Prcot Prof. Dr.

Ene Brauigte

LITURGICA SPECIALA
pentru facultiEile de teologie

il o,
 Coperta:
Larisa Barbu Preot Prof. Dr. Ene BraniEte

LITURGICA SPECIALA
@ Gheorghe BraniEte
pentm faculta,tile de teologie
@ Oferta SRL
pentru prezenta ediqie - 2005

Edilia a V-a
Lames Ovd.inpi - Magd.zin ilotswnt
Str. Armeneasci 13, sector 2,
Bucurqti, cod,021042; Retiplritd cu binecuvAntarea
tel.fax: 021I 21L.L6.62; tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU,
e-mail: r_bucuroiu@yahoo.com
Mitropolitul Ardealului
Director: R"Izvan Bucuroiu
Redactor-qef: Rizvan Codrescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

BRANI$TE, ENE
Linrrgica_specialtr: pentru facultigile de teotogie / pr.
Prof. dr. Ene BraniEte. - B LcureEti : Oferta, 2005

ISBN: 973- 87506-2-8

Un produs

$$31
-
-EDIT"GI,.A.
Bucuregti - 2008

Distribuqie:
Supergraph Prest Com SRL
Str. Ion Minulescu 36
031216, Sector 3, Bucuregti
Tel. 02LI 320.6 I. 19; 02U 319.10.83
Fax: O2L1319.I0.84
Mateiaq Media SRL
B-dul Regina Maria 50,
Sector 4, Bucuregti
T cl. 02t I 335.42.23 ; 07 23 I L92.909; 0788/63
Distribugie directl:
Sorin Savin
TeL07881456,090
Prefati
tn vieqii cul-
ticc a imPunAn-
dtt-sc vocaqre $1
de teo teologie qi
fiiirualitate litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste
{ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile Pirintelui
Brnniqte, seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea
tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului.
Mai presus de toate: ,ld.rfutele profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a
rn cuvAntirile la inmormAntarea noi pu-
iwd.yat ce este sfinyenia 5i cwrru se le cubw-
scop, Pirintele Braniqte a lisat iversitar
eurs de Liturgici, in doui volume: Litwrgica Xenerald., care studiazi cultul divin,
rcana liturgici, timpul gi spaqiul liturgic, qi Liturgicn speciald, care prezinti institui-
r$ncluiala qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,
ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur-
;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt
i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i.
Ncccsitatea gi utilitaiea practici a acestor manuale, la 9ar9 se adaugi gi valoarea lor
foryiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare
tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului,
a cloua .diqi., ,rrnizwiiri Si cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina
, in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi
irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei
iierirrn Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-.
,Edltarn Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snr-
ll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-
hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul
ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra, Pe care o bi.necwvd,ntfun Si' a reco'
IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.
Dr. LawrenYiu STREZA
5. t 86 Mitrtp olitwl Ard.e alulwi
Sibiu, 30 noiernbrie 2005
Sf. Apostol And.rei, cel
ocrotito
 Prescurtiri folosite

- Patr. ftrstinian al Bisericii Ortodoxe Romfurc,Apostolnt Socinl - Pilde $ infurn-

nuri pelrtnt cler, 12 vol., Bucureqti, 1948 g.u. .
- Revista,,Biserica Ortodoxl RomAni' (a Sflnnrlui Sinod al Biscricii Ortodoxe
Romine), Bucureqti, I874 q.u.
- Butctinwl Coruitii.,iii Monti,tmcntclor Istorzca, Bucureqti, 1908-1945'

Ap
66 q.u.
nes, ed. a III-a, Paris,

chitienne at de F. Cabrol, H.

Supldment
,
:?:?'
id. par. S. Pirot, Paris, l9l2
g.u.
f'If,j),,, 5.'e,2;

- bictinnnaire d)Hisnire et'd.e GiiXrnphit ecclisia.sti.quff ed. de A. Baudrillarg A'

Vogt ct U. RouziBs, Paris, l9I2 q.u.
- f,irtionnaire fu Siu,itu;titi, *iittqae et Misti.que, Doctrirue et Histoire,_pllblid
sous la direction de M. Viller, S.1., assistd par. F. Cavallera et J. De Guibert,
S.J., Paris, 1932 q.u.
-'Dictitnnaire il fUrlotnX;z Catholiqut, red. de A. Vacant, E' Mangenot, E'
n, Oxford, 1896'
o (Marea Enciclopedie greaci), 24 to-
muri, Atcna, L926-1934.
, rclig. qi moiatl - opqo*.rortl rai hftftr 'Eyrurl.orrcp6eto,^publicatr de profesorii
factrltiqilor de Teologie din Grecia, 12 volume, Atena, I96LL968'
- Rev. ,"Echos d'OrienC', Paris, C,onstantinopol, Bucruegfr',1897-1942 (39 vol')'

,MP
Llnrrsia
 Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi

LThK - Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.len
Penrse iNTAt
in verbindung mit F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftlei
hcrausgcgeben von Dr. M. Buchberger, l0 vol., Freiburg im Breisga
I930-1938.
MA - Rev. ,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u. Introducere
MB - Rev. ,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.
Ml) - ,L" Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National
Litr-rrgique, Paris, 1945 q.u.
de in Liturgica speciali
MELV - Monwwettta Ewcbaristica et Liturgica Wtwttissirua, Collegit, notrs
prolegomenis insrru.dt l. Quasten, Borurae, L93S-1937 (volum unicj.
MIVIS - r\Lv.
Rev. ,lVlitropolia
,+vlLrupuua Moldovei lil Sucevei,',
-tvrulu(-)vcl qi Jlrcevel- , Iagi, Iy4y Q.u.
Iaql, 1949
Iaqi,
MO - Rev. ,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u.
OC - Rev. ,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u.
OCP - Rev. ,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst. pcrntifical
Oricntale), 1935 q.u.
Ort. - Rev. ,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u.
OT - Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia;
series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.
PG I.P. Migne, Pawologiae cuysus cl?,npletus, Series graeca) paris, lgd7_Ig66 (16I
.
vol).
PL - I. P. Migne, Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina, paris, 1841,-1}64 (22i
vol.).
PO - Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau, paris, 1903 q.u.
POC - Rev. ,,Proche-Orient Chritien", ]drusalem, I95l s.u.
RAC

ROAS - ll. IJenzrnger, Rttws ()rientahwn, Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwru i?, adn i-
tomuri, Graz-Austria, 1961.
nistra.dis satraru.entis... 2
ROC - Rnwe chrltien, Paris,1896-1946.
de l'Ot"ient
SC - Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et I.
Danielou S.I. (t), Paris, 1942, E.u.
SCNAC

Sint. Aten.

S1'A

ST -studii Teghgice, Revista Institutelor teologice din Biserica ortodoxi Rominr,

Bucuregti, 1949 g.u. (Serie noui).
 CRprror.ur. I

Liturgica speciali
ca disciplini
de invigimant teologic

l. Obiectul sau materia de studiu

a Liturgicii speciale
A doua parte a cursului de Liturgici se intinrleazi, in general, Litwrgica speciald.. Ea
3c ocupi cu studiul special, sistematic gi amlnunqit al unitiqilor culnrlui divin public
ortodox, pe care le numim de obicei sluibe relirqinnse sausewicii bisericeSti.
Acestea vor fi prezentate dintr-un intreit punct de vedere: tipiconal, istoric si exege-
Itc. Vom descrie, adici,, mai lntii, rd.nd.u,ia.la sa.u inflgigarea lor, aga crun o glsim in Z-
pic sau in alte cirqi fle slujbl (Litutghier, Molitfelnic, Ceaslov, Catwasier $.a.) ii curn se
oficiazd in biserici. In al doilea rAnd, ne vom ocupa de istori.a.lor, adici de modul cum
lu luat naQtere gi au evoluat de-a lung"l vremii, cu diferitele forme sau infiqigiri pe
care le-au avut in trecut gi cu modificirile (adiugirile, dezvolti.rile, prescurtirile etc.)
rurvenite treptat in rAnduiala lor, pAni la forma pe care o au astizi; informaqiile de
lceasti natur5., privind adici istoria sfintelor slujbe, vor fi date insi c6t mai pe scurg in
mlsura in care ele vor fi absolut necesare pentru llmurirea acelor rituri gi ceremonii
din rinralul actual al serviciilor divine, care nu pot fi in.telese exac flri. cunoagterea
trecutului, a originii qi a evoluqiei lor. In al treilea rAnd, vom expune interpretarea, til-
cuirea sau explicarea rinralului sfintelor slujbe, aritAnd roshrl sau scopul pentru care
tu fost introduse in uzul liturgic al Bisericii diferitele rugiciuni, imne, rituri qi cere-
monii de cult, nevoile cirora ele corespund ln evoluqia pietilii sau a vieqii religioase
crcqtine, precum qi sensurile diferite (istorico-simbolice, doctrinar%rniTrl.i.fillr??;

.regtini ortodoxl, cu
i

2. Inroarele Liturgicii speciale

Izvoarele pe care le vom folosi in aceasti parte a cursului nostru vor fi mai intAi
el4ile de cult, indispe criptivi a rinduielii sfintelor slujbe.
Vom lua, desigur, ca ediqiile cele mai noi ale cdrqilor de
llujbi folosite azi in Bi vom apela gi la cirqile folosite in ce-
lclalte Biserici ortodoxe (greaci, rusi etc.), numai anrnci cAnd va fi nevoie, spre a
tclnnala unele practici, rituri sau rinduieli deosebite de cele din Biserica noastri.. Vom
lnclica, de asemenea, in mS.sura in care va fi necesar, gi diferitele variante de practici,,
mai importante, din diferitele regiuni (eparhii) ale Bisericii Ortodoxe Romdne, spre a
elcsprinde concluziile care se impun in vederea uniformizlrii cultului.
Pentru expunerea istorici a sfintelor slujbe (originea, dezvoltarea qi evolulia rAn-
tluiclii lor) vom face apel la toate informaqiile pe care ni Ie oferi, in acest sens, diferi-

ll
I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti
tclc d<rctutrcrttc.li izvolrc liturgicc: manuscrisclc qicdiqiile vcchi irlc c:irqilor clc sluj
colccliilc clc tcxtc litr.rrgice vcchi, editate miri ales ir-r Apus din sec. al XVI-lea inai
(vczi lrr cap. dcsprc Literatutn litwrxicri, din Litw,gica,qeruerald), vechile ,,Rinduieli bi
scriccgti" clin secolele lV-V, canoanele Sfinqilor Piringi qi ale sinoadelor ecumenice q
localc, rAnduielile monahale, tAlcuirile linrrgice din literatura patristici gi bizantini g.a.
_ CAt priveqte expunerea exegetici a serviciilor religioase, adica explicarea sau tAlcuirer
lor, ea se va intemeia ir-r primul rind pe comentariile sau tilcuirile iitr.rrgice, clasice. dil
ep,oca patnstici gi ceea ce alr splrs Parinqii gi scriitorii bisericegti din secol
-bizantini;
I-XV (ca de ex. SfAntul Chiril al Ierusalimului, Sflnnrl Ambrozie al Milinului, Sfin
Maxim Mirturisitoml, patriarhul Gherman al C,onstantinopolului, Nicolae Cabasila, Si
meon al Tesalonicului g.a.) in domeniul interpretirii cultului rimAne pentrLr ryri norma
ttv, cici numai in aceasti perioadi se poate vorbi de o exegezi originald a culnrlui
dox. Interpretirile gi pirerile personale ale unora dinrre teologii ortodocgi de mai
(dupa ciderea ConstantinopoluLui sub turci), care se ocupi cu tAlcuirea culnrlui ca
ex. Nicolae Vulgaris, Meletie SirigLrl (sec. X\|II), arhiep. nrs Veniamin K
- pl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi.
(sec. XVIII) E.a. - vor fi luate in consideragie numai in misura in care ele aduc
buqii noi, de un real prosres in dezvoltarea literaturii mistagogice ortodoxe.
3. Metoda folositi
Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fi
imbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe<
sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e
rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e*
pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istornice
iar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti.
in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoric
gxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex .
Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, at
rnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr
descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti)
pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istori
qi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a
Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi se
da concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, la
rile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele sluj
mai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii).
Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintific
orice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a i
relor celor mai demne de incredere - totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie ca
ingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de trata
universitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterile
bliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs<
llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verifica
ttltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgi
crtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive,
qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi
;i mai imporranre.
t2
l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A
4. ImpirEirea materiei
Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mai
l()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sau
tnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre a
cttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (cele
pnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici
(Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.).
Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i se
lcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrul
culnrlui divin.
Partea a treia va prezenta serviciul celor Sapte sfinte taine ale Bisericii noasrre, care
col.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qi
Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioase
din grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, care
Au ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql mo-
ntcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viata
rn religioasi, in general.
5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale
Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din cur-
trrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numai
eil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este Qi
mai importanti gi mai utili decAt prima, deoarece ea are o legituri mai direct'i cu
lirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi pe
tlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a servi-
ciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru care
ttc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine.
CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la cele
tipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue din
Pttnct de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oricirui
clcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi mai
qtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrru
vor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei le
t,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gi
crcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite de
lliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect va
l'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea mo-
tlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilor
tlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a partici-
pirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici - doui obiective,
tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri
;rrtstorali. Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnn-
rlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.
t3
 CAPIToLUL II

Slujbele bisericeEti
Ei impi.r,tirea lor

I. Ce sunt slujbele bisericegti

lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public Si cel pa.rticular), am
cI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali,
etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi ori-
adici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de
iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-
oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim lui
si-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal-
: ,,Binecuvinta-voi pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea"
XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi: ,,Privegheaqi, deci, rugin-
ln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV,
iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie: ,,Rugaqi-vi neincetat" (I
V,17) qi: ,,N4ulgumigi pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus
!" (Efes. V,20).
0u tonrl altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseri-
rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spi-
qi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a
:a crea Ei pistra atmosfera de liniqte, de ordine si de randuiali, necesarl bunei
a rugiciunii colective, ea se face dupi un ,,tipic", adici dupi randuieli di-
stabilite, in forme gi cu cuvinte fixate, Qtiute qi reglementate precis de citre
l€ricl (consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea,
ulErmene sau momente .alumJte
din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredin-
unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pu-
fiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi.
rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul pu-
I nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei
Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la El
gi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase
Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAndu-
ficclrei sluibe in parte.

2. Alcituirea (componenfa)
slujbelor bisericeqti
l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele ver-
hle sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-
) cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), in
sc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput

l5
 PRrirl' Irnot;, Dn, liui llnnNr5,rri
LLt'Ll Itcl<;A st,t:clAt.A
clc o fbrrntrli dc itrrr<xlrrcerc (lrinccuvlntarc), iar la sfilr;it c-lc una clc
ilrcScicr:c ( lrrr individualii, spccifici, a fiecirci slujbc divinc, gi de aici provin dcosebirile de
sau apoJis).
RAnduiali scrviciilct_r reli.qioase e alcituiti din rituri saLl ccremonii liturgicc rril dintrc difbritclc scrvicii religioase.
plexe, compuse, Ia rinclul lor,- din formele generale de exprinare a ctrltulpi,
#ici:
(sub touni de.,molitfe qi ectenii) qi cliferirc formule s,rcr,rn.rr:,.,t,r1s,
!lylAt;"*i
alcS-ruiesc parrea verbala a slujbci respccti\re qi in
,are se exprimi.,) de
3. tmpnrEirea slujbelor bisericegti
--- obicci,
--'---) "
de cipetenie al fiecirui serviciu..ligior, adici icleile, siintiminreler;i
{i:o-|'rile) jbcle bisericeEti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atAt dupi
rile sau nevoilc irnecliatc rrle l3isericii;
b) cd.r'rtdri sa.u hrune lituri4ice, sub diversele forme gi nruniri (tropare, srihiri, n'a sau extensiunea lor, c6't qi dupi scopul sau destinatia, locul gi timpul in care
dace, canoane, catavasii etc.) care exprirli mai ales functia latreutici a
cirlt.,lui,' l, dupd exterusiw,rea (ruirinoea saw lwngitmea) lor, gisim trei feluri de servicii di-
cirrstirea gi lar-rda Iui Dumnczeu;
,dcosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poarti in cirqile de slujbi.
c) I,.ectwri din crrqile sfinre (citiri de pericopc biblice), sub <iifcritele lor forn
denumiri (.paremii, psaLri izolagi sau in erupe. carisme. apostole, evalghelii) sau ) Ocle mai reduse ca mirime sunt alcituite din simple ruXdciwni sa't tnoktfe
ch r orationes) molitfa)', citite de preot pentru diferite scopuri sau nevoi din viaqa
lecruri ziditoare de din operele sfinrilor pirinti'(sinaxaie r-.i;i;ii';.: .ij
.sr.il)er, ioqilor. lqa avem, de ex., Rugdciune la htsetnruatea pruncwlui (EbXrt elg td
omilii sau cuvinte dc invatarura ctc.), prin care cultr-rl clivin isi iqi indeplinegte
i nrii ocrt ncxrSi"ou), Rwrqdciwne la a opta zi dwpd cununie, Rwgdciune (de citit) la
fur-rctia lui didactici sau inr.iqitoreasca;
casei, Molitfa Sftntwlwi Mucenic Tt"ifon, la grdd.itr.i, l.a ili Si la holde, Mokftele
d).Act9 htwrgice, adici sesruri sau migcdri rin:ale (irgenturc[reri, facerea
cle) Sfh.ntwlwiVasile, care se citesc in biserici la I ianuarie q.a. (a sevedea11:o-
cmcii, vohoade sau procesiuni; binecuvintS.ri etc.), care 'alci.nriesc partca ceremor
ical). Unele din acestea sunt de fapt menite si fie citite in cadml altor servicii re-
(rinralistici) r culrulLri;
tnai mari, ca de ex.: Rugiciunile la binecuvAntarea salciei din Duminica Flori-
e) La acestea se adaugi uneori rudrtut isiyea a,ed.inpei. sub forma simbolului pentru binecuvAntarea diferitelor prinoase aduse Ia biserici, care se
;l llugiciunea
credingi, sau a diferitelor formule sacramentale qi imne, in care se exprimi, i11
tbr cltrpi Rugiciunea amvonului din rAnduiala Linughiei, Rugiciunea pentru bine-
poetice qi inqelesul tuturor, diferite adeviruri de credinqi gi care contribuie la
-pe artosului (anafurei) din ziua de Paqti (in Molitfelnicwl ed. 1937 qi 1950)
struirea religioasi a credinciogilor.
€elc care se citesc singure sunt incadrate de obicei intre o formuld de binecuvAn-
In randuiali sfintelor slujbe, toate aceste fonne de exprimare a i6eilor $i a se
mentelor religioase ale ,,Bisericii rugitoare" se inlinnriesc intr-o ordine d.;; ..r;;
tlnrpli (ca la ierurgii), urmati de rugiciunile introductive, qi o formuli de inche-
(41:olis sau otpust).
nainte stabilita pentru fiecare serviciu divin; proportia n carc sunt dozare (combinr
Ccva mai mari sunt aga-numitele rAnduieli (la sing. : tdEte 6tara\tg, ord.o,
gi ordinea in care ele se succed variazii ae ta iluiba h slufbi. Rrtfel,
in uneie ,i.iiu., 6ccstea, pe lAngi rugiciunea in care se exprimi. scopul gi care alcituieqte partea
cul predominant din punct de vedere cantitativ il ocupi rugiciunei, in difcritelc
er' a rinduielilor respective, conqin gi imne (tropare, condace etc.), Iecturi gi
riante (de.cerere, de p9.r+il!1, de laudi qi de nrulqumire etc.'), .*.,r r. int{mpl.{, de
llnrrgice (rituri sau ceremonii diverse). Aqa avem, de ex.: Rh.nd,wiala bineccwd.n-
in Ri.nduiala inophtdsirii (din Litwrllhier qi din censh-p), in'iar" rugiciur.rea de
Eolivei (\n Litwrghier Ei Mol,itfelruic), care se citeqte ori la Lirurghie, dupi Rugiciu-
predominr in prima parte^ (inainte de imprrtisire), iai'cea de mLiigumire in
a Htvonului (ca o simpli rugiciune), ori seara, la sfirgirul Vecerniei, inainte de ot-
pane (dup1.impirtigire); in alte sen,icii divinc'preclomini lccnrrile tiuice (ca
la Rfrnd.uiala irupdrtdsirii (in Litwrghier gi in Ceaslw), Ri.nduiala parastasului perutnt
cernia din SAmbrta Pagtilor, uniti cu Linrrghia Sfinnrlui vasile), in altclc,il;"h
lldnd.winla in ziwa intdi (dwpd nnstere) la feru.eia ldwni, Ri.ndwielile peru.tnr. bitcecw-
cAntirile (ca in sen'iciul Prohodtilui de Ia Dcnia Jii, Vir.,"."" patimi
-litur.gice aceasta a elementclor Si sfi.nyirea diferitelor obiecte bisericesti (ctwce, troitd., clopot, iconrue, steagw.i s.a),
g-a.m.d- Proporgia componente ale rincluiclilor de slpilri pentnt c0nsa.cv"dt/ea
ile pentru
lrle intrd. in cd.lwgfu,ie (Rinduiala la facerea
cqnsa.crdrea celor ce tnfu"o
determinari. de legea (principiul) echilikrului ittaynic, a"rp,= li,=
inte qi care cere ca, inauntrul oricirmi serviciu r.ti[;or, fiecarc din ^-;;i;;;;t
i Iui, la schima mici., la schima mare) g.a.
cele rrci firnctii ,
(lcle mai intinse ca dimensiune sunt slaibele divine propriu-zise (la sing. :
scopuri frrndamentale.ale culnrlui (latreutic, harisniatic qi diclactic) si fre sarislltst uQicr2, latinescul fficiwrn, slavo-rus poslead.wania), care, pe tingd perlile .ornpo-
chip. just, proporqional-cu scopul principal sau particularl el ficcrrei ,r.,ii*,
;., i;;ii;
sentimentele sau nevoile. religioase ale credir-rcioqilor, care sc cer expririrrte
i1 si tit'ctl romAni intrebuinleazi de preferinli t penrrrl
sau impreinrirrcil respectivi etc. lltlnil de prcot din cirlile de slujbi, iar pe ru cele
. .I)c^asemenea, din puucntl de vedcre al ordinii sau succesiunii accstorformc, un,
sluibe incep cu citirile gi continui cu rug{ciunea gi cdntarile (ca de ex. slujba
ff fl. l-+lli (comp. Pr. Nic. M. I'opescu,
tlirr ,,I3.U.K.'', pp. ll qi l3).
,1937
Vei.rn ttttclc cdilii vcchi alc Molitfelnicului rominesc d,ro),ou0to s-a tradus cLt ttyrnare. ,,IJrmarea
cilrtirile
,;;;T,;;;;; eclrri mic" g.a. (vczi, dc ex., Evhologbiu, Bttc., 1854 gi 1858). in terminologia lirurgici, 6t-
(ca de ex. rAnduiali botezuliri qi cea a cununiei) g.a.nr.d. Tocnrai
variitqic a proporqici in care sunt dozate qi a ordinii in care se succecl acesre
dil acea .ittscirntuii gi rAnduiala unei sltrjbe redatl pe scurt (tipicul ei), spre deoscbire de d,ro],or.r0tcx,
clcllc lic,l r:incltriala complcti a.rtnui scrviciu divin, cuprinzind adici nu numai regulile de tipic, ci
colrlpollcllte ale rAnduiclii sltribclor biscriceqti (nrglciunea, clntarca, lccturir religi6 Dlttlrlrtrl sirtt tcxtttl nrgricitrtrilor', al inrnclor Ei al lccturilor ci (vczi Pr. P. Vintilcsctt, Senswl cuvin-
r;i ircqittrtca lirtrrgic{ satt ritunlul) trr cupriniul 'shilirclor bi.scriccEti, rezult,I trntd(tq qi droi.ou0ta it tnruiuologia litwrgica, in vol. ,,l'rii-ros la sirb:itorir-ca,r optzcci dc ani
ftrlio r1 ni l)ntliirrlrrrlrri Nicrxlirrr irl llonrAnici", lluc., 1946, pp, 299-310).

l6
t7
PHrot'Pnor. Dn, Enr BnnNtli'rtl
rrcntc ale rAnduielilor (rugdciuni, cAntiri, actc riilale etc.), au
'i1i"'6r^ii in irccasti catcgoriU
qhelie, intri, de ex; slaiba botezwlwi,
,pti (rnici Si rnnti), sluibn'inrmonad.ntririi, slw n sfin
''- 'Din
i*ntt at y'ed.ere it't;*prt
,;,
Si locwlwi fn care w sdifu,sesc, precan4 Si nl dadnayiei
scopwlwi'tnr special in cadrul cultuiui public, slujbele bisericeqti se pot impirgi, de
menea, in mai multe grupe sall categoru.
a) Astfel, unele dintre ele, ca vecernia, Utrenia qr Liturghia) au ull caracter pe
dic, slvArgiria lor fiind legatlde termene stabilite in timp.(perioade gi zile anumite
cursul anului bisericesc, ceasurl sau momente anumlte din cursul zilei), repet'
in fiecare zi (la mAnistiri qi la catedralele episcopale), sau micar in fiecare sIr
(la bisericile de enorie) qi succedAndu-se intr-o ordrne fr-ri, aceeagi de.fiecare dati (
iernia -Pavecerniq" - Mi.rottoptica gi Utrenia - Ceasurile I-VI - Liturghia-- Ce
If;. Toat" laolaiti alcinriesc'serviciul divin.public al Bisericii pentru !e9r9
iinrrgici, adici rAnduiala de slujb'i prin care Biserica 4duc9 lui Dumnezeu gi sfinqi
.uu*init prinos zilnic de mgi.ciune, de mulgumire, de lauda gi cinstire' din partea g
numele tuturor credinciogilor. Ele.sunt cunoscLlte sub numirea inditinatl' de ,,(
Snpte Lawd.e" satr,!,aud.ele bisericeSti"
(vezi despre ele mai p-e la$ I t'p.'.urma
iendrrirl, lor o afiim in ( (p..rt* cintireqii de strani) qi in Litarybier (pe
diaconi gi preoqi).
AtAt prin desiinatia lor, cAt qi prin locul unde se sivArgesc, s]uib9le. din.aceasti
gorie au, deci, un caiacter'prin excelenti colectiv gi to >dat[ eclesiol.ogic, adici ele,se
Iarq.r. ,ro-ri in bisericd, in ambele intelesuri ale acestui cuvAnt: acela defocaQ de
qi atela de colectivitrt. tro obgte a credincioqilor, deoargce ele se oficiazi in p
sau in numele qi spre fo sul tuturor credrncr,ogrtor care alcituiesc Biserica, in
tea ei (Biserica oniv..sali), sau in pirtile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc
ir, ..." ce privegte scopwl pentru care se sivirqesc, Laudele bisericeqti satisfac
ales funcqia sau latura latieutico-euharistici a cultului ortodox; in ele predomini
doxotogici, adici lauda gi slivirea lui Dumnezeu qi venerarea sfingilor, adusi
nit de citre Biserici., de unde gi denumirea colectivi de ,,Laude bisericeqti".
RAnduiala acestor slujbe este alcituitl din doui pirgi:
IJna invariabill (neschimbitoare), formati din rugiciuni, rituri Ai 1m!.,
repeti in fiecare zi'(ca de ex. Ps' I03,,,Doamne, strigat-am"'", imnul ,,Lu
.ri...", rugiciu.ile ,,invrednicegte-ne, Doamt.'.." -Qi ,,Acum slobozegte"'"t il.li
Veceinieij; ,..rrtd-p".t .orrriituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al rAnduielii
slujbe, p.'.r.. il giiim in Ceashv (pentru cantiregi) sau in Litwrghier (pentru
slulitori).
'Alta'variabil'i
sau schimbitoare, alcituiti din mgiciuni gi mai ales cintiri can
dupi zile (sirbitori), dupd siptimAni, sau dupi diferitele perioade mari
schimbi
anului bisericesc, cltm sllnt, de ex.: stihirile de la,,Doamne, strigat-am..." 1i$e. 11
h.rr,rrr" din rAnduiala Vecerniei, sau cele de la ,,Laude", din sluiba Utreniei qi d
g'isim in clrqile de slu;ba care
,,-b'-ericiri", din rAnduiala Liturghiei g.a. Pe acestea le
din rAnduiala sluibelor: Octoih, Triod', Pen't
irind imnele schimbitoare (variabile)
tnr qi Mineie.
r" Atet
cit gi
ediliilc grcceQtl,i, cat
AtAt in edlllllc Et in rominegri
ln cele romanetilr :atc
ale Molitfelnicwlui lt
tvluttrJct7ttuwtw, 9i L"Dtutt'e, '',v" se
t..rl iii,."i,"r-"r,.il dc id.nduiald,unde ar veb ;/ dwjbd gi.invers. Pentru cdiliilc ziua
vechi,alc
'r-;tut,';;;i;; i. ioi;rytt t'h, t%7; ,,Shtjbo (dxorouoicr) plecirii genunchilor,in dc,Rusalii"
1ir, ,i* ,.ttdndyiala...")'; ,Jllinfuiiala tle itrgtiiiww la vrernc de scceti satt neplottarc" itr loc de
Iri,..", rjrttn cstcin Etiolofllizl grcccsc (' Arol,ou0ta etq <ivoppptou)'
Itr
Lttuttctct spllctALA
in plus lpunl.{ ' b).[)c lf,rrg{ cele qapte Laudc, mai existl in culnrl ortodox gi alte slujbc, rAnduieli qi
i LiturXhii' Elgrlciuui cu caracter periodic, de o irnportanqi secun ivirea
!'"i' . Itll l)trrttrrczcu gi sprc cinstirea sfinqilor, dar care nu clasic
(eflcirrl) dc rugiciune zilnici a Bisericii. Acestea sunr: d.inoi-
pifd (dttpl.scularea din somn), Rwgdciwnea la rnasd, Nd.icaren Paruagbiei (specifici
$Ffll rrrrlnlstireqti), Rugdciwnea d.e seard (dinainte de culcare), Pnrncksele, Canoanele d.e
EiAcatistele alciruite in cinstea diferiqilor sfinqi. Ele sunr la origine expresii gi
ftst{ri mai noi ale pietiqii personale a unor clerici, mai ales monahi, sau chiar a
sinrpli credincioqi. Menite la ir-rceput si satisfaci nevoile religioase ale monahilor
ttrilnilstiri gi ale credinciogilor cu pietate mai profundi, fiind practicate, deci, ca
Rle culnrlui particular, ele au intrat apoi in circulagia generali, qi in cuprinsul
i. cu excep(ia Acatistelor - care au prtruns gi in practica bisericilor de eno-
tttiti alcs la orage, devenind, deci, forme ale cultului public - celelalte atr ri.mas
itcttnr in practica exclusivi a m'inlstirilor, ca forme de expresie ale cultului parti-
nl ciluglrilor) care le citesc in chilii (Rugiciunile de seari gi cele di dirnineari),
tr6Pczd (Ruglciunea la maSi), sau chiar in biserici (Paraclisele gi Panaghia), ele fi-
I ntcnite sd incadreze in rugiciune toate momentele de cipetenie'ale fiec.;rei'iile din
Ittr, ori ale unor zile mai importante din cursul anului bisericesc.
c) O alti categorie de numeroase slujbe bisericeqti sunt destinate pentm binecu-
tturca gi sfingirea diferitelor lucruri, persoane) momente qi sinraqii (impreluriri) din
rcligioasi a credincioqilor. Acestea sunt sfintele tnine qi ierurgtile, care alci.ruiesc
'tsttl Mol,itfelniculwi ortodox. Din puncnrl de vedere al timpului de sivArqire, ele
{srilcter ocazional sau intimplitor, adici nu sunt legate de termene sau date fixe gi
nu sc repeti zilnic (sau in fiecare sirbitoare), ca cele qapte Laude, ci se oficiazd
:i cflnd cer credinciogii sau cAnd se ivesc cazurile speciale pentru care au fost
astfel de slujbe.
Prin destinagia lor, ele au o sferi de aplicare mai restrAnsi decAt aceea a Laudelor
triccrlti, fiind menite si satisfacl nu nevoile religioase ale Bisericii sau ale unei pa-
ll trr intregimea ei, ci ale membrilor ei izolagi sau ale unor grupuri restrAnse de cre-
krqi (ca familia sau diverse, comunitigi)1. CAt priveqte scopul lor, ele corespund mai
Ittrrriiharismatice sau sfintitoare a culnrlui divin, deoarece mai ales prin ele Bise-
ccrc gi obqine de la Dumnezeu harul, ajutorul qi darurile Sale, necesare credincio-
tr ei, in diferitele nevoi sau imprejuriri ale viegii omeneQrr.
l'rivitc deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentra ca.re aw fost ahdtwite,
lftrflrelc bisericeqti se pot impir[i in d.owd rnari categorii, dtipi cele doui. scopuri (ftinc-
fll) filrrclunentale ale culnrlui, la care ele corespund:
d) a Ei b (Laudele sunt
lh'f,trr Dumnezeu qi a e ale
€ttlrrrl enerare adus de
. lr) Oclc' de la punctul c (Sfirutele tairue si ierwrgiile) sunt forme de expresie, prin exce-
irlc funcqiei harismatice sau sfintitoare a culnrlui, adici mijloace de impirtiqire a
Ett1,l.
hlrrrhri divirr.
, ()ryi1r<rziqie intermediari intre aceste doui categorii o ocupd. Sfanta Litwrghie, care
Litwrghierului r' flttr clc una, de cealaltl; in rAnduiala ei se imbind slujba celei mai sfinte taine de
qi
€ll't' lxrr bcncficia credinciogii (Sfinta Euharistie), cu slujba celei mai inalte laude gi
t,Accrsrrt ii.flccrr
pc tnrii lirurgi.lti (ca V. Mitrofanovici gi c<>litLt.,Liturgica,ecl. 1929,p.718) si
;i iclrrrgiilc cir ,,rlrtduicli lirurgicc particulaic siru, nrai poirivit, pcriodicc...".
Htltlitlt'r'c rrrirtclc
l9
lREor PRoF. Dn. Exe BnnNl$rs
(a se
Dumnezett prin iertfh linrrgicl
:instiri pe care Biserica o Poate aduce lui
#i;i.iiltpi. sfant" Limrghie ca act de cult)'

. Paftc, r-uL:;':i-:" Jn'no t o"'lel'ti b*ericesti

Dupiaceastiintroduceregeneraldinsluibelebisericeqti,nevomocuPaincon
are
are n il;?;; ortanqa ei,"'r'Lii^iil!
cu aslPra
!L1l
certt
w sfinqire a c PRnren e noue
ter
ter tatne Er
YtTta -lt
tv:
_ r. ^r^
r:- , randuiala r
-_--_ , rAnduiala
La trecare oln erc v' rrr vrrrrr! r

dincioqilor gi a lucrurilor'
a. 4zr'.4t/vr
slvArqirii u! qetYta
it*'--;--i Posibil qi necesar - tiffi;
moour savafurrr
modul ",i, 'p"i^-
in trmp a ranourcrrr rur '
limurl Laudele bisericeEti
rJLvrrle) t*tgt
evolugia ;''"r"i-":tiG1rto,itt,
^Ai .d:T:l:lrea v/]-b-
' ii:r'r:;
nl(Jlllrd![rw
sau slujbele serviciului divin zilnic
: l;
r \r
si a ingelege scopul, spiri"' r' :::-',"-'-
..; t.grt. de riturile sau ceremonlrle lor'
al Bisericii Ortodoxe
 C,qptrcllul I

Nofiuni generale
despre cele Eapte Laude bisericeqti

l. Care sunt cele qapte Laude bisericeqti

iAm.spus ci Biserica aduce prinosul siu de sllvire, laudl qi multumire lui Dumne-
p Printr-o serie de sluibe care se sivirgesc in fiecare zi (in mlnisriri qi catedrale) sau
puqin in fiecare sirb[toare (in bisericile de enorie) qi care r. rrrr-.r. in general, c,,
termen consacrat) cele $.pte Lawd.et. Ele sunt urmitoarele:
n)
b) (rugiciunea de dupl cini sau dinainte de culcare);
C.) rugiciunea de la miezul nopqii);
d) qi'
e'h) orele sa.u ceasurile,ln numir de patru (I, III, vI, rx), adici rugiciunea de la
epunrl celor patru sfernrri ale zilei.
irul lor incepe cu Vecernia, adigi slujba de seari, pentru ci, precum am vdzu€,
:ica creqtini a moqtenit din Vechiul festamenr, intre altele, qi iradigia de a socoti
rrul zilei liturgice sau bisericeQti nu de la miezul nopqii, ia'in viaia civili, ci cu
. De aceea, in Mineie, octoilt, Triod. si Penticostar,lauda linrrgici a fiecdrui sfrnt
a fiecirei zile bisericegti incepe cu slujba de seard, adicd cu Veceinia. Arhiepiscopul
eon al Tesalonicului.gisegte acestui fapt qi o explicagie simbolicr:
,,incepem cu Ve-
ia laudele sfingilor gi ale prazmcelor, ca si ."- acegtia ar viegui ca ziua cu lumina
lui lui Dumnezeu qi ca sfhrqindu-qi viala in lumea aceasra intr-o zi. Cu sufletele, ei
tt ln.luminacea neapusr, iar cu trupurile sunt incd ginuqi de moarte, aqteptAnd ziua
npoi cea neinseratr,. cdnd, potrivit frgiduin.tei, vor invia impreuni cu noi, spre a
iacolo srarea cea deslvArgiti impreund. cu trupul,{.

2. Pentru ce sunt $apte Laude bisericeEti

De ce li se spune acestor.slujbe cele sapte Lawd.e ? Ele sunt de fapt opt, dar utrenia
$ ecasul r se socotesc de obicei amindoui .;-;i;g";;-i;;nl"s"
tn .i"ian 9"p,.. o.

23
 I,R r x )'t' I)ncll,. l)H. IJrut i l) n,,rt r,s't.t i l ,l'tLl trr; It :A sPti(lt A l,A

aceea Ceaslll I se citeqte totdcauna indati dupi Utrcnic, inaintc- clc otpnsftrl rccsteia s,lg u.l()ll'tclltc {iu istoria sfhtrtii n nrAntuirii, pc carc lc contcmorcazii zilnic sau lc
flr'i binecuvAntarea de incepur, oUiqn"iti la celelalte ,nit..i siprtxrlizcrlzri, inrprosprltAndu-le astfcl in aurintirea noastri qi flcAndu-ne si ne aduccm
l)e ce s-a fixat numirul Laudelor zilnice la gapte, iar nu nrai multe sau mai putir1 rrrlirrtc tot6lcarura clc elce. Ble corespund totodatl unei nevoi psil-rologice a credincioqi-
Se gtie ci la vechile popoare din Orier-rnrl apropiat. ca asiro-babilor-rienii, qi apoi'qi Ir r
evrei, numirul qapte juca un rol insemnat, ca simbol in viaga religioasi. Aar.t, ,i sc
crea(iei lumii erau socorire gapte (comp. qi IeE. xxx. lS-17); gapte zile avea qi'si.1 sc
mina (erau gi saptami'i de lurri gi de ani, veziLev. xxv); q"pi.'bi"q. avea sfeqnicul ilf
gi gapte candele ardeau deasupra. ca siniboi al plinitiqii d.rmn.ze
9"{_flq.iei torttc laolalti.
ci am aiuns cu bine
(Ieq XXV- 31.q.lr.); qapte zile stlteau piinile punerii inainte la altar, gapte zile qinea AaeL Wcentia se aduce ca o multumire la sfirqinrl zilei, pentru
bi.toarea Pagtilor sau Azimile (Lev. XXTII, 4 c..r.) etc. (vezi qiinNiul Tntaruent, A noastr5.. Ea ne aduce totodatS,
zi la vArsta
y, 1, 6 qi wII, 6)u. D: la evrer a mogtenit gi Biseiica cregrini'numirul de q"pt i in mormAnt, care a a\ut loc spre seari.
Ior sau momentelor din zi, in care ea se simre indatorai.i si-9i aduci *-irt. de "irl.ri
Di e la Dumnezeu ajutor qi pazi pentru trece-
nezeu, sa-L slaveasci, ga_I mulqumeasca qi s'i I se roage, dupl cuvannrl psalmisrului: u-L si ne dea odihn[ netulburati gi si
gapte ori pe zi re laud, Doamner pentrLl iudecitile Tale ceie drepte,, (ps.
GX\{II, I e niluciri gi de ispitele picatelor, care ne
Lirur.q(tii
^ortodocqi
pun de obrcer numamlacesta simbolic in ieg.iruri qi cu cele ga1 pin oaPtea
umne-
damri ale Sfinrului DS, deoarece ru.qiciunea este priviti, in viata religi"^rl...qti"il vicq
un dar sau o roada a Sfinnrlui Duh: ,,Vremile orAnduite qi rugiciunit.'io.rt in numir ,ctl de co-
qapte, dupl numirul dan-rrilor tluhului, cici gi sfintele rugiciuni sunt prin Duhul,,,
z ['xrr Pe cel
simeon al TesaloniculuiT, rindu-se ra spusele Sfintilui Ap";"I p*J.r;f; dirr veac legaqi.
Duhul se roagi pentr-u noi, uspine negri.ite,, (Rom. 1 II,26). tWit",onopi;tz sau rugic qei monahale qi
pustniceqti'a privegheiii ( tie a laudei ne-
l.,r-u,. p. care in[erii o aduce totodati
3. Temeiurile biblice Ei religioase .'rirrr. de incep.rtol p"ti Ghetsimani gi
ale instituirii Laudelor bisericeEti nrlucerea Ia judecati), dar gi de Invierea Lui, precum gi de.judecata din urmi'
(Jtrenia exprimi frimeie ginduri ale sufletului credincios, indreptate cdtre Dumne-
Pentru fiecare din aceste laude gisim, de altfel, teyneiwri saripturistice in textele acu, dupi. scularea din somnul nop(ii, cuprinz
chiului restam_enr gi mai ales in psalmi. Astfel. vecernia, utienia gi rugrciunile rl uop(ii gi rugiciunea pentru trlirea cu folos qi
dmpul zilei (Ceasurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintilor nnrinte de patimile indurate de Domnul, de la
ir"f-irt".
,seara_qi dimineaqa gi la amiazr mi voi mga gi voi strig gi El va auzi glasul
19). NIai ales rugi.ciunea de dimineaqd.^este aminiiti d.r, in multe locuri -.r,; 1 dusi lui Dumnezeu in
!IV,
Psalmi: ,,Dimineata sfert din zi, mienil' zi-
.vei ruzi glasul meu, impi.ratul meu qi Du-nereul m
Dimineaqa voi sta inaintea Ta gi mi vei vedea" (ps. v, 2-2. Ase vedea pentru ac( Pe care Puterile cereqti
ind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei
1a! {es psalmii de la inceputul utreniei: ps. LX[, 1; Lxxx\{r,14. comp. gi lauda neincetati adusi de Biserica
cxv[I, 147; cxLr, B E.a.). uit privegte pavecerniqa, adici rugiciunea dinainie tr.ci, ele au gi un simbolism trinitar, exprimind
culcare, gi Miezonoptica sau rugiciunea de la miezul nopqii, sunt gi ele amintit< prtnAnteasci Sfintei Treimi gi aducAndu-ne
practicate.
prdLLrLdLs Lrc psahnist: .,Dpara-vol
de psartust-: ,,Spi.la-voi In
in toate nopqile
nop[lle patul meu, cu lacrrmrle
lacrimile mele yoi r ioria patimilor Domnului, intAmplate la cea
(Ps. VI, 6); sau: miezul nopiii m-am rii osAndirea la moarte, ristignirea gi tea
l$ternu!.ul1neu" ,,in sculat si. Te slivesc, pe
judecilile Tale cele drepre" (Ps. CXWII, 62 q.a.)u. Ceasul D( incheie serviciul divin ic a
ln afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele gapte Laude zilnice are gi a ecrnitr gi se termini. cu Ceasul al noullea.
mite inqelesuriistorrice sausirnbolicel ele sunt puse adici in ieginrri cu unele.;i; Sen,iciul divin zilnic al celor gapte Laude este completat, desivArqit-gi incununat de
Liturghii, care se sivArqeqte dupi Ceasul Vl,_sau de Obed.niyd (Tipicd sa,u
s
vczi, dc ex., Simeon al.Tesaloniculli,op. cit.,cap.324,pag.2ll. AJlii socotesc insi Utrer
in zilele in care nu se sivArgegte SfAnta Linrrghie'
(lcasulsttl
.l ca.lrrude scparate, dar u resc Vecer-nia
Vecernia cu paavecernilia,
Pivecernila,-ficnnd din ele o singlri laudi,
rrrrrir..,r,{.'
clcntttrrircrr
('(irtnp. ,fl
clc P /-,^-: Ceaslwul
(vezi ----t^---, -
rom. iif"",
cd. g;."i;
qii,lgii,T;-i;il;)'
..1]llllll
f, llrrnp.
,' Srrrrcorr-), al
l'r.,-
qi
si l'r
-^,,.,_
ihlicdricrztt)ni
,atua
ibticd ft
si u'estind.
ct"zfttna. oiryanontititiptii,
Di.rrinunyo-.i.i*i;
L,tcwna,, encxctapedrc, ii..,"^ -^ tlas,
'l'rmrgoara,
riliqor.r, ro2< ^ ao,
7935, p. 297: 559:
l.csirl<rniculni, op. cit.. cap.. 298, p. 196. comp. qi mitropoiinrl ir.o, pirtn.rn (.'ott.t
,\.utut1[is, I.r{i, 175 l, l:. 47..
-A -sc
vcdc.a i;i Ipincll El ninrer'o r'nsrrd, ie las hora,s del oficii, Iolut
,,Mi,sccll.rncrr liturgict Orrr.cl.
,,Misccllrrrcrr li,turgicr
S l,ld.C. l,crcirro". lionra,
Ci. Lcrcirro,'. lionr,r. oo. ggZ-93a1
I962. pp.
I962, gg7-9341' I )n1n'ctfirtcla wqlriciwrti, cap. 299 q.u. .(trad.
* (irrrr1r.
Silneilt rrl 'l'csrrlorricrrlrri,o/r. /0,:. r,r'lr-, srrl-rla.
Si (c(1. 19.56, p1:t.414-417); Pr'. P. Vintilcscu,

24
,5
 Pnlol' PRor;. Dn. Eur IJRANt,s.t.li

4. impirgirea (gruparea) Laudelor bisericeqti CAPI'r'oLUL II

dupi momentele din zi cAnd se sd.v6.rEesc
,4.ttr1, dupd timpul din zi in care se slvrlrqesc, slujbele care alci.tuiesc servicitrl clivil
public al .nei zile lirurgice se por imprrri in trei'ciil'rui ;*;;;p",
Istoria Laudelor biserice$ti. Formarea serviciului
forrn"te n..r." ai,,
cAte trei slujbe, qi anume: divin public zrlruc al Bisericir
Ciclul hctdi, iu care intri Ceasul al notri.lea, Vecemia gi
nrgiciurrca dc seara; favecerniqa, alcituiegrc
Ciclwl al
-doilea, in care intri Miezonoptica, IJtrenia gi Ceasul int1i, alcrtuieqte 1. Caracterul nocflrrn al serviciului divin public in Biserica Primari
ruglcjynga de noapte qi de dinineaqi;
Ciclwl al treilea, in care intri Ceasul
Obednita, in zilele in care nu se face
Gmparea aceasta a slujbelor ziln
sau monrenre de m.qiciune din cursul zil
semnificatic trinitari: ea s-a flcut pe de o lI-I13'.
Erltt anii l
pe de alta, dupi aseminarea celor noui. ' La aceasta au contribuit mai multe canze:
cete^r c mult dintre iudei, clutau si-L imite astfel
In a Euharistie intr-o seard,, la Cina cea de
gilac Ambitd, pdstrdnd oarecurn importanqa pe
toate sluibele din aceste doud cicluri se sa
alta, firi pauze sau
sivArqesc de fapt dec
dorrn qi
twrgbia, qi numai in
rGnera[
6rrA tn
EcedtI
forma de priveghere a servic
fue' u rczultat
tn al treilea rdnd, impreiurdrile istorice
ea ci ele singurre se incep gi se termini in
Hpunrl veacului aI IV-lea au favorizat in
cea mai sfAnti a bisericii; celelalte sc
Xiltci situatii; din pricina persecugii.lor, c
a sau pronaosul bisericii.
dunc pentru rugiciune, de preferingi in
B, ln catacombe, pentru a scipa asdel ma
Lrt aceste expliciri firegti ale caracte
gpuunrrile Bisericii r-"o cu timpul qi altele, de ordin teologic qi simbolic. fudel,
"dlrrgrt
iuhr"'f lucrlrii anonime cu tirlul intyebdri id.tve corudwcd.torul Anti.oh (atribuitl odinioara
Bi[nnrloi Atanasie) spunea ci serbarea duminicii incepe de sAmbiti seara, ^pentru ca
sd

iltnlxllizeze chemarea lumii de la intunericul neEtiinqei la lumina cunoEtinqei2.

