Jlj~

~: II'

interventii .angelice, pentru ca nu era 0 novice in ceea ce

prive~te acest tip de experiente

~ ij

"Am avut deseori senzatia ca stint ajutata.", poveste~te ea," Prin natura mea .sunt 0 persoana d~st1:l1 de fricoasa ~i ma chinui sa depa~esc anumite s~tuatii. Inca. de mica am simtit prezenta ingerului .pazitor: In acea pertoqa chiar doream sa las, un lac liber alaturi de mine pentru ell Aceasta senzatie de prezenta continua inca, iar cand arn nevoie de ceva, ma gandesc laingerul meu pazitor. Apoi, la un moment dat ceva se schimba,. starea mea interioara se transfonna intr-un mod inexplicabil, iar eu sunt diferita-~tiu, s~nt sigura ca ma ajuta cineva!" Ce comentarii se mai pot ~acela experiente de acest gen? Nici ulml, dupa parerea mea: Atitudinea cea mai potrivita este de a lasa faptele sa vorbeasca singure, iar aceste povestiri i~i vor face efectul asupra noastra. Precu~ yom vedea in capitolul unnator, experientele angelice par sa fie mai numeroase decat gandeam; poa~e apar doar cand c;:erem, cand vorbim despre ele~ sau <;and avem incredere in ele...

Pana intr-o ~umita zi am fost cunfundat cu totul in viata mea normala (adtnitind ca viata obi~nuita poate fi normala), iar in ziua unnatoare arn inceput sa fac ancheta..." Astfel a inceput.sa povesteasca doctorul H.C.Moolenburgh, un medic olandez, insolita ancheta care I-a mcut sa puna la 400 dintre pacientii sal neobi~nuita intrebare: "Ativazut vreodata in viata dumneavoastra un inger?" "Cititdrul 'nu trebuie sa se gandeasca ca mi-a fost u~or sa pun' 0 intrebare de acest fel" a precizat imediat intreprinzatorul doctor. :'De fiecare data cand puneam intrebarea eram foarte stingher ~i alteori aveam chiar palpitatii. Mi-a fost mai u~or cu femeile, nu ~tiu dt cepoate pentru ea in epoca noastra femeile sunt cele care au cultivat simtul frumosului..."
,

e s-a petre cut cu mine in 1982 de am inceput sa fac 0 an~heta asupra experientelor angelice? Cu
'siguranta aceste initiative nu pot fi explicate logic.
.

'

!I~~\l

r~ !I~~r
!',I~

,Ii

, 'Depa~ind stinghereala provocata de intrebare, Moolenburgh a observat in primul rand reactiile interlocutorilor sal, pe care le-a descris dupa cum unneaza:
"

~IJ~.: . I
!:~II~ .
'

~ 'I
" ,,~~ I~~~II\

r:

,
~I

-65

de perseane,

adica '16% dintre cei interpelati, au

~
'~~w

reflectat'in mod serios asupra intrebc1rii-45 de persoane (II %) au avut 0 reactie cu totul diferita, adica au izbucnit inras. nu un raB sarcastic sau batjocoritor. ci un ras spohtan~i veselce afinna ca aseinenea lucruri nu exista;I,,'ill~ram

!!hl

, -kli

tiw"

"

~~ f~U;

.=.,~~.~ .._~~---..........

I
Ii

t,!~
'

:R!~u:

!III I ,il i1iU~1 "I' i

l
.

146

ingeiii,

fiinte de lumina

Paola aJQvelti

147 .

: ".~j, 1 !
9il " 11~ q!
~~ nM nIl """

!1

"
.~...

37 de persoane (9%) au ramas perplexe;-Alte 37. au reacponat cu 0 satisfactie enorma: satisfacpa celui care gase~te 0 confmnare nea~teptafii la ceea ce gandeadeja;19 persoane au reactionat negativ. cu suparare ~i fara simtu1 umorului;-9 au afmnat di deja trcliau cu un Inger: sotia sau sotul;-Alte 20 au reactionat in maniera constructiv~: '''Nu. nu mai vazusera im inger, dar..." ~i sImneau 0 poveste care avea legatura cu acea lume

'j" !

't .~,! ~,

~.
;

i.
~

I"

misterioasa. . Evaluand in mod global reactille celor pe care i-a intervievat. doctorul MQolenburgh a observat ca pentru marea majorhate (89%)-chiar daca au fost [Hnte credincioase sau nu-intrebarea despre ingeri nu a fost doar 0 intrebare banala. ea provocand reactii emotionale putemice. EI a conc1uzionat: ."Omul occidental nu este amt de materialist cum pare de cele mai multe ori. Treb\lie sa trcliasca intr-o lume in care totu1 este gandit ~i organizat in mod logic ~i rational. Dar daca se indepiirteaza putin aceast filtru rationalist, omul secolului nostru este inc~ profund legat de lumea misterelor." Inainte de a ne- referi la rezultatele concrete ale anchetei, voi povesti experienta angelica pe care a trait-o chiar doctorul Moolenburgh. EI.poveste~te, in cartea sa despre ingeri, ca unu1 dintre lucrurile c~.lemai frumoase de pe Pamant este cerul mereu shimoator, strabatut continuu de nori multicolori ~i deseori 'brazdat de
curcubee. .

.;

r
~; L.
"_'i

i
'; .

I.
,.. I'

,i.

\6: ',11 ~

"Copil fiind, ma gaseam intr-o zi in fata casei ~i priveam cenU. Toamna era aproape, se simtea mirosul de fan strans, de ciuperci, de dalii inflorite. Ceru1 era albastru, dar acolo sus trecea un nor alb. In limp ce eu obs'ervam acest nor, am V3.zutun inger gigaritic care cobora pe dtinele plajei. Capul sau era acoperit cu 0 panza subtire, a~a cum poarta arabii, aripile sale erau de abia intinse ~i u~oare: Ingerul era imbraccrt cu ,0 mantie lunga care ii ajungea 'pana la pamant. Picioarele nu se vedeau. Ingenil statea acolo foarte tacut ~i observa lini~tit panorama. Cerul din jurul sau parea mai vast ~i mai profund ca de obicei. Apoi imaginea a disparut treptat.f?ieu m-am regiisit uitandu-ina

la nori. Lini~tea acelei dimineti de toamna patrundea orice lucru. .. Ce am V3.zut cu adevarat in ace! moment? A fost . imaginatia mea care a p'roiectat un Inger pe cer? Sau a fost vantul eel care a.modelat ocazional un nor, astfel incat sa s.emene cu un Inger? Sau esie vorba de altceva? . Nu 1?tiucu siguranta daca am vazut un inger? Dar chiar 1?iastaii, cand ma gandesc la. ayea zi de toamna, simt in jurul meu 0 mare pace 1?i mare linif?te..." 0 Sa ne reintoarcem la ancheta facuta de doctorul . Mqolenburgh, care a fost probabil inspirata de acea viziune a unui inger. Din 400 de persoan-e interogate, un procentaj foarte mare, adica 31 de persoane au povestit ca au avut intaIniri personale cu fiinte angelice, au mai fost inca 61 de persoane care' au povestit despre experiente paranormale f?i.7 care s-au referit la experiente de frontiera (au fost pe punct sa moara 1?iin acele'momente au V3.zut 1?iausimtit1.ucruri care Ie-au impresionat in mod, part~cular). Sa vedem cateva exemple: o tanara doamna a fost in pericol cand a adus pe .
,

'''' i"1: I .Ii." 1~

lumepe copilul sau. Noaptea a vazut 0 scara ,de argint care conducea catre cer. Acolo sus.in<varful scarii'a vazut un inger, care parea ~a 0 af?tepte f?ipentru un moment a avlit posibilitatea sa aleaga daca va ajunge la el sau se va intoarce la sotul f?ilcdiul sau: A ales sase intoarca f?idin

- n{ ,,:111
I
,.J

~
148 ingerii, filnte de lumina
'

Paola aiovetti

149

~
II II
,

acel moment a inceput sa se simta mult'mai bine. Detul de asemanatoare este experienta unui barbat care in unna unui accident automobilistic'era internat in spital cu rani la cap~i la picioare. ~i iata di vede 0 u~a plina de lumina ~i 0 figura angelica care i-a facut semn. EI a fost cuprins de 0 dorinta imperioasa de a 'unna acea fiinta, dar imediat dupa aceea a refIeetat ~i s-a decis sa se

o pacienta a doctorului Moolenburgh poveste~te un alt fapt deosebit. De, mica traia la tara ~i in apropie'rea casei sale locuiau 0 familie de tarani. .intr-o zi, mama sa a

,n ~ ~

aflat de la doctor ca fiica t;'iranilor era pe moart~. A me!,s.

imediat la familia acelor tarani pentru a se ruga cu ei. In limp ce se rug~u, au auzit pe c~eva batand cu putere la u~a. Mama bolnavei a mers sa deschida ~i s-a 'gasit in fata unui tanar care a intrebat-o: "Doamna ce se p~trece aici?" Aceasta i-a raspuns: "Fetita iDea e~te pe moarte". Atunci tanarul s-a indreptat tara ezitare catie. camera fetitei, ii puse 0 mana .pe frunte ~i in numele' lul .Usus Hristos a alungat boala. Apoi a parasit casa prin u~.a. din spate ~i nimeni nu I-a mai vazut. La tara, unde se cunoa~te toata lumea, nimeni nu i11?tiape acel barbat ~i
'uici nu putea da nici 0 relatie despre d..
.
'

r~
No ~~ II i"~lj

intoarca pe Pamant.

'

I~:;

I~!I~ tl'.

il

1:;:[11 I'v, 1',11

~f ,iI
\ ~.

., I.,!!
";R tf

"Scara cel~sta, poarta cerulut exista inca, precum exista ~i in tiI:npul Iui Iacob", comenteaza Moolenburgh. "~i este adevarat ceea ce zicea Goethe: .lumea spirituala nu a Qiparut, inima noastra este cea care .este inchisa ~i moarta." Precum demon~tieaza ancheta despre care vorbim, exista insa exceptii: persoane care vad ingeri a,tat in stari deosebite de con~tiinta, ca in cazurile prezentate anterior, cat ~i in stari obi~nuite de con~tiinta. De exemplu; un barbat povestea ca a f9St intr-o zi in. biserica cu logodnica sa. Deodata, aIpbii vad in .apropierea altarului o lumina ~llba, care nu-i orbea ~i care era de 0 frumusete supranaturala. Lumina era atat de puternica incat a umbrit complet figura preotului care tinea ace a slujba. Povestind acest episod doctoru)ui Moolenburgh, barbatul eta pe punctul de a incepe' sa planga. EI a . subliniat de mai multe ori -ca~i Logodnic-a a v~ut acelp.~i lui
lucru ~i ambii considerau acea experienta drept cea' mai pretioasa experienta din viata lor: lumina Ie-a, transmis 0 stare beatifica de pace ~i de binecuvantare. Mai tarziu, 1au rugat pe preot sa Ie explice fenomenul, insa el nu vazuse

'I~! ili1!! " i.! " ' ~! 1ti!.1,

" W 'ill~
;1, I~ ..1

t~
t.,

;ar

1,
,J~ I ~i 1\

~L "

nimic. . Unul dintre cei mai quni prieteni ai doctorului Moolenburgh a pavestit aceasta experienta: se gase~ intrQ perioada dificila in care se temea pentru viata sa. Intr-o
'

. J

,
~

zi era la telefon ~i vede !ntrand pe nea'~teptate pe fereastra inchisa un inger: 0 figura extraordinar de luminoasa. Acest inger i-a spus catevacuvinte de consolare, care au fost eu adevarat providentiale,apoi diSparu. "Acum inteleg de ce ingerii sunt reprezentati cu a,ripi: este lumina pe care ei.o emana care da aceasta impresie!". comenta aceasta' persoana.

Imediat ce barbatul a ie~it, fetita ~i-a revenit din coma ~i dimineata a: dorit neaparat sa mearga la ~coala. Acest fapt. s-a petrecut cu 30' de ani inaintea anchetei. Fetita crescuse, devenise femeie si se simtea foarte bille. . Un alt caz tipic: 0 fetita' de 12 ani traia intr-o soci~tate de persoane care practicau mult spiritismul. Ei ii era deseori teama de ceea ce se petrece in casa ~i d~seori se ruga sa fie ajutata. intr-o zi, se plimba singura intr-o padure cand dintr-o data s-a -gasit in fata unui barbat: acesta nu veriise de I1;icaieri,pur ~i simplu aparuse. f,..vea un aspect cu totul nonnal. Barbatul s-a apropiat ~i-i spuse ca nu trebule sa-i mai fie teama - ~i din acel moment nu ia mai fost. De asemenea, i-a mai spus ca drumul sau nu ar fi fost u~or, dar Domnul a fost mereu cu ea. Apoi barbatul a disparut pre cum aparuse. Aceasta experienta i-a lasat'in intetiorul sau o' senzatie de fericire care a durat 0 saptamana intreaga.. Din acel moment fetita a fost capabila sa distfuga daca fenomenele la care asista erau de spiritism autt~ntic sau nu. . 0 alta pacienta a povestit doctorului Moolenburgh ca bunicul sau fusese,misionar in Africa. intr-o zi, acest 'pastor a facut 0 caIatorie intr-o zona solitara pentru a..merge in cautarea unui membru al comunitatH,sale ~fnu ~tia ca doi hott erau pregatiti sa-l jefuiasca. Atacul nu a
.

,II! II

111I11'

m\1I I

'
~II

\'

II '' 1 I !J I Ii It,

. I

'J " ',01 ' .'

;L

..

. 150.

ingerii fJinte de lumin<4

Paola Qiovetti

151

mai avut loc pentru ca doi barbati imbracati in alb I.-au insotit pe pasl9r. Cei doi hoti au povestit acest fapt la

Moolenburgh de catre 0 pacienta. 0 doamna batrana. in timpul celu!, de-al doilea. razboi mondial ea trfua intr-un
.

carciuma, iar carciumarul povesti acesta intamplare

imbracate in alb care-i salvasera viata. . inca' 0 povestire provenita de la 0 tararlca olandeza care locuia intr-un sat din apropierea ora~ului Amsterdam, pe 'nume pen Helder. Ac~st ora~ avea un cartier in care se practica pros}itutia organizata. unde trfua un' proxenet temut de toti. In acest cartier trfua un barbat numit "sfantul Breet", care reu~ise sa aduca anumite prostituate la viata normala-ceea ce il deranja pe proxenet, deoarece avazut ca astfel ii scad ca~tigurile. intr-o seara, ciIieva'a sunatla poarta sfantului, care s,.a trezit. s-a im.bracat ~i a vazut 0 persoana care-i spuse: "D9mnule Breet. la ntimarul 24 din strada Jansen este un bolnav gray care ar avea nevoie de vizita dunmeavoastra." Breet s-a imbracat repede, ajunse la adresa indicata ~i suna. Mai intai nu raspunse nimeni, iar apoi 0 voce suparata intrebacine este. Breet ii explica pentnl ce venise, iar celalalt tot mai suparat ii spuse ca nu era nimeni bolnav ~i dorea sa fie lasat in pace. Breet s-a intors acasa perplex. . Douazeci de ani mill tarzi.u un barbat a mers sa-I gaseasca pe Breet ~i ii ceru 0 intrevedere, in cursu I careia ii spuse ca el era barbatul care fusese in acea rioapte la el: "Va uram atat de mult". li spuse. "incat doream sa va ucid. Am gandit modul in care sa va fac sa ie~iti noaptea singur ~i sa va arunc in canalul care trece prin fata adresei pe care-v-o dadusem. Dar dumneavoastra ati venit insotit de doua persoane, una'la dreapta ~i alta la stanga. inc:U nu am avut curajul sa fac nimic."
" .

ora~el din apropierea

Amsterdam saptamanii.
,

capitalei, iar fiul sau studia la

pastorelui, pentru a-I avertiza ~i pentru a-I face sa fie PIl:1- . dent. Pastorele insa nu v8.zuse cele doua personaje

~i se intorcea mereu acasa lasfar~itul in fiecare duminica ea era cea care-l insotea

.. ; . .'1 "": ~ ~I9 11 , i~ I 'I , 'I: I' ~

' .~ ~ '. ~ , ,if) r!

la tramvaiul care-I ducea direct la AmsterdClfIl. inti--o

dumipica i~i saluta fiul, privind tramvaiul care se indeparta apoi se intoarse pentru a merge spre casa, cuprinsa de gandul cabfuatul sau va mai fi "0 saptamana departe de ea. in acel'moment doua maini puternice 1?isigure 0 apucara de sub .brate 1?i0 trasera de sub rotil~ unui tramvai,care chiar in momentul acela venea din directie opusa. Salvatorul 0 lasa sa mearga 1?icand ea dod .s:i-i multur:neasea, nu mai zm pe nimeni. Strada era eomplet goala ~i ea era singura... Cui sa-i atribuie aceasta salvare in extremis? Protagonista nu avea dubii1?i se gandea la 0 . interventie supranaturala..

'.............

lata in fine 0 povestire care prive1?te 0 salvare la scara mare, aceea a unui corp d.earmata finlandez. Nu a mtrat in ancheta doctorului Moolenburg, insa tot el a fost cel care a seris-o. in 1939, puternica annata rusa a cotropit Finlanda, nimeni nu seindoia ca marea armata rO$ieva invip.ge mica armata finlandeza. Dar lucrurile nu s-au petre cut a~a, mica armata finlandeza reu~ind sa scape. Asa cum a scris Winston Churchill in Memorjilesale, acest fapt a suscitat surprindere 1?i motie in toata lumea. RU1?ii e au facut 0 manevra cle1?te,dar finlandezii au fugit din cursa. Cum? Nimeni nu a inteles acest fapt. Armata finlandeza parea sa n.devenit invizibila. Ani mai tarziu un meinbru al acestei armate a povestit ca in acele momente dramatice a vazut "ceva"-~i acest ceva era un Inger care a facut, in mod evident. un miracol... #

.....

t~j

m 1M

,t

H ,

;Ira

r I'

Breet ii spuse ca ie1?ise singur. dar celalalt a insistat spunand ca atM el cat :1?i omplicel~ lui au vazut bine ca c era insotit de doi oameni. Barbatul. carefusese sa vorbeasca cu Breet era proxenetul, care intre timp i1?i schimbase viata- $i dorea sa elimine gre1?elile trecutului. '0 alta ipoveste. provenita tot din Olanda. din, apropierea Amsterdamului. A fost povestita doctorului

~~
Doctorul Moolenburgh a conCluzionat , asupra anchetei sale. observand ca daca 31 de persoane din 400 intervievate de el au -afirmat ca au vazut un inger, transpunand aceasta cifra la populatia tclrii sale a obtitmt
,

'.%;

c--,-~~~=_,,~

..

i,I"

.'

'\

j~1

152

ingeril flinte de lumimi

Paola Qiovetti

153
, . "IJj .II 1';. fl. [~ .
I~~ !if! "

..!

'

r
l
I I

\1

ii' I

.Wjil ,.:1

date, remarcabile: "Admitcind cu prudenta ca doar un olandez/din 0 sutii aT fi vazut. ~n inger (dar procentajul obtinut pe el?antionul meu este cu mult mai mare!), acest lucru inseamna ca la 0 populatie de 15 milioane de locuitori . 150000 au intalnit cel putin unul! Este vorba deci de secretul cel mai bine pazit al secolului nostru. Este nevoie sa luam in considerare faptul ca populatia noastr~ este foarte disponibila pentru a vorbi, pana in punctul in care in. timpul razb.oiului ~ra destul de dificil de a tine secrete anumite moarte'" operatii. I?iatunci era problema de viata sau de' Moolenburgh considera acest calcul ca fiind foade probabil I?i arata procentajul mare de intalniri angelice

ceea ce am vazut intre viata 1?i oarte. Pana acum nimeni m m-a crezut. a1?aca la un moment dat nu am mai vorbit

,despre acest subiect~"

,

II

-'

F
.Oli

inregistrate de el'este intant de faptul ca I?iel a avut una: "Probabil",spuse, "eu am atrp,s mai multe persoane care
au avut experiente angelice decat un alt anchetator care nu ar fi.avut aceeal?i motivatie: De obicei in viata, pe cai misterioase ajung saq;e inta}neasca persoane care se aseamana'"
,

'

In orice caz, dac~ inaintea anchetd Moolenhurgh'

II iH
N.

n' .'~

I', I ...

