Professional Documents
Culture Documents
'
.•
Petru MOGA
Vasile PACURAR
Catalin MOGA
..
tIN.". TEHNiCACl'-UJ .
BIBLIOTECA.
...
N..._fl~
IW
.
.
rlu;':
N'. • " 11
1
•• ..1 U.T.PRES
CLUJ-NAPOCA,
2006
Editura O.T.PRES
Str. C. Dolcovlcu nr. 15 400020 Cluj-Napoca
,:,,,'-<'-1Il0l''-'1'-''
.,
,-.+.
Tel.:
?~6.4 40-1294; Fax: 0264 - 430408 Prof.dr,ing. Trolon Onet Prof.dr.ing. Virgil Maier Ing. Colin D. Compean
CUPRINS
5 DE CALCUL A SECTIUNILOR 1.1. Aspects generale 1.2. Caracteristici geometrico - sectoriale a BPS 1.3. Caracteristici de calcul utilizate in normativul EUROCODE 3 1.3.1. Dimensiuni §i axe ale sectiunllor transversale 1.3.2. Va/orile nominale ale caracteristicilor mecanice pentru otelullaminat 1.3.3. Clasificarea sectiunilor transversale 1.3.4. Caracteristici ale seciiunllor eficace 1.4. Exemple de calcul 1.4.1. Exemplu numeric 1 1.4.2. Exemplu numeric 2
1. CARACTERISTICI
7 7 7 13 13 14 14 20
Descrierea CIP a Bibliotecii Na1ionale a Romaniei Calculul elementelor metalice : Norme romane-Eurocode 3 I Petru Moga, Vasile Paourar, $tefan I. Gutiu, Catalin Moga. - ClujNapoca: U.T. Pres, 2006 p.:cm. Bibliografie ISBN 973-662-205-3 I. Moga, Petru II. Pacurar, Vasile III. Gutiu, I. $tefan IV. Moga, Ciitalin
624.218.07 (083)
24 24 26
28 28 28 28 30 31 31 32 33 38 39 41 41 43 47
2. ELEMENTE
Copyright©2006 Editura U.T.PRES Toate drepturiie asupra verslunll in limbo romano oporm Edituril U,lPRES. Reproducerea Integrala sau partlala a textulul sau i1ustratiilordin oceostc carte este poslbllo numal cu ccordul prealabll scrls 01 edlturil U,T.PRES. TIparul executat 10 Atelierul de multiplicare 01 UTCN.
SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE 2.1. Calculul barelor solicitate la intindere axiala 2.1.1. Dimensionarea barelor 2.1.2. Verificarea bare/or so/icitate la intindere axiala in conformitate cu SR 1911-98 2.1.3. Calculul bare/or solicitate la intindere axiala in conformitate cu EUROCODE 3 2.2. Elemente cu sectiune unitara comprimate centric 2.2.1. Aspecte generale 2.2.2. Verificarea la fJambajprin incovoierea barelor drepte comprimate centric conform SR 1911-98 2.2.3. Flambajul prin lncovoiere - rasucire 2.2.4. Verificare barelor cu pereti subtiri la f/ambaj prin tncovoiere-resuclre, conform norme/or romtine 2.2.5. Rezisten(a (capacitatea porianta a) elementelorcomprimate cu seciiune unitara (elemente uniforme) In conformitate cu EC 3 2.3. Exemple numerice 2.3.1. Exemplu numeric 1 2.3.2. Exemplu numeric 2 2.3.3. Exemplu numeric 3 2.3.4. Exemplu numeric 4 ELEMENTE COMPRIMATE CENTRIC CU SECTIUNE COMPUS)'.. 3.1. Aspecte generale 3.2. Verificarea stabllitatli barei conform SR 1911-98 3.2.1. Verificarea la f/ambaj fata de axa materia/a
52
57 57 58 58
3.
ISBN 973-662-205-3
Cu rins
3.2.2. Verificarea ia f/ambaj fata de axa imateriala 3.2.3. veriticeree unei ram uri 3.2.4. Verificareli elementelor de solidarizare
.•. 3.3. Verificarea
58
....
3.3.1. Verificaiea la f/ambaj fala de axa materiala 3.3.2. Verificarea IlNlambaj tata de axa imateriala 3.3.3. Verificarea unei ramuri (componente) la/IJmlJtaisa lungimii barei 3.3.4. Verificarea elementelor de rigidizare
barei comprimate
stabilitatii
barei conform
EC 3
60 60 61 61 61 62 64 65 65 66 67 67 69 70 70 73 75 75 76 76 77 79 79
r
PREFATA ,
......
. -.
•
Structurata pe 3 module de calcur specific principalelor tipuri de elemente structurale metalice !?i un modul introductiv referitor la evaluarea caracteristicilor de calcul a sectiunilor, lucrarea Calculul elemente/or metalice. Norme romsne Eurocode 3, se adreseaza in primul rand studentllor Facultatli de Construcfit, dar apreclern ca este utila, in egala rnasura, proiectantilor de specialitate din domeniul constructiilor ~i podurilor metalice, precum §i tuturor ace lora care doresc sa-sl actualizeze cunostintele in domeniu. Fara a detalia teoriile calculului de rezlstenta §i dezvoltarile matematice, lucrarea prezinta relatille privind verificarlle de rezistenta !}i stabilitate, prevazute de normele rornane in vigoare (SR 1911-98,STAS 10108/0-78) sau cele recomandate in literatura tehnica de specialitate, iar in paralel este prezentata metodologia de cal cui in conformitate cu normativul Eurocode 3 astfel de abordare, nernaterializata tntr-un material didactic pan in prezent, permite 0 mal usoara acomodare a studentilor !}i speclatlstllor la normele europene de proiectare, preluate treptat !?i de tara noastra, norrne care abordeaza calculul structurilor oarecum diferit de modalitatea utllizata in prezent, respectiv 0 aplicare relatlv directa a calculului studiat la disciplinele de Rezisten(a materialelor §i Teotie elasticitafiiin normele de proiectare. Apreciem ca fiind deosebit de utila, introducerea in lucrare a unor exemple numerice (rezolvate integral de catre autori), privind verificarlle unor elemente, atat dupa normele rornane, cat ~i in conformitate cu normativul EC 3, ceea ce a permis efectuarea unor analize comparative ~i formularea unor observant concrete legate de aplicarea celor doua metodologii de cal cuI. Pentru materialul documentar care a stat la baza editarii acestei lucrart, autorii aduc calde rnultumiri colegilor care predau discipline Ie de specialitate, in special cea de Poduri metal ice, de la: • Facultatea de Constructii !?i Arhltectura - U.P. Tlrnisoara; • Facultatea Cai ferate, Drumuri §i Poduri - U.T.C. Bucuresti; • Facultatea de Constructli §i Arhitectura - U.T. Ghe. Asachi, lasl, care ne-au sprijinit cu lucrari didactice §i rnateriale de specialitate. Exprimarn rnulturnlri anticipate tuturor celor care vor aduce observafii !}i propuneri de lrnbunatatlre a materialului editat sub aceasta forma, de care se va tine seama la 0 eventuata noua editare a lucrarii, astfel tncat aceasta sa poata raspunde cat mal bine cerlntetor unei lucrari specifice invaiamantului tehnic de constructll,
3.5.1. Caracteristici de ca/cul 3.5.2. Verificarea stabilitafii conform SR 1911-98 3.5.3. Verificarea stabilitafii conform EC 3.
3.6. Elemente solicitate la eforturi axiale §i incovoiere
i
\
3.6.1. Bare intinse §i incovoiate 3.6.2. Bare comprimate §i Tncovoiate 3.6.3. Calculul elementelor comprlmate §i tncovoieie, in conformitate cu normativul EC 3
II
'.
4.
4.1.Aspecte
4.2. Verificari
4.2.1. Rezlstem« sectiunii transversale la tncovoiere monosxielii 4.2.2. Rezistenta sectiunii la forta taietoare 4.2.3. Rezistenia la f/ambaj lateral (deversare)
4.2.3.1. Bazele calcululul privlnd flambajullateral al grinzilor metalice cu inima pllna 4.2.3.2. Verificarea la flambaj lateral a grinzilor cu inima plina conform lileraturli tehnlce rornanestl 4.2.3.3. Flambajullateral (deversarea elementelorTncovoiate) conform normalivului EC 3 4.2.3.4. Exemple de verificare la f1ambaj lateral
4.2.5. Rezistenta la flambaj vertical al talpii comprimate tn planul inimii 4.2.6. Rezistenta la actiunea ionelor locale concentrate 4.3. l.atlmea activa a talpilor grinzilor metalice in ;onformitate cu normativul EC 3 - 2 4.3.1. Aspecte generate· ._ 4.3.2. Leiimee etectiv« pentru stari limite de exploatare §Ioboseala 4.3.3. Exemplu numeric .
BIBLIOGRAF[E
Autorii
1. CARACTERISTICI
1.1. Aspecte generale
DE CAlCUL A SECTIUNILOR ,
In acest capitol se vor prezenta caracteristicile geometrico-sectoriale ale sectiunli barelor cu pereti subfiri (BPS), precum ~i caracteristici legate de calculul elernentelor de constructii ~i poduri meta lice in conformitate cu normativul EUROCODE 3 - Partea 1 ~i Partea 2. Se apreciaza ca celelalte caracteristici de calcul ale sectiunii (arie bruta, arie neta, moment static, moment de lnertie, modul de rezistenta) sunt bine cunoscute de la disciplinele de mecanica constructillor, acestea avand 0 utilizare .curenta" in activitatea de dlmenslonare 9i verificare a structurilor. atentle deosebita in practica de proiectare trebuie acordata sistemului de axe tn care se lucreaza, acesta nefiind unitar in cadrul disciplinelor de specialitate, normative ~i standarde de proiectare, programe de calcul etc, tabelul 1.1.'
Tabelul1.1
Sistem de axe
fZ
1.2. Caracteristici
rp este distanta
de la punetul
P la tansenta
dusa
in punctul rp parcurge
curent
M at axei
arcul ds in sens
propria pentru OJp(s), de aeeea aria sectorlala OJp(s) poate fi privita ea 0 coordonata a punctului respectiv. Ea reprezinta dublul ariei delimitate de raza polara origine PO,
raza polara PS a·pt..FhCtului eonsiderat, §i portiunea OMS din axa medians a BPS.
(i.4)
Coordonata de
pozltia
pozltia
punetului
COp
= COp
-,,,
r...'. 9
9
f ds = OJ
idS
0 singura
p-
r...S, '''8,
(1.5)
masurare
a ariel sectoriale.
punct sectorial
OJp
S
aria sectoriala
corespunzatoars
tubului
deschis,
figura
1.2;
s, =
s,
fds
-Iungime<;l
redusa a areului s:
redusa a conturului axei mediane a BPS profil inchis
GxamedJi:ma
a, =
f ~s Q = f r· ds
- lungimea
de axa rnediana
a BPS.
sectorial
JOJ.X.dA=O;
°
Polul principal O(xo' C(xc' yJ care gi coincide cu centrul ultima
fco.dA o conditii
=0
(1.2)
Aria sectoriala generalizata principala ;;; este acea arie sectoriala generalizata care satisface conditiile:
QQ!
nul
de Incovoiere
Yo)
condine
punct sectorial
nul principal. faia de pozltia f;;;·Y·dA Polul principal (1.3.a) (1.3.b) (1.7.a) C(xc,yJ
diagrama
coordonatelor
COp determinate
gi punctul
sectorial
se poate preciza
polulul principal
=0;
f;;;·dA=O;
(1.6)
ili are coordonatele:
Xc = xp
+-
. If cop. y . dA Ix
A
coincide
cu centrul de incovoiere
v, =yp-~
Coordonata arbltrar, sectorlala se determine
Iy
Hcop.x.dA
A
a punctului
sectorial
O(so)faia
de un pun,ct sectorial
nul
yc
YP
-,yCOp
'y -
1 r-
·x·dA
(1.7.b)
preclzeaza
pozffia punctului
sectorial
nul principal
O(xo,yo)'
10
Calculu! elementelor metalice Observatil: Pentru simplificarea calculelor Tn vederea detsrmlnarli pozltiei polului prlnclpal C se recomanda sa fie avute in vedere urmatoarele: • slstemul de axe coordonate Gxy este central principal; • caca Seqiunea admite 0 axa de simetrie, punclul sectorial nul Q se ia la ,inters~tia acesteia cu axa mediana a profilulul, acesta fiind chiar punctul sectorlal principal 0; .' . • pentlu determinarea coordonatelor potulul prlnclpal C, poate fi foloslta regula de .... integrare Veresceaqhln, atunci cand axa rnedlana este potlgonala (in aceasta sltuatle diagramele
O)p'
11
SCD fro. dA
s
[L4] - pentru
sectium deschise
sectiuni inchise
(1.8.a)
daca axa rnedlana a BPS admite 0 axa de simetrie potul principal C se aM pe aceasta axa; la secfiunlle BPS a carer axa mediana este alcatuita din segmente concurente, polul principal C se afta in punctul de lntersectie al acestor segmente; la profilele care au simetrie potara, centrul de tncovolere-rasuclre coincide cu centrul de simetrie polara, care este ~i centrul de greutate al sectlunii; in cazul sectlunllor BPS care au doua axe de simetrle, centrul de rasuclre coincide cu centrul de greutate al sectiunil barei; In cazul sectiunilor lnchise se urmeaza aceeasl cale ca in cazul BPS profil deschis, cu observatia ca in locul coordonatelor 0) se utilizeaza coordonatele generalizate e ,
S;;; =
(1.8.b)
So
Momentul
static
sectorial
al portiunii
cuprinsa curent
intre
punctul
a areelor
s(s)
de pe axa
S: = fro.dA o S~
(1.9.a)
fffi.dA o
(i.9.b)
Punctele
de maxi~
ale diagramei
-lr-.{S.~.
cl
I I I
y
-<l>-.I -lj c1
I ~I "'c;.-I x I
y
I; sunt
--f-
profll deschis
(1.11.a)
profil Inchls
(i.i1.b)
~omentul de lnertie dirijat §i momentul de inertie sectorial sunt caracteristici geometnce alelntreqil se~tiu.nii, calculullorpoate fi fik~t utilizand regula de integrare Veresceaqhin pentru sectiunile cu axa rnediana pollqonala.
12
catcutut elementeJor
meta lice
.. .
,
"
>
13
transversale .
(conventional)
la rasuclre
'
(1.12)
1,=-fg3ds
30
1a
.'
I_1_,
h
y-, y
in cazul profilelor deschise alcatuite din mai multe dreptunqhiuri inguste, momentul de inertia conventlonal la rasuclre libera este egal cu suma momentelor de inertie convention ale ale portlunilor-cornponente. Daca pe portiuni, grosimea "q" este constants, expresia pentru I, este:
(1.13)
Pentru profilele
laminate
formula
de calcul pentru
!!
z
unde c este un coeficient ce depinde de forma sectlunil transversale a profilului ~i tine seama de efectele racordaril dintre dreptunghiurile elementelor separate, tab. 1.2
1
I
h
¥ Ib Y Ir~Y}
t
--1",
I z
z
1
Ir =1, + {dS
9
unde:
(22
(1.15)
Q=dr·ds J
I, =
de axa msdlana
./
f~3 -ds
v b
de lnertie conventional al BPS, contur inchis, care se considera de sectiune inelara deschisa,
I'
I.
Fig.1A
.1
..._. • '!
....
Calculul elementelor metalice Caracteristicl de calcul a sectiunllor 15
14
Tabe/U/1.3
___ d._._ _
i-
Axa de
_tw
Distributia tenslunlicr
(semnul"+" pt compresiune)
,jlr ,(~rlH
pentru d/tw
S; 72&
a>
.