Utrenia ai Liturghia), iar pentru celelalte sI s

De aceea, in studiul separat al fiecirei
asupra Vecernlei qi Utreniei qi vom trece mai repede peste ri.nduiala
qi explicarer
Pavccernilci, a Miczonopticii gi a Ccasnrilor
:9+-

iernrltin cereascd Si despre lor consti in aceea ci aveau obiceiul sI se adune

ens_
Simcon al Tesalonicuiui. t,u-

303,
)fufin t atlt.
caP,
 I.rru nctt :R sPriclAl,A
Pnrror Pnor, Dn. Enn BnnNr$'rri

2. Scindarea serviciului divin Ei formarea primelor Laude bisericeqti

. Pcutru a sc preintAmpina oboseala privegherii continue de toati noaptea, serviciul

dc sAmbiti spre duminicl s-a impirqit, curAnd, in doui: o parte care se oficia de- benevol.
vreme, seara, gi alta care se oficia dupi miezul noptii sau ci.tre dimineagi; intre ele ii' culrul creQtin era alcituit, deci, din doui
ri.nrAnea deci un ristimp de oclihni qi somn, aQa cum reiese chiar din felul cum descrie
Pliniu cel TAnIr adunirile de cult ale cregtinilor, in scrisoarea menqionati mai inainte. pubtic gi oficial, care se sivArgea o
. Astfel, din aceasti scindare a serviciului nocturn al primilor creqtini, au rezultat cele
doui slujbe zilnice de cipetenie, care sunt totodati gi cele mai vechi dintre cele qapte
pre duminicS', de care era legati
) precum gr rn aiunul aniversi'rilor
bisericegti: Vecentia sau slujba de seari (t6 l"ulutrdv,Lacernare sauWsperae) qi ' gi vineri
_L3ude ;
utrey.ia, sau slujba de dimineaqi (b 6pQpo6 sau td bpQptudu). La acestea se adau.qirl- particular gi facultativ) care se sivArqea
tyrxlra, oficiati in continuare, tot in timpul nop(ii (dis-de-diminea(i), qi formati gi ea
din doui pirqi:
a) Litwrghia catehuruenihr, care - precum vom vedea - nu este la origine altceva
decAt transpunerea cregtini a serviciului sinagogii iudaice - qi
b) LitwrXbia cred.inciosilor (Linrrghia euharistici sau specific creqtini), in timpul
ci.reia avea loc frAngerea painii sau imitaqia cinei Domnului (impdrtiqirea)- titnae orationes (De oratione, 23,25, P,L' \'
Toate acestea la un loc: Vecernia, IJtrenia qi Liturghia, alclnriesc serviciul divinpu- aveau caracter facultativ, depinzAnd de pi-
bl,ic sa,u oficial al Bisericii primare, la care luau parte toqi membrii primelor comunitiqi
cregtine, cel puqin o dati pe siptimAni, gi anume sAmbiti spre duminicl tribuiti de obicei lui Ipolit Romanul, dar
crie urmitoarele momente de rugiciune
reqtin:
3. Ceasurile de rugiciune zilnici a Bisericii in'primele trei secole
l)imineaqa, indati duPI scularea la Ceasul al IX-lea;
MAnnritorul ne indemnase insd sd ne rugdru in tontd yretned. (Lc. XXI, 36), sfat pe inainte de culcare;
care Sfhntul Apostol Pavel il repera, cu alte cuvinte, astfel: ,,Rugaqi-va neinc.irt t" din somn qi spilare;
it la Ceasul al III-lea; la miezul nop(ii;
Tgt. V, lf). De aceea) in afari de participarea obligatorie la serviciul comun sau pu- It Ceasul al Vl-lea; la cAntarea cocoqului (dimineaqa)6.
blic qi oficial de noapte, primii cregtini au adoptar gi alte ore sau momenre de
rugdciune, in timpul zilei. $i cum acegtia erau recrutaqi mai ales dintre evrei, ei au
pistrat orele oficiale iudaice de rugiciune, cu care erau deprinqi: in primul rb,nd Ceasul
al h'eilea (ora de dimineaqi), Ceasul al Snselea (ora de amiazl) qi Ceaswl al noudlea (ora
de sear5.), care erau orele de rugiciune zilnici la mai toate popoarele antichitlgii qi pe
care_!e adoptaseri. qi evreii (vezi, de exemplu: I Paralipomena XXIII, 30-31)3.
Sfinqii Apostoli ingigi au dat, cei dintii, exemplu in acesr sens. Astfel, Sfantul
{Rostol Pavel se roagi la Iope in foigorul de sus, lavrernea Ceasulwi al saselea (Fapte X, nul v-a luminat, alungAnd noaptea gi adu-
9). Tot el, impreund cu SfAntul Ioan, se suie la templul din Ieruialim la vremea
€Alrd ziua.
llglciunii gi anume la Ceaswl al nowdlea (Fapte III, I), iar in ziua Cincizecimii, togr
Sfin1ii Apostoli se aflau adunaqi pentru rug.S.ciune in foigorul Cinei, la Ceaswl al treilea,
vi nrga{i ca flprnicii, ci cum.a poruncit Domnul il U-:ll^gn:.'ll f''^"Uirt" vi rugali
6 Tatdl
in clipa pogorArii Sfhnnrlui Duh (Fapte II, 15). ,,Nu
Puqin mai tirziu (pe la sfArginrl secolului I), Sfhr-rnrl Clement Romanul face aluzie rurril.. b",ter"-j ;; ffi;;.i,g,i ;E'" [r'ad' non'' d;n col' cit' supri'' vol' I'P:lor. 87)^:
a ,,'['tl1i
l':,,i;tl
n 'r.-..: crcclinclo$u, berbatl .;
;;;;5${'#;;i;??.,ri,i,
..-^-I:^^:^^:: k;-k4ri f-mpi 14nd
la"a se
Qt [cmer, cano
dimineatJdin
scoali urlrurrs4ld
scoald
sc sc(Jala uur Jurrurs
dimineafa-din somnul ir -- .. Y- ---
:.*llt"1:^Ti:::"d:-";:.,-,:
clari la existenta unor ore stabilite oumnlllf
nrrghia ewharisticd.a, iar Did.nhia ceh
penrru rugiciune, deosebite de Li-
ap. 8) regiementeazi numiml aces-
,r1,. iii iii.* isi uu, Jpl"--"aii ir'.
illlr'lill (t.t;t;.-.i5:il;ia. ri,""fr",ii;
!i '" ""'. mga lui
! :111,':1^:: ""ffL"::,1:,11'rT;
f,^;".; e mai bine si meargi:::r::.] 3r:r^:::1:*i,11
tor ore qi cauti si le imprime totodatS. un conqinut sau un caracter cregtin, recoman- ;i1il:','ili;rlil i.iH:#";;'ii "i'.il;"Ji I a;1;.1 Jtre,ea .. Roagu *:lll9:::*1:.::t:";:'v,il
;ill l['il";;;i';fi.i",1;lir^.ai mai l,ngi la.ceasul"al rX-real. Roasn;:.
spalili miinile 9i!i-,:::,..-d.f;l^t]
roagd-te"' F'^tel9
ile lui, din Litwrgicagenerald.. tlrrlc rrupul in p^t p.nt,.i;iill;;i;;1, -i.rul?"pgi scoala-te.
mr veli putea n nici
l[i:,:lill;,ii'.lJiili;ii,;,rdil;-;
;il; ,,;;ii1ii,ii.i.",tii.,.iueii,i."e1'aiar-re i;;,G
iii''iip. ,t1ii qi
,11i1'qi an"a
aana piliat
pildd tehu'nenilor,
catehurn::il"-'t
lu,I-'l,PY-fi::i
. din col. SPA, vol. I, p. ll9): ,,...Datori sunrem
fi picriuii,-.eie rr.*" va,reii aduce continuu aminte de Hristos" (Tra'd' apott'
cap
t Stipinul si facem la anumitc timpuri. Si iii,iiiti iiri' vcli'Bottc,
se faci nu numai dc formi sau f{r[ rinclrriali, *1, rin.i,
{1. rrntl,
rinr,i, clc l}.
ll. Bottc,
13. l'ans, lyoU,
Bcrttc, Paris, 1968, PP. 125-I33)'
I968' pp. tzJ-Lco)'
125-I33)'
/ ( )irrtcrr it I I-a, cap' 27 (cd. Rahmani, p' l4+) '

29
2ti
 FREOT PROF, DR, Entn Bnnr,lr,g,rn
I"rtu ttct<:n snF:clAl,A
L,a ccnsul nl treilca, pc,tru cil in acc.st lnomcnt a primit Domnul crc
hottrrArca dc osflnd{, ra expunAnd qi tcmeiurile saLl nl
plus: n4qfuiunea d.in a.tnurl s
!,a ci arunci a fbst ristignit.
<-l,ensut.al.Snselca, penrrLr
lX-lcrr qi cea dc la sf'Argitul z
l:,.':?:,' !! "^?
lnfricogrindu-se
( :,r-:i:r' :i, r? 1': :,
!:
de indrizneala
* 9;J;6; cand D omnur a ros t rrs tig dimincdPd.;.care se flceaduPi
,.J"g""qif". iudei
ruder qi
qi neputAnd ribda batjocura
tltrcilcalr. Rugiciunea aceasta de dimineaq
Domnului.
seara (la vecernie), drept murtllmire pentru ci. eltceva decitt Censwl d dup'I care veneau
v-a dat noaptea spre odihni de te cunoscute qi practicate; mgiciunea din
tenelilc din timpul ziler.
se citea Psalmul XC) nu e altceva decit
(Ia utrenie), pentru cr acesr ceas vesreqte sosirea iar cea din zorii z1lei, Utrrnia. Iat
,^r!ir[Kiir!1!"X?:ilf zilei, spre
t unit cu lJtrenia, adicl duPi ea, ca
. vede,
Precum se la
i1T:i 11t1l:1.,
lltre(rne
p:
permanenti
aceste momente
de a se
din cursul
;d;;1;;;,,i'1r.. XXr, 36) qi de-
ftecarei zi IV-lea gisim deja incheiat nutnd.rd d,e
s. CXVII, 164: ,,De gaPte ori Pe ziTe
ntirea pe iiedincioqi in osteneli qi irpii.. "), numir la care Biserica a rimas gi pe
errc l-a consacrat oficial in cele din urmi, adici:
4' Fixarea numirurui de azi al Lauderor bisericeEtr (sec. rv s.o.) a) Ceasul al IX-lea]2, e) Utrenia cu Ceasul I,
b) Vecernia, f)Ceasul al III-lea gi
publice gi, deci, obligatorii, a .orelor de c) Pavecerniqa, g) Ceasul al Vl-lea.
din serviciul de noapte, ,-, fl*t in crrrsJ d) Miezonoptica,
le de rugiciune din timpul zilei. care oAni
de pietate individuali,' deveniifu...* o rea dupl momentul din zi
ln l, Pe de o Parte, recgmal-
J,, alta, datoria monahilor de
if Tes', III, 8), se aiunge la
implinirea idealului rnuncii qi rugiciunii continue, cirora se vor consacra vieguitorii
ntArrdstirilor de obgter3.
Randuiala serviciului divin zilnic din rn rlstirile Sfandui Vasile a fost adoptati apoi
pentru multi dintre laicie. Dar incepAnd d dc ministirea Sfhnrului Sava de langi Ierusalim) care a dat Ortodoxiei risiritene, dintre
ascegi seintimpld o schimbare fundament eHlugirii ei, teologi gi imnografi ilu.gtri, ca Ierusalimului,
a se retrage in pustie, punAnd temelia Durnaschinul, C.osma de Maiuma qi $te iror imne gi
cttntribuit mult la dezvoltarea culnrlui o gi indeosebi
l,nudelor zilnice. Din ministirile savaite, r trecut mai tA
Viif-fp in cele srudite, din junrl C,onstantinopolului, infiinlate sau organizate de cei
d6i tiaqi: Teodor qi Iosif Snrditul, dintre care al doilea a ajr:ns mai tArziu episcop {
Tesalonicului. O ultimd fazd. de dezvoltare, in care se ajunge aProape de rdnduiala de azi,
errp,ltl serviciul Laudelor zilnice in minlitirile din Atos, incepAnd din secolul X, cAnd
S1llpnrl Atanasie Atoninrl fondeazi (in 963) Marea Lavrl. De aici, datoriti mai aleq
ntru bisericile de enorie. i spirituale a isibasrnalui, rind'tiala s-a intins qi
slave ale ci4ilor de slujbl
le din firile RomAne, Prin
in Rusia Prin mitroPolitul
(irigore (Ciprian) Jamblac (11406), recun mitropolit al intregii Rusii'

vol. II, p. 258. tt Yczi Regulile mari, rlsp. Ia intre b. 37 (P.G., t. XXXI, col' 1016)'
sanct4 cap. X)OV E.u. (ed. IV de W. ,, il,;ti#;, qi in carrouul 18 al sinodului din Laodiceea (a doua jumitate a sec. IV): ,vA.ceeagi
rlrri$r1 a nrgiciu6iior trcbuic si se fhci totdeautta, qi Ia Ceasul a[ nouilea 9i seara" (CBO, vol. II, part'
turde dcscrie serviciul l,''p. 96).
Cezareea, Egipr, Libia, ,, C:i. Sfhnrul Vasilc ccl Marc.Cuud.nt ascetic: ,,Toati viala trebuie si fie ttn timp de rugiciunc..."
(l',( i., r. XXXI, col, tt77),

30 3t
 l,rtu Rctr:n sPt:clAl,A
,RBor PRoF, Drt. t]rur BRANl$l'ti

Acelaqi, Le llrfuiaire.., |irris, 1929 (ec{. noui: 1941, llibl. cat[. des scicnces
Gcneraliz,ilrca rLrruror celor qaprtc Laudc in pravila sau canonul oticial c{c sluib'i a
tlisericii 611 s.a flcut dintr-o clati pcstc tot. Con'rpletarea nlrmirului Laudclor biscri- ''
rcligicuscs).
s,-31ffier,Geschicbte d.es llre'viers, Freiburg, 1895. Trad. fr. de R. Biron, Histoit'e
;criti Qi gcneralizarea lor ln Pr
latorcqte nu numai influenqei du ';:j;,llT:ti,'To!;, d.i rito bizatctino), Roma, re2e,
iiind rccrutagi in general dintre
lc cxpouenqi ai viegii monahale in miilocul (o r,2).
ni d.r*, la ,rTrnd.ition Apostoliqwe" et les docuruen'ts d'irittis,
or de mir rAndr.riala de slufbi cu care erau
iormizarea rdnduielii de slujbi a celor gapte Irt,,La pribre des heures", Paris, 1963 (,,Lex Orandi",35), pp' 101-lI5'
Paris, 1906.
in ,,Catholic Encyclopedia" (New York), vol' XI
(l V Z.+Z 1'u' qi vo[' XIV (1912)' p' 514 s'u'
Mase, Paris, I92I.
C. Callewae rt, De parvis horis rottaanis ante Regulotn lan^cti Beruedicti, in ,,Collationes
ale SfAntului Ioan Cassian, or
B*!.rrr.r,,, X;gX (i929), pp. 4BL-492 (retip. in vol. Sacris Erudiri, Steenbrugge,
ale Sfintului Benedict de Nu
a, inci. mai dinainte, SfAnnrl Ambrozie, episcopul Mila- -
1940, pp. 119-126).
acolo, cel dintAi, modul de cd,ntare anffinicri a psalmilor i.H Dalmais, Cirigirtetconstitutiond'el'office'M'D',21 (125.0),(1960),
PP:21-39' ^ ..
p?...53.14'
l..i"qi, Les s/ns d.i, hrrnrs dans les liturgieiorientales, M.D.,64
pi a inlelor noi in cursul laudelor biseri:egti, ca mijloc de luptl impotriva ereziei in Lwc,tirile €rudi)
...
g. Oi"t o,rrt i , Ai.nd.uiila ieasw"ilor lit lUetnrl d.e noap r. Snrdiu
rricne.
noui a serviciului C,easurilor din ministiri o reprezinti Mezorele --
-Acnd.. Teol. d.in IAev,1909, t. II, pP. 546-595'
O dezvoltare mai
(Meoc6 Cea- i. Duche sne, Or"igines'dw culte cbritien, ed. V, Paris, 19-25' ^ -
L. Eisenhofe r, Hind.bwch d.er Katoksch in Litwrgih, vol II ( I5a), pp. 527
-537 .
suri) si 1927 '
fn'. luibei f. L.b..,o.r. La vie chritienne aw l-er siicle d'e l'Eqlise,-Paris,
i{. Lecle.cq , Brivinire, in DACL, t. II, col' 1262-13L6'
Laudelor din Ceaslovul orrodox (rugiciuni vor fi
aritate mai departe, la studiul separat al fiecirei Laude (cap. Istorie Si sirnbol,isrn silry ?- Acelagi, Laud.u' ibidem, t. VI[,
col. 1887 g'u'
plicate). Precum se va vedea din capitole Laudelor L"frii, None, Sexte et i'ierce, ibidel, XII, col'.I554-1557 gi t' XV, col'
! 1396'
in
noast;e bisericeqti este rezultatul uneievol au contri- i. M"ie"r, L'op.ce *r"iiiqi h. ln fin d.a IV-e sibcle: Anriocbe, Palest;ne, Cappadnce,

buit toate .po.il. istoriei bizantine, cu ce teologice -' -Miiller'(1963), 53-88.

C,CP,47
Zaitalter' in
mai importante ale vieqii lor spirituale, in Influenqe Ioh.'- gardlrff, Nachtlicher Gottesd.ierust iwt. apostolischen
sinagogal. cu Literaturzeitung", 8 I ( 1956), pp' 347 -351'
multiple la ori.qine, in care se amesteci substanta spirituall a .culnrlui ,,Theologische
'"- p. pi.ir, Brlvi.airi, i., de |'
clcmente ale cJdui Bisericilor celor mai vechi din Ierusalim gi Antiohia, cu spirinrl ,,Oi.r. pt"tiq,r.'des'connaissances religieuses", red'
ascetic Vasile din,CaPadocia, -Bricout, t. 1, col. 96Ipiire
g.u.
da rnoines au tentps d.e Jeatc cassien, in vol. 35 din col' ,,Lex
acestor ierarhi qi teologi, ca SfA o. Itous ieat, La
-
Orandi" (Paris ).963), PP. II7-I38.
mari in i de obgti monahale, ca jrhoo, Brniaire, Paris, 1959 (col'
gi Iosif Studinrl qi Sfand Atanasie Atoninrl sau smeriqi monahi, ca Sfinnrl -E!.q Pierre, Ldiitt Air;n. lllstoire d.e la fomoation d.w

Siml ori Sfintul Ioanichie cel Mare, ba chiar gi simpli laici, martiri, ca SfAntul ,,!-ex Orandi,27).
"'" A..hqr, La pyibre d.es hewres, in vol. L'Eglise en pribre. hctrod.uctiotc h h Liturgie, red'
Mardarie gi SfAnnrl Evstratie, gi-au adiugat partea de contribuqie, cu rugiciuni gi imne
rlmase in intrebuinqare pAni azi in rAnduiala acestor sluibe. dc P' 787 g'u'
ruentdt (in rus.), ed. II, I(ev, 1913'
'ir"usnleru'
d.e 16'5sru5irxe' sainte d' d'w IV-e ow X-e sibcle'
ffices
BIBLIOGRAFIE l)aris, 1929.
Tyciak, Moraruntba. Die geheiru.e offenbarwng wntl die hirchliche Liturgie,
|.
B. Batiffol, Histoit'e d.u Brhiaire roru.ain, ed. a III-a, Paris, I9II. Warendod,1947.
Brniaire rontain, ses oriXiroes, son bistoire, Paris, 1907 (Col. ,,Science et pr. prof. p. Vintilesct, incercd.ri d.e istoria LitwrXhiei. LitwrXhia creftind. in prirnele
f . llar.rdot,
Bucuregti, 1930 (extras din rev' t 'I'):
.L e

l(cligion"). -
h'civeacuri,
A..i"Ei, Cu,s (liiograf.nt) d.e IstoriaLitwrghiei, Bucuregti, 1940, p. 305 I.u.
Vczira loan Cassian, De institutis coeruobiotwm,P.L., t. XLIX, col. 53-476. Ed. mai noud; fealt
oirssirr ,BiiJ;?fl1: i-l#,1ji';J'-"t' \ffu;,tf;)??")ae lutrenial, pri,,a,
tcrtin, nzzr (Pavcccrnila)'
33
12
 LITuRctt:,c st'EflAt,A

Cnptrolul III

Vecernia

n. nANourALA SLUJBET 3. Scopul Vecerniei

l. Denumirile slujbei Scopul sau rostul rugiciunii de seari este si aducem lui Dumnezeu mulgumirc
ttru ziua care a trecui gi si-I cerem ajutorul pentru petrecerea in pace a nop[ii carc
Iorooie6.
ln lcginrrl cu istoria sfAnti a mAntuirii, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea dc
'qi
Cmce inmormAntarea Domnului, care, precum Qtim, au avut loc spre seariT. Ve-
Plrinti bisericegti o puneau in strAnsi leginrri cu Cina Domnului qi cu moartea
pc cnrceS.

4. RAnduiala Vecerniei
RAnduiala Vecerniei diferi, ca dezvoltare sau extensiune gi solemnitate, dup{
zilei liturgice, adici dupi cum e vorba de:
2. Timpul slvArqirii - ni de rAnd peste slptimdni;
- Ziua unui sfAnt cu doxologie mare (insemnat in calendar cu cruce neagri);
in vechime, Vecernia se sivArgea dupi apusul soarelui, la ieqirea luceafimlui-de - ziua unui sfhnt cu polieleu (insemnat cu cmce roqie);
seari sau pe la aprinsul luminilor. de unde vine gi denumirea greceascd cea mai veche: - sAmbitd seara (Vecernia duminigii);
l"rryuLrdv'(lat. lucemare), pe care o gisim in scrieri din sec. IVa. Astizi, dupiTipic'
vremea sivArgirii Vecerniei este ceasul al zecelea din zi. adici aproximativ ora. 4 P.q., i Vczi, de ex.: Sfintul Ciprian, Despre rugdciwnea d.oruneascd. cap. 35 (P,L, r, IV,_col._ 559-560):
deci inainte de ciderea serii (iarna pe la orele 34 p.m., iar vara pe la 5-6 p.m.)'. Il sfirgit,.diri.nou, trebuie si ne rugim;,cici Hristos
,rpll cc a apus soarele gi ziua s.-a fi{:"::!-::l
ministiri. la sirbitorile cu priveghere (sAmbiti seara, in ajunul praznicelor impiri itrrt gi zira cea adevirati, de aceea gi noi, cAnd ne rugim la ipusul soarelui gi al zilei din accst
qi cci'em ca si risari din nou lumini peste noi, ne rugim pentru venir^ea lui Hristos, Care nc va
tegti qi al sirbitorilor sfingilor mai importanqi), Vecernia se oficiazi dupi apusul s.oa luminii celei Apist., YII!, 39 cit., p. 258): ,:\9gi91u"i
hrrrrrl vegnice" ; Const. Qrad.. rom;. ,

lui, urmati de Litie qi Utrenie. Ca excepqie de la regula generall, in ceea ce.prive tB, drept rnullumire ci v-a dat no"ptei spre odihni de ostenelile din_ timpul zilei"; Sfhnnrl Vasilc
.f1.-"t11

timpul sivArgirii, Vecernia se face in timpul dimineqii in urmitoarele cazuri: in Dumi li1;1,'Regulile ruati, 37,4 (p.G.,i. XSq col. 1016 A): ,,Iar cAnd ziua se sfirgegte, se cadc cI
nica Rusaliilor (Vecernia Lunii Rusaliilor, care se sivArgeqte in ziua de Rusalii, indat llrrrrrirr pintm toate cAte arir luat in curgerea acestei zile qi pentru cele ce am. implinit cu bun
dupi Linrrghie), in Vinerea Patimilor (Vecernia S6.mbetei Patimilor, care in unel i, ,r1r,ri si mirrurisim toate cite nu le-amTmplinit..." etc.; Sirneon al Tesalonicultti,Dospte fintclc.
pi4i, mai aies la'bisericile de enorie, se face dimineaga, Lrpi sluiba Ceasurilor.impi_r{ itiini.
itiini, cao. 299, rrad. rom. cit.,
cap. 299- 197 ..ient"r." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontl
cit.. p. 197:,,ii.,t".."
j, qi in toate cazurile cind Vecernia se unegte cu una din cele. trei Linrrghii:. cu I-i lru c[ ani ajuns ia apus, adici la s?irginrl zilei gi hirdzim lni Dumnezeu tot ce am ficut intr'ltrsrr,
ieqd
{t:cca, mrrllirmim pdntru viala noastrl, pentnr hrana, p€ntru cugetcle, cuvintele gi faptele noastrc,
roigirii SfAnnrlui Grigore Dialogul (in toate miercurile qi vinerile din Piresimi, afar llc rrrg,lrrr oaptca inpace, fhri picat qi flri sminteali. CIcl noaptea este ca ull
tlttho'l s
,rl cici ca o moarte ne vine noui noaptea".
/ Vczi, Litwrqhier (ed. 1956, p. al7);,,...Sluiitorul altanrlui... dator estc.,,
p. 86 q.tr. (ia Ghenadic Eniieanu, Liturqlico, BucureEti ll lf,v,|.;casc cuiernicie si gindeasci in sine gi cu umilir4tr str
Ellpr.tc, cum e Sale patimi, vineri seara s-a rdstignit Pc crucc
Elltrtt tlicat a noastri..." etc.
' , Vi.ri, cl r. XLIX, col,
llil tZSir ri se cuvintelc lui
ilevlrlr ,lA rnet. ca o jct'tfd dc
IlttH (lts. s
are ri Pe- carc, dc
anunlcncilr sce cAnd a lrrcre'
dlttlnt ltisclici urmiltoarc, ll
lHrlirrrl vcecu atoet{ lumca,
lntlir.lcrc,r nrf, pt ctrvint sc numc$tc dd.icare...".

34 35
Pntur [,Rot, DH. Et,tti JJnnNr,s'rti
Ll't'u nc; tr ;A sl,l'lotALA

- prrnzrric iurpilriltcsc srru hrrrmrrl biscricii.

lJrrncirzl citir:ca Oatisrnoi d.e rhnd. dirt Psnltire, pc analogul f]ri acopcriffIAnt, aQezat
Miri sinrpll, nr:ri pxrgin dczvoltatl gi mai pugin solemnl este Veccrnia zilelor
rAnd (dc lucnr) din cursul siptlmAr-rii, adici zilele sfinqilor care nu sunt insemnaqi dhr vrcnrc ln nrijlocul bisericii. SAnrbiti seara, in ministiri, se citegte Catisma intdi in
calcnclar cu nici un semn; c formati mai mult din lecnrri gi se sivArqegte de obicei trci sr{ri: la ficcarc stare, preotul zice ectc ria mici. In timpul citirii Catismei, preotul
miri iu ministiri qi in catedrale. Fx,[rc sril ios, sculA icile de enorie, atAt sAmbitl seara,
€At {i ltl sirbltorile la praznice qi la hramuri), se cAnti
Ccva mai dezvoltatS., mai solemni qi cu cAntiri mai multe e Vecernia sirbitori
de obicci: ,,Fericit in prima stare a Catismei I (Ps. I,
cu tinere din cursul sipt'imAnii (sfir-rqi cu doxologie sau cu polieleu, praznice qi h
llCfs, 1,6; Ps. II, vers. Il qi Ps. III, vers. 7-8), urmate de,,Slavi..., $i acum... Aliluia"
muri), precrrm qi Vecernia de slrnbi.td seara (Vecernia duminicii).
(de trci ori)rr.
Vom descrie, pe larg, mai intAi rAnduiala Vecerniei sirbitorilor (singr-rra care
[)rr1rA Catisma (sau dupi ,,Fericit bdrbatul..."), preotul zice ecteruin ruicd, iar la
oficiazi, de fapt, la bisericile de mir), gi apoi, mai pe scurt, rAnduiala Vecerniei zile
de lucnr. Descriind in amS.nunt rinduiala Vecerniei sirbitorilor, vom st[rui indeose
*fnnil sc cAnti dupi aceea ,,Doamne, strigat-am...", pe glasul de rAnd al Octoihului
(linrlrrttir seara) sau pe glasul indicat de Mfucei (la sirbitorile din cursul siptimAnii),
asupra rolului preotului, slulind singur (firi diacon), iga cum e cazal in majori
ntilrtrrile gi stihirile sirbitorii la care ne aflim, precum ne arati Tipicul qi Mineiwl
bisericilor. :tiv. Triodwl sa:u Peruticostnrrytl - la fiecare sirbltoarer2.
a. Rinduiala Vecerniei sirbitorilor. La vremea cuveniti, cAntiretul sau par tl tinrp ce la strani se cAnti ,,Si se indrepteze rugiciunea mea...", in altar preod
serul toaci (in toaca mare), trage clopotul gi aprinde candelele. Intrind in biseri r;i face cddirra rnare.
preotul zice rugiciunea: ,,Intra-voi in casa Ta..."' (vezi Litwrghierwl). tnainte de Vec l)upi ce termini cu ciditul, sau in timp ce la strani se cAntl ultima stihiri de la
nie se citegte Ceasul al nou5.lea, cu care incheiem slujba zilei respective gi despre ca t)runl1c, strigat-am..." (inainte de,,Slavi..."), preonil igi descoperl capul qi imbiaci
vom vorbi mai tArziue. l.
tn timp ce la strani se citegte mgiciunea de la sfArqinrl Ceasului al IX-lea ( ()f,nd la stranS. incepe s5. se cinte,,Slavi..." de la,,Doamne, strigat-am...",preotwl
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostnt...") preotul ,,ia vremea" (binecuvAn usile irupdrd.tesrl, plecindu-se cltre credinciogi. Iar cAnd se incepe stihira de la
rea) pentru inceperea slujbei zilei care urmeazi, in chipul urmitor: lasi epitrahilul acum..." se face tohod.wl (ieph,ea) cw cd.d.elniya, in chipul urmi.tor: stAnd in faqa Sfin-
Sfinta Masi, iese pe uqa dinspre nord, trece printre strana stAngi qi masl, vine Mcsc, preotul primegte cidelniqa binecuvAntAnd timiia, se inchini in faqa Sfintei
mijlocul bisericii sub policandm, se inchini de trei ori spre risirit, depune metanie te qi, ocolind-o pe dreapta, fXri. a cidir3, iese pe uqa dinspre miazS.noapte, fiind
scaunul arhieresc (firi a se inchina) gi intri in altar pe uQa de sud, trecAnd printre i :cclat de paracliser cu o lumini (daci vrem si dlm mai mare stri.lucire slujbei, ies
nostas qi strana dreapti, siruti Sfinta Masd qi igi pune din nou epitrahilul. purtetori de lumini). AjungAnd in mijlocul bisericii, sub policandru, sti cu faqa
dtern (perdeaua ugilor impiritegti) $ dl binecuvdmtarea (,,BinecuvAntat este rrlsirit, se pleaci gi zice in taini Rwgdciut'rea intrdrii (,,Seara gi dimineaga qi la
zeul nostru..."), stAnd in.fapa Sfintei Mese gi inchinAndu-sel0. ,,." etc.). Apoi, trecAnd cidelniqa in mAna stAngi, binecuvAnteazi, intrarea, zi-
CAntiretul (sau cel mai mare, daci este de fagi) rispunde: ,$min. Veniqi si lncctiqor: ,,Bine este cuvAntatl intrarea Sfindlor Tii...". Purtitorul flcliei merge
inchini.m..." qi citeqte Psalmul CIII (,,BinecuvAnteazi, suflete al meu, pe Domnul... IttrrrAr-rarea in faqa icoanei MAnnritorului, unde rimAne pAni cdnd preotul intri in
In acest timp, preotul, cu capul descoperit (daci poarti culion), iqi ia Litwrghieru.l, i, , itr preotul inaintAnd pe solee face cidirea mici, astfel: cidegte icoanele
pe uEa dinspre miazinoapte gi vine inaintea uqilor irnpiritegti, unde, stAnd cu faqa ti gi pe cele laterale, iconostasul) strana arhiereasci, strana dreapti gi cea
altar, se inchini de trei ori gi citegte in taini cele Sapte rwgdciurci ale lwncinil.or, apoi spre risirit de trei ori gi din nou strana arhiereasci, iconostasul qi icoanele
nAndu-se la sfirgitul fiecireia.
Dupi ce se termini. citirea Psalmului CIII, preotul zice ectenia rnare din faqa uqi ului de la Utrenie gi de aceea nu se cinti in ajunul
impiriteqti, avind capul acoperit (daci poarti culion). La sfirginrl ei, se inchini i Mare. De asemenea, nu se citeye catismi la ve-
intri in altar, pe uga dinspre miazizi. Daci pAnI atunci preonrl n-a atv'ut timp si imi (dupi Lirurghie) 9i Duminica Tomii, la Ve-
it gi in insigi ziua serbirii seara) gi la Vecernia din
mine citirea celor qapte r"r-rgiciuni, le termini. in altar. ziua Schimbirii la fali citim catismi numai daci
[h lrrlttrniuici ori luni seara.
()tliuioirri,
e
Vezi mai departe, la cap. despre Ceasw.ile linugice. atAt cintarea stihirii precedati de ultimul stih din psalmi (,,Ci s-a int{rit mila Lui
r(' Vezi Simeon al Tesaloniculti. Despre sf.ntele rugd.ciwni, tlt\l cap. 331, trad. rom. p, 2l [oi,.."), clt Ei a stihirilor cu,,Siavi..., $i acum..." se Iicea de ambele strane (coruri) reunite in
Liturghierul, Bucuregti, L937,p. ll Ei Bucuregti, 1956, p.2l; Gherasim Saffirin, Tipic aswprasewi, rr'rrl lriscricii, ceea ce reprezenra Lln momcnt solemn (festiv) al slujbei, inchipuind unirea a toati
ilord,ivine, Bucureqti, ).905, p.6; Ic. D. Lttngulesctt,M,anwald.epracticdktwryicd' Bucuregti, 1926, t cru'c $-a flcut prin venirea MAntuitorului (vezi Simeon al Tesalonicului, Despre Sntele
9; F. lJalamace, -trphcalrunt La.pwlctictt litwrgicri (curs litogr.), p. 5, 130; A- Popovicitt,Tipicul
cii Ortodaxe,
Ottodaxe, ed. a II-a, Sibiu, 1927, p.57;
-' ) p. '' , B.
r' 57; Cireqeanu,
"' Cireqeanu,
-_^-Y-- Tezaunrl"' htwrgic, -'' III,
"""o'-) vol. "-) p.
r- I.
127;
--
Mitrofanovici !l
Mrtrotanovici
Mltrolanovlcl qr colab-- Lttul'[tca
si colaD-r
colab-, Ltturgtca Rtsertcu. ()rtodoxe,
btsetlctl
Lttutacca -Btsencu. ()r"todoxe. ed. lyzy,
ul'rorltxe, eo. p.
1929- P.
1929, {t/z
o.472 s.a. \Numai citeva fiprce
472 !.a.
;.a. oorce
ctrlarc, ca cel dc I'.
clrlarc, Procopoviciu (Ntualistica,
P. l'rocopovlclu \lotualttt ca., p. rU)
18) qi de L.
!r cel cle Ieleaga (Tipicon,
C. Teleaga p. 4y), precrlrn
(ltptcqn, p.49),
Liturghierul din 1950 (p. 21 ), recomandi binecuvAntarea din fa{a sfintelor ugi ca la Ceasul al IX-k
confbrm pllcticii miniistiregti, dupi care preotul, imbricat numai cu epitrahilul, nu zice nimic
rrlrrrr, ci rrrrrlai clirr falrr uqilor impiiriteqti.

36
37
PREo'r PRor-. Dn. ENp Bn,tNlSrn Lr:'uttc;tcR SPECTALA

pe solee, in faqa ugilor impiritegti. CAnd strana a terminat vrrhod cu cldclniqa, prclchimenul mare al Paqtelui: ,,Cine este Dumnezeu..,"),r.Se
$i acum...", preotul cldegte cmcig spre sfhntul altar, rostind: lhr"c, dc aselncnea, volod qi Ia Vecernia din seara urmitoarelor praznice: /oia inaltdrii,
dupi care intri in altar, prin ugile impiriteqti, continuend Schirnbarea la fagl qi Inilqarea Sfintei Cruci; precum gi a zilei hramului bisericii. ....
cildirca in jurul Sfintei Mese gi cidind tot altaml. b. Vecernia mici gi Vecernia mare. Slrbitorile mari (duminicile, praznicele impi-
Cintlret-ul sau cel mai mare, rosteQte (ori cAnt'i, daci e cazul),T,uminI lini.'.". rAtcqti gi sfinqii mai irnportanqi) care au slujbi cu Priveghere, au de reguli in cirgile de
Dupi aceasta, preonrl stind in spatele Sfintei Mese, cu faqa spre credinciogi, zice: euk (Mineie, Triod., Penticostar qi Ocmib) doui Vecernii: Wcem.ia naicd qiWceru,in. rnare.
.,Si luim aminte ! Pace tuturor !" (La strani: ,,$i duhului tiu"). l) Veceruia wicd a acestor slrbitori este un fel de anticipare gi prescurtare a Vecer-
,,tntelepciune ! Si luim aminte !", iar la strand se cintdprocbirnenwl zilei sdptimini, ttici mari. Ea se si.vArgeQte numai la mlnistiri, inainte de apusul soarelui, dupl ceasul
de trei ori, cu stihurile indicate in Ceaslov (Catawsier). nl lX-lca (adici la vremea obiqnuiti pentru Vecernie) gi numai arunci cAnd urmeazi a
La slrbitorile care au paremii (citiri din cirgile sfinte ale Vechiulwi $^Noului Testa' l€ face Priveghere de toati noaptea (vezi denie). Dupi Vecernia mici se ia cina gi
went), indati dupi prochimen se citesc parerniite, din miilocul bisericii. In timpul citi- tpoi, dupd apusul soarelui, se incepe Vecernia mare cu Priveghere. Daci., deci, nu se
rii lor, preotul, rimAnind inapoia Sfintei Mese, poate sta Jos. fiec Litie sau Priveghere, Vecernia mici nu se face nici in mS.nistiri, in bisericile de
La sfArqinrl paremiilor sau indati dupi prochimen, cAnd nu sunt paremii, fltir, Vecernia mici nu se sivArgegte niciodati.
irucbid.e wsile irnpdrd.tesri gi rostegte ecteniahrtreitd: r.,S5. zicem toqi din tot sufletul gi Prin ce se deosebeqte Vecernia mici de cea mare | - La Vecernia mici. se toaci in
tot cu.qetul nostru) s5. zicem...", din altar, tlnd
1...", drfl fiind lmbracat
imbricat inln felor].
felon. fttnc'a cea mici (tochiqi); nu se zice nici ectenie nare, nici ectenie mici qi nu se citegte
mlnistiri, cel mai mare) citeEte rugiciunea ,,Invredni (Jntism'i, ci indatl dupl Psalmul CIII se cAnt.i:
Dup5. aceasta, cXntiretult (la ( ,,Doamne, strigat-am..."'cu stiluri mai
Doamne...",) uuPd care preofltl
dupd Ldlu rostegte, tot din 6tL4L)
LvL uur ectenin cererihr:
altat, vwvv,"vv plqine (numai patru). Nu se face vohod gi nu se zic nici ecteniile de dupi vohod.'La
ceQte-ne, Lr(ralllllg...
LcILc-Irc, PrgvLul fvolviL!,
plinim ruglciunea noastrS.'cea de seari...". Preotul se intoarce apoi spre credincioqi qi.ii lfllrqit (dupi tropare) se zice ectenia intreiti scurti (ca la inceputul Utreniei). Iati deci
binecuvAnte ezi, zicind: ,,Pace tuturor!"; apoi, intorcnndu-se din nou spre r5'siri Fhcma rAnduielii Vecerniei mici:
,,Capetele noastre Domnului si Ie plecim !", dupi
zice: ,rvaf/llerv
&l!e. --T-
care citegte in tai
llinecuvAntarea; Stihoavna;
Rugd.ciunea plecdrii capetehr, pe care o incheie cu ecfonisul: ,,Fie stipAnirea
Psalmul CI[; ,sA,cum libereazd..." gi rugiciunile
Tale binmecuvAntati !".
La strani se cAnti acumstihoalTna. ctr stihirile gi stihurile ei, apoi cAntiregul ci ,,Doamne, strigat-am..." introductive;
(numai 4 stihiri); Troparul;
,,Acum libereazi..., Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte rugiciuni introductive
minlstiri qi la catedrale, ,"A.cum l1bereazi...." il citeqte cel mai mare, iar ,,Lumini. 1in5...." (citit) ; Ectenia intreiti (scurti) qi
Prochimenul zilei siptimAnale; Apolisul (mic),
continuS. cu,,Sfinte Dumnezeule..." Qi celelalte).
Dupi ,fatil nostru" Qi ecfonisul respectiv, la strani se cinti troparYle, ctt ,,Invredniceqte-ne, Doamne... ";
lor. sAmbiti seara: troparul invierii glasului de rind, ,Qlavi...", al sfinrului de laMi 2) Vecem.ia lnare a sirbitorilor cu Priveghere este de fapt Vecernia sirbitorilor, aqa
ru.ei,
/.ve) acum...",
,,$i qsurrr !. al Niscltoarei
, ru r de Dumnezeu, din ale Invierii, dar pe glasul troparu
)rY\ ^
etlm am descris-o mai inainte, avdnd ln vedere indeosebi practica bisericilor de enorie.
Iui s$nnrlui la prazricele impiritegti, troparul praznicului respectiv de trei gri; l)ar la ministiri gi catedrale, unde Vecernia aceasta se face in cadrul Privegherii,
sirbitorile sfinqilor, troparul sirbitorii de doui ori, ,,Slavi'.., $i acum..'" al N .
dttpi regula dtn Tipicwl ware (inscrisi gi la inceputul LitwrXhierulur), ea are unele
Dupi tropare, preotul deschide ugile impiriteQti Qi zice: ,, [rarticularitiqi care (intesc si dea sluibei o solemnitate mai mare gi pe care le vom
Enurnera la rAnduiala Privegherii din cap. despre (Jtreruie.
dupi regula aritatd inLiturghier (vezi ed' 1956, pp' 33-36)' Apoi i
face otpusnrl, c. RAnduiala Vecerniei din zilele de rAnd, in perioada Octoihului qi a Penticos-
htlului se deosebegte de cea pentm duminici qi sirbitori prin urmitoarele amS.nunte:
- Catisma de rand se citeqte firi a fi intrerupti de ecteniile mici, la cele doui stirir6.
minAnd cu cea a Floriilor), seara la Vecernie se cAnti, alternatiq cele doui
mari, specifice postului; ,,Si nu intorci faga Ta..." gi: ,,Dat-ai moqtenire..."' De aceea, it
- La,,Doamne, strigat-am..." nu se cAnti decAt primele doui stihuri (pe glasul in-
rlicttt de Minei), iar celelalte se citesc; stihirile se pun mai puqine (pe gase).
aceste duminici, seara, se face slujba Vecerniei mari, pani la prochimeq punAndu-se sti
hirile de la ,,Doamne, strigat-am..." pe I0 (ca sAmbitd seara), ficAndu-se vohod cu cidel
pita qicAntAndu-se prochimenul mare, de rand (unul din cele doui indicate mai inainte) '' Ve la locurile respective (ed. 1936, pp. 53-54 qi 316), Tipiculrnare,pp. 589 qi
[()l ;i^G. p.310.
Dar de la prochimen inainte, slujba urmeazi dupi randuiala Vecerniei din zilele de It' Itt ui, duminica seara nu se citegte catismi la Vecernie, dar la ,,Doamne, stri-
din cauza posnrlui, lisAndu-se deci ectenia intreiti la sfirgit (inainte de otpust)Ia. i ori se cAnti ,,Fericit birbatul.." numai daci luni
Tot dupi rAnduiala sirbitorilor se face Vecernia in zilele de rAnd din Si1 luni seara se citeqte Catisma a 6-a, marli seara
Luminati, care au prochimene speciale in Penticostol,, in seara duminicii S :ara Catisma a l5-a qi vineri seara Catisma a l8-a.
'foma qi in seara Duminicii Rusaliilor (stihirile de la ,,Doamne, strigat-am..." Pe cincea), in toate zilele de rind de peste sipti,mAni
in ristimpul dintre22 sept. - 20 dec. Ei dintre 15
In siptimAna a cincea din Postul Mare, la Vecer-
Vczi Triodul, la Vccernia clin l)uminica lisanrlui sec de brinzi qi la Vecernia Dtrnrirricii
ra I din .0-a; marli seara, a I9-a1 miercuri seara, a 7-a; joi
'
Plrcsirni (ccl, Brtctrrcqti, 1946, p. 120 g.u,, 238'239) liTipicul clc G. Tclcaga, p' 310, t('rrrilt il l2'a; ilr vincri, a l8-a; (vczi Rdndaiala citirii Psaltirii, in Psaltirea, ed. Bucuregti, 1978).
 -"!"''"qt

Pnucl'r'PnoF. Drr, ENE BnANr,slri I,LrURc;TcR SPECIAI,A

- Nu se fhce vohod sau ieQirc cu cldelniga (de aceea preorul nu lmbraci f'clonul,
r[mAnc pAn{ la sfhrqit cu epitrahilul, gi nici nu se deschid ugile impiritegti, care lmbraci fblonul, dcschidc
inchisc in tot timpul slujbei); deci, indati dupl,,Slavi..., $i acum...", de la ugilc inrpiritcgti qi face
strigat-am...", se citegte ,,Lumini lin'i...", apoi se cXnti prochimenul zilei siptimAnii Vohodul (icEirea) cu ci-
indati se citeQte rlrgs.ciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...", urmatl de ectenia cere clclniqa, cidind in naos qi
[or: ,,Si plinim rugiciunea noastr'i cea de seari...)', pe care preoflrl o zice din faqa altar
lor irnpiritegti gi cu capul acoperit. Apoi, ca de obicei, Stihoavna (de la Octoih, (c:idind, dc pe solee: ,,in-
de rAnd al siptiminii), dupi care ),Acum libereazi..." gi celelalre, rroparele, qclepciune, drepqi !"
intreiti, incepAnd de la ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule...", pe care preotul o zi
din faqa ugilor impiritegti inchise, de unde, intorcindu-se cu faqa spre credinciogi, fl ,.Lumini lini..." (cintat) ,,Lumini. lini..." (citit) ,,Lumini lini..." (citit)
indati qi otpusnrlrT.
I) Vecernia rlhc zilele d.e rd.nd. ale Pdresincilor, care se face de altfel numai in m Prochimenul zilei sipti- Prochimenul zilei sipti.mA- Prochimenul zilei s5.pti-
gi catedrale, se deosebeqte de cea a zilelor de rind din restul anului prin urmitoare mAnale (cAntat) nale (cAntat) mAnale (cAntat)
particulariteqi (pe care Ie indici Triod.wl qi Ceaslotwl):
Paremiile (numai la praz-
nice gi sirbitorile sfinlilor)
Tabloul comparativ al rdnduielii Vecerniei de diferite categorii (din altar): Ectenia inrre-
VECERNIA ZILELAR
iti (,,Si zicem togi...")
(la sirbitorile cu Priveghere - (numai Ia sirbitorile cu
Rugiciunea ,,tnvredni- Rugiciunea,,invredniceg- Rugiciunea,,tnvredniceq-
Vecernia mare
ceQte-ne, Doamne..." te-ne, Doamne..." te-mi, Doamne..."
Preotul (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilu
din faqa Sfintei Mese): din faqa Sfintei Mese): .,Bi- din faqa Sfintei Mese) (din altar): Ectenia c-ereri- Ectenia cererilor (,,Si pli-
,,Binecuvintat este Dum- necuvAntat este Dumne- ,,BinecuvAntat este Dum- lor (,,Si plinim rugiciunea nim rugiciunea noastri cea
nezeul nostlrl..." zeul nostru..." nezeul nostm..." noastri cea de seari...") de seari...")
Cant. ,+A.min. Veniqi si ne in- ,,Amin. Veniqi si ne inchi- ,Amin. Venigi sd ne in Stihoarma, cu stihurile qi Stihoavna, crr stihurile qi sti- Stihoavna, cu stihurile qi sti-
chinim...", Psalmul I03 ni.m...", Psalmul I03 chinim...", Psalmul I03 stihirile ei, ,,.A.cum liberea- hirile ei, ,y',cum libereazi...." hirile ei, ,y'.orm libereazi..."
(iese in faga Sfintelor Uqi
2i...'l Qi rugiciunile in- qi rugiciunile incepdtoare qi rugiciunile incepitoare
Preonrl La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir. cepitoare
qi citegte rugiciunile lu- torilor bi.torilor , I
minilor) (dupi,,Tatil (dupl,,Tatil
nostru...") nostm...") (dupn,,Tatil nostru...")
,,Ci a Ta este impirigia..." ,,Ci a Ta este impir{qia..." ,,CI a Ta este impiriqia..."
Preotul (din faqa Sfintelor Usi) La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia si,r;
Ectenia mare torilor bitorilor ] Troparele rAnduite Troparul sfhntului zilei din Troparul Sfhntului zllei
Minei Si al Ndsci.toarei dinMinei qi al Niscdtoarei
CAnt. ,,Fericit birb'itul..." (cAn- Catisma de rAnd (ciriti in
rat) mijlocul bisericii) (din faga Sfintelor Uqi) Ec- (din fala Sfintelor Ugi)
tenia intreiti Ectenia intreiti
Preotul Ectcnia mici (.,Iari qi Ectenia mici (,,Iari gi iari,
iari, cu pace...") cu pace...") lr cleschide Sfintele Uqi qi (din f"!" Sfintelor UEi) (din faga Sfintelor Ugi, in-
face Apolisul (Otpustul) chise) Aoolisul (Otoustul
CAnt. ,,Doamne, strigat-am...", ,,Doamne, strigat-am...", ,rDoamne, strigat-am...",
cu stihirile qi stihurile stihirile pe 6 stihirile pe 4
rinduite (stihirile pe 10, l,wti, rnnryi si ioi seara, dupi prochimen (din Tri.od. sau din ceastov) se adaugd doui
pe 8 ori pe 6) FB|'elnii, iar finalul (incepAnd de la troparele apolisului) este mult mai lung ca cel
g[tlrlrtrrit, qi anume: troparele Mineiwlwi se inlocuiesc cu cele 4 tropare drn Triod.
Preotul (La ,,Si se indrepteze...", La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir- '(uNrlsciitoare de Dumnezeu, Fecioard., bucuri-te... l; Botezrtorul lui Hristos...; Ru-
torilor bitorilor fiRti-vli pcntru noi Sfinqilor Apostoli...; Sub milostivirea Ta..."),
6llletanic. Apoi: ,,Doamnc miluiegte", de 40 de ori, ,,S1av5...., $
t7
Caukrwl aclatrgi la sfhrginrl Vcccrniei o frumoasi rugiciune a SfAntului Vasile (,,Bine clti cuven- ffipi cinstiti,., Intru numele Domnului..,". Preorul; ,,Cel ce este
rnt, Strlpnnc Atotliitonrlc..."), de citir bcnev<ll (,de-1i cstc voia"; vczi Ceaslov, Bucurcgti, 1945, p, 14). Itfnnil sc citc$tc ruglcinnca ,,tmp[rirre ccresc..," (irl'Ceaskr), Apoi, preonrl zicc rugr-
 Lu'uttclcR SPECTALA
Pnur:'t'PRoti, DR. ENU BRANI$1'E

siml (,,I)oamne gi Stipanul vieqii mele"'1')' :y metaniilc qi sti CAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihirile dinTriod (preotul, cldire mare).
ciurrcir SfAntului Efrem
Preonrl: Vohod. cu Evanghelia.
lrurilc ei; urmcazl rugdciunile incepitoare.("-S!nte. Dumnezeule""' Qr

i.ipf;iirli nor*r", F;^;;g miluieqte" de--12 ":1!j'[llii

ori: Lgiciunea ,,Preasfinti Treimr CAnt.: ,,Lumini linl.." (citit), Prochiru.enal special nl zilei (,,Implrgit-au hainele
;,i,Rl'ii; Jeofiingi..,,'F'ie nt mele Domnului binecuvi :"^ (tl t1;i m111i);l'rsl'^"1: Mcle.,."), Paremiile (trei, precedate fiecare de cAte un prochimen special), Apostolul
;i;""a",, pe Domnul in toati vremea"'"r8' Ap'(
ilffi; -;, il:'ii'xrii i',J*.r".i.i-'..", (preotul, cidire micl).
Preotul: Evatcgheka (din faqa uqilor lmpiriteqti).
;d;il;-;;'.".alrn*1i'L ,,Slav'i'-, $i acum"', P"-'Tll: miluieste"
eazi...", dupi care preonrl face otpustul Vecermer. Preonrl: Ectenia intreitl (din altar).
l'r;i'.;ii ,"gin.."uen, i CAnt. : Rug.,,tnvredniceqie-ne, Doamne...".
Accst final se adaugi (numai pani la rugS.ciunea Sfhntglui Efrem Sirul Preotul: ,,Pace nlnrror ! Capetele noastre...". Ecf.: ,,Fie stipAnirea impirigiei Tale
seara in Postul Mare, care, pentru
rrrnratl de otpust) qi la'V;cernia d.e d.wrninicd.
mai inainte). biuecuvAntati..,", ectenia cererilor (,,SI plinim rugiciunile noastre cele de seari...").
-"'-il rAduiala obiq,uiti a Vecerniei duminicilor (vezi
iir..*l cu Liturghia Darut Cint.: Stihoavna, cu stihirile din Tri.od. qi scoaterea Sfil.ntwlui Epitaf d.e citre preot,
itt*ia d.e rniercwn ft wrxen slard. tfi.Piresimi se uneQte
pe larg, mai lrr mijlocul bisericii.
.ri {rrirr,. sfinqite, a"fn " rAnduiala speciali, pe care o. vom descrie
sfinyite' CAnt.: ,y'.cum libereazi..." qi rug. incepitoare.
rrarte. [a cap. deipre Litwrghia Dataril'or m'ai in'winte
Troparele zilei (,,Iosif cel cu bun chip..." qi ,,N4ironosiqelor femei...").
"-';ill.i.,;, il;. ,^'ulol sinoptic (comparativ) schiqa rAnduielii Vecerniei Preonrl; Apoliswl special al zilei: ,,Cela ce pentru noi oamenii qi pentru a noastri
Ultorito. (micl qi mare) "., gi a zilelor de rAnd, pentru a se vedea deosebirile dintre
tnilnruire..." (vezi LitwrXhierul) .
(vezipp. 40-4I).
' -d.'V..."nii cu rAnduiala speciali (deosebiti), in cursul anului bisericesc'
2. Vecernia zilei de Luni din SiptimAna Luminati se face in Duminica Paqtilor,
fic la vremea ei reglementari (dupi-amiazd, cum se face in ministiri gi la bisericile de
tru unele zile liturgice mai importante Lin cursul anului bisericesc avem Vecernii
frrri), fie citre amiazi (orele II-I2) crrrn se obignuiegte la unele biserici de enorie, mai
Ga;;i randuiala obignuiti a. vecerniei sirbitorilor, :: d::r-.b::-llll: ilcs la oraqe), fiind cunoscutl in general sub denumirea de a d.own inviere. Ea ne aduce
ili;;;;.; h-r;.'rp..ifi.., adicr prin rinri gi ceremonii care se sivArqesc o si Htinte de'prima aritare a Mantuitorului citre ucenicii Sii, in insigi ziua invierii, spre
g";i[il,* ,.,, ir r-i.riir., unor evenimente de cipetenie din viaqa Mantuitomlui' lcarl (Ioan )OL 19 q.u.); rdnduiala ei se deosebegte prin urmitoarele:
in aceasti categorie intr5. urmatoarele: Preonrl imbraci de la inceput toate veqmintele (luminate) qi di binecuvAntarea ca
fie la
1. Vecerni" S'dmbetei celei mari, care se oficiazi in Vinerea Patimilor, h I'riveghere (,,Slavi Sfintei qi Celei de o fiinqi... Treimi...")21, dupi care se cAnti
4 p.IIl. (il mlnistiri), fie inainte de ami
mea ei reglemenrari, adici in iurul orei ;Hristos a inviat..." (de trei ori) gi stihurile Paqtilor (,,Si invieze Dumnezeu..."), cu in-
enorie)' ei este *-ll-V::tl?:"":u:P;
Gum;,;i,ta""ieEe in bisericile de ryndlx+i secitt @njurarea gi cidirea Sfintei Mese ca qi in roaptea Invierii, la Utrenie qi la Sfinta Li-
rilor. Preoml imbracl de la inceput toate veqmintele (de culoare neagri). Nu hrghie. Nu se citeQte nici Psalmul CIII, nici catisml, ci indati dupi stihurile Pagtilor,
dupi prochimen, care este special, al zi
;;;-i se face ,rohoJ cu Evanghelia; prcoml rosteQte Dupi,,Doamne, strigat-am...", cu sti-
Mele.'.". se'citesc.parirnii,-Ap iar la stihoavr
Itlrile previzute ohod cu Evanghelia. Dupi ,,LuminI
"i-pn.ti.-r*f,rin.i.
sra"ti!-niitni it" attnr i'it asazi',!!. n-,- , -,^-
i;;;;;;;;;;
i;i;i"i; spune nimit despre ,.ort.r.. SfAntului Egi,r!intitdat: ,-.^,..,*:*:**
dar ritualul acesta este
Und.,." se cinti (,,Cine este Dumnezeu..."), iar lndati
dup[ prochimen, in loc de paremii se citeqte Evanghelia de la Ioan XX,19-25 (la ca-
cris mai pe larg i""-"" ."piiot a.or.Ui, e" iir"Uiier, ,,tnvigituri- p< Etlrale, in 12 limbi)2z. Apoi obignuitele ectenii, Stihoavna (firi,yA.cum libereazi..." gi
,ior,.r.r'Sfentului Aer"le; el simbolizeaza coborArea de pe Cruce trupului special
a DoT{
lltgilciunile incepitoare) qi otpustul Pagtilor, flcindu-se la sfhrgit sirutarea Sfintei
rosteqte apolisul
f"i qi p..g;tirea lui O*,* inmormAntare2o. La sfArgit, se Crtrci qi a Sfintei Evanghelii, lAngi iconostas, cu miruirea credinciogilor.
Vecerniei Patimilor (vezi in Litwrghter)' Iati, deci, schiga rAnduielii acestei Vecernii (cu sublinierea pi4ilor proprii):
Schema rAnduielii acestei Vecernii'este, deci, urmitoarea
(sublinierile indici pI l'reotul (ln tonte wynintele larninate): BinecuvAntarea (,,Slavi Sfintei... Treimi...").
-' -
specifice): l'reonrl gi cAnt.: ,,Hristos a inviat...", de trei ori.
pi.""rf (rn brd ca t in wsru.intele) : BinecuvAntarea obignuiti.
to ate l'rconrl: Stihu ile PaStihr, cu inconiwrarea Si cdd.irea Sfiru.tei Mese.
Verugr sl ne ftlchi,lrn...", Ps' CIII (preotr-rl citeqte rugici,nile
in altar)
be;,.r /-1" Prcotul: Ectenia mare (din sfAntul altar).
Preonrl (din altar): Ectenia mare. OAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihurile dinPenticostar (preottl cldire mare).
l'rcotul: Vohod cu Etangb elia.
,r CXLIV (,,inil1a-Te-voi, Dumnezeul meu"'"), care insi
Ceaslov se adaugi aici qi Psatmul
in
Triod este rinduit Pentm vremea meser' in Tipiewl bisericesc al Sjhntului Sinod (vezi, de ex.,
;;V;;i;;;;.,'Lhwrghier, Bictr.gti, 1956' p'-404, 9'u'..Duprinvi1drura din Lirurg-lriere'
cr^.,x t' .l- / Pe Tine nticostar Ei Tipical mare (aI Sfintului Sava), se di
rea Epiraftrlui
rLc 'Prrq^lrrr'rarc loc in #;
-,rl
-'\I; ;;;;a;ih
^^ ^^ ^:'^i* ,Si^*].." l"' sritto.rni
a" i" Qtihnarrni (,,fe Cela ce Te imbraci
Tine. Cela.ce iml
de.' anului (,,Binecuvintat este Dumnezeul nostru").
i::;t;::;'"i.;';;t:;
lurnina ca gi cu o l^^;6x "\' .lo'.t,,.;
dcr i,,.;
drrn; i.r;t;nrra
invirinrra
invitihrre c
coresounzitoare
,
din
dilr Tipicul
Tipicwl biserieesc
.{- Ia
(vezi, de
------^.-^x
-: anunie r^ prima ctih
^.i-^ stihi eant, Tipicul in Biserica Onod.oxri, in B.O.R., an.
ii:'iiilil: ii;; dcvremc' Ei inci de
Stihorvnci (,,CAnd ( sc bati cloponrl qi toaca dupi fiecare verset al
ru
'" Vczi nrni pc
vczl nral
nrai oc
Pc fi ln*ebuinlarea lui fu cultul ofiodox, in G
yi
l96l, rrr
rru. 1961, n. 124.
T-8- 1'r.
nr. 7-8,
 [,II.U RG I(]A SPECIAI"A
l)Rno1' Pnorr. Drr. HNri BHlNrg'r'li

Oqrtrsnrl arc o foruruli spcciall, unicii prin lungimea ei (a se vedeaLiturXhierul).