( i
II.!

'; I.. ~'

gcindea ca intr-o perioada oamenii vedeau ingerii' in timp ce astazi nu"i mai vad deloc, dupa ancheta conciuzia lui a fost urmatoarea: "Yngeriisunt vazuti la -reIde mult c~ 1?in, i trecut, dar nu se mai vorbe1?te,deloc despre aceasta." . Sa recunoal?tem ~a dupa ce;~ citit experientele angelice prezentate in acea~ta carte, simtim impulsul irezistibil sa povestim 1?ialtora toate aceste minunate experiente, aceasta fiind cea mai buna modalitate de a. convinge oamenii ca ingerii exista. Personal imi amintesc ca acum 12 ani, ccind am inceput sa culeg pe:qtru 0 ancheta al?a-numitele "experienfe din pragul mortii~"(hear death experience), am intampinat initial cateva diftcultiiti: oameniIor Ie era teama sa vorbeasca de acele trairi speciale.Se temeau ca nu vor fi crezuti, ca vor fi hlati drept nebuni 1?i ceasta pentru ca a
,

in ultiinii ani atmosfera s-a transformat mull. Au fost publicate multe povestiri despre exPerierrt,ele dinainte de moarte I?Is-au ocupat de aceasta persoI)aje respectabiIe I?Ifoarte credlbile: medici, psihplogi, profesori unlversitarL Astazi, cin~ovesteste ca a fost in coma sl ca a trait lucruri extraordinare, nu se mai loveste de neincrederea celorlalti, cide interes 1?ide curiozitate'. . L~crurile ar putea, cu timpul, sa ia acee,al?idirectie ' 1?iin ceea ce prive1?teconceptia, oamenilor despre ingeri. De fapt, este bine sa realizam ca suntem dispu1?isa credem in diavoli, chiar organizam congrese pentru a disc uta despre ace1?tia, dar de ce nu facem acela1?Lefortpentru a con1?tientiza ~acar prezenta ingerului protector? Aceasta 'credinta nu poate decat sa ne aduca lucruri buIie pentru 11.0i: crede in el semnifica, intr-o, ultima analiza, a face a apella cea mai buna parte din noi in1?ine; ascultcindacea voce intertoara con~tanta 1?imereu prezenta, care' ne , , impinge mereu catre biI1.e.care ne solicita sa mergem sa ne intaInim cu viata I?icu apToapele cu incredere 1?icu dragbste, care ne invitii sa ne ridicam privirea catre inalt. ajungem de fapt sa descoperim tot ce este mai frumos in noi 1?i n ceilalti. i Daca am sti sa ne abandonam sunetului interior aI acestei voci, lucrurile ar merge infmit mai bine pentru noi, pentru cine traiel?te alaturi de noi. pentru lumea care ne incOJiljoara. De ce sa nu 0 facem?

~~ ~I'
IP lit!
~QI~

" ~!
:',1 ~ .,

<

,,~ij

~~"

l "iIlj

Ji
1~LI ~I

! ~
J~

~ I,
. I

1!1

~.!

rirB ~
dUI

It 'I
~'m " dmj! I

~I ~:I
I'

."11

acest lucru au citit nein'Crederea din och1i ascuItatoriIor. Mai mult decat abU, un, barbat mi-a spus: "Eu 1?tiu ca dumneavoastra ma credeti. deci va voi povesti cD.placere ' .

in mo~entul in care au vorbit pentru prima oara despre

!.II I:'.' ...i"

_.,",

~'.'

~:

'(Iii !Wf\,
il:

........

Faola Qiovetli 'Doctrina ingerului pazitor a fost confirmata sf decodificata de cati-e SfcintuJ Toma D:Aquino (12261274). Acest mare maestru spiritual al . cre1?tinatatii 1?i indiscutabil un maestru in

155

J~

'" ~~ .f
~~ ~'I "
.IM ,I' IlK!

.~I
r1~~ r~JII' !II . , '~

....

XII
fYotJJla 9lJ:~w
<Un' i/JlfJ~fienlittl ~01gin::

':I'

,~ifll i~

ili
~~I

!J7fiMvtaj

teologie, autorul m~tor scrieri filozofice 1?i teologice, in opera sa fundamentalel Summa Theologlca a):lcordat 0

'ill .

Qt M'!JRMd/If'.itot,

'I~ u
~

~i

na1?tere pana la moarte de fiinte spirituale. Toatel lwnea are acesti insotitori, fie ca credeIIl-c-Saunu... Pentru ca iubirea divina este neconditionata si nelimitata, fiecare
Jj)1

11 Ross: ",;.Fiecare
o

n capitolul dedicat Fiintei de l~miI1Eiamprezentat cateva cuvinte ale doctoritei Elisabeth Kubler-'

mar~ atentie ingerilor

1?ituturor p~oblemel()r

. .

persoana este insotita de la

.

,.

-~.

~,
,I

prime1?te acest dar chiar de la'na1?tere.' COPiiinumesc ace1?ti insotitori "tovara1?i de joaca" 1?isunt perfect con1?tienti de prezenta lor. Cand incep sa mearga la 1?coala, adultH ii-fac sa uite de acesti Prietem,.." , Elisabetb Kubler.-Ross i1?istIstine aflrmatiile dupa ani 1?i ni de observatil asupra persoanelor in pragul mortii, a dintre .care multe, primind ,"solia"; au regasit 1?i au recunoscut acel Prieten 1?iis-au abandonat cu incredere: Deci, 0_experienta directel. .Increderea in ingerul pazitor face parte din traditie 1?idin invataturile religioase. Prima referire la infati1?area ingerului pazitor 0 gasim in Psalmul 91: "Pentru ea refugiul tau este Domnul 1?i -ai adresat rugamintea Celui Preainalt, i nu ti se va petrece nimic rali, niei 0 lovitura nu va ajunge sub acoperi1?ul tau. El va da ordin~. ingerilor sai sa-ti indrume pa~ii'. Te vor purta pe mainile lor pen tru ca .picioarele tale sa nu se impiedice de niei 0 piatnl." (9-13) ~..~. .~~.

j;

;I~
,. n

teologice conexe cu ace1?tia. A vorbi cu atata. acuratete 1?i profunzime, 1?tiindsa se exprime intr-un mod atat de . convingeltor 1?isugestiv incat contemporanii scli I-au numit Doctor Angelicus (doctor in angelologie), ' Sfantul Toma afinna ca ingerii sunt de nat~rel pur imateriala 1?ispiritualel, cel numarullor este inca1culabil, ca sunt, diferiti prill intelepciune 1?iperfectiune 1?icel exista chiar 0 ierarhie angelica formata din trei triade existand mai multe ierarhii: Heruvimi, Serafiini si Tronuri {prima triadel), Domnii. V!rtuti 1?iStapanii (a dotia triadel),

Intaiet<1rij,Arhangheli 1?iIngeri (a treia triadel).

'
t

."f" .:

I.

~,n ~~

!
~i

"

Ingerii ~u existat intotdeauna 1?iau fost creati de Dumnezeu inaintea lumii materiale si a omului. Ei sunt . dotati cu liber arbitru-1?i in virtutea' acestui fapt 0 parte dintre ei au cazut in pelcatul mandriei, brgoliului 1?ial ir1vidiei, devenind ingeri decazuti, demoni incapabili ~sa-l iubeasca pe Dumnezeu 1?ipe om. Fiecare om, fie ca este cre~tin sau nu, spune SfantuI Toma, are un Inger care nu-l abandone~a mciodata, mci chiar daca este cel mai mare pacatos. Ingerul pazitor nu impiedica omul sel-1?i foloseasca libertatea, chiar dacii acestainfaptl1ie~te lucruri rele; cu toate acestea este in permanenta alaturi de el iluminandu-l 1?iinspirandu-i
~

~I ~~

~ ~,
:~Dn;1
.

I'fif:U I .'~iI~' ".. I

~34 ~,,:
'J

Q~

:111

'-

156

fngeiii, fiinte de lumina

Faola Qiovetti

157
II IJjI

I
~~J .I]~ ~i~

sentimente bune, Demonii. pe de alta parte. actioneaza asupra omului in maniera opusa. Depa~ind. chiar cu ajutorul ingerului pazitor. tentatiile demonului. omul aduna merite si isi 'face bine sie insusi. Demonul.devine in mod indire'ct colaborator al lui Dumnezeu pentru salvarea omului. Oamenii pot v'orbi ingerilor. cei cafe cunosc secretele inimii lor (marturisite doar lui Dumnezeu) ~i care Ie vor ilumina ~evoile. aspir~tille ~i dorintele lor. Aceste aspecte. sintetizate ~i 'simplificate la- maXimum. sunt doctrinele asupra ingerilor ale lui Doctor ~geJjcus,
~'.'~ .~~. .

.q ,~
I . .~. .

~~

;J
iQI .,' .~ ~Jv ~.~
1;,'((1 . ~

Daca n~ indreptam gandul catre ingerul pazitor. ni-I imaginam in general alaturi de copii. lata 0 marturisire a unei fetlte care a avut' 0 expenenta .deosebita, Fetlta se nume~te Giorgia D.. are opt ani ~i traie~te Ia PaVtillo. un ora!?el din Apenini. Are O'sora geamana. Giulia !?iun frate putin mai pIare. . .
.

Chiar Giorgia mi-a yorbit despre prietenul sau special. lata ceea ce mi-a spus: . "De multe ori am auiit vocea prietenului meu cand eram foart~ mica." "Cum este aceasta voce?".. '" "0 voce de om. ca f?iaceea a tatalui met!." "Ce iti spune. de exemplu?" . "0 datama certam cu un coleg de-al meu care imi era antlpatlc. I-am dat utl !?ut ~i el mi-a dat altul. Atunci . am au zit vocea prietenului meu care imi spunea sa incetez sa ma port urat." "Auzi aceasta voce doar cand te certi?" ' "Nu. chiar !?icand nti ma cert. 0 aud cand merg la culcare !?ima gandesc la ceea ce am, licut Ia!?coala. la lucrurile care m-au facut sa fiu agitata !?inemultumita. .$i prietenul meu imi spune sa fiu lini!?tlta. sa studiez - spune
.

il~
Ii JII

" liP
Iml "
H! HI:

ca nu trebuie sa-mi fie frica penfru ca toate vor merge

bine." '. '

.
.

"Prietenul

tau vine din initiativa: sa sau uneori

9iorgia

este 0 fata frumoasa.

buna !?i inteligenta.

, y "

~~."

r
I B

I'

"

~. a, I

mereu in mi!?care. foarte: vioaie: unul dintre acei copii pe care daca Ii veii iti vine sa crezi ca trebuie sa aiba un, Inger pazitor foarte atent. De fapt, Giorgia fusese deja salvata in cateva ocazii intr-un mod straniu si miraculoas. Odata era sa sfcir!?easca sub 0 maf?ina. dar maf?ina s-a blocat la un centlmetru de ea; alta data. la trei ani. acazut pe 0 carare din munti: "A ajuns in picioare dup'a un zbor de cativa metri !?i u i s-a petrecut nimic grav"-poveste!?te n ta,tal sau-':'" "parca ar fi zburat". La mai putin de trei ani. Giorgia a spus ca are un prieten invizibil-'-f?i de atunci acel. prieten a fost mereu alaturi de ea. "Nevorbe~te de el in mod curent". poveste!?temama. "nu se contrazice niciodata. De putin limp a facut prima sa confesiune !?ii-a spus !?ipreotului. care a putut constata ca Giorgia traie!?te aceasta. intalnire intr~un mod foarte
fericit si senin. Nu se rusineaza. nici macar nu ascunde
.

..-

chemi tu?" "UneQri n chem-iI:lchid ochii !?iii indrept catre in jos !?icu mciinile fac un semri (fetita n,u a !?tiut sa explice acest gest). Atuhci el Vine imediat" "Pe prietenul tau doar n simti sau n !?ivezi?" "De obicei n simt. insa de cateva ori I-am !?ivazut.' Prima dat.a cand m-am certat cu Giulia mi-a aparut el!?i mi-a spus sa nu ma mai cert. $i eu am intrerupt orice

disputa."
.

fl

acest fapt, Pentru ea este un lucru natural'"

,~
u

"$i cum arata prietenul tau?" "Are 0 haina albastra lunga pana in pamant. parul blond. oc}!ii alba!?trLsau verzLAre aripi mari !?i albe. deschise. In jurul capului sau este 0 lumina !?ide asemenea !?iputin in jurul corpului. Este putin mai mare decat mine !?ieste mereu vesel. Sose!?te pe nea!?teptate. apoi pleaca. iar eu continui sa-i aud vocea," . . "it vezi si-l simti chiar atunci cand esti cu ceilalti?" . "Chiar ~i candsunt cu ceilalti, in timpul recreatiei. la !?coala.daca nu !?tiuce sa fac il chern !?i.vorbim.discutam
problemele;, ,"

IIDlt~1

~"
)I-~ :~

~- -=.~}

t:1 U~I ;!im!

'-.

158

/.

"Sora ta il vede?"

ingerii, fiinte de lumina . Cand

.

~,~ "?~

prietenul meu este cu mine, ei Ii este frica!'" . . "In ultima perioada a mai venit?';

"Nu, nu il vede' ~i nu-l sfmte.

Ii -spun
.
"

ca
fin

"Acum cc1teva zile ma certam cu'Giulia :;;iel a venit :;;imi -a spus sa 0 las in pace." "Cu cine ai vorbit despre acest prieten?" "Cu tata :;;imama, cu Giulia, cu preotul :;;iacum cu tine." "De oate ori l-ai vazut complet?" '''De trei ori. Ultima data a fost in mai, oand am primit pnma Imparta:;;anie. E;u eram 'a:;;ezata in biserica :;;i el a aparut intre mine :;;ipreot. Era multumit." 'Ti-a explicat de ce?" /
.'

~!l I/!I
,M~1i IIi ~ >'~IJ 11ft M.I

XIII
-.'

&~ti

&t wda

---~

. "Mi-a " imparta:;;anie. spus ca era multumit

pentru

ca faceam a,cea

---.

if
,~lr~ ' I). , ,

f
Y'
"'I! fa,;

'

f, ij

f
_'i'1 !!~

otivul in gerului in arta a dat mereu aripi fanteziei . arti:;;Wor, inspirandu-i mai ales pe pictori :;;i pe sculptori. Fiintele inaripate :;;imesagerii cele:;;ti se regasesc de fapt :;;iin arta figurativa a sumerienilor :;;ia babilonienilor, a egiptenilor; a grecilor :;;i a romanuor. Faimoasa Nike (Victoria) din Sainotrace, Gonservata la Muzeul Louvre din Paris a fostsculptata in secolul alll':'lea.i.e.n. :;;ireprezinta o extraordinara fiinta inaripata care, din PUllCt de vedere al tras<1turilor feminine, aminte:;;te de ingerii din bisericile cre:;;tine. Ajungand in epoca noastra, yom gasi nenumarate reprezentan in pictura, in sc1uptura in piatra sau lemn, a motivului angelic. Temele predilecte sunt povestirile din Vechiul Testament :;;imai ales din Noul Testament-buna vestire, anuntul facut pastorilor, visullui losif, ingerul de pe Muntele Maslinilor, inaItarea lui Iisus, eliberarea lui SfantulPetre din inchisoare':;;i multe altele. Pentru a nu mai vorbi de m,ultimea de ingeri' muzicanti, de ingeri pazitori, de .corurile angelice, de ingerii care sustin cande1abrele sau alte obiecte omamentale pe care Ie gasim in bisericile noastre. . Daca a:;; dori sa fac referiri la toate aces tea detaliat ar trebui sa scriu 0 carte. A9 dart sa comentez doar doua cazurt-cel a11ui Hieronymus Bosch :;;iacela allui Marc Chagal1.

II

jl

.1

160

ingerii fiinte de lumina

'" .

Faola Qiovetti

161

'ii~:
('

l'lii' 'I

Marele pictor olandez Hieronymus Bosch (1450

1516) !:?i-a, inspirat arta din motive populare, ma~iee, oeulte 1?ireligioas.e, din legendele fantastice. Faimosul sau tablou
(~

ingerul s-a uitat in toate colturile camerei, apoi urca -din nou!:?i dispam'tot prin tavan luind cu el toata lumina
1?ialbastrul
.

)~
:ijJi II

Urcarea in rap)care reproduce 1?i eprezinta in modul cel r mai fidel1?iimpresionant ceea c~ vad muribunzii-am mai vorbit despre aceste lueruti in capitolul al Vll-lea dedicat fiintelor de lumina. Gasim intr-un tunel obseur care conduce catre 0 lumina orbitoare, suflete care traverseaza acest tunel sunt insotite de ingerii pazitori. in timpullui Bosch, de a1?a-zisele "experiente din pragul mortii" nu se vorbea. iar de intaIniri angelice a.inceput sa se vorbeasca mai ales in perioada recenta. Ce I-a inspirat pe Bosch? Cu siguranta 0 experienta personala (despre care nu suntem informatO sau poate povestirile oamenilor din jurul sau. Cu siguranta ca Bosch 1?tia. $i in lumi:oa cuno1?tintelor noastre de astazi. tabloul sau-considerat de-a lungul timpu1ui 0 utopl~, 0 alegorie-apare cu aUit mai veridic si mai real. AI d~ilea caz asupra caruia doresc sa ma opresc este cel al lui, Marc ChagalJ-extraordinarul'artist rus nascut'in 1887 1?i lecat dintre noi doar de putini ani. EI a p trait la Paris 1?ia oferit in tablourile sale un spatiu larg elementelor metafizice, supranaturale, onirice. simbolice. ingerii care populeaza atat de des cerurile' sal~ .alaturi de cuplurile de indragostiti 1?i e animale fantastice de culori d bizare. nu ~unt figuri produse'de fantez~e, ci i1?i u originea a intr-un vis pe care I-a avut Chagall1?i pe care I-a descris intr-o nota autobiografica. lata-I:. "...in acele zile: cu muncitori si vanzatori ambulanti care se aflau alaturi de"mine, nu-nli mai ramasese decclt sa'ma intind pe pat 1?isa refleCtez asupra vieti'i mele. Ce altceva a1?fi putut face ~colo sus? Donnind am visat 0 camera patrata goala. lntr-un colt, un pat cu mine deasupra. 5-a facut intuneric. - -" Dintr-o data plafonul camerei se desehide 1?1'fiinta o inaripata coboara plina de splendoare 1?iumple camera de parfum. Aripile sale se mi!:?caufo~nind. "Un inger! gandesc'eu. Nu pot deschide ochii, e prea IUrhinos, prea orbitor. .

5i din nou intunerie. Eu m-am trezit...".

cerului.

,!Iil

Nu 1?timdadi ingerii picta:p sau sc~lptati de catre . alti arti1?tiau la origine-precum s-apetrecut in cele'doua '. cazuri descrise-eXperiente personale. Poate ca nu, poa,te . sunt fructul unei creatti artistice pe 0 tema draga fanteziei tuturor persoanelor sensibile. Ajung cele .doua exemple citate, acelea ale lui Bosch 1?iChagall, Ipentru a cons!dera cu ochi diferiti prezenta motivul~i ~gerului in arta.,

~~

o abordare.aparte merlta William Blake (1757 1827), nascut la Londra unde 1?i-apetrecut toata viata, poet, pictor, gravor. Blake i1?-i'ilustrapersonal cartile sale de poe?iie, pline de un misticism de inspiratie cre1?tina. Inca de mic copil Blake a avut viziuni pop~late de spirite 1?i e ingeri-a afmnat caa luat lectti de plctura de d la un inger. Aparitiile entitatilor supranaturale au fost apoi 0' constanta a vietti 1?i operei sale, eI"afumade exemplu a ca il vedea aproape in fleca,re zi pe Usus Christos, care it dicta ceea ce el sqia apoi-"Eu nu am fost decat eel care a scris", spune in poemul Ierusalfm. "Autorii stint de dincolo." Blake afuma ca desenele sale erau' doar copti dupa intre doua lumi, in realitatea ambelor 1?i reu1?itsa prezinte a . aceste doua realitati in opera sa 1?i rin personalitatea sa p exceptionala. Cele mai sigure mijloace de cunoa1?tere erau
.

imaginile care it apareau

1?icare il inspirau.