.. I
,.',
L I....
d/tw s;83!:
S; 456&1(13a
Distributia tsnslunllor
Distrfbutie elastica
(semnul"+" pt compresiune)
pentru 3 pentru
Ij1 >
-1:
-1:
d/tw
::;
62&(1- '11),1(-\1/)
rh
Parametrii clasificaril
1~
235
== )235 /fy
E
&
275 0,92
355
0,81
16
Calculul
elementelor
metaliee
Caracteristlci
de calcul
a sectiunilor
17
TabeluI1.4.b
... I
...
i
Distributia tensiunilor in pereta lili pe inaltimea sectlunll
(semnul "+" pt compreslune)
[: ~][J
+
~
I
I J
Seetiun! laminate
Seetiuni sudate
FT====rl , ,, , ,
I,
, ,f ,_:..r
,
I
II
"IL
._
---
___
.J
,, ,, ,
II
"
,
I
I \1
II
II II
f ,_:..r
r"""'i
I
II
~ -+- ~
'L L
" JI
"
...J
'-....1
L~
Distributia tensiuniior
(semnul "+" pt eompresiune)
L..J
~
--'
- ,+
-I
:1:·
•I
cltfs108 ex
:0;
(b -3tr }/tr
s 33e
cIt,
s s
101' exvex
I
bltr :::; 3e 3
n, :::; 111'
c/t,
eli,
98
sud ate
eli, s 108
ex
+
Distributla tensiunilor
I
"
fy
~!1 r,
I,
I
I
I ,I
r,
\,
"
ln perete
~i pe inaltimea sectiunli
(semnul "+" pt eompresiune)
"
" " " I
l-
"I "
L __
____
I ,I
,,
"II
II
~!r
II
, I
II
.1I
Distributia tensiuniior
(semnul "+" pt compresiune)
"
,,
'I
L~ ,+ ,
'
'L L
J' -!
II
~...J L~
- ,+ ,
laminate sudate
c/t, s158
cl i, s148 235
c I t, :::; 23E.Jk:
c h, s 218Ji(;,
2(5 0,92
355 0,81
18
19
TabeluI1.4.e .
42£ 42&
0,67 + 0,33'V IV=-1
~I I •
t
124£
+
Dlstrlbutia tensiunilor
(semnul"+~ pt compresiune)
I·
bItt CL
42E+3 42£
s
CL
s
c/ft
42£
146 23r.Jk:
·.~..<1c
s
L
23EJk: 21eJk:
Cr""JT
ci:
20
Calculul elementelor
metallce
Caracterlstici
de calcul a sectiunilor
21
,.
. - pentru A.p
s 0,673
(1.16) bp
1IIIIIijlllllllllllll~o"2
ljJ=+1:
p-
i- 0,~2 . A.p
1 _!_
A.p t
_ pentru
I b": I
beH =p.bp
bel
= 0,5 . belt
belt
be2 = 0,5·
unde:
i:.
= 1052. bp
- efortul
• ~ O"com
P'
E· k,
de compresiune a
YMI: O"com
CJcom
unitar efectiv
peretelui, 9i lnmultlt
beff=p·bp b
e1 b.2
caleulat in raport cu aria eficace cu coeficientul de siguranta mod normal, eapacitatea efortul unitar maxim de compresiune acest caz:
O"oom
sectiunlt
=
= 2·b.ff = beH
-
5-\jI'
be1
In
portanta
a unui perete se atinge atunci cand atinge valoarea de calcul a limitei de curgere; in
= 0"1'
"YMI =
fy
9i rezulta:
i:.P' =1052'~'~ t
k, - coeficientul
bp - latimea bp = de voalare, tabelul
E -k,
1.5 9i tabeluI1.6. ljJ<O:
peretelui considerat, definlta astfel: d - pentru inimi; b - pentru peretll interiori de talpi; b-3t - pentru talplle sectiunilor laminate c - pentru peretii talpilor in consola; (b+h)/2 - pentru corniere cu aripi egale; h sau (b+h)/2 - pentru corniere cu aripi inegale.
tubulare;
bel
= 0,4· belt
In cazul peretllor prevazuf cu rigidizari marginale, calculul se bazeaza pe ipoteza ca rigidizarea lucreaza cao grinda pe mediu elastic, iar acest mediu elastic are 0 rigiditate tip resort care depinde de rigiditatea la incovoiere a peretilor plani adiacenti :;;i de condltnle de margine ale peretelui respectiv. Axa neutra (trecand prin centrul de greutate). a sectiunil eficace se va decala cu 0 distanta "e" fata de cea a sectiunii brute (fig. 1.5) l}i se va tine cont de momentul suplimentar 11M = N· eN , daca sectiunea este supusa la efort axial.
voalare
4,0
ka
1,05 + IJI
7,81
7,81-6,291J1+9,78\j12
23,9
5,98(1-1JI)2
In practica aceasta deplasare a axei neutre se poate neg'lija, ceea ce permite o evaluare mai rapida a capacitatii portante, doar sub solicitarea de compresiune centrica, conducand la o usoara supraestimare a capacltatii elementului.
22
Calculul elementelor
metalice
Caracteristici
23
.crl
IliDCIi~ce
Zona
de voalarek ,
1>\11::::0: b.ff=p·bp
II
\11<0:
r
I
I Zona
lin efleaee
[ iI -:f·_·_·_·_·_·_·_·---,.II-i1;--·.l::Ij' g _.
in efleaee
Zona·
~I
0,43 IjI+O,34 1,70 23,8 SECTIUNI1JRUTE
Fig. 1.5
I~I]
. ~'"tr
<~
SECTIUl':Jl EFICACE
24
25
Se calculeaza abscisa centrului de rasuclre, integrand cu regula Veresceaqhin diagramele O)p§i Y §i rezulta: 2 . ~ ·157,5 ·10,5 ·15 ·1,5
- secfonale ale sec(iunii din figura
...
geomefrico
1.6.
Xc
= - - 2,75 -
9005,6
= -6,88
cm.
Cu slstemul de axe din figura t.s.rezulta: Ix:=: 900!?,6 ern" ly=706,25 ern" A=60cm2 Deoarece sectiunea are 0 axa de simetrie, centrul de rasucire se va afJa pe aceasta axa; se va calcula numai abscisa Xc. Se alege polul P, la lntersectia axei de simetrie x-x cu axa rnedlana a profilului i?ise traseaza diagramele coordonatelor sectorlale os si a ordonatelor y, figura 1.7. O)~=O)~ =0; O)~=15·10,5=157,5cm O)~=-1;9,:.:1J),~ = -;-157,5 ern"
".
.
'"
0)1=-0)3 =-4,13·15=-61,95
ffi2
em" em"
=-0).
=-61,95+15·10,5=95,55
,'_
""
l
I
100 •.
--t
..
r-----1
1 l~
r-'--1
105
r=:»
10.5
1$1
r
!
Fig.1.B
fZ RO
Fig. 1.6
EC3
·15· em"
-. 95 55 ·15 3"
)=
(Y"[cmJ
<:»
Caracteristicile tabelul1.7.
geometrice
sunt centralizate tn
Tabelul1.7
26
Calculul
elementelor
metaJlce
Caracteristici
27 eu regula Veresceaqhin
Xc
8575·1225 ,'40 .' 2· {1,2 2' .70+3.-[(2.11025+6125).50+(11025+2.6125).90jl = -51 6 3,952.106 = -51- 57,8 = -108,8 cm
diagrama sectorial,
')
1300
r---r-700
--------r
I
IG
I
I
[mm]
4~
§I
~I
r
i
r--r---I,-'---71o
30
axa madlana
..,~zM
t~
UQQ...ll
19
Fig. 1.9
-I
gil
-+,
!
,70
[oml 70
30
co
fata
I"" integrand
<0"
iC
rc;'
P
6
UQ_j
TyI>Q EC3(RO}
cm2
l,g~Qj
co5 =4529+20(122,5+57,8)=8135
centrul de rasuclre se va afta pe a profilului figura
ern"
Deoarece sectiunea are 0 axa de simetrie, aceasta axa; se va calcula numai abseisa Xc. Se alege polul P, la intersectia ~i se traseaza
30
co6
=4
diagramele
coordonatelor
rop ~i a ordonatelor
y,
1.10.
Se obtine:
Fig. 1.11
~1
~_~-------+",-G
40 + 3 '6[(2.923
Momentul
LWQJ
ro~ '" 70 ·122,5= 8575 ern": ro~ =8575+20·122,5=11025 ro: =8575-20·122,5=6125
de inertie conventional
It este:
Caracteristicile
ern";
ern"
tabelul
1.8.
geometriee
ale sectiunii
transversale
in
Tabelul1.8
Fig.t.tO
Efemente solicitate
fa ~orturi
axiafe
29
pentru
2m ELEMENTE SOLICITATE
2.1. Calculut barelor"'5olicitate
Yr_ >25
10:;:;
p= pentn.;
Yr_ :;:;25
~i fibra cea mai
".
"
- lungimea distanta
2. 1. 1. tumensloneree beretor
Marimea ~i forma secjiunii _ forta axial a maxima transversale a barelor intinse se stabileste functle de: de intindere, in cea mai defavorabila grupare de actluni; - calitatea 0telului; - considerente de natura constructlva. , " Aria bruta necesara a sectiunii transversale relatia: : (2.1 ) unde: a este un coeficient a=l a=(0,85 ...0,90) care tine cont de slabirea sectiunii transversale: - la constructll sud ate; - la constructil nituite sau Tmbinate cu suruburi,
Ymax -
departata,
a barei,
Ab,
se determina
cu
.'
ariel nete
Verificarea /a oboseele
Verificarea la oboseala (J'=~::;cr
in coniormitste cu SR 1911-98
de rezlstenta se efectueaza
Verificarea la reztstente ,
Verificarea
nat
R,
(2.3)
"
cr=-:S;cra
Anat
cu ajutorul relafiilor:
"
axial a trebuie
cr=A:s;cra
b
p·N
A. sa nu depaseasca
unei
A.max
'in care: N A nat - efortul axial maxim de intindere la care este solicitata bara, Tn cea mai defavorabllaqrupare de actiunl; - aria neta a sectlunli normale sau sinuoase a barei, figura 2.1. In cazul barelor intinse de sectiune cornpusa, aria neta a sectiunll transversale a barei este egala cu suma arlilor nete minime a secflunll transversale a tuturor elementelor componente, calculate in sectiuni normale sau sinuoase invecinate; - aria bruta a sectiunii transversale; - coeficient care ia in considerare influenta rigiditatii nodurilor:
In tabelul
Ab
p
...
30
Calculul elementelor meta lice Elemente 50licltate ta eforturi axiale 31
(2.5)
unde
Nt.Rdeste
rezistenta
de proiectare
a sectiunii
transversale
la intindere,
care se ia astfel:
lncadrata
A·f
Npl.Rd=--Y
ln grupa
rezlstenta de proiectare a sectiunll transversale brute -
Y""
-
care flarnbeaza
in plan
rezistenta ultima de proiectare a sectiunll transversale nete, considerand slablrile date de gaurile tmblnarilor rezistenta plastica de proiectare a sectlunii nete, conslderand slabirile date de gaurile tmbinarilor, pentru imbinari proiectate sa reziste la lunecare tn starea limita ultima la care se folosesc controlata, surubur! de Inalta nu trebule
In grupa
-
I sau sudate
care flambeaza
in
plan
perpendicular
pe
de bare comprimate.
Tabelul2.2
N net.Rd se evalueaza
la care lunecarea
«I ctl 0-
Tevi laminate
C>
N pl.Rd
In cazul In care se cere 0 comportare ductila, rezistenta de proiectare plastica, trebuie sa fie mai mica decat rezistenta' ultima de proiectare a sectiunii nete, . ,
Nu.Rd, respectiv
(2.6) Aceasta conditie va fi satisfacuta daca:
~F
y
Profile dublu
T laminate
sau sudate
+ tty
(2.7)
-E~3 --t-y
32
33
2.2.2. Verificarea Ja flambaj prin Incovoierea bare/or drepte comprimate centric conform SR 1911-98
"
Verificarea
la ti~~baja
barelor
cu secfiune
unltara
solicitate
la compresiune (2.8)
. N. .cr=--~cra <p.:Ab
.•
r
ln
care: N
Ab
<p
- efortul axial maxim; - aria bruta a sectiunil _ coeficientul doua axe principale
de flambaj
Coeficientul
de zveltete
se calculeaza
cu selatiile: (2.9.a)
ix
=#
A
Ay
Iy
·It
Iy'"
f.
critice
Per'
(2.9.b)
Functie de coeficientul de zveltete maxim al bar.ei (care ~~ _~ebuie .sa il dapaseasca pe eel admis), marca otelulul ;;i grupa de secttune, stablllta In .funcpe de . axa fala de care se produce fJambajul, se determina coeficientul de flarnba] <p.
(2.11.a)
(2.11.b)
inegalitatii: (2.10)
(2.11.c)
unltara:
admisibil al baret comprimate, verificat, tabeluI2.3.
de zveltete
Ie
Fig. 2.2. Pierderea stabilitil(ii barei prin fncovoiere - resuclt»
= Ix + Iy
A(x~+
yn
i~.A
34
in cazul particular axe de simetrie c) se simplifica sub forma: al BPS profil deschis
Elemente sollcltate
la eforturi axlale
35
(G=C, respectiv
b,
din paranteza
reprezlnta:
Primele
doua ecuatii
(2.12.a
~i 2.12.b)
conduc
la determinarea
fortelor
critice
profil
cu
deplanare
barele solicitate
prezinta
la rasucire
cu prin
Cu inlocuirea
deplanare
Barele
rasucire, rezultand
Revenind
conditiile:
Pm<Px.cr;
P",<Py.cr'
al BPS profil la capete ~i sa
Solutia
acestei
deschis,
la cazul general
al f1ambajului
prin lncovoiere-rasucire
se roteasca in jurul axelor x §i y, dar nu se poate roti in jurul axei z ~i de asemenea la capete nu preia moment incovoietor dupa dlrectille x §i y), pentru z = 0 ~i z = I sunt indeplinite condltiile:
unde:
Iflo
- lungimea
solutia
de f!ambaj
a barei pentru f1ambajul prin rasuclre. (2.14) se obtine sarcina crltlca P,,:
[nlocuind
(2.15) in ecuatia
(2.16)
u = C . sin 1t. z . Analog lncovoiere expresiei lungimii de flambaj a barei in cazul flambajului prin
1
I'
v=C2'SIn-;
m=C
'\'
·sln-· I'
(2.11), sistemul
1t·Z
(If = u-I).
lungimea
de flambaj
in cazul f1ambajului
Prin inlocuirea acestor solutii in ecuatiile diferentiale se poate pune sub forma: P'Yc ,C3
_ coeficient capetelor
care
tine
P,xc
,C3
=0 =0
=0
(2.19)
i~(p-P,,),C3
36
37
C"
Pentru casistemul de ecuatli omogene (2.19). sa adrnita pentru constantele C2 ~i. C3 ~i alte solutii de(?11It solutla banala este necesar ca determinantul sa se anuleze:
Daca rezulta Cl'cr Cl'e' se folosesc relatli de racordare ale curbei valorilor > critice. Adrnltand Cl'p 0,5· Cl'e'rszulta: :;
cr'a = cr c (1-0252) ,
acestula
o
(p - px.cr)
,-P,xe Se obtlne ecuatia cubica in P: (2.21 ) Semnul functiel f(P) = 0 , admltand px.cr < py.ereste dat Tntabelul 2.5. Tabelul2.5
C G
(2.20)
Cl'a
In cazul BPS contur inchis 0 singura data, sistemul de ecuatli diferentiale, servind determlnaril sarclnii critice Perdevine: (P-Px.cr)C, + p,x. ,C2 =0 { P,xc ·C, + i~(P-P;;;'P2 =0 (225)
unde P;;;este sarcina critica corespunzatoare f1ambajului
Ecuatia f(P) = 0 are trei radaclni reale pozitive §i se poate demonstra ca in toate cazurile una din radaclni este mai mica decat min(Px.cr;py.cr;pJ,iar alta este mai mare decat max(px.cr;py,cr;Pro)' In cazul barei a carei sectlune are determinantul nul (2.20) devine:
x
prin rasucire a BPS sectlune Inchisa 0 singura data (simplu conexa) §i se calculeaza cu relatia:
(2.22) (2.26) (2.23) v este coeficientul strarnbarii Iiniei m~diane, dat de relatia lui Ebner:
lot
v=1-!r_·
Id '
I'
=r:
Pentru ca C1 §i C2 sa adrnlta §i alte solutii decat solutia banala trebuie ca determinantul sistemului 2.25 sa se anuleze: unde: i~== (2.27) sau: (2.28)
T,
38
39
Din aceasta ecuatie se deterrnina valorile P1 §i P2 ale sarcinilor critice pentru fJambajul prin incovoiere - rasucire a BPS profil inchis, la care sectiunea transversals are 0 axa de simetrie (axa x-x), Datorita rigiditatii mari la rasucire, barele cu pereti subtlri de sectiune lncnlsa sunt mai putin periclitate de a-§i pierde stabilitatea prin incovolere - rasucire, de cele mai multe o~i fenomenul flarnbajului prin incovoiere este cel determinant.
