SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

1.

Din perspectiva paralela date - prelucrari metoda de proiectare:

a. permite alcatuirea unor magistrale de circulatie prioritara, cu scopuri de actualizare

a deciziei
b. va avea in vedere faptul ca vor fi necesare mutatii la nivelul cerintelor, ca reactii la

fluxurile de intrare-iesire in si din sistem

c. reprezinta activitati ce contin aplicatii pentru administrarea sistemului de operare d. tine cont in aceeasi masura de date si de prelucrari e. reprezinta o facilitate pentru accesul la fisierele de tip Procesor Help ce contin

documentatia aferenta sistemului de programe

D 2.

. Din perspectiva sistemica metoda de proiectare:

a. urmareste totalitatea problemelor inainte de a da o solutia globala, astfel spus

intregul este altceva dect suma partilor

b. prin lucrarile de sinteza, a elementelor patrimoniale, inclusiv a veniturilor,

cheltuielilor si a rezultatelor financiare, asigurnd astfel, in timp si spatiu, comparabilitatea informatiilor economico-financiare si contabile c. se orienteaza pe principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiul pragului de semnificatie a informatiilor d. da explicatiile necesare prin situatiile anexate (notele) la bilant, aratndu-se motivele schimbarii si diferentele care apar la comparatia cu informatiile din perioadele precedente e. sau de conducere a intreprinderii are cunostinta de viitoare elemente de nesiguranta, care pot avea consecinte insemnate asupra continuitatii activitatii
A 3. Metodele de proiectare obiectuale : a. se materializeaza prin sarcini de coordonare si decizie corelata cu obiectivele

fixate.
b. realizeaza fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual. c. realizeaza fixarea optiunii organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel

fizic.
d. realizeaza o punere in exploatare curenta in mod combinat sau complementar. e. conduc la proiectarea celor mai performante sisteme informatice, deoarece se

bazeaza pe standardul UML

E

4.

Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea descendenta:

a. culegerea si inregistrarea datelor tehnico-economice si financiare, care privesc

patrimoniul unitatilor si economiei nationale

b. const n descompunerea unui sistem complex pe niveluri ierarhice, succesiv, pn

la module elementare, simple i relativ independente care sunt controlate de module coordonatoare c. duce la realizarea gestionarului de retea si a celui de fisire sterse d. aplicatii Windows - aplicatiile scrise pentru programele rezidente - programe de tip Terminate and Stay Resident (TSR) e. va permite utilizatorului executarea unei operatiuni de instalare automata a unor subansamble nou adaugate in configuratia calculatorului
B 5. Din punct de vedere al valorilor pe care le poate lua un atributul la un moment dat: a. o valoare cunoscuta a atributului A care antreneaza, in mod sistematic, asocierea

aceleiasi valori pentru atributul B

b. sistemul de informatii organizational c. multivaloare si monovaloare d. un plan de lucru detaliat pentru derularea fiecarei etape, pentru a facilita

conducerea proiectelor in conceptia sistemelor informatice e. una sau o multime a caracteristicilor unei entitati
C 6.

Realizarea unui sistem informatic:

a. se face pornind de la situatia conceptuala sau fizica pna la cea organizationala sau

logica
b. presupune realizarea unor categorii de activitati care necesita utilizarea eficienta a

resurselor pentru realizarea unui sistem performant

c. este un fapt de reconciliere dintre date si prelucrari prin intermediul modelelor

externe
d. in majoritatea cazurilor, vederea de ansamblu poate considera un domeniu ca fiind

cel mai important

e. trebuie sa tina cont de obiectivele planificate, abordate intr-o maniera globala
Bbb B

B 7. Entitatea reprezinta un obiect material: a. sau abstract al realitatii modelate, caracterizat de o existenta proprie, cu o identitate

proprie, obiect caracterizat de anumite proprietati care-l fac identificabil in raport cu alte obiecte ce prezinta acelasi comportament b. sau cheia primara a tipului de entitate c. unit printr-o relatie unu la unu similar cu un tabel care cuprinde toate campurile celor doua tabele 2

d. care descrie comportamentul domeniului la declansarea produsa prin mai multe

evenimente
e. un bloc de prelucrare cuprinzand actiuni elementare generatoare de evenimente

interne
A 7. Entitatea: a. este un model de obiect sau eveniment care are o existenta de sine statatoare si

b. c.

d. e.

poate fi identificat, in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip, prin caracteristici sau proprietati specifice este utilizata pentru surprinderea comportamentului dinamic al fluxului de date este utila clarificarii cerintelor, realizarii conexiunii beneficiar-producator bazata pe intelegere, reprezentnd in acelasi timp cadrul pentru proiectarea ulterioara si implementare reprezinta o asociere de acest tip din tabelul A poate avea cel mult o inregistrare corespunzatoare in tabelul B se materializeaza prin definirea unui model precis, concis, inteligent si corect al viitorului sistem informational
A

8. Structura de ansamblu a unui sistem informatic e formata din : a. b. c. d. e.

reprezentare afisare - tiparire introducere, memorare si afisare date adunare scadere si inmultire date intrari prelucrari- iesiri prelucrare, calcule si stocare
D

9.

n cadrul proiectarii unui sistem informatic:

a. informatiile de programare, planificare si previziune au un caracter relativ sintetic b. se prezinta toate legaturile dinamice create intre un program si reprezentarea

grafica atribuita acestuia c. se realizeaza o sinteza a celorlalte programe, corelat cu cifra de afaceri, cu profitul si cu modul de repartizare a acestuia d. se urmareste afisarea in fereastra de baza Taskbar o serie de reprezentari grafice e. datele si prelucrarile sunt studiate si modelate impreuna
E 10.

ntr-un sistem informatic, metodele si procedurile de prelucrare se refera la:

a. partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor b. pentru producerea de imagini standard in spiritul teoriei valorii, antreneaza o

pierdere de informatie c. costurile de fabricatie a bunurilor, de executare a lucrarilor sau de prestare a serviciilor d. obtinerea si cercetarea unitatilor elementare de informatie e. rezolvarea unei variate problematici de natura economica
A 11. Un produs software orientat-obiect a. consta intr-o multime de obiecte software, impreuna cu clasele carora le apartin si

relatiile dintre acestea

b. este caracterizat prin atentia deosebita acordata concomitent structurii datelor si structurii functionale c. are programe de investitii, programe de aprovizionare si vnzare de bunuri, servicii

si de marketing
d. realizeaza fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual, optiunii organizationale la

nivel logic si a celei tehnice la nivel fizic e. este un proces simplu si rapid de asezare a tabelelor si a cmpurilor strict necesare
A 12.

Metodele de proiectare se pot clasifica in:

a. pilotaj ul si executia operatiunilor productive b. metode de proiectare functionale; metode sistemice; metode orientate obiect c. vizualizarea si eventuala activare a programelor care asigura monitorizarea si

impiedica modificarea caracteristicilor modemului

d. operatii de adaugare, modificare, stergere, mutare si copiere de sisteme informatice

de gestiune
e. descrierea activitatii sistemului operant, orientata pe baza regulilor de functionare,

sisteme de management, aplicate asupra intrarilor, pentru a produce iesirile dorite

B 13.

Proiectarea sistemelor informatice prin abordarea ascendenta:

a. presupune structurarea informatiilor financiar-contabile, prelucrate potrivit

procedeelor metodei contabilitatii prin conturi si dubla inregistrare

b. se poate constitui sub forma unui ghid de abordare a unui sistem informatic, pus in

evidenta sub forma sintetica

c. permite adaugarea la desktop a unei functionalitati specifice Internet-ului d. are ca punct de plecare nivelul operational (aflat la baza piramidei ierarhice), si,

prin realizarea informatizarii la fiecare nivel in parte, se ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul extrem al piramidei e. este format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul intregului sistem operant
D

14.

Metodele de proiectare sistemice:

a. permit crearea unei gandiri informatice in plan abstract ancorata in realitatea

b. c. d. e.

mediului economic, care pregateste proiectantul pentru abordarea obiectuala a proiectarii sistemelor informatice este considerata invariabila sau relativ stabila in sistemele anterioare si gestionata doar de administratorul bazei de date operant formeaza imaginea dinamica de nivel actiune reprezinta ansamblul de tehnici si echipamente de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor aduc o varietate de procedee pentru obtinerea si prelucrarea datelor, in vederea utilizarii sistemelor informationale in gestionarea unei unitati economice
A

15. n teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural

sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:

a. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei

legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb).

b. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, codificarea asocierilor,

identificarea atributelor si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.

c. identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de

asociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor. asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de identificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere. e. identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea entitatilor pentru stergere.
d. identificarea B 16.

