Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
CAPITOLUL 1 Introducere.........................................................................................3
CAPITOLUL 2 Prezentare generala - factori CAAMPL..............................................6
CAPITOLUL 3 Aprofundarea factori CAPL..............................................................9
3.1. Adecvarea capitalului..........................................................................................9
3.2. Calitatea acţionariatului.....................................................................................11
3.3. Profitabilitatea...................................................................................................13
3.4. Lichiditatea........................................................................................................16
CAPITOLUL 4 Studiu de caz....................................................................................19
CAPITOLUL 5 Concluzii..........................................................................................39
Bibliografie..................................................................................................................41
2
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Realizarea unui sistem de lucru pentru evaluarea instituţiilor bancare se poate dovedi
foarte util în special dacă avem în vedere fenomenul de contaminare indirectă. Contaminarea
indirectă se manifestă prin două modalităţi. Prima dintre acestea se referă la faptul că
operatorii din piaţă se pot aştepta la existenţa efectelor contagiunii directe chiar dacă nu este
cazul. A doua se referă la situaţia în care, dacă o bancă afectată de o problemă financiară,
operatorii din piaţă se pot aştepta ca şi alte bănci din sistem să fie marcate de şocul respectiv.
Din aceste motive, sistemele de supraveghere sunt mai degrabă orientate către evitarea
falimentului bancar la nivel individual decât a sistemului în ansamblul său.
„Sistemul de rating bancar şi de avertizare timpurie – CAMEL” este un astfel de
instrument. Prin utilizarea lui se urmăreşte identificarea, într-o fază incipientă, a acelor bănci
care prezintă insuficienţe sub aspect financiar şi operaţional sau manifestă trenduri adverse.
Sistemul CAMEL se bazează pe evaluarea a cinci componente care reflectă într-o manieră
uniformă şi cuprinzătoare condiţia financiară a unei bănci, în conformitate cu legislaţia
bancară şi regulile de bună practică.
Componentele specifice de analiză ale acestui sistem de rating sunt următoarele:
- Capital (Adecvarea capitalului)
- Assets (Calitatea activelor)
- Management
- Earnings (Profitabilitate)
- Liquidity (Lichiditate).
Indicatorii ce caracterizează componentele specifice acestui sistem de rating,
intervalele valorice aferente notei corespunzătoare fiecărui indicator, precum şi modalitatea de
agregare a punctajelor individuale este preluată de rating şi avertizare timpurie din România –
CAAMPL. Sistemul de rating şi avertizare timpurie CAMEL a fost adoptat şi în România.
3
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
Începând cu anul 2001 acest sistem de rating presupune analiza unei componente în
plus şi anume „Calitatea acţionariatului”, devenind sistemul de rating CAAMPL.
Fiecare din cele şase componente sunt evaluate pe o scară de valori cuprinsă între 1 şi
5, astfel încât 1 reprezintă cel mai performant nivel şi 5 cel mai scăzut. Doar patru din aceste
componente (CAPL) sun evaluate pe baza unor indicatori. Intervalele valorice au fost stabilite
pornind de la standardele internaţionale în materie şi de la condiţiile specifice sistemului
bancar românesc. Nota finală se obţine prin însumarea valorii ratingului pentru fiecare dintre
indicatorii cuantificabili, la care se adaugă şi valoarea ratingului pentru componentele
„calitatea acţionarului” şi „calitatea managementului”.
Sistemul de rating bancar utilizat de BNR este supus unui proces continuu de
perfecţionare impus de o multitudine de factori, cei mai mulţi fiind legaţi de modul în care
evoluează economia naţională, piaţa bancară în special, precum şi de modificările aduse
reglementărilor bancare în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu standardele
internaţionale.
Rolul major al autorităţii de supraveghere este acela de a preveni riscul sistemic prin
promovarea unei supravegheri bancare eficiente care să asigure realizarea stabilităţii şi
viabilităţii întregului sistem bancar.
În acest sens s-a impus necesitatea implementării, în cadrul Direcţiei supraveghere –
Serviciul sinteză, a Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL.