..2.2.5. Rezistenta (capacitatea portsntii a) elementetor comprimate cu sectiune uniterii (elemente unitorme) in conformitate cu EC 3
Rezisten(a la flambaj
2.2.4. Verificarea berelor cu pere!; sub!;r; fa flambaj pr;n tncovotere-resucire, conform normelor romene
Cunoscand forta critica de pierdere a stabilitatii Pcr' ca fiind valoarea minima a solutillor ecuatiilor (2.21) sau (2.23) - pentru BPS prom deschis §i a ecuatlel (2.28) pentru BPS profil Tnchis cu 0 axa de simetrie, rezulta efortul unitar critic de pierdere a stabilitatli;
. Rezistenta de calcul (capacitatea portanta unui element comprimat este data de relatia:
sau efortul
capabiJ)
la flambaj
(2.33)
unde:
A I-'A
{1 =
- sectiunl transversale
cr
=--.£!:....
p A
Aeff I A
sectiuni transversale
4.
(2.29)
se poate determina §i din .. Pentru elemente solicitate la compresiune cu sectiune transversala constanta (elemente uniforme). axiala constanta, valoarea coeficientului de reducere X se de zveltete redus
Efortul unitar critic (pentru bara cu 0 axa de simetrie ecuatia (2.24». se poate pune sub forma: 1(2·E =-2Air se determina Air = 1(
i. cu
XS:1
relatia:
(2.34)
crer
X=
in care:
1
~+~~2_i2 i
2
relatie
cu
ajutorul
careia
coeficientul
de flambaj
<Plr =
<Pu (At,)
rE". V~
in functie
de
care
rezulta
~= 0.5[1+ a(i-O,2)+ a
];
pierde
- factor de lrnperfectiune,
tabelul 2.6.
(2.31 )
Relatia plastic
(O"p
Tabelul2.6
< O":S;
(2.30) poate fi apllcata numai in domeniul elastic. in domeniul elasto O"c) se folosesc relatii de racordare ale curbei valorilor critice. == 0.5 . 0" c rezulta:
-~
A=
V~
- coeficientul
de zveltete
redus al barei.
Admitand
0" p
40
Calculul
elementelor
metallce
solicitate in cazulln
la eforturl
axiale
care, coeficientul.de
zveltete transformat,
.. .
41
de
Ax l?i Ay. La aceasta situa\ie se poate ajunge prin mic~o~,".rOla rezlstentei critice crcr' atunci cand aceasta depaseste limita de curgere a otelulul (ercr > ere) §i se aplica relatia de racordare a
sau:
-'
•.',
....
Coeficientul
de zveltete
redus
I se
In cazul sectiunilor nesimetrice, forta cnttca de pierdere a slabilila\ii este inferioara valorilor Px.cr, py.en Pm, adica Per < min[Px.cr, py.cn Pm], astfel tncat plerderea stabilita\ii se produce intotdeauna prin fenomenul de incovoiere - rasuclre simultana, Daca sectiunea transversale a barei este alcatuita din segmente concurente (sectiuni In cruce, T, L etc.), centrul de incovoiere - rasucire C se ana la lntersecna axelor mediane ale acestora, iar momentul de inertie sectorial este nul, 1m = 0 (daca se neglijeaza grosimea perejilor). In acest caz forta critica de pierdere a stabilita\ii poate avea valoare foarte mica §i in consecinta efortul capabil al barelor comprimate, cu aslfel de sectluni, este foarte redus. Tn cazul BPS profil inchis (cheson), datorita valorii mari a fortel critice P til , plerderea stabilita\ii barei comprimate se produce in general prin incovoiere, insa se recomandii ca !ji in aces! caz se efectueze verificarea la pierderea stabilitalii prin incovoiere - rasucira, ~nand seama de condi\iile reale de rezemare la capete a barei. Evaluarea capacita\ii portante la compresiune centrica a barei in conformitate cu EC 3 se face \inand seama de secfiunea eficace a barei !ji tntr-o evaluare mai exacts ill de momentul lncovoietor rezultat prin deplasarea axei neutre fala de sectiunea bruta,
sa
corespunzatoare
modului
de fiambaj considerat;
I se
calculeaza
3,00
m,
se analizeze stabilitatea unei bare comprimate centric, cu lungimea de avand sectiunee nesimetrica, prezentata in Figura 2.5. Bara este realizata din o(el OL 37.3k (<Y. =1600 daNlcm2) §i se considera cil
Sa
= !-I = !-1m = 1.
y
Cu sistemul unde:
<Yk = <Ycr = ';
, iar
Per
se
deterrnina
Tn
conformitate
cu cele
prezentate
la
fJambajului
X'G= 2,2 cm; Y'G =9,0 cm lx' = 4 957 ern" Iy' = 532 ern" A= 50 cm2
CI.
= 12,05°
Observatil: Problema pierderii stabilita\ii barelor com primate prin fenomenul de fiambaj prin incovoiere rasucire simultana este cornplexa l?i lmplica un volum de calcul mai ridicat, comparativ cu verificarea la flambaj prin incovoiere slmpla. in calcule intervin caracteristlcile geometrico - sectoriale ale sectlunil, care se determina prin stabilirea in prealabil a centrului de incovoiere rasucire l?i trasarea diagramelor coordonatelor sectoriale m aaum . In cazul BPS profil deschis, plerderea slabilita\ii generale sa poate produce prin incovoiere rasucire, in cazul in care fortele critice corespunzatoare acestui mod sunt inferioare valoric celor corespunzatoare fortelor critice Euler. Chiar ~i in situatia In care forta critlca de tncovolere - rasucire este mai mare decat fortele critice Euler, plerderea stabilita\ii se poate produce prin Incovoiere -
- fata de axele centrale principale, momentele de lnertie sunt: Ix= 5168 ern" 321 ern"
Iy=
Fig. 2.5
Deoarece sectiunea este alcatuita din doua segmente rasucire se va afla la intersectia axelor mediane ale acestora.
concurente,
centrul
de
•
42
Calculul el~mentelor metallce Elemente sollcltate la eforturl axiale 43
Coordonatele centrului de rasucire vor fi: Xe =4,03 em ~i Ye=8,34 em. Momentul de inertie sectorial, I.. =0 (neglijand grosimea peretllor). Se determirra
fortele eritiee de pierdere a stabilltatii
It =!(30.13 3
+10.23)=36,67
ern".
Pl
59 880 daN. Pz
daN.
Per =min [P1• P2. P3] = Pl = 59 880 daN < min [Px.cr, Py.cr• Pro] = Py.er =73848 daN.
Se observa ca: py.cr< Pz < Px.cr Efortul unitar critic va fi: cr = P1 = 59880 =1197 daN/cm2 = O'er' 1 A 50 Punand sub forma: 7[2E 0'1 =cr er =-=1197daN/em2,
Rezolvand ecuatla de gradulll in P (reI. 2.23), se obtin fortele critice PI ~i P2 §i in continuare tensiunile critice 0'1!}i 0'2' respectiv:
daN/cm2 =O'c,"
A;
daN/em2•
= 0,314 (curba b - SR 1911-98). crer Efortul capabil al barei, tinfmd cont de fenomenul de incovoiere - rasucire va fi: N:;':p =<p" ·A·cr. =0,314·50·1600=25120 daN.
rezulta
·A·cr
Y
=0388·50·1600=31040
I
x, =~7[~E
O'er
1911-98).
unoe:•
<p
= rn (•A +v y
Efortul capabll al barei, tinand cant de fsnomenul de ineovoiere - rasuc're va fl: N~ =<Ptr·A·cr. =0,531·60·1600=50976 daN.
i,
44
45
Efort~i capabil
N'cap ee rn ·A·a '1'Y
al barei, la flambajul
a
prin incovoiere
va fi: daN,
=0597·60·1600=57312
I
daN>N~p =50976
300
Rezulta
\,
Rezulta ca bara i§i pier de stabi/itatea la flambaj ptin i!:~o~oiere - ra~~cire. . Se observa prin urmare ca, desi py.cr < P" bara nu I§I pierde stabilitatea prm
Sectiunea eficace a profilului coincide cu sectiunea initiala (bruta). Acelasi rezultat se obtlne prin incadrarea sectiunii in cia sa de sectlune: talpa: _ =- = 6,66 < 9·s=> cia sa 1; t 1,5 inima: -
incovoiere,
10
ci prin fenomenul
de incovoiere
- rasucire,
tw
eficace
axlala
cr a2=cr,=>\~=~=+1
Coeficientul
0",
de voalare
centrica i:}i pot pierde stabilitatea prin fJambaj din lncovoiere. Rezistenta la fJambaj prin incovoiere este: N b.Rd = X, ·Asff ·fy'F
=0362<0673 "
1 YM'
Rezulta p = 1
l.atimea eficace a talpii beft = P' bp = 100 mm.
partial
de siguranta
pentru
determinarea
rezistentel la flambaj
folosind
a = 0,49
-
Coeficientul de reducere la flambaj prin Tncovoiere se va calcula (coeficientul imperfectiunilor pentru curba "en de fJambaj).
Aria eficace
unlforma, Figura 2.7.
a lnlmii
rezemat pe doua laturi, supus la compresiune
A,=
~A'A'f
Ncr
=-'VI3A;
x,
A,
ts:
0"2
0",
=> ~
=-
0"2 0",
=+
Lungimea efectiva de fJambaj este conslderata egala cu lungimea elementului, L = 300 em.
k" =4
Fig. 2.7
Zveltetea
rezulta:
46
87 fA I. = --vi = 0,935 93
47
~ = 0,5[1+ 0,34(0,772 - 0,2)+ 0,7722]= =0,748<1 0,89
0 772 . "
1
0,89 + ~O,892 - 0,7722
"
X '. ~+~$2_1:.2
1
1,12+~1,122 -0,9352
=0,57 <1
rasuclre:
daN
1,1= 74618
1,1
daN
Rezlstenta
de calcul a elementului
centrica va fi:
tncovoiere-resuctre
inenie
Elementele cu sectiuni monosimetrice ·sunt in general supuse la f1ambaj prin Tncovoiere rasucire. Rezlstenta la f1ambaj prin incovoiere rasucire se determina cu relatia: N~Rd =X·Aeff
in concluzie cedarea se produce prin f1ambaj prin Incovoiere dupa axa de minima z - z .
.fy ._1_
f1ambajului prin Tncovoiere apare la
unui tronson de are, facand parte din structura de pe arce calea sus (fig. 2.8.a),tronsonul evend lungimea de irensverselii monosimetrice, prezentata in figura 2.B.b. §i in exemplul numeric 1.4.2.
Structura este realizata din oie! OL 37.3k (0" a = 1600 daNlcm2) §i se considere acoperitor conditiile de rezemare corespunzatoare pentru: J-lx = J-ly = J-lm = 1.
0"
Ey
= --
n2 • E
1./
n2 • E
(300/12,25Y
= 34 565
daN/em.
Tensiunea
a)
in care: Rezulta:
b)
Fig2.B
= 0,77
4031 daN/cm2 pentru flambaj prin tncovolsre Se deterrnina px. cr = 56,8.10
6
= 38,0.106
p~ =9,35.106
daN,
48
49
II =~(200.23 3
+2.120.1,23 +2.40.33)=1392
em'.
Uiiimea eficace a talpii betl = p·bp == 0,91·29,4 == 27,0 em. Portiunea de talpa dintre inimi, figura 2.10, placa rezernata pe doua laturi cornprlmata uniform: ' =0', =:> 'I' = =+1
. . Rezolvand ecuafia de gradul lk ln P (reI. 2.23), se obtln fortele critice P, ~i P2 ~i In continuare tensiunea critlca 0', i respectiv: . P,= 8,43.106 daN <Py.cr (bara i~i pierde stabilitatea prin incovoiere - rasucire) Pz= 168.106 daN,
0'2
0'2 0',
P, 0', ='A=
8,43.10 928
.
Rezulta
= 1,052~ . t P=(1-
~O'
comp
E·k"
= 1,052. 138,8 2400 = 123 > 0673 2,0 21.106 -4' , 0,22)._1_=0665 1,23 1,23 ' =0,665·138,8=92,4cm,
0,22].J__=(1_
i. p
i.p
beff =p.bp
SR 1911-98). O'er Efortul capabil al barei, iincEmd cont de fenomenul de lncovolere - rasucire va fi: rezulta
bell., = beff.2 = beff /2 = 46,2 cm. Talpa inferioara Fiecare talpa este alcatulta din doua console (plaei rezemate pe latura), figura 2.11:
singura
daN.
CONSOLE TI
.... beff.
I 0'2 =0',
=:>'1'=
0'2 0',
=+1
Ip
Fig. 2.11
E·k"
= 1,052. 19,4
3,0
Rezulta o = 1
=:>\jf:::_£.=+1
® jOi;
, t •
_11==2
E.k,,'
comp
= 1052. 29,4
2,0
bp=29.4 .. ....j'l
Fig. 2.9
Rezulta P=[1-
0,22].J__=(1_
i. p
i. p
Fig. 2.12
50
51
'
_ Lunqirnea efectiva de flambaj este considerata in mod conservativ ca fiind egala cu Iunqimea elementului, L = 1200 cm.
Rezulta P=[1.
0,22]._!_=(1_ A ,,-.
p p
928
'
29,4 cm
~ = 0,5[1+ a~
1
Rezulta aria sectiunil eficace: A.ff == 2(74,4.2+40.3+ 2·29,4 .1,2) A.1f = 678,7 ern"
SECTIUNE EFICACE
- 0,2)+ J:2]
0,52
x=--===
~+~f
_):2
1 0,52+~0,522 -0,2062
daN
1,1
'
[mm]
,y{~
lncovolere-rssuctre
Evaluarea capacltatii portante a elementului supus la compresiune axiala Rezistenta ia fiambaj prin incovoiere
Barele cu sectluni monosimetrice avand Iz < Iy, supuse la compresiune
• ~Iem~mtel.e cu sectiuni monosimetrice sunt in general sup use la flambaj prin rncovoiere rasucrre. Rezistenta la flambaj prin incovoiere rasucire se determina cu relatia:
FT Nb.Rd = X ,A.1f ·fy'-
1
YM'
centrica il}i pot pierde stabililatea prin flambaj din fncovoiere. Rezistenta la flambaj prin incovoiere este:
prin incovoiere
apare
la calculul
ITk
r]. = m·lnLITT;ITFT
Nb.Rd =X·Aeff
·fy'-
1
YM1
unde:
Coeficientul partial de siguranta pentru delerminarea rezistentei la flambaj este YM1 = 1,1. Coeficientul de reducere la flambaj prin incovoiere S8 va calcula folosind a = 0,49 (coeficientul irnperfectiunilor pentru curba "c" de flambaj). Tensiunea critica penlru flambaj prin Tncovoiere - rasucire este:
52
Elemente solicitate la eforturi axiale Sectiunea talpli fiind 0 BPS profil inehis eu doua axe de simetrie, eentrul de ineovoiere - rasuclre C coincide cu centrul de greutate G. Cu notatiile din figura 2.14, caracteristicile geometrieo - seetoriale :;;i de rezistenta ale sectiunf sunt urmatoarele:
53
in care:
P=1-(~:J
=0,375
Razulta:
O'k
= min[crr;crFT
1= min[1Q07~9
084]=9
Zveltetea relafiva radusa a· ele~'entului rasuclre, ~:;;i coefieientul de redueere x. vor fi:
f1ambaj
prin
incovoiere
l, = 1,878 .106
0=2·Am ,rds = 2·200 l9 1,5 It
em",
Iy = 5,802.106 em';
-F
l; = X_--
ern":
"
~ = 0,5l1+0,34(O,44-0,2)+0,442
=i(2.200.1,5
2
.J 0,64 +
- 0,44
I =1 + 0 • r I fdS
4,25.106
ern":
9
rasucire:
3
Rezistenta
.• ri'T
+2.101,5.97,52)=5,36.106
ern".
daN
r este prezentata
centrlca va fi:
daN
j2
=1_= A
5,36.10 1000
=536.103 '
6
2. em ,
min[148H0 ;1333
v=1-l.=1 Id
4,25.10 5,36.106
=021.
'
in concluzie
se poate
Fig. 2.15
cm in
~l
2000 x 15
'\
G=C b=1950
195
I
1000)(20- x
1--.