Conform metodelor de proiectare sistemice sistemul informatic este abordat:

a. ca un sistem complex de tehnici si metode de prelucrare logica si automata a

datelor statistice
b. concurential intre diferiti utilizatori care pastreaza performantele sistemelor

anterioare
c. sub doua aspecte complementare: datele si prelucrarile analizate-modelate

independent, cu reunirea lor ct mai trziu posibil

d. prin stabilirea firmelor concurente, incluznd organizatiile care intentioneaza sa

patrunda pe piata si producatorii de produse substitute

e. astfel inct sa se poata realiza definirea sarcinilor de realizare pe compartimente,

precum si raspunderi in caz de nerealizare

C 17. Dependenta functionala reprezinta: a. o structura ce permite vizualizarea structurii ierarhice, descrierea programului sau

a unui modul fiind stabilite pe mai multe niveluri b. unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare din tabela A c. demersul metodologic de dezvoltare a sistemelor informatice
d. raportul de determinare sau legatura dintre atributele tip ale caror atribute reprezinta, de fapt, datele care trebuie prelucrate automat e. conceptprocesul de evaluare a unui sistem D 18. Considernd urmatoarea reprezentare grafica:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati FurnizoriFactura:
a. b. c. d. e.

(1,1) (n,0) (1,n) (1,0) (0,1)

C

- (0,n) - (0,1) - (1,1) - (0,1) - (0,1)

19. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:

a.

b.

c.

d.

e.

B 20./19

Metodele de proiectare fuctionale:

a. acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei niveluri de

abstractizare conceptual, logic si fizic

b. utilizeaza tehnici specifice netinnd seama de aspectul semantic al informatiei, ci

doar de modul de reprezentare formala a activitatii productive

c. folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down, ele fiind in fapt

carteziene d. prin implicarea functiei birotice de prelucrare si comanda-control, permite managerului sa cunoasca punctele forte, dar si cele slabe ale firmei e. conduc la sisteme informatice modulare cu structura ierarhic-functionala descendenta, ascendenta sau mixta
E 21/20.

Ciclul de decizie este constituit:

a. din informatii de generalizare, de regula cantitative, unele valorice, prelucrate dupa b. c. d. e.

metodologii statistice pe baza darilor de seama de stat; dari de seama departamentale; dari de seama interne ale agentilor economici din abordarea ascendenta, cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up, si abordarea descendenta sau top-down din toate mecanismele de decizie, inclusiv acele optiuni de alegere de pe parcursul dezvoltarii sistemului informatic ca un anumit domeniu compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul
D

22./21

Metoda de proiectare Merise este:

a. este reprezentativa pentru proiectarea sistemica a sistemelor informatice b. c. d. e.

economice, in general si a sistemelor informatice de gestiune, in special obiectivul de strategie care permite managerului sa adopte solutii de dezvoltare a activitatii firmei actiunea in timp real a sistemului informational economic materializat prin modul de realizare a obiectivelor unitatii si a sarcinilor fiecarui compartiment asigura o legatura directa intre obiectele lumii reale si entitatile definite, datele sunt ierarhizate, manipulndu-se legaturile intre obiect si componentele sale

A 22. Componente structurale ale metodei Merise. Ciclul de viat. 23.

Ciclul de viata al unui sistem informatic descrie cronologic:

a. toate principiile in domeniu, completndu-se legislatia romneasca cu doua

principii, conform Recomandarilor IASC si Reglementarile Pietei Comune

b. ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale c. principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiului pragului de

semnificatie a informatiilor
d. evolutia proiectului de-a lungul intregului parcurs de functionare a software-ului,

incercnd sa arate cum poate fi incorporata o informatie in cadrul organizatiei

e. delimitarea domeniilor de studiu, a nenumaratelor mijloace de documentare, a

metodelor de conceptie si punere in exploatare curenta informationala

D

23. Specializarea entitatilor tip

24./23 Specializarea: a. programe de investitii, programe de aprovizionare si vnzare de bunuri, servicii si

de marketing
b. transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii c. consta in definirea initiala a unei entitati tip generice, care cuprind toate atributele

tip, si identificarea subclaselor, in cadrul acesteia, pe baza unor atribute tip comune. d. un sistem operant format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul intregului sistem operant e. starea in care se afla elementele patrimoniale, sau valorile definite prin raportari
C 25/.24 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:

a.

b.

c.

d.

e.

10

25

Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitti.

a.

b.

11

c.

d.

e.

ANS: B

26. Sistemul informatic: Sistemul informatic este: a. un ansamblu structurat si corelat de proceduri si echipamente electronice de calcul, care permit culegerea, transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii. Sistemul informatic largeste campul de actiune al sistemului informational, ii potenteaza valentele, imbunatatindu-l sub aspect calitativ b. supus procesului de prelucrare, ce consta in sortare pe operatii c. o premisa importanta pentru organizarea rationala a sistemului de evidenta economica

12

d. bine organizat in cadrul fiecarei unitati, care sa detina toata legislatia si literatura

de specialitate actuala, sub forma unei biblioteci de specialitate

e. completaa de literatura de specialitate, prin explicatii, exemple, inclusiv calcule si

modalitati de inregistrare-prelucrare
A 26. /27

Metodele de proiectare structurate: 1.urmaresc producerea de rezultate pe baza intrarilor din mediul extern 2.se realizeaza prin intermediul deciziilor din linia de titlu 3.folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down 4.apartin selectiei secventiale continue 5.au fost integrate in SGBD prin limbajul de descriere a datelor.
a. b. c. d. e. D 27/28 2+3+4 4+5 2+5 3+5 1+3+4

Informatiile de programare, planificare si previziune:

a. urmaresc stocarea si pastrarea datelor pentru documentari si controale ulterioare b. au un caracter relativ sintetic, dar sunt obtinute de cele mai multe ori pe baza

calculelor analitice
c. sunt transmise organismelor interesate, urmarind, in continuare, aducerea lor la

indeplinire
d. se identifica cu datele financiar-contabile furnizate de documentele contabile e. uniformizeaza imaginea contabila, a modelelor traditionale tehnico-economice B 28./29 Relatia existenta intre sistemul informational si sistemul decizional, precum si legatura

stabilita intre sistemul informational si sistemul condus este scos in evidenta de:
a. b. c. d. e.

abordarea sistemica ciclul de abstractizare ciclul de viata diagrama fluxului de date nivelul conceptual
A

29./30 . Considernd urmatorul MCD caracterizat prin faptul ca ne confruntam cu furnizori

specializati, acestia putnd livra doar o singura materie prima, livrarea realizndu-se doar o singura data:

13

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati FurnizoriMaterii prime:
a. b. c. d. e.

(n,1) (0,0) (1,1) (0,n) (0,1)

C

- (1,1) - (0,n) - (1,1) - (0,n) - (0,n)

30/31 Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:

Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:

14

a.

b.

c.

d.

15

e.

D 31/32 Criteriile avute in vedere la proiectarea generala a unui sistem sunt :

a) obiectivele avute in vederea de organizarea respectiva, b) posibilitati de modificare a iesirilor, c) aria de intindere pe noul sistem, costurile si termenele de realizare, d) cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie.
a. b. c. d.

a+c+d a+b+c b+c+d a+b+c+d

B

32/33

Activitatile desfasurate in cadrul proiectarii de ansamblu sunt: a) stabilirea obiectivelor noului sistem informatic; b) analiza deficientelor informationale; c) proiectarea rapoartelor, listelor, situatiilor de iesire; d) proiectarea bazei informationale;
a. b. c. d.

a+c+d a+b+c b+c+d a+b+c+d

A

33/34. Din perspectiva procesului decizional obiectivele unui sistem pot fi grupate in:

a) obiective generale ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica. b) obiective specifice ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica. c)obiective functionale ce trebuie sa asigure informatizarea activitatilor esentiale si specifice ale unei unitati economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale
a. a+c

16

b. a+b+c c. b+c d. a+b D 34/35

Realizarea globala si structurala a indicatorilor economico-financiari este:

a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific. A 35/36

Asigurarea unui fundament informational superior pentru fundamentarea si implementarea strategiilor si politicii unitatii economice este:
a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific.

A 36/37

Realizarea unei functionalitati superioare de ansamblu a sistemului decizional este:

a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific. A 37/38

Facilitarea introducerii si utilizarii anumitor tehnici, metode si sisteme manageriale este:

a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific. A 39. Obiectivele generale ale unui sistem informatic. Obiectivele generale ale unui sistem informatic urmresc generarea si furnizarea operativ si selectiv, ctre toate nivelele de conducere, a unor date cu caracter strategic, tactic, operativ si funcional, pentru asigurarea atributelor conducerii si ale funciilor unitilor economice. n raport de aceste aspecte, obiective generale pot fi:

17

 de conducere (manageriale); funcionale.