:,,Lurrrini lin[...". Prochimenul (,,Cine este Dumnezeu...,,).
CAnr,
P rcr.rttrl : Evangh elia ( c'lintrc ugile impiriteg ti
).
Preotul (din sfAnnrl altar): Ectenia intreiti (,,SI zicem toti..,,,).
Cint.: Rug.,,Invrcdnicegte-ne, Doamne...".
Preotul: Ectenia cererilgr (,,Si plinim rugiciunile noastre cele de seari,,).
CAnt.: Stihoavna, cu,,Slavi..., $i acum..., Ziua invierii...". ,,Hristos a inviat... "(
trciori).
_
Prcotul: Apolisul Pagtilor gi miruirea credincioqilor, langi iconosras, cu
Sfintei Cruci gi a Sfintei Evanghelii.
I)upi aceeagi rAnduiall se face Vecernia gi in celelalte zile ale SlptimAnii Lumina
ctt deosebirea ci nu se mai citegte Evanghelia gi de aceea vohodul se face cu cidelni
ca la slrbitorile obignuite, iar prochimenele obignuite ale zilelor siptimAnii se i
icsc cu prochimenele speciale ale zilelor SiptimAnii Luminate, din Penticostar.
3. Vecernia pentru Luni dupi Rusalii (Lunea Sfintei Treimi), a cirei rAnduiali
S{si1t atAt in Penticostar, cit qi in Molitfefuic (sub titlul Slwibn plecdriigenwnchihr),
oftciaza, atAt in bisericile de enorie, cAt qi in m.inistiri, indati dupr Liiurghia din
minica Rusaliilor. Ea amintegte de pogorArea sfanrului Duh, precum gi'de proc
nea care se flcea odinioari (secolele IV-V) la Ierusalim, in ziua Rusaliilor, dupi
turghie, cAnd se mergea de la biserica de pe Golgota la Muntele Mislinilor. unde
fdcea slujba Vecerniei'5. Slujba are urmiroarele particularitigi:
Pre e veqmintele, ca la Lirurghie;
Du inceputul se face cu ,,impirate ceresc...,,, de
cAntat, lelalte;
F.ctenia mare, de la inceput, are, in plus, cereri speciale pentru coborArea
Duh asupra Bisericii;
Nu se citegte catismi (deci nu se cAnti nici ,,Fericit birbatul...,,);
Se cAnti prochimenul sirbitorilor mari (,,Cine este Dumnezet...',y;
Dupi prochimen, in loc de paremii, preorurl, stAnd in genunchi intre ugile impi
teQtr, cu taqa spre credinciogi, citegte qapte rugiciuni (molitfe), aQezate intre prochi
iiectenia cererilor gi impirqite in trei Brupe, prin doui ectenii mici laupl prima
pi, de doui rugiciuni, gi ectenia micd., se adaugi ecenia intreiti, iar dupi a doua
pi, tot de dour mgS.ciuni, qi ectenia mici, se adauqd ,,invredniceQte-ne, Doamne...
llmeazi apoi a treia grupi, de trei rugiciuni, qi ecteniii. t, ,..rt. -giciuni se i
SfAnta Treime gi se amintegte despre cele qapte daruri ale Sflnnrlui Duh, coborAt pe
Biseric5., in ziua Rusaliilor, ficandu-se totodati miflociri pentru mo4i. Dupd
rceste frumoase rugiciuni se datoresc Sfhnnrlui Vasile celMare2a, iar dupi al1ii,
nrlui Sofronie al Ierusalimului sau SfAr-rrului Mitrofan Mirrurisitorul, din secolul IX25
')Y:ri. fyegrinllio-lytheyae (Eg.eri!.e) ad.loca sancta, XLIII,4-7 (ed. Hildne pitri, - -) pp.
r f ' -2+8-ZSO).
lo Y"1r, de Ex., V. Ivlitrofanovili , Liiurgica, ed. 1929, p. ZO+ gi'1.. I). Buzatu, in'rtv.
'crr" (Cririova), an. 1945, nr.7-8, p.322.
25 \/^-: l^ cx.,
^-- r/ rr:- -a : .
vczi, dc v. Mitrofanovicl, op. cit., p. 717. De fapt, cele qapte rugiciuni din rdnduiali
:ci Veccrnii alcinriesc o dubluri a celor qapte rtgiciuni ale luminilor, pe care preonrl le citeqte
.-:.-: l^ -,-:-- r7
tritri la orice Vecernie, in timpul Psalmului CIII. Dintre ele, patru (gi anume: prima, a treia. a cl
;i n grrsca) sunt tr:gicittui speciale ale Vecerniei Rusaliilor; primele doui dintre acesrea contin
cgrtrc cic cvcnimcnnrl. praznuit (Pogorf,rea Sfdnrului Duh), iar celelalte doui sunt rugiciuni
arcir picatckx qi odihna cclttr rnorfi, fiind legatc de pomenirea mor{ilor din simbita precedenti.
crtat'cil
(lclcl:rltc.trci. rugicir.rni (a dotra,_a.parrar g.i i gaptea) surrr nrgiciuni alc serii, tiind dcci lcgare
rrrnrc,rul
tronrctlrttl tlitr lrriarc
rlirr zi itt clrc ar ir.t,,i oflcilti
a, trctrui .,,r,']t. ?';;;il;;;;r'1,i.;;;i;
ii?iiilin slujtrrr. ;iili,t;h'il;;r;iliil:prt
Accsrca sunt luarc clin rindtriall alt<lr sltrjbc, I,
,lirrtrc clc csrc rttgilcittttcit clc lit st'irr;irul prinrci prtrli il Prrvcccrni;ci nrari, dirr Oanr/rrtr,'rrrrdc
littii, dcci, sub formi de schiqi, rAnduiala acestei Vecernii:
Itrcotul (in toate wsrnintele) :,., BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...".
OAnt.: ,,Atnin. Impirate ceresc... (cAntat), Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte; dupi
p'l'rrtdl nostnr.... Veniqi si ne ir-rchinim..." qi Ps. CIII (preonrl citeqte ruglciunile lumi-
nlhrr, in altar).
l'rcotul (din altar): Ecteda mare (cw cereri speciale, powivite sh"bdtzt ii).
Oirrt.: ,,Doamne, srrigat-am...", cu stihirile din Penticostar (preonil. cidire mare).
l)rconrl: Vohod cu cidelnita.
( )rint. :,,Lumini lini...". Prochimenul (,,Cine este Durnne zetr...").
l)rconrl (in Xeruunclti, d.itttre wsile irnpdrdte5ti): Cele fa.pIe ruXdciuni (intpattite in trei
ln, prin d.ou.d ecteytii ru.ici), ectenia intreiti qi rugiciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...".
Prcotul: Ectenia cererilor, ,,Pace tuturor, Capetele noastre..." etc.
()int.: Stihoavna, ,,Acum libereazi...", rugiciunile incepS.toare gi celelalte, Tropaml
ricului (,,Bine eqti cuvAntat, Hristoase, Durnnezeul nostm...").
l)t'conrl: Otpwstwl special nl sdr"bdtorii.' ,rCela ce din pirinteqtile qi dumnezeieqtile
uri,.." (vezi Litw,ghierwl).
4. Tot ca Vecernii deosebite putem considera qi cazurile cAnd Vecernia se sivir-
. impreuni cu SfAnta Liturghie, oficiindu-se in cursul dimineqii. In aceste ca-
irrcepunrl Vecerniei qine locul primei pirqi din Liturghia catehumenilor (pAni la
xlulcu Evanghelia) qi prezinti unele deosebiri faqi de Vecernia obiqnuiti.
Astfcl, Vecernia se poate uni cu LiturXbia Danr.rilor rnni inainte 1finpite, aQa cum se
itt toate miercurile qi vinerile din Piresimi; particularitiqile ei in acest caz le vom
lir rAnduiala Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite.
Vcccrnia se uneQte qi ct Litwrgbia Sft.ntwlwi Vasile de patru ori pe an (in ajunul
qrcrii gi al Bobotezei, in Joia qi in SAmbita Patimilor), precum qi ct LitarXhia Sft.n-
i lonn, intr-un singur caz, gi amune) in ziua Bunei-Vestiri, atunci cAnd acest praz-
uuclc in zilele de rAnd ale siptimAnii, adici de luni gi pAni vineri, in Piresimi. In
itceste cinci cazuri, preod imbraci de la inceput toate veqmintele, deschide uqile
tcgti gi di binecuvAntarea) ca la Liturghie (,,BinecuvAntati este impiriqia Tati-
,"), La strani se citeqte Psalmul CIII, in timp ce preotul citeqte rugdciunile Vecer-
(fir a[tar); apoi preonrl rosteQte) din altar, ectenia mare, dupi care indati se cAnt5.
,rln)r1e, strigat-am...", cu stihurile gi stihirile previzute inMinei, sau in Triod. (Ca-
1,1 tttr se citegte). La,,Si se indrepteze..." preotul face obignuita cidire mare, iar la
ieunl,.." face Vohod cu Evanghelia. La stranl: ,,Lumini lini...", apoi prochime-
rii paremiile sirbitorii2T, dupl care indati preonrl roste$te ectenia mici gi se in-
l;l Sflintului Vasile cel Mare ; a doua este mgiciur.rea pe care o gisim in Ceaslw la sfirgitul Ve-
i, liirxl atribuiti tot Sfinnrlui Vasile cel Mare; iar ukima este de fapt a gaptea rugiciune a lu-
rt'rlirr rinc'lr.riali Veccrniei, din Lbtnghier. Toate aceste Eapte rugiciuni se disting prin remarca-
lot lirtrrrrrsclc de fond gi dc forma.
rn ltt ;tjttrtul Criciunului qi al Bobotezei se cinti prochime I zilei siptimAnale; in
|oia din
trltrtilrrrr Pirtirnilor se cXntd prochimenul special din Trind (,,Scoate-mi, Doamne, de la omul vi-
tt,,,")i in Sinrbita cea Mare nu se cinti prochimen, iar la Buna-Vestire se cAnti prochimenul zi-
+lh1l't'iol.
f ltr rrirurtrl Criciunultri se citesc opt paremii, impi4ite in trei grupe prin tropare cu stihuri; in
I lkrhofczci sunt 13 parerrii, impirlite de asemenea in trei grupe, prin tropare care se cinti
lil('(lc
tr rlc sfl11ufl;
stil.rr.rri; la truna-vcstlrc
Buna-Vcstirc se pun ltltal
intAi ale Tri.odulwi qi apoi trei ale praznicului; in loia cea
odulwi Si
illrll rrcr
lttrtr rrci prrrcmii,
Prlrcnlfl, rariar in
ll1 SamData l5 Parem[,
Simbita Mare, 15 ii. impirtlte de asemcnea in trcl
rmPa4lte cle trci gmpe, prin
smpe. prur
<
uu lrri Moisc (clin Icgirc) Ei prin cAntirrea cclor trei tineri (din profelia lui Daniil), cu stihurilc
lt't t,i 'l \'iulttl) .
45
 I,ITTI RCICA SIE(]IAI,A
l)rrtx:'r' PR<)tt. Dtt. tiuti BltANt$'ll,
Ascmcnca gAnduri qi stiri sufletcgti triiau, mai intens decAt noi, creQtinii Bisericii
cc:r,)c prlrtca c{c Liturghie, clc lir ,,Sfiutc Dumnezeulc"'" inainte (ln SAmblta
;rtimarc, care raportau toful la Dumnezeu. Dupi cum am vizut, seara reprezenta pen-
ir'f.,.f .i.'-3fi;;1;i;fi;i"ut"...'i se cAnti ,,CAti in Hristos.v-aqi botezat...")' inr ci ntr numai incheierea unei zile de munci, ci gi incepunrl unei noi zile. In momen-
fi;, il:t;;iiria"iiiii lr"'i*t'i, in.'iete-'ciruci cazuy.in.care "':'ybi::,:?:! ttrl dc r{scruce dintre doul zile consecutive din viaga lor, ei se sim.teau datori si aduci
qh;"i:ii;;i;iiitt'
.. tt ci ritwrshil. sftntwtui loy.n (ct1*,gtlli..iilarticularitiqilor):
' este impiriqia. Tatilui"'"' lUi l)tunnezeu, ca pe o ,,jertfl de seari", ofranda laudei lor de mulgumire pentru ziua
trilorul (in toate iesrnintele): ,,Binecuvintat[
lnehciati gi totodatl s5.-I ceari, prin rugiciune smeriti, ajutorul pentru trecerea in
CA.t,: ,,Amin. V."iiirl r-re it-,chidm...", Ps. CIII (preotul citegte ruglciunile
Facc a nopgii care se apropia; de aceea ruglciunea de sear[ era socotiti ca o datorie de
rrilor, in altar).
ilpgenie a vechilor creQtini qi ea avea, in viaga lor religioasi, o semnificagie gi o im-
Preotul (din altar): Ectenia mare.
(preonrl, FOrtirn[i deosebitd.
CA,t.: ,,Doamne, ,*i!r,-"-...", cu stihurile qi stihirile respective ' tdentificarea lui Hristos cu Lumina spirinrall gi vegnicl, pe care ,,intunericul nu a
mare). Hlprius-o" (In. I, 5) qi care nu apune niciodati, inspira gi caracteriza -rugiciunea. de
Preotul: Vobod. cu Etanghelin..
ftdrrl e Bisericii primare. Ideea aceasta o dezvolti, printre cei dintAi, SfAnnrl Ciprian,
Lai"., ,,Lumini tie...{i,prochimenul; paremiile (dinMinei, respectiv Triod.)
ncopul Cartaginei (t258): ,,Ni se cuvine a ne mga din nou la apusul soarelut gt la
Preotul: Ectettia wticd., crtecfonisul ,,Ci sfint egti, D-umne^z:+^""::ry"'"' r$inrl zilei; cici Hristos este soarele adevirat gi ziua adevlrati. $i apunAnd soarele qi
CAr]t.: ,,Sfiute Oo-ror..tle..." (in Se-bit' Patimilor: ,,Ciqi
i1Hristos"'") qi
rqindu-se) ziua lumii, cAnd ne rugim gi cerem ca si vinl peste noi iariqi lumir-ra,
lirltc, ale Linrrghiei obignuite. rlirrlm venirea lui Hristos, Crl ce ne va da harul luminii veqnice"2e.
Cu un veac mai tirziu, vorbind despre datoria creQtini a ruglciunii de seari, SfAn-
inainte, constil Vasile cel Mare spunea: ,,...Cand ziua se sfArgegte, se cade si multumim Pentm
unirea vecerniei cu Liturghia, in toate cazurile mentionate.mai cAte am primit in curgerea zilei aceleia gi pentru toate cAte am implinit cu bun
in zilele de ajunare,
o ,..liiir..nqi a timpuJ"r.[.ni cAnd Liturghia se sivArqea,
se alu ; apoi si mirnrrisim toate cete nu le-am implinit, fie ci greqeala noastri e cu voie,
ai-in.rqr, ci ari,ci spre se ri, dupi vremea Vecerniei' Cum in zilele acestea
pentru a nu flri voie, sau in taini flcuti, fie prin cuvinte, ori prin fapte, ori ascunsd in inimi;
*Ji.a ,ro r. minca nimic pAni dupi Crasul al IX-lea sau dupi Vecernie, tfu toate trebuie si-L facem pe Dumnezeu induritor, prin rugiciune. Cici cugeta-
i*.-p. ajunarea, Liturghia se sivArgea spre searS', d rlsl.lpra celor trecute e de mare folos, ca si nu cidem iarigi in asemenea picate; cici
se implrtdqeau qi apoi puteau minca (ve-zi qi Ia .cap' Bccca s-a gi spus (Ps. IV, 4): ,pe cele ce zice1i in inirruile tlflstre, intru astewtwtur"ile
inainte sfinqite)'8. be dtfel, pe arunci liturghia .se^ trc vd cd.ili'8|. Cam in aceeagi vreme (secolele IV-V), autorul anonim alfuenirnin-
u"n"d"f cu'E,oanghelia (intrarea slujitorilor in altar), insoqtt oe canrarca ,,uurLc npostolice ii indemna pe creQtini: ,,Seara (faceqi rugiciuni) drept mrrlt-umire (Iui
"- '
.;;.;i.-.." (vezi mai departe, la cap. despre Istorin Litwrghiei) respectat -,.: --- rdczeu) cI v-a dat noaptea spre odihni de osteneala din timpul zilei"3t.
cu stricteqea
C" ,i-pul, pravila'uadilionali a aiunirii nu s-a mai ldcilc Sfhntului Ciprian gi ale SfAntului Vasile despre scopul Qi semnificaqia rugi-
rri.l'.r.ai.rcioqii;u r. mai impirtiqeau in aceste ,iryi 9.iTi:l-!i::t nii dc seari in viaqa religioasi creqtini au inspirat, in cea mai mare parte, qi textul
"ai"i"Jsi zilele ftrr ajunare, I
; ilr..p;; i ,. ofi.i" si1" i'1.r. de aiunare.'tot diminea a, ca. inparemii), care. o pre
qapte rugiciuni ale serii (ale luminilor), citite de preot in taini la inceputul Ve-
qi Vecernia (pAni_la
dati cu ea a fosr atrasi la ora diminegii lci (a se vedea textul lor,inLitwrghier).
gi introductivi a Liturghiei din zilele de a
odinioari gi care consrituie acum Partea.
zile'
n"i., ti"a"b locul pergii res ,ecti,ue a iiturghiei catehumenilor din celelalte
2. Originea ritualului principal al Vecerniei.
Descrieri vechi ale Vecerniei
B. ISTORIA $I EXPLICAREA VECERNIEI
()hicciul de a sfinqi seara printr-o rugiciune sau slujbi speciali exista la evrei. Esen-
l.Scopulqisemnifica$areligioasiarugiciuniideseari irccstcia il constinria ritwl aprind.erii si aVzdrii sfesnicwlwi cu lwwini, in faqa clruia
in viaqa n rl irprindea tim'iie gi care apoi trebuia sd ardi toatl noaPtea ,,inaintea Domnu-
sfarqirul zilei qi apropierea serii sunt momente de popas important t', ttlicii in faqa perdelei din Comrl mimrriei (vezi Ieq. XXX, 6-8 qi Lev. )CXIV, I4).
,ifniia.'O zi trliil il;;;t
o., p", in plus spre s ealt+ fatal qi. ireversibil al
ne
I leesta a trecur qi in viaqa religioasi a primelor generaqii creQtine, alcituite in cea
;r;;;;;; pe-a"i.qtl; innrnericul nop(ii care se.apropi: i-a flcut intotdeauna pe
*"tt-:1i11*!3t-tl tliu'c parte din foqti evrei, el cipitand o semnificagie noui, creQtini: lumina,,lina.'a
i" ,p.o.it vieqii noastre, la moarte,'iar gindul mogi! ttir'rrfiri aprins la vreme de seari le aducea aminte creQtinilor despre ,,CuvAnrul (care)
,,i li"ai*n qi de Dumnezeu, Stipinul viegii qi al morgii. htttriu,r cea adeviratl gi Care, venind in lu1ne, lumineazi Pe tot omuf' (In., I, I9).
"-ir-rt.
2s Oan<>rrisnrl bizantin Matci Vlastare (Sint. Aten., YL,345,460-462) explicl.sivirgirea
ghici scralc (snr clriar n".,,riir.J-i,-r oi"t iit. linrrgicc.prin aceea c1 gyllmentele
istorice cor
to llr t 35 (P.L., t. IV, col. 560).
" Invicrea Domnului) s-alr Petrecut rloaPtea
ttt llilt XXVII, 4 (P.G., t. XXXI, col. 1016 A).
i;;;i,;;il (iir,;rcrcr qi Botcz.rrl i)ornnultri, Cina gi
1929, p. l9). 'r
( :,rl II, p. 258).
l;i;;i.|. J. Mccistcr, liit,ila buudiziumle ltizantitto,ll.ma,
41
46
 Lt'runc;u :,q sPF,( )tAt,A
PnrioT Pnot'. DR, BNli BltANl$'l'li
(hle mai vccl'ri manuscrise dc clrqi liturgicc carc se plstrcazi (ca dc ex. Codice-
inctl clin vcircul al dsilca, 'ltrruliarr amintcqte dcsprc obiceiul aprinderii sfbqrricului 336 din Biblioteca Vaticanului, secolele VIII-H) ne trans-
lo-h)vltologhiu l3nrberiniXrec
aJturlrile dc scarl pc'tru'rugiciunc, ilr desfiqurarea cirora domuea inci improvizaqia nlir rcxml rugiciunilor citite astizi de preot in timpul Vecerniei, iar manuscrise din se-
CurAncl irrsl s-a cotlstituit uir rirual intrebuinqat peste tot, in cadml ciruia
de seari, avea ca temi' pr' colul X inainte ne dau gi alte aminunte din rdnduiala Vecerniei de odir-rioari, cu varia-
pri.,-i.rl; cere irrsotea rinrl aprinderii sfeqnicului
cx ru lumina nanrrali rY - -:r^:
a zrlei ^: ^^.---.
qi pentru cea spirituali adusi
^^^.^i-ir'^ liilc ci de timp gi loc.
(ein)'uluroq amintt Pc la ir-rcepurul secolului XY, Siru.eon al Tesaloniculwi ne dd. cea dintAi descriere ama-
M ,,multumire de seari"
cit qi
{XcrOtoticr)
Sfhntul Vasile cel M nuntiti qi explicare a Vecerniei din timpul siu, care era absolut identicl cu cea de azi,
arflt SfAnnrt Grigore de Nisa,'in Waya Sfuitei Macrinas3,
de a aduce lui Dumnezeu laudl de multur Btf,t peiltru zilele de rAnd, cdt gi pentru cele de sdrbltoarear. In afari de vecernia obiq-
iar" ,orb"qte deipre obligatia creQtinilor
un ttttit{, Simeon a mai descris qi o rAnduiali mai dezvoltati., a Vecem.iei cw cd.ntdri
t,i rte.qint"zilei, prin cAirtarea imnului,,Lumina linr...", din care e[ citeazi
s

(&o;rcrttrdg borueprudq), care se ficea mai mult Ia ministiri qi catedrale, in ajunul du-
L*g#,",-. Cam'in aceeagi vreme_, il 4p.T, Feryilrl.Ieronim o indemna pe una
ffirricilor gi al sirbitorilor mari, fiind combinati cu Litia, ca la Privegherea mi.nlsti-
.o-[rp""a."te[e sale ca,,,a'rrinzAnd sfeqnicul, sd adrrcl lertfl de seari"3s.
-- in aqa-n lGrtsci de azi. Ea urma schema obiqnuiti a Vecerniei, dar avea in plus unele antifoane,
c., dintai desc.i"r. " rirualr,rlui rugiciunii de seard. o glsim Bdicir grupe de psalmi cAntaqi antifonic.
Rd.n d., care ests o prelucrare a lucririi Tra'dl?f, apostolicd'
Chiar de pe vremea arhiepiscopului Simeon acest gen de Vecernie solemna iegise
lui I III (caP. 25)36.
tt- - -l:- din uz mai peste tot, din cauza lungimii ei excesive gi a lipsei de cAntireqi buni.
Urr rinral aseminltor n: transmite qi un alt document, similar, din aceeaQi Bru
^^^^-^: --.^:

(cart.,II, 1,1)t1_ [,a uniformizarea rinduielii Vecemiei, adici la fr-xarea ei in forma pe care o are azi,
,,R.ind.ri"lilo, bireri..tii;', gi anume Teitaru.entwn Doruini :ip
"- Uri aminunqit - I eoirtribuit qi apariqia ci4ilor liturgice tip'irite (Ceashtwl, htbologhiwl qi Tipicwl), de la
ni ie discrie rinduiala sluibei de seari in.al ueilea document, lflrqitul secolului XV inainte.
,C"."qi categorie .,, ..1. dinainte, adici in CinstituViite apostolice (Aqezimintele Sf
lor Apostoli) din secolele IV-V38'
tnfor-aqii interesante despre felul cum se sivArgeaslulba de seari la Ierusalim, 3. Explicarea rAnduielii actuale a Vecerniei
p
at r lrr Slpu.*en" patimilor, sluibi care prezenta multe analogii cu cea descrisi
;i;i,;.;i prin anii aso-ags, peierina apuseani Etheria sau Egeria (alias Silvia), in
t, Partea inmoductivi. Precum am spus, toate cele gapte Laude sunt puse in legl-
simnirile eide cilltorie la Locurile Sfinte3e.
--- furfi intimi cu istoria sfAntl a mAntuirii neamului omenesc. Fiecare dintre ele amin-
Di; i"fbrmagiile date de acesre izvoare, vedem ci in a doua jumitate a secolului sau simbolizeazi urta ori alta dintre perioadele sau din momentele qi faptele cele
r. f*"r. J.;" o iarrd,ri"la a slujbei de searl, cu rinrl originar qi central al aprinderii i insemnate ale iconomiei mAntuirii. Din punctul acesta de vedere, Vecernia evoci
(antifo-ane), care erau.in gen
Ei cantili de imne qi de psalmi
-i"ii"., cu'rugiciunin}e.in cea mai veche din istoria sfinti: epoca Vechiului Testament, adici vremea
ffiili"t*.]ir..i", t .r.qtin; la aceasti rAn riala flcea aluzie gi sinodul iei nedepline, dinainte de venirea MAntuitorului.
"--ilil"il (can. IB). cilugirul Ioan Moshog
La.odiceea
(viitoml P]tr1arh,a1 h'orru.uln d.e biruecupd.ntare d.e la incepwtul Wcemiei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul
anJui'600, 1i Q9fr9$e. ,..") arati ci, in epoca de inceput a istoriei mAnruirii, pe care o reprezinti aceas-
[^;;i);;r-iraJJp. ririlqd Nil al Minrstirii_din Sinai,,asisti acolo la tt3!bl_-:
ig5e altele: nlujbi, omenirea nu Qtia altceva despre Dumnezeu decAt ci El existi gi ci e Unul
,...rnii'd. sAmblti i.^.r, p. care ei o descriu. Ea cuprindea,
r. Caracterul nedesivArgit al revelaqiei din acele indepirtate vremuri este simboli-
CXL (,,Doamng strigat-am c5.tre Tine"."),
i"e.ii.i, birbatul..."), Psairnul iT"ll r1i prin f"pn l ci, la inceputul slujbei, se deschide numai duern (perdeaua ugilor
r{tcqti), pe cAnd ugile impiriteqti rimAn inchise, inchipuind astfel cunoaQterea
(,,Acum slobozeqte...")ao. lugiti gi vag5., pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu qi care se intemeia
d;;it air"j secolului Y\I. ualnvt (69-2) vor.beste, in :y9""1 90,,1::
Sinod.wl
lf,gi rrrult pe amintirea revelaqiei primordiale, de la creatie.
itrt."il" pr.oiilo. in altar (vohodul de astizi), la Vecernia de sAmbiti seara qi Ircotul di binecuvintarea de inceput, din altar, deoarece altarul bisericii inchipuie
nici seara. tGt'ltl satr paradisul, iar preonrl ii inchipuie acum pe primii oameni. in timpul cit erau
Itte,t irr rai. inainte de ciderea lor in picar.
12
Apologrriturn, cap. 39 (P.L., r. I' col. 540 A)' Itsllnrul CIII (,,BinecuvAnteazi., suflete al meu, pe Domnul..."), care, in Psaltir"e,
" P.G., t. XrvI, cot.985. (P.G., r;XXXII, col' 205 A)' lf€ el srrprascriere (titlu) ,,Pentru facerea lumii", ne vorbegte despre crea(ia lumii, de-
'a Despre SJhntul Dwh' XXIX, 73 lpt'c liurnuseqea qi minuniqiile firii, aqa curn se inflqiqa ea atunci cAnd ieqise din mina
id g (P.L., t' )fiII, col. 875).
* "Ifi;;;1;;;;; i.^r,'LiirrAirion
'5 Epiiola Laetarn,
Aposrolique d"apris les ancirnues versions. Introd'' trad' et Eltlitrlrului gi cind toate cate {Icuse Dumnezeu erau,,bune foarte" (Facere, I, 3t); el
o". B. hoitc., 2-e (d.,Paris,
tcs uar (SC'
dd.. Paris, 1968 (SC' 1I bis), p' 100'
),P.r Itlgrilvcritc totodatS,, cu miiestrie, providenqa sau purtarea de grili a lui Dumnezeu
-r ten. iphraem II Rahmani, Mainz, 1899-1reed. la Hildesheim 1968),
5z ea. p. 135.
frt,t tlc fhpturile Sale. De aceea, Biserica l-a gisit potrivit pentru preamirirea lui Dum-
-^rt.irttI,' SPA, Il,pp'259-26O)'
cap.35-37 (in trad. rom. din sPA,rl,pp',259-260)'
'*
t Cart.'VIII,'..p.35-37 1om.{i1 pol rq texte ladn, introd. [1E/,crt-Orcatorul la inceputul unei noi zile gi de aceea i se mai spune gi psahnal intro-
iiiAiiijl, i u* trii,_1"p 211irt e1ie,1ouili de et trad' de
P(rr(, notivcatr tiragc, Paris, 1971, p. 188-9'u.). tt l)rt^prc dunnezciascarugticiwne, cap. 33I-334, 336-348, in trad. rom. tip. de Toma Teoclores-
40'l'crvcstirca lul lom Moshos si i hti Sofronie, ed. de J B. Pitra, inJwris ecclesinstici Grqecotwrn
Etlt'l tflhtat Nt4tra tuturor dogwclor credin.lei rtlnttve ot+odoxe..., Bucurc;ti, 1865, pp. 214-229.
io ct nnrunneztfl, I, lloma, 1864, pp' 220-221,

4tt
I't{r()r' ['Rctt,. Dn. IiNu l]HlNt$'t ti
dr.tcfit, sirtt hucpritor (irl Vcccrrrici rii totoclat[ alzilci: npoorprordg ryo]upd6, prcdnaci'
rtrttclrtii psrrlom), Hl a fost collsacrat ca psalm sp-recific al sluibei de scari (
!:oneptydc), ntiri alcs pentru ci in vcrsetele20-21, care se repeti la sfArginrl ps
sc vgrbcqie gi clc apusul soarelui: ,,Soarele gi-a cunoscut apusul siu; pus-ai intuneric
s-it litcut rx)aptc, iutru aceea vor trece toate fiarele p'idurii".
Iesireo preotulwi din altar gi riminerea lui ir-r faqa ugilor implritegti inchise, unde
citcqtc (in taini) rugiciunile luminilor qi de unde rosteQte apoi ectenia mare, inchip
rrluugrrrca din rai a primilor oameni, dupl ciderea lor in picat; preonrl
rlcunt ()lncrlirea de dinainte de venirea Mintuitorului, implorAnd mila du
irr fhqa porqilor zivorite, ale cerului.
Rw,qdciwnile pe cf,re preotwl le citette in toind., in faga uqilor impiriteqti, se numesc
ndciwnite Wcerniei sat ale lun+inihr d.e seard. (eb21critoO i"ulutrorj) pentm cl ele se
tciru odinioara la vremea cAnd se aprindeau in biserici luminile sf-eqnicelor gt ale ca
clclclor. menite si risipeasci inrunericul nopqii. De aceea, in ele este vorba de lumi
spirittrali a cunoEtintei de Dumnezeu, care lumineazi cirlrile oamenilor in inntneri<
rtccunosrintei qi al picamlui. in rlnduiala de azi a Vecerniei, ele sunt in numir de qa
tc, ngmir socotit sfAnt, care aminteQte atAt cele qapte zile ale creaqiei lumii, cAt gi n
nTirul Laudelor bisericeqti ale unei zile liturgice. Ele alcittriesc una dintre pi4ile c<
miri vechi ale sluibei de ieari, pistrAnd reminiscenge (formule qi expresii) din rugici
nilc serviciului divin zilnic, de seara gi dimineaqa, al sinagogii iudaice. Texnrl lor de a
il putem urmiri in manuscrise pAni in secolul VIIL O astfel de rugiciune ne transmi
chiar cea mai veche rAnduiala a Vecerniei, pistratl in ,,Tradiqia apostolici" a lui
lita2. Dintre cele qapte rugiciuni ale luminilor, cea mai frumoasi gi mai expresivi
tm scopul Vecerniei ca rugiciune de seari este ultima; ea seamlnl mult cu ruglciuni
corespunzltoare din rAnduiala slujbei de seari in vechile RAnduieli bisericeqtia3.
Ca qi Ia cele 12 rugiciuni ale diminegii, de la inceputul lJtreniei, despre ca{e _vo
vorbi mai tArziu, rugdciunile luminilor din rdnduiala Vecerniei acnrale erau odinioa
nrai numeroase (in unele manuscrise erau, de ex., noui) gi rispAndite de-a lungul i
rregii sluibe, fiind citite de preot in timpul ecteniilor rostite de diacon (prima rugici
lue se citea in timpul ecteniei mari de la incepunrl slulbei; a doua, in timpul ecteni
rnici de dupi prima stare a Catismei din rAnduiala Vecerniei sirbitorilor; a treia,
comitent cu ectenia micl de dupi. starea a doua q.a.m.d.); cu timpul, au fost gn
roate la un loc, la incepunrl slulbei (in timpul citirii Psalmului CI[), Pentru ca I
sit rimAni liberi qi si poatd rosti ei ingigi ecteniile rostite odinioari de citre dr
clupl impuqinarea gi disparigia treptati a acestora din serviciul bisericilor parohiale.
rrlticl, cele mai veihi martuscrise ale LiturXhieru.lui nt cuprindeau decAt rugiciu
prcotului, aEezate una dupi alta, firI ecteniile diaconale, care se scriau in manuscri
rrpartc; de aceea Liturghierele noi au preluat aceste rugiciuni aQa cum erau aQezate
nrirnuscrisele vechi.
Cntisrcta d.e rd,nd., adicd psalmii care se citesc la Vecernie dupl ectenia mare (azi
lriri la Vecernia zilelor de rind), reprezinti perioada de pregitire a omenirii de
rc dc venirea MAntuitorului, cu ajutorul inviginrrilor divine date de Legea Veche,
patriarhi qi prooroci.
I\alrnwl CXL (,,Doamne, strigat-am citre Tine..."), care se cintl dupi catismi,
(psalrnus lwcernaks). E menqionat ca
lrsalrrrtrl propriu qi caracteristic al Vecerniei
a)
Vczi in urmri, r-r<>ta 8.
'tf Vczi, clc cx., (,lozrt, apost., Ylll, 37, in *ad.. rotn. cit., pp. 259 -260.
50
Lt'l'u ttr;u;l spHcrALA
tlirr rf,ndrtiala rugiciurrii dc scari,chiirr in Constitupiile apostolicea+,la Sfhntul Ioan
tlc Auras rii la Sf'Arrtul Ioan Cassiana6 gi e intrebuinqat, in aceasti calitate, atet la
ittnca cic scarl a evreilor, cAt gi in toate rinrrile liturgice creQtine, impreuni cu
ii urmltori, cintaqi (citiqi) - in acest moment al Vecerniei inci din vechime (Ps.
I,l, OXXIX qi CXVI) gi numiqi in general psabnii de seatd. sat psalrnii larninihr"
l'lt ci ci se cAntau odinioari in timp ce in biserici se aprindeau sau se aduceau
:lc cu lumini) - psalmul CXL exprim5., in accente duioase qi impresionante) sra-
dc riltricire qi de dezn'idejde a omului despirgit de Dumnezeu, izvorul gi dreptarul
snlc spirinrale, precum qi ideea de pocdinqi, intim legati de rugiciur-rea de seari,
tlirr cultul iudaic.
flildirca de la ,,Donnatce, strigat-atro..." este simbolul vizut al rugiciunii noastre, pe
rt lnilgim spre Dumnezeu) aQa cum se inalqi fumul de timAie, cerAnd si fie bi-
irrriti de El ca o jertfl de seari, precum zice psalmistul: ,,Si se indrepteze mgi-
nrca, ca timiia, inaintea Ta; ridicarea mAinilor mele (ca) jertfa de searl, au-
I)oamne !" (Ps. CXL,2), care se cAnti la incepunrl c.idirii. Dupi unii linrrgiqti,
'ilccasta ar fi, totodata, o reminiscenEi a ritualului iudaic prin care se implinea
teit..,1^.: l^ Dumnezeu
clati de T\,.--^-^.- l.-: Moise
lui IiI^:^^ )^ ^ ^^ ^)--^^ ^C---l:
de l^ -:-A:^
a se aduce ofrandi de ):--'- :
-: dimi-
timAiere seara qi
i^rr faga altarului in semn de ispiqire a picatelor (Ieq. XXX, 7 gi Num. X\'[,
, In rirurile Bisericilor Orirntale necalcedoniene (la copti, sirienii iacobiqi qi ma-
ca s-a dezvoltat mai.mult decAt in ritul bizantin, lu6.nd extensiunea unei slujbe
lritc de Vecernie (slujba timAierii de searL), in care se accentueazd.ideea origina-
prrciinql, legati de ritualul rugdciunii de seari..
Ritualul vohodului (ieqirea cu cldelniqa). Cu toate ci slujba Vecerniei repre-
It't gcneral, vremea de dinainte de venirea MAntuitorului, tonrqi rAnduiala ei anti-
,il, r)arecum, venirea Aceluia care este gelul ultim al istoriei mAntuirii qi in Care
lnrplinit toate aspiraqiile lumii precreQtine qi toate preinchipuirile gi simbolurile
Vcclti. De aceea) stihuri din unii psalmi, ca: ,,De Te vei uita la flridelegi, Doam-
nruc, cine va suferi ? CI la Tine este milostivirea !" (Ps. CXXIX, 3) exprimi,
irrcrederea omului vechi-testamentar in mila qi indurarea lui Dumnezeu, deci
Iui in mAntuirea dupi care suspind. Astfel de versete servesc drept introduce-
ttiltirile din rAnduiala Vecerniei, compuse sub inspiraqia mAntuirii realizate in
'l'fttrtruent.
trilc Legii Vechi, adicd. versetcle sau stihurile din Psalmii CXL, CXLI, CXXIX
Vl, cintate irmologic inainte de fiecare stihiri, se impletesc deci gi alterneazi cu
l_alc l,qttiiNor, aritdnd astfel leginrra indisolubili dintre cele doui mari perioade
llturici rnAntuirii.
Etllririlc dc la ,,Doamne, strigat-am...", ca gi cele de la Stihoavni, comemoreazi gi
lic invicrea Domnului (la Vecernia din ajunul duminicilor), fie praznicul rei-
rr,ttr thptele sfinqilor sirbitoriqi in zilele respective. Numirul lor este in raport cu]
rlc inrportanqi al fiecirei sirbitori: la Vecernia invierii (duminicilor) se cAntl
llllrili, lit Vccernia sfinqilor mari B, la Vecernia zilelor de rAnd 6, iar la Vecernia
(,t s:irbiirorilor cu Priveghere) numai 4.
€ltit'crt l)ornnului in lume este simbolizati mai sugestiv de ritwalwl yohodului de ld
Itti,r srlrtr:itorilor, adici ieEirea cu cddelniga satintinrea micd.
ff t ,rtt. ll, cirp.59, tt'a.el. rorn. rir., p. 80.
r" 1'ttttt, lr l's. CXI-, P.G., r. l-lX, col. 426,427.
* l'rilhliott'r Piltnrnr, lX,36 (P.L., t. XI.IX, col. 818).
.sl
lrRilol'PRoF. DR, tiNn []HrNr,sr ri
l)escltidorcn usilor hnpdrdtcsti inaiutc d.e yoltod. simbolizcaz[ rcrlcschidcrca
pcntnl or:t, prirr vcnirca h-ri Adam ccl Nou, iar lurnina purtatd inaintc:r sh-rjitorilor
chipr.ric lunriua aclrrsi ir-r lume dc Minnritorul, Care a spus despre Sine: ,,Eu sunt
na lumii" (In. VIII, l2). Dupi cum spunea Simcon al Tesalonicului, prin iegirea
tului in mijlocul bisericii gi apoi prin intrarea lui din nou in altar ,,se arati
Unul-Niscut, Fiul lui Dumnezeu, pogorAndu-Se pAnI la noi din crugurile
iariEi Ia cer S-a inilqat gi pe noi ne-a suit... Pentru cI ieqirea gi pogorirea (
irrscmncazi qi smerenia lui Hristos; imbricarea in vegminte (felon) simbolizeazl
tnlparea; gederea in mijlocul bisericii qi plecarea capului inseamni ci MAnmitorul
ristignit ir-r mijlocul plmAnrului, a murit gi S-a pogorAt in iad pentm noi... intoa
clin nou qi intrarea ilr altar inseamni ci (Domnul) S-a inilqat de pe pimAnt la ce
S-a suit acolo de unde a venit, cu tmpul pe care l-a luat... Vohodul Vecerniei i
ni totodata qi pogorirea lui Dumnezeu) care va fi in veacul cel de apoi"a7.
Cd.direa cl.e la yobod. reprezinti timAia despre care este vorba in ruglciunea in
ca simbol al mgiciunii noastre. Ea se aduce spre slava gi cir-rstea lui Hristos, a
vcnire in lume este inflqigati de vohod qi a Cirui viaqi gi lucrare riscumplri
constituit o adevirati jertfl bine-plicuti lui Dumnezeu. Dupi unii liturgigti,
tlmAie simbolizeazi. acum norul in care Domnul S-a inilqat in cele cereQti !
Imnul ,,Lumin5. lini..." (<Dorg il,opdv, lwnwru iwcund.wrn; slav. : svinte tihii -
veseli, aducitoare de bucurie), care se cAnti sau se citeqte la vohod, este unul
cele mai vechi imne de inspiraqie creQtin5., intrate in uzul lirurgic. Dupi unii i
imr-rul provine chiar din secolele II sau III. Intrebuingarea lui in cult, ca imn spt
rugiciunii de seari, prin care creQtinii aduceau lui Dumnezeu ,,multumire pentru s
nic", este menqionati in chip expres, inci. din secolul IV, de citre SfAnnrl Vasile
Mareas, care citeazi un fragment din el, numindu-l ,,cAntare veche" (d"pyaLa
cunoscut.; inci de pe atunci ca fiind a Sfintului Antinoghen martilxl, episcop ori
din Sevastia Capadociei, martirizat in persecuqia lui Diocleqian (303 sau 3ll) gi r
tit in sinaxarul ortodox, la 16 iulie. Vechimea imnului este confirmati qi de faptul
gisim, ca parte a rAnduielii Vecerniei, gi in riturile liturgice ale Bisericilor orientale
calcedoniene, adicl la monofiziqii sirieni (iacobiqi) gi egipteni (copqi), cu mici vari
de text. Numai Ceasloavele slave qi romAneqti il pun gregit sub numele Sfdnnrlui
nie, patriarhul Ierusalimului (f638), clruia ii putem atribui, cel mult, consacrarea
ciali sau generalizarea acestui imn in serviciul liturgic al Bisericii de risirit.
Dupi cuprins, imnul ,,Lumini lini..." are un caracter hristologic qi totodati tri
El este, adicI, adresat lui Hristos, Care este ,Juru.irua cea l,hd. (aducitoare de
slavci Tatilui ceresc", - dar, totodatl, afirmi cu precizie atAt distinc-tia celor trei
soane ale Sfintei Treimi, cAt qi unitatea lor in dumnezeire (,,...liudim pe Tatil, pe Fi
pc Sfinrul Duh, Dumnezeu..."). Textul imnului ne face deci si binuim cd alcinri
introdr-rcerea lui in serviciul liturgic s-a flcut pe vremea discuqiilor trinitare qi hrist<
cc, din secolele III-IV. Textul acesta constinrie, de altfel, un ecou fidel al celei mai
rugiciuni de mult-umire pentru lumina de seari, care ni s-a transmis in cadrul ritu
dcscris in Rd.nelwialn biserriceascd egipteand. (sec.III), amintitl mai inainte .
in vechime, imnul se cAnta in momentul cind-pe cer se ivea luceaflrul de seari,
irr biserici se aprindea (se aducea) sfegnicul cu lumina meniti si imprdqtie i
scrii, sfcqr-ric a cirui amintire clari. o pS.streazi, de altfel, atit textul imnului (,,...
't7 Dtsprt sJilrtele ntlyticituri, cap. 333-334 ;i 347, in trad.. roru. cit., pp.218,226.
'tB l)csprc Sliirttul Dnb, XXIX,73 (P.(]., t. XXXII, col. 205).
52
Lt't'U nci tr :A st)tiotALA
nil cca clc scirril" = OcSq borueprudu), cAt qi ltrmAuarea aprinsi sau sfcqnicul purtat
Itcil prcontlui lir volroclul Vcccrniei sirbitorilor, dar mai ales rirul luminii (sfeqni-
ri) clin rAncluiala Vecerniei unite cu Linrrghia Danrrilor mai inainte sfinqite, in
iuri (a sc vedea mai departe, la rAnduiala qi explicarea acestei Linrrghii). Lumina
nprirea irr mijlocul credinciogilor adunaqi pentr.tl mgiciunea de sear5. era ca o pre-
sinrbolici (spirinrali) a MAnnritomlui, Care se identificase pe Sine cu lumina lu-
(lrr. VIII, l2). Rostirea sau centarea imnului in acest moment) voia si. spuni ci,
hnosul qi inrunericul in care se zbitea omenirea din perioada Legii Vechi, aqteptarea
Vetrircir lui Mesia erau ca luceafirul de searI, ca o stea ciliuzitoare, dltitoare de in-
;lcrc qi de nidejde.
l)c aceea, importanqa momenfLrlui este marcati prin formula ,,Inqelepciune,
i !", care - ca qi cea de la vohodul cu SfLnta Evanghelie din rAnduiala Liturghiei -
sil atragl luarea-aminte a credinciogilor asupra prezenqei sirnbolice a lui Hristos,
cstc ,Jntelepciwtea de la Dumnezeu" (l Cor. I, 30) qi trebuie intAmpinat prir-r ati-
tlzica de respect, adici prir-r poziqia dreapti a corpului gi prin cuviinqa gi atenqia
ggrc rrebuie si ascultim imnul care se va cinta (citi) qi care ne vorbegte tot despre
rs-Minnritorul.
€, Prrrtea de dupl vohod. Prochimenele gi stihurile care le insoqesc sunt resturi din
ii care se cintau printre lecrurile biblice de la Vecernie (paremii), Utrenie gi Li-
ic. Aceqti psalmi se cintau odinioari in intregime, dar cu timpul au rimas sub
runor simple versete aQezate inainte de paremii (la Vecernie), de Evanghelia di-
ii (la Utrenie) sau de Apostol qi Evanghelie (la Liturghie). De aceea gi poarti
irca de ruporetpeuog, adici aQezat inainte.
Pnrclrimenele de la Vecernie sunt rAnduite pe zilele slptiminii, fiecare zi avind
I ei, iar cele de la Utrenia duminicilor, pe glasurile Octoihulwi. La lJtrenia
silrbitori se cAnti. prochimenul propriu al slrbitorii respective, iar la Liturghie
Apostol are prochimenul gi stihul lui.
},n Vccernia din SAmbIta Patimilor prochimenul nu se cAntI, in semn de intristare
l)omnul, Care arunci Se aflI in mormint.
l\treruiile, care se citesc astizi dupi prochimen, la Vecernia sirbitorilor din pe-
Octoihului gi a Penticostarului qi la Vecernia zilelor de rAnd din perioada Trio-
(ruicrcuri gi vineri seara din sdptimina brinzei gi toate zilele din Plresimi), sunt
i (pcricope biblice) alese din anumite cirqi ale Vechiwlwi qiNoului Testancent. Cu-
rl grccesc ncrporpicr insemneazi, de fapt, prroverb, parnbold, pild.d qi se aplicd, Pr"o-
tlor (l'ildelor) lwi Solotnan.. Cu timpul, denumirea de pnrencie s-a generalizat pentru
c lccturile biblice folosite la Vecernie, pentru ci de cele mai multe ori aceste lecturi
lntt r'lirr I'roveybele lwi Sol.oru.on. Numarul lor e variabil. La Vecernia sirbitorilor din
url,r Octoihului qi a Penticostarului sunt, de obicei, trei paremii. La Vecernia de
'tri rii vineri seara in siptimAna brAnzei, se citeqte o singuri paremie (cu cAte
prrrclrimene). La Vecerniile zilelor de rAnd din Piresimi sunt cite dou.i. Vecer-
rlitt irjrrntrl marilor praznice impiriteqti se distinge gi prin nurniml mai mare de
ttii cirrc se citesc: Ia Vecernia din ajunul Nagterii Domnului sunt 8; la cea din
rl llobotczei sunt 12; iar la cea din SAmbita Patimilor (uniti cu Liturghia SfAn-
tl V,rsilc) sunt I5 (vezi gi nota 27 a capitolului precedent).
httglcirrrtca ,,InvredniceQte-ne, Doamne..." pare sd fie de o adAnci vechime, prin
I e i, crrrc lminteqte nota de smerenie gi evlavie caracteristici rugiciunilor Bisericii
ll,l't', l'lir ilparc ca ficAnd parte din rAnduiala Vecerniei de simbiti seara in Povesti-
lni lorrt Moshos Si a lui Sofrunie de pe la incepunrl secolului VII (vezi in urmi).
('l
Pnnor Pnor, Dn, ENn BRANt$'r'E I,ITTIRGICA SP}:CIAI,A

Cilt privcritc cctcnin cucrilor (,,Slt pliuirn rug{citurca^notrstrl cca clc scirrrl, I)onu ftr pircea n()p(ii tii a sornnului aclnciltrlr de odihnrl qi intremare. Iar cttur sontlrrtl rlop(ii
lui"), cerc sc rostcstc indat{ dupl rugiciunca ,,InvredniceQtc-l1ct Doamne . ll lirchipuic pc ccl al nrorqii, rugiciunca dreptului Sirneon uc aduce anrinte qi de sfhr-
irrtrcbuinqarca ci in slujba clc scar.{ se ridici la o adAnci vechime; in rAnduiala qitrrl vicgii noastre) cAnd va trebui ca gi noi s[ spunem, cu congtiinga linigtiti gi cu
clc scari, dcscrisi in sccolele IV-V in ConstitwViile apostoliceae, gisim textul ei actuall Ittirt:it iurpacati:,,Acttm Iilrereaza, f)oamn
dat in forrni de reztrmat. ,l lrr ctrltul .t"giitr, rugiciunea drepnrlui cea mai adAnci
Tot atAt de veche trebuie si fie gi ruXdciwnea plecdrii capetelor (,,Doamne D Vculrirrrc. O g'isim in cele mai vechi Ri.t'td.w in Constitwpiile
zcttl nostru, Cel ce ai plecat cemrile..."), pe care preorul o citeqte in taini dupl Flntstolicest, unde este agezatd ca final al doxologiei (,,$av'i intru cei de sus lui Dumne-
dc mai sLrs; ea corespunde, ca idee qi funcgie, celor doui rugiciuni citite odinioa lgg.,.", cLl titlul,,Imn de seari" (boneprudq rSpvoq), fiind folositl, probabil, inci de pe
cltre episcop pentru binecuvAntarea credincioqilor, inainte de concedierea lor Antllci, ca rugiciune de searI.
biserici, la sfArqinrl rugiciunii de sear[, rugiciuni al ciror text ni s-a pistr 'lroparele, care se cAnti la sfirgitul Vecerniei, inainte de otpust, qi in care se
C onstituyii le ap o sto li c f o
. proclaini pe scurt virtuqile de c'ipetenie ale sfinqilor zrlei sau mireqia gi importanqa
Stihoavna sat:- apostibwrile (w &n6ott1cr), care urmeazi dupi ectenia cererilor, i6rlrltorii, se nurnesc Ia greci ano].rxirrcr (slavo-rusi: otpustitehrii tropnri), adici tro-
o serie de stihuri, strofe sau tropare (de obicei patru sau cinci), numite aga fii Dnrclc apolisului, tropare finale sau de incheiere a slujbei.
doul sau trei dintre ele - gi anume a doua, a treia (qi a patra cind e cazul) - sunt
' l,cnrru moriwl aritat mai sus, la otpwstul (apolisul) Vecerniei ii pomenim, printre
dcauna precedate de cAte un stih (prima se cAnta flrl stih, iar a patra gi a ci tlqii, pc Sfinqii Ioachim qi Ana, pirinqii Ni.scitoarei de Dumnezeu. Ei ii reprezintl aici
,,Slavi..., $i acum..."). Acest stih poate fi un verset din psalmi sau, mai rar, din Be drcptii Vechiului Testament, care L-au aQteptat pe Mesia, firi s'i fi ar,T rt bucuria de
cirqi ale Vechiwlui Testarueyrt (ca, de ex., Pildele lwi Solomon). i,l, vcdea. Cu ei se irlcheie qirul sfinqilor pomeniqi la otpusnrl de la sfArgitul Vecerniei,
Ca qi stihurile de la prochimen, stihurile de la Stihoavni reprezinti resturi ale Cepirrcce cu ei s-a incheiat epoca Legii Vechi, pe care o reprezintS. sau o simbolizeazd
psalmi care se centau odinioari in intregime in acest moment al Vecerniei. Din Eersti sluibi sflnti.
V inainte, printre versetele lor au inceput a fi intercalate, ca gi in grupul psalmilor
la vohod (Ps. CXL gi ceilalqi), noile strofe ale poeziei imnografice, de inspir
cre$tini (troparele sau stihirile de azl). Acestea inlocuiesc apoi, cu incetul, stihurile 4. Simbolismul Vecerniei in raport cu via+a Mintuitorului
chilor psalmi cdntagi, dintre care au rimas pAni azi numai doui sau trei, adicl
care preced stihirile a doua, a treia gi a patra. Itaportati la fazele vieqii gi activitiqii MAnnritorului, Vecernia amintegte ristignirea
Rwgd.ciwnea dreptului Sirneoyr (,$cum libereazi pe robul Tiu, StipAne..."), Mflrrtuitorului gi patimile Sale, care au a\ut loc spre seari.: ,,Dator este preonrl s5'
flvf,rricasci sau si'asculte, seara) Vecer
citegte indati dupi Stihoavni., este una dintre rugiciunile de origine i
intrebuintate in cultul ortodox. Texnrl ei il aflim ln Evanghelia de la Sfhnnrl Luca ht urlilinql si cugete cum Domnul gi
29-32); este exclama.tia drepnrlui gi bitrAnului Simeon in momentul cend lEr,rrclc Sale Patimi, vineri seara S-a risti
ir-rtAmpini qi gine in braqele sale pe pruncul Iisus, adus de Sfanta Sa Maici la flf 1lcrrtru mAntuirea noastrl..."52.
40 de zile dupi. nagtere. Ca qi cAntarea ,,l\4ireqte, suflete al meu, pe Domnul...",
consemnat de acelagi sfAnt evanghelist ca fiind exprimat de Maica Domnului,
rugiciune de origine biblcn apartine perioadei de intrepitrundere a celor doui BIBLIOGRAFIE (lzvoare gi lucriri auxiliare)
tamente, adici epocii in care amurgul Legii Vechi se amestecd. cu zorile Legii
Autorul imnului, bitrAnul Simeon, face parte din lumea Vechiului Testament, M. Arranz, S.J., Leg pribres sacerd.otnles d.es vlpres byzantineq in O'C.P', vol. XXX\{I
alte personalititi biblice pomenite in Sfintele Evanghelii (SfAnnrl Ioan Botezi
(lq7l),
' pp. 85-124.
SfAntul Iosif gi SfAnta Fecioari, Ana prorociqa Q.a.).Toqi reprezinti apusul epocii
l)r. A. Baumstark,Abend.Xebrr, in R.A.C., Band I (Stungart, 1950), col.9-12-
tr:rrrrn. Nilo Borgia, Orohghion, ,,Diurno della chiese d.i rito biznntiruo, Roma, 1929
chiului Testament, dupi cum Vecernia este amurgul zilei naturale. Cu ei se inchei
(,,Oricutalia Christiana", vol. XVI, 2, num. 56).
se stinge perioada istoriei omenirii dinainte de Hristos; dupi ei, se incepe o erd
l'r. Prof. E. Branigte, ktoriasiexpkcarenVecerruiei, inrev. B.O.R', an.L966,nr' 5-6.
ilr istoria omenirii: era creQtini. Mesia cel aqteptat venise, dar era inci prunc gi nu
A.A. Dmitrievski, Desa"ierin rnanwscriselor LitwrXice pdstrate in rui.rudstir"ile Rdsdri-
dcscoperise decAt la puqinii privilegiagi ai cemlui, ca bitrAnul Simeon, care i
Htlui ortodox (in rus.), 3 vol., IGev, 1895, 1901, Petrogtad,1917.
ochii cu sufletul impicat qi plin de bucuria venirii lui Mesia.
Acclaqi, Sitviciwl d.iyin d.in Sdptd.ru.d.na Patirnilor Si d.in cea lwnoircatd l.a leru;akru. (in
Pe bund dreptate s-a aQezat deci citre sfhrqinrl Vecerniei cAntarea de mu
bitrAnului Simeon, care exprimi linigtea implir-ririi unui qel gi impicarea pe care ftlx.), Kazan,1894.
I M . Funtul i, W cernia rnd,n d;tit'ens cd. (in grec. ), Tesalonic, I 971'
.
clidcau acestor suflete nidejdea qi siguranqa apropiatei veniri a Riscumpiri
V.N. Iliin, Denia (PriviXherea) d.etoatd.nld.pteil. (in rus'), Paris,1927.
fig'iduit qi agteptat de atAta amar de vreme. Ca gi Simeon, putem inchide gi noi Vcniirmin (Krasnopievkov) Nwaio Scrijal (Tabll NouI), ed. XVII, Petersburg, 1908.
{e
Cart. WII, cap. 36.in *ad. rom. cit., p. 259. h | ( )nrt. VII, cap. 48, in *ad. rorn. cit., p. 215 .
5" (lart. VIII, caf . 37,in *ad. rom. tit., p. ZOO. ^) Y c't,i I'ovtiluirile din Liturgltier, Bttcureqti, 1956, p. 414.