~l
Tabelul2.7 G
y( Xl
EC3 (RO)
z(Y)
.Y
Fig. 2.14
54
..
55
pY.c, =533.73.103
6 9
daN; ·021
,
2,1.10 •• 1,55.10 + 0 808 .106.425.106 2 1500 " 2,1.10 .1,55.10 0,808.106 ·5,36·10s
6 9 .~)
=55380.106
daN.
Fig.·2.17
536.103(021+ , '~'.'
k, =4
15002
A!?a cum era de asteptat pentru sectiuni lnchlse, a rezultat P", > max [Px.Ct'py.c,]' prin urmare pierderea stabilitiltii barei are IDeprin f1ambaj din tncovoiere ~i rezulta: Neap <J>min • A· cr. =
'=
];:p
240? 2,1·10-4
unde <J>
I mn
= <J>x "'x = [
i.
p
i.
p
heff
= 0,84·100 = 84 em
heft.1
heff
12 = 42 em.
415
Aria eficace
a talpilor
rezemate pe doua laturi, supuse la
,1;!,r--__ ._.._...__....
!li!J
I·
SECTIUN~
EFICACE
[_m.FimG ..__...._
i~l
~---===--~=====---~ j.IY)
bafJ.1,.1
G~III]lll@11
Fig. 2.16.
];: =1052~
P ,
V E·ka'
lacamp
Rezlstenta
Rezulta
P=[1-
0,22].J_=(1_Q,22). 229 Ap Ap ,
= beff2
= beff12 = 38 em.
1
YM1
Calculul
elementelor
metalice
determinarea
rezistentel
la flambaj folosind
este 1M' = 1,1. Coeficientul de reducere la flambaj prin incovoiere se va calcula a = 0,34 (coeficientul irnperfectiunllor pentru curba "b" de flambaj).
co~.pusA
A. =
.!:. ==1500
iy
== 34,62
Lungimea efectiva de flambaj este considerata egala cu lungimea elementului, L = 1500 cm.
~
A
= Aerr == 578 =0578 Ag 1000 ' pentru flambaj prin Tncovoiere rezulta:
Zveltetea ~ ==34,62 93
in conformitate cu standardele romans pentru proiectarea podurilor metaliceSR 1911-98, STAS 1844 -75 (care au la baza metoda de calcul a rezistentelor admisibile), precum :;;i cu normativul Eurocode 3 (care are la baza metoda starilor llmlta), verificarea stabilitatli barelor comprimate cu sectiune cornpusa se face la flambaj prin Tncovoiere dupa cele doua axe principale de inel\ie ale sectiunli compuse :;;i In plus, se verifica ramurile componente pe distanta dintre elementele de solidarizare, flambajul prin tncovolere-rasucire fiind nespecific acestor elemente, datorita rigiditatH mari la rasucire a sectiunii, Coeficientii de flambaj <p (conform normelor rornane), respectiv coeficientil de reducers X (conform EC 3), depind de urrnatoril paramefri: - marca otelului, caracterizata prin limita de curgere eYe (respectiv fy); - coeficienfii de zveltete A., respectiv coeflclentii de zveltete redusi I, ai barel, depinzand de legaturile barei la capete §i caracteristicile sectlunii; - forma sectiunii transversale a barei prin incadrarea acesteia astfel: • grupa "b" de sectiuni, conform SR 1911-98; • curba de flambaj "en, conform EC3 (respectiv factorul de • irnperfectiurte a = 0,49). In figura 3.1 §i 3.2 sunt prezentate elementele geometrice §i sistemul de axe, in conformitate cu standardele rornane §i EC3, pentru bara cu sectiune cornpusa solldarizata cu placute, respectiv bara cu sectiune cornpusa solidarlzata cu zabrelute.
10,578 ==0,28
x = ~+,,~2 _~ r.;;:::2
I 0,55+,,0,55
-0,28
0,98 <1
al barei la flambaj
yAy:
1-1
NFbRd
==0,98.578'2400.~==1236.103 1,1
daN.
I RO (EC3) I
Fig. 3.1. Bara cu sectiune compusa solidarizata cu pli!icufe
58
59
-. = ~: '
1-1
Iy(z)
iy =
Ii,
Iy = 2[ly, + A{%J]
Coeficientul de zveltete A.I, al unui element component se calculeaza in functie de modul de solidarizare al barei, dupa cum urrneaza:
RO (EC3)
11 =
vA;
Relatia (3.3.a) se apliea in ipoteza ca rigiditatea la ineovoiere a placutelor este mare fata de cea a rarnurllor, respeetiv:
Ip 11 r=-·-~5 ely,
relatia: In cazul unor placute flexibile (r<5), coeficientul de zveltete Al se calculeaza cu
1£2 '}.,=.1 _ ( 1+-y_,
1
i1 12
C.I)
11 ·Ip
(3.3.b)
t),
I
in care: 11 dlstanta tntre nodurile zabrelutelor ; Ao=2'Ad1- aria sectlunil diagonalelor de pe cele doua fete de zabrelire ; Id- lungimea teoretlca a unei diagonale. In cazul In care nurnarul planurilor de zabrelire este mai mare decat doi, relatia (3.4) se va modifica corespunzator cu Ad=m'Ad1, in care m reprezinta nurnarul planurilor de zabrelire (3 sau 4). Raportul J,1i1 trebuie sa lndeplineasca urmatoarele condltii: (3.5) Dupa caicularea coeffcientulul la fJambaj se face cu relatia: de zveiteie I.tf fala de axa imateriala, verificarea
Ix, - momentul de inertie al unei ramuri fata de axa x-x: • A1 - aria unei ramuri; ix, - raza de giratie a unui profillaminat in raport cu axa x-x,
60
0'=--<0'
Elemente comprimate centric cu sectiune compusa Placutele se verifica la 1ncovoiere cu farfecare barel (centrul de greutate al prinderii). Oblsnuit, placutele se executa din platbande, pot fi utilizate drept "placute" cupoane din profile U.
N <Plr ·A -
(3.6)" .••
ramura
unde:
Solidarizare cu zebretute ,
la compresiune centrica (3.7) obisnuit din Efortul ce revine unei diagonale di,,!fort~ taietoare ccnventionala Qc va fi :.
a sectiunli
se verlfica
"0'= __ 1 -:S:O'a
D=±~
Diagonalele se verifica din profile cornier.
<Py, ·A1
unde:
<jly, =
2·cosu la compresiune
(3.9.b)
din forta axial a D ~i se realizeaza
= A '0'.
80
JJ
(3.8.a) (3.B.b)
unde: (3.10)
Q =A.A·('Ja
80
unde:
f3 = 1+ 5 .(~
il
- 20) ._1_ .
100
'X:t - coeficientul
de reducere,
functie de coeficientul
de zveltete
redus ~y:
Xy se poate
analitlc, astfel:
extrage
din tabel,
pentru
curba
de
T=
(1/2)Qc (1/2)Qc
Qo .11 2·c
(3.9.a)
-l-t
J
{i/2)Qc (ij2)Qc
@®
~8=3~
---1';-11
Fig. 3.3. Solicilarea
f-Y
(3.11 )
de solidarizare
pllicufelor
•
62 calcutul elementelor metallce Elemente comprimate centric cu sectiune compusli
63 (3.15)
Momentul de inertie efectiv fata de axa imateriala modul de solidarizare al barei, dupa cum urrneaza:
se calculeaza
in functie
de
unde:
Solidarizare
cu placute:
(3.12)
A.:!> 75 75 < A. < 150
rigiditatea
unde: . r,,=
l:-]:_
75
pentru
pentru pentru
fJexibilitatea
A;:: 150
S
v
in care:
24·E·I,
dar
J'
S < 2n E ·If
v-
a2
(3.16.b)
Solidarizare
cu zebrelut»:
solidarizata cu zabrelute,
in planul
placutelor '
este
Momentul de inertie efectiv al sectlunu compuse avand doua componente principale (ram uri), se va lua:
Solidarizare
cu zebrelut»:
N',Sd = O,5Nsd + ~s
o
(3.13)
SoJidarizare cu plecuie:
(3.14)
in care:
I e =a 500
n·E·
in cazul placutelor
de solidarizare
care satisfac
relatla:
de zabrelire
..
64
65
Efortul capabil al unei ramuri se va calcula In functie de coeficientul de reducere Xzl: Y.zl = Xzl (I'l
= ~~1
.Ji3:"J
in care:
Rezulta:
(3.18)
(Jen)) - Eurocode
..
• la calculul efortului in ramura sectlunii compuse, la mijlocul lungimii barei, nonmativul EC 3 ia in considerare 0 irnperfectiune geometrica a barei prin considerarea unei sageti initiale eo = 1/500 ; • la ealculul capacitatii portante a barei, nonmativul EC 3 ia in considerarearia efectiva a sectiunli A.ff in functie de clasa de sectiune In care aceasta se
lncadreaza.
1t·Ms
(3.19)
"2
v,
Fig. 3.4
Pentru aceasta verificare, forta axial a in fiecare ramura se poate lua 0,5Nsd. Rezulta forta taletoare din ptacuta: (3.20)
'0
f )(z)
-1-
&-_._- ...
~F1400kN
z(x)
Date preliminare:
IXl =
ho
n cos o
(3.21)
IY1 iY1
= 706,25
= 3,43 em
Al =60 cm2
IIx = 0,9·(
Fig. 3.5
= 5,67 m
I "l~;>ZI
Ify =1=6,30 m
66
.'~-
67
3.5.1. Caracteristicide
celcul
Caracteristicile sectlunii compuse ~i ale barei, care intervin in calculele de verificare la stabilitate, in conformitate cu normele rornane (Ro) l?i respectiv Eurocode 3 (EC3) sunt prezentate in t.abelul
;,.'!-.
=<P
(A.x =46,28)=0,77
140000 =1515 0,77 ·120
N cr=-<P • A
<cra =1600
daN/cm2
ern"
em
q>
Iy
ern"
= <Pyl (Icy, = 20,4) = 0,89 N 70000 (J = _1_ = --= 1310 q> • A, 0,89 .60
daN/
. ern" < (J
Rezulta:
80
2400
daN
Se obtin urrnatoarele
eforturi:
•
D=±~
in zabrelute:
Zcos a in placute:
daN
•
T .
Qc ·1, 2·c
= 2400· 70 2·33,4
= 2515 daN
AYI
A'I
20,40
3.5.3. Verificarea stebititetit barei conform EC 3 • rncadrarea sectiunii transversale In clasa sectiunii , b 10 - talpi -=-=666<9'E => clasa 1
"
1,5
'
inima
d 28,5 - = -tw 1
=xsectlune
clasa 1
=> clasa 1
68 Rezulta:
Elemente com primate centric cu sectiune compusa Ms= 196081 daN·cm Ncr= 1,82,106 daN
69
AeH "" A
~i
~A
= Aef(
1A
=1
Rezulta:
de zveltete
ale sectiunii
Capacitatea
de reducere:
",
Xz, Rezulta:
XZ1
(1:at ~x,
Vf-'A
ts: = 70/3.43
93,9
J1 =096) '
1:
Rezulta: Efortul capabil
max
= Amax
'"1
'l/f-'A
fA = 46,28
93,90
.J1 = 049' ,.
. Xmln = x(Imax)
al barei cornprlrnate
v«
I
= n·196264 630 In zabrelute =978daN
Vs = n·Ms
va fi:
Ncr = 1,75 .10 daN; Rezulta: N,sd = 0,5 ·140 000 . Capacitatea reducere Xz1: portanta
+ ---
= 75 876 daN
1 a Tb = - Vs - =1 025 daN
h,
a unei ramuri
se calculeaza
functie
de coeficientul
de
20,41 t: ) Xz, = XZ1 ( IeZl = 93,9 ",1 = 0,22 = 0,96 Rezulta: Nbl.Rd= 0,96 . 60 ·2400· 1.1= 125 673 daN>
Solidarizare cu placute
Se calculeaza: S = 2n E ·If = 597 .106 daN v a2 r
2
..
70
Calculul elementelor metalice Elemente com primate centric cu sectiune compusii 71 Seetlunea barelor se dezvolta in raport cu axa fata de care actioneaza momentul incovoietor, aceasta dezvoltare fiind cu atat mai mare cu cat aportul incovoierii este mai important in solicitarea de ansamblu a barei.
. Barele solicitate ~Ia' compresuihs ~i incovoiere se verifica cu ajutoruI relatiilor din tabelul 3.3, termenii care intervin avand urmatoarela sernnlflcatil: N,M"My A, Wx, Wy - eforturile Tnsectiunea care se veriflca:
- caracteristicile sectiunii brute a barei; - aria sectiunii brute a ramurii care se verffica; - efortul axial maxim in ramura, servind verificaril de stabilitate a ramurii. EI rezulta din N ~i M, la fel ca pentru 0 grinda cu zabrele: - coeficientul minim de fJambaj al barei calculat la fel ca pentru a bara comprimata centric;
A,
N,
<p
An•t
i.,
y+_Y x::;o.,c;a
Iy.net
(3.22)
N n =1--x
AcrEx
coeficient care expnma cresterea momentului incovoietor M datorlta fortel axiale N (efect de ordinul doi);
- tensiunea critica Euler;
=7
x
n2E
ny
- se calculeaza
Cy
a.
- coeficientul care depinde de natura sollcltarii: daca Mx= My ::;0 Mx ¢ 0, My=0 sau Mx=0, My
c.,
- coeficientl
care corecteaza
Myjny;
0.= {
*°
cele mai deformabile
).
- coeflcientul
Mx ¢ 0, My ¢ 0 (Incovoiere oblica)
se calculeaza sau rn cornblnatlile
care exprlrna efectul pierderii stabilltatll barei datorita momentului Tncovoietor; - coeficientul de flambaj al ramurii lntre doua noduri consecutive, la fel ca pentru barele com primate centric.
Observatie:
Observatie:
In relatia 3.23, solicitarile se calculeaza in combinatiile cele rnai deformabile (ex. Mx == Mx.max i My == My.af sau My == My.max Mx = M af ). ~ ~i
X •
inchis), prevazute cu diafragme interioare. Verificarea la compresiune excentrica face cu relatia slmplificata:
a barelor cu sectione
unitara se poate
(3.23)
72
73
C'J
Q) .Q
's
Om
)rn.
(II
a.;A~
0) (.)
~ Q)
(1).-
(J
:::I Q.
Ii:
(.)
__ ><1__
>-
c:
;;:;.. to) a>
el)
to)
a>
:::I
.-
'0 -e >,t1!
0).::
>1 ,..
wi
+
K
"'I c:..
>)'
U
VI
9!:k
I\J
::lE
U0
s: ~ "'Ii'"
+
c:
e::
99-
z:
);.
::;:t
c"O
::lE
(3.24)
:::I
a> ... OJ
III
O.!!! 0) ,...
o ...
> ::s
C
II)
c·-
zllS.
....
ON VI
HI u. c:
ON
91\1
in care:
ky = 1
"
VI
e:: e:
li
x, ·A·f
Y PMy
Ily . NSd
•
y ,
r»
= - (2A A. =1
- 4 ) + WpLy -W W'
aI.y •
•. y
Ily ;S;0,90
9-
);.
k,
, WI
p..
III
=A. (2A
P~
-4)+
Q. ;; ..
0).-
'Ill
.J::
GI ...
(.) GI
"I c:,..
C.
J:: :::I +:; ..
to) Q)
a>
se
:E
:f
.o
(J
0) .::
i"1i'
~e'? +
i"1i'
uc
"I c,..
VI
Xmin
= minlxy,
-
x.]
f3My, f3~
c'O
::I 0
xl~x
+ xl x xl~x ~ e'?
Tncovoiere, tabelul 3.3. Elementele cu sectiune transversala de clasa 1 sau 2, care pot ceda prin fJambaj lateral se verifica cu relatia:
In :::I
to) Q) ,_
zl:
O.! CI) ......
.-0 lea: ... > ::s 001 (J s: c·.-11)
z lIS.
(J:'l~+
CO
III
e.~ (1).i"tl
~x e'?
VI
zl:
Om
l{)
I~
"0
I..)
xl x ~ xl~ e'?
VI
U
lXz . A
ln care: k -1
LT -
+ k •.
M•.sd). WpI.z
YM1;S;1 fy k
LT -
(3.25) <1
IlLT • NSd
X.'
Af'
.