38/39

Degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutina, formalizarea prin noul sistem a informatiilor sintetice necunoscute derularii relatiilor informationale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau societati comerciale este:
a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific.

. A 40. Obiectivele specifice ale unui sistem informatic Obiectivele specifice asigur condiiile realizrii obiectivelor generale si trebuie s in seama de aspectele concrete din realitatea unitii economice studiate, cum ar fii: mrimea unitii economice; structura sa organizatoric; ponderea acesteia ntr-o ramur de activitate; gradul de participare al unitii economice la derularea operaiunii de exportimport, cooperarea internaional; alte elemente ce pot conduce la alte tipuri de obiective cu o nuanare specific.
39/40

Planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor circulante si a resurselor de finantare, previzionarea activitatii de trezorerie este.
a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific. A

41. Obiectivele de conducere ale unui sistem informatic. Obiectivele de conducere vizeaz probleme cu caracter global si structural, de conducere ale unitii economice si se axeaz pe: realizarea n condiii de maxim eficien a ntregii activiti; realizarea global si structural a indicatorilor economico-financiari (cifra de afaceri, valoarea adugat, profitul brut si net, capitalul propriu, capacitatea de plat, rata rentabilitii, eficiena utilizrii fondurilor fixe etc.), calculul si planificarea rezultatelor, planificarea financiar a investiiilor, previzionarea activelor circulante si a surselor de

18

finanare, previzionarea activitii de trezorerie, inclusiv utilizarea bugetului general al unitii economice; perfecionarea structurilor si a activitii de producie n vederea asigurrii unui optim global; asigurarea unui fundament informaional superior pentru fundamentarea si implementarea strategiilor si politicilor unitii economice; realizarea unei funcionaliti superioare de ansamblu a sistemului decizional; facilitarea introducerii si utilizrii anumitor tehnici, metode si sisteme manageriale; degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutin, formalizarea prin noul sistem a informaiilor sintetice necesare derulrii relaiilor informaionale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau societi comerciale; cresterea operativitii si gradului de fundamentare si adoptare a deciziilor.
40/41

Perfectionarea structurilor si a activitatii de productie in vederea unui asigurari optim global:

a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific. A

42. Obiectivele functionale ale unui sistem informatic. Obiectivele funcionale au n vedere informatizarea activitilor eseniale si specifice ale unitii economice n vederea asigurrii funciilor sale fundamentale: cercetaredezvoltare, comercial, producie sau exploatare, financiar- contabilitate, personal
41/42 Cresterea operativitatii si gradului de fundamentare si adaptare a deciziilor: a. obiectiv de conducere (managerial); b. obiectiv functional; c. obiectiv specific. A

43. Informatizarea activittii de cercetare dezvoltare. Activitatea de cercetare-dezvoltare vizeaz strategiile de dezvoltare a produselor si tehnologiilor precum si cele de dezvoltare a unitii economice n ansamblul su. Informatizarea acestor activiti presupune informatizarea urmtoarelor subactiviti:

19

 proiectare produselor; proiectarea n domeniul tehnologiilor si echipamentelor; determinarea capacitii de producie si utilizare eficient a acesteia; elaborarea normativelor si normelor de consum pentru resurse materiale si energetice; elaborarea normativelor si normelor de munc si a consumurilor specifice de manoper.

42/43. Proiectarea in domeniul tehnologiilor si echipamentelor este o subactivitatea a : a. activitatii de cercetare-dezvoltare; b. activitatii de productie; c. activitatii de comercializare. A 43/44

Determinarea capacitatii de productie si utilizarea eficienta a acesteia reprezinta o subactivitate a:

a. b. c. d. e.

activitatii de productie; activitatii de cercetare-dezvoltare; activitatii de comercializare.

activitatii de personal activitatii de desfacere B

44/45

Elaborarea normativelor si normelor de consum pentru resursele materiale si energetice este o subactivitate a:
a. b. c. d. e.

activitatii de productie;
ctivitatii de desfacere;

activitatii de comercializare; activitatii de cercetare-dezvoltarea;

activitatii de personal. D

45/46.

Elaborarea normativelor si normelor de munca si a consumurilor specifice de manopera este o subactivitatea a:

a. activitatea de cercetare-dezvoltare; b. activitatea de productie; c. activitatea de comercializare A

20

44. Informatizarea activittii de productie. Activitatea de producie desfsurat n cadrul unor compartimente are n vedere elementele specifice fiecrei subactiviti, din punct de vedere informatic, dup cum urmeaz: definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate n producia continu; definirea seciilor, operaiilor si ordonarea lor, care intervin n fabricarea unui produs; definirea materialelor si (sub)ansamblelor folosite pentru fabricarea unui produs; gestiunea calitii; previziunea produselor; program de producie; planificarea cerinelor materiale; planificarea cerinelor capacitii; planificarea cerinelor de manoper; planificare resurse
46/47

Definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate in productia continua este o subactivitatea a :

a. activitatii de productie; b. activitatii de cercetare-dezvoltare; c. activitatii de comercializare. A

47. Definirea sectiilor, operatiilor si ordinea lor, care intervin in fabricarea unui produs este o subactivitate a:
a. activitatii de cercetare-dezvoltare; b. activitatii de productie; c. activitatii de comercializare. B 48. Definirea materialelor si (sub)ansamblelor folosite pentru fabricarea unui produs este o subactivitate a: a. activitatii de cercetare-dezvoltare; b. activitatii de productie; c. activitatii de comercializare. B 45. Informatizarea activittii comerciale. Activitatea comercial este reprezentat prin trei subactiviti: aprovizionare, desfacere, marketing. Sistemul informatic va trebui sa soluioneze optim urmtoarele aspecte specifice: Subactivitatea de aprovizionare

21

 determinarea necesarului de resurse materiale si energetice; contractarea necesarului de aprovizionat. Subactivitatea de desfacere situaia necesarului de livrat conform contractelor; situatia cantitativ si valoric a livrrilor ; urmrirea ritmicitii livrrilor n scopul onorrii contractelor. Subactivitatea de marketing studierea caracteristicilor tehnico-economice, inclusiv a tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societi comerciale din tar sau strintate; evoluia pieelor de desfacere n vederea realizrii relaiilor valutar-financiar si de distribuire a produselor proprii; cooperarea cu alte societii comerciale din ar sau strintate n vederea promovrii produselor pe tere piee

46. Informatizarea activittii financiar contabile. desfsurat n cadrul compartimentelor specifice presupune rezolvarea din punct de vedere informatic a unor elemente specifice dup cum urmeaz: Subactivitatea financiar elaborarea bugetului general al unitii economice pe an financiar, si desfacere pe subuniti. gestiunea creditului clieni pune n eviden sumele datorate de clieni, ce rezult din datele generate de cumprrile si plile acestuia; gestiunea numerarului colecteaz informaii privind toate intrrile si iesirile de numerar din organizaie, n mod periodic sau chiar n timp real. gestiunea portofoliului (titlurilor) de plasament evideniaz surplusul de numerar investit n hrtii de valoare pe termen scurt (fie cu un grad de risc sczut-bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibiliti mai mari de cstig), astfel nct sumele rezultate s poat fi disponibile atunci cnd sunt necesare fonduri. Subactivitatea contabil se desfsoar n dou circuite: Contabilitatea financiar (sintetic), reflect starea patrimonial a unitii economice prin intermediul activului, datoriile (obligaiile), capitalul propriu si rezultatele nete obinute pe parcursul unei perioade de gestiune.

22

 Contabilitatea de gestiune (analitic), ofer informaii care reflect cheltuielile si veniturile pe purttori de valoare si resursele repartizate spre gestionarea la nivelul fiecrei structuri organizatorice. Subactivitatea de control financiar, la nivelul unitii economice urmreste analiza si controlul gestiunii patrimoniului regiei automate sau societii comercial prin instrumente proprii, n scopul prevenirii si sesizrii nclcrii normelor legale de utilizare a resurselor umane, materiale si bnesti.
47. Informatizarea activittii de personal. acoper ntreaga gam de activitii legate de evidena personalului, salarizarea, perfecionarea calificrii personalului si presupune rezolvarea sub aspect informatic a urmtoarelor sarcini: Subactivitatea de eviden a personalului trebuie s asigure: evidena personalului pe meserii, n funcie de vechime, pe locuri de munc, pe diferite intervale de timp; verificarea ncadrrii personalului pe meserii, funcii si locuri de munc; evidena miscrii de personal (angajrii, promovri, transferri, pensionari, concedii) Subactivitatea de salarizare asigur: nregistrarea orelor lucrate pe baza fiselor de partaj sau a foilor colective de prezen, prin care se determin numrul orelor care va fi luat n calcul la stabilirea salariilor pentru o lun. Poate s apar situaia n care se vor folosi fisele de manoper; calculul drepturilor salariale se particularizeaz n funcie de modul de plat al fiecrei organizaii; -evidenierea obligaiilor de plat ale salariailor, fie sub forma impozitelor si contribuiilor fie sub forma reinerilor datorate ctre firme sau bnci. Subactivitatea de perfecionare a calificrii personalului se particularizeaz de la o firm la alta, n funcie de specificul obiectivului de activitate si de criteriile de evaluare stabilite la nivelul politicii de personal si urmreste: performanele salariailor, pe faza unor criterii de evaluare stabilite n funcie de specificitatea activitii desfsurate. Pe baza evalurilor de performane conducerea poate stabili nivelul salariului pentru fiecare angajat, posibilitatea de promovare, necesitile de instruire s.a. nregistrarea pregtirilor profesionale si a instruirilor la care au participat salariaii, urmrindu-se prelucrarea datelor necesare elaborrii programului de mbuntire a aptitudinilor si performanelor profesionale ale salariailor;