54 55
 .a'r!!llf'F|

Pruro't Pttott, Dtt. ENU Bttlttt$'ni

Iuarr Marccl s, Lln Horologion inid,it d.e Saint-Sabaq, in ,"Vl6langes EugCnc Tis$crant", Carrrolur IV
vr;l. IIl, ltorna, 1964,
Aceiaqi, gwelqwa anciens d.ocwrnents swr |ffice d.u soir, in ocP, vol. XXxv, fasc.
(1969), pp.347-374.
' ec6iaii, La sypaxe rnoruastiqwe Litia
des ilpres blzantirues, in OCP, t. XXXVI (1970),
248-272.
Acelaqi, De officio ru.atutino et vespertino itr. r,itibws ot'ientahbus' Roma, L96-81L969. I. Ce este Litia Ei cAnd se siver$e$te
t-. Merieniei', L'Optt d.es Viprei selon le rite byzantin, Amay-sur-Meuse, f.a.
V. Mitrofanovici gi colaboratorti, Liturgica Bisericii Ortodnxe, Cerniuqi, L929 La unele din bisericile de enorie (mai mult la orage), in ajunul sirbitorilor mari
B. Sarnoilov, Vecirn'ia ortod.oxri (in rus'), in lMP, an. 1971, nr. 2, pp' 7l-78 ai nr (praznice, sfin.ti cu Priveghere, hramuri), iar la minlstiri gi in ajunul duminicilor se
3, pp. 66-70. Uncqte cu Vecernia o rAnduiald deosebiti, numiti Litie. Ea nu constituie o sluibi
M. Scaballanovici, Tipicwl clruerttat (in rus.), Kiev, l9I0' lprrte, de sine stititoare, neavdnd nici formuli de binecuvintare la inceput, nici
Silviae vel potius Aeth'eriae peregrinatio ad loca sfr.ncta.) Heidelberg, 1939 (ed. a &rmuli de incheiere (otpust); de aceea nu se sivArgeqte niciodati singurl, ci se
ingr. de W. Heraeus). lncadreazi fie in slujba de seari (Vecernia sau Privegherea), fie (mai rar) in cea de
Simeon al Tesaloniculti. Tt"actat a.supra. tuturu' d.ogm.elor cred.inyei noastre Ellm ineaq'i (Utrenia).
trad, rom. tip. de Toma Teodorescu, Bucureqti, 1865-1866. Acest serviciu liturgic, propriu la inceput ministirilor) nu este generalizat sau
E. R. Smothers, @rr5q il.crpdu, in ,,Recherches de Science religieuse", 19 (l icat in toate bisericile de enorie, deoarece el nw face pafie dintre ceh Sapte Laud.e
pp.266-283. ale cultului ortodox, adici slujbele care alcituiesc oficiul divin al unei zile li-
P. Trembelas, RuXd.ciwnile (Jneniei si nle Veceruiei (in grec'), b-It"'. ice gi care au un caracter normativ qi obligatoriu, atAt pentru bisericile mdnlsti-
Atena), an. XXIV (ilSa), pp. 4l-48, L75-L89, 359'374, 520-535 Ei catedrale, cAt qi pentru cele de enorie (Vecernia, Pavecerniqa, Miezonoptica,
( I 954), pp. 7 l-87, 244'259, 337'352, 497 -52O. qi Ceasurile). De aceea, in bisericile de enorie Litia se oficiazd, numai sporadic,
' prof.'N. Uspenski, vecerutia ortod.oxd. (in rus.), \n Boxoslowhis Trry.di (opere teo mult pe la orage gi mai rar la sate.
gice), vol. I, Moscova, 1960.
''
P;. P. Vintilescu , Despre poezia inonograficd. d.in cfutjle dr ritwal...' Bucureqti, 1937.
Acelagi, Vobodut si pnrtea finald a Vecerniei, in rev. G.B., an. 196L, nr' 7-8' 2. RAnduiala Litiei
ln ..." Litiei, putem distinge doui variante principale:
ce priveqte rAnduiala
Una ministireasci - adici Litia aga cum se sivArgegte de regull in mAnistiri, inca-
til ln serviciul Privegherii; aceasta este rAnduiala corect5. gi completi a Litiei;
Alta, mai simpld, care se oficiazd, de obicei in bisericile de enorie, uniti numai cu

E.

Arlose

N S.
6
l/itr /.4,
k,
Grdu
V.
Fig. f . Agezarea artoselor qi a celorlalte ofrande pe masi la Litie.

ir) Vom descrie aici mai pe larg pe cea dintAi, aritAnd apoi numai prescultirile Qi
tlmplificlrile care se fac la cea de-a doua.

57
 Pn rtrx' Pttott, Dtr, Hr.rtt B nrt Nt.st,ri
Ciirrtl sc thcc Litiir, sc trqazi)i clirt vrcrnc in mijl<rcul [riscricii, sutr policanclnrr o m
pc t'arc sc ptlt-t: artlse, o sticlugd cu vi,t, alta cu untclclennt qi un vas rnic (o fhrfirrioari)
pufirl,qrdu, agczatc in chip cle cmce) astfel: artoselc spre risirit, grAul spre apus, vi
sprc- nriirz[noapte, iar untdclemnul s1'rrc miazizi (a se vedea F'ig. 1 de mai sus').
sc pun, dc asenrenca, stcgnice mici cu lumAniri aprinse sau rrei lumaniri
crtrcl$.
. Ficaudu-se, dupi. regula, slujba vecerniei mari (vezi in urmi, cap. III), indr
dupri ecfonisul de dinaintea Stihoavnei (,,Fie stipAnirea impiriliei Tale binecuvi
tatii..."), clntireqii incep si cAnte stihurile Litiei, sau, cel puqin, ,,SIavi....,, de la Liti
iar preotr'il, cu capul acoperit, ginind cidelniqa in dreapta qi p....J"t de un purtitor <
Itrrninl (sfeqr-ric), iese pe uqa de miazanoapte a altarului (uqile impiriteqti fii;d inchi
gi r:rcrge in proru.aos, unde se aqazi cu faqa spre risirit in faqa unei mese (unui analo
pc :are unl.aqaza.li icoana sirbitorii qi lAngi care se pune qi un sfegnic cu lur
aprinsi sau.doui sfeqnice, de o parte gi de alta. Cind este gi diacon, el merge inai
preonrlui, qinnnd cidelniqa.
. . Aici
pregqlcideqte masa in cele patru laturi, icoanele din pronaos gi pe credir-rcir
(daci este gi diacon, el merge cu lumAnare inaintea preorului); iar dupi ce cinrire
au terminat de cintat stihirile (,,slava") de la Litie, diaconul (dacr nu este dia
preotul insuqi) rosreQre ectenia Litiei, drn Liturghier (,,tVlAntuiegte, Dumnezeule,
porul'I'au..." etc.). La ultimul alineat al ecteniei se face pomenirea nominald a
peltru care s-au adus (de obicei se por-nenesc acurn numai credincioqii vii).
ecfonisul ecteniei, preotul, cu faqa spre credinciogi, zice: ,,pace tuturor !"; diac
(preonrl): ,,capetele noastre...)'. credincioqii ingenuncheazi, iar preotul, cu capul
coperit,.citegte cu glas mare rugi.ciunea Litiei: ,,strpnne, mult-Milostive..." (dupi ti
ccle vechi, preotul o citegte cu faqa spre apus).
Dupi aceasta, cler gi credinciogi, precedati de purtitorii luminilor, se intorc
ttaos,.in timp_ce cAntireqii continui slujba Vecerniei. cintAnd stihirile Stihoavnei,
celelalte. pAni la tropare.
llerul se aqazi in faqa mesei cu artosele gi cu celelalte pri
sc, iar dupi ce a rostit ecfonisul rugdciunii,,Tati.l nostru...", preorul (cu capul'ac
rit) cddegte in cele patru laturi ale mesei cu prinoasele, ocolind-o imprejur, flri s
plece capul (cAnd este gi diacon, el sti in faqa preotului, cu lumanarea aprinsi).
ttmpul cddirii se cAntd troparele rAnduiter, incepind de obicei preonrl (primul tropa
continuAnd cAntireqii (al doilea tropar) gi incheind preorul impreuni'cu cAltire'tii
crcdrncrogii (al treilea tropar). DupI a treia inconjurare gi cidire a mesei, preonrl
c'lcqte, in continuare, icoanele impiritegti, iconostasul, jet-ul arhierer., clerul gi
"poi
crcdinciogi, incheind cidirea in faga mesei cu arrosele.
Dupi cidire gi cdntarea troparelor, preorul ia in mana dreapt.i un arros, face cu
scmnul cmcii peste celelalte qi il agazi la loc (unii il qi sirutd, inainte de a-l pune la
pc mas.i). Diaconul (preotul, daca nu este diacon) zice: ,,Domnului si ne rugim
' ) i
!",
^ -D*^^_
prcotLll, cu capul descoperit, crteQte mgiciunea penrru binecuvintarea prin&seloi
pc masa (,,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru...,,); cAnd spune: ,,insuqi
rrccuvAnteazi...", face semnul binecuvintS.rii intAi spre artoase, apoi pe rAnd,-spre c
.prinoasg dl p. masa. Dupi aceea, preorul iqi acoperi capul, iar cAntire,tii cAn
leltc
(ca qi la sfirqirul Lirurghiei): ,,Fie numele Domnului binecuvintat..." (ps. cxli, 2),
clri. Apoi poreod (clerul) cAnti:
trci ori. cAnti: ,,Bogaqii au siricit
-Boortii err sdricit..."" r/de
(de nhirei
obicei pe oio.,,i
^. glasul
I .srimbiti scara sc cAnti ,,Niscitoare de Dumnezeu-Fecioari, bucuri-te..." de trei
ori;
srlrbt\torilc slinlilor tlc cloui.ori tropar-ul sfinnrltri, iar a treia oari ,,Niscitoare de Dumnezeu...';;
pritzrticclc inrpirrltcqti nrrnrrri tropirnrl prirznicului, dc trci ori.
8 .59
J,tt'tl ttc;tcA sl'ti( )tAt,A
Vll-lca), iar cfflrtircqii rcpcttr itcccagi cAntirre dc inci doui ori2, in timp cc prcotul ia
ulr ilrt()s, ilslrutii, tl fringc in chipul crucii qi il pune inapoi pe masi..
Prcorul mcrgc rrpoi pe treptele altamlui gi, cu faqa spre credincioqi, ii binecuvAntea-
2,1, zicAnd: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi...". CAntireqii: ,$min. Slavi intru cei
rlc stts, lui Dunrnczeu..." (de trei ori) gi se incepe citirea celor gase psalmi ai Utreniei,
(otltinLt.{ndu-se asfel serviciul Privegherii, in timp ce preotul, mergAnd in altar pe uEa
tlirrslrrc ntiazizi, citegte acolo primele qase rugS.ciuni ale dimineqii (a se vedea mai de-
;rnrtc, la serviciul Utreniei sirbitorilor). In timpul cintirii Laudelor, preotul iese la te-
trnlxrd (iconostas) gi ii mimieqte pe credincioqi. Tot atunci se impart qi artosele bine-
ettvintate, care s-au tiiat intre timp in buciqr.
l{czumat'i intr-o schemi graficl, rAnduiala Litiei ministiregti (incadrati in serviciul
Privcgherii) este urmitoarea:
l'reoml (din sflnnrl altar), ecfonisul: ,,Fie stlpAnirea impiragiei Tale binecuvAntati...";
(l:lnt.: Stihirile (sau numai,,Slava...") Litiei, concomitent cu iegirea clerului dir-r
flllitr, pe uga de nord, rner,qerea in pronaos gi cldirea in jurul mesei (analogLrlui) cu
lcp,ura sarbltorii, gi in tot pronaosull
Preorul (diaconul, daci este), ectenia Litiei: ,,N4Antuiegte, Dumnezeule, poporul
'l'ilu...";
l)reorul: ,,Pace nrturor !";
Preonrl (sau diaconul) :,,Capetele noastre... ";
Prconrl: Rugdciunea Litiei :,,Stipine, mult-Milostive...";
CAnt.: Stihoavna Vecerniei - concomitent cu mergerea clemlui in naos, ,yA.cum
Illlcreazi...",^rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..." Ei celelalte.
l)reotul: Intreita inconjurare qi cidire a mesei cu prinoasele, concomitent cu cAnta-
feit troparelor r5.nduite, de c5.tre cler gi cintireqi (credincioqi);
Preotul: Rugiciunea pentru binecuvAntarea prinoaselor: ,,Doamne Iisuse F{ristoa-
ff, l)rrmnezeul nostru...";
(lAnt.: ,,Fie numele Domnului binecuvAntat..." (de trei ori);
l)reotul gi cAnt.: ,,Bogaqii au sird.cit..." (de trei ori: o dat5. cleml, de doui ori
ellrrtrlregii).
Preonrl: FrAngerea simbolici a artosului binecuvAntat, mergerea pe solee qi bine-
euvnntarea finall: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi..." sau otpusnrl Vecerniei,
ducrl nu se face Priveghere.
b) La bisericile d.e enorie, unde in aiunul sirbitorilor mai importante de obicei nu se
titcc I'riveghere, ci numai Vecernia uniti cu Litia, aceasta din urmi se face mai simplu,
Ctt ttrmitoarele deosebiri faqi de serviciul mS.ni.stiresc, descris pAni aici:
lcrqirca din altar a p^reo.tilor pentnr inceperea Litiei se face prin uqile impiritegti,
fArc rlnrAn deschise. Intreaga slujbi a Litiei se oficiazd. in naos, lAng5. masa cu
;rt'ittoitsc'le (cu litierul), unde clericii se aqazi de la inceput. Unii adaugl partea finall a
Vcccrttici (de la Stihoavni. inainte), intre prima parte a Litiei (cea care la ministiri se
ttlieirrzii irr pronaos) gi a doua parte (binecuvAntarea artoselor); alqii insi o omit, gi de
dcccit, indati dupi mgiciunea Litiei (,,StIpAne, mult-Milostive..."), urmeazi. cAntarea
tloprrrtrlui ,,Niscitoare de Dumnezeu, Fecioari, bucuri-te...", cu intreita cidire qi in-
tltttittrare a mesei cu prinoasele, apoi binecuvAntarea pAinilor qi celelalte; iar dupi ce
te ('ilntii ,,Bogaqii au slricit...", preonrl merge spre altar qi face otpustul Vecerniei, ca
I Oiur.rrca
. ,,Bogalii au s.iricit.,." este vers. l0 al Psalmului XXXII (,,Bine voi cuvinta pe Dom-
Itltl irr toltil vi:r[;r tnca...", carc, in une]c ministiri, sc citeqtc pi.ni la acest verset, iar vcrsetui se cAnti
tll trti ori.
 Lt'fu R.(iI(iA .SPECIALA
)R[o'l' I,Rotr, DR. tiNu BnnNt$'tt;
r:u irrsistenqi scntimcntul dc poc[inq[ qi irnplorare pcntru iertarea picatelor, dcoarece
qiiim Irr conccpqia vcchilor cre$tini, nenorocirile, pentru inlS.rurarea cirora se rugau, eraLl
gi din
corrsidcratc urmiri sau pedepse ale picatelor.
insuqi
l,a rugiciunile vechilor litii procesionale s-a adiugat cu timpul un ceremonial nou,
em de Domnul"). cnrc alc,iiuieqre a doua parte a Litiei de azi qi in cadrul cdruia se binecuvAnteazi pAinile
la Vecernie, ci dimineaqa, inainte de Utre' (nrtoscle) aduse de credincioqi Ia biserici, spre cinstea qi pomenirea sfinqilor sirbito-
ei. PAinile binecuvAntate la Litia oficiatl fiqi, sau a praznicelor respective. Aceastd parte a Litiei, care se intercaleazi la sfirgitul
Vcccrniei (intre tropare gi otpustul Vecerniei, sau incepunrl Utreniei), are origine
nrilrr.{stireasci. Ea a luat fiinqi gi se sivArqea adici la inceput nurnai in ministiri, atunci
crlrrcl se flcea Vdenie sau Priveghere mare de toat'i noaptea) adici Vecernia mare, uni-
t[ cu Utrenia. Cum aceasti Priveghere se incepea de cu seari gi se prelungea pAni
lloxptea tArziu (in unele biserici chiar pAni dimineaqa), citre sfhrgitul Vecerniei se adu-
ec1,i i,', biserici vreo cAteva pAini, care erau binecuvAntate de citre cel mai mare. Apoi
tc tringeau qi se impirqeau fragilor gi celor ce luau parte la slujbi, care igi astAmpirau
ntrtcl fbamea qi cipitau puqinl putere, pentru a putea suporta pini la sfhrqit osteneala
Privcgl'rerii gi pentru a putea ajuna pAni a doua zi la vremea imp'irtigirii. Apoi se
3. Istoria Litiei. originea qi formarea randuielii de azi htccpea Utrenia sau Privegherea propriu-zisi (serviciul de noapte).
Obiceiul acesta era cllnoscut, pAni nu de mult, sub numele de dptorl,dora (fractio
Dupi cum s-a putut vedea din cele exp pauis, bulg. petobleabne), adicd fi.d.ngerea mp. Fapte II, 42), denumire care se
htrrcbuinqeaziincl. gi azi pentru Litie in rutl grecesc gi cel bulgiresc. Ritualul
bitrccuvAntirii, frAngerii gi impirqirii pAinilor, care nu avea la inceput caracter liturgic,
I luat treptat o dezvoltare gi o solemnitate din ce in ce mai mare gi s-a unit cu
ntgtrciunile de implorare citite in vechile procesiuni, devenind o adevirati rinduiali
mu slufbl aparte.
l)in ministiri, Litia a trecut cu timpul qi in uzul bisericilor de enorii, unde se sI-
Vdrrlcqte nu numai atunci cAnd se face Vdenie mare sau Priveghere (adici la sirbitorile
derivl gi cuvAntul ktanie, adicl ruglciurie €6rc au in Mineie stihiri speciale pentru Litie), ci gi cAnd se oficiazi numai Vecernia
n care invoclm pe MAnnritorul, pe Maica obiqnuiti. AtAt in mlnistiri, cAt gi in bisericile de enorii, binecuvAntarea pAinilor nu
litie se ingelegeau ktaniile sau rugiciunile l1lni irre asrizi rostul de odinioari, cAnd se f}cea Priveghere de toati noaptea, ci a
in frunte cu clerul, sub formi de procesi- G{pltat un rost simbolic, ca gi prima parte a Litiei, precum vom vedea mai departe- .
ri din sat sau din oraq. 'I)cosebirea
de origine qi de scop dintre cele doul pi4i componente ale serviciului
Litie, in ingelesul de iegire procesiona de rrzi al Litiei se vede gi din fapnrl ci astlzi chiar, mgiciunile din prima parte a Litiei
cu cAntiri, se flcea inci din vechime, 1g citcsc uneori de monahi, fIrI a fi urmate de ritualul binecuvAntirii pAinilor.
calamitili publice (seceti, inundaqii, boli
invoca
vinte, 4. Explicarea rAnduielii actuale a Litiei
litnnii
vreme irr vechime, cAnd litiile se flceau afari din biserici sau afari din cetate, ieqirea cre-
(437-+46 clirruroqilor afari din biseric'i simboliza alungarea omului din rai: ,,... Fiind noi afar5.
Sc spune rlirr llisericl, aritim ciderea din rai qi cum ci ni s-a incuiat raiul qi cerul", zicea Simeon
intreit-sfi el 'l'csalonicului, in secolul XV3. Semnificaqia aceasta simbolic[ a Litiei se pistreazi qi
ttrrlci cAnd ea se sivArgegte in bisericl, precum explici acelaqi mare linrrgist al Bisericii
( )r'tocl<rxe. Dupi el, iesirea clerwlui Si n cred.incioSihr in pronaasul sau tind.a bisericii (adici
credinciogi. De altfel, termenul litie se llr irrciipcrea in care odinioarl qedeau penitenqii), la inceputul Litiei, inchipuie alunga-
ul popular, cAt gi in clrqile de sluibl, cu Ieir prinrilor oameni din rai gi pociinqa noastri, uniti cu rugiciunea pentm redeschi-
_
tlcr,c:,r uqiloq, cerului gi a milostivirii dumnezeiegti. CAnd flceau Litie, credincioqii de
Vcchile rugiciuni ale litiilor tatea de odinioard au fost ,t
p,Istratc in uz'pinf acLrm) dar au divin din biserici gi alciru-
ccentuat caracter penitengial, adicl cxprimi I l)NP^t tlirtele
il p;il; f"1i" , i*i.i cic azi. E, rytgdail.rti, city:t.342 gi 353, in trad.. row. cit., pp. 224,236.
'' 6r
60
 LrIu nclttln srL,(llAL,A
)tiliul' l)l{t ll'. lltt. l:tttti l}nnNt.s l'li
clc lor de,prd.w, de vin, de untd.eletnru gi clc_toate bruritlgilc, c1 1o19i
indcsnrlarea avArrd,
carc,. intrind in
rlirri.irrri sc rrrgag cu atituclineir uurilit[ a varncgurlui din Evanghelie, li1isigi...". GrA.,l..rt., de altfel,.roadi plminrului dl".'i1:-::_9..31it]:i
,,,:;.rii;iil ," ..ig" ,ii fii;;J;;tr$ticnt clc.nrulqinrca pacatclor sale, s-a oprit intr-ttu un' r,1..r, ii.;[;, linrrgice, lcesl:a
si-* ydice,oilii,?p^*_..,.,',.:1",'1,'. "1,*, ri*.,,I.*y, carc,'ca gi vi'ul, es e intrebuingata in cult ca materie a ieryfei
sfl.i.ii,.r'iii,i.r"r [r"'pr.,i;i ;i;i'.1'-ir,.rina 11.^1 pic[tosului !" (Lc' xV[I' l3)' ;,u-;;;J.i;rJ, prii, rn"iire, tftipul qi shngele Domnului din Sfinta Euharistie' CAt
:t1#;;i'il;il:5.r-;zeule, milostiv fii mie, Tip.i'.'t'i' pistrall
"i;;;;;;;;';"s"i;-"J. t"'1li :":1: ;;';,r;,J;ltri-"t Ui*.uvAnrat la Litie, amrnteQte, dupi ugii, untdelemnul din
" irn Litwrsbi'n'.q.i
pe uga :ioiul vlduvei din Sarefta Sidonului, care, datoriti puterii dymn91e15t1ce1ucra
prin
ru,isiiri, uqile'implrlteqti rirnin i.chise in timpul Litiei, iar clerurl iese
XVII, 12-16)'
este despirqit de ir,ic.,l tii", trebuia si nir se mai termine in-timpul:t:'tti ({.n'e5i
;,;;;.i; tr. ti-lrir".i.ile de tip vechi, ia care.naosul ;i'ri,poiii'NAttdtonr"ei d.e Dwmnezew, specific Litiei (.,Nls,!ntoa,re. d:
"ri,,.'"rr.ri. p..a.i."?;;ieiliiilor fiumoase"), yjsair perdele ?:l^::tt
:i,,.i',1, b.,..,ri-te..."), este alcatuit in cea mai mare p e dln
aceste
il;ri.i; ;ai ,"., .se.inchi
dupl sfargitul pdrl
salutarea adresatl de
i
clupl icqirea clerului ,'ii.ai,r.ioqiloi.in Pt-".n*: .tt,.:t-t*tttnid
clericii gi credinciogii revin in naos-
i.
ii ii sie,-,,, Elisabeta Sfintei -Fecioare. la Buna-Ve ,l: (L-t I, 2-9
-D): ?t '::-"-1
' . ii,i.i, atunci clnd
i;i;[i
pronans - adi I.n,.'i,i t. sfirqitul Vecerniei (Litiei), pentru ci, dupd tradiqie, Buna-Vestire ar fi avut
it nl.rirriile
llurqticiwnile rostite d.e liturxhisinri
kturXhtsr'tory itc pron.atts
it't'
ii.rr.. Este considerat ca unul dintie cele mai vechi imne de inspiraqie cre-gtini,.dar
tulc, popoml Tiu..." gi rugiciunile Litiei: ,,StIpAne, Chiril al Alexandriei
prin.mulqimea.sfinqilor.pe
.
liir; r-,iUti.l, introducerea lui in cult fiind atribuit.i patriarhului tll:
i.ry,'.riiu..tal, iar :"tt ii,'^1]l= ezeu
linga ^a6r.r n^,
azarr pentru i, Vli;1. i"i."rol, alcinrirea lui constituie probabil unul dintre,p1"9"t.1.
i.1.il:',,ilil}r"iii"i it-" p"t..ii lor de mii'locire pe Domnului:
i.i i,ii" .^.. nir..i* a clutat sa dezvolte culnrl.Maicii gi de cea a lui Eutihie'l,r,lT19i:-
po.icntnnrrprcn. rto*riii ii, pt"vnttos itt. ma.os,.-a. t.
1'" . p.'Ttl 1dou.a 3 .Llti?
faqi de ngi._!s.te iiiftir'n,rrl"r"gice provocate, in qec. V, de erezia
lui Nestorie
in qi a milostivirii dr.rmnezeiegti
i cchivalent iatinesc a[ acesrui imn ii
raiuh.ri in cultul catolic cunoscutul imn
.i I oentru nol' 51: ca
" "qit"i
enrl -- il-i cum ne-aln fi unit cu ir-rgerii prin Flristos'? "q1 constituie
ir i; t;---: r '+'^^ aceea, 1,.^x cu(n ne informeazi
-'-.^^- dupi inFnrmeqzl acelaqi.autor
rcelesi atlfof introdus in secolul XIII de Bonaventura.
nrecum zlce slmeon
^ir.r'rr""i."ruia.'De siricit.'.", care se cAnti 4ye1-9]":*yAntarea pAinilor' este de
iiintarea ,,Bogaqii au s5.ricit.'."
( )iintarea
I;ffiH#'.#^^J":"e-r"ane (coruri) se uneau simbolic in acest moment,
semnificaqie
cAqlan<
simbolici ,r1 resr (qi ;"-. verserul tO) ain Psalmul XXXU (,,Bine-voi-cuvAnta pe D9*-
ffi;.]||l,.lirlit Stihoavnei.'Din nefericire, aceastS. fmmoas1
:;*: i'i.; ., ";^...U,ii"t" ,Jli, ;;;hI;. oaitiorta se cinta.sau^se.citea in intregime, a3A.t la tt^ttiT]..L"iy-
;;'*-: " r - despre'originea
11 :T.1 9-t-"^t:b,"':tr1-t:',:j.*' i, .f*e impirqirea anafurei, cAt gi la sfArqitul Litiei, dupi implrqirea
pAinilor piry-
:, Serviciu divin'. s-au t-r,, pieriut
pierdut desivArqire din vedere ir
cu desi citegte de la in-
ei se oficiazl in naos' lr,ir". O.
rrr,rte rltfel inci qi
T)e altfel, acrrm in'unele mindstiri
si acum psalmul acesta
ac:s.t1 se
s9 ci1e5t9.
intregul,serv"iy,l,!.lrl
,
n .no1ie, ylde
sau ,,litiile") ^_:..r-.-
amintesc gi .i simboli
"i_r_nri ,, i*, u..r.*l l0-1." se cAnt;., aQa cum
"i LiturXbierwlwi-
prevede incl rAnduiala Litiei dinTipicul
' ,0,n,,, cnre se binecuvd.nteaf,;";;-L*;(,it-.-oGt." il n rpi de la incepunrl .. .
zcazl celecinci paini .r, l"i. Mintuitoml'i sirurat mulqimile
,"::i::^'l^:!f ,Ti:,I 'liit u-r rest dintr-un pr"h .a.rt"t odinioari in intreqi este Qi cAntarea ,,Fie numele
inmulqirea lor. De a..e", dupd unii titurgiaii, ieqirea clerului
qi
|;lifiH[;..ffi p:tl: tti: prrrnrrlui binesuvAnta,..:; tpr. CKI, 2), care se c6ntl inainte de ,,Bo-gaqii au-siri'cit"'"
LrLurrrLrui'v^ "^ pi""""s
.*al".i"uf"im t'" inseamni m€rgerea poporului i? i:"t:1tl J tui]1{
ffi.*, ,* artoselor A.'"i
^::*:--::--:"-i:.
Lirr.*ua.r,"rea de ci.tre preot-in mijlocul bisericii inseamni bi
I iti:.*r. Simeon al Tesalonicului6 o numeqte.',mult-umir;a 9|I::-I,,'^"!);-,.**,
h.r, invdqa-
iliipn-tA;*6le prinoasehr binecuvd.ntate la Litie Si dapre^in'.trebuinfarea pdt!t?:,,
."."rarir"t.a pAinilor de cdtre Hristos, in mijlocul adunirii Popo$.oi:., r- L:..^^,--,a- u .fi f" ,ieral*l rd.nduielii Litiei, drn Liturghier,
sfune;,,Cade-se a gti cI
Simbolismul .*,-de altfel, indic"i chiar in extul rugiciunii de binecuv hiir".ruarrirt, este irUluit"".. d. ,or.. .#1., pentm cel ce o va,lua cu creding[... $i
1:.

or.' ,,O""-.r....,"..r." Cr* "iUin..o'"e,iat ttlt cinci pAin. qi ai.siturat cu ele cinci mii rtstrt si qtii, pieonrl., qi J pizegti, ca si se.feieasci^untdelemnul
acestal.tt,1,1,bt::,
uaru<tLr ,r
Ll.u;'ii r" pJti....". ;;.;;;;;.f,ai cAr-rd p..otoi ia i r mAini
i,i;,,;;-; il .o-u" ii , h""" oarr nici vinul, nici
in patru, el imiti i1":Yl*-:::.1-1,:l
PuJLrL.'' 1;;;:: sd-l binecuvintezi; asemenea
."rl"i" ci'cind apoi il fringe li
qi il
lr ]--.,*.'
imparte pt: Mannritorul i,suQi
(din nou) Priveghere; ci altele, nebinecuvAntate, si
ii, iriti fai.rlte, cAnd vei face
e;;;;"';Gu "..t.i -i"I"i,' 1 PI":'g'l $",^ 9".p," :-,3'
q i0; M.. vi,'zt i+; L::JT: r?-17 qi In' \n' 5-r3); i'i:'l'::',lf15't i:']il .ni'ti.^p"ii"..i'ar wntd.eletnnwl acesta care s-a binecuvintat, de este candeli la
-"ffitii.f.. *iil',5rii}v1, 26 gi loc' par')'
""YXt
ripi,.t, orrd.'rti sfAnta icoani spre sirutar_e, punAndu-l,in.candeli, sn min*_'1i
* ^iif.f.
[" tor aQa , n."iii la Cina cea de taini (vezi Mt. XXVI,
a pj,1r,r; gi poqi sd-l mlninci gi in bucate.Iar.ilnwl si-l bei cu buni cucernlcre'
_1_e]
ca pe
tir- oriir.ii. iai ,liit i*rtarbrmrcul, care se aduc Ia Litie gi se binecuvAnteazi' Irre.rr binecuvAntat. lr*iltt si le tai gi si le imparqi credinciogilor, care pot.si le
dati. ctr piinile, ,t ,rlrrrii;t;;il;:+ sau ofranda a{us1
-Tt,gPy:::ti,*l
{e ale a,if i',i. ... .insr., fie in biserici, fie acasi, mai inainte Ie alte bucate' Iat Xrd'wl,-satr
hranei noastre'
,""a"r. i..lp"L"l. "i.f pl-*1"nrlui qi din.elementele principale ]ir,],,,.,.,i, ,"., .r, alnrl si-l amesieci qi cu multumiti sI-l intrebuinqezi. Si nu indriz-
-:rr.. :^-r{-i ^1.,.c la il.".r,,n,l omerririi de cdtre Abel qi dupi modelul
jel
-
i rr thic'Lirurghie cu acesre pii,i ^^^^. ..:-
^: -: iau cu acest
L.^X
vin, dt pi cum
-,,m oir
zic cfinfele
sfintele canorne
canoane
acirr,',, lrtcrarea celor sfi nte"'.
*'i,',",;,i,;i.;,i.i,-i-pirtirea gi consumarea p1inilor binecuvAntale la-, Litie se face rn
gfrri,it *"*i.iuttii t'rivegherii, de la I septembrie pind la I-ruminica Tomii, Pentm os-
in care-L imPlorim P. P::T:^',:" Ifl:T :'r,,,.il,.r,t.r,.Vintilcscu,
poeziainrnograf.cdd.incd.rliledcrituatsichntat'eabisericeascd',Bucureqri,
i,mulgirca aceloragi roadc, ca de ex., p.r-" -ge.iune din slujba Cununiei: ,,Umple 19,1/, pp, 5ti-5t).
' n iir1,n slitttolo ntgdtir.nti, citp.
i 342' trtrcl. ront" cit', p' 222'
' I ititryili,t',lhrcrirc;ri, |956, 47.
P,
't Duln't slhn'h: nrllricitrli, crrP' 341 ,*ad' rou' cit'' p' 221 '
63
 [,ITURGICA STECIAT.A
tcneela, slujbci qi.mrrimca h
iar clc l),mi.ice Tomii nflnrl la
ImpArtrrea lor sc fhcc dqtla'opgii,
zi.la Linrrghie (Tipicut marc, p, S9g).
1
La urele biserici, de obicei la ora qase. din untdelemr.ri uir"*"Antat la Litie LirurXhierul explicat, Bucureqti, L972, pp. 54-57.
adici bucigele. de vati inmuiate in
111--rll,:1r._,t:;,p-,,Tri,,, "."i'"nta"t._"Ji i';
::r,,]:ff, hArtie; acesrea se impart la credi,ciogi, care I pt;i;";];'t.;;il; Manuale de liturgici:
de
de leacuri. :, Glrenadie, Litwrgica, Bucuregti, 1877, pp. I 3 3- 1 3 5.
, l,ctrcdcv, Litwrgica saw explicarea sewiciwlui d.fuin, trad. qi prelucr. de Icor-r. N.
Ilrrcurcqti, 1899.
BIBLIOGRAFIB (izvoare Ei lucriri auxiliare) , Mitrofanovici qi colab., Litwrgica Bisericii Ottodoxe - Cursuri univ., Cerniugi,
pp. 618-62I.
1) g,i4lde sluibi si manuale de tipic: rttr, G. Rigcanu, Litwrgica..., Bucureqti, 187 6, pp. 86-87 .
Arhim. F. Balamace, Expricayiuru.i la practica ritu,gicri, Manual de Tipic
Bucuregti, 1924.
Bgior qi $t. Roqiany,.Trlit b.isl"icac, ed. a II-a, Blaj, I931, p.225 qt.
f,
M' Draginsl<r, Ntualwl bisericii o*idnxe-catoki, (wr^n i'le-Tipic
Cerniuqi, l8BB.
d.e Tipic o,r.todax, Cluj, 1940, pp. 50_51.
pp. 9-10, 39-47 (qi alte diverse ed. rom. mai vechi
, Kiev, 1907,foaia43 v, g.u.
nstantinopol, 1895, pp. 13_17; Alte

1928,.p.
!66 q.u. (atti ed. Sofia t95t).
litwrgicri, Bucureqti, 1926.
dr Tipicwl Biseri.cii Onodnxe RAmnicu_\

Dr. P. Proc 36' 21-22'

PP'
Gherasim s
g, rereaga, ,i:::.','&,,"tif*
pp 7e-80.

!t;:
'liprc Iaqi, 1816, cap. 2, pp.
ed. Sf. Sinod), Cernica, 1925; Bucureqti,L976.

b) TAlcuiri liturgice:
I.. Y Ag1 Sirnbolica biblica Si westind,Timigoara, 1935.
Pr._C. Moisiu, ,,5d, std,tm binie, sd'stdyn- cw piid...r,'', p,
Pwdywitor hturgic pentra
popor, Bucuregti, I 941.
Sime
39-342' 348;
P.G., t. tutaror
credtnte,

c) Studii:
Pr. Prof. Ene Braniqte, Litia - stwdiu coruparativ al rdnd.uieki ei
" in d_iferite
ortodoxe Si ntanuale de ttpic, in rev. S.T., an. 1956, nr. 5
6.
J. Braun, s.I., Liturgisches Handlexihaz, Resensb,r,s- 1924 nn r 9F-l 96
Ic. D.
v. N. ' b-o'
Prof.
vol'
Moscova, 1960. '

64
 [,trunctcR sP],clALA

(lat'n'out-tt. V (lilrrt.: ,,Vcuiqi si uc inchinim..." (preotul se ir-rchini gi intri in altar), Psalmii L,

lX rii CXLII (sc citesc in mijlocul bisericii), slavoslovia mici (,,Slavi intm cei de sus
l)rrnrnczen...", cititi. dtpd, Ceasht,, cu mgiciunea ,,Invrednicegte-ne, Doamne, in
Pavecerniga aceasta...", Simbolul credinqei, Canonul - al Niscitoarei de Dumnezeu, al
ri dc rAnd din Octoih, sau al sfinnrlui zilei, din Minei - (se citegte numai la
iri) qi ,,Cuvine-se cu adevirat..." (cAntat).
I. Ce este Pavecerniqa. Timpul sivirqirii' Pnrtea a doua
Pavecerniga mici Ei Pavecerniga mare
C1lur.: ,,Sfinte Dumnezelile.,.", gi celelalte mgiciuni introductive, Troparele (al
din Minei, aI
rlei, dlnlvltnet,
tu zllel, hramului bisericii
al nramulur qi al zuer
Dlserlcll Qr siptiminale, din Ceaslov), tro-
zilei saptamanale,
pavecerniqa sau Dwpdrinaren (' Al,65etnyov, pwecerie) cornpletorimt, rlc irrvocare.,? din Ceasl.op (,,Dumnezeul plrinqilor nogtri..."" gi celelalte),
ce condacul
f,.ir'r, ai Nrplli.*d.a, este siuiba de seari, care.- precum arati gi
"";i;r tii seara at invierii glasului de rAnd, in celelalte zile ale sflr-rtului sau al sirbitorii
,. ,e,.arq"q,. fie dupe ci.rl,'ca in uriele ministiri, adicl la incepu6 nopqii, fie
ivc, din Minei),,,Doamne, miluieqte !" (de 40 de ori), rug'iciunea ,,C,ela ce in
ales indate dup.i vecerni., ." in bisericile de enorie, adicl l.a
ceasul al zecelea
- e1t: tr]*i: vl'cmca gi in tot ceasuf...", ,,Doamne, miluiegte ! (de trei ori), Slavi..., $i acum...,
f.ir." or" 4 p.-.), .rr- [r..ir.azd, Tipicut cel m.ate qi,Triod.wl. Cu
ec csti mai cinstitl..., Intm numele Domnului...".
if.rlrr.f"t divine d.'r."ri. tn manistiri gi in unele ca-t9draJe,^Pay1t*iti1,1t^[t^t-,'11 rl: in Postul Mare: Ecfonisul ,,Dumnezeule, milostiveqre-Te spre noi..." (din
bisericii (nartex ,", pioi-r"or), ca toate Laudele mici, aduci,du-se acolo
sfegni
insi in chilii, de' qi rugiciunea Sfintului Efrem Siml, cu metaniile gi inchiniciunile obignuite (din
bi.sericile'de enorie.i f".. in'naos; in unele chinovii se citegte
tt4ilor impiriteqti, sau intre sfeqnice).
ecare monah in parte.
Rinduiala Pavecerniqei are doui variante: mare Qr mrca'- n tot restul anului: Ecfonisul ,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..."
Pnvecenoiya ntfire se i'i.,arg.qt in toate zilele din t".t*l Mare, fl':
d: rltrrr).
,t-*'i-i1'ii;i;;';;:;".,r.t..*..o,rte de la regulile speciale ale Posnrlui Pagtilor) qi
I f- a treia
iresimilor, Precum gi de mie
--^:^-^--

gi rtt.: (numai in timpul Postului Mare): ,,Sfinte Dutnnezeule..." Qi celelalte rugi-

aceste zile se face denie de
Itttroductive (cu metanii); (in tot timpul anului): Se citesc cele doui rugiciuni,
icoanelor impiritegti, in faqa cirora s-au pus dinainte sfegnice aprinse, astfel:
scurti, se savArqeqte in toate
posl nyqa-i in urmitoarele zile:.in , (lil icoana Maicii Domnului): ,fespurcatl, neintinatd...";
afara Postului Pagtilor, iar in timpul acestui (ln icoana MAntuitomlui): ne di noul, StipAne, celor ce mergem spre
;#il;t.-;;^ a"l"l"iJu.- (rr*t i. sa-ulia P.atimilor, :1'd nq se"mal
fi': ,,"; (la strani): Troparele de"$iumilinqi (,,kliluieqte-ne pe noi, Doamne, milu-
il;;.:;;iri; ;'*;t ;a"i".ii ain siptdm.all a cincea, fiindci. atunci'.:
in lc pc noi..." gi celelalte).
)r"" ir""".i:?;r.i.i;a, ;i.rluri, ioi gi vineri din Sipt imana Patimilor, fiindcl rtul (din faqa ugilor impiritegti gi cu capul acoperit): Ectenia intreitl ,,Ndilu-
,if. ni"a denie in 6iroi.i,la minlsiiri se citegte I'avecerniqa mici in chilii de
1rc noi, Dumnezeule, dupi mare mila Ta..." (o gisim in Ceasl.ov,la sfArginrl
monan lll
care monah in parte.
PafLc. rticii de toate zilele), apolisul mic (,,Slavi Jie, Hristoase, Dumnezeul nos-
In general. Pavecerniqa mici se sivarqegte numai la ministiri qi foarte rar la cetcnia de obgte (,,Si ne rugim pentm pacea lumii", ,,Pentru rugiciunile Sfin-
.it"^;J;;;.i.. tile parohiale nu se face decAt Pavecerniqa mare, mz mai
cile de enorie. in biseritile irrgilor noqtri..." (inministiri, aceasta o zice cel mai mare).
miercurea gi vinerea din Postul Paqtilor gi mai mult la bisericile dtn oraqe.
lnr se vede, rolul preonrlui in oficierea Pavecerniqei (ca la toate Laudele mici)
RAnduiala Pavecernitei mici gi mari se afli in Ceasl'ov'
rcdus, constand tn binecuvAntarea de la inceput, ecfonisul de dupi tropare gi
, cclc doui ectenii de la sfirgit qi otpustul, iar in Piresimi, in plus, rugiciunea
ri }lttcm Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite, in unele pi4i (ca de ex., in
tln,r) prcoqii citesc ei ingigi cele doui rugiciuni care se zic, alternativ, ilr faga icoa-
din trei plrqi distincte, spre.inchipuirea Qlcinstirea Sfintei Trei Itlprlriitcgti; unii citesc aceste rurgiciuni stAnd in gemrnchi, cu faqa cltre icoane.
Se compune
ciror inceput este *"..^a de ruqiciuniie introductive. in pflrtea' fuctd'i predt
-g1.i""., de mulgumire) pentru zlua care a trecut; pa''"tea' a d'owa are cara( 3. RAnduiala Pavecernigei mari
mirturisirea Ei pociinqa p:":ry pto"':f s1i-rsll":
-iltt p..rit.nqial, exprimAnd
;;;'-;;;;;-;;;i,r. irrJ.ot.ui rugiciuni de cereri, invocAnd ajutorul de sus pentru trtiti clczvoltat[ decAt cea a Pavecernigei mici, fiind impi4iti qi ea in trei pi4i
rea in pace a nopqii care incepe. Pe scurt, rAnduiala este urmitoarea: , cit qi Pavecerniga mici. O redim mai departe, pe scurt.

Partea intAi n lrrtli

pcrdcar'ra fiind
Prcotul (cu epitrahilul pe grumaz, in faqa,uqilor imp[rltc{ti, rtrrl (cu cpitrirhildc culoarc ncagri, in faqa sfintelor ugi, perdeaua fiind inchisi):
A. L rtarqirirl Vcccmici): ,,Biriccuviptat cstc l)ttmtrczcttl llostnl.,.", Frtc crrviirrtirt l)trurrczcul nostnr..." (apoisc inchini qi mcrge in altar).
 Pnlitx' PRorr, Dn, [iNll BnnNr,s,r,ri
cint': ,,slavi '|'ic, I)trurnczcul nostru,.. inrpirate ceresc..." etc. Nunrtri in
silptiinrAnri a PosruluiM1*i Ps. LXIX qi parte din canoru.ul cel rnnre at Sfd.ntwlwi
Criteanul, prccum aratd T-riodul
__ _
Ir]_S"l:ltlte siptimAni ale posrului, dupi ,,Veniqi si ne inchir-rim...,,, citim: psal
Iv, vI, xrl, xxIV, x4x XC. (in mif locul bisericii, impirtigi in doui stiri gi fi<
{ Sfttlrri Mare. Se face, de asemenea, qi in ajunul Nagterii Domnului, al Bobotezei gi -
clu-sc meranii la ,,Aliluia..."). cantarea prorocului Isiia (,,cu noi este Dumnezeu,
ctr
.stilrurile respective, cAntate alternativ, la cele doui strane. Troparele din Cet
,,ziua trecAnd..." gi celelalte (citite). creaj, (in mAnistiri il citegre cel mai mare).
l'rurile de invocare a sfinqilor, din ceashv (,,preasfAnti. Stipini,'de Dumnezeu N
toare..," qi celelalte. ,,Sfinte Dumnezeule...", $i celelalte (frri metanii). Troparele
s{primAnale, din Ceaslw
.(la.
sarbdtori, troparul sfnnnrlui sau al sirbitorii respe(
dhMinei).,,Doamne_, miluieqte f' (40 de ori), Slavi..., $i acum..., Ceea ce eqti
cinstit5..., Inrru numele Domnului...;,.
Preorul (din altar): ,rP_enrru rugiciunile sfin.tilor pirinqilor noqrri...". ,
cAnt.: Rugiciunea Sfintului vasile, din ceaslov (,,Doamne, D.r"rn.r., cela ce
^
rnAnnrit pe noi...").
Partea a treia
(Aproape identici cu Pavecernita mici).
uanf.: ,,vemu psalrnii LXrX gr
c.a1t.: si ne rncrlrnam..."
,veni.ti sa inchinim..." gi
Qr l,saknl LXJX qi cxLII (care se citesc la i
punrl Pavecernitei mici). slavoslovia mici (cititi: ,,Sl vi. intm cei de sus..,,),
,,tnv
nicegte-ne, Doamne, in noaptea aceasta...". canonul (citit in mijlocul bis"iicii, pe
rrapod): in sdptimAna intAi, al zilei respective. din Triod, in celelalte siptimani;
Ni.scrtoarei de Dumnezeu, glasul de rand, din octoih, gi al sfintilor care cad
Simbita lui Lazir gi Duminica Tomii. CAntarea,,Doamne al puterilor, fii cu noi...ii
stihurile respective. Troparele dtn ceaslop (,,Doamne, de n-am avea pe sfintii
nrgitori..."), iar la si.rbi.tori, condacul sirbltorii respective.
frg"_ql, Rugiciunea sfhntului Efrem (intre sfegnice sau pe solee), cu cele rrei
tanii gi l2 inchiniciuni.
cAnt: ,,sfinte Dumnezeule.,.", $i celelalte rugiciuni introductive. cele
rtrgiciuni citite alternativ la icoanele impdritegti, cum se aratd in rAnduiala din
I'reotul: (numai in prima siptimani din post) imbraci felonul, deschide sfin
tuqi qi citegte Evanghelia, apoi inchide ugile gi dezbracd. sfita. (in tot timpul posnrl
Rugaciunea ,Stipine mult-mrlostive Iisuse Hristoase...", care gine locul
(cititl dc pc solee, cu faga spre credincioqi qi cu capul acoperit). Ectenia de obqte (
nc ruglm pcntru pacea lumrr"). ,,pentru rugiciunile...,,
6tt
l,t't'U tt(it< ;n sPftclA t.A
4. ObservaEii tipiconale in legituri cu Pavecerniga
Itr ,rf,rri'l clc zilele aritate mai inainte, Pavecerniqa mare se sivArqegte, in ministiri, qi
zllclc clc nrarqi gi joi seara din siptimAna brAnzei, ca o anticipare a rAnduieliior
llltclc cazuri - la Buna-Vestire, fie seara (la ceasul I din noapte), ilr loc de Vecernie,
tlitttinceqa, inainte de Utrenie sau in loc de Miezonoptici. in aclste cazuri, Pavecer-
i n)nrc sc face uniti cu Litia Praznicului respectiv, inlocuind Vecernia mare a Praz-
Itti. cirrc s-a sivArgit dimineaqa, fiind uniti cu Linrrghia SfAntului Vasile (in ajunul
:elii qi in cel al Bobotezei), ori cu Linrrghia Darurilor mai inainte sfinqite (in aju-
Brrrtci-Vestiri). in toate aceste trei cazuri, Litia impreuni cu stihirile Stihoavnei'se
clttpit slavoslovia mare din rnnduiala Pavecerniqei, inlocuind astfel resturl acestei
I (n se vedea rAnduiala pe larginMineiele respective). in unele pi.rti, ca de ex.: in
tll Molclovei, Pavecernita acestor trei praznice, cur ori firi Litie, se face dimineaqa
tc clc Utrenie, inlocuind astfef Miezonoptica.
lttcori, vineri seara, in Pdresimi, Pavecerniqa mare este inlocuiti cu cea mici, daci
elrcqtc o parte din icoasele Acatisnrlui Maicii Domnului (trei), pAni la a cincea
tdtttiin[, cAnd se citeqte Acatisnrl intreg.
Pnvcccrniqa mici nu se sivArgeqte nici in sambita Pa imilor, qi nici in toatr Sip-
Itit I uminatd, cAnd este inlocuiti cu slujba speciali a Ceasurilor Pagtilor (vezi mai
rtc lt slujba Ceasurilor).
t. Scurte limuriri in legituri cu istoria qi explicarea Pavecernigei
al l;orrnarea slwjbei Si intrarea ei in wzwl cultului
Eluibrr Pavecerniqei s-a dezvoltat din rugiciunea de mult-umire pe care credincioqii
dttcctrr lui Dumnezeu, in particular, inainte de culcare, incl din primele trei secole
lrtrrrici creqtine, precum se vede din recomandarea pe care o face, d.e ex., Clernent
lrinwl, in secolul III: ,,E sfh.nt lucru si multumim lui Dumnezeu penrru roare,
tlc a merge la culcare, caci ne-am bucurat de bunitatea gi iubirea Lui de oa-
lHf , lncAt si mergem la somn cu Dumnezeu in suflet"t. La inceputul secolului al
.lc*t, littsebiu al Crzareei vorbegte de a Qaptea laudi zilnici de ruglciune! care se
it intre masa de seard si culcare2.
,lt prrrc insi ci, pani ln a doua jumitate a secolului al fV-lea, Pavecerniqa nu flcea
l),lrrc clin programul zilnic, oficial gi obligatoriu, de rugiciune, al Bisericii. Consa-
ci clcfinitivi ca slujbl zilnici a serviciului divin, cu o rAnduiala stabili, a ar.r.t loc in
'r
titrttcr monahali organizati de Sfhrutwl Vasilr cel Mare in pustietatea Ponnrlui,
llltt crtrc cl a scris, intre anii 358-362, Rqwlile ruanahale rua.ri, unde aflim qi cele mai
hl ttrcrrqituri despre rAnduiala unei asdel de slujbe. Ajci (Rexwln XXXW, Sfantul
6lllr vor[rcqte despre o slulbi intermediarS., care se oficia intre Vecernie gi Miezonop-
;'i, lr irrccl'ruml nopgii (tr1q uundq o;pyoltbvrlg), cind se citea printre altele gi psalmul
il (t6u bueulrooto6 ycrl"pou), in care se cerea lui Dumnezeu o noapte pagnicd qi firi
t..ltnlqtyt1lul, II, 4 (trac1. rom. de Prof. N. $teflnescu, in col. ,,Izvoarele orrodoxiei", Bucuregti,
a,p.l74).
11'uunttet' /a P.r. (IXVIII, l6l-164, P.G.,t. XXIII, col. 1391.
69
 rtrr:rrt rl((rr. r.rK. ]:NE rrRANlsTIi
l,t'l'u ttctt< :A,sl)li( IIALA

Pt'ihiuril' Psllnrul lccs^trt (,(,cl.cc locuicqtc.sub ncopcritrnAlnrl (rlui pr-eaiuirlt...,,) I ) Exprimarca mttlpulirii citrc l)unrnczcu pentnr ziua cxpirati, carc constituie
Pilsrriu pAnii azi, atArin rAncjuiara pavecerniqei -rri'ai;i;ilj)i,,igi.
'ril;il'caroric. .a,'qi tttl mai alcs al scurtelor troparc din partea intAi a Pavecerniqci mari (,,Ziua tre-
slrritra corcspllzitoa;e (cowpretoriwwt, d; ft """J..,
sc poatc spune deci ci, pe la anui Q|yil1aL
aoo, r,"*i..",t" ,;;I;;;r. ca a qaptea
l, rtrulqumescu-Ji fie, Doamne...").
momente rugeciun. ,;in;.; ,-";r.'1liiio. din pont, i
, 2) Ilxprimarea seutimennrlui de pociinqi qi implorarea iertirii durnnezeiegti pentru
l: ?::fl.tX:l:,:H:-::
in jurul Sfrnrului Visile cel Mare. {eputin'ma lc slvArgite in ziua trecutd. Noaptea a fost privitl totdeauna cu teami, ca o
cI se referi la acelaqi lucru, vorbind despre e;;';r";;;; ripuire sau ca un simbol al mortii, care poate si. survini oricAnd, pe neaQteptate;
vremea sa. Dupi n(cca, rLrgiciunea pentru iertarea pdcatelor Ia inceputul nopqii era o griji fireasci gi
cea de. dimineaqd, Ceasurile qi Vecernia), drttorie in viaqa monahilor de odinioari. Aga se explici prezenta in rAnduiala
au mai bine zis incheind totul cu imne,' :crniqei a unor citiri, ru,qiciuni, cAnti.ri cu caracter evident penitenqial, ca de
Psalmul L, troparele de umilinqi gi rugiciunea Sfintului Efrem Sirul din
dgo.c_am{ati o practici. izolard gi limitati
,*;.'#i'J:::lr::"p:;['::,'L'r",T'X**;lr;'.t$:I.it#*'*n'il rniqa mici, mgiciunea lui Manase, regele iudeilor, gi cea a SfAntului Mardarie,
iljfi rvrrrLrNltL uLrPls_r-avElcrlllra ln lntormatllle el despfe CUItffl din Ie
n doua parte a Pavecerniqei mari, unde caracterul penitenqial al slujbei apare gi mai
il decit in partea corespunzatoare a Pavecerniqei mici.
r,Lr orarrLul
nici Sfdnrul roan
Ioan uasslan,
cassian, ln
in ctescrlerea rinduieiii;;;;;,
descrierla rinduielilor ;;Lil-.i monahale
comunititilor ho r.,
Mesopotamia g.a., vizitate de el- s-ar putea insi *;;lilr;;;^eoi -^., s.; fi. din Egi Ru,qdciunea atribwitti l4i Manase, regele iudeilor, se zice ci a fost alcltuiti de acesra
nare (synu.
acead., Bnbilon, unde fusese dus in robie de citre asirieni, din pricina plcatelor lui gi unde
ciuni diirainte de culcare ;;;', ,,t'iind in strdmtorare, s-a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului sIu gi s-a umilit
;i'::::?Y: ,d:'q",'*'
Pahprnie, pi.o..or,a ,r Lrauuccrea latini "-i"i'qi'-
a lui Ieronima.'
olw"tt
sfil.nt ln faqa Dumnezeului pdrinqilor sii, qi I s-a rugat gi I s-a inchinat, iar El i-a ascukat
:iunea lui din inimi..." (2 Paralipomena, XXXIII, I2-L3). Dupi insemnarea din
Ipatie (Hypatius, episcop de Rufini ana, f44),scrisi de disci
,.,,I!--nF!f,
lul lflStwlui a doua Paralipomena (cap. XXXII, lB-I9), texrul acesrei rugiciuni ar fi existat
sdu cal,inic in secolul v, s'e spune
..i, p. cflnd era intr-o mlnistire din Tracia, dr
a'primit d; il;;flin p,r,,, si paine, doui cirgi pierdute, care au servit ca izvor de informagie autorului anonim al celor
,Y"::::-::::::'-T
Dapd.cinare, numiti aici9:lti:ur'fr,1*l
srw.iba d,inwintea' sornnwrwi (npcoQ6nuroj. 5ilL l'.Jrril'
clrqi Paralipomena) qi anume: ktoria regihr lwi Isrnil qi Istoria proorocilor. Critica
)lic[ o socoteQte neautenticS.; rugiciunea ar fi fost compusa ^d. .- iudeu palestinian
sivdrgit-o apoi, in fiecare zi, aldhrri
in ministirea
de celelalte i;;J r.irri:;,"ffi..rrn cu ucenicii llntlra greacl, probabil in epoca Macabeilor (sec. II i.Hr.)e. in orice caz, ea este una
sa de la Rufinianas.
It 4p*, Pavecernita a fost consacrati oficial in ofi iul mini,stiresc abia in sec, cele mai vechi rugiciuni folosite in cultul creqtin. ExprimAnd un sentimenr
- -- nd de clinqi sincer5,, a fost primiti in SeptwaXinta, intre ci4ile necanonice (bune
Ylli.l jLttrl.
dintAi denumirea T:,l*it.
ale lui Benedict a. N".ria- 84;i;;"r. i"t..u*"t.#
eitit) cu cuprins poetic (liric), iar Biserica Ortodoxi o folosegte in timpul Posnrlui
latini de azi ,..ri.i il"i* a;*fr;;;;'i;;;;;";'r;;:;;;X;,
1