Y
!-LLT
= 0,15·
~z • i3M.LT -
0,15;
z<C
b"
l{)
'(3MLT
9-
Elementele cu sectiune transversale de ciasa 3 solicitate la Tncovoiere §i compresiune axiala trebuie sa Indepllneasca conditia:
c: ,ro
"0
J:::'!:;
u> III
o ....
'ro
r:
C)
r:
VI
6
A
Zl:
ZI<c S-
!-Ly
:<;;O,90
-4);
III S 0,90
Calculul elementelor
metalice
sa tndeplineasca
NSd ( XI' A
+ kLT . My.Sd + kz
ALT'
(3.27)
W.I.Y
Elementele
de sectiune
transversals
+ ky·My.Sd+Nsd·eN,Y
. W.ff,y
+kz'Mz,Sd+NSd.eN'Z).'YM1
~1
fy
(3,28)
Weft,z de aplicare
unde:
a fortel axiale ca urmare a deplasarii eficace. , . 4 care pot ceda pnn flarnba]
centrului de greutate de la sectlunea bruta la sectiunea Elementele cu ssctiune transversals de clasa lateral trebuie sa tndepllneasca conditia:
. MZ,Sd
~ ( Xz . A'ff
+ kLT·
My,Sd ALT'
+ NSd . eN,z
I. 'Yt ::;
Y
(3.29)
,W.ff.z)
Tabelul3.4
11> ....
=="
e ..,
0 ..
M,
",M,
~M.~
= 1,8 - O,71j1 .
-1::;
IjI ::;1
Tabelul4.1
de ,tipul grinzilor
cu inima
plina se supun
M,
AM
l'
j'M'~~
L1M
flmax~
M cu
• • • • • •
sectlunli transversale la incovoiere; sectiunii transversale la forta taietoare: la fiambaj lateral (deversare); la voalare din forfecare; la flambaj vertical al talpil comprimate; la actiunea fortelor locale concentrate.
in figura 4.1 se prezinta sisternul de notatii utilizat in literatura tehnica romans (Ro) §i Eurocode 3 (EC 3), pentru sectiunea unei grinzi dublu T mcnosimstrice.
76
77
este modulul
de rezistenta
net al sectiunii
transversale
a grinzii
in dar
raport cu axa x, care tine seama de slabirile din zona lntinsa, neglijeaza modificarea pozitiei axei neutre datorita acestei slablrl;
x.net
= Ix.net
Ymax
se verifica la componentele momentului
cr=-._x-+--s1,1·cr.
Wx.net Wy.net
My
( R)
(4.3)
EC3
Fig. 4. 1. Sistemul de axe §i de natare a caracteristici/ar de cetcut: a) literatura tehnica ramana (Ra); b) EUROCODE 3 (EC 3)
Observatle:
Verificarea momentului
In continuare se prezlnta calculul reztstentelor grinzilor cu inlrna plina §i metodologia de verificare a acestora ln conformitate cu normativul EC 3 §i respectiv cu normele romans ~ SR 1911-98; STAS 10108/0-78.
Eurocode 3
Valoarea de calcul a momentului incovoietor, M
Sd • trebuie
sa satisfaca
relatia:
(4.4)
rezlstenta de calcul (capacitatea determinata astfel: - momentul de rezlstenta plastic al sectiunli - sectlunl transversale cia sa 1 sau 2 - momentul de rezistenta elastic al sectiunii - sectiunl transversale c1asa 3 brute brute portanta) a sectlunil transversale la
lncovoiere,
romene
momentului Mmax incovoietor Mcap maxim, Mmax • trebuie sa satisfaca relatia:
(4.1) - M.R.A.
- M.S.L.
- momentul de rezlstenta de cal cui al sectlunli brute la voalare locala - sectlunl transversale clasa 4
.
unde:
tVicap -
_{Wel'G. W ·R el
conditie:
TmaxS Tcap
(4.5)
78
79
Eurocode
Valoarea
3
VSd' a fortel tai~toaie trebuie sa satisfaca condifia: (4.7)
de calcul,
Vpl.Rd - valoarea
plastice
la forfeeare:
pl.Rd -
-_-.-
.J3
1 YMO
astfel: - profile I sau H laminate, efort paralel eu inima; - profile U laminate, efort paralel cu inima; - sectiuni - sectiunl sudate I, H sau cheson,
Fig. 4.2. Flambajullateral al grinzil tiublu T
Aw - aria de forfeeare,
o
calculata
A-2btf
+(tw +2r),
efert paralel cu inima; sudate I, H, U sau cheson, efort paralel cu talpa; - profile tubulare reetangulare, efort paralel cu lnaltimea; - profile tubulare rectangulare, efort paralel cu latimea. Se veriflca rezistenta la voalare prin forfecare daca:
• •
Ah/(b+
h)
Ab/(b + h)
in cazul in care talpa cornprlrnata a grinzii nu este fixata impotriva flambajului lateral, prin elemente ale structurii din care acesta face parte, se impune verificarea grinzii la pierderea stabilitatii generale, chiar 9i in sltuatia in care eforturile unitare din Tncovoiere sunt mult inferioare celor limtta. Modelul matematic de calculla flambaj lateral are la baza urrnatoarele ipoteze: • deformatille grinzii ln planul de rigiditate minima nu sunt Insotite de deformarea sectiunii transversale a barei (sectiunaa se retaste ca un disc rigid in jurul centrului de rasuclre C);
o
deforrnata
a grinzii, lncarcarite
raman
paralele
cu
lateral
al grinzilor
cu
inima
plina
intervin
urmatorii
in Iiteratura
80
81
nivelul de aplicare al sarcinilor pe inal~mea sectiunii transversale a barei, precizat prin coordonata YP, a punctului A in care se apllca tncarcarea, respectiv Za in in EC 3; forma secsunii transversale a barei (prln curba de flambaj) ~i caracteristlclle de rezistenta ale sectiunii (A, I~,Iy; I"" It); conditiile de rezernare fata de cele doua plane principale de inertie, prin
coeflcientii !ly, j.l.,, respectivk, kw dupa
Valoarea critica a momentului tncovoletor Mx (care conduce la pierderea stabilitatii generale) are valoarea: (4.10)
EC 3;
(fig. 4.2)
cu moment (4.11)
Valoarea crltica a momentului incovoietor pentru bara Incarcata incovoietor la capete, este :
M
x.cr
=f' ri E---:---:--~~
.1.j
~--~~------7 2 2
n .El
y (n EI.,
f
+ GI
Bare eu sectiune
comprimata
dublu T, monoslmetrlca
(fig. 4.1)
e
~
in cazul grinzii cu sectiune monoslrnetrica efortul unitar critic, in zona extrema a sectiunii, se poate pune sub forma: (4.12)
unde: Y,
= -5yp + -rx
k
Iro().Ly
rx - -
1 2 2) dA"2 x +y .y . , Ix A
J(
10 -
_ ·2 '2 Ix + Iy
c2
Fig. 4.3. Bara cu seciiune dreptunghiulara
= -'--'=---''---------n2EI
!L" ·1
.1)2 +0.039(j.ly
y
.If .11
Ecuatia diferentiala
coeficient care tine seama de variatia mornentului (tabelul 4.2 pentru grinda articulata la capete); Tabelul4.2
s-
unde:
a =--2
M~
G11·Ely
Daca lncarcarea actloneaza in axa barei, sau daca bara este solicitata numai la momente lncovoletoare, y p = 0 , iar relatia de calcul pentru
efortul unitar critic se sirnplifica. Pentru grinda dublu T cu doua axe de simetrie se obtine:
O"cr.M
Solutia ecuafiei diferenfiale (4.8) este de forma: <p = A -slnaz +8·cosaz (4.9)
In cazul barei sirnplu rezemate' la capete ~i fixate pe reazeme de ~ip furca, conditiile de capat sunt: (P= 0 pentru z=O ~i z=1 rezulta: 8=0 ~i a =
=S-I-'2
x
Pyer'c h
(4.
13)
Daca Incarcarea p se aplica in zona intinsa a sectiunii transversale a barei, semnul lui yp se schlmba, rezultand valori ale tensiunii critice O"cr.M de 2...2,5 ori mai mari, fata de cazul aplicarli incarcarii in zona comprlmata a grinzii.
82
83 (4.17)
In cazul grinzii cu sectiune transversale monosimetrica: Incarcat~ c~.o sarcina uniform dlstribuita p efortul unitar critic In fibra extrema compnmata sectlunn va fi: Tn care:
(4.14)
Mx unde: Px.cr = 9.2p y.cr f.Jy2 HZ . - V); J2 I; Relatiile pentru calculul tensiunii Y = 0.466yp + 0.267r. yc
momentul lncovoletor maxim, tlnand seam a ~i de coeficientul \jI, in sectiunea in care se face verificarea; modulul de rezlstenta brut al sectlunii; coeficientul de f1ambaj corespunzator coeficientului de
dinarnic
,,=~
iy -
zveltete:
dlstanta tntre punctele de rezemare, in directia orizontala (semicadrele transversale sau nodurile contravantuiril orizontale) ale talpii comprimate; raza de giratie in raport cu axa verficala y-y atalpii, la care se adauqa 1/5 din inaltimea inimii; rezlstenta admisibila la incovoiere.
unde:
iy -
y Z -_-. Ix 1 - A. y m ~y,2 + c2 - Y1
Observatie: Relatia (4.15) poate fi apllcata numai in domeniul elastic. Tn domeniul plastic (ap < a $ ~c ) se folosesc relatii de racordare ale curbei valorilor critice. Adrnitand
O'p ;::
cr. Verificarea
elasto-
1>y-
c 40
conditia:
0,5·
ac , rezulta:
cr~r =
ac(1- 0,25 ::
).
4.2.3.2. Verificarea la flambaj lateral a grinzilor cu inima plina conform literaturii tehnice romenesti
Se veriflca urmatoarele conditii de stabilitate:
Rezistsnta de calcul la deversare (capacitatea portanta la incovoiere avand in vedere pierderea stabilltaff prin Incovolere lateral ~i rasuclre) a unui element incovoiat tara leqaturl transversale este dat de relatla:
c = M x.max y ~ c I m cr.M
x
(4.16.a) unde:
.m -
<cr
(4.16.b)
Wel.y
IWpl.y
Weff.y IWpl.y
-
- pentru sectluni clasa 4 reducere pentru de zveltete flambajul lateral prin torsiune,
de instabilitate
la incovoiere,
determinat
functie de
XLT - coeficientul
care se determlna
de
de zveltete
functie de coeficientul
iLT:
(4.19)
Verificarea slmpllflcata
la flamba] lateral
laterala
1 XLT == -<P-LT-+-~-<P=~T=-=J:=T=T ;
Verificarea la flambaj lateral (pierderea stabilita~ii grinzii prin deplasare !?i torsiune), se face, Tn tipsa unui calcul exact, cu relatla;
84
Calculul
elementelor
meta lice
85
Tabelul4.3
I': ~
~235
ffy 10
1
Coeficlentiil d~ zveltete
unde:
"'1 = 7t~Effy
= 93.9·
I':
Determinarea
momentului
critic de flambajlateral
Pentru un element cu sectiunea transversals constanta in lungul acesteia, rriornentul tncovoietor elastic critic de pierdere a stabllitatil generale (fJambajul lateral), cu notatiile din figura 4.4, este dat de relatia:
~t
0,855 1,340 1,957 1,0 0,7 0,5 1,0 0,7 0,5 1,0 0,7 0,5 1,0 0,5 1,0 0,5 1,0 0,5 1,0 2,704 3,009 3,093 2,927 3,258 3,348 2,752 3,063 3,149 1,132 0,972 1,285 0,712 1,365 1,070 1,565 0,938 0,459 0,304 1,562 0,652 0,553 0,432 1,267 0,715 0,676 1,059 1,546 0,366 0,575 0,837 0,000 0,000 0,000 0,525 0,980 0,753 1,070 1,730 3,050 2,640 4,800
(4.21)
Iz
i
unde C1,C2 §i C3 sunt coeficientii functie de modul de Incarcare a grinzilor (diagrama M) §i condltille de rezemare (Tabelul F1.1 §i F.1.2 din EC3), tabelul 4.3.
1i
Fig. 4.4
o.s
1<
It
'1'
1,0 0,5
1,046 1,010
0,430 0,410
1,120 1,890
86
87
-.
tehnice romsn«
partlcularlzata pentru
Se verifica la flambaj lateral grinda simplu rezemata din figura 4.5, cu sf}ctiune I, dublu simetrtce, realizata din oiet OL 37.3k (ITe = 2400 daNlcm2), lncarcata cu 0 sarcina uniform distribuita p=125 kNlm.
0.
-=<"::" Y.[
[':']'+0' -,:.]
a momentulul
1825daN/om'
incovoietor , k = 7(2;
t(t f)
600x12
---x (Y)
ti(tw)
[I
rJ
p=125
KN/m
ffI
II
un moment
incovoietor
I•
1=6.0m
•I
cr
j.
daN/cm2
Se calculsaza
A.trdin relatia
ITcr.M = 7(",:E
tr
Caracteristiciie
sectiuni!
rezulta A."
= 106.5
=>
<jlg
= 0.57
).
Parametri §i caracterlsticile de rezlstenta ale sectiunii transversale care intervin in calcule sunt trecute in tabelul 4.4, tlnand cont de notatiile specifice din literatura tehnica :;;i normele romanesti, respectiv dupa EC3.
Tabelul4.4
2837 daN/cm2
Se observa ca desi eforturile critice, nu este asigurata stabilitatea verlflcata relatia 4.16.b).
In tabelul4.4
s-au
utilizat urmatoarele
relatii :
I dublu-sirnetrice,
momentul
2 M =C 7C Elz[
cr 1 fL.I)2
\1\.1-
11 k
Y
I( k )21w
w
+ (kL)2GI, +(c z )2 -C
1t -
21=1
Z 9 ]=683
KN·m
unde C1=1.132;
C2=0.459 (Tabelul
· ...
88 Clasificarea Talpa cornprimata: Inima: sectiunii c 1t, == 94/25
Calculul elementelor metallca
Grinzi plane cu inlma pUna La calculul intermediare: caracterlsticilor secfiunll se aplica urmatoarele reiatii
89
!?i rezultate
d/tw
= 600/12 se
f;
= 8.9;
s == .J235/240
== 0.989
1 ,
=-'-'
t . b3
12
=16000
crrr":
'2
=_2 2 ==1333.3 __
12
t . b3
em"
'
e==37.7
cm ; l =~h2. '.. I, + 12
I ·1
'
Sectiunea
~w
== 1.
=1.21
din EC 3).
Se calculeaza
M~.Rd
momentul
Ms.d
= 390kN· m <
== 562.5 KN· m
Verificarea
Deoarece conditiile impiedice Mb.Rd < Ms.d rezulta ca grinda nu verifica cu legaturi la f1ambaj intermediare lateral, care in sa Se calculeaza in care aceasta nu este prevazuta pierderea stabilitatil generale.
fa flambaj conform
efortul unitar critic
Iitemiurii
cu relafia
tehnice romane
(4.12) pentru
S = 1.11
corespunzator
O'crM
diagramei
M de moment incovoietor:
= 2948
Mer
(j or
Ym
·Ix = 3624.4
KN· m
Se verlfica 0'=
relatia (4.16.a):
M
~.max
Ym =915
daN/cmz
daN/cm2
IP
2.5
~3.0 1=8.00m
IP=450
2.5
Se calculeaza
Atr din relatia: = 83.8 => <l'g == 0.615 (curba "boo de fJambaj din SR 1911-98)
kN
m77T
I:
L\...
~
Cfcr.M
Se veriflca
OL37.3 k
daN/cm2
<G
c =2400
daN/cm2
~!:t= 20~
j y(z)
Condltlile (4.16.a), (4.16.b) fiind fndeplinite stabilitatea la fenomenul de flambaj lateral al grinzii.
rezulta
ca
este
asiqurata
Cerecteristicile sectiuflii
Parametrii !?i caracteristicile sunt trecute in tabelul 4.5. de rezistenta ale sectiunil transversale a grinzii
Verificarea
EC 3
Tabelul4.5
Se calculeaza mornentul critic elastic pentru sectiunile dublu T monosimetrice cu relafla (4.21). Se obtine Mer = 3586.1 KN· m (pentru C, = 1.046; C2 = 0.430; C3 = 1.120Tabelul F.1.2. EC 3).