23

 stabilirea prioritilor n angajarea a noi categorii de salariai, astfel nct activitatea unitii economice s se desfsoare, la cel mai nalt grad de tehnicitate.
49/48 Subactivitatea de aprovizionare trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :

a)determinarea necesarului de resurse materiale; b)determinarea necesarului de resurse energetice c)planificarea resurselor umane si financiare d)contractarea necesarului de aprovizionat.
a. b. c. d.

a+b+c+d; a+b+d; a+b+c b+c+d

B

50/49 Subactivitatea de desfacere trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :

a) cooperarea cu alte societatii comerciale din tara b)situatia necesarului de livrat conform contractelor; c)situatia cantitativ si valorica a livrarilor ; d)urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor.
a. a+b+c+d; b. a+b+d; c. a+b+c d. b+c+d D 51/50 Subactivitatea de marketing trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :

a)studierea caracteristicilor tehnico-economice a produselor concurente; b)evolutia pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiar si de distribuire a produselor proprii; c)cooperarea cu alte societatii comerciale din tara sau strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete d)studierea tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate;
a. b. c. d.

a+b+c+d; a+b+d; a+b+c b+c+d

A

52./51

Elaborarea bugetului general al unitatii economice pe an financiar, cu defalcare pe subunitati este:

a. subactivitate financiara

24

b. subactivitate contabila c. Activitate de control financiar A 53/52 Gestiunea creditului clienti pune in evidenta sumele datorate de clienti, ce rezulta din datele

generate de cumpararile si platile acestora este:

a. subactivitate financiara b. subactivitate contabila c. Activitate de control financiar A

53. Informatizarea subactivittii financiare. Subactivitatea financiar elaborarea bugetului general al unitii economice pe an financiar, si desfacere pe subuniti. gestiunea creditului clieni pune n eviden sumele datorate de clieni, ce rezult din datele generate de cumprrile si plile acestuia; gestiunea numerarului colecteaz informaii privind toate intrrile si iesirile de numerar din organizaie, n mod periodic sau chiar n timp real. gestiunea portofoliului (titlurilor) de plasament evideniaz surplusul de numerar investit n hrtii de valoare pe termen scurt (fie cu un grad de risc sczut-bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibiliti mai mari de cstig), astfel nct sumele rezultate s poat fi disponibile atunci cnd sunt necesare fonduri.

54/53 Gestiunea numerarului colecteaza informatii privind toate intrarile si iesirile de numerar din

organizatie, in mod periodic sau chiar in timp real este :

a. subactivitate financiara b. subactivitate contabila c. Activitate de control financiar. A

25

55/53 Gestiunea portofoliului (titlurilor ) de plasament evidentiaza surplusul de numerar investite in hrtii de valoare pe termen scurt ( fie cu un grad de risc scazut bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibilitati mai mari de cstig), astfel inct sumele rezultate sa poata fi disponibile atunci cnd sunt necesare fonduri este :
a. subactivitate financiara b. subactivitate contabila; c. Activitate de control financiar. A 54. Informatizarea subactivittii contabile. Subactivitatea contabil se desfsoar n dou circuite: Contabilitatea financiar (sintetic), reflect starea patrimonial a unitii economice prin intermediul activului, datoriile (obligaiile), capitalul propriu si rezultatele nete obinute pe parcursul unei perioade de gestiune. Contabilitatea de gestiune (analitic), ofer informaii care reflect cheltuielile si veniturile pe purttori de valoare si resursele repartizate spre gestionarea la nivelul fiecrei structuri organizatorice. 56/55

Iesirile noului sistem informatic sunt determinate, in principiu, de urmatoarele reguli: a)respectarea specificatiilor cadrului legislativ in vigoare ; b)proiectarea se va face in concordanta cu activitatile specifice obiectivelor sistemului; c)aceeasi informatie sa apara in mai multe situatii de iesire; d)continutul va fi redat sintetic sau analitic si cu o frecventa precizata in legislatie.
a. a+b+c+d; b. a+b+d; c. a+b+c d. b+c+d B

57/56 Continutul bazei informationale se determina in functie de:

a)obiectivele propuse concretizate in situatiile de iesire; b)datele de intrare si dinamismul iesirilor solicitate; c)dispozitivele periferice de iesire; d)variantele de abordare a proiectarii generale.
a. a+b+c+d; b. a+b+d; c. a+b+c d. b+c+d B

26

58/57

Pentru proiectarea corecta a continutului bazei informationale este necesara indeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii: a)multimea atributelor de iesire este formata din submultimea atributelor preluate reunita cu submultimea atributelor calculate; b)submultimea atributelor variabile este inclusa in submultimea atributelor de stare; c)submultimea operanzilor primari intersectata cu submultimea atributelor preluate corespunde atributelor comune ce se gasesc in ambele submultimi; d)submultimea atributelor de intrare este reprezentata corect de nucleul informational ce constituie continutul bazei informationale.
a. a+b+c+d; b. a+b+d; c. a+b+c d. a+c+d D

59/58

Proprietatile esentiale ale unui cod sunt: a) unicitatea codului; b) comoditatea utilizarii ; c)suplete in timp; d) concizia codului.
a. b. c. d.

a+b+c+d; a+b+d; a+b+c a+c+d

A

60/59

Printre functiile codificarii regasim: a) functia de identificare; b) functia de control; c) functia de manipulare; d) functia de arhivare.
a. b. c. d.

a+b+c+d; a+b+d; a+b+c a+c+d

C

61/60

Natura caracterelor ce intra in componenta codului determina urmatoarele coduri: a. numerice: formate numai din cifre; b. mnemonice formate numai caractere speciale; c. alfabetice: formate numai din litere: d. alfanumerice: formate din cifre, litere si eventual caractere speciale.
a. a+b+c+d; b. a+c+d; c. a+b+c

27

d.

a+b+d
B

62/61

Cifra de control corespunzatoare fiecarui cod se determina prin urmatoarele metode: a. metoda aritmetica; b. metoda geometrica; c. metoda probabilistica; d.metoda literei de control.
a. b. c. d.

a+b+c+d; a+c+d; a+b+c a+b+d

D

63/62

Alegerea tipului de cod utilizat este determinat de: a. costul si timpul de realizare a activitatii de codificare; b. cerintele de informare pe nivele ierarhice; c. posibilitatea utilizarii unor coduri deja folosite; d. metode de introducere si validare a codurilor.
a. a+b+c+d; b. a+c+d; c. a+b+c d. a+b+d A

64/63

E. F. Codd a aratat ca printre asa numitele anomalii de actualizare regasim : a. anomalii de adaugare; b. anomalii de selectie; c. anomalii de stergere; d. anomalii de modificare.
a. a+b+c+d; b. a+c+d; c. a+b+c d. a+b+d B

65/64

Fazele procesului de implementare a sistemelor informatice sunt: a. realizarea si testarea programelor; b. pregatirea locurilor de munca; c. instalarea si testarea echipamentelor; d. selectarea si instruirea personalului.