A trait mereu .

pentru el mtuitia 1?iimaginatia. Lumea angelica 1?i cea/in. femala it apareau ca realitati pe.rfecte, ptitclrid fi descrise 1?ireprezentate ca orice alt lucru al acestei lumi. Printre descrieIj1e sale se afla una deosebita pec~e a .tradus-o . Giuseppe Ungaretti:. ."Antica traditie care spune ca lumea'va ft distrusa de foc dupa 6000 de ani corespunde realitatll; dup~ ceea'
.

ce am auzit in inferno Imediat ce heruvimului cu spada incandescenta it va .ftordonat sa nu mai faca de paza la

,..

162
.

ingerii, filnte de lumina "

Paola Oiovetti 109 A fi ferice deci se-l:1temeiaza, . . . cum vezi de-aici, pe actul contemplarii, caci actul de-a iubi de-abia-iurmeaza.

163

.,::1 .~ . "'~ ; .

' ; '!iI ; '~

I
.

'

iii"

arborelevietii, imediat intreaga creatie-va trconsumata ~l

va apare infmitul ~i sacml, .in timp ce acum nu apare decat finit~I ~i coruptul.....

~
II! '

.'j

.,. ;it~.
~i~ !

~~
Blake . a fost pictor ~i scriitor tot6data. Daca yom faimoase. Sa vf'dem acum cateva dintre acestea.
studiamotivul ingerului in literatura, vom descoperi 0 muititudine de exemple sugestiye, mai mult sau Ip.ai putin
.

[if~~i ;:1:(, ~: "11 j":' t. "'.~ I

112 'Masuraastuivaz e 'platacarii

Vorbind despre ingeri in literatura. nu: se poate sa nu incepein cu Dante Alighieri: in cantuI28 al Paradisului yom gasi de fapt 0 perfecta traducere poetica a doctrinelor Iui IIionisie Areopagitul asupra ierarhiilQr' angelice - GU siguranta un fmet al culturii din epoca poetului. dar poate ~i al viziunilor ~i inspiratiilor personale; lerarhiile angelice

<

sunt ilustrate lill Dante de catre Beatrice. care a .fost cea' care I-a ghidat pe poet in Paradis. Versurile sunt cele de . Ia 94 Ia 139.

94

$i slava 0 auzeam din cot Tncor

97 .

spre punctul fix ce-i ve$nicullor ubi, Si-n veci le-a fi ca . fost din veci allor. .
$i Ea. vazandu-mJ gandurile lndoil3lnice-

ce Ie aveam, mi..aspus:-"Tnprimele randuri tu vezi Serafimii$i Heruvimii, .

100 Urmeaza centrullor cu-a$a iutime . spre-a fi, cat pot; la.fel cu punctui clar, $i pot a fi, caci auvederi sublime. 103 Alt cerc de-amoruri ce mai sus apar se cheama Tronuri ale vietii sfinte, caciei treimii prime-i pun hotar.' . . 106 Sa $tif c-a lor placere-o simt fierbinte pe-atat pe~cat mai mult ei pot sa vaza
In Gel ce-i punct de-odihna-a orice minte.

din bune-vreri ~ihar cuprinsu-i cre~te; $i-a~a gradat spore$te-n susul scariL 115. Triad-a doua care-aci-n,col~e~te . . $i ea-ntr-o.primavara-nve~njcita cacinoaptea'din Berbec n-o defrunze~te. 118 De-a pururi cant~Osanafericita cu trei psalmodii ce rasu,na-ntrei rotiri ferice-n ordine-ntrelt. 121 E tripla ierarhie-aici de zei- ... Domnii mai sus, Virtu~ia doua gloata,_' Stapani se chiam-al treilea rang ar ei.. 124 Apoi a ~aptea ~i cu-a optCirOlta .. . Tntajeto~ii.o fac'~iArhanghelii,iar In prag ~joc de Ingeri cea din urma toata. . . . 127 In sus prive~te-oricare-acest~ira:g ci-a~a lucreaza-n jos, ca primul Bin~ le-atrage-n sus ~i-n jos ele-I atrag. .
130 lar Dionis,.cu ardoare far de fine

"

privind aceste ro~i,numirile-a.pus $i-n toate le-a-mpa~it a~a ca mine. 133 Grigorelns-apoi pe-alt drum s-a dus.. De-aceea-n cercand och'ii ~i-i deschise '

rasede sineInsu~i,cum le-a spus.

1-36 Si-asa de-aScuns . un adevar de-I scrise

un om mortal, sa nu te miri. Soc01i ca, eel ce Ie vazu i Ie vestise 139 Ca multe-asemeni taine d-astor ro~i[" -

..

"

,-:Iit

164

ingerii, fiinte de lumina .

Faola Qiovetti

165

11!

- Un comentariu minim : Dante (94). auzise ingerii cantcind lui Dumnezeu (ptinctului fix) in jtirul caruia se mi~cau neincetat, patrun~i mnd de catre gratia sa. ~i Beatrice (aceea.97) care a intuit.dorinta sa de a cunoa~te alciituirea exacta a ierarhiilor angelice care au .suscitat atate~ dispute .intte teologi ~i intelepti (gandurile indoielnice .din mintea mea, 97) i-a furnizat explicatiile necesare. I-a vorbit despre Serafimi ~i Heruvimi, care cu rapiditatea mi~caru secondau legaturile (vimi) de iubire care'ii legau de Dumnezeu (100), deci i-a ilustrat a treia ierarhie cea a Tronurilor (104). TacHe aceste trei ordine de inteligente se bU.cura de 0 beatitudine care este

care' aminteam 'la in<;ep:ut. in acest Prolog adevarat al dramei. Dumnezeu 1?i efistofel s-au intaInit, audiscutat M ~i au pariat pe sufletu} lui Faust: Arhanghelii Rafail, Gabriel1?i MU1ailaufost de fata-la dialogullor. Rafail Se-ntrece-n cantec vechiul soare 'Cu a sferelor acord fratern,
a

'~I !n .!

;I~

'

:." 'I :.

~ '11
:~II l

lar treceri/e-i necesare Ca bolfi de tunete. se a$tern. Privind sorb Ingerii putere, Oar nu..,ndraznesc a iscodi, inalt-urzitele mistere Au gloria din prima zi.

proportionala

cu

gradul intensitatii

~i a profunzimiC

'1

viziunii lor des pre Dumnezeu (106-108). Beatitudinea celesta (110) depinde de modul in care este vaz~t Dumnezeu si nu de iubirea in sine. Beatrice tre~e la de&crierea' triadei urmatoare (cealalta treime, 115)-Domniile, Virtu tile ~i Stapanirile, care incontinuu .canta imnuri lui Dumnezeu. Urmatoarele cercuri de -bucurie (tripudi, 124) sunt constituite din Intaietori ~i Arhangheli. -iar ultimul e~te cel al ing~rilor

.! " tir.;~ ! il

. ] 4 .
1

flI~ I.

'I

!~W'

'11~:' .I

Gabriel

,~1
I

'4
"

veseli (angelici ludi. 126). _ . Aceste -ordine celeste (127) sunt stranse la un loc ~i in extaz, toate atrase catre punctul divino exercitcind influxullor benefic asupra lucrurilor care sunt dedesubtul . lor. Dionisie(l30), sau Dionisie Areopagitul. care a cunoscut maiobine decat oricine ierarhiile celeste, _le-a

Cu zor $i zel ascuns 1$iplimba"" Pamantul mari/e-i splendori, Lumini de paradis preschimba Cu nopfi adanci varsand fiori, Cu spuma-n fIuvii larg prelinse . Izbe$te marea-n prundul gol, $i stanci $i mare-n veci sunt prinse De-al sferelor grabit ocol.

... \'0' "

descris in acela~i mod ca ~i Poetul.

Referirea Ie Papa Gregorio, 'care apoi a fost sanctificat, face trimitere la probleme teologice ce au existat in acea perioada. Legat de aceasta Dante spune ca pontificul, care in viata sa tlu fusese- de acord cu doctrinele lui Dionisie asupra ierarhiilor celeste. g-a convins de acestea imediat ce a ajuns in Paradis.

. /1
,i. '"I I

Mihai}. Se-ntrec furtunile-n vartejuri Din larg spre farm, din farm spre larg,

$i-nchipuie-n-tiJrbatevrejuri
EfectG ce-n adanc se spargo o Acum un brusc parjol ram?ne Ca drum' al trasnetului, $ters, Oar so/ii tai cinstesc, Stapane, AI zi/ei tale dulce mers.
(

~~
Un rol important il au ingerii (in acest caz chiar ~i Arhanghelii) in "Prolog in cer' din Faust de Goethe; despre

"

.-

~.;;..

'. '.

166

ingerii, fijnte de lumina

.

.'

Faola Of9vetti ale simfirii in extaz. furtunos $i deodata, numai oglinzi care ra~pa desc din bei$ug propria lor

167

~II

J~, ~I
Ii !It, I

impreuna

Privind sorb ingerii putere, Oar nu~ndraznesc a iscodi, $i toate-naltele mistere Au gloria lor din prima zi.

"

,.

" 'rH

frumusete .,1

~irl

ca 5-0 creeze din nou in propriilelor fete..."

Goethe: cel mat inspi~at .poet german, era uri om de 0 mare sensibilitate, iar viata sa a fosf pUna de
evenimente extraordinare legate de lumea mistica liiioculta. Nu este posibil sa exc1udem, meritul ingerilor din experientele personale. in acest "Prolog in cer" cei trei Arhangheli sunt insa ~at mult personifican poetice, deceit mesagerii Iui Dumnezeu pe care it cunoaliitem din. Biblie.
,

Rilke insuliil, intr:o scrisoare din '1925, ar fi explicat ca ihgeril .sm nu aveau "nlmlc in <;onll.:J.nu ingeril dIn c ceru1.creliitin", cl erau ~propiati mat ales de cei din Islam.,

~4I
_

~~
Un alt..mare poet german, Rainer M;;via Rllke, a
. cantat

.
.
'.

Motivul ingerului se regase~te in pagina finala a faimosului roman a lui Thomas Mann "Moarte la Venetia", aparut in 1912. Evenimentul ester prezentat astfel-Gustav vo'n Aschenbach. scriitor liiiom de cultura nordic, urma'sa-liii petreaca vacanta Ia Ve~etia, dar'in oralii bintuia holera,

in a doua. yom gasi versuri minunate dedicate acestor creaturi celeste, care pentru poet reprezinta ceea ce pentru Nietzsche este supraomul-capacitatea de a merge dincolQ de noi ~liiiliii,c~a .mat sublima expresie, a fIintei care se dovedeliite capabila sa acceada pana la Dumnezeu. Dupa parerea criticilor, concepti a Iui Rilke despre ingeri este cea mat importanta liiimat fatmoasa dintre toate cele elabo- . rate de catre poeti liiiscriitori - in alara textelor religioase. "Cine sunteti?" it intreaba poetul, indreptandu-se catre ingerii care i-au aparut "enormi". $i.i se raspunde astfel:

ingerii in "Elegiile din Duino", mai ales' in prima Iii!

fapt ttnut ascuns de catre autoritati pentru a nu indeparta.

turiliitii. Aschenbach ramane in Venetia, precum ramane Iii!familia teinarului Tadzio, adoiesceritul poloriez 'de 0 extraordinara frumusete de care scriitorul, tara a tine cont de nimic, s-a indragostlt. Romanul este povestea acestei revelatif. in climatul decadent care a precedat izbucnirea primului razboi mondial.' Moartea infrumuseteaza figura Iui Aschenbachea il surprinde pe plaja, in timp ce-ca in ~ulte alte datiil urmarea cu ptivirea pe Tadzio. Bmatul s-a luptat cu un tovaralii mat puternic. care il'sufocase aproape, iar cand s-a eliberat de acela. s-a indepartat catre mare. lata, cu cuvintele inaripate,ale lui Thomas Mann, scena fina.\a, in care baia,tul se transforma, sub.ochii scriitorulul muribund, in ingerul mortti care il conduce in spatiul
.

"

:1:'dl I~I;,: I,

~~i

tllill

" !m~ 'Q

ii"!i~1ill "I
.'

'f'

,I

~I!

~lllf'

f ~I:

IIFericifi i vremii dintai, rasfafa.fi ai Firii, a trasaturi din in,alt,creste din zori ale oricarei creafii, polen al inflor:iteidumnezeiri, articulafii ale juminii, trecatDri, trepte, tronuri, spafii formate din esenfe, scuturide dragoste, tumulturi

infinit.
.

. 'Tadzio se opri pe malul apeL cu capul plecat. Cu varful pic'iorului a trasat linii pe nisipul umed. apoi avansa intr-un loc mat putiri adinc. il traversa cu pas nesigur I?i, fara sa-liiifi udat genunchii, a ajunsla un banc de nisip. Acolo a ramas un moment, cu fata indreptata catre larg,

.
,

.
168
-

ingerii fiinte de lumina

,

paoia Qiovetti

169

~ii II '4~
~H
TiW ~f~) ,'II

apo.i se into.arse lent c~itre stanga. de-a IUngul fa1?ieisubtiri supraimlltata. Largul brat marin il separa de uscat, ca l?i umo.rul negro de to.vara1?tisai 1?i l inainta cu parol desrncut e .departe, in mare, in vant, la fel cu 0. aparitie nesigura 1?i distanta pe un fo.nd de ceatci tara margini. Din no.u ,am incetat sa privesc. ~i dintr-o. data, ca 0. fractiune dintr,.o. amintire, dintr-un impuls, am o.bservat 0. transformare eleganta a bustului sau, ,punandu-1?i 0. mana pe 1?o.ld1?i deasupra spada a privit catre tarnJ. Cel care-l' co.ntempla

era a1?ezataco.lo.ca alta data, cand, manat de acea so.lie,

privirea de culo.aie gri a zo.rilo.r 0. intaInise pentru prima data pe a sa. Cu spatele lipit de fo.to.liu, capul a urmat deplasarea figurii fugare indep~tate, acum s-a ridicat apro.ape raspunzind invitatiei privirii, in timp ce fat a avea 0. expresie destir:Isa. co.relata intim, de so.mn profund. . Dar l~i i s-a parot ca 'palida 1?iblanda aparitie din de pari are ii surase,-ii rncuse semn 1?iridicand mana de pe 1?o.ld indica un punct indepartat, il invitase la zbo.r catre ii imensitatile urmeze.;." ~i CUl:n 0. rncuse de atatea o.ri. se pregati sa-l beatifice.

"-

-Dato.rita privirli furio.ase din tiinpul mersului, cuno.1?team acum o.rice detaliu al camerei. Strabatusem eu privirea tOti peretti, ...masurasem cu palma masa centrala. De mai multe o.ri scra1?nisem din dinti impo.triva po.rtretJ-llui defunctului so.tal patro.anei casei. Catre seara m-am a$ezat la fereastra; sprijinindu-ma de pervaz. Atunci am. privjt intr-o. do.ara 1?ipeptru prima o.ara din acel lo.c lini1?tit plafo.nul camerei. In sfar1?it;.. acea camera incepu sa se Ihi1?te. Acest lu'Cru incepu de la marginile' albe ale. plafo.nului, in jurul caroia alerga 0. u1?o.arapo.do.aba din ipso.s. Bucatele de tencuiala se desprindeau 1?icadeau pe pamant c;>cazio.nal. 1?i o.lo., u zgo.mo.teseci Apo.ialbul ici c c tavanului a inceput sa se amestece cu un vio.let azuriu, incepand de la mijlo.cul tavanului care ramanea alb. Mai mult decat amt emana de-a dreptul 0.lumina alba radio.asa deasupra lainpei mizere care era agatata de plafo.n. Valuri de culo.are, sau po.ate 0.lumina, se pro.paga co.ntinpu catre marginea care devenea intunecata. Nu mai supravegheam tencuiala care cadea din cauza presiunii ~nui aparat

"

li!!1

~~
La 0. distanta scurta d~ timp fa,ta de ro.manul po.menit anterio.r (1914), iI:l Jwna1ul lui Franz Kafka, la data de 25 iunie, gasim 0.pagina tadio.asa 1?iextrao.rdinara dedicata aparitiei unui inger, ceva nu fo.arte diferlt de ceea ce am citat ca a spus Marc Chagall, dar pro.babil ca nu n.e-am a1?teptat sa gasi;m a1?aceva chiar la Kafka, un o.m care a trait in ango.asa 1?i in singuratate, care s'-a simtit prizo.nierul camerei inchiriate, care riu 1?i-apermis sperante aurite. Chiar el este pro.tago.nistul aceastei experiente extrao.rdinare. Iat-o.: "De dimineata devreme pana la apus aql stabatut camera de sus injo.s. Fereastra era deschisa, ziua era calda.
..

Si iata, in acel vio.let se strecurau din lateral nuante gaIbene. galben-aurii. Dar plafo.nul nu se co.lo.rain realitate --c1,l10.rile il rnceau transparen,t 1?ideasupta lui parea ca o.biectele se eliberasera 1?ica vo.iau sa-l traverseze 1?ideja se vedea un brat care se intindea, a sabie de argintca,-e se . ridica 1?ico.bo.r;;t.Ceea ee np-a fast fo.arte elar a fo.st faptul ca se pregatea 0.aparttie care trebuia sa ma elibereze. Am sant iI) picio.are pentru a face toate pregatirile necesare 1?i am impins masa catre perete... De abia terminasem ca plafo.nul s'"a deschis Cll adevarat, De la 0. mare inaItime, pe care b apreciasem gre1?it, co.bo.n lent in umbra' un inger imbracat in haiile de un vio.let azuriu, legat cu co.rdo.ane de aur, cu artpi mart albe straIucito.are ca matasea, cu 0. sabie po.zitio.nata o.rizo.ntal in mana, 'ridicata. Un ihger deci, am gandit. To.ata ziua a zburat deqsupra mea, iar eu sceptic cum-sunt, nici mi am 1?tiut.Acum imi va vo.rbi. Ari1co.bo.rat privirea, dar cand 'am ridicat-o. .dill no.1;1 ingerul era inca acolo. langa plafo.nul care intre timp se inchisese. dar nu mai era,un Inger viu, ci do.ar 0.bucata de lemn pictata, a1?a
./

specializat care era utilizat eu multa precizie.