Clasificarea seciiunii
Talpa cornprimata: ~ == 140 = 4.77 < 30
r,
9· E
8.90 =>
talpa clasa 1
90
Calculul
elementelor
metallce
Grinz!
plane cu inima
pilna
91
Inima: 72·& = 71.21 <~ = ~ = 1000 '" 71.43 < 83'8 '" 82.09:::> inima clasa 2 t ti 12 -.'. . -,;:.... . Clasa sectiunii =max[clasa inimii; clasa talpii cornpnmatej=z Rezulta
I+ I
I
2-2
+
i "
i~
Pw
W =~
Wply
i+ i
~ I I
+
i 1
Se obtine :
J:LT
3-3
II II II II II II,;::;
=1125 dabl-rn
~~~=========:~~-I II II I
I II II
1.0
Nt
Oondltia Mb.Rd > Mo.d fiind Indeplinita rezulta ea este asiqurata stabilitatea la flambaj lateral al grinzii.
f=iI==========II=~I II II I I II II 1.0
I I
"'t
a
Observatii Grinzile cu inima plina sunt periclitate pericolului de pierdere a stabilita\ii generale (f1ambaj lateral), avand In vedere rigiditatea mica a acestora fala de planul vertical de actiune a tncarcarilor exterioare. In cazul In care nu este asigurata fixarea t81pii superioare Impotriva flambajului lateral. prin elementele care alcatuiesc structura, se impune verificarea grinzii la pierderea stabilita\ii genera Ie (flambaj prin lncovoiere-rasucire). Verificarea grinzilor considerate In exemplele numerice prezentate a condus la aceleasl concluzii privind rigid ita tea grinzilor pentru asigurarea stabilita\ii genera Ie - respectiv rigiditate insuficienta a grinzii, in exemplul 1 ~i rigiditate suficienta pentru asigurarea stabilitatii genera Ie, In exemplul 2. Momentele Incovoietoare critice calculate prin cele dOU8 metode (norme romans i?i EC 3) au valori foarte apropiate (diferente sub 2%). Valorile acestora sunt date in tabeluI4.6. Tabelul4.6
4-4
I I I I I I
I I
:
.
b1:::P:J¥I+i
Fig. 4.7. Dimensiunile de calculla
I I I
voa/are a to/elor
Tolele dreptunghiulare care intra ln alcatuirea elementelor strueturilor de poduri metaliee se asigura impotriva producerii fenomenului de voalare prin metoda eoeficientului de siguranta la voalare, cu relatla :
t, ?': 'Y va
(4.22)
4.2.4. Rezistente fa voetere din forlecare , 4.2.4.1. Verificarea stabilitatii locale a inimii , conform SR 1911-98
In eonformitate cu normativul SR 1911-98, verificarea la voalare a inimll, se efectueaza pe panouri dreptunghiulare avand dimensiunile conform figurii 4.7.
in care: 't; - coefieientul de siguran\i'i efeetiv la voalare; 'Y va - eoefieientul de sigurani<1admisibilla voalare. Verificarea la voalare se face pe baza urrnatoarslor ipoteze: tolele dreptunghiulare sunt plane :,;i articulate pe contur sau articulate pe trei laturi !iii libere pe 0 iatura paralela cu dlrecna de actiune a eforturiior unitare; secfiunile de calcul sunt cele brute;
\.
••
92
Calculul elementelor meta lice evaluarea eforturilor unitare O"x,O"y,', in totele dreptunghiulare veritlca se face tlnand seama de coeficientul dinamic 1ji; eforturile unitar~ tangentiale , se consldera uniform repartizate tolei care se verifica: . _care se
93
conturul
!j?i eforturl
..
eforturile unitare normale O"x se considers repartizate liniar, valoarea maxima O"x1 fiind cea evaluate in fibra cornprlmata cea mai soficitata; eforturile O"y se considera uniform repartizate, cu valoarea-maxlma O"y1 • de siquranta efectivi la voalare se determina astfel:
In cazul actiunii simultane a eforturilor unitare normale .unitare tanqentlale " relatia de calcul a coeficientului de sigurania 'este: .
(4.26)
Coeficlenfii
la eforturi unitare
normale
cu relatia:
unde:
U~.eomp - efortul
calculat
cu relatia:
~0"~1
+3,2
O"Xl)2
't, =
In care:
O"x1 er - efortul Ux1
cr.cornc O"xler
0" xl
(4.23)
1+1']
O"xl
(3-11
+
4~Xl.cr
-4-O"Xl.cr
(,)2
'0'
(4.27)
In
unitare
normale O"x; - efortul unitar normal maxim dreptunghiulara care se verfflca. Eforturile
UE -efortul
calculat
relatla:
t. =
astfel:
unitare normale
2 0" xt
+ 0" yl
- 0" xl • 0" y1
+ 3,
(4.28)
(4.24.a)
unitar critic corespunzator unei fa~ii de tela cu latimea de 1 cm ~i cu b, in domeniul elastic (formula lui Euler):
O"E
O"~.ccmp se stabileste
astfel:
=(1378~J
(4.24.b)
pentru
__
,·k a,_::;;
k,
1:
0".1'
(4.29)
Panouri solicitate
Coeficientul de determlna cu relatia:
siquranta efectiv
r
acesteisolicltan (4.25)
se
t, =.....£!..
r unde:
·k _.1__ , ::;; : 1
0"
'Cf 1: -
,·k a,
k, - factorul de voalare pentru solicitare de forfecare pura; efortul unitar tangential maxim, calculat in tela dreptunqhiulara vertfica. Factorii de voalare ka"k, se calculeaza functie de cazul de incarcare ~i raportul 4.7. intre laturile panoului de tola care se verflca (e=a/b),
(4.30)
1']= O"X2)
O"xl
tabelului
94 unde: a"
xt.cr
~G~ri~n~ziwp~r~an~e~cU~inllim~i~p~li~n~a
_j95 Tebelul 47
_ cr a.cemp
~ 2
cr xl
2
aX1 + 3't
(4.31.a)
Nr
Cazul de solicltars
(J'X1 (J'Xl
«=a/b
Factor de voalare
(4.31.b)
'II~[~O=~=~~~=l==~~III'~ :[r-_~_1~rk-U-,_=-~-~-·~-.1-----------------~
(J'xzl D=a-b I(J'X2
<1
Daca eforturile
valoarea 0.6 cre (unde tola), eforturile
o
unitare
critice
de
cornparatie
a otelulul din care este confectionata astfel:
(J'x1
se calculeaza
O'x1
0".
pentru
2
(4.32.a) Ux1 3a cr c
O'er.camp )
lui k 0.'1pentru
crcr.comp.redus a
J l
1,47 4 - 0,677 ~
(4.32.b)
~2/3
I
"tva
pentru actlunea 3b O'x1 tabeluI4.8. intre O'x1
a=a-b
-I
Coeficientul independenta
de
slquranta unitare
admisibil crx,ay';;
la
voalare
O'x1
a eforturilor
In
acestea,
cazul
actiunf
< 213 simultane a eforturilor admisibilla crx,cry,'t, sau cornbinafii se stablleste cu relatla: O'x1
0,
= 1587 +-2-+8.6.0. .
1.87 a
coeficientul
de siguranta
4 "tva =
(4.33)
0' yl
:;;i r
corespunzatoare gruparii de actiuni in care se face verificarea panoului de tola dreptunghiulara; daca valorile maxime ale eforturilor unitare (J xt si 't rezutta la capatut panoului, se pot considera in calcui valorile eforturilor unitare la mijlocul panoului.
~1 6
= 4.0 + 5.~4
a
96
97
Tabeful 4.8
distantei dintre nervurile de rigidizare: 1 s; ~ s; 3 , d in care: a - este distants libe/a intre doua nervuri de rigidizare consecutive; d - este Tnaltimea inimii. in ambele metode inima se considera prinsa articulat pe contur.
Tncare:
'YM1
== 1,1
- este coeficientul partial de siguranta pentru elements care cedeaza prin pierderea stabilitatii: - sunt lnaltimea, respectiv grosimea inimii; - este rezistenta posterities simpla (Ia forfecare), care se determina cu relatiile:
f)W
J3
[1-0,625(~w-0,8)l ~
daca
daca
daca
- /)W/J3
'ter
d/t w 37,4· E •
..Jk:
tw
mai mica
In
caz
'tcr
contrar, verificarea la voalare se PO<3te face eu una din urmatoarele metode: .. Metoda postcrltica simpla; " Metoda carnpului diagonal de tensiuni de intindere. Metoda postcritica sirnpla .se poate apliea atat grinzilor cu rigidizari transversale intermediare cat ~i grinzilor fara astfel de rigidizari. Tnambele cazuri se vor prevedea tnsa riqidizarl de reazem. Metoda carnpului diagonal de tensiuni de intindere S8 aplica numai grinzilor care in afara de rlgldizarlle de reazem au tn mod obiigatorlu $1rlgidizarl transversale intermediare. Considerarea aeestei metode este eficienta numai in cazul in care
2 k, . (tw)2 este reziste~ta critica la voalare In domeniul liniar 121-J.l. d elastic; k, este coeficientul de voalarela forfecare :}i are valorile: - cand inimile au numai rigidizari de reazem: k, == 5,34 - cand inimile au ~i rigidizari intermediare: k "" 5 34 +
'r ,
(E r
(aid)'
4:__
pentru pentru
(aId) ~ 1;
(a/d)<1 .
...
98
Calculul elementelor metalice Grinzi plane cu inima plina b, tf - sunt la~mea §i grosimea talpll;
99
Vbb.Rd =_1_[d.tw
YM1
Se observa ca aceasta anume torta taietoare capabila capacitatea portanta a panoului, in relatia (4.35) s-au facut 'tbb
fyw
-13 = 'tba
'tbb =
daca
»; ~O,8;
0,8 < i; < 1,25; i; 2': 1.25.
-
ctimpului
diagonal de intindere Sc
[1-0,8(iw-O,8)}
1
:rs
-0/
'dadi daca
fyw
.
~~~==~~~1======~0
iw2
O"bb
F3
in care: 'l'
i' /
I:
2
~j
a
St
a~
I
de margine
ctimpului
diagonal de intindere
in cazul panoului
s = _2_.
sin~ s(sc,St) -
MNf.Rk
tw 'O"bb
a;
Inclinarea
campului
diagonal
de tensiuni
variaza
lntre
valorile
=~
§i
este lungimea de ancorare a campulul diagonal de tensiuni (de talpa comprirnata - Sc , respectiv tntlnsa - s.): MNf.Rk - esle momentul plastic capabil redus al talpil (fara considerarea vreunei portiuni din inaltimea inimii). Pentru calculul acestuia nu se iau in considerare eventualele reborduri sau intariri ale talpii §i se tine seama de reduce rea acestuia datorita fortei axiale din talpa (Nr.se) prod usa de momentul lncovoietor §i forta axiala din element:
$ = e, e
diagonalei
panoului
de inima considerat,
e = arc
t9:! .
~ = ~ se considers incovoietor
momentului
care solicita
$ =e
se consldera in cazul carnpului diagonal de tensiuni cu dimensiuni maxim posibile (s=a). Tn oricare alta situatie valoarea adecvata pentru unghiul de inclinare ~ al campului diagonal (cuprins tntre valorile ~ = ~ §i ~ = e) esle
[--f'.l!~-1)21
b·t·f·f
yf
aceea
pentru
care,
(4.36)
utilizandu-se complet capacitatea portanta la valoarea clasica (primul termen din relatia 4.35), rezulta in final 0 valoare maxima pentru Vbb.Rd caiculata cu relafia (4.35). Tn mod satlsfacator sa poate aproxima inclinarea carnpului diagonal ca fiind ~ = 1~ . Ca alternative, valoarea optima pentru
YMO
in care:
se poate determina
prin iteratie.
100
101
Panourile de capat
Panourile de capat (terminale) se calculeaza cu metoda carnpului diagonal de tensluni numai daca rigidizarea (montantul) de capat poate asigura ancorarea carnpulul diagonal. In caz contrar 'Se foloseste pentru calcul metoda postcritica
simpla.
rigidizare de capat (montant) reallzata dintr-o singura piesa (fig. 4.9) poate asigura ancorarea campufui diagonal de tensiunl, deci poate prelua forta de ancorare Fbb• daca satisface conditia: . (4.37) in care: Mpl.2 este minirnul dintre:
MNf
.'.,
in cazul in care condlfia (4.37) nu este satisfacuta se poate adopta pentru incfinarea carnpului diagonal 0 valoare $ mai mare, astfel rncat, prin reducerea lungimii de ancorare S5 , in final conditla sa fie tndepllnita. In acest caz, capacitatea portanta la voalare (care va fi mai mica) se determina pentru noua valoare (marita) conslderata pentru unghiul $. . Sudura dlntre rigidizarea de capat ~i talpa superioara se calculeaza astfel tncat sa preia eforturile Mpl•2 • Fbb ~i Ns2. In cazul in care rnontantul de capat este realizat dintr-o pereche de rigidizari transversale invecinate, dlspuse slmetrlc fata de inima. relatiile de calcul se vor adapta in mod corespunzator.
0.25·b·t; .fyr'[1-(~f
b- tf•
yf
)2]
ys
:;;i M 025.b
,
pl.3
,t .f
S s yo
.[1_(
~s_3 lb .t f_)2]
s e" ys
In normativul EUROCODE 3, calculul la voalare a inimii In cazul in care aceasta este supusa la sollcitarl complexe, se face cu ajutorul unor relafii de interactiune (figura 4.10) cafe .corecteaza" reducand capacitatea portanta la voalare a inimii pentru cazul sollcitaril simple de forfecare, In funcfie de momentul incovoietor ~i forta axiala (daca exista). ln cazul in care talpile preiau singure (fara contributia inimii) momentul incovoietor §i forts axiala care solicita elementul, capacitatea portanta la forfecare a inimii (asa cum a fost prezentat anterior) nu va fi redusa. Se ~ne insa seama, daca se utllizeaza metoda carnpului diagonal de tensiuni, de momentul tncovoietor ~i de forta axiala la determinarea la~mii g a acestuia prin intermediul relatlei (4.36).
Daca la preluarea momentului incovoietor !?ia fortel axiale care solicita grinda partlcipa ~i inima, la determinarea capacitafli portante la voalare devin operante relafiile de interactiune specifice fiecarei metode de calcul utillzate.
Fbb
= tw . Ss • c bb • cos"
-s, 'crbb 2
$;
N.2 =tw
s. bs•ts
fys S5, Sc, St. =d-
.sin $;
N'3 = VSd
-'bb
·tw .(d-ss);
(a - s)g$ ;
- sunt latimea ~i respectiv grosimea rigidizarii; este limita de curgere a otelului din rigidizare; d, a - sunt dimensiuni conform figurii 4.9.
-
v
Vbc
CD
I
Vb6
Atunci cand conditia (4.37) este satlsfacuta, capacitatea portanta la voalare pentru panoul de capat se deterrnlna cu metoda carnpulul diagonal de tensiuni, dar cu 0 lungime de ancorare Sc corectata:
G):
O.5Vbo
Vim
s
c
2 = __ sin$'
2·t~
------+-I I I
~
O.5Vbw ------_j-
.crbb
(4.38) 0
®
Mpl
®
Mpl
in care:
Mpl•1 = O,25.b.t;
.fyr
'[1_(~)2];
b· t, .fYf
Mf
tv!
tv!r
tv!
a} Metoda post-critic
a simpla
102
103
Vbw.Rd- este capacitatea portanta la voalare datorita fortei taletoare, luand in considerare numai inima §i este egal<'3 cu Vbb.Rdcalculat cu relafia (4.35) in cazulin care in talpl se dezvolta momentul capabil Mf.Rd §i prin urmare MNf=O (relatia (4.36». Pentru
'}i de forte
tn care:
~;
..
s, =
St
= 0 §i
$ '" ~.
2
....
momentulincovoietor §i forta taietoare care solicita panoul; Mf.Rd - este momentul de rezistenta plastic al sectiunil transversale conslderand in calcul numai talplle, tinandu-se seama de forta axiala din talpl, Pentru talpi comprimate care se tncadreaza Tn c1asa 4 de sectiune se ia Tn considerare latimea eficace bert a talpli comprimate. , Vba.Rd - este rezlstenta de calcul la voalarea inimii prod usa de solicitarea slmpla de forfecare.
MSd ~i VSd - sunt
VSd ::; O,5Vbw.Rd, capacitatea portanta a sec\iunii transversale la incovoiere §i foTia axiala nu trebuie sa fie redusa pentru a se tine seam a de forta taietoare (deci Msd::;MN.Rd).