28

a. b. c. d.

a+b+c+d; a+c+d; a+b+c a+b+d

A

66/65

ntr-un sistem informatic se pot distinge urmatoarele tipuri de erori: a. erori de sintaxa b. erori de executie c. erori de utilizare d. erori de algoritm.

a. b. c. d.

a+b+c+d; a+c+d; a+b+c a+b+d

A 67/65 ntr-un sistem informatic pot aparea erori:

a. la nivelul sistemului de operare; b. la nivelul sistemului de asamblu; c. in interiorul modulelor; d. la nivelul sistemului de supraveghere.
a. a+b+c+d; b. a+c+d; c. a+b+c d. a+b+d C 68/66 Testarea de acceptare a noului sistem informatic consta in:

a. testarea utilizatorilor. b. testarea regenerarii sau refacerii; c. testarea securitatii; d. testarea la suprasolicitari;
a. b. c. d.

a+b+c+d; b+c+d; a+b+c a+b+d

B

69/67

Care din urmatoarele tipuri de intretinere detin ponderea cea mai mare in totalul activitatii de intretinere :
a. b. c. d.

intretinerea adaptiva; intretinerea perfectiva; intretinerea preventiva; intretinerea corectiva

D

29

70/68

Planificarea proiectelor informatice are drept scop indeplinirea obiectivelor proiectelor, obiective precizate mai jos: a)performanta si calitate ; b)incadrarea in bugetul alocat; c)incadrarea in durata de realizare d)incadrarea in planul de dezvoltare regionala.
a. b. c. d.

a+b+c+d; b+c+d; a+b+c a+b+d

C

71/69 Metoda PERT ia in considerare urmatoarele durate de timp pentru fiecare activitate:

a)durata optimista; b)durata cea mai probabila; c) durata realista; d)durata pesimista.
a. b. c. d.

a+b+c+d; a+c+d; a+b+c a+b+d

D

72/70

Cele mai cunoscute metode dintre analizele tip retea sunt: a) analiza drumului critic (DC); b) metoda PERT; c) diagrame GANTT.
a. a+b+c b. a+c; c. a+b d. b+c B

73/71 n elaborarea planului de achizitii al proiectului de realizare a unui sistem informatic sunt

considerate esentiale urmatoarele date: a) sondaje asupra situatiei pietei; b)trenduri privind preturile; c)calificarea personalului tehnic; d)disponibilitatea materialelor.
a. a+b+c+d; b. a+c+d;

30

c. a+b+c d. a+b+d D 74/72 Metodologia de realizare a unui sistem informatic o definim ca o implementare fizica

a ciclului de viata a sistemelor care trebuie sa includa: a. activitati pas cu pas pentru fiecare etapa de lucru; b. regulile individuale si de grup pentru fiecare activitate; c. asigurarea legaturii in ambele sensuri intre sistemul de conducere si sistemul operational; d. standardele de calitate in fiecare activitate; e. instrumentele si tehnicile utilizate in fiecare activitate.
a. a+b+c+d b. b+d+e c. a+b+d+e d. b+c+d+e e. a+b+c+d+e

C 75/73 Principalele metode de abordare a sistemelor informationale sunt:

a. Metoda descompunerii functionale (orientate-functii); b. Metoda organizarii datelor in baze de date; c. Metode orientate-obiect; d. Metoda fluxului de date; e. Metode orientate spre informatii (orientate-date); f. Metoda evolutiva; g. Metoda cascada.
a. a+c+d+e b. b+d+e+g c. a+b+d+e+f A 76/76 ................................... consta in capacitatea obiectelor de a contine la un loc d. b+c+d+e+g e. a+b+c+f

att date ct si operatii dintre care numai o parte sunt vizibile din exterior a. Comportamentul; d. Strategia. b. Persistenta; e. Incapsularea c. Starea;
E 77./75 ................................. este proprietatea obiectelor care determina existenta mai

indelungata a acestora fata de procesul care le-a creat; este proprietatea prin care starea bazei de date asigura executia unui proces pentru a fi refolosit ulterior in alt proces. a. Comportamentul; d. Strategia.
b. Identitatea; c. Persistenta; C e. Starea.

31

78/74 ...................este procesul prin care toate atributele si metodele unei clase sunt

preluate de o alta clasa inrudita, numita subclasa. Clasa de la care atributele si metodele sunt mostenite se numeste supraclasa. a. Comportamentul; d. Strategia.
b. Mostenirea; c. Starea; B 79/80 ..........................este unul de referinta asigurnd trecerea de la o etapa la alta in e. Identitatea

ordinea secventiala a posibilitatii revenirii la etapele anterioare sau parcurgerii in paralel a mai multor etape.
a. Modelul evolutiv; b. Modelul minge de baseball; c. Modelul piramida D 80/82 ................................este o alta forma a modelului cascada,dupa etapa de proiectare d. Modelul cascada; e. Modelul X.

se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte; ofera posibilitatea atingerii scopului final in doua variante: sistemul global livrat la sfrsit sau componente livrate distinct. a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul minge de baseball; e. Modelul spirala. c. Modelul piramida
A 81/77. ..................................... consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o

valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului. a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul iterativ; e. Modelul evolutiv. c. Modelul piramida
E 82./81 ...................... exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte

care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobndirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare. a. Modelul incremental d. Modelul V; b. Modelul X; e. Modelul evolutiv. c. Modelul piramida

32

B 83./77 ..................................... consta in descompunerea proiectului in parti, fiecare cu o

valoare deosebita pentru client. Aceste parti sunt realizate si livrate in mod iterativ si contribuie la sporirea performantelor sistemului. a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul iterativ; e. Modelul evolutiv. c. Modelul piramida
E 78. Modelul minge de baseball.

sau dezvoltare concurent: principiul lui este acela al proiectrii n paralel a activitilor: analiz orientat obiect, proiectare si programare orientat obiect. Pentru ca modelul s dea rezultate echipa trebuie s fie format din experi n domeniul analizei, administrrii datelor, cel al interaciunii umane si medii si limbaje de programare. 79. Modelul piramid. Modelul piramid se aplic n exclusivitate mediilor orientate obiect. Arat c etapele unui ciclu de via nseamn trecerea spre mai multe detalii, pornindu-se de la nivelul superior al planificrii spre analiza domeniului, proiectarea si construirea lui.
84/81 ...................... exprima doua categorii de cicluri de activitate: una derulanta inainte

care sintetizeaza sistemul nou si una inapoi pentru dobndirea sistemului si a componentelor sale pentru o posibila reutilizare. a. Modelul incremental; d. Modelul V; b. Modelul X; e. Modelul evolutiv. c. Modelul piramida
B 83. Modelul spiral. Modelul spiral se bazeaz pe dou convingeri: natura iterativ a dezvoltrii si nevoia de planificare si evaluare a riscurilor fiecrei iteraii. deficiena nregistrrilor la modelul V n care validarea se efectueaz prea trziu.

84. Depistarea deficientelor informationale. Studiile efectuate asupra sistemelor informaionale din cadrul firmelor au reliefat existena unor deficiene tipice, relativ frecvente, reflectare a unor erori n conceperea si implementarea lor, a cror cunoastere si prentmpinare este esenial. Distorsiunea prima dintre deficienele tipice, const n modificarea parial neintenionat a coninutului, a mesajului unei informaii pe parcursul culegerii, prelucrrii si transmiterii de la emitor la receptor.

33

Filtrajul, a doua deficien informaional major, se deosebeste de distorsiune prin aceea c modificarea parial sau total a mesajului sau coninutului informaiilor are loc n mod intenionat. Cauza filtrajului este una singur: intervenia pe parcursul nregistrrii, transmiterii si prelucrrii informaiilor a unor persoane, care au interesul ca beneficiarul informaiei s primeasc un mesaj schimbat. Redundana este o alt deficien major tipic a sistemului informaional, care const n nregistrarea, transmiterea si prelucrarea repetat a unor informaii. Cauza major a acestei disfuncionaliti informaionale o reprezint absena coordonrii sau coordonarea defectuoas a anumitor segmente ale sistemului managerial. n categoria deficienelor majore se nscrie si suprancrcarea circuitelor informaionale cu informaii, prin care desemnm vehicularea prin ele a unei cantiti de informaii ce-i depseste capacitatea de transport, ceea ce duce la blocarea si/sau ntrzierea ajungerii unei pri din informaii la adresant.
85/84. .................... consta in modificarea partiala neintentionata a continutului, a mesajului

unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator la receptor. a. Redundanta d. Chestionarele; b. Filtrajul; e. Esantionarea. c. Distorsiunea
C 86/84 ................... consta in modificarea partiala sau totala a mesajului sau continutului

informatiilor in mod intentionat. Cauza fiind: interventia pe parcursul inregistrarii, transmiterii si prelucrarii informatiilor a unor persoane, care au interesul ca beneficiarul informatiei sa primeasca un mesaj schimbat. a. Redundanta; d. Chestionarele; b. Filtrajul; e. Esantionarea. c. Distorsiunea;
B 87/84 ...................... consta in inregistrarea, transmiterea si prelucrarea repetata a unor

informatii. Cauza majora a acestei disfunctionalitati informationale o reprezinta absenta coordonarii sau coordonarea defectuoasa a anumitor segmente ale sistemului managerial.
a. Redundanta; b. Filtrajul; c. Distorsiunea; A 88/85 . Metodele traditionale de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt: d. Chestionarele; e. Esantionarea.