,'i~ I' ~~IIII

.I " i

'

'":,111
."Ift :!~'I' :!~!11t lIi

h l ii',

ii'

170

lngeili, fiinte ae lumina

Faola Qiovetti

171

:11 ,I; !~I"

cum se ~ad pe plafoan~lecarciumilor marinare1?tl. Nimic altceva. Impunsatura spadei servise drept candelebru ~i trebuia sa adune s~ullicheftat. Lan'lpa era rupta (sfa1?iata), pe' de alta parte nici nu doream sa stau in intuneric 1?i pentru ca am gasit 0 candela, am montat-o p~ un scaun, am flXat candela de manerul spadei. am aprtns-o ~i am ramas apoi a1?ezat pana tarziU in noapte sub diafana

alienare 1?i lipsa de comunicabilitate, ci 1?i n semn celest. 0 u Singuru1. din. cate 1?tim, dar suficient pentru a ilumina intreaga viata-chiar ceea ce ramane este doar lumina
palida 1?iu1?oara a unei ~dele.

ill f'

tjl

~~

.1 ill

tlh In
'

stralucire a ingerului."
.

viziuni extraordinare a: sa, astfel ca va trebui .sa facem

anumite presupuneri-este vorba oare de o. "intaInire" adevarata? Sau cernl se deschide simbolic.pentruun moment pentru acest barbat CJ.Ilgoasat.pentru a se inchide apoi, lasind insa ceva tangibiladica sculptura colorata,. care nu era ,un inger viu dar n reprezenta? Cu siguranta Kafka a trait un moment de gratie. avand un "semn" care sa-l consoleze 1?isa-l ajute. Foarte importanta, mi se pare 1?ialuzia la dubla disponibilitate care este necesara pentru ca aceste intaIniri sa se petreaca-ingeru~ a calatorit pentru a ajung la poet.\ iar in limp ce zbura ii trimitea mesaje pe care el nu a putut sa Ie descifreze. Apoi a inteles, a acceptat incredibilul, s-a pregatit, a pregatit totul. pentru evenimentul extraordinar care s-a realizat efectiv. Semnificatia este clara'"-doar daca exista dfSponibilitate 1?iacceptare interioara se p~t primi semne celeste, putem primii vizite supranaturale. IntaInirea cu ingerul de aur 1?i
.

Franz Kafka nu a lasat <;omentarii asupra acestei

de azur. care coboara in

camera gri a poetului cu artpile mart 1?imatasoase, este 0 imagine extraordinara care patrunde in lumea kafkiana ea un curcubeu. Pentru poetul din Praga. care mai bine decat oricare a1tuF-~i cu aeeente cvasiprofetiee-a deseris eriza omului de asUizi, nu a fost .doar 0

Nici Pier Paolo Pasolinl nu s-a s~stras fascinatiei ingerului. Acesta ridica din c~d in cand capu~orul dintre paginile ATeoremei (1968), dintre pachetele po~ta~ului, ingerul. Ingerul apare in opera lui Pasolinipentru a iradia veselia ~i seninatatea eU prezenta sa 1?icu rezonanta sa cu lumile indepartate. . ingera~ul i~i face prima. aparitie in marea gradina unde Lucia ~i Odette, stapanele casei, se intretineau cu url oaspete- "Nu vorbim. .sau dacavom mai spune lucruri banale acestea sa exprime alte lucruri, misterioase sau poate inexprimabUe...", astfel comenta Pasolini acea intaInire. ~i iata ca pe hea~teptate sose~te "po~ta~ul cu bude, intre in~cent ~i impertinent, ca ~i cum ar fifost trimis aici intr-un mod miraculos dintr-un ora~ indepartat...". Furta cu el inutila sa corespondenta "pe care nimeni nu 0 a~teapta 1?i e care nimeni nu .0deschide". in timp ce ochii p sai surazatori "comunicau fericirea simpla ~i pura". Apoi ingera~u1 pleaca, cantand. a a doua interventie mai explicita a po~ta1?ului ihgera~. printre protag0f!i~tii romanului: "Inchi~i din nou in tacerea lor salbatica si inex.presiva", 'apiisati de ceva. cu mult mai mare decat ei", iata ca sose!?te el.

i~ \ ::~
lij ij \

, iil.
l ~:!II .

':,1 1\
:~

'\!llk!
~

~I

'Ii !l: j

I I~!
"

!!I~a' ' ~ I~I 'II"'~~~ .~(

,.1 _~~ "M !~!'!I!

..

"I II
I~I I i
!

"I,i!' I llii~;II dl~HI.

!~I~ 'iJll!lIi " Hd~i!'

,IU ",

I~,!t.
~t!:'1

" "'!~It. ~I:1

"':""""" _

~:,!7'1'.,,_.~" ,..-""'.:~

172,

ingerii, tiinte de lumina

Paola Qiovetti

173

"Sose~te ca~i cum nu ar fi fost nimic, cu veselia sa care . provine din alte lumi, de la alte populatii. ",
_

$i cum ca prin miracol ceilalti incep sa vorbeasdi.

lema la care eldevine parta~".

"~i po~ta~ul buclat aju,nge sa ~tie astfel ca exista 0 prob-

'de care este trimis".

Sunt luate anumite intiative ~i "cand lucrnIjle_ par sa -fiepe un faga~ bun 1?i roblema rezolvata intr-un mod p fericit" ingera~ul pleaca precum a venit, uiHind totu1. el dispare catre alte locuri, catre alte popoare, catre alte lumi
, .

Mesager de pace, de bucurie, de senlnatate, este, de fapt, misiunea traditionala a ingerilor.

cum

~4I
Gasim (dar daca ar fi fost posibil sa fi fost cita1i ~i
Friedrich Holderin, Anatole France',"Stefan George, Paul Valery, Georg Trakl, Alfred Doblin ~i a1tii) ample, surprinzatoare referiri, la ierarhiile angelice ~i in Darul lui Humbokb a lUI Saul Below, scriitorul american de origine rusa, premiul Nobel 1976 pentru'literatura. Darul lui Humboldll (1975), care obtin,e premiul Pulizer, este 0 vasta prezentare a societapi americane modeme, ill care tema ingerilor constituie 0 nota evidenta,de contrast. Dar Bellow nu are in mod' evident nici retinen, mci tabuuriel il cunoa~te bine pe Rudolf Steiner, fonctatorul antropozofiei ~i cu sigurant;1 este familiar cu doctrinele sale despre lumile superioare, drept pentru care se aventureaza in dizertatiiprofunde asupra Heruvimilor, Serafimi10r ~i a altor ordine angelice citate de apostolul Pavel in scrisorile sale, teme adaptate la 0 conversatienor-, mala, Cine discuta despre jngeri este doctorul ScheIdt, urma~ allui Steiner ~i intr-u.n anumit sens gurullui Citrine, protagonista romanului: . "Apoi doctorul ScheIdt a inceput sa discute despre textul Eu sunt lumina lumii'" Aceasta lumina este inteleasa de -ditre el ca fHnd soarele insu~i. Apoi mi-a explicat ca ingerul lui Sfclntul loan atinge intelepciunea
.

Heruvimilor, in limp ce ingerul lui Sfantul' Luca atinge linia Serafimilor.' Heruvimii, Serafimii 1?i ronurile ocupa T sferele cele mai inalte ale ierarhiei spiritl,lale. Nu reu~esc sa~l urmaresc. ii spun~~Nu ma orientez pe acest teren, doctore ScheIdt. Sunt lucruri prea avansate pentru mine, aceste teorii. Imi face multa pUicere '1?i a m recbnforteaza, sa va ascult vorbind astfe!. Dar nll ma orientez. Intr-una din aceste zile, cand viata va fi inai lini$lita voi incepe sa studiez cursul de propedeutica, de buna yoie... " In continuare; in cursul unei alte conversatii, doctorul ScheIdt, aprofundeaza discuti;:l. Citrine este cea car~ face referiri la aceasta:' . "L.;am intrebat despre Spiritele Formei, Exousiai-ii, cunoscuti ih antichitatea iudaica sub un alt nume. Acesti plasmuitori aidestinului a:r fi trebuit, cu mult timp in urma, sa cedeze propria putere, propriile functii, Archai,lor, Splritele Personalitatii care se gasesc cu 0 trepta mai aproape de om in lerarhia universala. Dar un anumit numar de Exousiai dizidenti-~i-au asumat 'un rol retrograd in istoria omenirii-au refuiat timp de secole sa spuna consemnele Archai-Ior. Au blocat astfel dezvoltarea unei forme modeme de constiinta. De acesti Exousiai refractari progresului, aparpnanct' unei faze 'mai vechi a evolutiei umane, depinde ttibalismul ~i persistenta mentalWitii tarane~ti. Ei sunt responsabili de ura contra Occidentului ~i contra noutati1or, ei sunt cei care inspira atitudini atavice. Eu ma intreb cum se explicaca in 1917 in Rusia 1?i-au pus 0 masca revolutionara pentru a camunfla 0 reactie, dadi nu ar fi fost un conflict intre aceste forte chiar 1?i n spatele assensiunii lui Hiltler... " i
' '

$i mai mult "Anumite

fiinte spiritualetrebuie

sa

evolueze ajutand oamenii, dar noi, ceilalti Ie abandonam. Datoria noastra este de a colabora cu ingerii. Condu~i de spiritele formei, ingerii seamana in noi semintele viitorului. Ei 'TIeirisufla, imagini de care suntem "in mod normal" incon~tienti. Dar daca noi nune trezim, daca Sufletul Spiritual nu va fi facut sa participe la opera ingerilor, ne yom ineca.. ." ,

'-.
~

174

Ingerii, fiintede lumina

.j.'

FaoJa Qiovetti

175

Doctrinele la care se refera Saul Bellow apartin, dupa cum am subliniat, lui Rudolf SteiI~er, in ,baza acestora, toata gandirea umana este ghidat~ de ierarhiile angelice, care cu un succes mai mic sau mai mare ne influenteaza. Fara nici un dubiu ca'intr-un roinan foarte modern care denunta alien area societatii a~ericane, nu ne-am fi a$teptat sa gasim de mai multe ori citate ierarhiile angelice 1?i enirea lor! m

~~.
Primul capitol.din "Versetele Satanice', hQul roman, al scriitoruhii anglo-indian Salman Rushdie,aparut la inceputul anului 1989, ajuns imediat in centrol unui scandal international din cauza violentei r~actii a lui Khomeini
1?i- consecinta in interzis in toate tarile islamice din cauza
'

C~\":{~:r"

:._,m-<:;>.~~~~;> ",='~~L_~:.~~~:~:":}-)

unui capitol in care se vo~be1?tede "ultima tentatie a lui Mahomed" se intituleaza "Ingerul Gibreel" (adica Gabriel). Romanul incepe intr-un mod spectaculos in zorile unei dimineti geroase de iama, un Jumbo a lut Air Ihdia a explodat in timp ce zbura la 6000 de metri deasupra Canalului Manecii. Din aceasta explozie care adistrus oarneni si lucruri, au ramas in viata doar doi oameni: faimosul'autor indian Gibreel Farishasi un alt indian, Saladin Chamcha, prezenta1:or radiofoni~ celeotu datorita miilor de voci pe care Ie puteareproduce. Cei dOlau zburat prin aer, Saladtn fara.a-1?i pierde echilibrul, Gibreel insa
agitat 1?itacfu1-d mi1?can necontrolate. Arnbii cantau, urlau, (.

continuat sa b:aiasca in lume, fiind martorii unei serii stralucitoare de povestiri fantastice 1?isimbolice, -in care binele 1?iraul sunt indisolubillegate intre ele, precum se incruci1?au continuu destineleingerului Gibreel 1?1a demonului Saladin. ~.'.~ .~~.
-.

Ajungem in fiI)ela cinematografie, a zecea muza,

care a acordat 1?iea atentie ingerilor. De fapt unul dintre filmele de mare succes a fost "Cerul de deasupra BerJinuJuJ' a regizorului german Wimwenders care are ca tema centrala ingerii. Filmul este povestea a doi ingeri care vin pe Pamant, au. de-a face cu oamenii, iar unu1 dintre ei doi, din dragoste devine ,om 1?i lege sa nu se mai a intoarca in cer ci sa trfuasca in continuare conditia umana.

glumeau 1?iipau sfidator. In final, cand au traversat zona t friguroasay de nori, s-au cautat in zbor 1?iau cazut imbrati1?ati pe pamant, unde in mod miraculos au ajuns ,vii, aterizand pe zapada unei plaje engleze. Acest miracol' a produs ins a 0 radicala transformare in cei doi eroi ai h01?tri, Gibreel s-a transformat intr~un tip de arhanghel modern 1?i mana din tot corpul sau 0 u1?oaralumina aurie, e in timp ce Saladin-a fost cuprins de angoasa ca ii cre1?teau
"

~~
Putinele exemple dedicate motivului ingerului in acta, care au fost prezentate aici, dintre Inulte alte posibile. .aratapana in ce punet 1?icu ceintensitate figura
J J

coarnele,iar

1?oldurile

sale

devenisera

paroase

1?i

proeminente. In locul picioarelor" avea copite. Deveniti astfel simbolurile Binelui si Raului, Gibreel si Saladin au . . :

176

ingerii flinte de rumina

mesagerului celest a fost prezenta in istoria. in.cultura. in fantezia tuturor perioaqelor omenirii. Reprezinta un simbol de lini1?te 1?i~e speranta. un arhetip (pentru a folosi un termen jungian) profund inradacinat'in psihicul uman pe cat se pare inca 1?i stazi. dincolo de secularizarea reUgiei a 1?ide form.a miturilor. .
.

>-

-'
Y'

.XIV

""

f}f)oaa ~

~/ie

ifttgRlti

daugam la acest tratat des pre ingeri doua interviuri care, au, ca obiect protectorii n01?tri. cele1?ti. Este vorba despre"experiente angelise" personale. Sunt foarte recunoscatoare ambilor martori pentn,I disponibilitatea pe care au avut-o pentru a-i face- .

1?ipe altii sa participe, prin intermediul acestei carti la

.

ceea ce Ii s-a petrecut. . '. Primul interviu este cu d-na Giuliana din Roma, 0 fiinta charismatica, al doilea eu parintele Eugenio
..

Ferrarotti, din Genova.

. .

~~
.)

Doamna Giuliana din Roma are de 20 de ani darul comunicaru cu spiritde celor-defuncti, <::ares,-a manifestat la ea dupa moartea unicului sau fiu Armado, care avea mai putin de 20 de ani.
~ . . '. '.

Se intelege prin .charisma un dar particular primit din ceruri in scop:ul"de a-i convinge pe cei necredincio1?i. Aceste daruri erau in mod traditional cele ale c1arviziunii, ale cJ.ll1oa1?terii limbilor'straine, ate aptitudinilor manuale, ale taleritului de a comunica eu spiritele..Gaslm adnotfui despre acestea in faptele Apostolilor. Astazi fenom,enul pare sa se rep~te, poate pentru ca ne apropiem de mileni~l al . IIi-lea, care ill-trebui sa fie cel a1 spiritului.

,.

,, I,: '}

178

ingerij, fjinte de lumina

FaoJa Oidvetti

179

"Dupa ce Armad'o a fost dobonH de 0 boafa necrutatoare". poveste1?te doamna. "eu am inceput sa aud vocea lui care imi vorbea. Credeam ca a fost doar durerea mea cea care m-a facut sa aud pe cineva care nu mal era. iar Armada pentru a ma convingeimi spus~ ca-mi va trimite personalitati. pentru ca astfelsa inteleg ca nu era' daar 0 halucinatie a mea., ~i a1?a a fost - au venit mari poeti italieni pentri a-mi dicta poeziile lor. au-yenit preoti pentru a~mi inspira scrieri teologice. Doar eu nu eram la inaItime pentn.i a scrie asemenea lucr-urL Nu eram nici prea religioasa. niCinuaprofundasem credinta mea, Acele scneri. mai ales cele teologice,care fusesera examinate de preoti 1?1 experti care Ie-au gasit ca fiind de un inalt de nivel1?iin linie cu traditia preotilor. m-au convins ca nu a fost vorba'de fabulatie. ci de ceva care venea din "afara". ..., De atunci am seris mereu; pe hmga pO,eti1?i reoti. p vine fiul meu. vin defuncti care. in genere sunt recunoscuti de catre altii. vin ingerii pazitori. mai ales cel allui Arniado. care mi-a spus ca-l cheama Astralio 1?ia1 meu. care se cheama Clarus. Am primit scrieri care pareau a fi'inspirate de catre Fecioara Maria 1?i e Tisus.,Am (ost mereu insotWi d de pre9ti dar mai ales de catre Pc1rintele Roschini care nu
,

"Dumneavoastra sunteti cu adevarat convinsa de existenta lor?" "A trebuit sa ma conving, am avut atatea dovezi. . am fost atilt de ajutata de eichiar ~i in lucrurfle mid de fiecare zi. Ei au nevoie doar de credinta noastra 1?ide,
" ,

:" '
,

,
''
'
1

"

increderea

in ei."

'

.. ,il ~,:'1 Iii'!,! ,;'~'1 ,:u. 1 :,h ,11I ' ',,;:!t ~t 1' :;!il
[

:
1

, "Cum se poate comunica cu ingeriiT "Fiecare din noi are up Inger. iar pentru a cOfl1.unica cu el este necesar doar sa ne gandim la eL,sa-l rugati. sai vorbit,i. El este mereu in. contact cu noi !?i cu, gandul,. nostru'care-l cheama. daca il gandim, el vine !?iraspunde. Daca insa nu ne gandim la el !?inu ne pryocupam niciodata

, i\~ U 'd,: J' "'~! ,

L~~ \

j'~ ~
;f~,~~!J \"WII

de existenta lui, contactul este mai dificil.

"

, a gasit acest fapt contrastarit cu invataturilebisericii. Asfel

am mers'inainte senina si cu constiinta linistita." . .'." ,
.~

. "Observati ca pe ceva particular mesajele va a1?teptati sa aveti un contact cuac~1?tia?" "Eu nu ma gandeam ca ingerii ar putea eram sigura de existenta lor. Insa prin aceste care Ie-aiD. captat am, inteles ca ingerii exista,

ingerilor. vorbi. nu mesaje pe pentru ca"

, ,

si invierea Sa." . . '''Ce spun ingerii in mesajeie lor?" "Imi v()rbesc de Paradis, pe. care ei il -numesc' armonie. imi explica ce se petrece dupa ce parasim Pamantul 1?icum if putem intaIni. spun ca acolo tinipul nu exista, canu este nici inainte nici apoi. ci este un etetn. Repeta deseori ca loti au un inger, chiar 1?i ei 'care par rai." c "Cumse explica faptul ca unii sunt rc1i,~hiar daca c
,

Ingerul are nevoie de 0, legatura. care 0 poate constitui doar,gandul nostru. Odata toti credeauin ingeru~ pazitor. astaz) ma tern ca nici chiar persoanele religioase nu mai credo Insa toata Evanghelia este plina de povestiri cu ingeri, de la anuntarea na1?terii lui Iisus, pana la moartea '

au alaturi un inger?"
"

'

"

"Ingerul if da sfa1uri bune, dar noi avem langa noi

'

lucrurile pe care Ie spuneau Ie puteau spune doar ei!"

'~Cl!-mputeti capta mesajele Jor?" "In general aud voci. dar cu ingefii lucrurile decurg diferit. Eiimi inspira anumite~ idei. ca 1?icum ar fi unde. Nu sunt cuvihte. sunt vibratii. .Ingerii sunt spidte pur~ 1?i
,

in gyneral nu vorbesc, 0 fac doar in ocazii speciale. De

~'..exemplu Arhang~elul Gab,riel, care era ingerul pazitor al ';Fe<;ioarei Maria, i~~.aparut ca d persoana 1?i -a vorbit ihtr-o i ;~)nai1iera alidibila. In general este insa vorba de un COIl"

!?i un demon de. care suntem mer-eu tentati. Sunt persoane mai sensibile la solicitarile ingerului. iar altele mai . sensibile la solicitarile demonului. Depinde de multe ,lucruri. de temperament. de circum,

tiaCttelepatic."
; ;.:... ......

'

stante. na!?tem.

de' CUm 'ne Insa rlbi nu-i.

"

180

ingeril fiinte de lumina

~!ll "J~

Paola Oiovetti

181
..:(

putemjudeca.pe cei r~. nici xpacar pe cel mai rau dintre cei mai rill, chiar daca ni se pare di avem acest ~drept. Trebuiesa ne amintim mereu parabola talantilor. Ingerii

ne respecta mtru totul libertatea. nu actioneaza direct aS1,lpranoastra. se limiteaza sa n'e inspire. sa ne sugereze ganduri bune. Depinde de noi daca Ie yom urma." . "Ingerii vorbesc de diavol?" "Cateoda~a, dar nu multo prefera sa vorbeasea de realitatea adevarata. de cea pe care 0 denumesc armonia." "In baza a eeea ce au spusingerii.. ~n lumea de ."dinColoomul ramane ca pe Pam ant?"
_ . .