"
bilind qi rinduiala ei din v emea aceea6. Dar qi t" ca una dintre rugiciunile menite si trezeasci in suflerul credinciogilor senti-
Ap":,-;;J1i""." dinainte de cu de umilinqi qi pociinqi pentru picate. Texnrl il gisim qi in Constitwyiile aposto-
era pracricari in pieratea particurarr a monahilor
fiind recomand.aqi, de exemplu, de citre sfantui Ambrozie
si;;;J;;;i;r-JMilanului,
cu mu1inainte, r care ne-o dau ca pe un model de rugiciune de pociinqi, incadrAnd-o in locul ei
jumitare a secolului al IV-lea7. in a dc ; din cartea a doua Paralipomena (cap. XXXIII, vers. 12-13). In unele manuscrise
ti, rugiciunea aceasta flcea parte dintr-un serviciu pentru morqi, care constinria
_ Iniqial, a existat o rxnduiala unici a pavecerniqei, gi anume cea numitd
n{: a treia a Pavecernitei man.
de care, pomeneste rrp ;rii i ii k ir, (ietuger.* J sE*
:'K:!^:
sava. cea micd :*:,:!!y, ^ probabil, p.i" r..brJ xrr, lrt'pr.;:"?rrJ
I Itrrgiciunea care incheie partea a doua a Pavecerniqei mari (,,StipAne Dumnezeule,
a luat nagrere,
ru:,il: Itttc atotputernice...") se citegte gi la Miezonoptica de toate zilele (vezi mai de-
I:l-",:..Tli:ll. ff-lq rezervarr numai penrru vremea posnrlui Mar{
prezinti Simeon al resalonicurui, in prima jumitrr"
,..or.rr,ri ivr.
il;; ), precum gi la Ceasul al treilea, unde este atribuiti Sfantwlui Mard.arie, martir in
" :cugia lui Diocleqian (t3Oa;, pomenit in sinaxarul ortodox la 13 decembrie. Ea
b) Explicaren slwjbei. Scoltul sirrubolisrnul ei Itrrrti din Pdthniyea Sfindlor Mucenici Evstratie, Auxenqiu, Evghenie, Mardarie qi
Si lc, pomenigi in aceasti zirr. Mucenicul Mardarie ar fi rostit aceasti rugiciune ina-
Slujbr dc origine evident minastireascd, pavecerniga nu a purut , rlc'^ a primi clrnuna martiriului. Unii o atribuie insi Sfintului Vasile cel Mare.
intra decat sp<
rlic in uzul bisericilorde enorie. in prog.r*ur zilnic dL--ga.i'ri. J) IIr al treilea rAnd, Pavecerniqa este meniti si deaXlas rwXd.ciwcii de cerere pentru
ar monahilor, Ia
rcpLrt ea era destinati - aga^cum. arati gi denumire"
prirnele ore ale nopqii, cu un intreit scop: - ,tfi; ;;;arai;r Gili"i Ch'it,vca aiatotttlui d.ivin hc ped.erea ty'ecerii in pa.ce a nopyii care incepe, pentru paza
Ftttttttlui gi pentru ferirea odihnei din noapte de primejdiile care, in vremurile de de-
Flttll, c:rau mult mai dese gi mai mari ca azi, ca Ei de nilucirile gi ispitele diavoleqti, care
o
A sc vcdea Studiul Vechiului Testament. Manual pentru uzul institutelor teologice, Bucuregti,
lUhh, p. 2.57.
l" (l.rrtca a ll-a, cap. 22, in rrad. rom. din SPA, II, pp. 4l-42.
rl Lit H. I)elchaye, Synaxariwru. Ecclesioe Constantinopolitanae (Propylaeum ad Acta Sanctomm
_
fiuvrrttlrris), Bruxcllcs, 1902, col. 305.
70
7t
 PHnnT PR0F, DR, [ll,.lri l]uNr,5,rr
Ltturtcil<;R spr:ctALA
sullt mai st.{nlitoare rloaptca, cAnd. paza cugetului gi a mingii este adormitl sau mai Itt, nopqii, este
Acestei nevoi'ii corespunde arl
inccputullglul !le!,
f-"^*.I --i i"iai,*,a-..lor q"r. frrk.,i
mari, care formeazi un fel a.
, irnpului din
_P_avccernitei
i,ceputul Utreniei (vezi rai departe). Dintre ei, ieL #iil;;"ant f".rt.tl l, .irpJLrJ-' lrr rie de tropa
qi mai de Itr Viaqa Sfrnrului Auxenqiu din Bitinia (t470
atestat in documentele vechi este psahnwt xc (,,,ce|." t"*i!q1"
sub'acoperi, $t'ff rrtului Ioanichie.
ql sub umbra. Celui Atoipur.rni....;,1, i."re, precurn am 'l"ot semnificaqie trinitari. au, dupi Simeon al Tesaloniculuirs, qi cei trei psalmi care
3r1rjj^.:11{l
s-a intrebuinqat inci "*1":a.:
de la inceput in slujba Pavecerni,tei r,arirr.int'o.toJor,,-.ai lc citcsc la inceputul Pavecerniqei mici (Ps. L, bi ultimul
:1:trt" lnrri li_nrrgrce. El exprimi s.entimentr-rl de paci, a. ri"iii. qi ,igorrrrgn lil- dirtrrc ei este expresiv pentm scopul Pavecerniqei ajutorului
se incredinqeazi scunrlui ocroriror al lui Durmezeu. Aceeaqi
i;Aj".J; ;Jild;;
doui cantiri caracteristice pavecerniqei mari, a. ,"-ri.r-uil" r.o*"*t
dttntnczeiesc impotriva primejdiilor nopqii, asem ('vezi ver-
p*i, ;crclc 7-B: ,,Degrab auzi-mi, Doamne, ci a slibit duhul meu ! Nu-ti intoarce faqa de la
grrtiii, qi anume cd.mta,en proorocwlwi'Iswia (,,bu noi" .rt O.rmrr.;;..-.;\";i ,i;;; lllirtc, cn sd. ruu rud asem.d.n cw cei ce se poXoard in rnnrtnirut. Fi si aud dimineaqa mila Ta,
n:t:Y1"fi:cw noi..'. Amandoui se canti gi
cele,dour strane.(coruri), ca in Biserica veche. fitazi in n"a *iia"ic 1arteinffi,'lrrtade cil lrl Tine imi este nidejdea...").
c., ai"tai, * r.1rriit..i,.rt
unele_-prescurtiri, din cartea pro,t",ciei rwi Isaia.(cap.,v'III;
versetele
9-li, l2_i5; i
";rr;;.le celor vechi
€ltr f,:i;
i,.l.,T ? ]i 6,^i..traducerea SeptuaXintei); in corrcepqia lntl,
slmDorsmul mortll (preinchipuirea mortii) este arnestecatd "r, cu sperarta venirii lui
care ii insufle..rea gi ii intirea pe cer vechi in necazurile qi rrf.ri;q.i.
lor: ,,poforul
umbli intru intuneric a vizut lumini mare; cei ce loliqi ill;,ir;, qi i"'""jurri Itt Ceaslnv, Pavecerniqa micl este urmati. de Rurqdciwnile d.e seard (ale celor ce merg
lumini va st-ri.lucipeste voi... cici prunc S-a niscut noua FiJ..,, erc. cea tpt'c somn), care alcituiesc un capitol deosebit al programului zilnic de rugiciune a
de-a
cantare, luata drn Proargcia.lli (: p..
!y?(piimul 13, in trad. Septwagintei), se cdt tllottahilor, ele fiind destinate sd fie citite de citre fiecare cilugir in parte, in chilia sa,
cele cinci stihuri ale psalmului cL repetandulse l.:fa;ffi. fle hr continuarea Pavecerniqei (cAnd aceasta nu se citeqte in biierici)', fie ieparat, ime-
qte cele pa*u rurgdciuri cane se ciiesc arternaiiv
.. 91r,pr^ir" 'd. ii faia' icoarrtar dlnt inainte de culcare. Rugiciunile acestea) emoqionante prin p..t.i." credinqei gi a
sfkryitul Pn'vecenritei, to"t. o rari frumuseqe. euhologici ji tr..r.n, 5111ii ;;;, plctrlqii de care sunt inspirate, sunt indeaproape inrudite ca idei, conlinut gi semnifica-
q:ntry .exprimarea scopul i^pavecerniqei ca slujbi de ceier" j, m..pri".r cu cele din rAnduiala Pavecerniqei, alcituind un fel de continuare a acestora.
dintai dintre ele, adresati. sfintei Fecioare (,,Neipurcatn,neintinatl...,,), ""pii.
este frcu
Pyel d.irL Atnoreon, fondatorur minrstirii Sh"t.i
y6xnq) din constantinopol^(sec. Xr), care a jucat un rol
F".6;,,B;La.er6"i."; r ri
a spiritualiti(ii ortodoxer2. intrucat somnul era privit i";d.;J;a
i*i*r*t in istoria cultu BIBLIOGRAFIE
o imagine prei
puitoare a mor.tii13, autorul acestei frumoase rugrciuni irivoca aiutorul n) Ci4i
de sluibi gi manuale de tipic
Maicii Don
viegii noasffe pimenteqrr, , iii f"1fip.fe grele rf. Bucuregti, 1945; Litwrghier, Bucureqri, 1956; Triod.ul, Bucureqti, 1946.
iyl-,":lr^1."-,'.,Jipp,*l
fl:ryI": ;.[, Gij _,(haslav,
4i"..!rye (,,si fii'lAngr. mine... si in vremia'ieqiiii
pizindu-1..."). De aceea,.mai ales i'Apus, pavecerniqa,.;di# gi
;i&i;il.i,i,] Flvcrse manuale de tipic gi de liturgici, indicate la bibliografia capitolelor anieiioare.
ca o
mijlocire- pentru un sfirqit cregrinesc qi uqor al viegiira. -gi.i i b) Expliciri gi studii:
cea de-a doua rugiiiu-ne,'adresaii M*toito-rui (,,$i ne di noua, Stipine, A, Baumstark, Abend.qebef, in ,,Reallexikon fi.ir Antike und Christenrum", Band I,
ce mergem spre somrl0dihni suflenrlui gi trupului...rr), este lrgirrt, 1950, col. 9-12.
opera monahului'
A, Drnitriewskii, Descrieren tmanwscrniselor litwrXice pd.strate tn ru.dndstirile Orientwlwi
lntigchu5 din secolul vII, suprantmit pind.ect t, priti;i-; ,Jr" o lucrare inti
fi'loflo,r, vol. I gi III (Tunrrd), Kiev, 1895, gi Petrograd,lgIT.
'"*l*l: w*
scriptl,tl'r (rlcxu-Etrtqq tnq' Av. rpcrQnq), t" i30 d. .rprtot.l{---
c,ea de-a patra rugtciune (,,Nidejde"
Llnea cu care exprimi, in partea finali -9
Lrt rrtai...',), iemarcabirl prin , - l)r', L. Eisenhofer,IG.tbolische Litwrgik,II Band, Freiburg im Breisgau, 1935, pp.
l*s-sss.
a pavecerni,tei, .iedi.rg" ortodoxa in
.
Treime gi speranta puternici pe care o inspiri ..r"iil r" i"lilai"q.rrj l'1. l.'c h ren bach, C ontp k e s, in D A. C. L., III, 2466-247 O .
L.i",i.ii S, I'c trides,,4p odeipnon, in D A. C.L, l, 257 9 -2589 .
l)trrf. Pr. VIad. Prelipceanu gi colab., Stwdiul Vecbiwlwi Testotnent. Manual pentru
'2 A se vedea indeosebi.Ir..Gheorghe (V. Cande a), (Jn d.ascdJ icwrnenic uitat: Cuviosul
Everhetinwl.,Ctitot ia Si scnerile sfe, in tiO, 1956, pp.' 456 +,5t.
-
Utttl snrdenqilor institutelor teologice, Bucuregti, 1955, p. 257 (pentru originea
1Ju,
roan Gurd de Aur, o*;ii'trw,G i;p; Htg.lcirrrrii lui Manase, regele iudeilor).
il::tS.":l:,lp$
somntil Ei firea a biruit; esre icoana mo4ii,
mocii, este imaginei
(p.G., r. LX, col. 202): ,,...A
D;;;itt;; d;,#;;
sfn.ei'tu1ui_ oi.e [
imagine" sfnrgfrului.
:]I,':T:ll"efl::,.i
'rrt llyi! :.._ll:"p"
j],*.i,::,qt^';.dr:l:._:lti Tl1 casn, ii toli zicAni'ca t" -,j.-a"i.:l cr. qi"1!!.;;;;;
Amalarius. Da
rrr, IlY,8:
oJJitiis, Y , o; ,,Somnus esi xnago
,,Jomnus est irna ".1\1.
morus,,. eon Metafrastul). Dar unii teologi apuseni atri-
ll 9j:,r::!i::ll:f::. !g*'i*|e Litwsih, rlot. ]r, Freiburg im Breisgau, re33, p. 546.
's,r)c'sprc.er v;,i Kr'k;;b"^.h;;""i!,;rt,t; ;;;;;;;;;h;:;:,:;;;,r;:;;",ilifl',irli;.n*. ,
i DTC, t. I, col. 2585).
cit., p.223.
p. 146, gi A. PrCvosr,,4 ntiochus,itr DHGE, r. III, col.209-210.
+l 5.

11
73
PReor PRor. Dn. Exg BRANI$TE

A, Raes, Les Coruplies darus hs dtes otientoow, in O.C.P., I 7 ( I 95 I ), pp. I 33-145. Cnt'lt"ot.ur, VI
V. Rafth, F.D.P., Alcuni problemi relativi a Compieta (Unele probleme referitoare
Pavccernig[), in rev. ,,Ephemerides liturgicae" an. 1968, fasc. IV-V, pp.315-334.
Simeon al Tesaloniculti, Despre sfintele rugdciarui (slujbe), cap. 343, qi Pdtp. la Miezonoptica
*eb. 79r ln trad. rom. cu titltlTroctat aswpra. twtwror dngrnehr cred.inyei nlastre
Buctrregti, I 865-1866, pp. 223, 341, 342. (PolwnoSnigo)
Vandepitte, Saint Basile et l'oriXine dts Cornpkes, in ,,Re'urre Augustinieme", I
:. II, pp. 258-264.
nANourALA SLUJBET. rsToRrA $r ExpLTcAREA Er
I. Ce este Miezonoptica. Timpul sivirgirii.
Cele trei variante ale slujbei

Miczonoptica (Meoouurttrdu) sat PolunoSruiya Q{octwrnwvn) este cea dintAi dintre

lrclc divine care alcituiesc ciclul rugiciunii zilnice de dimineaqi. OdinioarS., ca gi
numai in unele ministiri se sivArgea la miezul nopqii, in tinda bisericii. Azi se
in general dimineaqa, inainte de Utrenie, in naos.
RAnduiala Miezonopticii, pe care o aflim ln Ceaskw, are trei variante, gi anume:
n) Una pentru toate zilele din cursul siptimAnii, afari de sAmbete qi de duminici;
b) Alta pentru sAmbete gi
c) AIta pentru duminici.
Toate aceste variante sunt alcituite dupi acelagi plan, variind doar citirile gi
care le alcituiesc.

2. RAnduiala Miezonopticii de toate zilele

Este alcituiti din doui pi4i, dintre care cea dintii are caracter doxologic, adici se
spre slivirea lui Dumnezeu, iar a doua este o rugiciune de mijlocire pentru mory.
l'arteaintd.i se incepe astfel: DupI ce s-a bitut toaca, preotul, avAnd epitrahilul pe
di, binecuvd.ntarea obi nttiti (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), din
uqilor impiriteqti (dvera fiind inchisl). QAntiretul rispunde zicAnd rugdriunile in-
(,,Slavi Jie, Dumnezeul nostru..., ImpS.rate ceresc..." gi celelalte); la,,Veni,ti
Itc inchinim...", preohrl se inchini de trei ori gi intri in altar pe uQa dinspre miazizi
trece la strani, daci vrea), iar la strani citegte, in continuare,Psabmul ! apoi (in
mlil ei flri prihand
lnc se citegte Sizz-
hlu ." gi ceielalte).
Be citcsc woparele din Censlov: rrlati, Mirele vine in miezul nopqii..." qi celelalte, care la
flrbrtrtorile MAntuitorului, ale Sfintei Fecioare qi ale SfAntului Ioan Botezitoml, pre-
Ctttn gi la hramul bisericii, sunt inlocuite cu troparul sirbitorii respective. Apoi:
*Donmne, miluiegte !" de 40 de ori gi rugiciunea ,,Cela ce in toati vremea gi in tot
fertstrl^..., Doamne miluiegte (de trei ori), Slavl..., $i acum..., Ceea ce eqti mai cinsti-
f6,,,, lntru numele Domnului...", iar preonrl (din altar) : ,,Dumnezeule, milostiveq-
E"'l'c spre noi..." (daci suntem in Posnrl Mare, preotul iese acum in faqa uqilor impi-
ff,tc{ti qi zice rugiciunea Sfintului Efrem Sirul, cu metaniile qi inchiniciunile obignui-
te), Apoi la strani se citegte rugdriwnea Sfkntwlwi Mard.arie (,,StipAne Dumnezeule,
Frlriute Atotputernice..."), cu care se incheie partea intdi a slujbei.

75
 rKfJ0'f rRoF, DR, ENE BnANI\STli
Ln'uR(;t()A sPHotAt,A
l\r'rtca a doun ir Micz.url'rticii crc toarc zilclc sc luccPc
ctr ,,Vcniqi
citesc piatm,ii oxx.si cjrxiaU
i*l,l:::: :1,.'.rI.:1:::: iiiii i'iiiili,,i nc

cctelalte) qi a. ,.ii;i, *ili'ii", *i[ri"["'r;;;ffi

st1
5. Observagii tipiconale
9:t"j:rr.t:^!):;:,r-..,rj)1i:.:,'qi "
iT:"fT:!:j::"9!!)!*,,1::o-91:?itb,
,:, r,l:,
Doamne, ., *i b,":
; u1 l)in micrcurea SiptimAnii Patirnilor pAni la Duminica Tornii, nu se mai oficiazd
: 71i,*yare -de
wruitiipri (,"N4iluiegte_". p.
'pr.otul O""_irJ,""'{laiTati.:;;'.';;A
-if"lregte-ne pe noi. rrinla obiQnuiti a Miezonopticii; in noaptea Pagtilor ea este inlocuitl cu Canonul
u,^^_.*,ll,l).- ,-lol aceasra, ""i, };;#rd';;r;:';,
:i:i, {"'f;I; Gilr,
,;Y:Itn,:.::l:.i:t ?_:-nezeule...,, 1ii c*,r*l, r{;;;;;;i),i'i',,ii^i")i'.,
i celei Mari (din Triod), in SiptImAna LuminatS. - cu Ceasurile Pagtilor (vezi
tlcparte, la cap. despre Ceasuri); iar la Naqterea Domnului, la Boboteazl qi la
:: 1':, P"Y"T:_*:1I^ l:',-.
. " ),,s e ple aci, s pre . ;.ii ; .i"s
.
i ;ffi;
;i #'r"# ?r
obsre (,,sd.ne rugim penrm pacea lumii..."i,
_
; :rL ur ; Vcstire se face in locul ei Pavecerniga cea mare cu Litia (vezi in urmi, la
a"pi irr) .
i:"f"f :::u';:.::.::1_t,r_i:i:,'t,
incheie cu,,Pentru rugiciunile...,,. h) CAnd Utrenia se face din ajun seara, sub formi de Priveghere, atunci de obicei
Partea finali a Miezonopticii de toate zilere este ic tnrli citesc nici Pavecerniqa gi nici Miezonoptica. Numai in unele ministiri,
deci la fel cu cea de la
Pavecernitei mici (vezi in urmi). ca se citegte, in acest caz, dimineaqa inainte de Ceasuri.

3. RAnduiala Miezonopticii pentru sdmbete 6. Tablou sinoptic

Se deosebeqte de cea penffu toate zilele 'l\in tabtowt siruoptic al cehr trei rd.nd.uieli ale Miezoruopticii, se pot sesiza mai uqor
prin urmitoarele:
In partea intai, in roc de catisma iv[-", ,e citeq; catisma a IX-a ( ilc comune qi cele deosebitoare dintre ele.
LXIJ-LIX, implrEigi in trei stiri); " Itrccum se poate vedea, atit din expunerea rAnduielii slujbei, cAt gi din tabloul
Troparel. a. a"ia s;iuiiii'fita*;ei s*,t alrele (,feziditd
Fire, Ficitorule urativ de aici, rolwl preotwlui h senticiul d.ivin al Miezonopticli se reduce la
toate..."); larele:
La sfarqitul pirqii intni, dupi rugiciunea finari (,,Stipane n) I)ouI formule de binecuvAntare, dintre care prima pentm inceperea slujbei, iar a
Dumnezeule, piri
o atti rugdciune, sra"o,r"i E",r-,JJi,i;ffi;"fi, Iu cursul ei (,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre noi...");
3j:,:::::'T::; ],^Tj9l"qe
t'^rrq zilele,
toate d;lAl^ niciflri
{}--x
^ ^ -L | |
^i -: o_schimbare, aQa curn ^
fost
"
erprra _"i i""i",..
;Ji;i;;;ill b) tscfor-risul rugiciunii domneqti;
c) l{ugiciunea Sfinnrlui Efrem Sirul (numai in Piresimi);
seTlllt in timpul postului, nuse fac metanii
" gi deci.,o r. Lit qt .ri.i d) l')ctenia intreiti, apolisul qi ectenia de obqte, de la sfirqit, la care se adaugl:
^^
Sflnnrlui Efrem. e) ltugiciunea citre Sfrnta Treime, la Miezonoptica de duminica.

4. Nhezonoptica pentru duminici 7 . Bxphcarea Miezonopticii

Se deosebegte de celelalte prin urmitoarele: a. Scopul gi istoria sluibei de noapte. Miezonoptica este expresia cea mai concreti
In intai, dupi Psalmul L, in roc de catisrnd de siruborwr credinpei,
parte_a nevinr>viqiei monahale gi pustnicegti a privegherii, adici a stirii de trezie din timpu.l
Ei se ii rii totodati simbol qi inchipuire a laudei necurmate pe care ingerii o aduc pururea
?:y,,!-!,If!7I:::ry,"( iesnicui) al gtasut.i de rini, iii o,rrif,;;K"i;;
:. T"1l?:"1,0:'::.,r
lan5.i ca11,': PH: ;.
;rd"i. ;ii ei,r*i#lila.i#f# l)trrnnezeu in ceruri gi pe care indeosebi monahii - adici cei ce se striduiesc si fie
gct'i tu trup" - se sArguiesc si o imite pe plmant. Prin ea, in timp ce lumea doarme,
t:_ ft^:"l
II, qi tot in. mijlocul_bisericii, c ete t ) *'p
u,n;:r:^.^"^,^j:I_ilr.l liuda pe_Treimea cea
ii;d)- iil' iiii;*ii icr, rcprezentatd indeosebi prin cilugiri gi prin credincioqii ei mai zeloqi, iqi indepli-
-ai p..s.rs de d,rmn.reire...,,). rlntoria de a liuda toati vremea pe Dumnezeu qi de a face neincetat rugiciuni de
i:l::,0:,,:"^'*.^{qle11;i;i,-i^;iffi
')
1:t.1"e,T::',T";"lau.._."qi x'irc pcntru lume. in secolul III, Ipolit Romanul se referea chiar la o veche tradiqie,
[?l11111:i.'^.*1.;:::1i,!!y,iatinyierii,p.'gr,,Jd.1;;J,;;;il;i;,,;
Itri,daci r- -.
se intAmpli vreo sir6itoare impiri.teascd.
clreia la miezul nopqii intreaga creagie - pdmAnnrl, asffele, arborii, apele -
Rugiciunea finali este adresati. sfintei rreimi (,,tntru n(' ull moment in stare de repaus, pentru a liuda pe Creator impreuni cu ingerii gi
tor puternici qi de fr rrrllctclc drep.tilor, la care credincioqii trebuie s5. se allnrre gi ei prin rugiciunea din
flcitoare- Treimo ,,\ Ei
toare, Preasfinti Treime...,,),
"i u citeqte f-^^---:
^--^a,r irir"ii,
-iron+o preotul f"r_[" ,qilo.
cr.r faqa spre rislrit.
^
fEeqt rrr<rrrrent (Tradi;ind.plst. cap.42,trad. B. Botte, pp. I30-I3I).
Partea a doua, adici rugiciunea pentru mortJ, se suprimi, Irrrlcrnn pentru rugiciunea de noapte giseau primii cregtini in exemplul MAntuito-
, deoarece duminica ftfltti irrsur;i, Care obignuia sI Se roage adesea noaptea, fie singur (Lc. VI, 12),fie impre-
:,),i,1: n:::),:(,,C"t
tu.l face otputtu{ Xf,l,,:* a.{,,a;{3"n-e
a invierii;
cc a inviat din morgi...,,l, ,p"ifii J*.
;;.;., de mai sus, ; Ulli r'rr ttccnicii Sii (cf. In. X\l[I, 2), cirora le recomanda: ,,Privegheagi qi vi rugagi in
E dt,1 vrcrnca !" (Lc. XXI, 36 gi XVIII, I). De altfel, rugiciunea din timpul nopqii era
nia d.e obste, ir.rcheind cu,,penrru rugiciurile.. ;,,.; "i;;;;*;ffii;iJ;;
$irl-ui.r"ffica din celerarte zile. 'tir',rrl in pictatea iudaicl inci din epoca Vechiului Testament, precum confirml
crrf nrai alcs Psahnul CXVIII (,,Fcriciqi cei flri prihani in cale..."), care alcltuicgte
76
 Pnror PRoF, DR. Erun Bnrrrvr5rr
I,ITURCICA SNBCIAI,A
siltgttr. Catisnra a XVII-a qi a fost rincluit s[ sc citcascl la Miczorropdca dc toare
Rtrgiciunca cltrc Sfhnta Trc-
tocmai pcnrll ci in el cste de mai multc ori vorba despre ruglcillnea flcuti de ps inre, a lui Marcu Monahul
in timpjrl-nopgii: ,;{dust}-mi-am aminrc n,a.pten de nirmele ?l"l-n".-ne, ; (citit{ de preot)
Qi
Ta" (vers,.55); ,jyyiezu!^nuplii m-am sculat ca si. Te sli*,esc pentru judr
l:F"
Tll"".:.1" drepre" vers.62); ,,pen; nu resar zorile Te chem, cici in numele Rugiciunea Sfinnrlui Evstra-
nadilduiesc. Inainte de sn'a'ja dhninet,ti deschide ochii mei, ca si-i ide.r."r. in invitd tle
Tale" (ve11.- Referinqi gi indemn la rugiciunea din timpul nop(ii s. faie
_\!7_!a9
Psalmul Cxxxl[ din a doua parie a Miezonopticii de toate zilele (vezi'vlrs. ,,Vcniqi si ne inchindm..." ,,Veniqi si ne inchinirn..." qi
3: ..] qi I']salmii 120 qi 133 Psalmii 120 qi 133
tea ridrca;i mainile voasrre spre cele sfinte gi binecuvantaqi pe Domnul,,). urmdiJ
gi exemplul Mnnruitorului, sfinnrr Apoitol pavel, imp.eunl cu-
9:*{.pti$isnrlui
(ca toqi iudeii mai zeloqi), cand se aflau in temniqi la Filipi, in Macedonia,',,s-au
Rugiciturilc incepitoare
(,,Sfi nte Drrmnezeule..." gi
Rugi.ciunile incepitoare
(,,Sfinte Dunrnczeule..." qi
ruiezul nopliL s-at rugat gi au canrat laude lui Dumnezeui, (rrpt w. 2s).' " celelalte) celelalte)

Tablou sinoptic Troparelc gi rugiciunea Troparele qi rugicitmea pen-

Miezonoptica de toate zilele
Preotr-rl (cu epitrahilul, din fa.ra uqi-
lor impirireqti, lnchise ):
,,Binecuvintat este f)umne-
zeul nostru..."
La fel ca la Miezonoptica de
toate zilele
peutrll pomenirra mo4ilor
(,,Pomencqte, l)oamne...")
La fel ca la Miezonopdca
toate zilele Troparele de umilinqi (,,tVIi-
Iuiegte-ne pe noi, Doamne,
miJuiqte-ne pe noi...")
tnr pomenirea morlilor
(,,Pomenegte, Doamne...")
Troparele de umiJingi (,,N4i-
luiegte-ne pe noi, Doamne,
miluieqte-ne pe noi...")

.Amin". Rugdciunile ince-
pitoare qi Psalmul 50
Catisma a XVII-a (Psalmul
I 18)
Simbolul credinqei
Rtrgiciunile lncepdtoare
(,,Sfinte Dumnezeule..." gi
celelalte)
Troparele glas 8: ,lard Mi-
rele..." qi celelalte
,,Doamne, miluieqte 1", de
40 de ori
,,Ceea ce eQd mai cinstiti..."
,jntru numele Domnului...'
Prcotul (din altar) :,pumnezeuJe,
milostiveqte-Te spre noi..."
La fel ca la Miezonopdca de La fel ca la Miezonoptica (din faga ugilor impdri- La fel ca la Miezonoprica de
toate zilele toate zilele teQti) : Ectenia intreiti: toate zilele
,,1\4iluieqte-ne pe noi,
Catisma a IX-a (Psalmii Canonul Treimic aI glasuh Dumnezeule...'l
64-6e) de r6nd, dn Octoih
Otpuseul: ,,Slavl fie, Hris- Otpustul: ,,Slavi fie, Hris- Otpusnrl: ,,Slavi Jic, Hris-
Simbolul Credinqei Troparele Treimice (Triad toase Dumnezeule..." toase Dumnezeule..." toase Dumngzeule.,."
calele) din Cewbv (,,Cuvi-
ne-se cu adevi,rat a liuda ,"Flristos Adeviratul Durn- ,,Hristos, Adeviranrl Dum- ,,Crl ce a inviat din mo4i..."
Treimea...") nezrul nostnr..." nezrul nostru...'
i
Rugiciunile incepitoare Rugiciunile incepitoare Ectenia de obgte: ,,Si ne m- Ectenia de obgte: ,,Si ne ru- Ectenia de obgte: ,,Si ne ru-
(,,Sfinte Dumnezrule..." gi (,,Sfinte Dumnezeule..." gi gim pentu pacea lumii..." gim pentru pacea lumii..." gim pentru pacea lumii..""
celeldte celelalte)
)
,Jentru rugnciunile Sfingi- ,,Pentru rugdciunile Sfinlilor Pentru rugiciunile Sfingilor
Troparele glas 2: ,,Neziditi Ipacoi al invierii glasuJui
Fire..." qi celelalte rind,dnOctoih
" I'rir-r caracteml ei cu tonrl nocturn, Miezonoptica ne aduce cel mai bine aminte de
,,Doamne, miluiegte !", de 40
,,Doamne, miluie$te !", de sfinte ale creQtinilor din Biserica primari, cAnd intreg serviciul divin avea ca-
de ori 40 de ori
:tcr uocturn sau sub formi de priveghere, cuprinzAnd in el gi ruglciunea de seari, ca
mai cinstiti..." pc c'ca de dimineagi, a Bisericii (vezi in urmi, la cap. despre Istoria Laud.ehr biseri-
,,C€ea ce eQti ,,Crea ce eqd mai cinsritd..
li).Intr-adevar, la inceput Miezonoptica era parte integranti din slujba Privegherii
,jntm numele Domnului..." ,.intru numele Domnului. de t,,,rtE noaptea, obiqnuitl in Biserica veche mai ales in nop$le dinspre duminici, ma-
fllc praznice qi sirbitorile martirilor mai importan(i. Cu timpul, sistematizAndu-se
La fel ca la Miezonoptica de
La fel ca Ia Miezonoptica r
ilerit scrviciu, pentm prescurtarea lui, oficiul Miezonopticii a fost scos Qi a rimas ca un
!€t'vir:iu separat gi independent, care se slvArgegte ori la miezul nop(ii (in unele
toate zilele

Rugiciunea Sfhnnrlui Efrem Filrrlstiri clr respectul tradiqiei vechi), ori dimineaqa (in bisericile de enorie, mai ales la
Sinrl, cu mctanii (numai in feril qi numai in zilele de sirbltoare); dar qi intr-un caz, qi intr-altul este uniti cu servi-
tx)st) €ltrl Lltrcniei, ca un preambul al acesteia.
l)csprc adundrile de noapte ale creqtinilor pentnr rugiciune aminteQte, la inceputul
lecrrlrrluialll-lca (c. lll-113), scrisoarea proconsuluhljPliniu celTd.ndr al Bitiniei cI-

19
 lrRliot' Pru.lrr, [)rr, ENri ]lnnNrsj'l,ri
trc itnptrratttl-'I'ririatrr; iar pc la sfhrEinrl aceh.riaqi secol gi incepunrl celui urmit
'l'enulian.lc sfhnricqtc: pc fi:r:reilc crcQrinc sr nu sc mrritc cu birbaqi pigAni, pentm
accia tru le-ar permitc si participe la adunirile cregtine de noapte (noitumcae- co*voca
ncs)t. ln secolul al III-lea, Origen aminreQte despre rugiciunile din timpul noptii,
c."t: q: crcqtini3. in acelaqi timp, Sft.ntwl ciprianl, episcopul cartaginei, ple
clc la identificarea -cam
lui Flristos prin lurnini (vezi in urmi, la expiicarea Veierniei;, I
fica gi recomanda credinciogilor lui rugiciunea de noapte, aitfel: ,,Aceia .r." i,
totdeauna in Hristos, adici in lumini, sd nu incerim din rugiciune nici in ti
nopFl". Bl di, in continuare, exemplul prorociqei Ana, care petrecea zi qi noapte
rugrciune, la templu (Lc. II, 37). ,,Noi, care vom avea in impirdtia lui'Dumner
rlumar zt - fdra interwenirea nopgii - si veghem in timpul nopqii ca in timpul lumi
$i fiindci acolo ne vom ruga totdeauna gi vom aduce multumiin lui Dumnezeu, si.
incetim nici aici a ne ruga gi a aduce mulgumiti lui Dumnezeu"4. il veacul al iv-
in Risirit, Sfil.ntul Vasile cel Mat'e consfrntegte oficierea serviciului divin de noapte
pravila zilnici a monahilor, justificAnd r-,.."rit"t." ei atAt cu exemplele biblice aminr
mai inainte (Ps. cXVII,62, gr Fapte vl, 2s), cit qi pe considerennrl ci dimi
trebuie .s5. ne giseasci treji qi meditAnd la_ inviqiturile dumnezeiegti, conform,
manddrilor psalmistului (Ps. CXVIII, 148)5. Citre sfirginrl veacului al IV-lea,^ pe
apuseanS. pSeria ne spu_ne ci, duminica, la Ierusalim uqile bisericliArunstasia (inviet
se deschideau inainte de cantanrl cocogilor (,,ante pullorum cantum") gi credinci
zdboveau pAna dimineaqa in rugiciuni gi imne, la care luau parre totdeauna gi preogii
diaconii, pregitiqi penrru privegheri (,,ad vigilias')6. cam in acelaqi timp, sft.ntut io,
Gurd de Awr aftma. de asemenea, ci. in vremea sa, creqtinii zelogi stiruiau
rugiciunea de la miezul nopqii pAni dimi rea(a7; ,,in timpul acesta - zice elin altr pa
- gi rugiciunile sunt mai curate, precum gi mintea este mai limpedes.
b. simbolismul slulbei. Din punct de vedere simbolic, adici pusi in legrturi
istoria sfinti a mAntuirii, Miezonoptica ne aduce aminte de inceputul patimiior
nului,.mai ales.de rugi.ciunea sa cu sudori de sAnge din gridina Ghetsimani, r
de prinderea qi aducerea Lui in faqa arhiereului Ana, Care a a\,,ut loc in noa
tridirii, dupi Cina cea de tainie. 4
. Dar Miezonoptica ne aduce- aminte gi de invierea Domnului, care a a\,'ut loc in
doua Parte a nopqii, ci.tre ziuilo; iar scularea din somn pentru rugiciune fiind simbr
I
Epkt: X, 97; ,,Ei (cregtinii) susfin ci toati gregeala gi vina lor consti in aceea ci aveau obiceiul
sc aclune intr-o anumitd. zi (stato d;ie). inainte de iyirea nrilor (ante lwcerm), cAntau alternativ un ir
Iui Hristos ca unui zeu... Dupi
l!.ea:: despi4eau, spre- a se aduna din nou, pentm ca si ia im1
rtd o hrani (cibwn), de altfel obignuiti gi nevinovati..." (textul latinesc al-epistolei Ia
f.P. Ki
burg im Breisgau, 1910, pp. f8-19).
L, r.I,col. f408 gi 540).
s60c_562A).
)OC0, col. J.016).
6rie,Jowntal d.e wyage, Paris, 1971, pp. 188-f 90
vizut pe Domnul..." (P.G., t. LYI, col.420).
adici priveghere de toati noaptea.
s86).
967. p. 393.
nnrlui Atanasie cel Mare, cap. 12. 16.20 e.l
xxvur, c<t. 276):,,La.miezul ,opfii tc ,.t ,.Jil'f'rllxi,Tl"'j'#ffi;i?9;i'":ih ??"o.?;l
itccil orrl l)<tnrrtttl a inviat clin rnorfi ;i a Liudar pe Tatil; dc accca s-a rinduit noutr si1 liuclirn
l)rrtrrnczcu lll Acca or.{".
EO
l,l't-t ttci
r t< :n sl,t.)( ;lAl.A
rii prcinchipuirca invierii noastrc din rnorqi, ne ducc cu gindr-rl gi la ludecata din
tti, cAnd l)clnrnul va veni a doua oar5., pe neaQteptate, la miezul nopqii, ca mirele
pilda celor zece fecioare (Mt. XXVI, 6). De aceea) toaca de la miezul nopgii a fost
trinati cu trAmbiqa ingerilor din vremea de apoirr. Ideea aceasta o exprimi. in chip
Ituuat cele doui firrmoase tropare din partea intAi a Miezonopticii de toate zilele:
, Mirele vine in miezul nop(ii..." gi ,,La ziua cea infricoqltoare gAndind, suflete al
rr, privegheazi...".
lilc se gisesc qi in ritul copt gi sub diferite variante le gisim in celelalte rituri lirur-
orientale, ceea ce inseamni. ci sunt mai vechi decit secolele V-VL Aceste rropare,
c{au Miezonopticii culoarea ei proprie, reflect5. ideea - foarte curentS. gi familiari
lliserica primari - a Pnntsiei, adicl credinqa vie in a doua velire a Domnului, venire
cirre primii creEtini o sperau ca foarte apropiati, trebuind si aibl loc, dupi credinqa
, la miezul nopqii, deoarece Domnul insuqi le atrlsese atertia: ,,Privegheaqi deci,
;i nu qtiqi cind va veni stipAnul casei: seara, ori la miezul noptii, ori la cAntatul co-
rr, ori dimineata) ca nLl cumva venind flri veste, si vi afle dormind. Iar ceea ce
voui, tuturor zic: Privegheaqi !" (Mc. XIII, 35).
Conqinutul celor dou'i tropare ne indeamni si ne gAndim qi la sfArgitul viegii noas-
care poate vem pe neaQteptate, gi si ne rugim pentru ca el si fie in pace qi sub
rtirea sfinqilor ingeri. De aceea Biserica pune la indemAna creQtinilor o mgiciune -
in aceastS. privinqi - intercalata la sfhrginrl primei pirqi din Miezonoptica pen-
simbete: RuXdciuneo Sfil.rutwlwi Ettstt"otie, unul din cei cinci martiri din persecugia
l)ioclegian (1303), pomeniqi in sinaxarul ortodox la I3 decembrie (vezi in urmi, la
Paveceru.itei). Sfintul ar fi rostit aceasti frumoasa rugiciune inainte de a fi
:rrt pe rugul pe care a fost ars gi ea se afli incadrati in descrierea Pitimirii celor cinci
tccnici din sinaxarul de la 13 decembrier2. Ca qi rugiciunea Sfhnrului Mardarie din
ttiala Pavecerni.tei mari gi a Miezonopticii de toate zilele, rugiciunea SfAntului
ie reprezintS. rugiciunea exemplari a unor mucenici creQtini pe pragul mo4ii gi
poate fi rostiti de orice credincios in clipe grele qi de aceea a fost incadrati in
.riala slujbei de la miezul noptii pentru sAmbcte.
l)lrr gAndul la a doua venire a Domnului, cAnd El va judeca viii gi mo4ii, ne in-
si ne aducem aminte gi de cei morti Qi s5. ne rugim qi pentru ei in ceasul aces-
rlc rroapte. Aqa se explici prezen(a troparelor qi a rugiciunii pentru cei morqi, din a
ttil parte a Miezonopticii de toate zilele gi de sAmbita: ,,Pomenegte, Doamne, pe cei
ilttrr-r nidejdea invierii gi a vieqii veqnice au adormit, pirintii qi fratii nogtri..." etc.
()nnoaruele h,eirnice nle cehr opt glasuri (Troieqnicul) din slujba Miezonopticii de
itrici. sunt opera marelui dogmatist qi imnograf risdritean, Sfintul Ioan Damas-
Itrul (sec. VIII); iar Troparele Treiruice (Triadicalele) din rAnduiala aceleiaqi slujbe se
iorcsc SfAntului Grigore Sinaitul (tt3I0)t3. Aceste doul grupe de imne, impreund
Iullriciunea finali datorati lui Marcu Monahul, episcopul idruntului (,,lntru rot pu-
rici gi de viaqi ficitoare, PreasfAnta Treime..."), alcdtuiesc partca principali a Mie-
rpticii de duminici, in care predomini lauda gi preami.rirea Sfintei Treimi. Miezo-
Jlttica de duminicl este, astfel, una dintre pu[inele slujbe gi forme de expresie directi
tttlrrrltri de latrie (adoraqie) a Sfintei Treimi, cu accentuat caracter doxologic, in rinrl
t'gic bizantin.
rr Silrtc<rr.t
" si al Tesalonicul:ui,Despre sf.ntele ngd.ciurr.i, cap. 304 (P.G.,
t' l'.t;., t. CXVI, col. t. CLV, col. 557).
468-505- (intre scrierile lui Simeor.r Merafrasrtrl). Cf. $
Simeon Metafrasttrl). qi Bibliothecn
't lraffL cd. III, clc Fr. Halkin, Bruxcllcs, 1957, col. 646.
'\ l\irrrcrrir irr sirirrxirrul *lujh.i .ti,.r Mirreiul pc apriiic, zirra (t.
ril
 BIBLIOGRAFIB CADnI)LUI, Vll
A. Baumstark, Noctuma Laas. Typen friibchristlicher Vinil,hienfeier und ihr
vor altem irn riimiscben wnd. rnonnstichen Ntws..., Miinster irn watfalien, t9s7 IJtrenia
gie -wissenschaftlichen Quellen und Forschu ngen, 32) .
Ierom. Nilo Borgia, 'flpo),dyrov ,piurno" d.elle chiese di rito bizantino,
1929 (Orientalia Christiana, vol. XYI-z,Num. 56). A. NOTIUNI INTRODUCTIVE $I RANDUIALA SLUJBBI
Ceaslov, Bucuregti, 1945.
Henry Chadwick, Prayer at Mid.niXbf, in vol. ,fipeletasil'.
__
offirts na Card.inal Jean Dnnidhw, Paris,1972.
MilaruXes I. Numirile slujbei
Dr. Ludwig Eisenhofer, Hand.buch der lGtbolischen Litwrgih,Id Band ( (luvAnnrl Utrmie, intrebuinqat de obicei in limba noastri pentru desemnarea sluj.
Liturgik), Freiburg im Breisgau,1933, pp. 500-512.
dc dirnineaqi., este de origine slavoni (de la Utro : diminea(i) gi traduce cuvXnnrl
A. Gastoud, La Vigiles ruocttu,t es) Paris, 1908.
LitwrXhier, Bucureqri, 1956 qi 1967.
sc 'O "Op0poq (aurori, znrri zllei, revlrsatul zorilor) sau forma lui adjectival{
udu, de unde vine rominescul ofirind' intrebuinqat pini nu de mult, irr unele re-
Manuale de tipic Si d.e litwrXicri (enumerate in bibliografia cap. IV qi V).
ni romAneqti, in loc de utrerue.
In plus: Isidor Marcu, Curs d.e Teohgie pastorald., vol. L
Sc mai intrebuin.teazd (mai ales in Transilvania qi Bucovina) termenii, de origine
Liturgica, Blaj, 1906, pp. 309-310. rnd.necat, rudnecare qi m.d.necd.nd.d, derivaqi de la cuvAntul latinesc monicare (a
]. Mateos, Offi.ce d.e rninait et offi.ce d.u rnatin chez Saint Athanase, in O.C.p. de dimineagd.,inzori, inainte de rlsirinrl soarelui), derivat qi el din nd,ne -
(1962), t73-1 80.
ncafi. S-a mai intrebuinqat gi denumirea de Laude (druor, Laudes, I:balite), folosi-
Simeon al Tesaloniculai, Despre sfintele rugdriuni, cap. 304-305, qi Rd.spwn:
Rcum in Biserica Romano-Catolici pentru indicarea slujbei de dimineaqi, pentru
innebdriJc wnui arhiereu, 79, (in P.G., t. CLV qi *ad.. rorn. cit. la cap. anterioare ).
Una dintre pi4ile cele mai importante ale acestei slujbe o alcinriesc psalmii dc loudd
Pr. P. Vintilesot,Istoria Litwghiei. Curs dactilografiat, Bucuregti, 1940.
Idem, Ofioial Miezanopticii, in rev. G.8., an. L961, nr.7-8.
CXLVII q.u.), cAntagi spre sfirqitul ei.

Vykoukal, Vigil, in LTbK t. X, 606-607.

2. Timpul sivArEirii
eAt privegte tirnpwl (rnamentwl d.in zi) la care se slvArqeqte, odinioari (ca qi azi, ln
ministiri), slujba Utreniei se sivArgea in ultima parte a noptii, adicd lnccpca
ineaqi, cam cu doui-trei ore inainte de risiritul soarelui, aQa cum aratll
ciunile citite de preot in taini., in timpul celor gase psalmi (vezi mai departe). Se
ivca aqa ca svetilna sau lurnindnda sd. se cinte cind incepe si se luminezr de zhtd,,
lwohgia (,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai aritat lumina...") coincidea cu ivirea primclor
E nle soarelui.
Ast{zi, numai lJtrenia Pagtilor mai pistreazl, peste tot, caracterul nocfltrn al Utrc.
dc odinioari (iar pe alocuri gi cea a Criciunului), sivArqindu-se, dupl miezul
1ii; in celelalte zile; IJtrenia se sivArgeqte de obicei dimineaqa, dupi rislrirul son.
Ill, mlnlstiri gi
i, In manastrn in unele cateclrale)
Ql rn chiar biserici
catedrale, sau chrar blsencl de enone Ei mal
enorie $r mai ales la oraflc,
orafc,
nirrnul duminicilor, al sirbitorilor implritegti qi al sfin.tilor cu priveghere, UtrcniR
l{vflrgegte de cu seari, in continuarea Vecerniei qi a Litiei, qi anrnci poertl dcnumi-
tlc l'riueghere (slujbd de noapte). Tot de cu seara se face, de reguli (atAt ln mdndo.
clt gi in bisericile de enorie), miercuri gi vineri in siptimAna a cincea a Posnrlui
t precum qi in toatd SiptimAna Patimilor, dar singuri, adici flri sI fic unitll cu
rrria, qi atunci poarti denumirea de Yd.enie sa:u d.enie (de la slavonescrtl ydcnio -
, priveghere).