a. interviuri individuale; 34

anchete realizate prin chestionare; sesiunile JAD (Joint Application Design) ; intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune; RAD (Rapid Application Development). observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu; g. sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru; h. prototipizarea; a. a+c+d+e d. b+c+d+e+g b. b+d+e+g+h e. a+b+d+f c. a+b+d+e+f b. c. d. e. f.
E 89/86 Metodele moderne de colectare a cerintelor sistemului informatic sunt:

interviuri individuale; anchete realizate prin chestionare; sesiunile JAD (Joint Application Design) ; intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune; RAD (Rapid Application Development). observarea personalului in momente bine definite pentru a vedea modul in care sunt folosite informatiile pentru exercitarea sarcinilor de serviciu; g. sistemele de sprijinire a grupurilor de lucru; h. prototipizarea; a. a+c+d+e d. b+c+d+e+g b. b+d+e+g e. a+b+d+f c. c+e+g+h
C 90/87 ......................... pun laolalta toate fortele interesate in dezvoltarea sistemelor:

a. b. c. d. e. f.

utilizatorii cheie, managerii si analistii de sistem implicati in analiza sistemului curent. Din acest punct de vedere fiind similar interviului la nivel de grup. Totusi, se urmeaza o anumita secventa de derulare a activitatilor pe baza unor roluri bine definite. a. Sesiunile JAD (Joint Application d. Sistemele de sprijinire a grupurilor Design) ; de lucru; b. e. Prototipizarea. Intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune; c. RAD (Rapid Application Development).
A

88. Intervievarea grupurilor de oameni cu interese comune. ntruct colectivitile depsesc ntotdeauna numrul celor ce sunt chestionai, o problema esenial o constituie stabilirea esantionului chestionat. De regula, se folosesc urmtoarele 4 metode sau combinaii ale lor : cei adecvai esantionului : ei pot fi oameni care si desfsoar activitatea ntrun anumit

35

loc, cei care sunt motivai s dea rspunsuri sau cei care vor s dea rspunsuri sau cei care vor s fie intervievai. un grup aleator : dac exista o list a utilizatorilor unui sistem simplu, se selecteaz fiecare a n-a persoana, n care n este o raie de selecie. O alt modalitate const n selecia persoanelor pe baz ordonrii lor dup a 2-a, a 3-a liter a numelui sau a prenumelui sau prin generarea aleatoare a numerelor cu ajutorul calculatorului. un esantion precizat: pot fi numai persoanele care ndeplinesc anumite criterii. un esantion stratificat: dac sunt mai multe categorii de persoane, din fiecare, dup criterii aleatoare, vor fi selectai cei esantionai. De exemplu: dintre utilizatori, conductori, informaticieni
91/90. ............................ este un proces iterativ prin care analistii si utilizatorii pun in discutie

o versiune rudimentara a unui sistem informational, care va fi intr-o continua schimbare, in functie de reactia utilizatorului. a. Sesiunile JAD (Joint Application d. Sistemele de sprijinire a grupurilor Design) ; de lucru; b. Intervievarea grupurilor de oameni e. Prototipizarea. cu interese comune; c. RAD (Rapid Application Development);
E

92/89 .................................este o metodologie de realizare a sistemelor informationale care promite sisteme mai bune, mai ieftine si realizate mai rapid. a. Sesiunile JAD (Joint Application d. Sistemele de sprijinire a grupurilor Design) ; de lucru; b. Intervievarea grupurilor de oameni e. Prototipizarea. cu interese comune; c. RAD (Rapid Application Development);
C 93/92 ................................... evidentiaza, la nivel conceptual, modul de structurare a datelor

si a legaturilor dintre ele. Cea mai utilizata tehnica este entitate-asociere. a. Modelarea proceselor; d. Analiza asocierilor; b. Analiza dinamica; e. Analiza functionala. c. Analiza structurala;
C 94/91 .......................... evidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite

evenimente. Una dintre tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie. a. Modelarea proceselor; d. Analiza asocierilor; b. Analiza dinamica; e. Analiza functionala. c. Analiza structurala;
B

36

95/93 ............................ evidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale (fluxul

prelucrarilor) din cadrul sistemului, prin care intrarile sunt transformate in iesiri. Cea mai utilizata tehnica este diagrama de flux a datelor. a. Modelarea proceselor; d. Analiza asocierilor; b. Analiza dinamica; e. Analiza functionala. c. Analiza structurala;
E 96/94 Proiectarea sistemelor informatice se fundamenteaza pe un ansamblu de principii.

Precizati care sunt acestea. 1. Abordarea globala modulara; 2. Criteriul eficientei economice; 3. Corelarea strnsa a sistemului informational cu sistemul informatic decizional si cu organizarea structurala a organizatiei; 4. Realizarea unitatii metodologice a tratarii informatiilor; 5. Obtinerea de maximum de informatii finale din fondul de informatii primare; 6. Antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului; 7. Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.
a. 1+3+4+5 b. 1+2+3+4+5+6+7 c. 1+3+4+5+6 B 97/95 Orice sistem client/server este alcatuit din minimum trei componente principale: d. 3+4+5+6+7 e. 1+2+3+4+5

1.interfata cu utilizatorul (sistemul de operare mediu / grafic); 2.aplicatia (prelucrarile sau procesele); 3. statia de lucru; 4.sistemul de gestiune a bazelor de date.
a. 1+3+4 b. 1+2+3 D 98/98 Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza c. 2+3+4 d. 1+2+4

arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si: .........................- realizeaza functiile legate de gestiunea si exploatarea suporturilor fizice de comunicatie: interfete mecanice si electrice, proceduri de receptie si emisie sistemului informatice a informatiei binare, adaptarea semnalelor la suport etc.
a. nivelul sesiune b. nivelul legatura de date c. nivelul fizic C d. nivelul transport e. nivelul retea

37

99/97 Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza

arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si: ................................ - genereaza cadrele ce vor fi transmise prin nivelul fizic si asigura detectia si corectia erorilor de transmise.
a. nivelul sesiune b. nivelul legatura de date c. nivelul fizic B 100/100 d. nivelul transport e. nivelul retea

Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si: .......................... a sistemului informatic asigura directionarea (rutarea) informatiei in traversarea retelei realiznd functii de stabilire si intrerupere a comunicatiilor. a. nivelul sesiune d. nivelul transport b. nivelul legatura de date e. nivelul retea c. nivelul fizic
E

101/99 Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza

arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si: .............................. a sistemului informatic asigura controlul transferului de date punct la punct in traversarea retelei.
a. nivelul sesiune b. nivelul legatura de date c. nivelul fizic D 102/96 Pentru evitarea multiplicarii solutiilor de interconectare a sistemelor care au la baza d. nivelul transport e. nivelul retea

arhitecturi eterogene, ISO (International Standards Organization) a dezvoltat modelul de referinta OSI, care prezinta sapte niveluri, dintre care si: ................................- realizeaza functiile care sunt necesare ca suport al dialogului dintre procese, cum ar fi initializarea, sincronizarea si terminarea dialogului;
a. nivelul sesiune b. nivelul legatura de date c. nivelul fizic A d. nivelul transport e. nivelul retea

Tehnicile prin care un SGBDD, in arhitectura tip ANSI, realizeaza asigurarea distribuirii datelor de baza sunt:
103/105

38

a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5 B 104.139

c. 2+3+5 d. 2+4+5

. ale unui sistem informatic urmaresc generarea si furnizarea operativa si selectiva, catre toate nivelele de conducere, a unor date cu caracter strategic, tactic, operativ si functional, pentru asigurarea atributelor conducerii si ale functiilor unitatilor economice.
a. Obiectivele de conducere; b. Obiectivele generale; c. Obiectivele de reconstructie; B d. Obiectivele specifice; e. Obiectivele operative.

105/138

................................... au in vedere informatizarea activitatilor esentiale si specifice ale unitatii economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale: cercetare-dezvoltare, comerciala, productie sau exploatare, financiar- contabilitate, personal.
a. Obiectivele de conducere; b. Obiectivele generale; c. Obiectivele functionale; C d. Obiectivele specifice; e. Obiectivele operative.

106/108

................................................ contin indicatori sintetici si analitici, al caror continut reflecta starea, dinamica si tendinta fenomenelor si proceselor economice ce fac obiectul procesului de prelucrare a datelor din sistemul proiectat. a. Indicatorii sintetici; d. Graficele; b. Obiectivele generale; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire. c. Indicatorii analitici;
E

107/106

.................................... redau fenomene si procese economico-financiare prin intermediul unor date succinte utilizate in special informarii operative si demersului decizional.
a. Indicatorii sintetici; b. Obiectivele generale; c. Indicatorii analitici; A d. Graficele; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.

108/107

..................................... redau sub forma sinoptica starea si evolutia unui fenomen economico-financiar in scopul informarii conducerii sau compartimentelor unitatii economice, adoptarii unor decizii operative, prin care sa asigure fenomenul de feed back al activitatii economico-financiare analizate.