"Bineinfeles.

i$i conserva

propiriile

earacteristici.

fundamentale. altfel cum I-am putea recunoa1?te? Trebuie

sa-i regasim pe dragii n01?m a1?acum i-am Iasat. ce paradis ar fi cel in care nti i-am putea recunoa1?te?" "Exista ierarhii angelic<;?" "Da. a1?acum Ie descrie Scriptura, au fost create de catre D'!mriezeu atynci cand a creat ingerii, inaintea

"0 proba care insa poate parea foarte nedreapta.ex-r ista atatea diferente intre viata unei persoane 1?iaceea a unei alteia!" "Nu, nu este nedreapta. ingerii mi-au spus ea. inainte de a veni pe lume avem pentru un moment viziuriea a ceea ce va putea fi viata noastra 1?i utem face 0 ciIegere. p Suntem noi cei care,-- legem, nu este nedreptatea lui a Dumnezeu de a face sa se nasca un 0!TIbolnav 1?iunul sanatos! Noi suntem ca 1?i ehilele. pre-existam in gandu~ c eterh allui Dumnezeu. Cfuld ne na1?tem,Dumnezeu anima aceasta celula, 0 aprinde. iar in acel moment vedein 1?i alegem cantitatea de' probecu care trebuie sa ne confruntam. Apoi uitam complet 1?ine trrom viata fara a '
pastra nici 0 amintire a acelei alegeri. Celula este opacte

d!

il: .~ ~~ ~ 11 'f

integrala din noi,cea: care nu a suferit pacatul originar

I'

om.ului.Ingerii sUnt mereu mtilfumiti pentruca sunt deja \ in Paradis. ei deja au mcut alegerea 1?i u obtinut ca premiu \ ~
permisiunea de a ramane in Paradis. In Paradis. se spune, . ca nu se obose1?teniciodata: ca nu exista timp, ca nu ex-

ista tristefe. Se spune ca nu exista cuvinte adec~te pentru

a descIie maretia 1?isplendoarea Paradisului. Noi aici pe
.

pentru ca a fost creata inainte de Adam 1?iEva. Aceasta ' celula va fi apoi cea care va constitui corpul nostru glorios. asemanator . corj:mlui nostru fizic. dar mai bun, tanar 1?i sanatos-ca 1?icorpullui Hristos 1?i 1 Mariei care nu aveau a un pacat origimir. Alegerea ,autonoma a unui anuniit tip de probe depinde de curajul celulei." . "Insa marile spirite, gentile; persoanele exceptionale.

par diferite. mai pregatite. se poate spune ca au in spate

.1 experiepteIe Ior'anterioare." '. .

Pamant nici . macar nu reu1?im sa irlfelegem ce este .eternitatea.cu siguranfa nu este ceva temporal cum ni sar putea parea. este tin mod de a exista permenent. Trebuie sa avem incredere in ceea ce yom gasi cand yom fi inlumea de dincolo." "Ingerii au explicat de ce omid trebuie sa trillasca 0 viata pe Pamant?" . .
"Pentnf ea este 0 proba. Cum am putea aprecia fericirea din ceruri daca nu am cunoaste di-f;cultatile .vietH - terestre? Chiar1?i pacatullui Adam 1?iEve... care a dus ia alungarea omului din Rai, a.fost pana la urma spre binele nostru pentru ca daca am fi ramas mereu in paradisul terestru nu am fi avut posibilitatea de a infelege dimensiunea celesta care ne a1?teapta dupa moarte. Viata pePamant este 0 proba definitiva ~i iteversibila."

_ "Sunt fiinte ca 1?inoi. doar ca sunt mai !nteligente. IIi Paradis fericirea este aceea1?i pentru toata lumea, este ca1?i cum ar fi fost un numar de pahare'1?i un numar de stic1e-fiecare este umplut in functie de propria capaci:' . tate. asta este tot. "0 . . . "In eealalta dimensiune sunt posibile progresele?" .

i .;
I ".

"Da, in Purgatonu, unde nu exista pedepse; dar acolo se afla la 0 mare distanta de Dumnezeu. Purificandune 1?iev~luand ajungem sa .avem viziunea completa a TataIui. Insa ingerul ramane alaturi de noi in .Purgatoriu. Sarcina sa este de a ne ajuta sa atingem Q conditie mai
inalta.
,f
.

i Ii

:' i~

~r; . li!!'~'

' ' .1i1ml ' .il "I . ;' i!

'
.

'

.... Ij~~~ ..'I

.

"11:11

il t

.jiJ1;;;1tI

"Figurile de lumina pe care anumite persoane, care au fost pe pragul mortii 1?i poi s-au reintors la viata, afIrriIa a ca Ie-au vazut alaturi, sunt intr-c:devar ihgeri?"

182

jngeri!,n.~nte de JuminEl

PaoJa Qiovetti
salvaL "

183

zurieste chiar Iisus."

"Ce spuneti de,a~a-zisele "salvari angelice"? Anumite persoane ,sunt convinse ca au fost salvate de ingeri?',' "Cunosc chiar eu cazuri de acest tip. in. anumite' cazuri saivarea este infaptuita deingerul. pazitor, in rote cazuri sunt tineri care au parasit de cunlnd Pamantul. Flul meu Armado, de exem-plu, mi-a e~plicat ca

"Desigur. Sunt ingerii pazitori-~i in unele ca-

disparuse. Urma cal~a care, i-a fost indicata.~Cagtfel s-a.

,

"Doamna de ce credeti ea ati avut daml acestor contacteT

'. '

"Domnulse serveste.de multe coo,dar doar eI stie ,de ceoDupa parerea mea nu sunt. qIerite speciale,noi 'cei : '
care avem aceste contacte suntem ca ~i ceilalti, poate doar "strategIc" suntem mai apti' pentru acest scop. Eu am acceptat aceste fapte dupa multe ezitari ~i sotul meu de
.

asemenea. Astazi suntem fericiti, dar numele nostru nu tr~bui~sa fiementionat, nu este 'necesar, ceea ce conteaza
estedoar mesajul."
,'''Cum de exista astazi atatea mesaje, atatea

'

persoane cu capacitati paranormale?" "Pentru ca astazi este foarte necesar acest lucru,

biserica ,are carente ~i atunci Dumnezeu se serve~te de

toti pentru ca sa creasca. increderea. Apoi probabil ca ctnumite lucruri spuse ~i scrise de catre laici imi face impresiaca au un impact mai mare, noi de faptnu avem pregatirea de a scrle anumite lucruri in maniera autonoma! Cred ca Dumnezeu alege persoane mai putin credincioase,. care nutraiesc mereu cu rozariul ill mana, persoane de la care nimeni nu arfia~teptat un lucru de acest fel. pentru

el insote~te anumite . _, -, persoane, ca are anumitemisitmi, de exemplu, sa'ajute

,

caanumite actiuni gre~ite, ca sinuciderea, ~a fie evitate. I Este posibil de asemenea ca pentru un moment sa fie, vazuti, iar cine i-a vazut i-a descris intotdeal,lna ca fUnd persoane tinere. Povestirea unui episod care mi-a fost prezentat de catre parintele Roschini, preot pe care il
.

ca astfel efectul este mai mare, convinge mai mult."

dumneavoastra?". , "Bineinteles, . dupa moartea lui Armado

"Acest daral scrierii, contactul cu ingerii, vaajutat sa depa~iti durerea produsa de moartea fiului
ace5t dar ID-

cunosc de multi ani. El mi-a povestit cum, cu cativa ani

1n ur,:na, un preot care era prieten cu el,misionar in Amazonia, s-a pierdut in padure. In acel moment a inceput sa se roage invocand ajutorul divin, dar dintr-o data a auzit 0 voce. A inaltat capul ~i a vazut un baiat care i-a spus in italiana: "Parinte, dumneavoastra v-ati pierdut. Urmati aceasta directie.,.," si i-a indicat un anumit intinerariu. Preotul a ramas foarte. mirat ea gasise un italian in padurea amazonica, insa a privitin directia indicata urmarind sa-si aminteasca bine instructiunile. Cand intoarse d~n nou privirea catre baiat, acesta

a ajutat mult pc mine, dar ~i pe'sotul meu. El insa ne-a explicat ca datoria sa'era sa ramana pupn timp pe Pamant. Astfel a~teptam eu incredere sa-l regasim in cer!"

~~
Panntele Eugenio Ferrarotti este un preot de 0 mare omenie ~i'de 0 mare experienta. K devenit preot de mai bine de 50 de. ani ~i traie$te in Congregatia preotilof din San, Filippo Neri. A fost staret la manastirea San Filippo din Genova. De mult timp se intereseaza de fenomene

184.

-~-----...-

ingerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

'

185

_paranonnal~ din dragoste pentru aproapele sau, cu scopul de a-I intelege, de a-I consola ~i pe cat posibi}.de a-I ghida ~i pe aceste celi, care pot fi Iiscante daca sunt abordate tara prudenta 1?i ara echilibru. Panntele Eugenio este de t multi ani exorcist autorizat1d~ cardinalul Siri 1?in prezent i de noul arhiepiscop de. Genova monseniorul CanestIi. "Pannte Ferrarot~, existenta ingerului pazitor este o invatatura oficiala a BiseIicii?" '''Desigur, este un element-de incredere. In ScIiptuIi sunt'aproximati~ 300 de citate despre ingeri, iar Iisus. insU1?ivorbe~te despre acest lucru. Deci tacerea care s-a a~temut asupra acestei prezente angelice este de fapt 0 diminuare a cuvantului Domnului, doIinta de a-I cenzura I?ia Ie da interpretan nu prea exacte. Devotiunea fata de ingerul pazitor trebuie sa unneze dupa adorarea Sfintei
Treimi,

este un dar minunat allui Dumnezeu. Sufletul nostru este simultan foarte mare 1?idar foarte fragH pentru a fi lasat singur in aceasta lume. Traversarea ei este atat de delicata, iar mijloacele noastre sUnt foarte p~tinsigure, incat bunatatea divina s-a ingIijit ca sa ne conduca, de la na1?tere la moarte; cu un Inger care sa ramana mereu alatuIi de noi, din momentul in care sufletul nostru a -ie~it . din mfunile creato'are ale Tiltalui 'Ceresc .I?ana dupa moartea corp9rala. Liturghia funebra ne-o aminte~te, in binecuvantarea monnantului se adreseaza rugamintea lui Dumnezeu de a incredinta fIinta ingerulul sau pazitorl Da, exista ingeIi in jurul nostru, ei rie ilumiheaza, ne insotesc, ne guvenieaza ~i ne apara in caIatoIia noastra de . intoarcere leiTataI Ceresc." .
,

a lui

Iisus 1?ia Fecioarei

Maria.. Ingerulpazitor

cai na}:ava~i, iar Sfantul ca sa 0 evite ar fi trebuit sa cada in groapa dar a fost Iidicat, in sus de par ~i in acestmod a. fost salvato Este un tablou aici in biseIica care aminteste de acest episoQ. Trebuie sa ne gandim la ingerul no~tIu, sa:-l invocam ~i sa.J rugam sa ne ajute in oIice situatie.de o dificultate speciala. Eu.fac acest.Iucru deseori; mai al~s cand sunt probleme complexe 1?iincurcate, ma rbg la ingerul meu sa mearga la' ingeriiacelor persoane ~i sa aranjeze lucrurile! Acest mod de a action a functioneaza! .Aceasta nu este insa ideea mea, este 0 invatcltura pe care am priIpit-o de la Papa Pius al Xl-lea, care odata i-a spus Monseniorului Roncalli, viitorul Papa loan al XXlll-'lea, ca atunci cand trebuia sa intalneasca anumite persoane facea apella ingerul sau pazitor, iar lucrurile se desfal?urau bine. Eu sfatuiesc pe toata lumea..-sa incerce! Trebuie sa ne gandim Ja ingerul nQstru pazitor, sa-l invocam, trebuie implicat in actiuni, tinut ocupat, pentru ca ~l se reveleaz~ cui il invoca. Anumiti sfinUil simteau alaturi, sau chiar il vedeau alatuIi ca wi tanar frumos, chiar ~i tara aIipi,sau

Ii simte~u prezenta."

"Ingerii se manifesta mereu sub forma masculina?" "De cele mai multe oIi da, chiar ScIiptura Ii prezinta a~a. Sunt ~oane, miliarde de ingeri, nu exista doar ingerul pclzitor..Exista inge111l ilei, ingerul natiunii, ingerul z parohiei, ingerul comurutatii, ingeIi care au insarcinarl speciale, de exemplu de a-I ajuta pe preot sa avanseze cu bine in activitatea sa. Ingerii sunt miIiade 1?imiIiade ~i
,

'.

"Cumse poate stabili un contact cu ingerul pazitor?" "Inainte de toate gandindu-ne la el, daca nu 0 facem,
,

el este aproape cu mfunile legate. Insa ne acorda oricum asistenta ~i protectie ~i cine ~tie de cate ori ne-a salvat de la pericole spirituale '1?i corporale. San Filippo Neri, de exemplu, se gasea intt..o zi la Roma pe 0 straduta foarte stramta, alaturi 'era 0 groapa foarte adanca cu apa murdara. La un moment dat a trecut 0 calea~ca cu patru

constituie 0 punte intre noi oamenii ~i Dumnezeu. Sfantul Toma D'Aquino in Summa Theologica spune ca in spatiul dintre oameni 1?i umnezeu (el vorbe~te de un interspatiu) D sunt ingeIii care ghideaza oamenii; 1?iaspeciele corporale sunt guvemate de ei-sa.natatea, 'armonia fizica, putin din toate. " "Cu totii trebuie sa ne gandim la ingeIii pazitori, dar le putem da chiar sarcini?" "Da 1?itrebuie sa manifestam mult respectfata de prezenta lor-acest lucru tr~buie sa-l invatam de mici, fiind 0 pedagogie importanta pentru copilaiie. Daca un copil este bun, dobinde~te 0 mare delicatete a con1?tiintei lI

186

ingerii flinte de lumina

' ,

Paola Qiovetti
, '

187

care se va transforma intr-adevar in sfantul respect fata de cuvantuILui." "Parinte Ferrarotti, 'dumneavoastra avetio experienta personala cu ingerul'pazitor, donp sa ne vorbip despre aceasta?" "Este un lucru miminat care a venit, de la sine. Eu ma ocupam de ani de zile de parapsihologie ~i chiar un medium veriezuelean,. pe care il intaInisem cu ani in urma intr.,omanastire aici la Genova, mi-a spus ca in 6luni voi practica scrierea a\ltomata. La oasemenea posibilitate nu m-am gandit niciodata, insa dupa intaIriirea cu ace,l mediu am incercat dar nu am reu~it. Dupa aproxim:ativ 6 luni am reluat ~i mana a inceput sa mi se mil?te cu 0 mare viteza, scriam cu caligrafia mea, dar putin alterata."
__~ ,

"Suntep sigur ca este ingerul dumneavoastra? ati avut dubii?"

Nu
'

'

"AID avut multe dubii. Apoi am avut 0 experienta

care mi le-a disipat. Cu ani in urma am avut ocazia de a

p~cipa la 0 ~edinta a mediumului florentin Roberto s.etti~ H-cunoscusem aproape intamplator cu catva timp inainte ~i ~tiam cain transa produce~ materializclride obieete, in general prepoase, care lineori erau donate celor prezenti. Materializfui1eseproduceau in mc1inile sale; care in acele 'momente se luminau de 0 lumina albastrUie care permitea ca intreg prbcesul sa fie urmarit. Plecasem la Florenta cu un prieten ~i ma gandeam ca nu voi putea sa asist la

~edirita in mod direct, pentrU ca numaml de part~cipanp

I

Ceresc I?i-miinduc 0 stare de vid mental. Cand mintea se gole~te de ganduri personale exterioare, mana incepe sa alerge. Surpriza mea a fost cand in final semnatura era aceasta- "Sunt ingerul tau pazitor". Eu la inger chiar nu ma gandisem. De atunci'a fost mereu a~a de'fiecare data cand scriu apare semnatura ingetului." "SCrieti des?"
,

"Cum are loc aceasta scriere automata?" "Inainte imi fac semnul ctucii, ma rog la Tataf
'

la ~e<!inta t?ra de acum complet, ci 0 voi ~rmari din alta sala. InsaRoberto cand 1TI-avazut m-a poftit inauntru. La jumatatea I?edintei cand fenomenul de materializare incepuse deja, m-am auzit chematpe nurne (nimeni din sala nll' ~tia ,

ca ma numesc Eugenio), m-am jnqreptat catre medium~i, el a lasat sa-mi cada intre mc1ini0 mica masa cilindrica de o substanta incandescenta ~i luminoasa, sugerandu-mi

"

sa inchld mc1inile sa nu Ie mai deschid pana la'sfful?itul ~i

~edintei. L-am' ascultat. Din cand in cand trageam cu bchiulla ceea ce se petrece in interior'~i vedeam ca aceasta' substanta luminescenta i~i schimba ~u1oarea iar corpul, respesctiv incepea sa prinda forma. Inauntrul meu ma gandeam ca am fost foarte norocos, credeam ca nu voi participa la,~edinta insa Roberto m-a'chemat I?iin plus' mi'-a dat un obiect care se materializa intre mc1i-nilemele! Ma intrebam daca era un crucifix sau chipul Fecioarei Maria... 'La sffusitul sedintei am deschis mc1inilesi am vazut un ingera~ de argirit'smaltuit! Eu eraril departe de) aceasta idee, nu ma gandisem la un inger! Aceasta a fost pentru mine 0 coirllrmare a scrierii mele automate, iai

"Nu, scriu rar, cand simt dorinta de a face aceasta, sau cand am nevoie de lamuriri, sau cand doresc sa aflu daca m-am comportat bine in' anumite situapi, sau cum pot sa procedezpentru a ajuta pe cineva. Mai mult dedit orice acest contact est~ pentru mine 0 mare incvrajare. Ca urmare am 0 stare de

acest episod- m-a facut sa inteleg aspectul pozitiv al

anumitor I?edintespiritiste, in care se prezinta daar entitap
de lumina'."
,

'

pace interioara, pe care

o atribui unei gratil a lui Iisus sau a ingerului..,"

"Imi imaginez, ca de atunci devotiunea dumneavoastra fata de ~gerul pazitor a crescut ..." "Devopunea ~i gandul meu se indreapta constant

188

ingerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti

189

catre ingerul p~itor I?ial? dori ca toti sa creada- in acest personaj invizibil dar real. Nu am urmarit sa-i cer sa-l 'vad, dar sunt convins ca esteaproape de mine. Ma gandesc deseori la aceste cuvinte. frumoase din Sfanta Scriptura: "lata, ,eu trimit un -Inger in fata ta, pentru a te mdruma pe parcursul drumului I?i pentru a te cond~ce la locul pe care ti I-am pregatit. Respecta-i prezenta I?i asculta...i vocea." (Exodul 23,20)
",

anumite momente in indrumarea oamenilor care mi se adreseaza provine de la el, de la ingerul meu. Eu, insa, nu vreau ca sa ma substituie, vreau sa-mi. conserv presonalitatea I?iindividualitatea. ingerul nu intervine in_ rest in libertatea persoanei, ajllta dar respecta libertatea
,

'Hi.