83
l'Rr irn' l)trrltr. Dn, Iir.ru llnnIr,$'r'ti
LI'rurtc;rc:A spFlclALA

3. RAnduiala Utreniei sirbitorilor Bfirrrci.., Trcimi...", crdind in fata Sfinrei Mese, in chipul crucii. La strani (in minis-
tlri, c'cl nrai mare, daci e de faqij: ,,Amin. Slav.i intru cei de sus lui Dumnezeu...,, erc.
lc incepe citirea celor sase psalruti ai Utreniei (de reguli in mijlocul bisericii).
in timpul clintre
Utrenia duminicilor; piLri aici se omitc,
Utrenia praznicelor impdritegti gi a sfinqilor cu serbare gi Sfintci... Treimi...",
I'tflilnc inci dc doui
Utrenia zilelor de rAnd (mai simpli gi mai scurti).
rttitri biserica. Apoi indati la strani se incepe: ,,Slavi intm cei de sus lui Dumnezeu...,,gi ci-
Cum ins5. intre Utrenia duminicilor gi cea a sirbitorilor din cursul sdptimAnii tirca cclor qase psalmi2.
prca puqine deosebiri, noi vom expune) ca gi la Vecernie, mai intAi rir-rduiala U cu,
sdrbdtoriht, in general, menqionAnd, la timpul cuvenir, micile deosebiri dintre rA
Tot . Treimi..., Anii Luminate, dar
ctt ttuele de restul peri arita mai departe,
duminicilor, de o parte, qi rinduiala celorlalte si.rbltori, de alta. l,r cirp. desp rdnd.wiatd
La vremea rinduiti, paracliserul (cintiret-ul) trage clopotele gi toaci penrru
(toaca mare).
Preonrl intri in bisericl qi apoi in altar, dupi aceeagi reguli ca qi seara la V
(vezi in urmi,la cap. respectiv).
Se citegte mai intAi Miezanoptica, dupi rAnduiala ei din Ceashv (vezi la cap. r
tiv); iar cAnd trebuie si inceapa Utrenia, preonrl vine in mijlocul bisericii, se i
de trei ori spre risirit, depune metanie la tronul arhieresc (in minlstiri iqi ia bi
vintarea de la cel mai mare, daci e de faqi), apoi intri in altar pe uqa dinspre mi
se inchini in faqa Sfintei Mese, iqi pune epitrahilul dupi regula gtiuti gi ia cldelr
mAni, binecuvAntAnd timAia, cu formula: ,,Timiie iqi adrri.m...". Apoi deschide
ra gi stAnd in faqa Sfintei Mese, cu capul acoperit, di binecwvd.nta.rea (,,Binecuv
este Dumnezeul nostru..."), cidind totodati cruciq. ContinuS. apoi si citeasci in
ftrl altar, flcAnd cddire mare (in toatl biserica).
CAntiretii r'ispund: ,aA.min. Veniqi si ne inchinlm..." (in Postul Mare,
rugiciunile intrgductive obiqnuite: ,,Sfinte Dumnezeule..." $i celelalte) qi citesc
)flX qi XX (,;{uzi-te Domnul in ziua necazului..." gi: ,,Doamne, intru puterea Ta 'r,Y-r;ri.P*rtr?ttarut { Tipiryl ce! mare, la randrriala Utreniei de luni tlupi Duminica Tomii. cf. Ei
veseli impiranrl..."), continuAnd indati cu rugiciunile in^troductive obignuite: (,,5 Mttrotanovici, T. Tarnavschi gi N. Codarciuc. Liturgim ed. 1929, p'. 712; Catapasier
lhrcuregti. ioctoi'h
Dumnezeule..., PreasfAnti Treime..., TatII nostru..."). In timpul acesta preonrl 1959, p. 28 nord.
cidirea, in aga fel ca la ,,Tatil nostru..." sI fie reintors in naos gi stAnd in mijloc, Alir c practica gene rali in biser. cile romineqti din Muntenia, Oltenia si Moldova (vezi- de ex.
n, F.
Fltn,
policandru, si rosteasc5. ecfonisul: ,,Ci a Ta este implriqia..."; iar c6.nd zice: 6ll)i irrr
Tatilui gi a Fiului gi a Sfinnrlui Duh..." cideqte de trei ori spre altar, dupd !ftr'ic ;i
continua cidirea, ca de obicei, reintrAnd in altar pe uQa dinspre miazilzi. llttcu rc
l,,.r
I)upi ecfonisul de mai sus, la strani se citesc cele trei tropare ale crucii ( a.r
itil, ,,:yi -,.,,,,. uupa Lrrrrca.pnmuor rrer psalml dln cel;ase, cand preonil trebuie
'ittlpiirite$u sprc sd iasd in fata
icgte, Doamnq, popoml Tiu..., Slava..., Cel ce Te-ai inilqat pe cmce de bunivoie.. a citi ultimelc sase rusiciuni alc diminerii
acurn..., Ocrotitoare, infricogati gi neinfruntati...") t. tul Proscomidiei (ed. Bunrresi
r'ed Bucureg i, 1q67
1967,p.n g3
R? c,r \
E.u.).
DupI aceasta, preotul, stAnd ir-r faga Sfintei Mese cu cidelnita in mAni, zice imbricat toate vegmintele inainre de inceperea
e rugiciuni, ci le citegte tot dir.r altar, de irnde
intreitd scw,td: ,"Nrliluieqte-ne pe noi, Dumnezeule..." Qi celelalte (vezi Li rutinua, daci a inceput-o mai inainre, lucrarea
ciclind de cnte rei ori spre SfAnta Masi, la fiecare cerere (alineat) din ectenie. se citesc. dtrpi rinduiali. Ceasrrrile. rinralul
ccfonisul ecteniei, cAntareqii zic: ;{.min. Intru numele Domnului binecuvAn rrru n [)cr)n1-l Llntrgnle !l lmDracarea vegmmtelor pentnt inccpere
a loc
p.:rrirrte". Iar preotul dd, binecwvd.nt&1/ed. pemtru irutepwtwl propriw-zis al (Jtreniei: ,, dupi ccrenia de la cintarea a gasea a Catavasiilor, face,
lli,r,.,]:tl.-",-lyi"
dt('rt e;rzt in timprrl Latrdclor gi al Ceasurilor.
F l )tttttinica: tiooa.,rl inri.iii de dorri n.i
I Accrsta cstc rindr.riala previzuti irtTipicul cel ware (fa1a l5), de acord
cu cea din Cea.shv gi
\()Mnvnsienrl Practic (Ocr<tihul Dar qLrpa
mic). r_ral dupi Tipicul 'ir,,. \ tr'oparlrl stennllul drn Mint-i...$i acum...", tropanrI Ndscdtoarei de Dumnezeu (Bogdro-
ttr.tLytLJt[rttl t'rLrLttL \\JLL(.)Illut rrlrc/. trptcul o$e?.tcesc (de ex., eo.
biset icesc (oe Cernica, l>zJ,
ed. Lernlca, p. 16,
1925, p, I lrrvrcrrr) P: tropamlui sfinrului. Daci sfinrul zilei nu are rropar, se zice.,Siavel.,
221, nr), Psirhnii XIX qi XX nu sc citesc dccit ir.r zilele de rAr.rd din Postul Mare, pe cind in t'!'!."'^tt'trparttl $li.ul $i
r rrvl'drrrl Niiscitoarei
r\.tnldt(2drcl dc Ltc l)umuczcu
r/LllllllczcLl Pe. Oe rind
Slastll dc
pe.glasrrl ranq al
Al Ortoihutii. praznicele i-piri-
UCtOrhAlAt. La praZntCele impiri-
tclc gi tltrnrirricilc l)ostului Mrrrc gi ilr zilele clin rcsnrl ar.rului, irrdatl dupi bir.rccuvinrareir de i nttntai troparttl.praznicului rcspc.ri*,, de trci ori, iar la sarb:iror.ilcifirililor;i in zilcic dc
sc.citcsc' rttgiicittttilc irltro(luctivc (,,Sfirrrc l)unrnczculc..." qi cclchltc), apoi ilrdirtil trrrparclc .t,'u,jltt} rropirrttl
sf.lonrlrri cic.cloui ori,,,Slavri..., $i acurn...", rroparul Nriscitorrrcicle I)umnc-
tr ticqtc, I)oirrrr trc, poporrrl'l'ilu..." rii cclcl:rltc. ::. :t1lrI
th ; r,1 glasrr I rrrrl'rrrnrl rr i sffl r.rtu u i.
r I
PRtx)'I' PRotr, DR, tiNti ll n ANt,stli l,l"t'tt ttclt:n sl,licIAt,A

ln practici, la celc mai multe biserici de enorie, catismele nu se mai citcsc, ci

dtrpi troparele de Ia,,DumnezeLr este Domnul..." se zice ectenie mici qi_apoi se
ud)trrlr, iie cu ectenie'mici intre ele, fie firi ectenie. in puginelc biserici unde se mai
catismeie, ele se^citesc toate trei una dupi alta, frri intrerupere, apoi sc cAnti sedel:
Binccuvintirile invierii, cum prevede Tipicut bisericesc-
se centi j
indati dupi a treia catismi (sau dupi ultimele sedelne), duminica
vd.rutdrile invierii (,,Bine eQti cuvantar. Doamne... Soborul ingeresc..."), ia1 l-a s11
le din celelalte zile, in loc de a treia catismi qi BinecuvAntari, se cinti Pol,ieleul (,,)
Dom1ului..." la sirbitorile MAntuitorului qi ale sfinqilor, ,,CuvAnt bun..." la sirbi
Niscitoarei de Dumnezeu), cu stihurile gi Mirimurile sirbitorii respective,
glsesc in Catatasier gi in Psaltire.
in timpul Binecuv{ntirilor tnvierii (sau a Mirimurilor de la Polieleu), preonrl
cdd.ire rnare,dupi rAnduiall; daci este Qi diacon, acesta il insoqegte pe preoq mer,l
cu lumAnarea aprinsl in mAni.
Dupi BinecuvAntirile invierii, duminica preotul zi:e ectenia micd., la strand, se
| -y A----- A-^+)f^-^^-l^.",
t.gt. ,iihi." numiti Ipacoi (s,tbasculriror) indati incepe cintareaAnffianelor
qi se - ----^^
suiui de rAnd; la sirbitorile din celelalte zile, dupi Polieleu gi Mirimuri urmeazi t
nie mici., ultimul rind de sedelne ale serbirii qi apoi antifonul I al glasului IV (,
tileretilemele..."); acelaqi antifon se cAnti gi in Duminica Floriilor, Duminica T
qi Duminica Rusaliilor, deoarece acestea sunt praznice .^
' La ultimul antifon, preotul deschide dvera (daci a fost inchisl) qi $ile imp
zicAnd: ,,ingelepciun. i SA lon.., aminte !". Cintlret-u I cAntl indati prochiru.enwl
dc rAnd, duminica, ori aI sirbitorii respective, in celelalte zi-le.
Apoi preotul (diaconul, daci este) zice: ,,Domnului si ne rugim !"' Dupi^ri
sr,rl oLiqnuit, preotul rosteQte ecfonisul: ,,Ci SfAnt eQti Dumne'eul nostru...'' Ce
qii: ,*Amin" qi cAnti indati: ,,Toati suflarea sa laude pe Domnul !", de regull dupi
^^^^-.-"... ,
l.\a.lmulr, iar preotul face cruce cu sfinta Evanghelie spre credincioqi gi apoi o
lir locul ei, pe antimise.
D,ypi Psalru.wl L,^la strani pe cantd ,,N4irire..., $i acum..., pentru rugiciunile..." Qi -
ttinica - stihira invierii (,,inviind Iisus din mormAnr...';) cu stihul'iespectiv, iai la
litlrc sirbitori, stihira corespunzitoare din Minei. in timpul Triodului (iniepAnd
tltlminica Vamegului qi a Fariseului pAni la duminica a cincea din PosnriMare in-
), in locul acestora se canti,,Uqile pociinqei..., in calea mdntuirii..., La mulqimea
trr mele celor rele " dinTrind..
ar trebui si urmeze acum sau cdntatrea canoanelor, ctt
face incl in general la mi , precum qi la unele biserici
llordul Moldovei. In practici, la majoritatea bisericilor de enorie, Canoanele nu
eitc.sc; de obicei, dupi ecfonisul ,,cu mila gi cu induririle...", urileazd, cd.ntarea
tfrJwlih/t. Dupi CAntarea a treia a-Catavasiilor, preonrl zice ectenia mici; la strani
tttttil sau se citesc Condacul, Icosul gi Catismala (sedealna) sirbitorii (sfAntului)
lvlryei; dupi cintarea^a Qasea a catavasiilor, preonil zice iarigi o ecenie mici qi se
|C (bndacul gi Icosul invierii (dtn Octoih\ qi iinaxarul zilei din Minei. La multe bi-
ll, mai al:s la.oraqe, Catavasiile se cintl flri intrerupere, adicd. flri ecteniile mici,
colldac, flri icos gi flri sinaxar.
t'li.rt Evanghelii ginrre cele
ll ale invierii se ciresc Ai in /oia inillirii Domnului, in Simbita lui
ll' l,r.lnillarca Sfintei Cruci (in^orice.zi^a siptimnnii ar cidea) gi'in toate zilele Siptiminii Lu-
;dc aceea. in aceste z^ile se cinti gi,,invieiea lui Hristos vaztnd...,',fira ca si se scoari Evan-
Lr rniilocul bisericii. In duminicile dintre Sfintele Paqti qi inallarea Domnului, ,,invierea lui
rri viizfurd..." se cdnti de trei ori.
I rr prcci, ugile impiriteqti qi dvera rimin deschise tot timpul cAt Sfinta Evanghelie rimine in
,'rrl hiscricii
u
Ntt sc cAnti,,invierea luiHristos..." qi nu se scoate Sflnta Evanghelie nici in Duminica Florii-
7l ,;riui
ilr Duminica Rusaliilor. cici anrnci se cite;te Evanghefia pr"aznicului. dintre uqile impdrd-
l, lrr sr'hinrb, Ia.lnillarea Domnului. in SAmbiu tli fazerli la indllarea Sfirrrei Cruci"(in orice zi
tttrilnii ar cirlra.), se.citeqte-djn
Fv-angheliile invierii ldeci din latura de nord a Sfintii Mese) qi
tl,l ,,ltrvicrea lui Hristos vizind...", dar nu se scoate Evanghelia in mijlocul bisericii 1"erii1-t
, ttrrlu 7).
' l)trtttitrica patry rinduieli de canoane, dintre care trei din Octoih (nuIal invierii, alnrl al
li 1i ,rlt rrl al Niscitoarei de Dumnezeu) gi unul de la Minei. Stihirile se pun de obicei pe '14 la. fi-
-a]/-em

silu cAntare (vezi regula combinirii lor mai clar Ia Gherasim Saifirin, Tipic, pp 2l-22,
.;rcirsrrl Ei
l,f.l, l,rrrrgr
onrl ia SfAnta Evanghelie, punAnd Crucea in locul ei pe antimis gi, stAnd in latura
miazinoapte a S{rniei Mese, cu faqa spre miazdzi qi cu capul descoperit, citegte Ev ]ll,qT'i"
i0);Mclc eezi:
'r Tipical rntwe, cap.2l. (pp.
ungul^escu, op. cit., pp. ZdilZ;
Siliil,t" ienJ a invicrii; iniimpuicitirii, diaconui (da i este) sau un paracliser stl tl Ntrisirr Eti, 1959, pp. ,1+-+S, ,'r<lru.

87
 LtTu ncitt :n sltl'lol At,A
lltrtit) I l,notr. DH, Huti BnnNtus't'li

l,ir ()tntarca il l'l()rra a (latirvasiilor, prcotul (sau cliaconul, daci este) ia apol o la Ql mr:rgc spre altar, Precedat dc utr
clcsclriclc dvcra gi cidcqte in faga Sfintci Mcsc, zicAud: ,,Pe Nlscitoarea de 'trlror dc lumini (flclie ori sfeqnic)'
qi Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !".
qr !" La stranl se cAntd (lArrd a aiuns pe ,r.p;i;'di;-i;il'altamlui, s;jntoalce 'c1 tf 3'::l'*Tt::tl-t]
spre er, apol se ln-
meu) pe Domnul !'!" cu,
stihtnile Mdrirnwrilor Sfi.ntei I'ecionre (,,r\4iregte, suflere al meu. 6nt"arl flcA.d semnul Sfiniei Cruci cu SfAnta Evanghelie de pe sfhntul
cc citi mai cinstiti...", iiar la praznicele impiriteqti (gi in ziua odovaniei lor) se i.tr1 in sfAnnrl ,f,"r p.""ili.l,,,peie,.q,i gi, luAnd SiAnta Cruce
Mfu,irnutile slrbltorii respectrve,
'rwnuv'tle sarDator[ ive. cte
resDective- Cnntarea a noua
de la uantarea
CAntarea nolr2 a uanonulut sirhitorii
sirbitorii.
Canonrrhri sarbatoru.
Canonului itnis, aqazl SfAnta Evangl-relie la locul ei'
la sfirqitul doxo-
in timpul cintirii Mirimurilor, preotul (diaconul) continui. sd cideasci., l)trpi ce s-a cAntat pentru ultima oari ,,,Sfinte Dumnezeul....l'd9
cd.d.ire ru.are. Duminica, in momentul acesta, Sfinta Evanghelie fiind scoasi in i;iil il;l':;';;;[;';,'w,,t,*'ii;i 1i, "i", ryl 9f,:']:.9?:1f:",:"::.::il:
a toati lumea s-a ficut" in duminicile in care
este
lrisericii, preonrl, dupi ce a cidit icoanele de la catapeteasml, indati cidegte ,il,ilii'(r^di.;; ;;ri'.ian-ir.,
dintre primele glasuri, ori
,r.rrl dirttie
lt,,rt unul
rlncl mormAnt.'." in duminicile in
iat-ai din morment.'."
Evanghelie, stAnd in faqa tetrapodului pe care ea este pusi. gi flcAnd de acolo ".i-;[;il;"ii.
cidirea din naosul bisericii. In unele biserici, la CAntarea a noua se tra,qe Qi clo ffi t'.l#["r',rf ii"'.ftjil;' p;il;i"';.ii
"ri,,inviat-ai iar la celelalte sirbitori, troparul
ori se loveste in toaci. ,rr\torii respective.
Dupi irmosul CAntirii a noua urmeazi ectenia mici, dupi care la strani se ;iil;;;i
'fjil#;:#i.' ori
"'i
diaconul, dacr este)
(

t;;;;;";;;; ;;iintro, .rosteq :2':!:::: ?y::!:.

rugd9iu-lea noastrd cea I:
1:{:):",1t:i: de
dtrrninica ,,Sfint este Du nezeul nostru..." qi Svetilnn de rAnd a tnvierii (una di ; ;' .(,,si''.prinim
ectenii, t"t"1:3i1:.::tfi3j1
lI), ,,Slavl...", cu Svetilna sfintului delaMinei,,,$i acum..." cu a Ndsc.itoarei- ilt.-..'x r.r^,--,,1.,.i"\ n..i".f.,,-tisrrl celei dela doua
I a: ,,Pace ruturor ! qi^"Cap-etele noastre Dom-
riit2. Daci este gi diacon, incepe el cinrarea, zicAnd prima datl ,,Sfhnt este Dumr
i iailsi co fata spr SfAnta Masd' t"":tfll:t^11
nostru..." (cAntlreqii repeti aceeagi), a doua oari ,,Ci. Sfint este Dumnezeul qi descope-
se cdnti rar,,Jie, Doam
iar a treia oarl ,,$i peste tot poporul Dumnezeul nostru" (vezi Litwghientl, Bttcr
1967,p.74).La sirbitorile din celelalte zile se cAnti Svetilna de la Minei,ftrd,
',"i;;i;i:;Iti'Tit.
nnl

:uicgti...").
ia't'ry'
Dupl ecfonisul z a v y-^ -jr6
.fi1#,i*:
mai cinte,,Sfint este Dumnezeul nostru"l3.
Indati dupi svetilne la strani se incepe centarea Lawd.el.or (,,Toatd suflarea si ;il"li (r;;tit;D,e;pr-regulr, dintre uqile impirdteqtir6'
^ ..
pe Domnul..."), cu stihurile qi stihirile respecrive, duminica pe glasul de rand al
bisericilJ;;A;;t d'" untle pl^rqi, T'i-"t-:]i,Y,Tt:::,1Pt:::':;
n practica, Ia
;tffi[:'#,#i.i-16[ ilil;;;r;;te de la,raiqirur doxologiei) se suprimr, aqa cr
-J"*tr"gi.i
hwlwi, iar la celelalte sirbitori pe glasul indicat de stihirile din Mineita. Dumini preotul ori face apolisul Utreniei' ori
Slava Laudelor se cAnti Voscreasnn sat Stihira Evangbeliei (Eotinala) de rAnd (ur ;; ffi; i."prrri a. rr li{.Ei"rl
indati SfAnta Linrrghie.
cele ll, indicati de obicei in calendar)rs, iar la,,$i acum..." se cAnti.,,Preabi rre

vnntati eQti, de Dumnezeu N'iscitoare, Fecioari,...", pe glasul Voscresnei de

celalalte slrbitori se cAnt5. stihirile de la ,,Slavi... $i acum.. ." ale zilei, aritate la
Apoi preotul (diaconul, dacl este) deschide ugile impiritegti qi zice inchi 4. Randuiala I]treniei in cadrul Privegherii ministireqti
citre icoana Minnritorului: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai arS.rat noui. lumina !". CAn
cl,nti, doxologia (slavwlovia) vnd.?.e pe glasul Voscresnei de rAnd (duminica), ori al
Laudelor (in celelalte sirbltori).
Duminica, in timp ce se cAnti ultimele stihuri ale doxologiei gi,,Sfinte
Llle...", preotul iese printre ugile impiriteQri Qi vine in faqa analogului pe care se
Sfinta Evanghelie, se inchinr gi siruti SfAnta Evanghelie, dupi aceeaqi rAnduiali

12
in
Duminica Floriilor, se cAnti ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." firi
'I-r'iod,
locul acestei cintiri il line rugdciunea pentru binecuvAntarea silciei sau a stilpirilor).
cilnri, de aserrlenea) ,,Sfint este l)omnul Dumnezeul nosrm..." nici in duminicile in care cad
tricc ctt date schimbitoare, Ia care trebuie si se cAnte svetilna praznicului respectiv (Nagterea
nului, Boboteazi, inilEarea Sfintei Cmci).
'3 In afar'i de dumir-rici, ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." se mai cinri gi in Simbi
[,tzir, inair.rte de svetilni, precllm Ei in Simbi.ta din SiptimAna Sfintelor Patimi (i)enia Prol in toate bisericile ortodoxe) '
Iui), firi svetilna
Ia l)trnrinica avem
opt stihiri ale
tle uctqthulur; daci El
Octoihului; daca sfintul zilel
qi stantul laMinei
zilei de Ia 1y. are stihiri, la
()ttoth 5i
sc pun. pxtru de la Ottoih $r patru de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de reguli, patru stihi:
llnlpxtru
'" Itr dttnriuicilc Triodr.rlui gi ale Penticostarului (afari de cea a Mironosilelor qi de cea a T
Slirr[ikrr), in l)r-rnrirtica Strimogilor gi in cea a Piringilor dupi trup ai Domnului (penultima gi
dirririntc dc (irac'iun), uu se cAnti stihira Evangheliei, ci srihiia respectivi de'la Slava
irrdicntil in'Iriod' Pe,ttuostol,, ori - respcctiv - in Mineiul pe fucembrie, in accsrc tlurni
chisc.
tlliItlilsrit'i v()scrclsnrl, srttt srilrira dc rflnd ir Evanghclici sc cflnti clupi otpustlrl Urlenici,

88
89
 PtrHo'r PRotr. DR, ENE BRANT$ fll Lrrul((t t( lA st,t.)<)tAt,A

irr crl(ilc clc sltribri ()ctoih., 'rriod., rrc*ticostar

qi Mineie), sitrr,birr,rirc cu pri g1e cg Utrcuia slrbitclrilgr (cauoanclc, Laudcle, d9x9[9gia) sunt cititc. Dar ccca cc
'. T:.,.::,.:. fll,r:::"1..i 1r:ai. a""a u"l..iiii, v)rr*i, *lia";iv;;';;;;, rAnd clc Utrenia sirbitorilor este lips.a citirii Evangheliei, citire
P;;;;;;;*;ffifi i:;li#YJoYi'iL"*iiiiK?:,i:\,:::,?:?3K
slujba Vecerr.riei), atunci cAnd se
;i;;;r;ir"$; in prinrul
c itlcrltuiestc. precum am vdzut, una din parqile esenqiale ale sluibei
sdrbitorilor'
'r;'i;;;i;;;
::r:i::::.f*::.i,l,l:Td:liri, Ia timpur "uii,*il ^i +.::"..i.i th"ol'E#lf ,l.ri O;;;irtri ri de ta inaltar"ei Doynnwlu! M*q,u incepurul acytei leri.oa!.,
:T:"1,','^11Y::Y:::':'l*dq;ru;+:#;i,.i'li,i'iL''.iT',JJr,Hi':11i rxrni sluibei se face absolut la fel ca la Utrenia sirbltorilor, panl la(de cadsme; aces.tea
n'lare, rlrmati de Litie gi Utrenie, in chipul urmitor: tnAtt4 Pcnlw't'tl r' l'e p"sti p-*1
lil Iara
clrcsc ectgllll i",..
flri,Jc-te"ii IIlLfc trlc. Dupi ruururL,
ele. l-rLtPd sedelne, o! citeqte
se LrLLqLv
dati' si
Ij::l, lr :T:."i.,,1 :.Xt::llii"i q,^.y e,r",d, des ch ide dve ra qi uq ile im p
i lliid;;1il;lriJ.'pa scdelne se citeqte Ei,invie C qtiuti;
iti l;sahnul L). Dupi Psahaul ! indatl citirea la
l5t:'"',1,t:l:*.ill:3y11r-"1,'a'a"i.'!'ti;i;;;;,#il*I}l::ry,ffi se incepe
Ii];l* frri si spuni nimic, ...".i ;;;-;"1;";il#;#':H.'i j: lH.XJTi,
.
-
;;; ,lor" ,.'cidegte ca ie obicei gi se cinti ,,(tea c9 eqti mai cinstiti...", cu
mlster.
In momenft, cand preotur iese din sflnnrl altar. p.rin- iif" tlniiir""rile) din Cea.skry sau Caiawsiel .+p"i. ectenia mici si sY:TF:\, {X,.-,

tqile impirireqti, spre a tlirrt este Domnu] Dumnez. t nostru"re. Daci sluiba zilei respective
are stihiri la laude,
[p:r, aceshria, p"."itir.-t, ginAnd i- iEnrl n".""iprimele doui stihuri de la Laude (,,Toati suflargl si laude pe Domnul.-'"
llT:.f:f^":It_,(i.it T
h.-ilocr.rt bisericll. * Aq,,pre risirir, s
-r-i ^ rx^r:^ ^-__ ri...') pe glasyrt stihirilor, i citim.Laudele dupi ceasl'ov
11'.T.t:,,l,ilT9
anll-ltlnd asrtel strigarea flcuti odinioari monahilor ;i;;;iip. rllt"ti i"g".ii
Stf2ne spre
strane, snre ra sta
ct. in
f,. srare
.r.,-- de
-]^ ---^-:
sau inhnii CXLyIII, CXLIX qi L) pann ia stihul cu care agi prima stihiri 1|.1udel,or
are stihiri Ia Laude,
ffezire gi cr-r atengie Ia sltrjba care se ficea in
timpul ** .airr" stihirile, cu Stau"'tor (daci existi). Dar daca sluyba lilei nu
Lffifl ff:f:"ir.:i.,i1:,:l-?.:J,"r"t, + :i;__i,D"d"..- .ra.,..
d,.',5;x;'.,Ti
ci i,, p icitim Laudele in intregime,
$;i ;;.;"rl: ,,Slavi Tii, Ceiui
dupi Ceaslop.
ce ne-ai aritat noui nina !". Uqile impirltegti se
['i,Y,;;.;';pTi],*JH,T:,ixHl*,1,:.,.,:];r,"f
, caqlnd Crucls sDre risir'it Anni
,:-:p5j1ili.._1X"1 : -) - ^ " , --^-.''
-x)i-'^- irr,Ji.,- rt.* pri.i uqil. i .r.r-ri dacl dupi Utrenie urmeaza indati nrrghia; daci urmeazlG"-
diY:':Ji, cidlnd ^^-ri^,.; .iiia
:"tinui cidiiea,
in.chipul ;;;i'J. ;i;;:;{'; "."-
if. ii" -e"nstiri) ugile rlmAn inchise gi se vor deschide numai pentm otpust, in ca-
Qlo',.i Qfi-.^: 'ri..^:--: - . r ,- ,.Arrrl nreofirl este deia imbricat ,.rrt.o Liturqhie. La strani se citeqte dnxolagia
incepunrl Utreniei).
Ia inCepUrul
Qte-ne, Doamne..."). APoi pregnrl
agj .iti""i;i e
cel mai mare, dacd e'
inchindw...rr,
tncn'narn" dupi ci
de dimineagi, Domnului"; duPi
citeqte
citeste ka,ntr.l
Psalrnul ,t '", dup rugiciunea PrtrLatu
ruBaclunca capetelor (in
pleclrii LdPsLrrut \ur
,d,1?1"t"':$;#";'".,1,,x1i,1#, :
:*",::ll:..,4::ii:+Iffi
strane; stihurile i;::'ffi u
acestea se nurnesc
attixandare,
- L.,Ldrs'rr Lcror qc rI), cu ecfonisul ei (,,Ci Jie se cuvine-a ne milur"'")'
iilpi "..rr.r, se cdntl ia ,t.ani Stibomna Laud.elor (specifici U=qini;i qiz,it^e^t3^r,^$i
rn ti-^,.r
;;;ffi::::'Y::*" " =^- ..1,,o.r.hiraTI't"m'fH:
" (,,r'jeschziind'ru
ae cuvannrt-c*u
rcll,'"poi,,Bine este a ne mirturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule..." c^elelalte
in timpol ,..ri, ., mAna Ta
dtpd. Ceashu. DupI ,,Tatilrostru..." se cAnti tfTTHi
ioif*'I-ri.ii.ri" dinspre miazinoapte in uQa illi*ii#.pi.o"..,'$i acum...'i tropaml Nestetoarei de Dumrezeu (Bogorodigna) ""piPt al zilei
il;;;^;;::::,,^ Wcemiei, apoi zice ecienia rua i,-,Sf*n
idaca este.d1r.9ir,t z,uc er, rar preorur intra.in p{'ri{31k;:.";f;Lec.tenia
i
r,i-it-rrl. resnective- oe slasul troparului sfAntului.
De aici inainte,
"r:-i,,siuiba obiqn,ita , v.[.r"].iHi; combinati cu Liti
^t ^, pe noi, Dumnezeule...") qi
otpusml dePlin al Utreniei'
:ffi,X,-"ffii1i:"j
canfar,,bogatu sdricit...", in loc de otousnrr obiqnuit ,l v..irri.i;;;'di,;H".;.?]
au l?.',T,i'",1"ij;::':3::,*1,'j*::y,Y::.,1111ii,,,"%:tp; t5., cAt gi otPustul le zice din
r..,^:"t:: ji, ,prf?.a*c"li,l"*"* r mbricat toate veQmintele pentru Linrrghie,
:,T1,-::f:
ntrrui peste voi. ;ra1d ;u ,r,^p
toti...,,, rx.anJ r"- ;Jii;;; i#"ilitji;;frJ#1il'ul,
"'r_ecuvdnrarea
;}T':1":li:u ll:y,::l-*
vci deschide..."
s-us
gi indati se i"lep. .t.#;;i;r'r;.:';;;#1,
lui b";;;;;, .
"'ra. i..i l,;i;';,D""-,e, buzere
sirbitorilor) curn s-a aritat in urmils. ;?,1Tlll. rtl

5. RAnduiala Utreniei din zilele d.e rind

In zilele de rand. rinduiara utreniei este mulr mai
pri,de mai pugine cintiri, predominAr.,J."irl.;Inir. simprd si mai scurti. Ea cu,
;#r.;Lfi; .;..i; ;: H:
t7
in Tipicul rusesc acr formuli e pusi pe seama diaconului
a*ril. (cc.ca." sub forma: ,,Stdpdne, binecuvdn.
" -"i.l.rgit'-jtti m"'"
;)i;;I;;t1ti:lf iHfffi;)l.lqi:::::.r ;11il?:;k*:r:]]i,:,p::j: !!::,sr:,*t 4 l' intAi cea de la Octoih, ayoi: ,,Slavi...", a sfhntului de la a

'll|lfflliii,ji; ,ulflll,lil,'r."*-:iil;'li:"":!:i4;l;ia,'silii'i'i,i!1"::;:,;'i{:'fl,f, Nrlsciltoarci de Dumnezcu iii rt"tl.SA-Ue,, i. p.*. intii a sfintul , cca de
.c gra rt,
r ri 49 (rczi
rr
dc oit.
I9 d
) ; a il. u,"r rr'.(- rt, ;;;-;; ;, rtu:#i{I, rTv . [?;;trr,Ji" Ntscitoarei t rt d. (Tipicul *oi', p' 18, fala 32 q
".o1, ' P' 20)'

90 9l
 rvr, ptr. ENa, DKANIU-IE I,ITUI(CiI0A Dt'EL,IALN

te citcsc in tot ctlrsul sluibci (Sfhrrta l'vangltelic

irr,r,i..rciti). Pc lAngl acestea, avcm in plus cele
cu
if.t.i,, ^,':-ir. I-\^.,n'rhri si se cAtrti- alternAnd
lli,
llll
(irr
(irr nUmif de nOUa). tar Clupa ele (lnalntc oc a laPtca EVaIIHllcucr) )! lorrLa
';;;r;;;;';Lic.i-b*tir-au hainele Mele loruqi qi oetrtru :iq'f Y:l:l1T:'.i'
6' utrenii cu randuiari deosebiti din cursul T;i(;".'z^;'rii'ilr-ii{ii"t studinrl), c"r-" .."*.,g
dupi Evanghelia a opta,
anului bisericesc ii.'itJr.* unui tripesni( sau a unei triode,.neavand irile d9
a cin9ea,133:XJ::
ffi,:';'ilt :#;rif. ;:il;;iil^"pi, i. condac,;**q
cos.qi sinaxar, iar dupi canta-
,- .-t::t]:9'n,t y,t y-1:,nor zile liturgice mai irnps6*te din cursul anului bi ;. .'^^,'^ ,,n^oooi...".i, mici svetilna zilei (,,intru o ziai invrednicit, Dgaqne,.p9
persgan: {nporranre din i^-^._,- r
ln care comemordm evenimenr" rry errr nFrc^' e
r'
deie, a zecea Evanghelie,
| -^^l^--:^ *:^X
slavoslovia micd
au r4nr*,i,,, ,-^.-*Iio1T:l:"
arr o rnnduiali deosebiti de cea a ,if"t. J.*ra"J
ii a" *, ,a. a noastra cea de dimineaql..."), Evanghe-
unele m.qiciuni, cAntiri or.i rituri qi....-"a, care nu se sivArses
" (a 12-a).
mai importantg dlntre inmormin-
T. 9t.
pAni
nini e,rr- t^ L:^^--:-:r "."r,.,,""i-itiri_irl
r ;;. ;:;i este de'faPt sluiba
acrrm, chiar
^L:^- Ia bisericile J"-;;;.i;'Lrma caracter Profund fi'rnebru' rin-
.
veche de priveghere, adicd de
:::liliT"T:y"l_?Bil: * s.onci#li "',,ii, l;;g;;,^;;i,,, in prima ,
ifice:

Tablou comparativ cu rinduiala utreniei de diferite categorii

j
(imbricat in ePitrahil cu cidel- L" f.t * la Utrenia dumi- o
.E
Siintei Mese), ,,Bi- nicilor
niqa, din faqa 7qY Io
necuvintat este Dtrmnezeul ==') 's
nostru..." qi face cddire mare (in o
d
toati biserica)
ordinea ,""i; LiJ.G;,:;,1t.:'#'*irrr*ni si vineri
,,,{,min. Veniqi sI ne furchinim ""
La fe[ ca la Utrenia dumi-
nicilor
Ete. sunt de fapr siujba Uti."i.i
s,
qi Psalmii 19 qi 20. Rugiciunile Itr
t.=
!_\tyryi.y?re.
- "sambiti a.
-------:-\* ^ yr ,LoplLlrv ai-i".rtr"i'i""L:#; introductive (,,Sfinte Dumneze-
li
Ff::*l,i"l:-f::::ll":lld:i:f r",." a zitetor
"ffi'Xl?:ru'rtuttlr;'iro
pe aceea ,iiX..,::
ule..." qi celelake) I
La fel ca [a Utrenia dumi lc
pi resimi, dar cea' dintei' r. .r;;;;;; i;*; e;i|';:::: H r,l.ijlrr.ff
"._.azd, de rand Troparele Crucii (,,N4innrieqte, E lu
IE
cnnon,t i,ltwi,l aC;;;;;iil'i;;;;;; Jf[:"] Dumnezrttle, PoPorul Tiu .." qi
bI
o nicilor
ld
lo
t,,il,..,lli 'l:::::ry:
criteanut, iar cea'de-a dour, frin-;r;- r\"rr"ti:'^:: d sfhnturui And celelalte) .i l,-
(Acetistwl Mnicii Dornru.wrui),'.;;;;l; i:t{r::')lr\ffHiiry;
)+ a" icnese .i ;^:A:^^ ^^- -t- neazd
idin altar) Ectenia .'I4iJuie;- La fel ca la Urenia dumi-
nicilor
l--
IE
te-ne pe noi, Dumnezeu[e'..", !::
!.1
Ir
,,Slavi Sfrntei. . Treimi"
Citirea celor qase Psalrni Citirea celor $ase !91!ni

/ ---__Tqr!4 Ls lva wl
tcrminAnd cu cea din seara
.,Deniile din SiptdmAna fent drr^i rA-,{,,:^r: rr-..^-l
,il"i;;';" i"jffii"'oiresimi.
r arcslmr- crr rtencohi
c,r deneehrr-. ci
Ld du
- fapt dupi.rAnduiali
au. Evanghelie.
Utreniei
intbraci si
irnbraci felnn,rl
qi felonul. 'Evallgnelle. De
lJe aceea, pra"rui
pre(
ma..catismi, fie indati dupi tropanrl
l. -Aiil"il,i-#il ugile
uiur impdrdt^
,rrPdl aL -,
raLd urll(Jl .
grupd aparte o alcdtuiesc cele din loia
Pi(ile Murteniei icuia -i.; .: t'--.,-
"r-# A^..I a-^r--^
-:- oficiazi vineri seara, ste tot, cl
n!sr"], #ff nostru yrlin ti cw- i UWeniei
J \o)Y
legriturd.
1'ril,iii
rtrIrnrri in Triod,Shljba
,' rirlblri dirnineaga (Vezi articolul
ori ?, in rev. ,",tnli.top' B $oara)' an
infricogaroarelo Irltttltttei celei Mari; Sa*iAti ai*lnea|a,
| 95(r, nr. 4-6, PP. 46-60).

92 93
 PnRor PRoF, DR, Eur Bnnrur,5'r'r.: Ll'ruRctt:R sPEC:lAl.A

Prcotul (iitiler cekrr: l2 (litirca cclor l2 nrgrlciuni tlc

tlinrincqii
rugdciuni nlc Citirca cclor l2 nrgdciunl stihurilc glastrltri dc rAnd, din rilc slrlriltorii, dfi Mhrci; la stihiri la Laudc, accstca se cAntl
dinrincqii acum...', stihirile
Prr:otrrl (din thqa trqitor imprlrrltcgti)
climincgii Ocnihl lt
,,Slav[..." voscrcislla ,,Slavi..., $i
La ti:l ca la Utrcuia duminicilor La fcl ca la Utrenia (stihira Evanglrcliei) cca de rind sirbitorii
Ectenia rn:rrr
(tlin frrga ulilor imPiritc{d des- La fel ca [a Utrenia duminicilor ,,Shvi Jie, Celui ce ne-ai aritat
CAnt ,,Drtmnczrtr este Domnr:l..." gi ,,Dunrnezen este Dontntrl...,, gi ,lumnezru estc l)omnul..." Itrnrina l" (ugile impiritcati ri-
chisc 9i inclrin:ir-rdtt-se spre icoa-
tropirrcle r:lnduite troparele rindr,rite m'in incbise)
panrl Sfbnrlui zilci (ilr na Minnritorurlui): ,,Slavi Tie,
re: -Alihria .." gi Cintirile mi Crlui cc ne-ai Aritat lumina !"
Catismele de rind Ei Sedelnele Catismelc de rAnd gi primele doui Catismele de rind qi f)oxologia nrare (cintati) Doxoloqia mare Doxologia mici (cititi^ drrPi
Invierii, din Orrrrrlr, ctr ecterrii rinduri dc Sedelne ale sirbitorii, (citite), firi ectenii rnici Ceaskr, crt rugiciur-rea,,ltlvred-
mici inrre ele cu ectenii mmici intre ele niccqte-ne, Doamne...")
CArrt. Binecuvinririle invierii (,,Bioe Polieleul giMirimurile Sflnrului Ectenia cererilor (,.Sa Plinim
egti cuvintat, Doamne..., Sobo- (Praznicului) din Catatasier sau rugiciunea noastri cea de
nrl ingeresc.,.") Psnltit'e dimineali-..")
Prcorul face cidire mare (Prcotul face cidire mare) Stihoavtra Latrdelor (din Minei.
Prcotul (din altar) Ecrenie mici La fel ca la Utrenia duminicilor ori din Octoih)
CAnt. Ipacoi al invierii, .qlasul de Al treilea rind de Sedeloe ale ,,Bine este a ne miLturisi Dom-
riLnd, din Octoilt sirbitorii nului..."
Antifoanele invierii, elasul de Antifonu[ I al elas. W (,,Din Rugiciunilc incepitoare ("Sfi nte
titrd, din Octoih tineregile mele..." Dumuezeule..." qi celelalte)
Prochimelrul glasului de rind, Proclrimenu.l sirbitorii Troparele ziler, dh Minei
din Minei Troparul de rind al invierii Tropanrl sirbitorii, dn Minei
drn Octoih (oti din Trbd sat Pentixostar) (unul din cele doui)
Preoml (din latura de nord a Sf..Mese) Evanghelia sirbitorii din Ecrcnie intreiri,,i\4iluieEte-ne
(faga Ectenie intreiti,,lr4iluiegte-ne Ectenie intreitl,,i\tliluieqte-ne pe Pe
Evanghelia invierii, cea de rnnd uqilor inrpiritegti) noi, Dumnezeule..."
pe noi, Dumnezeule..." noi, Dumnezeule.."
din cele II Ectenia cererilor: .Si Plinim rugn-
CAnt. (sau preoill) ,,invierea Ectenia cererilor: .Si Plinim
ltri
Hristos vdznnd...l'
(numai intre Pagti gi ntgiciunea noastri cea de di ciunea noastri cea de dimineaqi..."
,Jnvierea lui Hristos mineaqi...", ,,Pace tuturor ! Ca- La fel ca la Utrenia duminicilor
Preotul Scoaterea Sf. Evanghelii in Preonrl pune Sf. Evanghelie la loc,
petele ooastre..." gi rugiciunea
naos, pentru sirutare pe Sf. Masi
CAnt. Psalrnu[ 50 (,1Vliluieye-md, plecirii capetelor (in tainl), cu
Psalmul 50 (,,N4iluiqte-mi, Psalrnul 50 (,"N{iluiegtc ecfonisul ,,Ci aI Tiu este a ne
Dumnezeule..." Dumnezeule...") Dumnezeule..." milui..."
-Mi.rire..., Pentru rugdciuni- ,,N4irire..., Pentru rugiciunile...,, gi Otpustul (apotisul) Otpustul (apotisu[) Otpustr:l (apolisul). in ministiri
1e..." gi celelalre (in duminicile celelalte se citqte Ceasul I 5i aPoi OtPus-
Triodului:,,Ugile pociinqei...,, nrl Utreniei
gi celelalte
finali Utreniei duminici-tor a celorlalte sirbitori, care urmeazi troparele de dupi doxo-
Preorul Ruqiciunea,,N{Antuiegre, Dr.un- iI(VAJIE: Partea a 5i
La fel ca la Utrenia duminicilor
nezeule, poponrl Tiu...',, ori ," ,up.i-E i., unele biserici de enorie, dupi tropare incepdnd indati Liturghia.
ntrmai ecfonisul ,,Cu mila Ei cu
induririle..." Lcle trei stiri ale Prohod.wlwi sau cantarea de jate pentm moartea Qi ingroparea
Cint. Caooanele gi Catavasiile de Canoanele gi Catavasiile, cu ecte- Canoanele de la Minei E?trl,mn,rlri,
I rl rqrsr, .".e se cAnti de citre preot Qi credinciosi. in iurul Sfhntului Epitaf, aQezat
gi
rind, cu ectenie micl dupi nie mici dupi cinr. III Ei VI (citite) [n rrriilocul bisericii inci din timpul Vecerniei
cint III gi VI El sirnbol al trupului mort al Domnului. In
ilntf,n. in faqa Sfrnnrlui Epitaf. Intre stlrile
(cu cidelniga, din €ara Sf, Mese) La fel ca la Utrenia duminicilor La fel ca [a Utreoia
,,Pe Nisciroarca de Dumuezeu
gi Maica Luminii..." gi face tdrite invierii (,,BinecuvAntat eQti, Doam-
cidire mare
Crint. ,"N4iregte, suflete al mcu, duminicilor. Ele se cAntl acum, Pentm ca)
pe La sfioti: la fel ca duminica
Domrrul..." gi ,,Crea ce qri mai
La fel ca la Utrenia dtrminici in cAntarea funebri
La prazoice: stilririle gi stihurile Inr.rosul cAnt. a IX-a a
cinstiri...", incheind cu Irmosul cAnt. a IX-a a Canontrlui
inviere.
lui de la Minei gi.Cuvine-se
clntirii a IX-a a Catavasiilor centarea ,,Sft.nt este
adevlrat..." amAndoui
Prcotul
( l.4rrt.
Ectenie mici Ectenie mici Ectenie mici Dotttnul Durnnezeal ruustut...))) care se cent Svetilni' precum Qi
,,Sflnt estc Domnul Dumneze- Svetilna (LuminAnda sirbitorii)
tul nostru" gi Sverilna de r5nd a
Svetilna Sf. de la Minei oi a
sipt. din Cewkru
Irrvicrii
Lrrudclc (,,Toati suflarca s{ la- Laudclc (,,Toirr{ suflar-ea si laude Laudele citire din Ceaslav
udc p Dornnul..." crr stihirilc si Domnul..." cu srihurile $i stihi- 148-150). it dtcl la Minci

95
 _.rH yn^trtv I r:
l,t'r[tRCl(;A snHolAI,A
filcca .tlitti,lr{ ilt accastil scaril, la lc^lsalinr. cl9
il;ir; *,,a,-,unti, i, G.lg.ta la sfiirrtul Mo,rant. i1ii, p<tpoirrc, si uc vcsclim..."), carc sc. cAnti in intrcginrc (rcpctirrcltr-sc, la ttc-
I^a
cltrialn rrccstci pr<;ccsiuni.cil
pcnrru scoarera SfAntului Litirrhier, rir capitorur ,,invd *tit.,lrii") qi carc alcinricqtc p"ri". principali a slujbei. La ficcarc pca.sni (cAntarc),
\er (Epitaf),,. ,',,i
in aJ i;tAtSit'toatd biserica,'prutind in rnana stAr-rga SfAnta Cn-rce gi o lumfu-rare
"',d'ra'a' !o...:ii:"t;i',,':'J"'.r.-.n. a, acestei denii cere nei re*uri
urr- aPostol gr o evanghelie). bi ;lic) aprinsl, iar dupi fiecare peasni rosteEte ectenm'mtcfl"
?^:f(f!:y,:,yi!e;.1"^ir"'.-i., ""';;oiioft;'" evanshetie\ c,rc -,.^.^
ep citesc
care se ,.__, i.
dupi _
.S. i,ipii*l deci partea de la inceput a Utreniei, dintre ,,Slavi Sfintei."
Treimi"'" gi
1."'Sfh,rrulu;"E;.:"f i;'iLrrrrs' lui pe Sfhnta [4asi, t'nd. u, rdmdne
I,
Inilgarea
i lsarea D
Domn,,rrri l:::::'::l.if1':t'1
omnurui A..' i; i;.L ;T
Prohodutui. Este unul di".;.-;;;;;.rlir#ri
:;; #
t"" llH:,XT:#i*?
_ rs!.rvre Laaurr A:_ - - -lri lufih: : riii,, ri.,"r" (adici citirea celor qase psalmi qi a celor 12 rugiciuni ale
qi toati partea Utreniei sirbitorilor dintre
^ectenia
mare Qr canoane
dimineqii),
sau
pre-
catavasll)
de lecruri biblice
lut bisericesc cd r : catismele sau sedelnele, BinecuvAntlrile Invierii (care s-au cdntat, prrrl antrcl-
lrr slujba Prohodului, in noaptea precedenti), antifoanele, prochimenul
gi Evan-
.irqi'i"ib."il;- gvlnghelie), inq
taqi zile gi la ser pentru inceputul slujbei).
sc toate acesre trei lecnrri {in (.ar. s-a citit inainte de binecuvAntarea
i'irrpi cororul invierii urmeazi' ca de obicei, r'uruind'ttd'n invierii ('Crr trupul
u;;l;i ;;il;ih: ::#,iltff1iil ii."i#'[L' YiIi " rost asimlatd cq irrd c" un muritor..."), fhri ,,Sfj.nt este Domnul Dumnezeul nostt-tt..." (carc s-a
sebi prin cinrare,
sebi cAnrarea .1,,';^,"
duioas la utrenia Prohodului), Lowd.ele cu stihirile invierii, ,,S1av5...., $i acum...
cu Sfintul Epitaf, denia ii*i*i, gi si ne luminim "p"i
cu prlznuirea...", ectenio inn'eitd. .qi ecteruia cereril'or de
lmpr€sroltante
-^-.rr!urvrratrLL )rLrruc
sluibe ale incall, omiqAndu-se, cleci, doxologia (care s-a cAntat qi ea, prin anticipaqie, la slui-
ologr, pe drept cuvdnt, ca,,pun*ul."t"ii;;;{:;;:1iiill"',.".:::i:;X;1rt4e unii Pryrhodului)'gi apoi ltpustul special al Pastil'oF6 -
c\ .a -A^.r'-:-ry cu- ,"aut ;i A;.;rii .e,-,arirll'o ,.. ilrrlb" Uweniei in toate zilele Sd.ptdrnd.ni,i face
Sfintehr Pas.ti
,':":,,X1;',^'S^,^l?.-Y!',"i!
"p".r"-irr"i*d, i"d",ii;'i
..^ ^_ -
sn" nana Luminati), cu deose'birea ci inceputul slulbei m1 s9 ryai
afarl din
f .i,." de obicei, in biserici, cu,,Slavi Sfintei... Treimi"'", dupl care se cAntd
cei la orele 12 noaJ rs a'inviat", de trei ori, apoi stihurile Pagtilor, ca qi in noaptea Invierii, ectenia
s5.rbitori I^. ^.^-,,*i- , t"ar.e
qi canonul, apoi'Sveti[ea gilaudele, tira doxologie (a se vedea rhai pe

p.i"aeriir-.,m;ii;;;'^.r*;ill',ill jif ln Penticostar, ediqia lgT3,revizttiti de autorul acestui curs)'

l,,agi
(Lr rurr.urrd.:
lumini !,,,) continuAndu_se
conunuandu_Se apoi orin
i?ill e\ De la Duncinica foncii iarui. la indlyaren Dornrcului, incepunrl Utreniei se face,
prin ied a in-
a credincioSihr d,in bismcri, it
,; ,;;;;r;,,.,,i;;; ii.;' ,lrUAi".i, c6t gi in zilele de rAnd, tot cu,,Slavi Sfintei... Treimi'..,1.lristos
obiqmrita
,"*, iJ. t..i ori) qi indati, citirea_celor gase psalmi, in timp c9 gr.eoq! face
! "u,,i i fur.
yaviii, i li,,
r^u,T:(!:!i:.
un fel de rimbigare , ir. -".. de la inlepptut stulUei'1 Apoi ectenia mare gi rAnduiala obignuitd l ytt:-
, cu deosebirea ci ,,tnviere" lui Hriitos vizind..." se cinti
(sau se citegte) qi in zi-
re crteQte .h,vanghelia Ie inchipuie ""iiiiLi""";;,ri;
,.r_ o. (dupi iar in duminicile din acest interval de timp
mormAnrul gol, au alergar, I dc .a"a, o singuri'dati sedelne),
;r"*;;;:; ef,nti de trei ori (dup[ citirea Evangheliei).
a"o!'.iii,.X1jT,*|Ji:f,1:1:'J:"1'"',,fT,'.1*I':::t,: a treniei se omire, ,q" .a, inJ ij r,a U,.."iile iu rhnduiali deosebitd, descrise pinl ai:i, putgp adiuga qi Uneniaa
'ktmt , Sft.ntei Cruci (l august. 14 septembrie sau inilqarea Crucii qi Duminica
Tre
Sfintei... Tre k clin Postul Pagtilor iau t)uminica Crucl), Ia care se adaugi, {aqI de IJuenia ce-
r" reiUltori, itwalwt solerun al scototerii si incbindrii (cinstit ii) Wtli Crutci in naos,
apoi stihwrile
conjurAnd m
cloxologie gi ecteniile finale (vezi rdnduiali pe .larg la locurile respective din
qi sfeg
si sfes Ecten'iile la scooterea
iostit.
.. r^--
n -
faga fiecirei laturi a mesei. , Mineieie pe august qi septembrie gi din LiturXhier, la cap.
ltpoi
apoi i i " '- fi;.;;;,
Du;i --;.
.. LUTLU, c
99ryti
itci Cruci [.n )4 septerubrie).
f1Y '^
i,ffii"a, , ,,arm,,o"C);;irir;?;'r;;1,i""",:l'Jl'.': '.T;
("Zi
!r. ,l:.M
"- _Cf r r. rvr. Ap-ostol tpitaful litutgit- gi
n Dostol, Epitrfu,
c'ii*, arr. 1961, nr.'l-2, p. i f Sl - in rev. ,,Glasul Bi
V.r?.r;'i
)--^";-^- _-; \:,:
Jnr,t.
'{; *:::'"::"/ii*7::n, n!,qr,*, Lisabona, r,aAi,,Jff.FKrX,f;
o-'"- t.
du Chriet nu t/o_.

'lln scale vezi

v>({v m.ai pe larg: Gabriel Bemoni
LZr llldl
Y

scwtfts in
seryices tn tlte
the Grerh Church, Rn*. I
CLur,:h Roma, r(
" Ilcinrr,rrca'.i"..lr;i::'"':- )^1,111^,,
tl
r,,
'" particularitilile rallclulcrr
Il)csprc Panlcurarlnllle slujbeidin
randuielii sluJUsr Sfintelor rPaqti in Biserica rusi, vezi descrie-
rruaPLra ururrurvf
uur noaptea
z,cirzil.
irr v.t.
*::"l
c,,l.ciii"irrri,rti')rr
mi:i n*,*
tunrina i,vicrii, ."*; ;rdl;;i;.i;"#;ti rnrunencur de
:li': I de.,ar,a
l::,'lT" Schulz, r i, in
af,ard in biserica
.
is u m in a ti, sii m
b er ca luminati,
i

Kaltsymbotih a* uyririirr,ioirn'
r s
'csPrc T,*bm,nli
tce ih ttrivoskrtnii Terhwnii l{alend.ari
ti,, t)--,,^Jdn@i; Knlco.tln.ri (C.ilendar
(Calendar bisericesc ortodox). Moscova.
ortodox), a,l97O,
197O, pp. 62-69
62-69.
Irr v,,1. c.tcctiv svrnt,ititiair-'o,ti,;;;;,:r',;;';;;:;)!^)#i;,"EiY;ffiP;,*!(!:{:;rrr;;i:;:l;",
rt4rtndnvo,, -,,, ^".r-"..-;,7;I. t'yczipenticostanr] la rAnduiala Utreniei de luni a doua siptimini dupi Paqti (ed. Bucuregtt,
lu7J, p, 7ti)
96
 LI'runcllc:n SPEcIALA
[)ntiryt' Pnrlrr. l)rr. ENti BnANrus'l,ti

r! ' 'iii*"i*
B. rsToRrE gr EXPLTCARE Itti, clc aLl remas. lllsa mar Lr.'l'dr
rlrri,clcau.rnrasi's'lmaii:pl*"!l'f T:::):*:X"*'#,il:'fr'r:)*d:T"l:
*;:!':1T^:i"#;, e{octurne, Matutines),
care
;iH;i-il;t.r. '9.-111 re carro,ne: si Laudes (Aiuot), care
I. originea utreniei. Evolu,tia ,t^ffiHqil'?,!i'::.":-:::ii{i":r,[::::!":;"y:K:;(Aiuo'l)'care
gl' tr:?T:::"#?;
slujbei pini la randuiali actualt 5:T: tii #ffi
EI'.ff I ttgY9t'
erprrnd pioltir
;'d*"#;:i
Uffenla rlrurur ""^;;;;;Ji"-pr,.,i.a ministireasci sub
flmDul noPula rdrrrdJ'1L.lf'Jr'-inicilor
Irqirea Utreniei in timpul
.
c1 ti vecernia, Utrenia igi are originea gi modelul in rugrciunea de dimine ilt{tfl;;ir'""
il;H;;r*^ dtn Jir _alurut *"'"':).iiton ,l r'rminicil".';;;i;;tblio.il"t
"9?:i1-',:11-itecr-i qi al sdrbitorilor
postului
posmlui
culnrl iudaic, de la te_mplu gi sinagogi, prescrisi. in Legea Veche qi nurnitr I Priveghertr PrazruLLrur-
"iunul'praznicelor^impa'j,');,,^;*din timoul
clin timpul Mare (vezt
(vezi
t," nl"ii-poftanti, pr€cum si^:* RlT11l- ,^"r,rrase insr d. f;;;."i;, A.an-
(vezi, de ex., Ieg. XXIX,38-42; Num. XXVII, 2-8;I paral. XVI, 4O; U l"r"i.
ll q.a.). Minnritorul insugi a practicar-o (vezi Mc. I, 35 qi Lc.yI,L2).' lllH:li-ffi:"i:'?Jff :i.T,:,iti;ffir"i;::::':i',.':;:'*'".'x:'.'J::ifl'#
a nopqii' ca odinioarl
noP\Ir, ff'ffi
ra ori ffT'il'J'flT:'l'"**ii
liiifS;' rdr rru "' -
'"J""
Dar in culnrl Bisericii primare, IJtrenia a fost de la irlceput incadrati in se in pnma fT:.."
.:-,,r ln
vizut in ..n
cap' ""e
,.teno., ;;al-itrenia Sfintelor Paqtia(Qi,
i\., (Qi' pe
pe

divin de toati noaptea (Priveghere), care, precum am vizut, sla scindat mai tir
cele trei sluibe deosebite ale serviciului divin zilnic: Vecernia, Miezonoptica gi
i".. 1pr..om am
l.js;.,( K:iH'',S"',fiffi
".t;J'"*tl?-11::
f i'."iliffi;;.-"" i,
odinioara. ii
ta evtet ce odinio'ra,
"rrilrititrenia in doua
"'abi*
nia, aceasta din urmi fiind ultima parte a serviciului livin nocturn de odinioari. ,opqii,
n in
Gc
lntirrrnaqii de dimineaqi
1'r^*:^-1: :::tffil
ll
Fr, rrc di s
Marturii despre o mgiciune publici de dimineaqi a cregtinilor avem iltii in
cuta epistoli a lui Pliniu cel TAnir catre impi.ratul Traian, de la ilceputul secc
iii)"oi\"n d' \r.,,,v).crssLr,s)
":,ti-o*))#t" '
iarao-
rd,uu
I.{-lea; apoi, la Tertulian,. care ne di qi cea dintii descriere sumari. a rugici
[#J;;.i;;1n\citor si a ";l'^in,*(!rY
zilelor'd"'i"1*L-f:1 oin ron-
dimineati, precrxn gi explicarea ei (De oratione, 23-2s),la clement Alexandrir
dagogwl II,
pdnaacum
pana acum L)ul qiqi
LXII
l0), la Origen (Dnpre rwgdciwne, XII, 2), in aga_numita Ri, e,iei in toa p"ir-"r L' unele din can-
bisencenscd egtpteamd, care este de fapt Tredilifr apostltid o'tu; tpi6t t,la sflntul UL,. mogten
CL, mogren lor ilrp..tiu. din
lo', respective
cel Mare. (Regulile monnhale rnari, xxfr/rl), canoanele 25 qi 26 atribuite lui
*1.
Romanul q.a.
biblice
"gj9T::,'.11:?:"'":",::ff citiqi) qi.rugdciu-
cea mai veche descriere completr a rAnduielii Utreniei din Biserica veche o
inAsezdtu.itr.te.le (Constitwyiile) apostohcde, scrise pe la sfhrqitul secolului al IV-lea
cepunrl secolului al v-lea, care are probabil'in vedere r:zul de anrnci din
Antiohiei. aceasta va deveni cea mal
oezvolla.ta rtulud a
Ittcit
. C"P in aceeagi vreme (circa 385), pelerina apuseani la locurile sfrnte,Aetherio
via), descrie cu aproximaqie randuiala serviciului divin din a doua parte a noptii ill;*ffi;;i", .if" i""i. riturile liturgice risiritene.
cum se desfiqura el la. Ierusalim, serviciu care se compunea din doui pirqi.
_
ei' in general
parte, alcituiti din psalm.i, imne, antifoane gi rugiciuni, se oficia dupi 2. Scopul Utreniei qi simbolismul
inainte de cintatul cocoqilor (ante pwlhrwrn caniirn). La ea luau parte -1.r"1 asceqii,"fi
rele gi credinciogii mai zeloqi, conduqi de cagiva cierici (preoqi qi airconij. R
Lltrcnia este serviciul divin
in care obqtea Ht;r;[::
parte, la care, duminica, asrsta gr episcopul insuqi, incepea' cu cantarea i
# scularea din somn, primele ei gAnduri -
dimineqii (,,incipiunt
.rnanltinos hyrnnos dicere"). bpiscopul insugi citea peri
gJ:ffi;H^,;;;*!"la ti::ri'i'L'ILr-r 4,ulvru r-^ :--
cre$tineas-
creQnneas-

evanghelici de duminicr, in care se vorbea despre invierea Domnului. Rugrci

conrinuau apoi pAni la ziua (wsque in lwce)3o.
^i::liffi
ri lci care incepe, qi
"';'l* "';;;5;, qY* ":Xi1y:',5lgf*1fi :Ulli
. Agadar, in rAnduiali Utreniei din acea vreme (a doua iumitate a secolului al IV
intrau doua servicii, distincte la inceput: oficiul propriu-
grlla sPtc rr*r ur-
dinspre ziui, gi Laudele diminetii
gi ale lui Cassian (vezi mai departe
roapte ca o incheieie a lui. In rir-rduiala Risarinrlui,^aceste
€il,
tfl'::
ca
u,;#^',iiili,;Y, "f rutxa, Donrnne. DirninenlO
i,it-i11i-
flHr,t.t1
servicii s-au conropit de fapt intr-o singurd slujba, cea a lJtreniei de azi.'in rd
rII, cap 5-6 (Migne, P'L', t' XLIX' col' 7tl'79
il lrt. itTtitute eoenobionr.m,cart.
II, cap. 2, gi cart.
C"paisajg^li 41, la B. BoLte, La Tradition A7tostd,iqwe Saint Hilpolyte, Miinster W liltltt
_._-'] d.e 136), (Comp' Ertrad' rom' din Vechilerdndrticliale
1963, pp. 83, 87,89. Rlrtriln.cap. l2-13, P.I, t' LX\rl' col'.443-448
693-69-+.)'. ,
,,, yj..:.^yrlr, tr nt,,),tjnltnb. ftobrusa, 1929. pp. -:- ^ ,(e\. nimineAta (faccli
J.r, Jd-Jy (vezt trad. rom. de H,con.
cap.j-n:18;32-!I:,i Il, pp. ?90 (faccti nrgitcituri).
;'"-Yczi
?*:^"f.,t*
Silvine \?l
uel potius Aetberiae peregrinatio
c.N. Ni1u, in SpA,
Econ' C.N.
:."0: 1om. ad. loca sand.a sPA,rt,pp. 260_261)
26r).
cap. 2a $i edilia H. p&ri, !;l;l:,::,:,!:;':t?,if););'3i,i
i rnr1r. co,sf. dPoJt. carr: tri,i?l;-4]i:,:1",'?T;i'i;.1^lLll,a?ifril'ap
Y rur L(l'' -- )tca si adtrciud ziua". "'1^il"l"
lStt-189) qi Qn 2l din cele atnbtiite lui Ipolit (citat la u. r-'..r.-,i, i iiii t" oi].|i ui,,.i'1'*i"'ce'r)omnul'..'ITT::il":F:))1,,i?^f,,;Bl.Zi.}is:i.c. ;G c,-v' cor 552 A qi
VIII, col. .C^91r1
1892): .,In lrecarezi-
,, re zi, la cAntarea (aa.ili,i,i-* :
cAntare: cocosrrl,li (galliciniwm
cocogulii )-2 i^^i,.r^,.r^
= ^ctt 2-3 ore -^-ir -r
^"- inainre clc z.ori), lllll.r;:m.."llli:llJll]#:;:ii,';,i'kT;i,i7^1";;;1,il3'g' ' 'r
o1ii, ilxrcliac<lnii 1i lcctorii,Ei tot poporul si.se--adune gI si s indeletniccasci cu lrgAcirrrrcir, col' l0l3'
t' XXXI'
psirlnrilor, cirirca Scriprurilor ;i cir rirgiiciuni..,,,. f,'lli,l,l1i'ttf;,,'.'.1',id;.' Itcsr'ilite uotahate pe ta'rs'xxxYtr' 3' P'G''