39

a. Indicatorii sintetici; b. Obiectivele generale; c. Indicatorii analitici; D 109/102

d. Graficele; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.

.......................................... au un continut omogen format din date primare care reflecta stari, caracteristici, evenimente, fapte preluate din unul mai multe documente primare. Se poate aprecia ca datele isi pastreaza valabilitatea, relevanta, autenticitatea, au o utilitate pe o perioada de existenta a obiectelor pe care le reprezinta, le descrie, le reflecta.
a. Colectiile de date pentru tranzactii; b. Colectii de date de baza; c. Colectiile de date intermediare; d. Colectiile de date statistice; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.

B 110/101 ...............................- au un caracter temporar si un continut format din totalitatea

modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informational din colectiile de date de baza.
a. Colectiile de date pentru tranzactii; b. Colectii de date de baza; c. Colectiile de date intermediare; d. Colectiile de date statistice; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.

A 111/103 ....................................... sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare, fuziune,

selectare din una sau mai multe colectii obiect potrivit unor cerinte furnizate de utilizator. a. Colectiile de date pentru tranzactii; d. Colectiile de date statistice; b. Colectii de date de baza; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire. c. Colectiile de date intermediare;
C 112/104 ....................................... au un rol de orientare, de previziune, de fundamentare a

unor decizii strategice.

a. Colectiile de date pentru tranzactii; b. Colectii de date de baza; c. Colectiile de date intermediare; D d. Colectiile de date statistice; e. Rapoartele/listele/situatiile de iesire.

108. Rapoartele/listele/situatiile de iesire. Rapoartele/listele/situaiile de iesire conin indicatori sintetici si analitici, al cror coninut reflect starea, dinamica si tendina fenomenelor si proceselor economice ce fac obiectul procesului de prelucrare a datelor din sistemul proiectat. Reprezentarea datelor se face,de regul , n format de tabel. Anumite rapoarte au formatul stabilit prin respectivul cadru legal.

40

109. Sistemul informational. 1. Sistemul informational :

a. se defineste ca fiind un ansamblu de procedee si mijloace de colectare, prelucrare

si transmitere a informatiei necesare procesului de conducere.

b. a adus o varietate de procedee pentru obtinerea si prelucrarea datelor, in vederea

utilizarii lor in gestionarea unei unitati economice

c. asigura simularea lipsei evolutiei diversilor indicatori sub actiunea factorilor de

influenta
d. elimina concurenta neloiala practicata de unii distribuitori de sisteme de calcul,

prin oferirea de programe cu licenta

e. retrage resursa in momentul in care procesorul a efectuat in totalitate executia si

renunta la utilizarea licentei, sau cand a fost depasit intervalul de timp alocat
A

110. Modelul conceptual al datelor. 2.Modelul conceptual al datelor:

a. exista ca o instanta a tipului de entitate E, care participa obligatoriu la asociere b. are un caracter general, unei inregistrari din tabelul A ii pot corespunde mai multe

inregistrari din tabelul B

c. este un ansamblu de concepte si reguli de combinare care permit reprezentarea

realitatii circumscrise domeniului supus informatizarii d. poarta denumirea de reguli de transformare entitate-asociere e. va deveni cheie externa in tabela care prezinta in cadrul asocierii cardinalitatea (1,1)
C 111 Considerand urmatoarea reprezentare grafica:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati GestiuneComanda aprovizionare:

a. b. c. d. e.

(0,1) (1,1) (1,0) (1,n) (1,1)

D

- (0,1) - (0,1) - (n,1) - (1,1) - (1,1)

41

112 Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

Pentru asocierea Stoc stabilita intre Materii prime si Gestiune stabiliti cardinalitatile:
a. b. c. d. e.

(1,n) (1,n) (1,0) (0,1) (0,n) (n,1) (1,n) (0,1) (0,n) (n,1)
A

113.

Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:

42

a.

b.

c.

43

d.

e.

A 114 Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

Pentru asocierea stabilita intre Gestiune si Bon consum stabiliti cardinalitatile:

a. b. c. d. e.

(1,n) (1,n) (1,0) (0,1) (0,n) (n,1) (1,n) (0,1) (0,n) (n,1)
A

44

115.. Modelul conceptual al UML a. o viziune globala si specifica asupra unui subansamblu reprezentativ b. culegerea si inregistrarea datelor tehnico-economice si financiare c. programarea, planificare si previziune au un caracter relativ sintetic, dar obtinute

de cele mai multe ori pe baza calculelor analitice

d. implica intelegerea si utilizarea urmatoarelor trei concepte majore: blocuri UML,

reguli UML, mecanisme comune. e. un sistem complex de tehnici si metode de prelucrare logica si automata a datelor
D 113/ 148 Restrictiile de integritate ........................... sunt inerente conceptelor folosite la modelarea

datelor. a. semantice; b. statice; c. dinamice;

D 114/145

d. structurale; e. de domeniu.

Restrictiile de integritate ............................ sunt introduse de utilizator pentru a reflecta corect realitatea si sunt expresia regulilor de gestiune aplicate in organizatie. a. semantice; d. structurale; b. statice; e. de domeniu. c. dinamice;
A

115/146

Restrictiile de integritate ................... vizeaza starea sistemului informatic, independent de timp.

a. semantice; b. statice; c. dinamice; B d. structurale; e. de domeniu.

116./ 147 Restrictiile de integritate ......................... privesc evolutia in timp a datelor. a. semantice; b. statice; c. dinamice; C 117/150 d. structurale; e. de domeniu.

Restrictiile de integritate ...................... sunt conditii impuse asupra ansamblului de valori acceptate pentru un atribut in cadrul tipului sau domeniului.
a. semantice; b. statice; c. dinamice; E d. structurale; e. de domeniu.

45

118/144 Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce

la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj: .........................- daca fiecare aplicatie lucreaza cu fisiere proprii, este posibil ca aceleasi date sa apara de mai multe ori in fisiere diferite. n cazul centralizarii datelor administratorul bazei de date poate organiza datele in asa fel inct toate aplicatiile sa foloseasca aceleasi fisiere. Astfel se obtine o economie importanta a spatiului de memorie, si nu numai att. a. Posibilitatea partajarii datelor; d. Posibilitatea protejarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; e. Reducerea redundantei datelor. c. ncurajarea utilizarii unor standarde;
E 119/141

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj: .......................... - duplicarea datelor in fisiere diferite poate crea probleme la actualizare: este posibil ca prin actualizari partiale (din omisiune sau datorita unor accidente neprevazute) sa avem valori diferite pentru una si aceeasi entitate (de exemplu, un client poate avea mai multe nume: nu mai stim care este cel real). a. Posibilitatea partajarii datelor; d. Posibilitatea protejarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; e. Reducerea redundantei datelor c. ncurajarea utilizarii unor standarde;
B

120/140

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj: ............................... - aceasta se refera la posibilitatea utilizarii datelor in comun de mai multi utilizatori si la posibilitatea dezvoltarii de noi aplicatii folosind datele deja existente.
a. Posibilitatea partajarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; c. ncurajarea utilizarii unor standarde; A 121/142. d. Posibilitatea protejarii datelor; e. Reducerea redundantei datelor

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj: ........................................- administratorul bazei de date poate impune alinierea la anumite standarde, fapt care permite ulterior un transfer rapid al datelor de pe o platforma (hardware sau software) pe alta.
a. Posibilitatea partajarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; c. ncurajarea utilizarii unor standarde; C 122/143. d. Posibilitatea protejarii datelor; e. Reducerea redundantei datelor.

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje. Identificati urmatorul avantaj:

46

................................ - administratorul bazei de date, avnd un control centralizat al datelor, poate introduce restrictii diferite de acces la date pentru fiecare categorie de utilizatori.
a. Posibilitatea partajarii datelor; b. Evitarea inconsistentei datelor; c. ncurajarea utilizarii unor standarde; D 123/149 d. Posibilitatea protejarii datelor; e. Reducerea redundantei datelor

Costurile mentenantei unui sistem sunt influentate de cteva elemente principale: a. in fazele de evaluare / proiectare nu pot fi luate in considerare toate scenariile privind functionarea sistemului; b. un sistem mare este proiectat si implementat de catre mai multe echipe, in perioade diferite, ceea ce implica o buna coordonare a activitatii lor si poate conduce la generarea unor solutii a caror integrare ridica uneori probleme in timpul exploatarii; c. proceduri de codificare a datelor prin care se dau instructiuni despre modul de intocmire a codurilor. Aici se explica sistemul de codificare utilizat si structura codurilor d. dezvoltarea unui sistem informatic este un proces de durata si pe parcursul proiectarii si implementarii pot sa apara modificari majore in ceea ce priveste: legislatia, performantele echipamentelor si produselor programului, orientarea activitatii organizatiei, forma de proprietate, strategia manageriala; e. - proceduri de obtinere a situatiilor de iesire, prin care se dau instructiuni despre modul de afisare si interpretare a rapoartelor, listelor etc. f. personalul care deserveste sistemul, cistiga experienta si intelege din ce in ce mai bine ce ar trebui sa faca, uneori in opozitie cu ce face.
a. b+c+d+e b. a+b+c+d+e+f c. a+b+d+f C 116. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD: d. c+d+e+f e. a+d+e

47

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:

a.

b.

c.

d.