"Dumneavoastra cum vi-I i!TIaginati?" "Mi-l imaginez incohjurat de lumina, investit cu frumusete divina.' Da, este lumina care poate oferi 0 reprezentare a spiritului angelic. Deseori ingerul meu $e _' semneaza astfel-"Te invalui in lumina mea care este lumina divina.'.." irigerii nu au un invelil? corpo~al, dar au ochi care vad)_ urechi care aud, mc1iJ1.icare ating, inimi care iubesc. Eu nu-"lvad, dar el ma vede pe mine I?iac~asta imi este de ajuns. Cunoal?terea perfecta a viitorului I?i a intimitatilor inimii umane este doar prerogativa lui Dumnezeu insul?L Dar I?iingerul ctinoal?te viitorul pentru caacesta i-a fost re\l'el~t poo intuitie imediata de catre spiritullui Dumnezeu. In rest, poo pura deductie acuta I?ifoarte fina, el cunoa~te secretele inimilor:' ((Celmai dificil

are 0 misiunede pace" de penjtenta I?ide rugaciune. De pace in sensul ca ,elibereaza I?i impiedica phturbarile extedocire, dar mai ales cele ale sufletul,ui. De penitenta, in sepsul ca ne face sa auzim vocea con~tiintei, dar este I?i un dar care viDede la ingerul pazitor. De rugaciune, pentru ca el se roaga pentru noi deoarece dorinta lui este de a ne salva. AI? d~ri sa indic I?i 0 aIta sarcina importanta a ingerului pazitor, aceea de a-I indeparta pe diavol. De fapt, ingerul va fi langa noiin momentul mortii, pentru a invinge ultimele sale insinuari (ale necuratului}. Si va fi si Arhanghelul Mihail, care are ca sarcj.na specifica'de a asi-sta munbunzii. in exorcizart demonul a spus deseori MiI-au rapit in ultimul moment!. Cine altcineva decat ingerii putea sa faea acest lucru...?"

persoanei. Dupa c~!ll spunSfmtii Parinti; ingerul pazitor

,I~: i 'i~H

peritru noi este de a cunoal?te intelepciunea; care doar ea

cunoaste limitele tuturor hicrurilor-Masu.ra!; astfel mia spus. ~i acest sens al masurii ingerii ii poseda I?i ne invata pe noi prip exeniplul unei bunatati plina de r '_ solicitudine I?i staruinta."

'

"Ce scrierii?" -intermediul lucruri va comunica

ingerul

pazitorprin

"in m9-joritate lucruri personale. Din aceasta cauza, cand am astfel de comunicari scrise prefer, sa fiu singur. Sunt foarte multumit de aceasta posibilitate de contact eu ingerul, dar nu exagerez, profit rar de aeest dar." "Contactul cuingerul are loc mereu poo inteITIlediul sCrisului?" "Nu. Cand nu am timp sa scriu, sau nu simt sao fac I?itotul?i am nevoie de 'un sfat, ma concentrez I?isimt ininteriorul meu un raspuns care ma ghideaza. Atunci ma simt mai sigur. Ptobabil, siguranta pe care 0 am in
,

Iii

....

Paola Qiovetti

191

Iii ill

trei prieteni ai mei,pe care eu i-am urmatpana in ziua in care a inceput aceasta init1ere. ~1 chiar pentru aceasta'
am fost ale1?l-pentru a demonstra cum invatatura divina poate transforma viata unor persoane banale ca 1?1 noi.': Un alt element important este aspeetul religios: "Din 'acest. punet al vietti", scrie Gitta, "tot! era1;IlaS~P1eni 'unor pagipi nescrise". De fapt nimeni dih cei patru nu era un pradicant al vreunei religti 1?inici nu a devenit dupa intalnirea cu
. ingerii.
.

xv
o

(],, .'. lJ

~
,

'.

oa

0 intalnire de acest gen nu implinea sperantele

' , -.

sau 'in a1?teptarile nimanui.

ceasta carte este rezumatul unei serii de evenimente care s-au defa$urat in Ungaria in perioada 1943 1?i 1944. Nu este un jurnal, nici literaturel, nici fantezie. Cititorul va trebui sa 0 ia ipso facto. Sau sa nu-i acorde'imporlaI?-ta." . . "Dialoguri cu ingerul', un text. extraordinar din multe puncte de vedere, scris in original in limba maghiara, dupa care au aparut 1?ieditii in diferite alte limbi.Dialogun cu ingerul apartine Gitta-ei Mallasz, 0 unguroaica, care afmna despre ea-"Eu nu suht autoarea Dialogurilor, eu sunt doar scribul aC<7stor Dialoguri." .

I
,

cunoscuserala 16 ani, in 1923, pe bancile 1?coliide arta , 'din Budapesta. Gitta, provenind dintr-o .familie rigida de militari de cariera a fost cucerita de caracterul deschis, expansiv '1?iafectuos al Hannei, astfel cele doua fete au devenit prietene. Trei ani dupa aceea, la sfa.r1?itul 1?colii,' drumurile lor s.:.au despartit-Hanna 1?i-a continuat studtile in Monaco, Gitta s-a dedicat sportului, devenind
....

Cei ~ei prieteni ai Gittei sunt Hanna, sotu1 sau Joseph 1?iprietena comuna Lili. Gitta 1?iHanna se

."

I!i

OW'I

Aceste cuvinte elocvente constituie

prefata cartii

__4 I
..~n".

~. ~..

"

. ..

'.

.."

..

'

1
\\ '.1

.' "'\. ~. ,"

'...

., ,1\ ,I.

" S:<~~
.~
.

.'.\' .

~
"

j\ .A&:mA~4'O. .
.

. .
.
...

it

.'

,~

'[

1..

ili'I
!

I'

I' .

Gitta, care a murit in 1992, a reu1?it sa prezinte, dUP!3- ecenii, experienta trait a alaturi de altt -irei prieteni d in Ungaria in perioada anilor teribUi cand Europa era in plin razboi, iar. antisemitismul provoca milioane de morti. Gitta era catolica, dar cei trei prieteni care, au trait alaturi de ea experienta extraordina:raa intalnirii Cllingerii erau evrei. Doar Gitta a supravietuit razboiului, dupa ce
a incercat in mod curajos d.ar inutil sa-:;;i salveze prietenii 1?idoar ~cea extraordinara noaptea pastrata in suflet ani de zile ar putea fi niartora intalnirii ei cu Mae:;;trii interiori. Pentru a intel~ge evenimentele, .este oportun sa povestim :;;ievenimentele anterioare. Gitta scrie: "A:;;dori sa insist asupra caracterului cu totul normal al vietti celor
.

'ii .I,
:!~!; 'U' .j

('

~'

192

ingerii, fiinte de lurqina

Paola Oiovetti

193

campioana la inot 1?itrclind intr-o atmosfera sportiva. Acolo a cunoscut-o pe Lili, care practica terapiile fizice 1?iera foarte iubita de catre elevii sai pentrucaldura 1?i sentimentele profunde pe care reu1?ea sa le'transmita. Hanna intre timp se casatorise Cll Joseph, un prieten din copilarie, un barbat cfllm, bland, care desena mobilier,

1?i entru a ajunge la acestatS-a decis ca fiecare sa-1?is~rie p

propriile probleme. personale. " A fost testul Gittei, judecat de ea insa1?i, ca mnd banal !?i superficial. Hanna a ramas deziluzionata de' lucrurile pe care Ie scrisese prietena ei !?i nu i-a ascuns acest lucru, in timp ce discutau se petrecuse ceva Cetre erq cu muIt ~incolo de intelegerea sa. ~-a simtit inadata de.o tensiune imensa, de 0 indignare in care nu se putea recunoa!?te. "Apoi, pe deplin con!?tienta'!-, poveste!?te Gitta, "are' 0 viziune-o forta'necunoscuta Ii'smulge foaia.din mana, 0 face bucati. oarundi pe podea in semn de dezprobare in fata descrierii pe care 0 facusem 1?icare era cu muIt sub capacitatile mele. Hanna voia sa spuna ceva, dar s-a oprit cu senzatia ca nu este ea cea care vorbe!?te. A avut doar timpul sa ma avertizeze-Atentie, nu sunt eu cea care vorbe!?te! !?i apoi aud acestecuvinte-Trebuie sa te dezveti, de a mai pune intrebclri inutile! Atentie! Curand se va tine seama de acest lucru! Gitta a recunoscut vocea Ha.riI1ei, dar este mai muIt <!~cat sigura ca nu a fost ea cea cCl!e a vorbit -cel care a vorbit s-a servit de vocea ei ca de un instrument constient.

ceea ce astazi numim designer.

Obosita de activitatea sportiva, Gitta intr-o zi a reluat contactul cu Hanna, cu ~utorul sau a reluat desenut s-a apropiat din nou de arta 1?i cu t~mpul, imprel..lnacu Han'na 1?icu sbtul acesteia, au 'creat un atelier de grafica 1?idecoratie care avea mult succes. Sufletul, micului grup era in mod evident Hanna. "Avea 0 capacitate extraordinara de concentrare, era in stare sa judece' dintr-o privire esentialul unui proiect, atlt pe pIal} ideatic

cat 1?ipe cel al realizani. Avea capacitatea

de 'a rezplva

mult umor:" . Se apropiati insa timpuri dificile. in 1934-1935 in

,

problemele cele mai div;erse gratie unui ameste,cminunat de bun simt, intuitie psihologica 1?imai presus de toate
,

Ungaria izbucnise deja antisemitismul1?i Gitta, singura care nu era evreica din grup, binecunoscuta pentru succesele sale sportive 1?i.datorita familiei din care provenea, a reu1?it sa obtina pentru ea 1?i,pentru prietenii sill ordine statale importante pentru publicitclt'e, ,decoratii de centre turistice, etc. Acest succes profesoinal, nu a impiedicat-o insa sa' fie con1?tienta ca se afla sub' amenintarea unui abis care cre1?tea din zi ill zi., Cu timpul, con1?tiinta ca traiau intr-o societate care se indrepta spre d!strugere i-a facutpe Hanna 1?ipe Joseph sa inchirieze 0 casuta la BJ-ldalipet, ~n .sat in apropierea Budapestei, pentru a trill 0 viata nOUa, mai putin Vizibila. Gitta a mers' sa locuiasca impreuna cu ei, iar de comun acord munea a fost redusa la minimul indispensabil pentn,I a putea trill. Lili Ii vizita in week-end. Citeau impreuna marile'texte religioase ale umanitatii (Biblia, Bhagavad-Gita, Lao-Tse), continu~d sa nu practice nici 0 religie. Se plimbau prin paduri, evitand 0 lume care era dominata de minciuna, brutalitate 1?iviolenta, cautand sensul existentei 'proprii
..

Gitta a avut impresia ca-l cunoa!?te pe cel care i-aadresat

aceste cuvinte sever~, deci netiirid cu totul surprinsa ~ avut in special sentimentul..ca ceva natural, care irebuia sa se petreaca ip sfar1?it se realiza. Era invadata de 0 lumina putemica beatifica, chiar daca nu existau motive precise de bucurie. in acela!?i timp a reali1rclt ca scrisese lucruri. nesincere !?i se rU1?ina de acestea, Hanna simteca "acel care vorbe!?te" prin intermediul ei nu mai este indignat. EI pedepse!?te !?iin acela!?i timp iarta. . . Apoi-"Trebuie sa te transformi radical." ~i ca.nd Gitta a intrebat ce inseamna acest lucru; raspuns~l a fost-Putina independenta, prea multa

'

materie. Intr--un sol I'!epregatit nu se seamana grau..

Alte sfaturi, alte avertismente !?i aP9i cel care a vorbit g-a indepartat. ' , Hanna a spus in contirlUare: ((in ,timpul acestei intalniri con!?tiinta mea era dilatata. Vedeam camera, te ......

vedeam pe tine 1?itot ceeace ie1?eadin mine tu 0 precizie .

,~ ""::-----.-

194

irigerij,(iinte de lumina

Faola Qiovetti

195

. favorita

surprinzatoare. bar in aC6Ja~i tinip erampe deplincdnstienta de vizitatoruJ nostru", ale carui"emotii" erau de 0 natura diferita de ale noastre, chiar daca acum pot folosi termeni aproximativi de indignare, iubire, tinerete. Era dificil sa gasesc cuvintele potrivite pentru a .traduce ceea ce mi se spunea, vedeam cuvintele fomandu-se in mine cu surprindere ~i uimire. . Tjmp de 17 luni, pana la deportarea celor trei prieteni evrei, intalnirile au cont.ir\uat in fiecare vineri catre pranz-o lunga initiere care i-a purificat1?i i-a rafinat' pe cei patru prieteni, 'i-a facut capabili sa-1?iinfrunte destinul cu a anumita senir1atate 1?icu un mare curaj. "Cel care v6rbea" revelandu-se a fi Maestro, era ingerul pazitor al Gittei. In acea perioada starea de spirit .a Gittei era de frica 1?ide depresie-"Tu e1?ticea care ajuta. iar celei care ajuta nu poate sa-i fie frica, iti dau a veste bl,.ma-tu e1?ti'
"

ii c1antfu1eau dintii, eta cuprinsa de un frig glacial ~i Gitta a trebuit sa a acopere cu paturi calde. Cand1?i-a revenit, a spus~"A trebuit sa-mi adun toate energiile pentru ca el sa poatasa semene in.tine.un bob de foTta arzatocu:e .
. c.

Vinerea urmatoare' Gitta a curatat si a omatcu

. fusese

flori 'camera,de intalnire: era atat de ferlcita'de intalniiea cu Maestrul sau incat lacrimi.de fericire ii 1?iroiaupe fata. Maestrul le-a anuntat 0 tema mare 1?iminunata. iar raspunzind unei intrebari a Gittei i-a dezvaIuit faptul ca "Noi suntem nuIIiero1?i"1?i explic~l.tca aturici cand spune a numero1?i se refera la Corol Angelic. Dincolo de aceste cUvil/-teGitta a descoperit 0 bogatie de informatii 'intr-o perfecta armonie. "Noi cantam gloria sa." . "Pentrti prima oara in viata mea am simtit ca aceea
0 adoratie adevarata", s-a confesat Gitta, care a

mea."

'

Cu aceste cuvinte ingerul 0 incuraja pe 'Gitta, anuntindu-i misiunea sa. ~i cand ea a intrebat ce trebuia sa faca pentru a deveni a1?acum prevedea el, raspuI)sul a' fast: "Arzil". . ' Energia necesara pentru a pronunta acest cuvant a fost atat de puternic:1incat Hanna era complet sfar1?ita.
.

inceput sa inteleaga adevarata semnificatie a acelui "Arde!". Zi dupa zi Maestrul da sfaturi de viata; "Fii u1?oara!" --""1?i explicat ca ceea ce .trebuie gasit era a fericire a necunoscuta pana atunci, 0 fericire u1?oara, un suras nou "Daca gre~tatea ti se pare prea mare, nu e1?H drumul pe' tau. Daca dimpotriva ti se pare u1?or,atunci e1?ti e drumul p tau. Nu depinde decat de tine. Vei putea gasi un nou suras doar traind-viata cotidiana cu, 0 intensitate. maxima." Ferlcirea va fi ihdicatorul ce trebuie urmat, . acesta va fi

modul in care vei intelege ca drumul pe care mergi este

bun.
" .

Apoi ingerul a continuat "Nu 1?ovai!". 'Oar prin intermediul Hannei nu s-a manifestat doar ingerol Gittei, in curand s-au manifestat 1?i ngerii Hannei, i Lili-ei 1?iallui Joseph, pentru c~ fiecare fiinta umana are jumatatea sa de lumin~, ghidul sau, Maestrul sau. Contactul cu ingerii nu este mereu u1?or- Hanna a simtit ca pentru ei este ,dificil sa coboare in atmosfera noastra~1?i sa ramana aici. Dar cu cat omul "arde" mai mult 1?iube1?te, cu atM mai u1?orii este ingerolui sa coboare i

pana la el.

Lectiile ingerilor s-au succedat. transforinandu-i pe toti cei patru prieteni. "Fiecare dintre pa1?iivo1?tri peste vid devine 0 insula inflorita unde 1?ialtii vor putea pa1?i.

196

ingerii fjinte de Jumimi

PaoJa Qiovetti

197

'Dar pe drum nu purtati nimie veehi eu voil Vidul atrage vidul. Voi trebuie sa plecati tara ve1?mite, o haina noua, pe care nu ati vclzut-o inainte!. va ~teapta... In munca voastra lasati eeea ce' ~ste vechi', cautati,. ceea ee este '
nou, nu va temeti .

ce nu fusese bine inteles, il invitau sa-1?iin~rep~e gandurile catre inalt. "Fiecare gand pe care tu il indrepti catre mine este asemeni uilui fIr foarte subp.re. Subp.re, u~or ca 1?i suflul, dar este 1?ica 0 .contragreutate la miile 1?imille de

~~". ~.....

ea veti ramane tara hain~. Nu puteti imbraea ((haine nob> daca nu va eliberati de ceea.ce este vechi. Este El eel care imbraca crinii campului, daca aveti ineredere va va da 1?i voua 0 haina nou. Ineepeti mimea voastra. .
Ceea ee ridiei in locul altora, nu te poate ingreuna. greu doar eeea ee nu ai reu1?it sa ridici. ,Exista doar un singur paeat: indepartarea de El. El va trimite paeatul pentru ca ochii v01?tri sa se deschida. Exista doar un loc in care gase1?ti bucuria - dincolo Este
. ., .

corzi cu care pamantul te trage in jos." . . Dialoguri cu ingerul sunt peste 400 de pagini de 'insemnclri pline de intelepciune, care ne vorbesc despre: necesitatea de a evolua, de a ne purifica, de a devem .liberi 1?ireponsabili: de a invata sa-i servim pe .ceilalti. Aceasta implica 0 pregatire graduala;. despre aceasta ne vorbesc cei patrU prieteni in paginile lucrarii mai sus mentionate. . . Situatia extema s-a precipitat astfel incat in martie 1944 trup.ele germane au ocupat Ungaria. . . \
.'

. .

"Voi sunteti

descendenti

ai lui Usus;" Ie spunea

'",ingerul-,

de personalitatc::a noastra limitata.

Adevarata

libertate este a servi. Daea serve1?ti, e1?ti

.'.
" .

la fel ca EI1?iatunei e$ti liber.

Soarele nU-1?ipoate vedea propriile raze, dar Luna . Ie reflecta. ~tii ea 1?iSoarek este doar 0 Luna 1?ica de fapt totul refleeta lumina Sa. El se eontempla pe El insu1?i in
'

noL..

. .

-,

..

Moartea n'Q este rea, Va veni 0 viata fata moarta. " .. Raul este binele in manifestat inca.' , Nu te lupta impotriva nu este acelasi Iuoru.
.

raul este datoria neimplinita. de care viata actuala este ca .' deveriire, binele care nu s-a . bolii-:-intar~te-ti sanatatea' .

Nu te lupta cu raul. DezvoIta,binele."'

Zi dupa zi, ingerii raspundeau la intrebarile exprimate 1?ineexprlmate, explicau dincand in cc1nd ceea

amploare persecutia 1?i deportarea evreilor, food mai mare in provincie' decat in capitala~ Hanna 1?iJoseph s-au decis sa/revina in capitala, iar Gitta i-a urma!. Parintii Hannei all fost deportati la mijlocullui1ii iunie. In ciuda situatiei draplatice in care se aflau, cei patru prieteni au urmclrit sa continue l?edintele de comuniune cu ingerii. La Budapesta, evreii erau subiectul unor persecutii din ce in ce mai mari: casele lor erau sechestrate, iar ei erau trimi1?iin lagare de concentrare sau in cel mai bun caz in ghetouri. Hanna 1?i oseph s-augandit sa fuga din J Ungaria, dar ingerii i-al-l sffitUit sa nu 0 faci, sa nu Ie fIe mca, Sa continue sa-i iubeasdi 1?isa.,.i'ajute pe'cei din I jurullor, pentru ca dincolo de moarte este viata etema, este b,,!curia nemarginita 1?iGloria Sa. In luna iulie, Joseph la fel ca toti barbatii evrei care aveau sub 40 de ani a fost deportat~Joseph 1?i-aacceptat soarta, dar asta nu l-~ ajutat sa sufere mai' putin. Hanna era atat de distrusa, incat nu a fost capabila sa-l conduca pana la gara: Gitta a fost cea care I-a insotit, de1?i1?tia' a c aceea va fI ultimullor moment impreuna. Dupa plecarea lui Joseph, Hanna, de1?iprofund tulburata de r~centele evenimente, a gasit totu1?iultime resurse pentru a realiza

In acea perioada

"fIti la posturi!"