99
98
 Pttlrt'r Pnor, Dtr, Huti BnnNt,s'r'rr Lnrr lt(;tCA sl,l.)(llAl,A
l)itl pttuctdc vcclcrc istorico-sitnlrclic, rugilciunca clc dirnirrcirqii uc ducc cu
.lir pirtilrrilc ittclttrrttc
dc MAntr.ritortrl dc la nriezul noptii pAn{ la ziuri. ac{ici dc iltcil rii liniritea lui (vezi, dc cxcmprlu, vcrscntl ultinr al primului-psalttt: ,,l)oamttc,
Lttt tlc lrr Atta la Caiafa, de scuipirile, lovirile gi batjocurile ipcluratc de E136. U rricqtc 1'rc irnplratul gi nc auzi pe noi, in orice zi Te vom chema !")'
ttc rducc rrurintc, totodati, de ccle doui mari evenimente din viata Acclrrqi caracter il au qi cele trei tropare ale Crwcn dtn partea introductivi a lJtreniei,
tflrrrprlirtc in ultima parre a nopqii (spre ziui), adici naqterea gi inviereaLrti3T rrift: tincori ,,tropare impiriteqti'j, adicl: ,,N4Antuieqte, Doamne, popoml Tiy l]
ppnrtrl Crucii, cf.'PsalmuiXXV[, 12),,,Celce Te-ai inilqat pe cruce de bunivoie.'."
,,diolositoarc, infricogati Qi neinfruntati..."; in acesta din urmi ne ru-qim: ,rN'{Annr-
3. Explicarea rAnduielii actuale a Lltreniei t pc accia .I.ot" le-ai pomncit si implriteasca gr le da lor biruingi din cer...".
hiittyrin intreitd scurtd, de la sfArgitul prologului lJtreniei, cuprinde de asemenea un
Precum am vi.zur, ca slujbr a dimineqii sau a incepunrlui zilei, utrenia inchi rent special de mgiciune pentru conducitorii statului.
gcncral, inceputul sau zorile cregtinismului, ivirea luminii sau a revelaqiei dumn Accst exordiu al'Utreniei constituia. la origine, un serviciu religios deosebit de sluj-
carc a urmat dupi noaptea innrnericului, a pS.catului gi a Recunoqtinqei. De aceea, prg;rriu-zisi a Utreniei qi analog cu Tedeumul sau Polihroniul de azi (vezi la cap.
'l.rrc'Ierw,lii). La ilcepui, ,..rt serviciu se sivArqea, intre Miezonopticl gi lJtrenie,
nrttlt decAt Vecernia, slujba Utreniei constituie o impletire de elemente din Wchli
Nowl restam.enL reprezentAnd in general epoca de tranzilie de la Legea veche ;;ri ."r. eiau ctitorii sau fundaqii impirltegti. Cu timpul, a intrat -Ei
il ;'d;r,iril.
prtr(tica celorlalte mlnistiri.
Nowri, epocd, pe care, precum am vizut, o intrezrrim inci de la sfhrginrl vecerniei.
fcl, psalmii profetici, care prorocesc gi exprimi presimdrea venirii
lp:i,' "-:I,'_l' Y ll^lfo:lltl
,o^':::::19j,'-"^11i'l:
lpindu-se cu lJtrenia qi rimAnAnd astfel ca un prolog sau o introducere insepara-
alterneazi cu cintiri ca ,rDumnezeu este Domnul...", care vestesc venirea n rcestei slujbe.
lui in lume, sau cu troparele gi stihirile diferitelor grupe de cantdri (sedelne, anti Itrccum am vizut (in cap. anterior, la rAnduiala Utreniei), in timpul de la Pagti Ia
Domnului, prologul Utreniei se suprimi, deoarece IJtrenia din acest rasttmp
!aud9 etc.), care slavesc atit lucrarea riscumpiritoare a MAntuitorului, cAt qi
lRt l. gi virnrqile sfingilor care au contribuit la rispindirea credinqei creqtine in ilm.rr irr.l de la inceput icutiti de el, predominAnd rugaciunea qi lauda adresati lui
Dar mai ales vohodul Utreniei duminicilor, adica scoaterea Sfintei Evanghefii in I el se suprimi de asemenea qi in resnrl anului, atunci cAnd Utrenia se face
cul brsericii, este actul care, precurn vom vedea mai pe larg ceva mai- tArziu, inchi Birrrrr.rl
-h1 sdrbitorilor mari, sub forma de Priveghere (vezi in urmi).
---_-_-, _^_-^__T'
vesteQte Invierea Domnului. Ton4i, puncrul de greutate in alcrtuirea gi cuprinsul In portto unu.dtoare a (Jtreniei, adici incepAnd de la ,Sla1i Sfintei..' Treimi"'"
duielii Utreniei rimAne, mai ales in prima ei parte, ror elemenrul dinyichiu'l Tr la i"noane (Catavasii), predomini lecturile sau cttrrile biblice; inceputul acestei
adici cel care simbolizeazS, qi reprezinti epoca anterioari venirii Domnului. 1i rcprezinti prin excelengi epoca
Legii Vechi.
a) Pattea d.e la lncepat n Utreniei (pAni la ,,Slavi. Sfintei... Treimi...,,), nurnir il,,rmol" ,,Slayd Sfintei...'Treinci..", iu car. incepe aceasti parte, constituie binecu-
linrrgiqti prolog salu proinoion, adicd innod.wcere, cuprinde rugiciuni pentru autori ., p..i- incepunrl propriu-zis al Utreniei (in fbrma ei originara). Ea are un ca-
supremi a stanrlui, concretizati odinioari (in epoca sclavagisti gi trinitar desnrl de vidit;'in loc si-L preaslivim pe Dumnezeu in unitatea esenlei
1au lgndycerea pe Dumnez:" ql in Treime liu-
fcudali), in persoana impiratului ;ci) Sale, ca la inceputul Vecerniei, il preaslivim
Rugiciunea penrm conduci,torii statului igi are temeiul scripturistic in i . Cu Uirenia n" ahim deci intr-o perioadi mai avansati. a istoriei mAntuirii gi a
sfintultri Apostol Pavel, din prima sa epistoli citre Timotei (cap. rl, L-2): ,,y ellqiei despre fiinga qi insuqirile lui Dumnezeu. Lucrul acesta il exprimi qi formula
dcmn deci inainte de toate, si faceqi cereri, rugiciuni, mulqumiri, pentru toti arrl ,. incepe rispunsul credincioqilor la binecuvAntarea dati de preot: ,,Slavl intru
pentru cond.ucd.ton si pentru toli care sunt in inalte dregdtorii, ca si petrecem {c sus lui Dumnezeu..." care precede citirea celor gase psalmi qi care nu este altceva
praqnici gi linigtiti, intru toati cuviogia gi buna-cuviinqi....". rJna dintre obligaqiile :fit cAntarea ingerilor din noaptea nagterii Domnului (Lc. II, I4)' Astfel, de la ince-
intAmplat noap-
gioase elementare ale oricirui crestin, inscrisi in porunca a cincea a Biiericii, , Utrenia.r. do.. cu gAndul inapoi la nagterea Domnului, care s-a
rugi,ciunea pentru cArmuitorii gdrii din care facem parte ca cetiqeni. prccum
r'l',rttw,ile am spus deja.
De aceea, toate elementele care alcituiesc aceasti parte a Utreniei ne ami din aceasti. parte a Utreniei sunt alcltuite din grupul de psalmi pe care .il nu-
psalrrui ai diminetii sau ai lJtreniei: III,
intr-un fel sau altul, despre impiraqii de odinioari. Astfel, cei doi psalnoi, care se citer frtlrn Hrapsalruwl (b E\o:yalpoq), adtcd, cei Snse
inccput, adici Psalmul )(Ix (,,si te audi. Domnul in ziua necazului...'i) Ei psalmul if-Cirixvrr, rxrl Llxx\,r[, CII qi CxLrI. Aceqti psalmi expriml sentimente gi stiri sufle-
(,,l)oamne, intru puterea Ta se va veseli impS.ratul:..") se numesc, uneori, gi ,,p ,,".ir.., cAnd iAnguirea
ti,arte Ligii Vechi
'Lxxxlromuluicind pentru pS.catele, deznideidea gi
in'rp.f,riteqti", pentru ci in ei se vorbegte, intre altele, despre prerogativel"; HeDrrtinta sa (mai i ales Ps.
Ps. Lxxxv[), f;, cAnd speranqa gi rncreoerea sa in
El increderea ln mAntuirea
maNurrca
strilttcirea cu care era investit odinioari cel ce reprezenta suveranitaiea absoluti in
bil; ii[,t.lrritA, care rrebuia sI vini (vezi, mai ales, Ps. CII). Citirea lor simbolizeyl. v.refel
dcsprc supunerea pe care i-o datorau cetiqenii gi despre datoria lor de a se mga p( A?i;;,;;i;ri; Je dupi clderea in picat a primilo de aceea, in ministiri, cAnd
[jrrc,,i" se face seara in cadrul irivegherii, se cest timp toate luminile din
in bisericile.
hlle r.ic,i, afar[ de cea de la analog, lucru care se flcea odinioari
toate
rn Vcz.i l'ovtilttirile d.fu Litwghier (9d. Bucuregti. lg56,p. 415): ,,Sivirgind (preotul) U
ginrlcasci
Lrrrrilinlri sil
-Sfhnnrl cum l)omr.rul a fost dus cu'dcflimiri de Ia Ana la caiafa...;; et. t. CLV, col. 565 A 9i
tirnrp. Sirrcon al Tesakrnicul uii, Despre sfintele ru.gd.ciwni, cap. 309, P.G.,
| \tati Ciprian, l)e oratione dtminica,Xxxv, p.G.,t. Iv, col. 559 Ei Simeon al T 'x
j. apariadiugatti cu atribuntl ,,9i ir.rtru rot
Aul, ,ioti.iit.,- zOZ (la Simcon, forrnula dclinccnvl-ntarc
llr ricci (Tlclimi)" (rct[ ncxvco8r udpco Tptd6r... ).
prrt

l(x) t0l
 . qHV ' I NVr. ['I1I DNts f,RANI$TA
I.,lt't-t ttc;tt)n slJliolA l,A
cci snc psalmi atl fbst rdncluili sil sc circ:rsc{
la s.luiha clinrirrcqii
,e,tr, cr ln
n,,*',.e .rln sonrnul ,,,priiil a.',,rc.rugdciunca, l,cgc ('l'hora), iirr irt cel Nou prin lisus Hristos - estc coururlii cu tcma Propnc
fi;,:'#l',t]#'rl:jir'f': ".'1..". adormit; sculatu-m-;"i;'.;''i;nnut irifrit,ri dc dimir1eagi clin cultul ebraic, ceea ce constinrie gi un indiciu despre
/r)s rrr (\. ,^- -.. ^.:,j:T-giam ml va sori llun vcchirne a acestor rugictunt.
lli:..,11,"1}i$t:ij,;s:T;t;aPn[:::ll#j#:iir;ry.*r#J#i,:'l;ffi i iiirr cuprinrul unora clintre aceste rugiciuni (mai ales a gasea gi a opta) se vede ci
meu,
meu.pe Lrrnl
Lrrn{l tc eitcau odinioarl in timp ce afarl era inci noaPte gt inmneric, deoarece, precum
(bco0ru66 excl Vilzrrt, incepunrl Utreniei se flcea in vechime, mai ales in ministiri, cu dou5'-trei
moqtenir II, g ri irrainte de ziui. Ultimile gase dintre aceste rugiciuni se citesc afara din altar, in
ilIIT rurlilor impiritegti inchise, ca qi rugiciunile luminilor de la inceputul Vecerniei,
lc. grmmeara
tn Constituytile apostolice rl inflqig{ndu-l pe omul izgonit din rai. Pentru acest motlv) atAt crtrrea
iv, atat psalmilor
citirea psalmllor
chi.v; el s_a pistrat, de asemenea, ln in timpul supriml
ici, cAi qi , ciiite in taini
-gi.ionilor qi din toati Siptimanade c5,tre preot 1or se la

r- .i*__-r - r ,,o"p.."
in clin ^_--r---
noaptea Paqtilor
Pagtilor SiptimAna Luminali,
Luminati, inlocuindu-se cu
Itr:_preot - -l
ti, i care au menirea de a vesti gi a sirbitori marea minune a Invierii Domnului qi
-L^v HILUL
,

aces ror rugiciuni r" ia"a"i ti'".", j""il|ilri, I cxprima sentimentele de bucurie ale credinciogilor.
^t^ "i,
-r.rrcrrica.,^^Livechi.t..r* hi:tutiamnre (h peyd,l,r1 ouucrnrrl), care urmeazi dupi citirea celor gase psalni,
llnele manuscrise
unele - e
-"i.i"r* oii1re r+1, ori mai pugine (I, 3,Tl
ii de la incepurul Vecerniei qi al Lirurghiei; ea reprezinta rugaciunea comuni a
lj7,:l ll;.",f1l::Ijif,-1." ,.,',i,an,. ra un roc, in .!
stuj be, ":iaa
.r" ..r"'Ii,iffiil;t,#:,.11 iciogilor, rostiti prin glasul preotului ori al diaconului, gi constituie tranziqia de
::j::l T:fgii .deoarece
.1T::t odinioari^in .h,p;;;i6il; ;; It$rrrite bi6tice (psalrnii'la cintirile urmatoare, care, precum vom vedea, anungi
ffi':l
iau :l':::: ?:11T,
o inchei.'. ior;.; a acesror e*enii. a" #Iffi:lffihi$rl, iilc cpocii Noului'Testamenr sau prevestir-ea mAnnririi care se apropie.
I2,^dupd numirui'oret". n"ffi o;;i
#^" -:r^: ^^_- 4_ +, ror, ,. fixar defin ()intarea,,Dumnezeu este Domnul..,", formati din versetele 26 qi27 ale Psalmu-
au fost strAnse gi snr.rt rat+a tn,.^ r^^
si grupare
toaie la un loc- I
ii-XVff, se'cAnti de patru ori. ca o trAmbiqare a veqtii venirii Domnului in cele pa-
ntel, pentru ca, dupi citirea lor, preotul a Dom-
lnnrri i. lumii. Spre a se arita c5. este vorba de o ,,aritare" sau manifestare
Aqezarea acnrard a acestor rugaiiuni li. odinioari, in momentul cdnd se incepea aceasti cAntare, se aprindeau toate lu-
in cadrul rinduierii utreniei drnr;ruogLriii
zd, dupi unii, aproximativ din .". ,ily_r." r-^inte Itilc (care, precum aln spus, fixeserl stinse la incepunrl citirii.celor qase psalmi,.ceea
Numai ecfonisele ,. tr.. qi azi prin unele'biserici). ,,Se aprind acrun toate flcliile - explici arhiepisco-
rf";U.i-d. p.ii."?ir.fr.
aces in curile lor de odinioari din
s
* ruLrrc aT
L4r dcrall
a erau Simeon al iesalonicului - p.rrt- cuvlntul ce zice: S va lwi Dwru.nezew a strdlwcit
tive. fi.
tiverfi Lurcn[cror tecturi sau cAnt ci, adici peste pistori (Lc. II, 2), qi se cantd. ,,Dumnezeu est€ D_omnul...": Pent*
strane. clt nroieirrnil- ^^ ^^-^ ra ,*r. .r, cale a se face noaptea-inchipuirea naqterii gi a ardtarii MAnnritomlui celei
inci li zice: ,foui, celor ce qe-
^ld---*-.. elrvrrrr qasea a,Catavasiilor ( ;:[ trup, de vreme ce noaptea S-a niscut. Pentru ci Isaia
eqti-impira.rt ;r;ii qi A{a., nu e altceva decAt e, n in.i.li"a""eric qi in umLra necunogtinqei, Iumtni mare s-a aritat..."40.
pe care preonrr o citea,-probab,
in ,"rH t'"ilffJhi::'Jrif:? AtAt ,,Dumnezeu este Domnul...", cit qi stihurile urmitoare (care pe alocuri nu se
i citeic deloc) sunt resflrri din Psalmul CXVII (,,iVf{rturisigi-vi Domnului, ci este
dinayn.4;i77isilt;iffil'it:*a"'i;!;i'iii"o"*,e..'",caree
'*yfi:'::x..1.1-"L1,!"f
;#i,i",,Tii,ffii,:?:il:.".a..# t, ci in veac este mila Lui..."), care odinioari se cAnta in intregime in acest moment
rugiciune trebuie si se fi .iut odini6ail
i*-...cre
-ni;; percopa evangherici a Utr Litreniei, fiind apoi inlocuit treptat de imnele cele n ri (tropare), rdmAnind sub
ten-ti al, ; rl;,H'il"b: o:i ifff"ffi J i 11 nr,r celoi cAteva stihuri izolate (vers.27,26,1,LL,17,22 qi23), care exprimi
mai
a.douisprezec"a iu conginut a"_"f"gi., simbolismul momennrlui respectiv din rinduiala slujbei, adici vestegte apro-
elor si rrr dn*^l6gi2.
v5r4.
ni.i venire a Domnulut.
exprimi, mai toate, multumirea ' 'lroparele inaugureazi qirul cintirilor de inspiraqie sau origine noui', pur cregtini,
itlntrr

Itt rirrduiala Ut..ni.i, fiind primele producqii ale poeziei imnografice incadrate in
,

urcualc lui t_rurnnezeu

dresate rul prii."
Dumneieu din partea
E.i..rr,i slujbi- De aici inainte, cAntirile qi citirile drn Vechiwl Testaru.ent se impletesc
in
""',:;:::r:**i:,+':,q.ilii;"fi ::,:x#:liffi :*:%:*iT#**
r,rprrr"*rli;; ;;? ;.;:#j::
fl s im bot at celei
ca ierviciul fitreniei cu cele ale'Nowlwi Testaruent. Dintre toate slujbele serviciului divin
:l,;ffi :: #",T Ellrric, Utrenia esre aceea a cirei rinduiala a fost cel mai mult imbogigti
cu producqii-
ir):#;il, aici sub toate forme-
ir 1r,cri.i imnografice creqtine (bizantine), care este reprezentatS.
.19
qi prin
XXVIil Sfhnnrlui
. uur
^rlrraste cel Mare),
1l3n*,. Mare), ccap. L2, 16,20, l
16, 20, P.G,,
i, ii d.""-irifei: ,ropri., stiluri, condace, icoase, antifoane, canoane etc.ar
,tau ca rugiciune_
ttau mgiciune de dimineald); inrf Ut...ri" se adapteazi la-calendarul anului liturgic (ciclul sanctoral sau mineal).
t,
I.)1tirt, diminealal; Sfennn Vaiite cet

'," Simcon a[ Tesaloniculri, DeEre sfintele rugririuni (slwjbe), cap' 309, P.G., t. CLV, col' 568 9i
x r r X, cor. I 3 s - I 3 6, i sE, r,
.

citau
crtillt tt
;i nronahii din
r r ir
"',"d
dirr Palcstina Ei cci
i;
li Nl,?--'-,
din Rpr'rci.
ii] U::, ; : ::r.1T]7. f ;,Jrif i,";.il '
hui. rom. cit., pp.202-203.
i, V..ri inl, ',Jcsprc Formele denumirile poeziei hwtografice din l,itutgica gen'erald.
Si

t02 I03
 rt(Eor rRoF, tJR, tsNE ItRANt{iTn
Ltt'u ltcitt:R sPtict At.A
(hlntdrila 'lrciruiu, carc ittlocuicsc ciintarcr l'16tr
,,I)urnlrczcu cstc I)ornuul... ttlu cr\cr5uo td bl,eog o(uto0), ccca cc a Ei ficut ca accastl cAntare s5, ca-
e.rg
clc rilrtcl clirt Pircsinri, cxprinri participarea Biscricii t^ .eirtnr.n irrucrilor.
ill,Icn C dc irca dc l'o liclcu (rnult-wilostirt sau ruubd. ruild.) .
n
t:i,j,fi ,()aprc pcrlt* a vegliea cu i,gcrii qi a aduie l;p;;;;;r;
lii A;;i'i;,I;
r r r r r

;$ rilrhrirorilc Sfiutci Fecioare, Polieleul este format din versete ale Psalmului
, tiop"r. t."i-i'..-ain aceasr[ parte
--:
,j9j-:
a V (,,()trvAnt bun rispuns-a inima mea..."), dupi care se repetS. un fel de refren
termini., invariabil, prin intreitul imn,,sf6.nr" ,t irrg.iit;i,
19
(VI, 6) gi din Apocalipsi (IV, 8).
Ji"l-,L.,
rri ), cirrc incepe cu,,Bucuri-te..." qi care reprezinti frinturi din diferite imne gi
lni pcntru Maica l)omnului.
cu citirea catiswelor de rd.nd. din psarth,e incepe o subdiviziune noui gi
serviciului Utreniei, care qine pAni la canoane. trci din dun-rinicile Triodului (duminica Fiului risipitor, duminica ldsatului sec
tc qi dtrminica lasatului sec de brAnzi) se adaugi, la Polieleul obignuit al sirbi-
catisnaele cle rd.nd. din Psabit"e, adici grupele de psalmi a ciror citire
urmeazi (l'srrln-rii CXXKV gi CXXXV), gi Psalmul CXXXVI (,,La rAul Vavilonului..."),
sc numesc. aga de la cuvantul grecesc rcci,Oropo, adici
sederp (de la roOi(co, a elprin:i plAngerea qi nostalgia popomlui evreu pentru Jara Sfinti, atunci cind se
qen1n1.cd in timpul citirii lor poate qedea jos in stranen'. ln'unele ai".nrqil.,ii
f! llt rubia babilonicl, simbolizAnd acum plAngerea creqtinilor, dupi raiul pierdut,
i:,|:t!,",Pt:rs!:!ef?,r;ry.cyt llericac, .oc.toih, .Ttu4l.?,),.t. .rri ""-i,l-il rrriginarl qi fericitl a omului, din care l-au izgonit picatele.
holoeil' (le Psaltitii), adici citirea pr"t rlto. ,tcituigi'din',,stihuii,, '"",
sau versete. I )riururile (Td Meycrl"uudpro, la ruqi Velicnnie, germ. VerhewkchanXslied), cu sti-
catismi e impirqita in trei stnri (pirgi), in cinstea Shntei freimi. La utrenie se
frl', cirre trmeazi dupi Polielerl) slrnt o particularitate a rinrlui romAnesc qi slav
catisme, iar iarna trei catisme, dupi ."-
f, lygLrl,v.erii^doui Regwla d.e la I trtr lc au). Se numesc aQa pentru c'i ele preasllvesc mirelia praznicului sau a mi-
putul Psaltini. rn timpul citirii lor, dvera sti. inchisi, simbolizand "i"a,..-., de po< tt'qi rncritelor sfingilor sirbltoriqi, incepind totdeauna cu cuvintele: ,$irimu-te
dinainte de venirea MAnruitorului.
e,,," (Meyo)"iovopev oe, Velicaem). Acestea alcinriesc primul rAnd de Mirimuri
. . Se poate qedea jos, de asemenea, in timpul cAntirii acelor stihiri care alterne rlu-zise) gi sunt de origine ruseascl, fiind atribuite, dupi suprascrierile din unele
citirea catismelor qi care, pentru acest motrv, sunt numite sedelne,
(dupi termenul grecesc rcrOtopcrto), adici iAntiri ale catismelor. ss^ezd.ndei^i
iit ile l\altirii qi Catmasierwlwi, Fericitwlui Macarie, filozof qi ritor (predicator), la
Intrebuintarea elc cdiqii il adaugi pe Tirnotei Moru.abal.
cult se pare c5. este anterioare secoleior vIII-rx, cind sfintul r."e;; s;;iiril; lc slrbitori mai au gi al doilea rAnd de Mlrimuri sau ,,Pripele", care incep de
qiona ca pe un lucru notr (Cwud.nt diru. postwl Nnsierii...).
cu ,,Veniqi toqi (credincioqii)..." gi care sunt opera unui imnograf romAn din se-
catismele gi sedelnele reflecti - ca qi stihurile de la
,,Dumnezeu este Domnul... al XIV-lea: IOr Fihtei Monahwl (probabil de la Cozia), fost logoflt al lui Mircea
!."qI:lg - antagonismul sau lupta dintre elemenrele Ligii vechi a. p".* qii;ie , ctr numele mirenesc de Filos.
$i aiciie vede, incr" .i.
Legii Noi de alti parte, in evoluqia cultului creqtin. ile Mdrirnurilor sunt de fapt diferite versete din psalmi, potrivite cu eveni-
,.ru-"ii,
ta de ruprimare sau comprimare a elemennrlrri precregtin, i., auo".." ..toi, silu cu sfAntul sirbitorit in ziua respectivi. Alegerea stihurilor pentru fiecare
".ini
nou, de origine pur cregtini; in bisericile de enorii,'p...r.- il,il,-;. .;i; l rrtrc (de reguli cdte qase) este atribuiti, in suprascrierile din ci4ile de slujb[, lui
multe ori se suprimi citirea catismelor qi se clntd numai sedelnele. Vlernid.e (teolog bizantin, LL97-1272). Ideea exprimati in texnrl Mirimurilor
Aceeagi lege a procest'lui de suprimare sau comprima.e gi-a flcut deja izatl odinioari in ritualul scoaterii qi inchinirii icoanei sfintului sau a praz-
efectrl
a_supra altor grupe de cantiri din restul Utreniei. ,qotf.l, ,tih.rl
,,Birr.cuvdntat rcspectiv, ritual care avea loc in timpul cAntirii Mirimurilor gi care se mai
l-rl)aru[c,
Doamne, invagi-ne
rnvara-ne pe_nol
pe noi indreptirile lalel,,,
tndrcptanle Tare !", care se repeti inaintea
inainte, fiecirei sti s ;rl inci in unele ministiri, cAnd,se face Priveghere.
(ttecarui tropar) de la Binecuvintirile invierii din rAnduiaia Utreniei
d. d"-;;; rfn sau stihira numiti lpacoi (bro"Kotl : ascultare, rdspuns, ecou, risunet) sau
este altceva decat verserul 12 alpsalmului cxvlll, psalm care alcdtuiegte
,i"g;a; (cum a fost tradus cuvinnrl respectiv in unele ediqii ale Octoihwlui n4a.re Qr
ma a XWI-a, adici a treia catismi din rdnduiala fitreniei d" d";i.ri.;lil;;?;J
ci.r-rta deci odinioari in intregime- dar cu timurl a fost srrhnbnrrr .lc elnt4,ito
prcccdi cAntarea Antifoanelor, in rinduiala Utreniei de duminica; la celelalte
a -^t^ ori, Ipacoi e agezat dupi CAntarea a treia a Canoanelor. ,,Ipacoi" insemna la in-
:rle BinecuvAntirilor invierii,' rr.li'cr-rul care se intercala printre versetele psalmilor cAntaqi in cintarea psalmo-
Cd.direa din timpul Binec Astrlzi. stihirile duminicale numite astfel sunt rAnduite pe cele opt glasuri qi toate
sc de femeile mironosiqe la rrrii in chip solemn invierea Domnului; de aceea li s-a dat aceast;. denumire, ca
._--^^_t--
tt',T.plgt"
}".g...:a rrupului Domnului, potrivit rinduielilor tradiqionale pentru n cilrc trebuie si fie ascultate cu deosebiti luare-aminte gi flri si stim los. Dupi
!:1li*a!(de la ruo)'ubl"eoq, mult-milostiv) este o cinrare care la praznice qi la t;ilerritori ai culnrlui, denumirea de,,ascultare" (ascultitor sau stihiri a asculti-
torilc sfinqilor mai importanqi inlocuiegte Binecuvintirile invierii de duminica. La te tcll'rii la Hristos-MAntuitorul - Adam cel nou - Care, prin ascultare, adici prin
hirtortle Mantuitorului qi ale sfintilor, Polieleul este alcituit din versetele voii Tatilui, a anulat neascultarea vechiului Adam gi l-a adus la vrednicia
Irircrr
alese
ll:tlTii CYruY.(.Robii Domnuiui, Alilui"...,,) Qi CXXXV (,"N4irnrrisiti_vi dhrrfli; sc poate referi qi la sfintele femei-mironosiqe care, in fmnte cu Maica Dom-
Iur
rt,, cste b.p...''),
ca LsLs
Ld preamiresc in , ,rrr vcnit cele dintii la mormint qi, ascultindu-L pe Hristos cel inviat, au vestit
lr.:r... ,, care preamaresc rn chrp
chip cteosebrt
deosebit grgi laudi milostivirea lui Du
zctr-'; dupa trecare verset al Psalmului cxxxv se rereti refrenul
,,Ci. in veac e rrlilor'trucuria Invierii, anulAnd astfel neascultarea Evei, prin care s-a cilcat po-
1i rr vcrrit blestemula
'r2 Vczi Sinrcon al Tes.,.op. c!y., cap. 3.1!, p G ,,.
'13 l)c.s1'r'c 9!V,ip.col. 569_572 gi trad.. row, cit., p. 204.
l)oliclcu vczi ja Simcoir al resalonici"li, ,:ir., , pl. s-d ,"'t,.c, r. CLV, col. 56g {{ Vr.ai, tlc ex., Tdlewire pe scurt, tdlrnfuitd din cea pre larg ellineascri, a lui Nichifor Callist
trtttl. nttt. cit., l\.203.
1fit1wlnl, ln afiifoanele celor optglasuri..., dc icrotn. (ihcrontie, Neamftt, 1817, t. 98 r.

l04 10.5
 Ptrtxt'l'PHr-rrr. Dtr. ENti IIRANt$ tu Lt't'u tttllt :A sPli( )lA 1,4

Antiftaruele sau Tieptelc otr.tifitnnelor (duoBcr0po[) tlin Octoifi sunt cAnt{ri biscric{, dcoarece lnvicrca nll estc cunoscuti inci decAt fbrncilor mirouosige, care
rturnitc ,,irntifbauc" pcntnl ci se cAnti alternativ de c{tre celc clcluh arrrrr" ,",, ., rtrrzit ccle dintAi vestea fericiti a marii minuniaT.
cA-ntircqi. Ele sturt compuse de sfhntul Ioan Damaschinul ori, dupi cum cred
l,n silrbitorile din cursul siptiminii, Evanghelia este cititi insi dintre uqile.iqpird-
sfhnnrl Teodor srudillls, pe baza psarmilor cxlx-cxxXlit
lcxx-cxxxr (crr la Liturghie), deoarece nu mai este vorba despre cele II Fvanghelii ale.Invie-
fbrmcazl Catisma a XWII-a, numitl gi ,,cintarea treptelor,,, p"ntru ci se i'*t,*.-tpt.3tot'il reprezinti pe MAntuitoml insuqt, vorbi.d in faqa.mulqimilor,
treptele de la intrarea templului din Ierusalim, de citre doui coruri (cete) de ii" p"it-, gi invierea Saa8. bvanqheliile respective se aleg atunci dintre perico-
care sr'iteau fatd in fati gi cantau pe rand. Fiecare dintre antifoanele celoi
opt lti ierbr conqinut vorbeEte despre evenimenflrl sarbitorit (la praznicele impirl-
format crln
rurrllar din noua tropr.i sau suhlrl
noui troPare ,.ra., grupate
stihiri scurte, g-pate trei cAte
cate trei, in trei antifoanC
antifc ) ori sti in vreo legituri oarecare cu viala
gi virnrqile sfinlilor serbaqi.
tru fiecare glas, cu excepgia celui de..la gliiur w^II, .r.. .rt 'f-pi4it in patnr [itoaterrn Sfintei Et inXhelii in rniilocul biseri^cii la Utrenia de duminica inchipuie ari-
rudrir:,
foane, dvarr(r astfel lz
avAnd asLrcl t2 tropare
[opare sau stlnlfl
stihiri scurte. lmparqrea
impirtirea aieasta a antifoant
antifoanelc ii,r-""i"1 a"pi invierea Sa qi vestirea invierii la toati lumea. De aceea se cAntl
deci o evidenti semnificaqie ffinitari, referindu-se la'celi noui cere ale ierarhiei ll1 :J/;;il;;,jl'.aiq.ilili,
trvenlg) tog creqrncrolll) sa ;. lllLtrurdrrr
;t rrtr Sfi ntei invierii
inchinim rrurLLr urvrvfu ru H'stos -"'
lur rur
a ingerilor, care cinti. sfintei rreimi lauda cea necurmati sau neadormiti,
cu Ai.ii*d'imnului ,,tnvier.a lui Hristos vizind..." este atribuiti SfAnnrlui Ioan
unim gi noi spre a-L lauda pe Domnul. inul.
'iittttrnrt,
. CitireaEvanqheliei este partea principali gi specifici a Utreniei sirbitorilor. ln este intrebuinqat inci din vechime in rAnduiala Utrenieiae, in acelagi loc
l.l9l'ru.wl,,eSfcIIlLIcUulllLdLlllLduIrrYLLllllllvllrlGIrgulqrq
ei se gmpeazi o serie intreagi de cintiri qi iormule (BinecuvAntl.it. irrui..ii o.il iu,:. if g[i- qi azi in toaie riturile liturgice rasiritene; el exp.rimi aici sentimentele
eleul, Antifoanele, Prochi enul, ,,Toati suflarea...,'invierea r"i u^,", ,#l Urnilintl gi smerenie, cu care credincioqii il intimprna pe Hristos, Cel ce S-a. araut
q.a.), menite si incadreze gi sd puni in lumini aceasti lecturi biblici, prin i;i.it i. irin citirea'Evangheliei ori prin cAntirile care ne vorbesc despre E-l' Odi-
cij r r.r' e'
alr dimineqii
i:-^:-^-::^^--^l
slrbitorile din cursul slptimAnii, se simbolizeazd. aritarea sau venireai"iH.iJ ,*if"ni.fr constituia inceputul vechiului oficiu sau al
lume qi inviqirura Lui mAntuitoare, iar duminica, invierea Lui. tet
"i-r.'la"r,
ici propriu-zise ( in Apas, Lawd.es rnatutinaz ) .
'CriitiLini
r

Dumiryca se citegte la Utrenie una din cele J.l Ettarughehi ale invierii (Eboy i"vierii i..invind Iisus din mormAnt...") se rmini cidul cAntlrilor in le-
.bo:0ruci), deoarece duminica este ziua siptimanali in:hinaia comemoririi r cu Evanghelia, care alcinriesc o parte distincti - qi anume partea cea
mal lm-
noraru lnuefll
tnvierii' I
nulur. citirea celor tt';J;"p.;ri;i##'"r. Er*gh.riei incepe de la prim" dill rti qi maiiaracieristici - a Utreniei duminicilor,^ prin care. aceasta se deosebegte
(il;;i; ,ili", de rAnd. Stihira aceasta este de 9 adAnci vechime, fiind socotiti, de
{upi. R.-us{ii (Duminica Tururor Sfinqilor), ciclul loi repetnndu-se ,;d; di"
duminici, in tot cursul p4-,
ii- iii,"rgiE,i ca fiind de provenienti egipteaniso. intr-o formi puqin deosebitl se
_.y gxceptra
perioadei penticostarului, cand ii"rr r";
unele modificiri. Ciclul celor ll Evanghelii duminicale ale Utreniei era deja rif qi i"'."li-,rl catolic, la venerarea Sfintei Cruci din Vinerea Patimilor.
fixat ii i'l"pl aceasta urmeazi, precum am v5.zut, citirea Cnnoanel'or sa:u cinterea Cd'tfl'-
colul al WII-lea, dar momentul in care se citea Evanghelia in cursul lJtreniei nu er (Jweniei qi des
nrtindeni acelagi. Astfel, la Ierusalim se citea (ca az'i) dupr antifoane- De c6nrl la lior, , r, alcituiesc partea.'a treia n seruiciwlui
Ittrlrrl despre Poezia irnnoXrnficd. din cursul de ,,Liturgi:i gen
stantinopol se citea dupi doxologie, fiind incadrati'de ce in acelagi c trs, ca
condac qi'icos, iar despre sinaxar a se vedea,
care qi-au pistrat pAn[ astizi locu] lor de la sf]rqinrl Utreniei
d.ivin).
Pentru ce sunt numai I I Evanghelii ale invierii gi nu i)anoanrl alcituiesc una dintre cAntirile caracteristice serviciului Utreniei. Fiind
Pentru ci mai ,o,,. uoii.i;;#f,"iilit #;llIIl",T"i citre snnsii sii A ale poeziei religioase creQrine) inspirate - precum. am vdzut -. a{;an11rile po-
dupi inviere, cand acegtia rimiseseri n.rmai Il; din pricina ciderii lui Iuda ( rrlc Vechiwiui. qiNowiwi Testarnent, ele reprezi rla 9e.a-lnai.sgiluciti expre-
ci4ilor
:.T,.*Bl",.qt. XX\III, ]8, ruc XVI, 14; Lc. XXIV, 22 qil.). Dupi numirul Eva, poctici, in culnrl ortodox, a legiturii strAnse dintre Vechiul qi Noul Testament'
Ittlor Invteru avem gi ll Lr inAnde gi ll voscresne sau stihiri ale Evangheliilor, [ln*r.ii.-""-ite svetilne iat iwrninfrndo (:,d' Qcoccrycoyxd), care se cAnti inainte de
cum se va arita puqin mai departe . lc, sc numesc aga fie pentm ci odinioari ele se cXntau in momentul cAnd incepea
.Ptntru ce F,vangheliile invierii se citesc in latura di spre miazi.noapte a Sfintei te fiimineze de ziui, fie pentru ci in mai toate cAntlrile care poarte aceasti numlre e
se I Penru ci in aceastd laturi este sinrat capul MAnnritorului,
din scena icon< rlr: lrrminS: lumina naturali a zilei, adusl de soare, ori - mai ales - lumina cea
numiti Ep*afiw (punerea in mormant), zugriviti pe sfinrul antimis gi pe sfan ti qi veEnici, intruchipati qi adusi in lume de Hristos-Minnritorulsr. Ele sunt
raf (cxnd acesta se afla a
fzat pe sfrnta Masi, adici de la pagti la iniliare), iar
care cit.Qte.Evanghelia Invierii il inchipuie acum pe ingerul care a vestit I .'l,.xccplie se face, precun am vezut. numai in noaPtea Pagtilor, cand Evangh.glia se citeqte nu
mironosiqe invierea, $ezdnd pe piatra rrsturnati a mormantuluia6,
,,in partea drr ,,,i'iii-.t"'i. ,f,r^rf,iij ci chiar afari din biserica, in miilocul qi-in 'dzul credincioEilor 9i chiar Ia in-
ttrrl slujbei, penrru a se vesri astfel la toati lumea m"i., -i.,*.,. a invierii, a cirii amintire
unde era cS.zuti niframa capului, cum precizeazi sfantul nvanfhedst Marcu anuald
,t,'.,',,.rri-'r'.o.rci (comp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, I!'tury!i:e!1!l licat, pp'^70-7\)'
IVI? 5). De aceea citeqte el l,vanghelia diniuntrul alrarului, langa sfanta Masd {I Si,n..,rn al Tesalonicuitri', op. cit., cap. 335-336, P.G., t. CLV, 608-609 |i wad' rorn' cit', pp'
irrchipuie Mormanrul Domnului, iai nu dintre ugile impiri .yiEl nu in vizul mul
Itt ltu.
"'(J.V.ri,
as
dc ex., Sfinml Vasile cel Mxe, Epist. CCWI (Cd*e clerul d,in Neocezareea Pontului),
an
Nichifrrr Callist Xantopulos, a/. qi *ad.. roru, cit., f. I ve l,(" t XXXII, co|.764.
sirrrc<rn al rcsal<>niculii, oisp:re sfintele slujbe,cap. 335, ., t. cLV, col. 603 si trad, rom. A. lJ,rrrnrstark,Litutgie nmparie, ed. a 3-a, P. l12.
il Sirrrc.orr at Tesalonicillvi,op. eit.,-cap.3l3,'i'.G., t. CLV, col.572 tii *ad. roru. eit., p.2O4.
p. 2l tt,

I06 t07
 Pttrxrr PRorr, l)n. Eruri llnurNr$,rri Ll'tr.J t((il(iA sf li(llA l.A

,rrri.rul l)onrnului, in ziurr irrvicrii, Ele corcspund - ca gi svctilnelc - cclor I I

cursul intregii
intrcbuingeazl ,,;iliii' i;'ffii.rii' pl, ."i. r" ."*enteazi^sau ie-parafrazeizi, si sunt alcituite de
:rtril bizantin Leon inqeleptul sau Filozoful (t9f t;'
rr.rurrarrtrlrc = a trimite),
:::,_.,.iii pnn
expllca ,pr\) ,t"tmtlat,Dre ofl tr,p^re ale t,imiterii; denumirea
aceea ci in ele este vorba ori de trimiterea sfinteloi sau hnr+wl in'geyn7 (deoarece
femei citre l)o,rologia satu Sloyosloyia (rrttmitit uneori qi Mdrind.a),
a acestora la neamuri, p:gl.o propoviduirea tnrri..iioi; ;;; ;;' agna"i"t, este imnul cintat de in-
ir] ni,,l .f ,.rr.t -,,Slav1 inrL cei de sus luiDumnezeu..." -
Sfinnrlui Duh, flcuti cele mai vechi pirqi ale
S.tannrlur fdcuti de Mintuitorul inainte de inilqarea
Inilteree sa r." se
b cer.
Se ra ea mai ^,,*
-.i lir Nasterea Domnului, Lc. II, I4), constituie una dintre
odinioard., i, biserica cea..mare (ca,.J."il prrri".ir"ial din ;i,'il'U;;;;i. i; a;fu" ta de azi, doxologia este un imn cu-caracter trinitar,
trimitea:d,unul dintre cantireqi in mijlocul bisericii, ;p;";;;;a
:1?-.,r]:T Cor ',ii.e*i,
se
acesre cantiri,l ,,in cinstea Treimii", .r- ,1.. Simeon al Tes rloniculuisT. Dar in serviciul
cele 1l svetilne duminicale (b(onooct),,ip," ai*i""r;;;;t'r""t, ca qi in forma sa originari gi ce_a mai simpli, de
voscr {i;;; ; fort irrt..Uri",,"t la inceput
le, in legiruri cu Evangheliile coresp.r-ai""iJ rrllffi;, p:;;" ;i; [ ##, nl ingerilor, adici aqa tr- o aflim in. Evanghelia de ta SfAnn{ t".-1
Jr1,,1n]:1"
unii. de iTp.,.r-ryr u1,,ryi, l_."r'[ii"-iri'ii"i.:r.oilr1 r,f t#-e o gisim, de ex., in Cottstitwyiile apiitotice ( t9a_a WII-a, cap. I3), inse-
I1"^:i1.,_l,r\iTlFg,*
dupi al Vri i., porfirogeninrr (r... ;ft-tkri;::"'' in acelagi
siu,'consta,tin ,)Lrrrur SfAnt,
alqii, dupi',,Unul
indate (luPa rrdrrL) ul Domn..'"; _dar
ur vv',r
{e^.fiuI I llt riindutala Llftrrgnlel, lnqata
1i r,induiala'Lituighier,
stihul ,,sfiint este Donaruur Danm.ezeur nostru..." qi celelalre,ir.. 47 qi 49),.q:ja.amplificatl aproape
^
inaintea^svetilnelor, slrnt uate din ps. XCVII 1vers. 2, 3,5 qi
,. canti d i,,ii''"* o gisim, in alt loc (cartea a VII-a, cap'
qi ]-iul, provo-
bil, se cAnta odi,ioard in intregime. imediat i.rrint. J.?.r,ia. * 9;,
- ps"lm care, iirri.r.t. a. azi, ,'r;11imn de laudi cltre Dumnezeu-Tatil -amplificare
al IV-lea, provocate de
cu Lawdele incepe a doua subdiviziune a acestei ulrime pirqi a Utreniei, ii.rig.r., a. discugiile dogmatice hristologice dm secolul
a lui Macedonie, s-a adlugat gi
i,- UiL.i"., din pricina ereziei pnevmatomahe
pini la sfirgirul slujbei. Sfintei Treimi (,,Doamne, Impira-
Lawd.ele, Lduddrile sa.o Hrala'.a_le (oi Atuor, r,6 flaoanvod,prov)
ir,r"" Sfhnirlui Duh, cea de-a treia persoanl a
sunt cAntirile , Dumnezeule"' qi Duhule Sfinte !")'
imnul clpitAnd astfel un caracter expres
cipale qi caracteristice ale rinduielii Utreniei. Ele sunt iom ,i.. Simeon al Tesaloniculuiss,-qi de-
ai, o serie de stil. ul.e*it ,,i*cinstea ireimii",
numi.r variabil (duminica 8, la.pra_znice 6, la sirbitorile "t.i*ii" gi in zilele "Ji.n
i;J'; ,,'i;to. de lupti al )rtodoxiei impotriva erezlilot antitrinitare' Amplificarea
4), carc aherneazi. cu versere din psarruii 'cxrvrrr, -ri -li
aiLtuiatici'*J.i,rJi,.f,l,d.i;;.;;;;;"##:,."#,:i-[,:,kr1Tf cxriiqi'br,
ii iii,n, ." de obicei, i". p. bazi de texte biblice, indeosebi cu versete din psalmi, lu-
".r-iii ,11 tcxrual sau cu mici adaPtlri.
,,Liudaqi pe Domnrrl l" tnrrchuintarea ps^r-: r.. -, , ,. .
mensionair
din culrul si
;il il ;i#i":; acestor ^^11
di
:|fr
()dinioari, doxologia se cAnta in mome
atlici lumina zilei. be aceea, cintarea ei
cer p
zi, pr
ste universali in to
dincon: ,,Slavi Jie, Celui ce ne-ai ar5'tat n
,_,.- , care
^-^+i^ celui
gepgia ^^l--i r.,,ano-carouc) din
care a fost suprimati in lgll de citre
,r.r-"i ci ne'di lumina naturala a zrley dar ne-a. aOus gi lumma sPlrrtulrJa: a
Psaltitii romane. (Jdrnloare)
r)ulLr.yza odinioari, ei iru
er se cantau in intregime; dr.,; fi..r."
intresime, dupi fiecare .,",.
verset cl )ritinqei de Dumnezeu, El fiind ,,Soarele adevirat gi lumina cea adevirata"", tar
rostit de citre solist sau conducitorul cantirii, p"i"-i .;;',;,;."u1: ^cel ocupl deci
si-laude pe Domnul !". Asti.zi, numai in zilele'de .ird .r..
,,
,,Toati
,tit i.il;L;;
,,iii,- f"-i"a Lui vom vedea lumini.". tn cadrul Utreniei, slavoslovia
lini..." in cadrul Vecer-
4*'! ac-egti psalmi se mai citesc in intregime, c" oainio"ra,
,q" ",
..r- ii grsim in il ii;r; ; rost analog cu cel ocupat de_imnul ,,LuminL momennil culminant, apo-
iluilii in urmi, la expliiarea Vecerniei). Ea inseamni
ceaslov.
!'a.slujba din dum_inici qi sirbitoii ," .n-", ai" .r'#tri
primele dour rli,r.ra.i aduse de Biserici lu Dumnezeu) ca izvor al luminii naturale qi totodatl ale
care.se_cAnri p. rrrg i, i*frut, precum gi cetr
::::.1"":flTlg g-+y.m,versere
din ceilalsi pr4rri (pr. axlix;B ; pr. 6r_, t_5 ; ps. rX, sDiriruale. laudi care constiruie scopul de cdpetenie qi elemenrul predominant al
S_n.I1-:!i!_il_(v_ersete) iil';;;;; U,..ni.i, incepind inci dinainte de svetiln:. intr-adevdr, formula ros-
l,S' CxxxVII, 1), cnntate rlLrLGLrv
'^^)'/) Iecitativ'printre
-*':'*:" prurLru rl.ul,.uc
stihirile Laudeloi.-stftririt.
r-auqelor, )ilnlnle acestea
acesrea re
reD .[ preot (diacon) inainte'de CAntarea a noua a Catavasiilor (canoanelor) ne pre-
de inspiraqie crestini, alcinrite J. aif..iii-i_rog."fi din
lstc venirea lui Hristos, ,J-umina lumii", mirind pe,, trSscitoarea
li,.:Tp:r,:i, de Dumnezeu gi
vI -lea jnainte T1,-".i
gi care au.inrar tre ptar in'twirueu, o,i iii i i' i ;;;;;;;:
n,
itit Lwyninii...". Cintarea svetilnelor, care coincidea odinioarr
cu incepunrl lu-
ultimele doui stihiri de la Laude se cinti. p..c.d"i. ,r, d!-rr..r.tele
din i,i'.ii a" ziui, ne aduce amint e de zoriie tnd,ntair"ii, pentm c.a, ce)/1
mai t.irziu, cAnta-
clc ,,Slavi.-.,_$i acum...',; duminica, ta Stava I-audelor,
rtle.Evarryheliei numite qi voscresne (termen
rr"?i;;;;;;i;
se .arrr"
'i,r1rii,i,, ,i rr. ,.r.rnge atat revirsarea luminii, cit gr velireal^,ri
tftrxglogiei Hristos, ca pe gn
slav, caie i"r""-rrn inviere) sau E
:!,t::l{:{*;^ffi i;:.,.bili[s];U:':H'l;,:i';,il'i,'Jlli,i"Jii,'ilril,#i] ,,Slav5. lie,'Celwi ce ne-ai ard.tat
nord.lwninn !'. AtAt
la*9:1.:,iA:it-d:-
la cuvAnr latinesc rnamico-are: a se-scula'dis-de-dimi;;;d,;;;,ru ci mai roate ,gi.',.,",, i. f"pr, imne ale slivirii lui Dumnezeu ca izvor a[ luminii, atAt de
l'rcsc despre ,,mxnecare", adica mergerea foarte de diminiaii'a femeilor mironos .r.,.ir p"r-ri- viaqa omului, ca qi pentm aceea a intregii existent.e organice. _ .- :
i,|"".'qi termenul a",,t.rmi"n" sunt deci predominante qi centrale in stmcnrra
gi
ar putea fi numiti slujba prin excelenli a zo-
i,,,rrrri"r parqii finale a Utreniei, care
t" cit'' p' 697
l)rprc sfintele ntgriciwrti (slajbe), cap. 313, P'G', r' CLV, col' 572, $ trad" rom' '
uA
lbiinrt.
" si't;;;,;i oiprian, Dc doruhticn orotiorte, ctp 35, P'I', r' lY, col' 560 ll-C'

IOtt
I09
 Pnuo'r Pnrlr. Dn, l{uri t}nltr,},ni I,ITI.'RGICA SPIiCIAI,A

rilor sittt a ltrrninirii, clar qi a [xcurici, prccur]l o caractcrizcazil Sfhntul Vasile , l)rrrf'. Hnc Branigte, Sluiba lJfyeniei - Istoric Si expkcare, in rcv' S"l"' art' L972,
rc60. l)rrci in slufba dc seari (vecernia) rizbate ,rclrncolia ilir.rctl a amur
1 2,1,p, 70-89.
nr.icgoriirii qi a dispariqici tr praie a.ltrminii, in cea de aimineaql i.*.". t, L awd.e s rnntwtin es, B rtigge B ruges ),^I 928'
iutr"nia;, aimfr
(
il, 1':,i
t. III, Bucu-
t

izbucncgte exuberanqa buc riei, a jubilirii pentru lumina care re.rine, ."ii .r.q[i iil.i;il irro,*nrt ktwrgic al Sfi,itei Biserici Ortodoxe d.e Rd'd.rit,
tat qi inviluie din nou lumea, aducind cu ea nadejdea gi frcand se puLeze viaqi, 1914.
(extras din rev' ,,Grigorie
teptatr din amorgirea somnului gi din intunericul nopEii, aQa cum venirea lui Hri 4, Ftrnnrli, slw,iba (Jneniei (in grec.), Tesalonic, 1966
lume a adus bucuria mAnturrii. )-
In diferitele pargi care alcituiesc serviciul Utreniei se exprimi. astfel un gir i5 ii,tJtrenia reascd (ingrec..)Jesalonic,1972'
religioase,.pe care ni le rrezesc, pe rAnd, rugiciuniG, Hanssens, ,t griiu'dt l'offict d'es Matines' Roma, 1952' ("Analecta
1,:?.:,:,1:,timqirii .ngastre
rile qi citirile slujbei. in..p.m cu senrimenrul de trisiet;,;"';;;;iliil;i llriittra", 57).
aflaqi odinioarr^in intuneric. gi pi:".r: exprimare prin cei'gase prlt ,r; g;r.e- l"iiiililt Beitrtise zwr Geschichte d'et.Ge!ets!'it1'rgi'' !' 2i( E:"::k!K !::
umentul de mangaiere gi de nidejde, pe care ni le aduce chntarea
,
';;,'i;','-;;;:"Z"irtiilttr, tur katholische Theologie" (Innsbruck)' 72 (1950)' pp'
,,orm.r.ie
jubili-. sentimenrul de bucurie qi fieasH"ire,
P::* de Polieleu
nuite ; _,ll,..l".rl-itoare; il
gi de citirea Evangheliei; dupi sentimennrl de liniqre qi ir l.cclercq,Matirces, \nDACL, t' X (1932)., col' 2677-267,9'
care ni-l toarna in suflete citirea (cAntarea) lini a Canonului (caravasiillr), i,iil)t (oirrrii i""a.t"ti, in aielasi di.q.-, t' VIII, col' 1887-I898'
uda lui Dumnezeu prin in onarea svetirnelor gi a Laudelor, iar in cele din urmi
'il'^i;;;:"i;;i;)' p-ttai'l'd.e t'dbros -l 61zantin, in rev' ,,Proche orient
\ r^: I/-'.,.1^-
Jdmsalem, 1961'
OKI
ria noastri. explodeazi, culminand in slivirea entuziastr a lui Dumnezeu, din cl , II'(196I)
^z qi extras aparte)
doxologiei. i, o1fi.r, de rn)nuit * rtiiil'*otin
e - J-. ----+)-^ cbn
-l^-- Q+St' At
Athannse, in o'C'P' vol' XXVII'

9rli fu"rI tropar,, care se canti dupi doxorogie la utrenia de duminici, | (1962), pp. I73-I80.
amandoud, d;sp1e
.Inviere, de aceea in greceste se gi numesc tp*rcipra d,ucrr
;ei;i:D:;;frcii rnatutino etnapertin-o tyri7ibul orientnkbws, *gq1]19i191:
Bisericii Ortodnxe, C:ut-
(tropare ale invierii). Dupi suprai"r.-iri." din vechile hthohgbii rnari grecegu, , pfi,iofrrrii.rici, T. Tarn",os.hi qi N. Cotlarcix, Litwrgica
rite la venegia, aceste tropare sunr opera Sfannrrui Ioan orm"rchin; .t. ,o fort Urtivcrsitare, Cerniuqi, 1929.
buinqate la. inceput in slujba invierii gi incadrau odinioarr Evanghelia care,
la
t
iiitt ii lwrii*o uUi L ii by*otin, trad. fr. par P. Mercenier, in rev. ,,Irdnikon", I

stantinopol, se citea in acest moment al Utreniei duminicale (vezi in urmi). (suppl.), pp.138-142.
, ,S.^U"Ur",i"ici,fipicul clruentat (in rus'), t' I, Kiev,
1910'
Rugdciunea (fiini. titlw), pe care preonrl o citegte in taini'la sfirgitul Lltreniei
il"il4A'il.lu rii si-.drea), trei dgsq : FryPy'"(( d'e ta Cozia
ectenia LufLlrl(rf
LLLL,r4 cererilor (,,Doamne
\rrr.-ruarlule Jnnte,
Sfinte, uare
care intru
lntru cele cle
de sus locutegti...,,),
locuiegii...,,), este deJ : !;, litic"te
rugi'ciunea de binecuvAntare $r de concediere a credinciogilor din biseiici Ia ;;;d*,' l; ;;;. 14.o., an. Dsa,nr. I -3, m ; 4;6, ti
.' ,' t, -t--+^1- -.1^^5.,:-l; "9. 1?5
5,
ry, 1.0
I/o.omioi ci -I2'
fftt, (in
sfl1
S',""ri""r, Co,in;Urylt ta sfinteli rdn6wiek ale ^1, Vecemiei Si UTeniei
Utreniei. Ca sens, ea corespunde deci ctr Rugdciunea arnionulwi de la Liturgtrre
( lonstantino pol, 1923 -L924.
vedea.mai departe, la.explicarea Linrrghiei).'Ea trebuie si fie desnrl d.,7..ff.,,
iutn,, stest
tc|n, Ustail, lvloscova)
siesttlstitr, 1954 (rsLrP'
Moscova, l)'DZt dupi e{. dil 1906)'
(retip. u.LrPz
rugiciune similari, dar cu alt texr, grsirn gi in randuiala utreniei descri 'tlwiniei
ii. ir. fr.-bila, xwXdriunile si ate Wcerniei (in grec.), j" tt-Y'
Constr.taliile d.plstlkce (cartea a VIII-a, cap. 39).
oyto'; (L.rrr;, *xri-xxv (1953-54), retip. in ,, 4trpdu Eblol'6yrou"' t' II'
Hu, [955, pp.188-274.
psalnni (in rus.), in f-fu1.P, an'
BIBLIOGRAFIE (lucriri auxiliare) n,V. tV,jriftrsl<t), inyeteswl Si strwctura celnr Sase
)t, trr. I0, pp.63-64.
.^ Ev. Antoniadu, Deslre rugdciwnile Wcet"niei si (Jtreniei din sfintele noastre rd li'l i,-f.'P.' Vintiles ctt, Despre poezin incnograficd' d'in cdryile d'e rituol Si cdntarea
(11-gr!.,), in rev. ,,Byzantinisch Neugriechische Jahrbiich'er,, (Atena), t. rlfi ncd, Bucureqti, I937.
pp' 683-699'
(1936-1937), pp. 245-280. A.;[ii; oitt"t Uirrniei, in rev. G.8., a.n'-r9-63, nr'597-8, 5'
A,'.t.,,i, Litwryhierwt explicnt, Bucureqti, 1972, pp' -7
. I99-, Despre parianta cw cdrutdri sau bizantind.-lwrueascd. a sluibehr sewicialui
de zi Si nld.pte (in grec.), Atena, I951.
priires prabytirnles da ru.atines byzanthta, in O.(
pp.406-436.
ruinisteriel dans pribres secrites d.es Vipres et d.es

-_. Nil." B-orgia, ' Qpo),6yrou., ,!)iumto" d.elle cbiese d.i rito biznntino in ,,
Clrristiarra", vol. XVI, 2,56 (nov. L92g),209-218.