48

e.

E 117 .Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

Pentru asocierea stabilita intre Clienti si Autovehicule stabiliti cardinalitatile:

a. b. c. d. e.

(0,1) - (0,1) (1,1) - (0,1) (1,0) - (n,1) (1,n) - (1,1) (1,1) - (1,1)
D

117 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati.

49

a.

b.

c.

50

d.

e.

E 118 Din punct de vedere al rolului pe care il indeplineste atributul: a. imparte modelul de analiza in parti mai mici, usor de inteles si construieste

b. c. d. e.

arhitectura sistemului prin identificarea subsistemelor si transpunerea lor pe hardware-ul disponibil poate fi: numeric, alfanumeric, sir de caractere descrie problema, iar proiectarea de sistem descrie solutia include, pe langa clasele de baza si clasele de interfete grafice, clasele de acces la bazele de date poate fi: cheie candidat, cheie primara, cheie externa
E

119.Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

51

Pentru asocierea stabilita intre Clienti si Plata rate stabiliti cardinalitatile:

a. b. c. d. e.

(1,1) (n,0) (1,n) (1,0) (0,1)

C

- (0,n) - (0,1) - (1,1) - (0,1) - (0,1)

120.Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati.

a.

b.

52

c.

d.

e.

A 121 Simbolizarea atributului care joaca rol de cheie primara: a. b. c. d.

multivaloare se realizeaza printr-o sageata dubla de la determinant catre determinat trebuie sa fie sugestiva in contextul aplicatiei si sa identifice clasa in mod unic se realizeaza prin sublinierea acestuia cu o linie continua se realizeaza printr-o secventa care include evenimentele ce apar in timpul executiei sistemului e. unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare in tabelul A
C 122. Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor

53

Pentru asocierea stabilita intre Plata rate si Contracte stabiliti cardinalitatile:

a. b. c. d. e.

(1,1) (1,0) (0,1) (0,n) (1,n)

A

- (1,n) - (n,1) - (1,1) - (0,1) - (0,1)

123 Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati.

54

a.

b.

55

c.

d.

e.

56

124 n reprezentarea prin diagrama entitate-asociere, legaturile dintre entitati sunt reprezentate prin:
1

2 3 4 5

arce neorientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere. primitive arce orientate care stabilesc legatura intre nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere. entitatile participante la asociere nodurile ce reprezinta entitatile participante la asociere

a. b. c. d. e.

1+2+3+4+5 1+3+5 2+4 2+5 1+3

E

125 a.

Informatica de gestiune: asigura datele de intrare in sistemul informational contabil, consemneaza operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a inregistrarii contabile este partea informaticii economice care se ocupa cu prelucrarea automata a datelor de evidenta si control vehiculate in cadrul unui organism economic asigura nivelul de rentabilitate realizat in urma vanzarii lor pe piata asigura construirea unor modele contabile noi, la o schimbare a misiunii sistemelor contabile se bazeaza pe diverse obiecte asezate pe dialogul permanent cu multimea consumatorilor de informatie contabila.
B

b. c. d. e.

126

Se considera urmatorul fragment de model conceptual al datelor:

57

Pentru asocierea stabilita intre Clienti si Contracte stabiliti cardinalitatile:

a. b. c. d. e.

(1,n) (1,1) (1,0) (0,1) (0,n) (n,1) (1,n) (0,1) (0,n) (n,1)
A

127 Generalizarea si specializarea entitatilor tip:

a. trebuie sa asigure transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii. b. trebuie sa urmareasca partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii

informatiilor c. trebuie sa considere ca un anumit domeniu este compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul d. sunt reguli de identificare a unor seturi de entitati in cadrul unei entitati tip definite, plecand de la valorile unor atribute sau utilizand criterii precizate de utilizator e. sa fie sugestiva in contextul aplicatiei si sa identifice clasa in mod unic.
D 128

Se cunoaste urmatorul fragment de MCD.

Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati.

58

a.

b.

59

c.

d.

60

e.

129 Data-concept fundamental al informaticii:

a. vehiculeaza cunostinte de reflectare si control privitoare la situatia patrimoniului,

entitate economica si juridica de gestiune a valorilor materiale si banesti

b. utilizeaza o abstractizare prin relatie, recunoscuta de ISO ca fiind o apropiere de

modelul entitate-relatie
c. reprezinta informatia sau cunostiinta gestionata si/sau prelucrata folosind tehnica de calcul; d. permite introducerea datelor, calcul aritmetic, memorarea datelor si a

instructiunilor, precum si afisarea rezultatelor

e. poate lua forma unei diagrame a fluxului de date. C

130

Asocierea:
a. printr-un verb inscris deasupra liniei de conectare b. programare, planificare si previziune pe baza calculelor analitice c. in cadrul sistemului informational, justificativ, de evidenta contabila sau de sinteza

si raportare.
d. nu are o existen de sine stttoare, depinznd de existena realizrilor entitilor

pe care le leag, n consecin nu are identificatori specifici e. prin abordarea descendenta sub numele de bottom-up
D

131

Cardinalitatea este reprezentata printr- un cuplu de numere intregi:

a. iar datele si prelucrarile sunt examinate impreuna definindu-se actigrame (sau

diagrama activitatilor) si datagrame (diagrama datelor) 61

b. de forma (x, y), care exprima numarul minim (x) si numarul maxim (y) de realizari

ale unei instante (realizari) ale tipului de entitate care participa la o asociere
c. care folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down; ele fiind in fapt

carteziene
d. care produce separarea intre modelul datelor si modelul prelucrarilor e. utilizand un formalism numit ENTITATE-ASOCIERE B

132

Considerand urmatoarea reprezentare grafica

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati AngajatiSucursala:
a. b. c. d. e.

(1,1) (1,0) (0,1) (0,n) (1,n)

A

- (1,n) - (n,1) - (1,1) - (0,1) - (0,1)

133

Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:

Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:

62

a.

b.

63

c.

d.

e.

64

134
a. b. c. d.

ntr-o dependenta functionala atributele din partea stanga a sagetii: sunt stocate in mai multe tabele atunci cardinalitatea asocierii este unu la multi poarta denumirea de atribute determinante arata comportamentul domeniului la declansarea produsa prin mai multe evenimente e. sunt unite printr-o relatie unu la unu similare, in practica, cu un tabel care cuprinde toate campurile celor doua tabele

135

ntr-o dependenta functionala atributele din partea dreapta a sagetii: d. poarta denumirea de atribute declansarea produsa prin mai multe determinate evenimente b. atunci cardinalitatea asocierii este unu e. sunt stocate in mai multe tabele la multi c. poarta denumirea de atribute determinante
a. arata comportamentul domeniului la D

136

Considerand urmatoarea reprezentare grafica:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati AngajatImpozit pe venit:
a. b. c. d. e.

(0,1) - (n,0) (0,1) - (0,1) (1,1) - (1,1) (1,0) - (0,1) (n,n) - (0,n)

65

137

Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:

Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:

a.

66

b.

c.

67

d.

e.

139. Obiectivele generale ale unui sistem informatic . - de conducere (manageriale); funcionale

68

4. Obiectul reprezinta: a. partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor b. o viziune de ansamblu asupra datelor, criteriile de selectie si eventual ordinea de

sortare c. varianta care asigura venitul maximal, cheltuielile minimale si abaterea minimala variabila d. un element identificabil, concret sau abstract, caracterizat prin structura, atributele si metode proprii e. fixare a parametrilor si a functiilor specifice prin compararea cu cerintele si restrictiile utilizatorului
D

14.

n analiza ca etapa a ciclului de realizare a unui proiect in abordarea orientataobiect: influenta

a. se poate asigura simularea evolutiei diversilor indicatori sub actiunea factorilor de b. actiunea utilizatorului se face in timp real asupra sistemului informational c. proiectantul creeaza modele de obiecte si functii fara a lua in considerare aspectele

de implementare
d. alcatuirea unor magistrale de circulatie este prioritara cu scopuri de actualizare a

deciziei si de dezagregare pe centre de responsabilitate

e. se identifica cel mai bine comportamentul intregului sistem operant C 36 . Modelul prelucrarilor al metodei Merise/2 a fost imbogatit la: a. nivel conceptual; d. nivel organizational b. nivel logic; e. nivel logic si nivel fizic c. nivel fizic; A

69