Indicatorii utilizaţi pot fi grupaţi în următoarele categorii principale.Sistemul se
constituie într-un instrument eficient de lucru pentru evaluarea instituţiilor bancare în scopul
identificării, într-o fază incipientă, a acelor bănci care sunt ineficiente sub aspect financiar şi
operaţional sau manifestă trenduri adverse solicitând, din partea autorităţii de supraveghere, o
atenţie sporită.
Sistemul CAAMPL se bazează pe evaluarea a şase componente care reflectă într-o
manieră uniformă şi cuprinzătoare performanţele unei bănci, în conformitate cu legislaţia şi
reglementările bancare în vigoare.
Componentele specifice de analiză sunt următoarele:
C - adecvarea capitalului
A - calitatea acţionariatului
A - calitatea activelor
M - management
P - profitabilitate
L - lichiditate
4
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
Fiecare din cele şase componente este evaluată pe o scară de valori cuprinsă între 1 şi
5, astfel încât 1 reprezintă cel mai performant nivel iar 5 cel mai scăzut. Patru din cele şase
componente (C – adecvarea capitalului, A – calitatea activelor, P – profitabilitate şi
L - lichiditate) sunt analizate în funcţie de o gamă de indicatori, pentru care sunt stabilite
cinci intervale şi cinci ratinguri corespunzătoare acestora. Intervalele valorice au fost stabilite
pornind de la standardele internaţionale în materie şi de la condiţiile specifice sistemului
bancar românesc.
5
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALA A FACTORILOR CAAMPL
Adecvarea capitalului.
Prin legislaţia în vigoare, o bancă personalitate juridică română, este obligată să-şi
menţină un capital minim, în raport cu natura şi limitele de risc, precum şi cu capacitatea
conducerii de a identifica, măsura şi controla aceste riscuri. În perioadele în care banca
realizează performanţe slabe, capitalul, acţionând ca un tampon, menţine încrederea
publicului în sistemul bancar, promovează stabilitatea fondurilor depozitarilor şi suportă
dezvoltarea rezonabilă a instituţiei.
Calitatea acţionarului
Prin această componentă autoritatea de supraveghere urmăreşte să identifice acei
acţionari care demonstrează slăbiciuni de natură financiară sau influenţe asupra situaţiei de
ansamblu a băncii. Acţionarii băncii pot fi persoane fizice, persoane juridice bancare şi
nebancare, holdinguri, agenţii guvernamentale sau combinaţii ale acestora.
În stabilirea ratingului acţionariatului o atenţie specială trebuie să se acorde
acţionarilor semnificativi (orice persoană fizică sau juridică care deţine cel puţin 5% din
acţiunile unei bănci). Pentru a se determina măsura în care aceştia sunt o sursă de sprijin
pentru bancă sau pot constitui un pericol potenţial pentru întreaga activitate a băncii se
analizează situaţiile lor financiare. Acolo unde este cazul, în evaluarea calităţii unor firme
acţionare se ia în considerare şi ratingul atribuit de o agenţie specializată de rating.
Acţionarii pot fi sau nu implicaţi în mod activ în operaţiunile zilnice. Cu toate acestea
ei trebuie să facă dovada clară a faptului că deţinerea unui pachet de acţiuni nu este în
detrimentul efectuării de către bancă a unor operaţiuni sănătoase.
Stabilirea ratingului pentru această componentă se bazează pe analiza şi evaluarea unor
factori, de ordin financiar, managerial, de conformanţă cu prevederile legale, precum şi a
riscului de ţară. Calitatea activelor Ratingul calităţii activelor reflectă riscul potenţial al
creditelor, al investiţiilor şi al altor active, precum şi al tranzacţiilor extrabilanţiere.
Evaluarea calităţii activelor trebuie analizată şi în funcţie de gradul de provizionare a acestora.
Managementul
6
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
Profitabilitatea
Profitabilitatea băncii ilustrează capacitatea acesteia de a desfăşura o activitate
eficientă. Cantitatea şi calitatea veniturilor pot fi afectate de administrarea excesivă şi
inadecvată a riscului de credit, care poate conduce la alocări de provizioane suplimentare
pentru pierderi din credite sau de niveluri ridicate ale riscului pieţei care pot expune
nejustificat veniturile instituţiei la fluctuaţiile ratei de dobândă.