~ luat

'.

!d1i,

. ,I I' .1 'I Ii

;~

199

Iii II 'I' ;~!\

198

ingerii, fiinte de lumina

Paola Qiovetti
. '

o noua comuniune cu ingerii. Mesajul primit este urmatorul: "Binecuvantare ~i pace. Se 'apropie ultimul test. Viata exterioara se' precipita spre abisul noptii eterne: yeti trai fericiti in Lumina, ~acolo,in imilturi. Promisiunea se va indeplini..." Gitta era permanent preocupata de a. gasi 0 modalitate de a~ salva celedoua prietene, pe Hanna ~i pe Lili de la deportare sau de la ghetourile in care erau trimise femeile ~i copUi evrei. Ocazia se ive~te atunci cand este solicitata sa participe.la un proiect: pentru a salva .qe ghetou un numar-de persoane, un preot curajos infIinteaza o mica fabrica de croit.orie in care se faceau cama~i ~i t:miforme pentru armata. Initiatlva a fost susttnuta ~i de ceitevapersoane din ministerul aparclrii. Gitta este invitata sa conduca aceasta mica fabrica, in care lucratoni pIimeso -~iadapost. Neavcind nici un fel de experienta iri croitorie. prima data Gitta vrea sa refuze propuilerea. dar geindinduse mai bine realizeaza ca aceasta poate fi 0 posibilitate de a~~isalva prietenele. Accepta cu conditia de a putea angaja ~i doua- cuno~tinte de ale ei. De~i lista cu lucratoare era deja completata, Gitta a reu~it in final sa Ie introduca ~i

. ,:1 I

La sanl1l T8cerii se odihne$te Sunetul. Ea a de venit corp. Ea s-a nascut.

lubirea este prima manifestare.

Corpul nu este altceva decat lubire devenita

materie.

EL este cel care actioneaza. - Sunetul este impulsul. Creatia este proiectia Sa, materie facuta din lubire Divina...

pe Hanna ~i pe Lilipe liste.

1\.stfel.pot sa continue ~edintele de comunicare cu ingerii. In noua situatie, comunfcclrile d,evenind chiar ~i mai frecvente. Gitta scria: "Simteam constant prezenta sa: ingerul parea ca dore~te sa profite de ultimele momente

de lini~te pentru a ne vorbi."

Erau invataturi pline de profunzime, primitetelepatic de Hanna ~i "tradus" sub forma de versuri, versuri care abordau diferite teme spirituale, I1rarund

ingerul Ie invita pe cele trei prietene sa aiba incredere in EI, in iubirea Sa irifinita,- sa fie unite, sa fie pregatite~.. ingerulle-a spus ca "EI".u:~buie tradus inalte limbi prin ceea ce este'in maghiara 0, care nu este 11-ici feminin nici masculin, ci exprima 0 stare 'androginala, pe care am putea-o. traduce prin EI/Ea. 0 reprezinta masculinul si femininul, Tatal si Mama, forta si Intelepciunea: puterea ~i tandretea: Acest lucru a fost subliniat pentru a ne ajuta sa transcendem ideea majori. tatii oamenilor de Dumnezeureprezentat ca prezentamasculina. Dup~ 0 perioada de relativa acalmie evenimentele s-au precipitat: trupele sovietice s-au apropi~t degranitele Ungariei, -iar atacul lor era deja iminent. In decembrie fabrica; care e~a inca sub conducerea unor nazi~ti unguri, a ajuns ordinul ca to ate lucratoarele sa fie deportate. Gitta

rid1

Iii

I!

'lA'I ' {~ I .

de~i~tia ca aproape totul este pierdut , a facut tot posibilul

"

sufletele celor trei pr,ietene:

La inceput a fost Tacerea, Din sanul Tacerii s-a nascut Sunetul, Sunetul $i lubirea. Sunetul este Fiul Domnului.' Domnul este Tacerea.
"
:(.1. 'J,,' ',;. . '", .; ~.

ca sa salveze ceea ce se mai putea salva. A vorbit cu oficialitatile, dar ne 'primindnici un fel de ajutor, a sfatuit Iucratoarele sa fuga noaptea in padurea din spatele fabricii. Cand militarii au ajuns la fabrica au gasit-o aproape goala; nu ramasesera deceit cateva persoane: femei in varsta, cele care nu au avut farta sa fuga sau le-a fost frica. ~i doua. dintre ele care in mod'deliberat au hotarat sa nu 0 faca: Hanna ~i Lili. Au ramas ca sa 0 protejeze pe Gitta, considerand ca daca nu va, mal ramane nici 0 persoana'

iI'l till I

201
200'

I, i';
,! p'

inflerii tiinte de lumina'

Paola Qiovetti
, '

pentru deportare ar fi fost prea evident di Gitta, dupa discutiile pe care le-a avut cu Qficialitatile, a fost cea care le-a sfatuit pe femei sa-~i salveze viata !?ica le-a inlesnit aceasta fuga. Gitta ar fi fost impu~cata pe loc de catre SS.
,

Au unnat pentru Gitta ani foarte dmcili. Tatal, ofiter, s-a trezit fara serviciu !?ifara salariu dupa razboi, aHituri de fratele sau, director comercialla radio,' care avea solie !?icopii. Timp de 15 ani Gitta a mtretillut eu munca sa d~ graficiana !?i scenografa 7 persoane, De ace!?ti .ani intunecati Gitta nu a vorbit niciodata cu placere, arnintea doar de calatoriile cu trupa nationala de .balet maghi~, pentni care pregatea costumele!?i scena. In fme in 1960, dupa moartea parin~or, Gitta a emigrat in Franta, purtand cu ea pretioasele cOOete e care notase iritalnirile cu ingerii. p in Franta a locuit prima data la Paris !?i apoi in Dordogn~, impreuna cu sotul sau, .un fancez de nationalitate mag1ar~, cunoscut la Paris. In final, 1ini!?lita, Gitta a putut sa puna fu ordine cOOetele, a Ie aranjeze, sa s Ie faca note !?icorecturi, sa Ie transfonne intr-o carte care a fost publicata in 1976!?i a avut un mare succes, avand moo multe editU !?iflinq tradusa ~i publicata in moo multe

, ,.

tart.

Exista inca un alt motiv, 'adauga Gitta-Hanna

spusese de mai multe ori ca din 'ei patru Gitta era cea care trebuia sa traiasca pentru a transmite celorlalti mesajul . , . ingerilor.
.

~i a!?a a fost. Gitta s-a salvat iar prietenii sai au

murit in lagarele de concelltrare, in circuinstante teribile pe care Gitta le-a aflat ,doar' dupa mult limp, de la 0 supravietuitoare. A aflat ca Lili chiar !?i in lagarul de concentrare iradia 0 asemenea iu1Jire,incat multi deportati accceptau CllbUGurie sa lucreze in zonele cele moo dificile, unde se gasea ea, 'pentru a-i fi alaturi, atata pace ~i sepinatate emana fiinta ei. ,Cat despre Hanna, cand au fost ra~i in cap deportatii" aceasta a fost intrebata de un SS daca era ariana, paml sau blond I?iochii sM albal?triI-au pus pe ganduri. Ea insa a raspuns ca era evreica. "Ea, care timp de 17 luni a transmis Adevarul, devenise incapabila de a spune cea moo mica minciuna, nici macar pentru a-I?i salva viata", a comentat GUta. , Toate femeile !?i copii care fugisera de la fabrica gratie curajului Gittei reu!?isera sa'se salveze. .

Gitta, 0 persoana rezervata ~i modesta, a considerat ca odata cu publicarea textelor sarcina sa fusese indeplinita, moliv pentru care ea a ales sa ramana in umbra, convinsa fiind ca p~rsoana ei nu avea importanta. Cititorilor sai le-a spus ca trebuie sa-~i aleaga dac~ i!?i ,insu~esc mesajele ingerilor sau nu Ie baga in seama. Insa lucrurlle trebuiau sa decurga altfel. in 1983 a prtmit 0 invitatie pe care nua putut sa 0 refuze, aceea de la Inslitutul C.G.Jung din Zurich, care 0 ruga sa relateze povestea ei studentilor. Jung era mort de moo bine de 20 de ani (1961), dar Gitta avea pentru el 0 veneratie autentica, citise in Ungaria operele sale" ~tia des pre intalnirea sa cu Filimon, maestrol interior de care se vorbe~te ~i in aceasta carte in capitolul VIII. intelesese ca Jung, intre anumite limite, trebuie sa fi trait ceva nu prea diferit de:ceea ce trMse ea alaturi de prietenii sM. Accepta invitatia ~i reaUza ca persoana ei era importanta pentru

.\ "

'II I,

4
II

J
t,

, fl ifo{'U.
jl H liB

ca intelesese mesajul.

Astfel. Gitta a vor'bit aproape 10 ani, a ~ntalnit oameni, a raspuns la nenumarate intrebari. Cine a cunoscut-o a spus ca raspunsurile parca veneau singure.

H .", ~ L I

202

ingerii, tiinte de lumina

~i ea adeseori fiind surpinsa de ceea ce spunea. Senzatia unei "prezente" alaturi de ea nu a parasit-o niciodata.
.

Gitta Mallsz era o~femeie puternica,

curajoasa.

deschisa noului. indragostita de viat;l. A ramas singura dupa moartea sotului sau sqrvenita in 1982 ~i a continuat 'sa traiasca in Franta. in contact cu unnumar mereu in. cre~tere de persoane interesate de "intalnirile" sale: A
.

XVI in C(}I/vlad iII~ ca

~teptat moartea cu seninatate pregatindu-~icu anticipati~

scrisorile care anuntau trecerea sa-8unt de cealaltcl parte -un anunt aproape bucuros. Acum ccind .ea este "de cealalta parte".. Colocviile sale i$i continua drqmul, oferind seninatate, libertate ~i curaj din ce in ce mm multor cititori.

ste posibilsa intram in contaCt cu propriul inger pazitor? Cel care este.convins de.aceasta va pleca .. in cautarea tehnicilor, sau mai .bine, a starii suflete~ti optime. pentru.a-:~i atinge scopul. . In lume, mai ales in Statele Unite, in Anglia ~i in germania exista deja cursuri ~i seminarj,i in acest, scop. In Italia eel mai bun punet de, referint? pe c~e-l pot da, persoanelor interesate eventual, este contactarea doctoritei Dede Riva din' Milano, deja citata in aceasta carte in capitolul "Salvari angelice". Dede Riva este socio19g, are 0 pregatire psihologica corespunzatoare, a fondat la Milano II1stitutul de Psihodinatnica in apropierea caruia se desfasoara activitatea sa si este 'foarte sensibila la tema
.

'

ingerllor, caIeia.i-a dedicat multa atentie.:,. sublinic;lZa' Ea ca este important ca oamenii sa ur~areasdi sa foarte . singuri in contact ihtre
pro fund cu' propra fiint;l, din care poate sa izbucneasca' vo~ea "protecton.11ui". c'areeste voc~a noastra cea mai autentica. Astfe!, Dede. care este si- experta in nieditatie. a pregatit cateva. reflexii
.,:

1 1 i; ;1 ! ::, !I I,

I';

J-

..

...

204

ingerii .flinte de lumina

Paola Oiovetti

205

ii"

adaptate Iata-k: dintre ele.acestui scop :;;imi-a pennis . sa reproduc catevci.

!?lJe4clude/teaptlit de w'r?et.

Simtiti-va chakra-ele una cate una, de la cea de la baza coloanei vertebrale pana la ultima.' Acum focalizati-va atentia asupra coloanei vertebrale si simtiti fiecare vertebra.
'

-'

./

Masati-va'mental

spatele

pe cele doua
'

Pc'irti ale

A:;;ezati-va in '''spatiuI vostru sacru" cu picioarele sprijinite bine de podea :;;icu ochii inchi:;;i. .Simtiti prezenta ingerului vostru mereu mai apropiat~ de voi. Imaginati-va ca aripile sale va ating u:;;or. ,
,

ochii.'

Inspirati :;;iexpirati u:;;or:;;isimtiti prezenta ingerului vostru chiar alaturi de voi. Bucurati-va de aceasta intimitate :;;iIasati 0,intrebare sa irumpa din'voi. Fiti atenti la inima voastra. Puneti intrebarea la care doriti s'a afla1i raspunsul chiar in inima voC).stra; Vizualizand cuvintele scrise. Cand simtiti CUVintel~ inima voastra, deschideti in ochii :;;iscrieti iriti-ebarea pe un caiet. fnchideti din nou

'

'

Avand cuVintele intrebani 'voastre in inima si in millte, intrati in contact ell dorinta voastra profunda de a auzi vocea ingerului pazitor. Fiti atenti in inima voastra:;;i in zona g~ltuIui. Fiti con~tienti de fiecare senzatie care se' produce. Ingerii pot fi chemati doar prin int~nnediul sentimenteIor, aceasta putand fi prima fonna de contact. Uisati sentimentele libere si fiB deschisi Ia cuVintele care va vin. imaginiScrieti tot ceea' ce primifi, fie ca, sUnt cuvinte, sau senzatii.
'

'

coloanei, coborandpana la nivelul osului sacru. Simtiti spatiile dintre vertebre. . : Acum interorizati-va simturile si vizualizati lumini aurii ea ni:;;te globule de lumin:l, ca ni:;;teseminte pe cele doti~ laturi ale coloanei voastre vertebrale, care vin din inaltimi pana la baza coloanei voastre, imediat sub piele. Plecand din vclrful c610anei voastre. imaginati-va ca acele lumini aurii inc~p sa straluceasca :;;isa se aprinda. Simtiti. vedeti un mic germene aurit. sau 0 fibra care iese din lumina samanta, ca !?)cum ar fi fost 0 planta. Vertebra dupa ~ertebra, coborati de-a lungul , coloanei voastre. simtind ea fiecare pereche de seminte aurii se deschid !?ifac sa apara un fir subtire auriu. Continuati sa lucrati asupni coloan~i voastre in sus !?iin jOs, vizualizind acum toate aceste fibre crescand mai lungi !?imai puternice', Cresc orizontal. indepcl.rtandu-se de coloana voastra~ devenind din ce in ce mai lungi. Acum acestea sunt la fel de lungi, cat spatele vostru... ~i inca mai cresc. . Imaginati-va ea aceste fibre s1,mtfibre ale aripilor voastre !?ica acestea cresc pana ating 70 - 80 em in fiecare parte. Mi:;;cati-va aceste' fibre, ridicati-Ie catre tavan :;;i.

",j

iI I I Ii'
'Ii

coborati-Ie catre podea.

,

'

,Nu llitati sa' muItumiti ingeruIui mesajuI sau. Recititi tot ceea ce ati scris.
_

vostru

pentnl

uI~rl/ti(ia rl/tifdOii. fnchideti ochii ~i intindeti-va pe podea. 'Simtiti radacinile voastre care se extind ip jos de la baza coloanei vertebrale pana la picioare,"profJ"md il) interiorul urcand pana la cer. . fibreIe zonei superioare a capului Pamantului. Simtiti

Jucatl-va cu aripilevoastre. Agitati-Ie. inaltati aripa stanga ditre plafon !?icoborati aripa dreapta catre podea. Apoi faceti invers. Mi:;;cati-Ie in spatele vostru. Acum aduceti-Ie in fata, fficandu-Ie sa se atinga una cu cealalta
:;;iindreptandu-Ie in jOs. Aceste fibre aurii sunt aripile voastre, antenele voastre catre imparatia ingerilor. Imaginati-va 0 energie aurie a iubirii din acel regat revarsindu-se,pana in varful fiecarei fibre: Simtiti aceea!?i energie a iubirii revarsinduse din v~ul aripilor voastre catre lume.
' ,

'"

I ,I , iil
; I.,

..:.

207

206

ingerii,fiinte de lumina
,JtfellI(//ie in !fi"'ft fuma,;t - "ft(,1lr!ecruert . , f/(//Iwlci '_
.

Paola

Qiovetti

'

indreptatiiva

atentiacatre

intinderile

de pamant,

vostru.

In cerc,prindeti-va de mami cu pcilma mamn stangi, mana care prime~te energia, catrein sus, iar mana dreapta, mana care transmite-energia, cu palma in jos. Fiti con~tienti deprezenta ingerului in spatele
.

Folositi inima voastra ca 0 statie de receptie ~i .de emisie a. energiei in cerc. Cand siintiti energia care vine prin mana voastra' stanga, de la persoana. cC!-re este in stanga voastra, ridicati-o de-a lungul bratului ~i de-a lungul spatelui ~i faceti-o sa se reverse in inima voastra. Apoi trimiteti energiadin inima voastra in partea dreapta a spatelui, faceti-o sa ajunga in brat ~i faceti-o'sa tr:eaca din mana voastra dreapta in mfu).astanga a persoanei de
ala turi. ., Simtiti energia care se dec1an~eaza: in cerc pe durata meditatiei.
'

catre arbori, ditre vegetatfe. Creati imagini hlxuriante, paduri veni ~i-plante sanatoase pe toata planeta. VedeH solul, bogat ~i fertll. Emiteti din cel de-a} treilea ochi a1 vostru (l\1naChakra) imaginea unei padurt Vii~i sanatoase, a' unui p.amant plin de bucurie, chiar in ceQtru cercului. Din chakra i:qimii (Anahata Chakra) emiteti energia cel~i mai profunde iubiri a voastre. Cere~-i ingerului vost,ru sa ghideze energia voastra in locurile care aucea mal mare
nevQie de ea.'

Acum indreptatf-va atentia catre apele planetei: oceane, fluvii. lacuri, izVoare. Imaginati-le curate, Slare, inspumate ~ifara reziduuri. Din cel de-al treilea ochi (Ajna Chakra)' emiteti cea mal profunda dorinta a inimii voastre ca apele sa fie din nou curate, pure 1?i -pline de energie.
, Trimiteti-le iubirea din inima voastra. Cereti-j

'

ritm. Deveniti con1?tienti de ingerii paz~tori ai persoanelor pe care Ie tineti de mana. In timp ce energia plute~te in cerc, '?zualizati,ingerii care stau suspendati deasupra grupului, cu' aripile deschise, creand 0 cupola deasupra voastra. L:ontinuat,i sa lasati energia sa curga, vizualizati 0 imagine a Pamantului in centrU cercuhii. Vizualizati-l suspendat in spatiu, perfect armonios, sacru 1?ipHn de viata.

.'