Daca:
VSd> O,5Vbw.Rd, se va tine seama de influenta rela\ie 'de de lnteractiune: ' fortei taietoare , utnizandu-se urrnatoarea
Se disting situatille:
Daca:
VSd < O,5Vba.Rd, capacitatea portanta la incovoiere §i f0rta axlala nu trebuie redusa pentru a se tine seam a de forta taletoare (MSd:s:MN.Rd) . sa fie
-1J] slrnpla.
(4.42)
Daca:
VSd> 0,5Vba.Rd, se va tine seama de efectul conditia de Interactiune: fOTiei taietoare trebuind sa fie satistacuta
Daca:
trebuie VSd> Vbw.Rd, sa fie satlsfacuta conditia: (4.43) seama de valorile pentru MSd '}i Nsesunt valorile specifice Vbb.Rdin cazul in
(4.40)
VSd s Vbb.Rd
unde Vbb.Rdse calculeaza Valorile care MSd = O. cu relatia (4.36) \inandu-se 4.10.b VbO din figura
Cand este apllcata §i 0 forta axlala NSd se Inloculeste Mpl.Rd cu momentul redus de rezistenta plastica MN.Rd. in situatia limita cand VSd = Vba.Rd momentul incovoietor este egal cu Mf.Rd (adtca MsdsMf.Rd). Metoda campului diagonal de tensiuni de intindere
Din punct de vedere principal metodologia de verificare nu difera de cea foloslta in metoda postcritlca sirnpla. Sectlunea transversale se consldera corect dlmenslonata daca sunt satisfacute condltille: MSd ::;M,.Rd Tn care: (4.41.a) (4.41.b) MSd §i VSd - sunt valorile maxime ale momentului incovoietor §i fortei taietoare din panoul de inirna, situat tntre doua rigidizari transversale consecutive, care se
veriflca;
Mf.Rd - are aceeasi posterities sirnpla .corectata"; semnlflcatie
'}i
se
calculeaza
la fel
ca in
metoda
de lnirna adiacente respectivei rezultata cea mai mica. Sectiunea .rnontantului" latime de inirna. figura 4.11.
este alcatuita
din rigidizari
!?i 0 anumita
104
105
-=TO
~
Il5r.t~ 11.l5d: I .
--
--rt---=tF -~...
I l5ct'lt. II l5&t'lt. I
<D .
'"
---
._--Er~
numeric
1
unei antretoaze in conformitate eu
Sa se verifiee la voa/are panouf central al 1911-98 §i normativul EC 3-1. figura 4.13 . Se cunosc:
MSd ~ VSd
transversalil
efectivl1 (ettcece)
a rigidizanlor
Lunqimea de f1ambaj a .rnontantulul" se considera cea rezultata conform condifiilor de rezemare, dar cel putin O,75d (d - inal~mea inirnil). Se foloseste curba de fJambaj c. Momentul de inerfie al unei rigidizari transversale intermediare (calculat fata de axa x-x, Figura 4.11) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditli; I > 1,5·d
s3 .
= 58142
a2
t!
daca
~< d
.J2
(4.45)
(4.46)
d Sudurile dintre inima §i talpl §i sudurile dintre rigidizari §i inima se calculeaza avand in vedere eforturile 'din panourile de inirna corespunzatoare metodei de calcul la voalare adoptate. in figura 4.12 sunt prezentate eforturile de intindere din panourile de inlrna Tncazul metodei carnpului diagonal de tensiuni de Tntindere.
I, ;:::O,75.d.t!
daca
~';:::.J2
cr,
T IT
a=~~=1.8
(12=-0",
0-1800
---I
Fig.4.13
0'2=-0'1
IJ
= -1.
cr,
j%
= 180 = 1,8; 11 =
100
CY2
o,
(a)
Panou interior
=1898000·c~or
= 759,2daN/cm2•
rezulta eforturile unitare critice: 2 01er = 23,9' 759,2 = 18 145 daN/cm ; Ter 6,57 . 759,2 4 988 daN/cm2• Cu aceste valori se calculeaza efortul unitar critic de cornparatie:
(b)
Panoude margine
Fig. 4.12. Tensiuni in campul diagonal de intindere
106 Rezulta:
Cicrcomp
Grinzl plane cu Inlrna pUna Rezulta ea sectiunea inimii, clasa talpii] . transversala
107
)2 + (290,7)2
4988
=13781daN/cm2•
VSd'trebuie sa satlsfaca
conditia:
s VplRd'
plastice la forfeeare:
SR 1911-98, punctuI8.4.7.15,
pentru O'crccmp;':2,04·O'c' se unde VplRd- valoarea de calcul a rezistentel V = Aw·fy = 100·2·2400 plRd ..j3 . 'YMO ..j3 .1,1 =58142daN 251935 daN daN
de siguranta
efectiv la voalare:
VSd
<0,5,Vp1.Rd =125967
taletoare,
v va =
0'1/0'1C,)2
V v'(a,)
+('t/'tcr)2 v V'(T)
Conform EC 3, in cazul elementelor sollcitate la moment ineovoietor §i forta datorita prezentei tensiunii de forfecare, momentul capabiJ al sectiunll se reduce. Daca forta taletoare VSd nu depaseste 50% din rezistenta plastica de forfecare, Vpl.Rd, nu este necesar ca momentul eapabiJ al sectiunf transversale sa fie redus, conditie tndeplinita Tnacest caz. Pentru a stabili daca este necesara forfecare, se verlflca condltla: d I tw > 30· e . verificarea inimii grinzii la voalare prin
Tncare v vo(a,) §i v va{T) sunt egale cu 1,32. ~(962/18145Y 962/18145)2 ( 1,32 +(290,7/4988)2 +(290,7/4988)2 1,32 =1,32.
v va =
vv=2,21>vva'
-)2 =5,34+(
4
180/100
)2
=6,67.
Verificarea stabilitatii locale conform EC 3 Tncadrarea sectiunii in una din cele 4 clase
Clasa inimii
Raportul tntre la(imea §i grosimea
Deoarece
E'.Jk: = 76,7,
rezulta
ca
nu
este
necesara
a inimii antretoazei.
= 71 :::::>
inimii:
inima clasa 1,
Deoarece valoarea fortel taletoare este mai mica de 50% din valoarea
rezlstentel de voalare din forfecare, rezistenta de calcul a secfiunf transversale solicitata la actlunea momentului lncovoietor gi eventual a fortei axiale, nu trebuie redusa pentru a tine seama de efectul fortei taietoare.
unde: e = ~335 = 0,99. , fy Clasa talpilor b -t C=_f __ w =140mm. c I t, = 14 I 2,5 = 5,6 < 9· e = 8,9 :::::> talpi c1asa 1.
'Rd---et
- WoI·fy
'YMO
10680·2400 1,1
MSd
108
sectiunil Rezulta ca este satisfacuta antretoazel, conditia
de capacitate portanta
la incovoiere a
Pentru
Xw
E2. Exemplu
numeric
A.w Forta taletoare care poate fi preluata de inirna, fara sa se produca fenomenul de voalare, calculata prin metoda post-crltlca simpla este: Vba.Rd -·d =
, YM1
.J3
Se vetitice rezistenta la voalare din forfeeare a unui panou de grinda meielicii cu inima plina, sectiune dublu T, aleatuita sudat. Se cunosc: • Material: S 235 ( OL 37 ); fyw=235 N/mm2;
o
·tw
'''ba
Sollcitari:
Deoareee VSd= 1300 kN > Vba.Rd=1219kN , relatia de verifieare nu este lndepllnita ~i este neeesar sa se apliee criteriul mai exact folosind metoda "carnpulul diagonal de tensiuni".
II
·1
Iw = 1.64 >
--II~·-1 VSd=1300 kN I
MSd=3000kN ml
1 fyw =-·-=505
~w2
.J3
Momentul plastic eapabiJ redus al talpii, fara eonsiderarea aportului inimii este:
d=hw=1800
~.
~a~=.~2~00~O'
-N
I
I
IOTEL
11
II
~L25
Lbf=4~91
[rnrn]
MNf.Rk =0,25·b·tf
'fyf
.[1_[
YMO
383 daN
Incltnarea campulul diagonal de tensiuni se poate considera cu valoarea aproximativa: $ = 9/1.5 =28°, unde panta diagonalei panoului esta 9 = are tg dl a =42°.
Rezulta:
\j1
FigA.14
= 1,5. 'bb
Pentru grinda analizata _:!_= 1800 =180>30 . .)( tw 10 ca este necesara verificarea la voalare din forfecare, unde: k, == 5.34 + ( 200/ /180
rezulta
unde:
(J bb
~f:"- 3 .
+ \j12
r-.= 8.58
) MNJ.Rk =27 cm
tw'(Jbb
Uatimea carnpului diagonal de tensiuni: 9 = d -cos e -(a - Sc -sJ sin$=90 em Rezlstenta la voalare din forfecare va fi: Vbb,Rd =_1_[d.tw
I'M1 "vbb
+O,9.(g.tw
'O'bb
fi.
rl/f ~-w
::::
180 '
=1.64
37,4.g.F,
37.4·"/8.58
110 Observatii
Calculul
elementelor
metalice
Grinzi
111
in cazul grinzilor rnetalice plane, avand 0 zveltete relativa ridicata a inirnii, In general, nu este lndeplinita conditia de verificare a inimii grinzii la voalare din forfecare, utilizand metoda .post-criftca slrnpla". in aces! caz este necesar sa se aplice criteriul mai exact utilizat In metoda "carnpuul diagonal al tensiunilor", exemplifica! tn aplicatia numerica prezentata In lucrare. De asemenea este necesar sa se evalueze rezistenta grinzii latncovoiere, tinand searna de influenta tortei taietoare asupra momentului incovoietor capabil
Rezulta :Ap
=1.052!2)
t
E ·k"
fy .. =1.052
1800
10 V2.1To6·23.9
r-mO-
=1.30
Ip= 1.30>
0.673,
x,
E3.Exemplu numerlc.S
Se verifica rezistenie grinzii prezentata in Exemplul simultana a so/icitarii de tncovoiere cu forfecare. numeric E2, la ac(iunea
Caracteristicile
zona
tf
Inima: unde: E =
.5!_ = 180
tw
1
Sectlunea
distrlbutla
eficace
eforturilor
~235 =- 1
fy
Glasa sectiunll
= max
prezentata in figura 4.16. Caracteristiclle de caleul sectlunll brute !?i eficace centralizate in tabelul4.9
4.15.
4J :::
2 < 1 , avem:
<J1
beff::: P
Mf.Rd=At(d+tt)fyt/YMO=45.
2.5 ·182.5·2350/1.1=4.386
In aeest
caz: \jf::: - 1 ; ka
=23.9
..
112 Coeficientul de zveltete relative a inimii:
Calculul elementelor meta!ice Grinzi plane cu Inirnll plina
Cu valoarea 1.64
intermediara:
MpiRd
Wpl.fy
~w
=tyw/-.J3
'cr
'r:
_1)2]
.'
=6117 kN m, se obtine:
113
Vbw.Rd
VSd
= 4453 kN m
Pentru
J'3 =745
care poate fi preluata de lnima, fara sa se produca prin metoda post-critica sirnpla este: d
fenomenul
·tw • 'ba =(
1 219 kN
Observatie: cazul in care nu s-er tine seama de influenta for(ei taietoare asupra rezisieniei grinzii la tncovoiere, momentul incovoietor capabil al qtinzii, pentru seciiune clasa 4, ar fi: 1 MO.Rd = Weft .fy ·-=4 998 kN m =1.12 Mcap
In
YI~l
YMl
Deoarece VSd= 1300 kN > Vba.Rd=1219 kN • relatia de verificare nu este lndeplinlta §i se va aplica metoda mult mal exacta a carnpului diagonal intins.
4.2.5. Rezistenta fa flambaj vertical at til/pH comprimate in planul inimii Flambajul vertical al talpii
Metoda campului
diagonal lntlns
efortului axial, valoare rezistentei
Pentru 0 sectiune cu talpl egale, in absenta VbW.Rd se calculeaza conslderand: , SC=SI=O; $ = 6/2 Rezulta: IJI = 1,5· 'bb . sin 2$ =507 daN/clll
2
=(arctg
180/200) 12=42"/2;"21'
Sub actiunea Incarcarilor exterioare se produce Yncovoierea grinzii. iar rezultatnta eforturilor unitare in talpi C = - I = orA! produce un efort unitar de compresiune Un. uniform distribuit pe laturile inirnii, figura 4.17.
Latimea carnpului diagonal de tensiuni 9 = d -cose -a·sin$ =95.4 cm Rezistenta la voalare din forfecare
este:
Vbb.Rd =_1_[d.tw
Y"11
"bb +O,9'(g.tw
'(Jbb
Deplasarea brusca a Hilpii comprirnate catre irurna este cunoscuta sub denumirea de f1ambaj vertical, fenomenul fiind important ln ceea ce
Conditia
de verificare
este Indeplinita:
prlveste
exploatare inirna pllna.
siquranta
tn
cu
grinzilor
VSd=1300
influenta
kN > 0.5-Vb\~.Rd=656.5 kN, este necesar sa se tina seama de fortei taietoare asupra capacitatii portante la fncovoiere, utilizand relatla de
114
115
Datorita necunoasteril precise a rigiditaiii mediului de reze~are .al.cat~it ~in inima deforrnata, 0 analiza exacts a acestei probleme nu este pra~tlc p~slblla, msa ~ valoare aproxlrnativa a rezlstentei inimii se poate obtlne presupunand ca ea lucreaza ca un stalp dublu articulat de lungime hi. . La evaluarea rezistentei inimii pot fi avute in vedere de asemenea Influen~a tenslunllor reziduale din sudurile de asamblare ~i a eforturilor unitare locale din actiunea sarcinllor concentrate aplicate la nivelul talpll comprimate.
R =2'O"t Tnlocuind
·At
. (12p dX)
~ = 2.s. ~i o.= ae, sltuafle care apare dupa ce materialul din talpa p hi atinge limita de curgere, se obtine: (4.48)
b)
~==J.l.IU).W61
=
Flambajul vertical al grinzii nu se va produce daca torta de compresiune R este mai mica decat forta de compresiune critica a .barel comprimate" de lungime hi ~i sectiune t x dx , respectiv:
nE
Fig. 4.18
Fig. 4.19
2]ti . dx
(4.49)
12(1-tL2).(~:)
zveltetea
Tn figura 4.19 se reprezinta relafia 0-£, cu luarea in considerare a prezentei tensiunilor reziduale din sudare, in ipoteza cornportarli perfect elastlce - perfect plastice a otelului (diagrama Prandt). Alungirea specifica totala va fi in acest caz: O"c + 0", t:l =-E(4.51) Tnlocuind Et din in relatia (4.47) S6 obtme condltia de a nu se produce flambajul vertical in sltuatia prezentel tensiunilor reziduale din sudare:
(4.50)
unde: Se constata ca pentru cazurile obisnuite aceasta conditie nu este restrictiva, valoarea s rezultand mare (pentru CJe 2400 daN/cm2 !]i At;:: O,5AIrezulta s= 830) ;::
Presupunand 0 marime o, ;:: 0,5 CJe(acceptata tn literatura de specialitate) Se obtine 0 reducere a supletei lirnita fata de situatia In care nu exlsta tensluni reziduale cu valoarea: 1 r.;; == 0,82, respectiv S,;:: 0,82·s ,,1,5
.'
116 Cafculuf elementelor meta lice
T
I
Grinzi plane cu inlma plina
117
Norme romene
Verificarea
.
unitar (4.53)
tenslunllor
0' y:
d.t
(4.55)
unde:
Aw = Ai - aria inimii; Atc = Al- aria talpii comprimate; fyf = Oc -limita de curgere a otelulul din talpa.
Valoarea coeficientului k se consldera astfel: k = 0,3 - daca se foloseste procedeul articulatlllor plastice (talpi ciasa 1); k = 0,4 - daca se foloseste momentul plastic rezistent (talpl cia sa 2); k = 0,55 - daca se foloseste momentul elastic rezistent (talpi clasa 3 sau 4). Daca grinda este curba in elevate, supletea inimii rezulta din relafia: cu talpa comprimata pe fata concava,
in care:
IV = 1,7
d=b+2·t
Verificarea
eforturilor
unltare echivalente
cu relatia echlvalenta:
in dreptullegaturii
(4.56)
Observatie: eforturile unitare
0':
(4.54)
\j/.P
a talpii comprimate.