Lichiditatea
7
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
8
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
CAPITOLUL 3
APROFUNDARE FACTORI CAPL
9
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
raportul de 15% sau mai 12% sau mai sub 12% sub 8% Sub 2%.
solvabilitate 1 mare mare
raportul de 10% sau mai 8% sau mai sub 8% sub 5% Sub 2%.
solvabilitate 2 mare mare
efectul de 6% sau mai 4% sau mai sub 4%; sub 3%; Sub 2%.
pârghie mare mare
5. Patrimoniul net
Patrimoniul net = Total activ (valoarea netă) – surse atrase şi împrumutate
În cazul în care raportul de solvabilitate 1 este evaluat într-un rating inferior (4 sau 5)
componenta de adecvare a capitalului nu va putea fi apreciată într-un rating superior celui
acordat indicatorului menţionat. Totodată ratingul compus atribuit băncii se va modifica
corespunzător, banca primind în consecinţă un rating cel mult egal cu cel acordat
componentei menţionate.
12
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
sănătoase, în cazul căreia slăbiciunile sunt considerate minore şi pot fi controlate fără
dificultate de către managementul acesteia.
Ratingul 3: relevă necesitatea îmbunătăţirii gradului de implicare a acţionarilor,
practicile de gestionare a riscului fiind mai puţin satisfăcătoare. Capacitatea acţionarilor de a
interveni în rezolvarea problemelor este insuficientă dat fiind tipul, mărimea sau situaţia
financiară a băncii. Riscurile semnificative sunt inadecvat identificate, măsurate, monitorizate
sau controlate.
Ratingul 4: indică existenţa unor carenţe semnificative în implicarea acţionarilor,
practicile de gestionare a riscului fiind inadecvate comparativ cu natura activităţii băncii.
Nivelul problemelor şi expunerea la riscuri sunt excesiv de mari, fiind în acelaşi timp
inadecvat identificate, măsurate, monitorizate sau controlate.
Ratingul 5: denotă deficienţe majore ale performanţei acţionariatului. Acţionarii nu au
demonstrat capacitatea şi dorinţa de a corecta problemele şi de a implementa practici
corespunzătoare de gestionare a riscului. Problemele şi riscurile semnificative sunt
identificate, măsurate, monitorizate sau controlate în mod inadecvat, ameninţând viabilitatea
instituţiei.
Această componentă -calitatea acţionariatului- a fost recent inclusă în cadrul sistemului de
rating bancar ca urmare a problemelor cu care s-au confruntat băncile din cadrul sistemului
bancar românesc. Falimentul Băncii Turco-Române a avut drept cauză principală deficienţa în
calitatea acţionariatului.