In~pirati profund pe nas ~i lasati ca aerul expirat sa iasa gura, astfel incat, sa se ~auda un sunet u~or. Acest stlnet poate fi folosit pentru a armoniza respiratia intregului grup. astfel incat fiecare per~oana diJ;1 cerc s'a respire in acela~i

ingerului vostrU sa transmita energia iubirii voastre apeior. . :?iin timp ce trirnitetl aceasta energie curativa apelor . planetei, Imaginati-va ba!enele, delfiniit leii de mare, pe~tii din toate speciile acvatice jnbtand veseli 1?i ericiti in apele f pure. Vedeti coralU, algele, vegefatia de plante marine ~i . tot ceea ce traie$te in adincurile apelor traind in armonie ~i sanatate. Trimiteti aceste imagini celui de-al treilea ochi al vostru (Ajna Chakra)" dorinta ce pome1?te din inima "oastra trimitetf-o intregului pamant care mentalizati ca se gase~te in centrul cercului vostru. Construiti' apoi .imaginea animalelor ~i pasarilor ce se gasesc pe planeta noastra. lmaginati-le sanatoase ~i robuste. Cereti ingerilor sa indrepte energiile voastre tuturor speciilor care au nevoie; in timp ce emiteti aceasta imagine incarcati-o eu iubire.
. _ .Acum indreptati-va atentia asupra fiintelor umane

iJ I I ,I I I L II

care traiesc pe pamant. Vizualizati-le sanatoase, intelepte' 1?ipline de creativitate. ,Construiti' 0 imagine a barbatilor ~i femeilor dotati cu dragoste de inte1epciune 1?i, copiilor a iubiti. veseli 1?ifericiti. lmaginati-va' ca fiinteIe- i1?iasuma ' intreaga responsabilitate a actiunilor lor! incarca cu iubire 1?ifericire munca lor, respectand orice forma de "iata. Mentalizati barbatii 1?ifemeile fiind capabili sa comunice

-'- -'-

'"

208

ingerii, fiinte de lumina

atectiv. de a intelege. de a se deschide ditre inalt; fiinte umane sensibile la frumos, la sacrU, la etem,. care 1;>tiu sa dialogheze cu toate Ierarhiile Ange-lice. Trimiteti aceasta imagine prin cel de-al Treilea Ochi (Ajna Chakral1;>i unitt.. o cu ~orinta profunda care s.e revarsa din inima voastra 1;>i

.i! " '.,.1'

rugati-l pe ingerul vostru sa duca aceste energii in inima. , fiecare! fiinte care trfue1;>te e Pamant. p ' . In fine, proiectati 0 raza de lumina, iubire 1?i
recuno1;>tinta din chakra iriimii (Anahata Chakra) direct pe imaginea voastra cu Pamantul: V.edeti Pamantul ca se bucura de lumina. Vizualizati apele curate 1?iinspumate, soluI fertil. padurile luxuriante. aerul clar 1;>i cristalin 1;>i toate speciile dezvoltandu-se prosper. Cereti ingerului vostru sa va ajute sa transformati aceasta imagine in

XVII

. IIJI/linLea ~
.:,i

If

~
.

rk a-i ~

fw ~
.

realitate.

in incheiere, desfaceti-va mainile 1;>i uneti-Ie la p nivelul mimii cu palmele indrept~te catre centrul cercului. pentru a simti energia care a fost creatade intentia voas~ra iubitoare. Adunati aceasta e.nergie in m:1inile voastre 1;>i duceti-o in inima voastra. cuprinzind-o cu m:1inile voastre. . $i in timp ce faceti acest lucru. simtiti-l pe ingerul vostru cum va inconjoara cu'iubirea sa. Multumiti tuturor celor care au participat la acest ritual, voua in1;>iva,ingerilor 1;>i. Planetei. . Evident ca se pot face 1;>i singuri aceste, frumoase meditatii.

nainte de a inclie ia aceasta culegere de traditii 1;>i marturii referitoare la prezenta ingerului, apare' spontan necesitatea unei toncluzii. . .' precurrl se poat~ de.duce din aHitea opere ale trecutului, ~ai ales din teXtele sacre 1;>i marile epopei. din ale tuturor popoarelor, intr-o. perioada iJ}departata omul accepta ca pe un lucru normal realitatea fiintelor' supranaturale 1;>i sa-1;>i pIece urechea la vocea lor, se 1;>tia a putea spune ca exista un canal deschis, un fir direct intre locuitorii Pamantuluui 1;>i locuitorii sferelor'superioare.Astazi. -in afara de cateva exceptii, canalul pare inchis iar firul direct rupt. Acestea sunt consecintele profundei suferinte interioare a omuhii modem, a cautarti sale-:-deseori anemica 1;>i plina de erori-de solutil alter-

III

native.

., I

Cum se explica aceasta intrerupere a acestei comunicart? Cum de nu mai avem capacitatea de "a-i ami pe zei"? Exista,-un motiv pentru care suntem surzi la vocile care, in mod sigur (faptul este atestat 1;>i marturiile de prezentate in aceasta carte), sunt incagata-sa rasune pentru noi, orbi fata de-prezentele care sunt permanent

disponibile sa fie alaturi ge noi? ,. . . Un -raspuns ar putea veni de la cele mai recente
descoperiP ale psihologiei 1;>i neurologiei. Sa vedemdespre ce este vorba.' -

--------

210

ingerii fiinte de lumina

,

Paola Oiovetti

211

::\\\:[

lib!
i ! 11~:r

Universitatea Princetown
_

~ninteresanta ~i documentata sa carte Pnibu$irea mintii bicameraJe $i originea con$tilntei, care printre alte merite il are ~i pe acela, care este mal rar. de a fi de 0 mare complexi~ate ~i totu~i foarte clara ~i u~or de citit, Julian Jaynes. psiholog, docent la
.

din (SUA),
.

flustreaza

teorie

elaborata de el insusi, din care rezulta

clarificari chiar si cu ,"-- ,"v referire la protedorii cele~ti ~i de~ceea mi sel pare nimerit pentru a fi mehtionata aieL," . Julian Jaynes surprinde ultirpele informaW ale ~ctualei noastre cunoa~teri despre structura creierului uman.Este binecunoscut faptul ca cele doua emisfere cerebrale ,Jndeplinesc functii diferite. cea stanga controleaza limbajtil. rationalitatea; log~ca, viata cen~tienta, ~ea dreapta este legata de intuitie, de

ci hi sensj.1tde indepfutata intimp, ~4ca; c~~"pu" mai este de (iCtualitate. '. . '.: r ,'. " Pierderea capacitatll de a asculta zeii ar fi as~i.. compensata d~ ,0 mai mare capacitate de con~tientizare. Toate acestea au dus la ceea ce suntem astclzi, in bine cat ~i in rau. Jaynes, care este un om de 0 vasta cultura ~i care a aprofundat studiul istoriel ~i a literaturii clasice, gasirid o lunga serie de marturii literare ~i ,arheologice' care demonstreaza ca omul din antichitate nll. a fost in realitate condus de con~tiinta sa la modul in care noi 0 inte-legem astclzi, ci s-a lasat ghidat de "vocilezeilor". Sa luam ca exemplu "lliada" lui.Homer. Personajele din Iliada nu au momente in care se opresc sa reflecteze asupra a ceea ce au de facut.,Nu predomina la ele mintea logidi ~i nici nu au darnl in4"ospectieL Pentru noi. mnte dotate cu 0 ,putemica subiectivitate, est~ imposibil sa explicam aceasta situatie. Cand Agamemnon. domn al poporului, i-a furat Iui Ahile iubita, 0 zeita a ir1tervenit ~i I-a oprit pe Ahile tinandu-l de parol sall' blond ~i I-a povatuit sa nu-l opreascape Agamemnon.

'li\1!

il ,Ii

imaginatie, de creativitate, de emotie. Noi astazi suntem condu~i in cea mai mare masUra de jumatatea stanga a___ creierului ~i primim putine impulsuri de la jUinatatea_ dreapta a creierului, pe care autorul 0 defme~te pur ~i simplu "emisfera muta", aceasta ptitand fi activata doar "ufmomentele creative si In mbmentele rare in care reusirn sa aveni intuitii, flash-uri profetice, sau darviziuni,
,

iluminclrimistice, experiente r:,eligioase.

.

'I,

Despre aceasta emisfera dreapta noi cu~oa$tem

pupn, iar. sugestiva teza a lui Jaynes este eel intr-o zi' aceasta a fost "locuita " de zei, carora Ie puteam ami voce(l. "Mintea bicameralel" cu ambele IUriitati active ~i deschise, ar fi 0 forma arhaica-arhaica nu, in sensul de primitiva,

.
212

ingerii fiinte de lumina

,

paola Oiovetti :
'

.213
,'" "

111

cercetatori ,drept s,pirit.forta vitala. noroe. destin ~i simbolizat in hieroglife ca doua brate ridieate cu palmele deschise (totul. observa autorul. existand pe obaza folosita . in hieroglife doar pentru a sustiPe simbolurile divinitatii). poate ft :considerat ca un rei de zeu personal. 0 v6ce:'ghid pe care omul 0 simtea interior. Poate vocea tinui me~ager

Egipt. serie Jaynes. faimosulKa. interpre~t &e"

divinoa unui proteCtor sau gardian. -

--

Tot 0 zeita apare apoi din spuma marii ~i-l consoleaza cand plangea pe plaja aproape de navele negre; Din nou 0 zeita este ceacare i-a ~optitElenei sa-~i sGoata din inima nostalgia pentru patiia sa indep.artata. iar 0 alta il invaluie pe Paris intr-o ceata deasa protejandu-l de Menelaus; un alt zeu il determina pe Glauco sa-~i schimbe armele sale de aur cu arme de bro~. Pretutlndeni zeii sunt cei care ghideaza armata in batalie. care vorbesc ftecarui razboinic in moIIiente decisive: cc;u-e iscuta ~i spun d lui Hector ceea ce trebuie sa faca. care impra~tie razboinicii. Zeii sunt cei care i-au promis luCAhile ca nu. va merge la razboi. 0 alta zeita il srntuiesc sa mearga. iar o alta il invaluie intr:'un foc aurit care urca pana la cer ~i striga cu glasul sau peste camptil acoperit de troiani. suscitand in ei 0 panica deneccrezut. De fapt. zeii su~t
pe post de ton~tiinta. Actiunile oam~nilor nu-~i gasesc inceputul in motivatii clare. con~tiente. ci in actiunile ~i

Numeroase. dupa cum observa .Julian. sunt e~erhplele similare din traditil1e civilizatiei aIitice. din Mesopotamia pana in Israel. din Peru pana in Mexic. Cudezvoltareagandirii con~tiente. dezvoltarea scrierii. na~terea ftlozoftei.aceasta minte bicamerala. sursa armoniei i~i pierde identitatea ~i capacitatea'de'a putea asculta. Dispare lumea arhaica ~i se na~te faza a unui, derna. ultima Jumea, molung proces de "trecere de la 0 minte auditiva la 0 minte Vizuala". Ceea eenoi numim istorie. spune Jaynes. nu este decat "lentaretragere a mareei de voci ~i de prezente divine".
' "

Jaynes

interpreta

printre

baza chiar ~iistoria ,"presu- ,

altele pe aceasta

pusei caderi a omului". De 'fapt scrie-"Aceasta' lde,e ~tranie ~i dupa parerea mea
falsa. 'a unei inocente "~I,
'

pierdute

i~i

gase~te

if

explicatia chiar in prabu~irea mintii bicamerale. ~i iata cantul psalmilor~l\ asirieni. lamentarea imnuri.,. lQ: ebr,aice.mituIEden~Itll,:,'"

I'li il~ ,J "it:

t

eaderea
'_,'

fundamentala
.'

..,f

51
'
,

,II

pierdereafavoru~or
~:.\

divint:.,

in discursurile zeilor."

care

este sursa
, '

~l pre~,~

c,;,'('

\.\

~"':, ,"ic:/'?';:,}:},;~;.::;:.~,~~I;i .. ~ ..':~. -, ',.'

-. . ;:.~. .',

214

ingerii fiinte de lumina

Paola Qiovetti
.'

215

predominanta emisferei stangi nu ~eu~e~te sa~tearga- cu

totul 'cealalta jumatate a creierului. Noi suntem de fapt patrUn$i de nostalgia celuilalt
_ .

mod de gandire. iar anumite fenomene' care Ie traim ne fac con~tienti de aceasta-fenomene telepatiGe~i de darviziune. profetism. perceptil par'anormale. Citandu-l pe Shelley. care a scris ca orice cr~atie poetica esteca ~i "un carbune ~proape stins. pe care 0 oarecare influenta invizibila. ca un vant inconstant; n poate aprinde conferindu-i splendoare". Jaynes aflrma ca omul rational de astazi nu este in stare de a profetiza nici macar
Cll aproximatie

Cu toate acestea-chiar pe baza tuturor experientelor care apar in aceasta carte-retin faptul ca. doar cu putin optimism se spune ea dezvoltarea emisferei stangi ar trebui compensata~i echilibrata qe 0 rena~tre a celei drepte. gratie careia:fua a renunta la ratiune ~i fua a redeveni 'oameni 'arhaici. put.em sa reauzim vocea ingerilor ~i a zeilor. . .'

viitorul.

marilor J;eIigii ale lumii. Eu interpretez aceasta. ipotetica Gadere a omului ca pe 0 tentativa a oamenilor putin con~tienti de a povesti ceea ce Ii se petrecuse. pierderea
.

Ii

vocilor ~i a asigurarilor divine intr-un haas de orientari

. . intr-o maniera

)lmane ~i deegoisme. individuale. ". .. .,'. Mintea. este ~vident. s-a dezvoltat

m6reu unilaterqJ.a -(e~sfera stanga). lnsa "bicameralitatea" nu'a disparut cutotul; precum 0 deinonstreaza intreaga noastraviata psihica~i flash-urile emisferei drepte""::'"
~":".

"

r-

"""

XVIII'
' ,

!J1t Ioc de~,

o~de+w~.
,

probleme. Pe ici !?i colo, in cursul prezentarti, am facut-aproape tara sa observ-<;ateva comentarii!?i cateva observap.i, dat a scrte 0 concluzie clara !?iadevarata este cu tqtul altceva.

II

scrie 0 concluzie la 0 carte care !?i-a propussa

relateze "povestiri" cu Jilgerf, mi-a cre:at cateva

Unicullucru pe care il simt cu adevarat sa-l spun este ca, culegerea acestor ave1,1turiangelice a fost pentru mine uI1 motiv de seninatate,' surpriza !?lbucurie-iIi plus, rn.-am hotarcit dintr-o data', dar'imediat am avut impresia ca in lunile in care construiam cartea, mat~rialul mi-a venit fara ca eu sa-l fi cautat. Nu m-am gand~fnicrodata ca voi
,

'II . "' I I

aduna _atatde multe informatii despe acest subiect.

'

In timpul perioadei in care am scris aceasta carte, orele zilei pe care reu1?eam sa i Ie dedic au fost, pentru mine cele mai bune 1?1 mi-a dlsplacut la un anumit moment sa constat ca terminasem. In general, mi s-a p~trecut contrarlul-cand un text era in sfar1?it gafa pentrU a fi dus editorului eram multumita. De aceasta data a fos,t ca 1?i um ar fi trebuit sa ma despart fortat de un vechi prieten, c pe care-l cunosc 1?i-liubesc 1?i u care in ultimul limp am c avut legaturi foarte stranse. 9tiu ca voi putea rechema acest prieten de fiecare data 'cand voi dQri, insa a intrerupe ocupatia mea directa--Jegata de el ini-a,'prodt1s un pic de melancolie... '. Cu a1t~,cuVint~" aceasta carte '~I?'dQri sa. '. . ..:~.". .
. ',' ..'" ~ " :;.

:.. .,., \"1/:'

.,",

218
"

ingerii Dinte de lumina

, '

l~

Toate acestea au fost povestitede ciitre un Inger al Domnului in timp ce ducea in cer un copil are tocmai murise, iar copilul 11simtea ca pe un vis I?izburau catre casa in Iocurile in care copilul se jucase, apoi in delicioasele gradini pline de flOrifoarte frumoase. "Pe care ingerul. cer?" I-a intrebat trebuie sa Ie Iuam pentru a "Ie planta in In gradina se gasea un trandaflT [nalt. dar un om, rau Ii tfuase tulpina, astfel ca toate ramurilepline de flori deschise pe jumatate, erau plecatel?i se Uscau. "Siata planta", spuse copilul. "ia-b pe aceea, astfel va putea sa infloreasca aproape de Dumnezeu". fngeryl culese acea planta I?i-i dadu 0 sarutare copilului. care deschise putin ochii. Au cules acele flOri vioara a gandului. luat I?idispretuita himilica I?isaIbatica magnifice, dar au
'

au ramas in marel oral? I?iau zburat intr-una din strazile cele mai stramte, unde se gasea un muc de 1umanare, cenu$a I?igUhoi. Cineva se mutase de curand I?ipeste tot erau bucati de Jarfurii, bucati de var, carp<: ~i lucruri despachetate. "Dar ingerul indica II} toata acea ,dezordine ni~te cioburi ale unui vas cu flOri.In apropierea"lor era 0 bucata de pamant care cazuse din vas, dar care ramasese Compacta din cauza radaCinilor unei flori man de camp aproape aceea fusese uscata, care nu mai valora Illare lucru ~i de in totalitate aruncata. zburam "Sa 0 Iuam cu noil", sjJUse ingerul, "apoi, in timp ce iti'voi povesti de ce..... ~i astfel zburara iqr ingerul Ii povesti : "Acolojos, in acea strada stramta, intr-un demisol, trfua un biet bfuat bOlnav, care de mic a .fost nevoit sa ramana mereu in pat. AtunCi cand se simtea mai bine se putea plimba prin camera cu cfuje. dar nu putea face mai mult. In anumite zile de vara razele soarelui ajungeau pentru 0 jumatate de ora in camaruta lui de la demisol;

Inca nu zburau catre Dumnezeu. Era noapte ~[ eraIfn[~te.

"Acum aVemflori", spuse copilul. iar ingerul aproba.

.,

~ atunci baiatul se .a~eza pentru a simti caldura soarelui deasupra lui ~i privea sangele ro~u care se scurgea Pr!i1 ~getele sale subtiri pe care Ie tinea in fata fe!ei sak. In acele zile se putea spune:"Astazi micutul s-a plimbat!". SMatul cunol?tea verde1e primavaratec al padurii doar peI}tru ca.fiul vecinului Ii aducea ppmele raimiri de fag cu frunze, iar el1?iIe puhea deasupra patului 1?i; visa ca se, gasea sub un copac in padure imbMat de razele soarelui.. Intr-o zi de primavara fiul vecinului i-a adus 1?i flori de camp, iar printre acestea era ~i una care avea inca radacini. BMatul a plantat floarea intr-un vas ~i vasull-a pus pe ferestruica de deasupra patului. , Floarea. plantata'de 0 mana iubitoare, a crescut, a facut noi mladite ~(a inflorit in fiecare an.. Ghiveciul cu floarea a devenit paradisul minunat al bMetelului, mica sa comoara pe pamant. 0 uda ~i 0 ingrijea. f1ind atent ca sa primeasca chiar ~i ultima raza de soare care patrundea pe ferestruica joasa: Floarea, invaIuita'in atata dragoste, a crescut, bMetelul fiind convins .ca lnflorea penfru el, ca pentru el emana parfumul sau, facea noi mladite ~i ca toate acestea Ie facea ca sa-i inveseleasca viata. Si. cand ' Domnull-a chem.at pe bMetella El, el muri prlvind catre acea floare. De un an a fost ~uat de Dumnezeu 1?iimp de un an t floarea a ram as aband9Qata pe fereastra ~i s-a ofilit. Din aceasta cauza a fost aruncata la gunoi in timpul mutarii. ~i este chiar acea floare, acea biata floare o,filita pe care . _ noi 0 sa 0 ,hiam .cu noi, pentru ca acea floare a adus unui om'mai multa bucurie decat a adus cea mai frumoasa floare dip. gradina regala". . "Oar de unde ~tii tu toate aceste lucruri?", a
ihtrebat ,copilul~, ' ,

Pao/a Qiovetti

219

"Le/~tiu pentru ca eu insumi eram acel biet bMetel ,bolnav care umbla in cfuje'" ,. spuse ingerul, "~i cullosc bine floarea mea'''. Copilul deschise ochii 1?i rivi cu ~re p ~i incantare
,

fata frumoasa ~i fericita a ingerului. In acel moment ajunsera in cer. unde era numai frumusete ~i.beatitudine.

-....

220

ingedf, flinte de lumina

PaoJa Qiovetti

2,21

.....

'''....

pnnse voce .1?i dinta inipreuna eu toti ingerii care zburau in jurililui Dumnezeu, unn mai apro'ape, altii in cercuri mart in jurullui ~i altii mult mai departe, in infmit, dar toti la feI de feri~iti. $i cu totii cantau, mici ~i mart, chiar ~i micul copil binecuvantat ~i acea biata floare de camp care se uscase ~i a fost aruncata pe strada stramta ~i intunecata, illtre rama~ite1e un~i mutan.
Dumnezeu i1stranse la piept pe copilul care tocmai murise 1?iimediat acestuia Ii crescura aripi, ca 1?iale celuilalt inger 1?iimpreuna au zburat, tinandu-se de mana. . Apoi Dumnezeu stranse la pieptbuchetul de flori

~i.saruta a<;eabiata floated~.q1inp.~f~tl,carejmediat . . .

.:~.

fjJ~
.