_
I I I
cry
b,
ItJ
Flambajul vertical al grinzilor cu inima plina, respectiv flambajul talpii comprimate in planul inimii, este un fenomen de care trebuie sa se tina cont in cazul grinzilor cu inima plina filra rigidizari transversale §i longitudinale. ' Condi\iile privind limitarea supletil inimli nu sunt insa severe nici atunci cand se line cont de innuen\a tensiunilor reziduale din sudare, daca la talpa superioara (comprimata) a grinzii; nu se apllca incarcari concentrate. in cazul tncarcarllor cu forte concentrate, condltia de neproducere a flambajului vertical este deosebit de severa, motiv pentru care se recornanda ca eel putin in dneptul zonelor de aplicare ale acestora, grinda sa fie prevazuta cu rigidizari transversale.
It/- ~
L_____
(z)
I I I
_j
._
x
Fig. 4.20. Tensiuni locale din tone concentrata
+
-
_ __
Eurocode 3
Daca grinda cu inima plina este solicitata transversal !?i la un moment incovoietor, rezistenta
118
119
in care:
(4.59)
J
I ~ I
XF=-::;
0,5 1
Ie
(4.60.a) (4.60.b)
A =~Iytwfyw
Fer Fer
k, = 6 + 2 {h;
r-
= 0,9kfE-L
r~------l)
MS<I=540J~
..• Ii
hw
(4.60.c)
!--~_J.::!LIl!l
IOTEL
235),1 11
2
Fig.4.22
kf = 3,5+ 2(h;
J-
forfecare a lnirnil, Figura4.21.a; pentru forte aplicate printr-o talpa 9i transferate prin lnirna la
Caracteristicile
Iy = 132 283 ern"
sectiunli:
rI-§_.i
b)
"11
I
a
11"'
-!
FSd V,.s+Vz.s=F..
Fig. 4.21. incarci!lri locale concentrate
inima:
Sectiunea transversale fiind tncadrata in clasa 1 se opereaza cu sectiunea bruta (Aefl=Ag; Wefl=Wg). I W " == Wg =...L = 3575cm3 en 37 Se calculeaza termenii care intervin in relatllle de calcul:
1112 -
k, =6+2
XF s 0,5
80 (70)2
7,53
120
Fer = 0,9·7,53·2,1·1
Oa.
;~.=
121
203310
daN
(reI.4.60.e)
~ = 235.·20
1
235.1
°)2
=98
A. =
Rezulta lungimea
XF = O,~1 = 0,62
05
m 11 11
~~oo 14000____j 12000 Fig. 4.23 4 000
ill ==I
Len
Se calculeaza
= 0,62 ·57 = 35 em
111 = (2350/1,1).(132283/35)
15000
112 =
0,67
<1
t,
.5
(2350/1,1).35.1
=0,20
<1
(reI.4.58.b)
120
:::>c1asa 4
Se ,:_erifiea relatia (4.57) privind rezlstenta eoncentrata: 0,8· 111 + 112 = 0,8 ·0,67
la ineovoiere
~i foria
+ 0,20
Observatll: Verificarea privind rezistenta ultima a inimii grinzilor metalice solicitate la rncovotera §i forte concentrate apllcate in planul acestora se face prin utilizarea unei relatil de lnteractiune in care se line cont de sectiunea efectiva pentru determinarea eforturilor unitare normale din incovoiere ~i de evaluarea unei "Iungimi efective de rezistenta" pentru repartizarea actiunii fortei concentrate.
jJlJJJm I;
®
~bp~=~1~7~5 __ ~
U1
U2
• •
coeficientul
de voalare
A. =1.052-
b,
PtE
frlty
ka = 0.43
--=
·k
,----,,---
® compresiune
Fig. 4.24
= 1.052 175 15
= 0.626 p=1
Xp= 0.626
..
122
', 123
cr,
1,
beft; be2=0.6
berr
2. Evaluarea rezlstentelor ,
2.1. Rezistenfa sectiunii
sectiunii ,
fa tncovoiere monoexietii
transversale
In acest caz
\jI
= - 1 ; ka =23.9.
Eurocode 3
Rezlstenta de calcul (capacitatea portanta) a incovoiere monoaxlala, pentru secfiuni de clasa 4, este: MCRd= ~p= 1.08 MO.Rd = Welf .fy ._1_= 7628. 2350_:!_= YM' 1.1 sectiunli transversale la
1 629 kN·m
(1- 0.22J
A.p
A.p
1 = 0.737
Nottne romene
Meap -
.~
zona inactiva
_{Wei . cr. = 8174 ·1600 = 1308 ·104daN -crn = 1308 kN· m - M.R.A. Wei' R = 8174·2100 = 1716 ·104daN -crn ==1716 kN· m - M.S.L.
,;
~ y'
.~
Eurocode 3
Valoarea de ealeul a rezistentel plastice la forfeeare, Vp1Rd
'
ZG=23
este:
~-J
~1
Fig. 4.26
Seetiunea eficace a grinzii !?i dlstributla eforturilor unitare este prezentata Tn figura 4.26.
V
ptRd
=Aw
.J3
.J3
1 .1
1 =118550daN=1185.5kN
Norme romene
Caracteristicile de calcul ale sectlunil brute 9i eficace sunt centralizate in tabelul 4.10.
T -{
cap -
Ai'
M.RA
A1.Rj
=96·1300
~24
Grinzi plane cu inima plina 12.1.106 A~ = n --V 2211 {<pg (A~ eurbab-SR1911-98)=0.55 STAS10108/0-78)=0.57-M.S.L. -M.RA
125
= 96.82 =>
Eurocode 3
Pentru sectluni I dublu simetriee, momentul critic elastic este:
<pg(A.~-eurbaB
Wei
-cm
= 1807 kN·m
MFL =min
(
cp'
9
W
el
'0"
0 .10724
2
138.94'104
daN
400
Eurocode 3
em d 1200 -=--=150>30"ka tw 8
C1=1.132;
Se calculeaza :
_
C2=0.459;
I
c:
a"
=78
unde: k
5,34+-(
aId
--)2
=5,34+
4
200/120
)2 -
6.77
13- VI eff.y
I WP1y
Se calculeaza coeficientul
~f 1./3 Aw == _YW-- =
'er
d/t
37,4.(; .
Wpi Y • fy IMcr
.
'"
0.824·9259·2350
•
6166·10
.Jk:
__
&§___ ==1.54
37.4-1·.J6.77
AW =1.54>
~=794
daN I em2
vedere
Rezistenta de calculla deversare (capaeitatea portanta la incovoiere pierderea stabllitatii prin ineovoiere laterala §i rasucire) va fi:
Mb.Rd = XLT. ~w
• Wpiy • fy
avand in
Aw
,,3
I'YMl =0.80,0.824,9252,2350/1.1
=130.3'1 0 daN·cm
=1303 kN'm
Norme
tomene
Y=0.466·Yp=0.466·61.5=28.66
Vbe.Rd = -·d·tw
'YM1
Norme romsne
M.R.A. ,
_!!!_
e2 == 39.58.10
.1+0.039.400 10724
4
·100
3749
Tcap
(.J28.662 +3749 \ -28.66)= 7612 daNI
Ai
0"
eLM
ern"
'er
t.;
daN", 415 kN
2
2
= K, 'O"e =6.77·84.4=571
daN/em
daN·em=6222 ocr' :
kN·m
t O"E==(1378-)2= d M,S.L.
Tcap=AI'
( 1378·-- 8
1200
)2 =84.4daN/em
680 kN
tcr=96·709=68
064 daN'"
(1-0.25
,
cr
a2
ti)2
126
127
Eurocode 3
Pentru ea fenomenul de flambaj vertical al talpii comprimate tn planul inimii sa • nu se p::t: :rEdu)~ei&v.er~fi:::o5n:i:::ntru
t, -
lfyfVA:'
-k(~)'VA: 1&=0.55(2.1.10').
fyf
2350
conclna de rezistenta este Indeplinlta 2.6. Rezistenta la aCfiunea forte/or locale concentrate Aceasta verificare nu este necesar sa fie efectuata deoarece nu se tncarcari concentrate la talpa cornprimata. apllca
Concluzii
Calculul grinzilor cu inima plina la starl limita in conformitate cu normativul Eurocode 3 presupune efectuarea urmatoarelor verfficari de rezlstenta: II rezlstenta sectlunil transversale la incovoiere; • rezistenta sectlunll transversale la f0ria taietoare: • rezistenta la flambaj lateral (deversare); • rezlstenta la voalare din forfecare; • rezlstenta la f1ambaj vertical al talpii comprimate; " rezistenta la actiunea fortelor locale concentrate. Verificarile au in vedere tncadrarea sectlunii grinzii Tnuna din eele patru clase, iar anumite caracteristici se calculeaza tn functle de sectiunea eficace (efectiva) a grinzii, care ia tn considerare excluderea zonelor inactive datorita fenomenului de voalare locala a tablelor care intra in alcatuirea sectiunii. Calculul de rezlstenta (mai laborios decat cel aplicat in metoda rezlstentelor admisibile), urmareste sa surprinda mult mai bine comportarea reala a grinzii sub actiunea lncarcarllor de calcul §i implicit la obtinerea unei siqurante mai ridicate in exploatare a elementelor proiectate. Rezultatele obtinute in exemplul numeric sunt centralizate In tabeluI4.11. Tabelul 4.11
fcr.{y}:iy
= beff
cr
ma<
(4.62)
bell
beff
eforlurilor
unitare pe talpa
In llteratura tehnica de specialitate exista un nurnar foarte mare de metode ;;1 propuneri de calcul a latimii active de placa, in acest paragraf fiind prezentata metodologia de calcul propusa in normativul EC 3-2.
~.,,-===~.--~.~--. ~
129
pentru
f.l2!
0,02-0,70
> 0,70
._
.
L LJ
1+60 .(k __
,
2500·k'
1_)+16.k2
0,02-0,70
k
Fig. 4.28. Variatia factorului f3
(4.63) (4.64)
In care:
Asl- aria rigidizarilor (nervurilor) longitudinale; t - grosimea tolei (talpil): Le-Iungimile efective, evaluate ca fiind distanta intre doua punete consecutive unde momentul incovoietor este zero. in cazul in care deschiderea este mai mica de 1,5 ori fata de deschiderile adiacente 9i consolele sunt mai mici decat jurnatate din deschiderea adiacenta, lungimile efective La se pot determina din Figura 4.28. Dlstrlbutla eforturilor unitare pe latimea talpll datorita efectului "shear lag", figura 4.27, este exprimata prin relatille:
Fig. 4.29.
- pentru
{3>O,2:
Ci'min
= 1,25· (13 -
0,20).
Ci'max
- pentru
13<0,2:
c , = crmax
(1f
1 1
(4,65.a)
(4.65.b)
Fig. 4.30
Gmin=O;
130
Calculul
elementelor
metallce
131
• Se evalueaza coeffclentii aD pentru zona in consola - I ~i centrale - II (dintre grinzile principale) ale platelajului, tola cu grosimea de 15 mm fiind rigidizata cu nervuri longitudinale de 200x10 mm, figura 4.31:
4.33.
Diagrama coeflclentllor
13
[3].
b·2700
Fig.
all0-
1+ 17· 20 ·1 == 119
540 ·1,5 '
30 40m 10 60m Fig. 4.33
4.:;11.
4, figura 4.32,
cr~IO =1,25·(O,56-0,20).crmax ==O,45'crmax cr~iO 1,25· (0,77 - 0,20). crmax 0,71· crmax = = crx== (crmax -crmio){1-tJ +crmin= 0,55·crmax{1-tJ +0,45·crmax
E Fig. 4.32
.-r--
1
tJ I
1-22
120 11
~~
r-_
~
I
151____j
/1' ~ .; .n ... cr
I:
13,
2_7Q ____
-'-
Fig. 4.34
Observatll:
Evaluarea la\imii active (efective) de placa in cazul grinzilor metalice cu talpi late, in conformitate cu normativul EC 3 - Part 2, se face prin determinarea coeflcientilor ~, calculand in prealabil coeficientll k ~i 00, functie de latimea raata a placii (b), aria riqidizarilor (nervurilor longitudinale) $i lungimea efectiva L. (prin care se line cont de schema statlca $i diagrama de momente tncovoietoare pe grinda). Coeflcierrtii ~ sunt CU atat mai mici cu cat la\imea talpilor, b, este mai mare !?i lungimea efectiva, Le, este mai mica. In cazul grinzilor continue lungimea efectiva este mica in dreplul reazemelor inlermediaB [L, =O,25(l,+l2)], prin urmare in aceasta zona conluerarea inimilor ell piatelajul ortotrop se manitesta pe 0 la\ime de placa mult mai mica cornparativ cu zona dintre reazeme (campuri). Exemplul de caleul prezentat arata ca, in aces! caz, la\imea activa in zona reazemelor intermediare se apropie de 50% din lalimea efectiva a platelajului, iar nervurile longitudinale reduc
coetlcierttii ~ cu 10-15%.
Bibliografie
133
BIBUOGRAFIE
1. BIA, C., ILLE, V., SOAREA, M. V.: Rezlstenta materiale!or l}1teorla elasticita~ii. E.D.P. Bucuresti, 1983. 2. BONDARIUC, V., BANCILA, R., BOLDU$, Universitatea Tehnica Tlmisoara, 1997. 3. DALBAN,C.,JUNCAN, N., ... :Constructii D.: Poduri metallce, Vol. I, II,
4. JANTEA, C., VARLAM, F.: Poduri rnetallce. Alcatuire §i calcul. Casa Editorlala "Demiurg", lasi, 1996. 5. JANTEA, C., VARLAM, F., COMISU, C.: Poduri metalice. Suprastructuri platelaj ortotrop. Exemplu de calcul. Cas a de Editura Venus. lasl, 2000 6. JUNCAN, N., TOADER, I.: Constructii metalice. Vol. I, I.P.C.-N., 1984. Calculul l}1 proiectarea E.T.
CU
7. MATEESCU, D., CARABA, I.: constructll metalice. elementelor din otel, E. Tehnica, 1980.
8. MAZILU, P., TOPA, N., IEREMIA, M.: Teoria l}i calculul placilor ortotrope. Bucuresti, 1983. 9. MOGA, P.: Poduri metalice. Structuri. U.T.C.-N., 2001. 10. MOGA, P., GUTIU, $t.,: Poduri metalice:Probleme de stabilitate.
U.T. 2003.
11.MOGA, P., GUTIU, $t., MOGA, C.: Podurl meta lice. Ghid de prolsctare. UT PRES, 2004. 12.MOGA, P., GUTIU, $t., ORGHIDAN, T., MOGA, C.: Stability of laced compression members. Romanian norms - Eurocode 3. Acta Technica Napocensis nr.47 12004. 13.MOGA, P., GUTIU, $1., ORGHIDAN, T., MOGA, C.: Stability of battened compression members. Romanian norms - Euroccde 3. Acta Technica Napocensis nr.47 12004.
134
15. MOGA, P., GUTIU, $t.,: Pod uri metaliee, U.T.PRES 2005.
Bazele prolectarl!
elementelor.
16. *** SR 1911-98. Poduri metalice de cale ferata. Prescrfptll de proiectare. 17. *** STAS 1844-75. Poduri metaifce de ~osea. Prescrlptll 18. *.* de proiectare. 1993.
euaocope i. Part
19. *** EUROCODE 3. Part 1. Design of Steel Structures. Doc. no. 91/03.
20. *** EUROCODE 3. Part 2. Bridges. CEN I TC 250 I SC 3, 1994. 21. *** Seminar on EUROCODE 3. Design of Steel Structures. Tlmisoara, 1993. Tempus 4502-92,
22. *** Seminar on EUROCODE 3. Part 1.3. Cold formed gauge members and sheeting. Tempus 4502-94, Tlmisoara, 1995. 23. *.* EUROCODE 3. E~emple de cal cui. Tempus Phare Project 01198. 1997. 24. *** STAS 1010810 - 78. t:alculul elementelor din otel.
25. *** Normativ privind prescripliile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a elementelor de constructll metalice ~i a imbinarilor acestora. Indicativ NP 042-2000. Buletinul constructillor vol. 19-20. 2001. 26. *** Proiectarea structurilor standard. U.T.C.B. 1998 metalice de pod uri la stari limita. Proiect de