14
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
15
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
16
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
1. Lichiditatea curentă
Lichiditatea curentă = Active curente/Pasive curente
Limite:
• mai mare decât 130% rating 1
• 100 – 130% rating 2
• 80 – 99,9% rating 3
• 70 – 79,9% rating 4
• mai mic decât 70% rating 5
2. Rata lichidităţii
Rata lichidităţii = Active lichide/Total depozite atrase
Limite:
• mai mare decât 50% rating 1
• 35 – 49,9% rating 2
• 25 – 34,9% rating 3
• 15 – 24,9% rating 4
• mai mic decât 14,9% rating 5
3. Credite acordate clientelei/Depozite atrase de la clienţi
Credite acordate clientelei/Depozite atrase de la clienţi = (Credite acordate clientelei +
Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela + Provizioane pentru creanţe
17
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
18
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
4 3
Active din bilanţ şi 84.651.74 99.243.15 108.756.29 118.518.79 126.375.047
din afara bilanţului 2 6 5 0
ponderate în funcţie
de risc
Raport de 13,04% 14,89% 16,46% 15,31% 16,47%
solvabilitate 1
19
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
** CALITATEA ACTIVELOR
1. Rata generală de risc:
Active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc/active din bilanţ şi din
afara bilanţului la valoare contabilă
20
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
îndoielnice 4 3
Capitaluri proprii 7.003.75 8.476.74 10.497.98 12.135.46 15.416.232
2 3 3 8
Creanţe restante şi 22,89% 23,31% 27,66% 18,50% 16,92%
îndoielnice/capitaluri
proprii
**PROFITABILITATE
1. ROA:
Pofit net/total activ
2. ROE:
Profit net/capitaluri proprii
21
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
** LICHIDITATE
1. Lichidatea curentă:
Active curente/pasive curente
** ADECVAREA CAPITALULUI
1. Rata de creştere a capitalurilor proprii (în valori reale, deflatorul utilizat fiind indicele
preţurilor de consum):
Perioada curentă (N)/perioada de referinţă (N -1)
2. Rata de creştere a activelor (în valori reale, deflatorul utilizat fiind indicele preţurilor de
consum):
Perioada curentă (N)/perioada de referinţă (N -1)
3. Patrimoniul net:
Total activ (valoare netă) – surse atrase şi împrumutate
** CALITATEA ACTIVELOR
23
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
4. Credite restante şi îndoielnice (valoare netă) / Total portofoliu credite (valoare netă):
Ccredite restante şi îndoielnice/total portofoliu credite
24
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
25
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
îndoielnice din
operaţiuni de trezorerie
şi interbancare
Operaţiuni de trezorerie 12.104.05 19.883.99 28.653.74 33.341.59 39.353.152
şi operaţiuni 8 9 2 0
interbancare
Creanţe restante şi 0% 0% 0% 0% 0%
îndoielnice/operaţiuni de
trezorerie şi operaţiuni
interbancare
10. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela (valoare netă) / Operaţiuni cu
clientela (valoare netă):
Creanţe restante şi îndoielnice/operaţiuni cu clientela
2004 2005 2006 2007 2008
Creanţe restante şi 1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853
îndoielnice din
operaţiuni cu clientela
Operaţiuni cu clientela 16.335.96 18.632.07 21.351.79 26.889.66 42.075.723
3 4 9 8
Creanţe restante şi 9,82% 10,61% 13,60% 8,35% 6,20%
îndoielnice/operaţiuni cu
clientela
11. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu titluri şi diverse (valoare netă) /
Operaţiuni cu titluri şi diverse (valoare netă):
Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu titluri şi diverse/operaţiuni cu titluri şi diverse
12. Creanţe restante şi îndoielnice din valori imobilizate (valoare netă) / Valori imobilizate
(valoare netă):
Creanţe restante şi îndoielnice din valori imobilizate/valori imobilizate
28
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
bănci/surse atrase şi
împrumutate
16. (Mijloace fixe + stocuri de materiale) valoare netă / Total activ (valoare netă):
(Mijloace fixe + stocuri de materiale)/total activ
** LICHIDITATE
clientelei/depozite atrase
de la clientelă
30
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
La sfârşitul anului 2008, activul bilanţier al acestei bănci a totalizat 96.688.300 mii
RON, înregistrând o creştere nominală cu 2.651.330 mii RON (37,8%) faţă de anul precedent
şi cu 4.103.060 mii RON faţă de anul anterior (73,7%) graficul 1.
2008
2007
2006
2005
2004
31
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
1111 8
8.8
8% 8
8.8
8%
11. 11%
11. 11%
88
.88
%
1111 8
8.8
8%
11.11%
11. 11%
11. 11%
1111 11. 11%
8
. 88
%
11. 11%
11. 11%
1111 8
8.8
8%
8
.88
%
11.11 %
1111 8
8.8
8%
1 .1 1 %
11. 11%
În
ceea ce priveşte calitatea portofoliului de credite, asistăm în continuare la o uşoară reducere
a ponderii creditelor restante şi îndoielnice în volumul total al creditelor acordate clientelei (la
valoare netă) cu 1,21 puncte procentuale faţă de anul 2007 (de la 5,90 la 4,69%), şi cu 6,06
puncte procentuale faţă de anul 2006 (de la 10,75 la 4,69%), aceasta menţinându-se totuşi la
valori semnificative.
O evoluţie similară au avut-o creanţele restante şi îndoielnice în total active, surse atrase şi
împrumutate, precum şi în capitaluri proprii, toţi cei trei indicatori fiind în scădere în 2008
faţă de finele anului 2007 cu 0,50, 0,66 şi 1,58, respectiv cu 2,52, 3,22 şi 10,68 puncte
procentuale faţă de anul 2006. După uşoare creşteri, indicatorii menţionaţi înregistrează valori
descrescătoare spre sfârşitul perioadei analizate (graficul nr. 3).
32
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
1111 3 . 22 %
2 . 70%
1111 3 . 88 %
3 . 20%
1111 6 . 44 %
5 . 22 %
1111 5 . 82 %
4 . 64 %
1111 6 . 81 %
5 . 23 %
0% 5% 10%
total creanţe restan te şi îndoieln ice / capitaluri proprii (SCARA
DRE AP T Ă)
total creanţe restan te şi îndoieln ice / surse atrase şi împrumutate
(SCARA ST ÂNGĂ)
total creanţe restan te şi îndoieln ice / total activ (SCARA ST ÂNGĂ)
În
ceea
ce priveşte configuraţia creanţelor restante şi îndoielnice în cele patru segmente ale
activului (operaţiuni interbancare, operaţiuni cu clientela, operaţiuni cu titluri şi valori
2008 2 .70%
6 .20%
2007 3 .20%
8 .35 %
2006 5 .22%
13 .60%
2005 4 .64 %
10.61 %
2004 5 .23%
9 .82 %
0% 2% 4% 6% 8% 10% 12 % 14 % 16 %
33
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
standard
92.24%
în observaţie
substandard
îndoielnice
1.37% pierdere
1.70%
0.97%
3.72%
34
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
Evoluţia profitabilităţii
1111 2 .00%
1111 1 .34 %
1111 0.64 %
1111 0.59 %
1111 2 .18 %
0.50%
După cum o ilustrează şi evoluţia ratingurilor de componenţă, cea mai mare parte a
deficienţelor cu care banca s-a confruntat în ultimii ani au fost localizate, cu predilecţie, la
nivelul profitabilităţii, al managementului, calităţii acţionariatului şi a calităţii activelor, cele
patru componente fiind apreciate constant în ratinguri inferioare.
Ca un aspect pozitiv, precizăm totuşi că în măsura în care anumiţi indicatori de evaluare au
beneficiat de ratinguri mai bune, scorul final acordat acestei bănci a fost în scădere de la un
an la altul, cel mai mic scor înregistrându-se în anul 2008, adică 25 de puncte.
După cum o ilustrează şi evoluţia ratingurilor de componenţă,cea mai mare parte a
deficienţelor cu care banca s-a confruntat în ultimii ani au fost localizate, cu predilecţie, la
nivelul profitabilităţii, al managementului, calităţii acţionariatului şi a calităţii activelor, cele
patru componente fiind apreciate constant în ratinguri inferioare.
Ca un aspect pozitiv, precizăm totuşi că în măsura în care anumiţi indicatori de
evaluare au beneficiat de ratinguri mai bune, scorul final acordat acestei bănci a fost în
scădere de la un an la altul, cel mai mic scor înregistrându-se în anul 2008, adică 25 de puncte
(ANEXA 1).
Performanţele băncii evaluate pe baza Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL
(ANEXĂ 2)
Calitatea acţionariatului ► ► ► ►
Calitatea activelor ► ► ▲ ►
Management ► ▲ ► ►
Profitabilitate ► ► ▲ ▲
Lichiditate ▲ ▼ ▲ ▼
Rating compus ► ► ▲ ►
36
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
CAPITOLUL 5.
CONCLUZII
37
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
ani a fost 3, ceea ce arată o apreciere de nivel scăzut comparativ cu alte bănci. Aceeaşi atenţie
redusă a fost acordată şi activităţii de creditare, ponderea creditelor restante şi îndoielnice în
totalul creditelor prezentând niveluri ce depăşesc îngrijorător nivelul mediu înregistrat pe
sistem. nivelul indicatorului e mult superior mediei pe sistem bancar, ceea ce impune fie noi
măsuri din partea autorităţii de supraveghere, fie o analiză suplimentară asupra modului în
care banca constituie provizioane specifice de risc de credit.
Creşterea rating-ului la profitabilitate în ultimii 2 ani poate conduce la ideea că, în
scopul obţinerii unui profit superior, banca nu şi-a constituit provizioane la nivelul prevăzut
de reglementările Băncii Naţionale a României, fie a adoptat o politică de reeşalonare a
creditelor care să limiteze nivelul provizioanelor.
Ponderea creditelor bancare în total activ cât şi în surse atrase şi împrumutate arată o
slabă implicare a băncii în activitatea de creditare, tendinţă similară şi celorlalte bănci din
sistem. În plus nivelul ridicat al inflaţiei din perioada respectivă a determinat un nivel ridicat
al dobânzii, fapt care a determinat o „reţinere” din partea băncilor comerciale în a credita
economia naţională, „reţinere” creată de natura afacerii pe care un debitor o poate dezvolta,
astfel încât să fie capabilă să asigure rambursarea acestui nivel ridicat al dobânzii.
Din cifrele prezentate, rezultă faptul că, deşi bine capitalizată, banca nu a reuşit să se
implice suficient într-o activitate susţinută, generatoare de profit. În fapt, problemele calităţii
activelor băncii au fost cauzate în principal de calitatea medie a managementului şi de gradul
redus de implicare a acestuia în perfecţionarea normelor de lucru. Se mai poate constata faptul
că banca nu a dus o politică agresivă de dezvoltare a reţelei teritoriale, ponderea imobilizărilor
corporale în total active, fiind la sfârşitul anului 2008 de 5,3%, nivel situat la 50% din
valoarea indicatorului pe sistem bancar.
Oscilaţia ratingului la componenta lichiditate impune o analiză aprofundată asupra
concordanţei între perioada pe care se atrag sursele şi cea pe care se plasează aceste surse,
calitatea medie a managementului băncii impunând o atenţie sporită din partea activităţii de
supraveghere.
Profitabilitatea redusă în raport de activele băncii denotă fie o structură nepotrivită a
activelor bilanţiere în care componentele puţin profitabile au o pondere ridicată fie au un grad
mai redus de recuperare, fiind necesară constituirea de provizioane şi în consecinţă o
profitabilitate scăzută. În cazul băncii analizate problemele se localizează la calitatea
portofoliului de credite care a necesitat constituirea de provizioane la un nivel destul de
ridicat. În consecinţă, consider necesară o analiză aprofundată a portofoliului de credite din
punct de vedere al reeşalonărilor practicate de bancă şi o modificare a normelor de creditare
38
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
care să impună o creştere a ponderii creditelor cu grad redus de risc prin orientarea cu
prioritate spre analiza profitabilităţii afacerilor creditate şi spre responsabilizarea
managementului debitorilor în rambursarea creditelor (prin solicitarea de garanţii personale).
Mai este de asemenea indicată şi creşterea ponderii operaţiunilor cu titluri de stat (active cu
grad de risc foarte scăzut, profitabilitate ridicată şi posibilitate de lichidizare rapidă) în totalul
activelor.
BIBLIOGRAFIE
*** Banca Naţională a României – Sistemul de rating bancar şi de avertizare timpurie CAAMPL
3. Basno C., Dardac N.- Management bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002
39
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
40
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
41
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
< 4% 5
IV LICHIDITATE
1 Lichiditatea curentă > 130% 1
100 – 130% 2
Active curente / pasive curente
80 – 99,9% 3
70 – 79,9% 4
< 70% 5
2 Credite acordate clientelei < 85% 1
85 – 104,9% 2
*) (valoare brută) / depozite atrase de la
105 – 114,9% 3
clientelă 115 – 125% 4
> 125% 5
42
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE
PROGRAM MASTER: MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR
ANUL III