6tt
llt4ttlilc rnari, 37.

lt0
 l,rt'uncltc:R sPli( )IALA

Canllol.ur, VII.I 'I'cstarrlcnt, ill carc s-a prczis qi s-a prcinchi-

, Ic1:rczctttAtrcl deci cp<;ca Vcchiurltri
lttirrrir".; 1r**". . .i,r,r" o alcltuicsc o serie de tropare, care ne duc cu g{pdul la
sfinte i, care s-au implinit.profeqiile gi prcinchipuirile dir.r
ii i; il;;^.clepartea
Ceasurile Liturgice lll'cstamcnt, iar a treia cupride o rugiciu,e de incheiere'.,
(orele canonice) itriil tii V Ii se'incep cu binecuvAnta^rea preotului (cu epitrahilul, din faql uql
ritc$ti)'ai rugiciuniie incepitoare (,,impirate ceresc"', Sfinte Dumnezeule"'"
;i,b;i* ci cel dintAi inausureazl ciclul sluibelor.de.ziui,.iartreicel de-al doi-
I. Ce sunt Ceasurile Liturgice. Locul Ei timpul sivdrqirii gielul de'reari (la ,,Venigi si ne inchini.m...", preotul se inchinl de ori gi intrd
).
ceasurile sau orele canonice fac parte dintre Laudele ,rynicir, adici cele rite I flri binecuvantarea preotului, direct_ cu. ,,veniqi si ne
si tr7 se incep
mai mult din citiri f}cute la stran5., rolul preorului in oficierea lor fiind foarter t,..". deoarece unul se citeqte in continuarea lJtreniei, iar celilalt - in continu-
l)e aceea, randuiala lor se afli in ceaslov, cartea prin excelenqi a cantireqilor de
La noi, lu1li ediqiile
!\ L937,1956 qi t967 are Lirwrghierulul au adiugat, tpil irceasta, la fiecare Cras se citesc cAte -t1-1pi{T-': Ei 3"1-: la ge-T-uT, lsll
preor, randuiala ceasului IX, inainte de cea a vecerniei. Slujbe de o im i V, f .XXUX gi C; la Ceasul III, Psalrnii: XVI, XXIV q !;.13 -Ceasul VI, Psalmii:
secundarr, asti.zi Ceasurile se citesc aproape numai in ministiri qi in unele , LtV qi XC, iar Ia Ceasul IX, Psalmii: LXXXIII,
LXXIV qi L)fiXV'
chiriarhale, la care se pi.streazi regula de slujba a mdnistirilor. t" ,i.. ,,ir"".*." Qi.sg citegte
,rr;i troparul sfAnnrlui b?t!j:^:l)
din
'!t'i
apoi
!:+ de tropare
o.serie
!9 reguli, ele se citesc
ln tinda (pronaosul) bisericii, ca gi
pavecernita qi Mi ,i,;, tropr-l Nisciioarei Ceasului respectiv, Cens1ou,
ilI
cAt privegte ru.ornentul d.in zi in ct.r, se ofi.ciazd, odiniLari ele se titeau
,
Uimeazi,dinnou ruliciunile incepitoare qi ap i Condacul sfAnmlui sau al
nrici'.
in momentele din cursul zilei indicate de insiqi denumirea lor: ceasul I, la rrriia (duminica, ipacoi al glasului de rind)-
qfudqi sfert din zi (aproximativ ora 6 dimineaqa); ceasul III, la incepunrl s iirrrpLf postului qi miercuri gi vineri in siptimAna brAnzei, in loc
irlr.., pi..r-
doilea-din zi _(aproximariv,. ora 9 dimineaqa); ceaiul vI, la miezul ,il.i
1"p- ,i;;',ii;fe"orl"i sau al serbato.iii. zic troparele spec fice fiecirui Ceas (adici: la
ora r2), iar Ceasul IX, la incepunrl ultimului sfert al ziiei (aproximativ ora 3 ii i, ,,Oi-i.reaqa a,zi glasul meu..."; la Ceasul III: ,, oamne) Cela.ce.pe,Preas-
cu vremea insi., ele s-au grupar _! jurul Laudelor -rii'1v"..rnia gi u iiif,i.i'o"n..."; l" Ceasul l[; ,,Crla ce in ziua qi in ceasul.al gaselea...", iar Iai?rin
Cea-
citindu-se in leginrri cu acesrea, astfel: Ceasurile I. III gi W se citesc dimineal fl' ,,C.r, ce in'ceasul al ,rouller...", de cAte trei ori, cu stihurile respectiYe),
utrenie gi Linrrghie, iar ceasul IX seara, imediat inainte db vecernie. ilc t,r,-rdr.rrl sfintului sau al slrbltorii, se citesc clte trei tropare, care se schimbi
ceaswl r incheie cichrl Laudelor de noapte (dimineagi) qi se citeqte totdeauna Ccasuri gi dupi zlle (vezi Censl.ovwl)-
dupi utrenie, ca o continuare sau completare a ei, chiar atunci cand utrenia se '1. ri"plt. gi.o.td".., se zice,,D{amne, miluiegte", de,40 de."tii Ti!1-:i""t"i
cu seari, sub formi de Priveghere. De aceea, in astfel de cazuri, otpustul desir 'ip,i fr .;"il r]r.-., qi in tot ceaiul..., Doamne miluieqte (de trei ori), Slavi..-, $i
Utreniei se face la sfAr.qitul Ceasului I. Aqa se explici pentru ce siujba Ceasului I ,,., C.., mai tinstit1..., i.rt- numele Domnului...", iar preotul (din altar)
ce eQri
o formuli de binecuvAntare pentru inceput, ca gi ceasul Vr, care ie citegte in c< lclc :,,Dumnezeule, milostivegte-Te spre nol...".
area Ceasului III. c[ sunrem in postul Mare, pieotul iese acum qi citegte, in faga uqilor impirij.*!
.irrrtca Sfintului Efrem, cu metaniile qi inchiniciunile cuvenite (la Crasurile I, III
leasryr"il ru gi trz alcdtuiesc ciclul Laudelor de zi gi se citesc indati dupi
inainte de Linrrghie sau inainte de obedniqd, in zilele in care nu se face Li
ct^yl_D( incepe grupa Laudelor de seara; el se citegte dupi-amiazr, i , { i ,rrrp. Ghenadie , Liturgica, Bttcluregti, 1877, p- 53.
din
inte de Vecernie. Cu el se incheie serviciul divin al fieciiei zile liturgice. Da. in , i;,,.;i'.r;; ;; rd;.,i ;i ,1 ,-Ana"i ,iop"... ,. lit.gt. irrtii. fhri ,,Slavi.'.". troparul sfirtrului
d5 de peste saptimanr (de luni pand vineri) din postul Mare, piecum qi mi arroi --Slava..." si troparul sfinnLlui al doilca' Duminica se Pune intel troParul lnvlerll' aPol
1and.
gi vineri in saptimana branzei, ceasul IX se citeqte dimineaqa, indati dupi ,ri .,;','ii.,p...1 ,tann l'ui, ,.$i acum...", rroparul Nascatoarei Ceisul.i rcspcctiv.
i f i,i.i .r.,i, a"i shnli gi ,ii'amind"i condace, anrnci la Ceasul I gi VI se pune condacul sfannrlui
$] inainte de obedniqa gi vecernie (Lirurghie); de altfel, in timpul posnrlui iii i,rr
iiil, i,r,' l:r .ond"cul sfintului al doilea (Satttrur,
ta Ceasul III gi IX, condacul (Saffiriry Tip.ic, P
!Lp.tt'P'.2/',Ql
I-y"fltX1 /,1.
c.easurile.in general alcatuiesc o parte importanti qi un rnoment central al ":-Stl"::']
.27,,A]
Invierii
11-l'T
laCeasttl I'
i,i,, 1,,nrdralirurXicd",p.8).Dtrrninica,septrne^deobicertropa rl.qi condacttl
\rI (Lun tt]., p. ?il Daci insi
divin zilnicr. rlilrritrltri zilei la'tleasul III qi ale hramutui la Ceasul ulescu,.ap.
il ,ii; ;;i;1i;;n sfint c,, dlxologie mare, se citeqte condacul lui la Ceasul I, al L-rvierii la Ceasul III
--..: .r...-^*^ ^1.--^-ri,. /a-A:.:- 'f.ini. n L\\
t.. *l cel
wl mare. In
cel mare' in
2. Rinduiala Ceasurilor comune (obiqnuite) :^- -^^A^,--l^.
, iar condacele:
i condacul hra-
Rl.nd.wiala httu?,or ceasurihr este
alcituiti dupi acelaqi plan. Ea e compusi din escu, ,P. cit., p. 2l).
prrqi: prima parte cuprinde lecruri din psalmi, gi anume cate trei psakni la fii ttt, ruiluielft.cste --dupi unii - rtn.rezttmat
, r.rtrrri;ifi Icctcnici mari care, odi,ioari, s-ar fi aflat qi in ri,duiala Lau'jclor mici (Ceasttri,
I V. N. lliin, Denia sxr
:,*'liritl'ii Nli-rrn,rpti.l;, ctupn cei trei psalmi de la inccplt, ca qi la Vccernic qi Utrenic, gi carc a
Prluegl,terea de toatd noaptea, p. l4l . rrr1,r'irn,rri1 (l3olor gi l(olilr.rtr, op. cit., p.92, n.2).

t2 l t3
 PHno'r PRotr. DR, HNU BHANr,s,l'ti I,ITU RGI(:A SPT:CI AI,A

r1.i.Vl cAtc 4 nrctatrii qi l2 inclriniciuni, iar la Ceasul IX nrrrniri trci

nruanii mari ec cqri rnrti cinstitrl,.,"
fcl faccm qi rnicrcuri qi vineri in siptimAna brAnzei. r uuntclc l)otrtnultri..."
l)aci nu suntcm in Postul Mare, urmeazi. indati rugiciunile irrcepitoare ( rntlr Ectbtrisr.rl (trtrntai
Dtrrnnezculc..." Ei celelalte ) gi se incheie cu o rugiciun., ["r. are texr propriu la pnt):
Ceas. qi pe.care o citegte in ministiri cel mai mare, iar in bisericile de elorie
cAn
Rug. Sf. Mardarie: ,,StiPi- Rug. SL Vasile cel Mare: Rug. Sf. Vasile cel
dandu-se jos din strani (la ceasul I: ,,Hrisroase, Lumina cea adevi.rati....,,, Mare:
,,Hristoase,
ne Dumnezettle, Pirinte qi Doamne al ,,Sr'ipine Dounnc, Iistrse
condacul ,,^pararoare
L.-,ruaLur ,,Apir5.toare troamna...-'; ceasul llr,
Doamni...."; la Leasul III, rugi.ciunea
rugiciunea Sfintului
Sfantului Ma ccir adcvirati..." ,,Dumnezeule
Puterilor...". Hristoase, Dumnezeul uos-
Atotpr.rternice...".
,,stipane Dumnezeule, Pdrinte atotplrternice..."; li ceasul vI, rugiciunea sfl tru...".
vasile cel Mare: ,,Dumnezrule qi Doamne al puierilor...,,. iar la ceasul IX rusj ,,,\p'iritoare
Otprrsnrl mic (daci urmea- Otpusnrl mic (numai daci
Sfanrului vasile cel Mare: ,Stdpane Doamne, Iisuse Hrisioase, Dumnezeul zi Linrrgbia). Ceasul IX s-a citit in Pro-
Otpusrul mic (ori
in timpul cireia. prgonrl, lisAnd epitrahilul pe sfanta Masi, iese pe uga de mi clcsiviqit al Utte- naos).
gi merge de se inchini in mijlocul bisericii sau la iconort"r, p.rrt- vecernie,
i
apo_i din nou in altar, pe uQa de miazizl).

. L.a sfirginrl ceasuiui I" se

dacr nu s-a flcut la sfargitul ta_ce
otp.rsn l mic is"u otpusrul desivirgit al utr
servatii tipiconale qi rituale
Utreniei); de asemenea, la sfarqitul ceasului vI,
urmeazS. indati sfAnta Liturghie (atunci se deschid pcrdeaua qi'Sfiltele
Uqi, inai
lir.ir-,t. de Ceasul IX se toacd pentm Vecernie qi se aprind lumini; una in altar,
cAte
otpustl care se di dintre sfintele Ugi)6; dati insi urmeazi obedniqa sao iersul
Piresimi), arunci nu se.face otpust: a sfarginrl ceasurui IX, se rri. otporn t l. lir icoanele impiriteqti qi alta la iconostas. , . ^ deschid
, r-: r
mai daci s-.a citit in pridvor, cum se face in minrstiri; daci s-a citit in naos, ca -i
! ,id;i C.;rloif"r, "ra. f.ia.r"a, cAt qi ugile impiriteQti -stau inchise. Se
in
i i, Jf.i.qin l Ceasuiui Vt, pentru otpust, qi rim'in aga daci urmeazi Linrrghia.
Se
ricile de mir, nu r. ir.. otpust, ci indati d6;;;;i;.;ffiH:;;ffi;:"; ^^---:l- f*i-X-Xr-ori
impiritegti, .lo"-re
despre vom
.arP l/r.ltTl
care
pen!ru inceputul vecerniei. La sfarqinrl ceasului tlt nu se face otpust. , de asemenea, pentru bvanghelie, la Ceasurile
'l'ablou.l contparntiv de
nrai 1os lasi si se vadi mai bine identitatea planului mai departe.
care este compusi rAnduiala tunrror Crasurilor. Ir unele biserici minlstireqti e obiceiul de a se citi dimineaqa, dup{ Ceasul I, Aca-
rl Maicii Domnului, al MAntuitorulyi 9al al S-.feiilhj Nicolae; y f'P.T-t:-'1
Tablou comparativ it il, i-b.l.rt ir, .pitr#it qi felon, deschide uqile impiriteQti Qi, timAind biserica
:alIa) vine
lag5, la lLu4rra
vllrc Ia cite6te Acatistir[.
qi LrlLlLr
icoand lr lrL4LrrLur'
Preorul:,,Binecuvintat este iiTt.ri.i (afari de ra;b;i; ai Juminici), la fiecare as se adaugd, duPi Pt{-ii
Dumnezeul nostru..." Dumnezeul nostru-r, .aiiui,la,. o catisml, {upl regula pe care'ne-o arati
uriVritury' cu?n se citegte Psal-
CAnt.: jmpirate ceresc..." tll.:._1
]ur5a li
CAnt.: ,,irrpirate tin 5fu.*tul'5i Marele post, de la iqcepunrl Excep(ie se face
qi celelalte. lsatyirii. I qi
Ei celelalte.
si ne inchi
Ct,,r.ii I, precum ai l""i;m;tqi gi miercuri in Siptimina Patimilor la Ceasurile
,.Veniqi
Psalmii 83 84 9i 85. cAnd nu se Dune Catismi'
lil pri-.f. rl.i rif. J. SlptimAnii Patimilo5 in unele pi4i se obiqnuiegte a se..citi si la
(In post: trop. Ceas. iri,ii rir."miqii ,,stAlpi ai Evangheliei" (Teuaevangheliu), adici Evangheliile
Ceasfuw: ,,Crla. ce in
al nouilea...",
i.. io i.r.r.gim.,-i"r cea de h IJan pinl la incepunrl Patimilor,-adici pAni-la trei cu-

resp.).
cu
l;, ,A "."i; ce"iul sd Se prosllveasci Fiul Omului..." (cap. XII, ]3.). Se fac
citiri.
ii .f. i, Luca, iar de la ceilalgi evangheliqti cAte doud; de toate, nour
ii.,rrr,, ..""rir, in fiecard din zile, la Ceasul III se scoate SfAnta Evanghelie,
(In post: trop. zilei din sip- (In post: cele trei "..St
;i;uii" impiritegti, in mijlocul bisericii gi se aqazi un analog,.intre
pe doui sfegnice
timinl, dttpiCeasku).
iiii ,f r."itti"id.i, inceprml Ceasului I). Pieotut
din Ce*rbv:,,VizAnd cadeqte apoi SfAnta Evanghelie
zitta resp., it't Ceoshrr)
rul..." qi cele.lalte)
iirr.i,,. gi toati biserica, apoi, dupi troparele N.iscitoarei, citegte pericopele *,:pt-t--
,,I)orunuc, miluiegte" (d. | . .. Evanghelie":" tt:'
40 dc oli;
.
, ,,i.and, ,,$i pentru i^ ,e ,r. invrednicim noi a asculta SfAnta
rvlnSlrel.il
.,(cll cc in toarA vremea 5i in tot ceasul... f,ii ".""" int.l i" altar qi inchide uqile impirifelti (Sfentl iiiT:il
,.I)olnrnc, mihrieqre" 1de 3 1............ ircrrl bisericii). Aqa r. .i..q,. gi Crasul VI, dupn Paremie, cAnd cideqte numai
.r'i) |
irtrr livanghelie, gi"Ceasul Ii, cAnd cddeqtg din nou in toati biserica;
dupi citird,
,,Slrv;i... $i acum...'' I ... rtul ia Sfinda Evanghelie qi o duce in altarT.

F.-'
" l)rrpi,Snflirr.n (Tipic, p. 2g).r la otpustur ceasurui vI se pomenegte sfAnrul anror al , Vczi 'friodul, inscmnarca de dupi Utrenie Ei Ceasul VI dc luni Siptimina Patimilor (ed' 1946'
cilrc sc vil sivlirqi (ca la I)rr>scomidic). cit'' pp' 65-66'
€F n()8 ii 609). Cornp. Ei I']' Procop-oviciu, op.

t14 il5
 rKEsI rRoF, tJR, tsNIi ERANI.$ llj
l,l'l'tl ttcil( )A sl'l':( llAl,A
4. Ceasuri cu rAnduiali specialil
lrrltc), trrr ct;rrdac carc arttl rostul qi inscmnitatea slrbritorii, ,,I)oamuc miluieqte"
in trei zile linrrgice din cursul anului biserices( 49 tlc ori), rttgiciunca,,Ccla cc in toati vremea qi in tot^ceasul..., Doamne miluieqte
trci rlri), Slavi..., $i acum..., Crea ce egti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";
I')--^.----. :\1.; e+
r- - dec.),
e!!,/r ajunul DUUULLZL!
urur.rur (J i*".it.iiiVi
Bobotezei'fs lailuarle,l
lntl: ,,[)umnezeule, milostivegte-Te spre noi..." (la Ceasurile I qi \aI) sau ,,Pentru
!
e Ql
orrr;ua r-casuriror are o rind,iari deosebitd.'mai dezvoitati
lciuuile..." (la Crasurile III qi IX), iar la strani se citegte mgiciunea de la sfhrqinrl
Aceste ceasuri se numesc ,,ceasw,,e lrt"i'\ t^"-,d)r)r;i'i:)ri;,!irrii;,"a2"\^ urrlui respectiv (aceeagi din rAnduiala Ceasurilor obignuite).
cel cr rnai.mari praznice id#;;;;i Urrrreazi indatd Censw.ile celelnlte (III, W Si IX), dtpd. aceeagi rAnduiali ca gi Ceasul
H::*.,3,r,-9:yl,j:
Domnului,
airK,rrtanului (I , iar lecturile (psalmii, pa-
Botezul Domnurui qi i""i..."i qi deoarece i;;--hil;i":i:i}:'.t,:;
din Constantl"gp"] im^x..a.r D:-^---,--: ilr, irpostolul gi evanghelia), troparele (stihirile) gi rugiciunea final'i sunt la fiecare
i.:iJ.i^-SfT1,Sol,
lui8, iar la noi - domnitorii ^sist" "; roari
cu toatl nltele. La Crasul III si VI nu se mai face cldire mare ca la inceputul Ceasului I,
tr.", A.-aLrl"_* ql at (dom
r

cidire mici, inainte de evanghelie, iar la inceputul Ceasului IX se face din

In. ajunul_ Nagterii qi al Bobotezei, Ceasu nrrmai
t'\)rt
zori : -,.
^ r,. : . j^ dimine cidire mare, ca gi la Ceasul I. La sflrqitul Ceasului IX nu se face otpust, ci se in-
orl^ ,.
la ora ze
btce
zilere re c lndati Obedniqa.
adic Anduiali Oflntl ajunul Naqterii gi cel al Bobotezei cad simbita sau duminica, Ceasurile
zhn 5) qi i, rriteqti cu Obednila se citesc in vinerea precedentl, dimineaqa (flrn Liturghie).
t\r^- ,rr-o.a ullpa utrenre).
Marr, t,n Ceasurile impirltegti din Vinerea Patimilor nu se cintl nimic, ci toate se citesc.
Alcituirea rAnduielii, Creasurilor impiriteqti din
Vinerea patimilor e atri
O rAnduiall speciall aveau odinioari gi Ceasurile din Joia qi din Simbita Sfintelor
al Alexaldriei 0,' iar a"ra"a._qir.",1" g*"*fizarea
r lnri, precum gi cele din ajunul Rusaliilorrr.
ei s_ar b) Ceaswrile Payihr, in ziua de Paqti gi in toati Siptimina Luminatl, precum qi in
triarhul Ierusalimului (1639), cAruia'tWiieiele de pi
L",.,.".,,ew rr .Lrruur(, arirrt tdovaniei Pagtilor (Miercurea ajunului inilglrii), rAnduiala Ceasurilor obiqnuite e
,t,ri.iiol'i;.,il:,#i^tl*i:uti!.":r!ri
impiriteqti din ajunul -compozi.tia
Nagterii qr ai" Bobotezei. :rriti cu alta, mult mai scurti, care se citeqte, in mdnlstiri, in locul Laudelor mici
"i""J
Atat in aiturul Nagterii, cdt qi in cel'al Bobotelilii" vinerea patimilor, toare
cilstrri, Pavecerniqi gi Miezonopticl)12. Rinduiala aceasta o gisim in Penticostar, qi
surile se citesc flri inrrerupere'unul dupi aru, cnrtea intifi.rlatd,,Slujba invierii", dupi Utrenia din ziua Paqtilor gi se caracterizeazi
a.e'"ipori'ii
vrrqrl ?r r(r
are binecuvintarea
otului intre ele. l tl aceea ci nu are lecturi drn Psaltire, ci este alcinriti numai din cAntiri ale Invierii,
sum se poate vedea din urm5.toarea schiqi:
l)reotul (cu epitrahil): ,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...";

i (cAntat ori citit);

i inainte de dimineaqi...");
imbricat in epitrahil _gi felon qi avand in dreapta cidelni mormAnt...");
!:.9:::!^!l*l::* d..., Ca un purtitor de viaqi..', $i acum...,
Rfl..:y"^T;.1:.1"^?:TT:1!.p#"1(,_rii"-.*,a1,*;;;.'o,#;;'ffi;1fi
sfi nte i"bruci * .ia.r"iqr
-ilJ};il]'io'"i :1[Tltr cn ce egti locag sfin;it..., Doamne miluiegte (de 40 de ori), Slavl..., $i acum..., Ceea
lT:",,Y::,^ ryTd ^::-lul
trmp ce la strani. al: c;ti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";
mare)
^ln Tg4.iunile incep*;.-[il;d
se.zic.rugiciun.e incepatoare
t: :f:^.:l'_,.T-r.'.,ri., [i.,'il*.r.rr
(,,slavd Jie, Dumneze
l'rconrl :,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri..'";
celelalte)'gi se citesc .r.t pr"t ,ri'i.-*rr"g"l
,: l*7ltli-illTi::..-li ecaieCeasarenrrrr"tii*,-rrqiru.*iA;#Urltiii;;] aqezar din
OAnt: ,,Firistos a inviat (de trei ori), Slavi..., $i acum..., Doamne miluieqte, pirinte
lr"t,,ltlP,,r,._.i.1i.(fi hlttccuvAnteazl !".
lf: [ *l:* #, 1,,:*y _ointre cei "", p*r,"i
:i:,1."::l,t.j,ll,,-.ITiullsirbitoarea.i.egnec&ef
"i;;;;;;;; i; 6:i:T.ili]T
iG;;.;#;:?,".Htii1 l''rconrl : Otpusnrl Paqtilor (v ezi P enticostnrwl) .
:I,::::l dinainte de paremie),.Dua.r.r,iJ "ii. #;##."-dA:Jr;
:J^:,i:":l',
se 3?:::I. de
.q" fragment
citeqte un :der
pi
f ."gl.i.,.rit :itiri';;-;rlil;; d#;"i[, i['i;
psalm, h.;dl;;;;.: i"si",l'-ffi#f;.::
E
vczi George C-odinos curoparara, De oficiis Mognae Eccresiaz,
col. 64-65, 8I $i-88-89). cap. 6, B gi 13 (?.G., t. cL

" vczi Dan simioriescu, Liter"atura torudneascd. rre cetewoniar. cond.ica twi Gheorgahi, rl Vczi lrrof. I. Fru.rduli, Cea.surile Mari ale Joii celei Mari, a.lr Wnerii celei Mnri Si ale Sd'rubetei celei
1939, pp. lI5-lt8 gt20-t22.
r" lrLL)Ld Itni, rlupti Cod. 7 d.in Bih AcelaEi, Ceaswr"ile_Mari
Accsta ap;lrc,-dc
'tl"rrcr crc alficl.
alrfcr, ca
ca organlzator
organizttor al
ar troparelor din randuiara
rdnduiala ceasurilor
Ceasurilor impdritcgti
in nlr Aiwrilui Rusnliitnr (n in Tesalonic"' 197I .
u'ca i. ir maiorirrrca ;;,i.r*i;.ilr'irrrgi..
maioritarca franrrscriselor litirgice (H.
rrr. i..[..q,
Leclercq, iifui,adr,
Aexandie,
c rl l)c alrfcl, i. uzrrl al Sfintului Athanasie
Yji'iiLr'irr'rit.r'
col. rP.rrimifor,
I ItlT). in DACL, r,
Atlrorrirul (/,.G., t. XCIX, col. 1709 g.tt.), citirea tot timpul dc la I']a9ti
pilrI lrr lxrstul Sfirt;ilor Aposttlli.
lt6
il7
 rREOT I'ROF, DR. ENE BRANI$'TE
l,t'ru tcllt :R sPU( ;lAl.A

5. Explicarea slujbei Ceasurilor ir biscricilor de e11orii. Aqadar, fiecare din cele patru Ceasuri sau momeutc
de
Ccn
in viaqa creqtinl^ qi o anumiti
a) sluiba ceasurilor constituie una di,tre cele mai f'fr.ir'iir. Jin timpul zilei aie un anumit scop religioasS'^

fiiiift.*qi. simbolici sau comemorativi i1legiturl cu tstoria sf|nti

interesante vestigii ale a mnnnririr'
ilrdepirtat,
'rqrPdLLdL' pistrate
Paslrare ln
in cultu
cultul ortodox, ',"iiirrl.'
ortoao*,-a".e
care ne amintesc de un rrrr strlvechi
s'rirrecrri
sistenl ctiwl I, adici inceputul zilei, coiespunzitor cam^ cu ora 6 dimineaqa in
lll:*f.:.:lfi,lL p:li :ftI".i, ;9re:nr*z.aro^rr--,ffib, ai,r'.,,rrrr nopsii, sisi iu ino.girlui de primivari gi a celui de toamni, este pArga sau incepitura Pnl
uzitat, la multe din popoarere vechi are orientur"i -l;i".i.'ir'"oi"ffiill i'J ".t jiusi lui Dumnezeu pentru ziua cea noul pe care El
,.1,r*, deci o lertfl de laudl,
in viata.i"ila-l'","..,"-,^-.-,,^.
:l*;0":?,,:lll1lll,-d,.^-"1d1-a,trecut.qi qi in v Jl re o triim gi pe care ne rugim si ne aiute a o petr:ce ca fii ai luminii, ca pe o
5]rgioasa
larg^la
a evreilor, iar de de la acegtia s_a perperuat qi lri'i rc din nou de'fiecare zi qi ca pe o inviere din somnul nopqii, care simbolizeazi
,.r.-,,p.",- aceea se impreuni aici citirea.ceasului I cu sluiba dimineqii -aduce
cap.. despre ,4 nwl litargic yi swbdiyiziunile iwi, din L zice
se suCced din trei in trei o.., o pirgi fiind incepituri zilei, se
din zi. vechii cregtini, care fteiau in g"neral o-^r.And
"*Slt:!.,]"_]iTE1.:
sferturi
incepurul celor ,i., ,i T.rrlonicului -, cici qi el, ca
fundi, simqeau nevoia se-qi indrepte gi,duiqiirg o"m1.r"r,
viaqi ,.ltd;#;.#; ri *rni c, dimineaqa qi c" un dai qi ca o iertfi de laudd lui Dumnezeu gi, pentru ci
ge nu numai la cele doui. I. aude zilnice principale
,ji
raude gi sr I se : floturile s-au arirat cu luminl, de aceea le cheaml impreund cu ingerii.spre
la-
1.., a. ,.rilii cea de dimi ir;i'I;;;;.J'ii. Gm"l I ne aduce totodati aminte de ducerea Domnului de la
care eralr obligaqi si participe, ci gi i, cursur ,il"i, au avut loc in cursul
care marcau pe anrnci, la mai toate popoarele orientale, "dopta,rJ;;; aceasta m ,f* I" pit"t, de judecata qi de osildirea Lui la moarte, care
ale zilei,
inceputurile c.lor patru ililii (M.'xrV, 65 qi xV, 15)'e. .. -.- ora
^.-^ 9 .
.adicd cele parru ceasuri sau' ore d,e -ga.i.;.. DIrr,.. cere r
i*t-i^rii'ii".Jp""ir sfeitului al doilea dinca zi, corespunziror cam cu
trecut cel mai devreme in culnrl cregtin (inci_din'.p"." "..r,.a,
,p"ri"ri.i; ,rr.r,, precum nin."qr)-r. .i,.g,. in cinstea Sfintei Treimi2o, o multumire pentm *..:_..,:^1:i
IT.lliSr:yl* ti IX, pe.cAng g.lr"t r ;n.',^t irr-iU..r, de ristignirea Domnului p',.Tfi
]I1,vt
;;""h;['i#-"i ffii,ilj:
tnrziu (veact lirri bi" zi, gi ne aminteQte totodata atAt
qatnllea), fiind o "
.re"ti. noui qi originald a pietigii ceaiul din zi2t, cAt qi ^!r1.:
OriSinea Si istoria Lawdehr biswiiestil5'. , sfa""rf Evanghelist il;;;, ; ar"rt lo. la treilea de

De aceea, tAlcuitorii serviciului divin anteriori sec lului al patrulea, i.ar." Sm"n f"ib"h in ziur Cincizecimii (Fapte II, )"'
'i:tot*t W (i"ceputul sfertului al treilea din zi, care corespunde totdeauna cu amiaza
r.,!
_r,,:H : f 11l.9,f,yll
atribuindu-le
1
o semnificagicT.."t
j i p- U i.a r;-, ;;fi
5i c.,,,,,.
ca Tern:lia
""!,,f .r vedem ci la facerea-rugiciunilorr rr, w,
trinitari:.,Nti ;iib.J;Gi), adicr _------ rugi.ciunea de la amiazi sru de la mijlocul.zilei,
.t .
se citeqte tot
o rugicrune
- ,iaua Sfint.i'Treimi, ca o multumire pentru injumitilirea zilei_qi ca
*;:=r5,fgiyl,cil:i,l - Daniil cu ..i ti.i ii".;*i;-.;edinqr qi birui ane feri de,,dracul cel de amiazi", de care vorbeqte Psalmul Xc, care se citegte
robie au pdzit ceasal^ai treitea, ot
sorrhi it at notuaLi-c#;;ffi; tH#tT nr23 deoarece in acest ceas strimoaqa Eva a pierdut ra ul.Prin^ amigirea,diavolului,
:i::T:i:r_,',.f_T:,i"-,!rlnurit; cici i"taiJ-pa"e [-"t ;-r"d?
mai din urmi. *n."rin."n.a de la pugrl lui Iacov l-a recAEtigat prin credinqa in Hristos'"' In gene-
arati numirul Treimii.depline; de asemenea,."t prt.oLr-;A.I
treime qi de la al saptelea oani la ar nouilea ,rtr,'"q"
ir-;T;#;;ffi 5
i, Tleim.a aepmi Desprt cap- 299 (P.G.,1. CLV, cot' 552 A ii *(' rom, cir''.p'

hovnicesc a
se aratd. c
;'Jri'i'i'#Hi; *'€d^i
tA iuni (slujbe),
a' [iii,st i,, i.d..s,,.r..q,i,.1297-: p ie3]:.:ii'lyu
.197.);

e foloseau la rugdciune in timpurile hotirAte. *,'h:ii,':u cucernicie ;'ge;e;u1i;il uanruitorut qira.id.-t nott.u d-. bine. f,rind-leg1t:
"Y::t^'"I',:"::::
:l,:ti;
*p"i s-ainararar pe raga ca aceasra a fost o.semrrifrcaqie pli;i d; misrer, ci cei I rl zilei, a fost dus de liCaiaia la Pilat in pretoriu,la.locula9 iya;iiti. :',T llt::":^::^t:'.t:J:
^ . frceau
iqi r
ni Lcolo |udecitoml ,o"re-lo-.r, de arhieri:ii cei flie de lege qi de
biuanii iudeilor a fost clevetit
acest mod. rugiciunea ror. cdci
asupra apostolilor, implinind haruJ frgiduingei
i;-;;-;'iil'{
I'pogorat sfentul "
r.lc iudecitoml cel nedrept osindit"
Domn"r"i. o. petru in ),/'';:;',];;;;;I ,-.,.".i cu
/:.4.1 af,^;;;;;i{'C".;;;;i .', adevirat cAstigat daml ca i ne invele.a
,.levirar a cAEtigat invete a cilsti cele trei ipos-
cinsti cele^trei
mai inalt a fost'.inviqat, "r.menea)
?,yK:ii*-r:i^..:ll lgc.
lui Dumnezeu care poviririeqte ".ai-pri"
,."_", cAt qi prin gl r,ill" siaia"irr..):(itri;iii*/, la slujba Dumiiicii Rusaliilor, canonul al doilea, Cintarea a
i9*1,-."
'#;ffi;::;'#'.L?t i"jfiH'l#i
,".::T,:u,:tj.:,:9:-,^1T1,_,l"i"f daci pigAnii ,. pot.riafi t*,i F;G-x, t;.j:
cir, stihira a patra).
;''V"ri-ip"iii al'Romei, Trad.i?ia apostolicd (alias Rhnduiala bisericeat"scd egipte\nd)' c.ap'.41:
y::,t!t:?, fiind.ristignit, la a noua.a spilat pe.r..f"'""1[ii.'p.i., ,t,,ri-to In C.,acul al. *eilea si laudi oe^Dumnezeu..., cici Ia acest ceas Hristos a fost ristignit pe
Pr:::I: pAinile pu-
]l),"titlT.,._1-ri",:,p"ati riscumpira gi si ne dea o noui viaqi; atunci piin r
sivArqir biruinga Sa,,t7.
mielul cel
Pistorul gi
Explicaqii aseminitoare s-au dat mai tirziu qi crasului
I, dupi ce el a intrat, alrtt nes versfins.
dc celelalte, in programul oficial al rugdciunii ,il"i* D..-:" toKQ ^^ 1)6-1)7\
ar-p.'r"JI-a"istirilor gi apoi

9f, q |'
il l)e Frogeq ma,
ma,1946
194_6 (Bibl. ,,Ephemerides
,,,lphemerides ILitr
iturgicae,,, l9).
'* Oratione.25 I, col'-l193, $t t- II; col. 966-968),
tF .r*-s;,;-
-^i*^r:
'),I;*:!:^"^p":.y:!:"i:,i!;^llii. !: ot:iii"c!;i;1;.Hi::)h,,,,, d, pnhn,,
",?*,:'up *y
^ "T:K:::l:)::*:y:::;
r:, yir*:f !:!:r,:i1*il',iii ,Lex-o. randi" rr**i7u"({6?#,iK:{tr
, cap. 34- i. p. i,' L iv, ."i. s I oo I
',)
t,' l:*r*" 3 i s s
tb.itcry. Cf, qi.P. salmon,.res origines d, ta p:rii"; ;;'iiiii,
.
limottahale, Dobru;a, 1929, P.352.
tu Cypricn,lrr "Ni;;;;;,"i;;i:;;:;T;i{o..
a,^prx le tdmoignagc de Terrulien
Christin[ M..rmairn,;, Niil;;,-ifi5: ir. ),57-irc. la ,rf)oamne, strigat-am'.." la Vecernta marc du'l
,ypricn, in vol. ,,rVlcla,gcs ih.i.tin6M"h#;,,,
v<rl. ,,r\{ela,g.,
ni,-in ceasul al gisclca, Izvorul miuttrrilor sprc a
lttl ll9
 rREOT PRoF, DR, ENri RRnrur,s,t,ri
LtT't, RCiI(tA spr.lcrALA

tlin ttrntl dintre ccle gaptc Laude sau slujbe zilnice. Ceasul al nouilca incheie deci
'irrl clivin public al fiecirei zile liturgice, care incepe cu Vecernia gi se termini, cu
rl ll uouilea.
b) Prccum am vizut, in prima parte a slujbei fiecirui Ceas se citesc psahni. Aceqtia
tiittt inci de la inceput continutul principal al serviciului Ceasurilor. Astfel, Psal-
l. clc la Ceasul III gi Psahnii LIV gi XC de la Ceasul VI sunt deja amintiqi in Rr-
twnahale ale SfAntului Vasile cel Mare3r. Dar numirul psalmilor citiqi la fiecare
nu era acelagi peste tot. Astfel, dupi informaqiile date de Cassian, in unele locuri
erbiceiul de a se citi atAqia psalmi cit indici numiml ceasului respectiv, adici trei la
rilei, txul III, gase la Ceasul VI g.a.m.d. Intr-un Orologiu - manuscris din secolul LX - la
coresp anzitor cam cu oru a p.ri
Ceas sunt prevS.zuti cAte opt psalmi32. Obiceiul cel mai rispirrdit era insd. ca s[
Sfintei Treimi,
rrrrrtrrr ca
L<r u nlullumlfe p.rl*i
o mulqumlr. pentn €ltelsci la fiecare Ceas cAte trei psalmi, ca gi azi33, adici in roral 12 psalmi pe zi,
a m, r, re$ re d" ;;;;;J;;'. :'; B#;,]:,rf,l, I*ffiil' ili$:'i, ; Ii;:gX,,L l
ttumirul orelor zilei. Se citesc cAte trei psalmi, ,,pentm cinstea Treimii gi pentru
tinqa tainei ce s-a flcut intr-acel ceas", precumzice Simeon al Tesalonicrilui34. Ei
ci Eva i,tru , rtclici alegi in concordanqi cu semnificaqia speciali a momentului din zi pe care il
ii:,:;:;;;ti.fl.::1:t,E^:':;
\1
vt..ywwJew,,

2s
25 tr- '
"..,*,, a ieeit din rai, din p..;;;; itttl Ceasul respectiv. De exemplu, Psalmul V - primul dintre cei trei care se
yezi,
, la Ceasul I - cuprinde pe de o parte rugiciunea potriviti pentru momentul
Constituyiili ':on'1 ?..XxxIV (texrul citat mai
Itc(ii, ,,aritAnd dumnezeiasca luminare din strilucirea soarelui celui vlzut"35, ca de
aftr.ci a fos ,; ,,r(Lrgacrunr taceEi... la Crasul W
col- q
CLV. col. 5-_ .- .. lculu,
tc.utut, Despre
t)espre sfitrtele slaibe, cap.29i.
$trtele slujbe, cao. 29\ p, vcrs. 3: ,,Dimineata vei auzi glasul meu; dimineaga voi sta inaintea Ta qi mi vei
J;;p; il^iTi,",* n\i,;,'p#l;S: fl:1,:'^':::al,.ll_,'
qaserca ce-as in,.i,.Lu,'rr, ", ori versetul 16 al psalmului urmitor, LXXXIX: ,,Umplutu-ne-am dimineaga de
ctr.Pa
!11-rc-a
cU pa injumitilirea'z'ile
inirr-.it;+;--^ -:r^ ceasun din zi a hlum
CeaSuri drn 'l'r qi ne-am bucurat qi ne-am veselit in toate zilele viegii noastre"; pe de alta, ele
ce s'3 nii"; Pr. r,."r. i;. a rdstignit pentru
26
itt versete profetice in legirurl cu patimile Domnului, de care ne amintesc Ceasu-
cit de ex. vers. 9 al Psalmului V de la Ceasul I: ,,Cici nu este adevi.r in gu^ra lor,
clupi faqtr,
fu ziua Si in rt lor este deqarti; groapi deschisi grumazul lor, cu limbile lor viclenesc". Indeo-
.;r si ne imp I primii doi psalmi de la Ceasul al treilea (Ps. X\{ qi XXIV) gi de la Ceasul al gase-
(l's. LIII qi LIV) prorocesc pornirea cS.rturarilor gi a fariseilor impotriva Unsului
fanrul Evanghelist Marcu de o oarte
r,fi gilor, cdci Sflrrnrl'Marcil .si Durrnezeu gi patimile indurate de El.
--.]_1:-,_i Dnr ultimul psalm de la fiecare Ceas arati gi milostivirea gi ajutorul lui Dumnezeu,
'yr1:o,tfpo t(n
c de psalmist gi acordate celor ce pltimesc pentru El. Aga, de ex., Psalmul L -
n, ,e .r*rnj. E"l,-.ii.irr1lr.-
ll-atl deloc
tr-au cleloc scopul de a itace cronolooie cxac.-
l-ace cronologia fltilca care se citeqte la Ceasul III - pomenegte de venirea SfAntului Duh (vers.
^*.. ", ,,
chip vag sau aproimativ. in f.n,t .:;;;;';-';I::'.',:' raflmrlor,.cr local-izeazd faptele in ,13). Psalmul XC (,,Cel ce locuieqte in ajutorul Celui Preainalt, intru acoperimAntul
(lcasrrl
I
Ccasrrl al rreilea 1al
tal d.il""
doilea de
cle
tczeului cerului se va silaglui"), - ultimul care se citegte la C.easul \lI - (amintit
rrntiazd pini la ora 3 p.m. am
tlc pe vremea SfAntului Vasile cel Mare)36, pomene$te de ajutorul dat Fiului
I I L/4
t, a.nr., -' '
I/2 d.tlt-) ii a
strl al gasclea, ;^^' .";l'::l' j"n'tYl dar oe tapt ne apropiem de
h)wttqile, co,t
I:.t,rrttqile,
rr Vczi, de
colt . Veil Vezt Chanoine
Lhanoine A. Weber.
Weber, LeIe rtr\ la templu, la rugiciunea de la ceasul al IX-lea (Fapte III, l)". Cf. EiCeaslwul, trop. Cea-
ex. ipolir ai ), P' 562. Povifuiri (ed. cit., p. 39\.
ll rrl I X-lea, 5i Litwrgbierul la
cilrdtt-1i arninte dc ilrisros al!m9t'5,, la Ceasu.l al gaselea, Alli irttcrpreli din epoca patristici raporreazd. to-ate ceasurile de rugiciture din timpul zilei la Cru-
t,trtigrririi, cum face autorul necunoscut al scrierii Daprefeciorie, atribuiti SfAntului Atanasie cel
c (/',(t., t. XXVIII, col. )65-)72): ,,'lrebure si te rogl Ia ceasul aI treilca, pentm cd la aceasti. ori
Itl'r'tlrtit lemnul Crucii; la ceasul al qaselea, pentru ci Fiul lui Dumnezeu a fost indllat (atunci) pe
,=ei l,t rrl nouilea, trebuie si te rogi din nou, pentru ci Ia aceasti ori Domnul $i-a dat suflerul pe
r ( litrd XII-lea (miezul noplii), cAnd Domnul
soseEte ceasul al a coborAt la iad, trebuie si facem
lr itrni mai lungi gi mai stiruitoare".
. t0t3-1046.
t-Sobas: Le Cod. Sinaiticws grec. 863 (9-e s.), in
70-75.
, col. 116 A.
, t. CLV, col. 592 B $ *ad.. rom. cit., p. 2L2).
t. XXXI, col. l0l6 A.
120
 PRB01'PRorr. Dn, Etu Bnrrrurgrn LI'l'tl ltc;tt :n sl'li(llALA

p{tirrritor dc c{trc Tatll rii aratl binrinta a$upra iadului, dr:h.{ncliti clc ccl cc, snrr rrpolis), hind asenrlu.trtoarc-cu unele mgicir.rni din CottstituYiile ilplst1lice
cr,l. putcre dc sus, e in stare sr calce peste aspid{ qi pesie vasilisc qi pcste leu rl
, cclc 15,7)42.
bilaur. (vers. t3). Psalm.ii ceasului II
(!r' Lxxxill, r-iixv'qi' I_X)fivfi rhrjtra ruior Laudelor mici din pe,rioada Piresimilor este
nrAntuirca noastri cea prin moartea lui Firistos qi prin omorArea SfAntului SIil erisiicl i Efrern Sirul (,,Doamne qi StipAnul vieqii mele..."),
qi ctrm ca Dumnezeu este. viu, micar ci a gi
-..rit .., trupul pentru noi, cici inc. prin excelenqi a monahilor gi asceqilor, expresre- a smereniei gi a pociinqei,
jertfl{ qi folosire celor vii gi celor morti din iad.
ntrl ti'prin metaniile cu ingenuncherile care insoqesc de reguli rostirea
care erau la locul plangerii; qi a ei'
bu,r voirc,. a intors robia noastri (izbivind) sufleiele 'rr.r"r,i"; a- ii irirp"..t., cAt qi rugdciunile exprimi in general funcgia simbolicl a fiecirui
Riry,"l, din zilei, la care se citea
tdrldelegrle noastre gi intorcandu-se ne-a inviat, a veselit poporul siu cu inviero [, p.*., referindu-se'i, -orn..rtul respectiv cursul
a griit: Pacea gi Mila qi Adevirul s-au intampinat qi , piirrit din cer Dreptar urtr ficcare Ceas, precum s-a ardtat mai inainte.
vrcme ce Hristos a sfl,ramat cu.moartea pe moarte, pimand va da roada sa, Vechile evhologhii-manuscrise greceqti, preotul era mai mult
angajat decAt azi in
,lyl"!:u rrupul"37. Iar psalmul cel de p. r.-i,',,pleaci, Doamne, urec irrrr.ilo., prin rugdciuni pe care el ie citea in tarni, printre pi4ile
*l
(Ps. LXXXV), ,,insemneazi roate acestea gi cum ca cel ce S-a ristignit'gi au dispirut apoi din
iltercalate
uza3. Acestea consdnriau o
ar nte al slujbei, rugiciuni care
tru noi esre preacuvios Qi. fhra picat, indurat gi mult-milostiv qi adevirat, care iii"i a.r""it"te rn lU.l Ceasurilor, numiti ,,Sluiba catedralf', care s-a pistrat la
stipAnirea gi semn bun Fiului celui ce I -a ni.scut din roaba sa, Mai.r lui Dum iiir"p"l pAni prin " secolul al XII-lea. Amintirea ei se pare cI s-a pistrat pAnd azi
Crucea gi invierea Lui, prin care s-au ruqinat vri.jmaqii,,38. speciale ale'ceaswrihr irupd.rdtEti, despre care am vorbit mai inainte.
. c) .Troparele speciale ale ceasut ilor, ca gi *oparelc Ndscdtowei, care
desnrl de vechi, cel_pu,tin din secolele v-\h, deoare.. .t. * ger.*
;i h G;tl;
purzitoare din rinrl Bisericii c,opte3e. cel de la ceasul III (,,Doamn., c.tr.. pe
fen;ul ri.u
Puh...") are forma unei adevirate epicleze qi d" ac..a el este intr
ca formuli de invocare a sflnnrlui Duh inainte de epicleza propriu-zisr
din Li
d) in afari de psalmii de la inceput, in randuiala ceaiuriior intri ca pi4i
nente) precum am v5.zut, lvopat ele qi cond.acele care se canti dupi psalmi gi ."r.
dupi zil:le srptimanii, pr:cyn y rugd.ciwnea cu cd./.e se incheie stw;ta qi .a..i
altul la fiecare c,eas. cea de la s6rqinr ceasului I, pe care de reguli o citegte "t p
insuqi (in ministiri, cel mai mare), esre anonimi,'iar textrl ei il'aflim inci'in
cc
u^echi Evhohghiw - manuscr.is grecesc (cod.. Barberirci, din secolele
wII-x).
Ceasul III este arribuiti Sflntului Mardarie (vezi despre el la explicarea pavecem
cea
celg de la sflrgitul Ceasurilor W qi Ix sunt atribuite in Censhv Sf1nnrlui
ia-r Vasi
Mareal. Ele s,nt o mirturie a rolului important pe care l-a ar,ut u."r,
bisericesc in organizarea gi generalizarea il"jU.i Laudelor zilnice in serviciul -rr. pi
Rrsirirului cregtin. $i daci autenticitatea lor esre greu de sustinut, este qi mai gn
&i
fie.respinsi; limba, sulul conginu rl teologii'al acestoi
intipiriti amPrenta originii 9i -ga.i""i p;;^A-;
lor capadocrene din iecolul al IV-lea.'Tot SfAnrului
ccl Mare ii este atribuiti, in ediqiile catolice ale orolngiwh.i (pentruuniaqi), qi
fru
rugiciune ,,Cela ce in toata vr_emea Ql in tot .."r..i...,,, .rL f".. prrt. Iin ri
rururor Ceasu-rilor gi provine din stranrl cel mai vechi al componentei acestor
Ea estc luati din serviciul Mtezonopticii gi are caracrerul unei rugiciuni finale (de

" Y:.::-fr;,t^YY
Strr... Mila gi.Adeviml s-au lf^dgilea
de la Ceasul rX), vers. 8, ll-13: ,Ctva grii pace peste
Drcptatea si.p".." ,-r., ,i..rt"i. aa.re"Jat :
l)rc
gi l)rcptatea di,r,Tr privit. ltimpinar,_
Ci Domnul v
din ccr a privit.,Ci v fffi;
il;jJil;;.:.;
enn t nnctnr ic; .,. ,l^ .^,{,,t .x,,
Anhrl at l,a d.es Heures (La priire dzs Eglisa de rite h|zantin, I, ' 0 po),6ytov), Ed' de Chevetogne,
:,;.8!1!.* lrriire
Despre sftl ""rt...ql
cap. 327, aup;,",trad.. j,
,o*. cit., p,
*aa. rorn. tl, 77 -78 qi 252'253.
;; :,;":,r,Iil l":-rqnicu.\i,
LttlAil irupirie,ecl. crr., p. 107, 1'4t.
it V';;i
}9f. A. Baumsrark, I( d;il op.- ,it., swpra. Cf. Acelaqi, Les Xrandes itapel d1 Q_lilrlu @z*nri.ry
P?'la;
in Liturgltielal staiEi cel rotndneic) ct ci din cel grecesc a fost inlirurat (vezi
lll l:i t,ytCeasul (vezi Pr. ,llyatrrrc*Russie, lnvoi.,,Lito.gie de I'EgIise paiticuiere et Lrturgie de I'Eglise universelle" (Conf'
/urtrlcscu,
P. Virrtilcscu, *eileain
ceasul al *eilea in rd.niuiala
I
rd.nd.uiala epiclezei, BucureEti, 1"932
1"932, extras din rev. B.o.k). lt.scrgc I Paris), Roma, 1976, pp. 50-5f ,
ll.
h:l1, lulotoqttiypre,,r,. ..*r.,,.,i,-'d,n;;:"fi;i ff i;;;ffi;il'i!'ir";I;tr;.r. it. ufr.r, 9i: La priire'dtt Hliits,6d' par Mgr.-Cassien.et B- Botte,^la5i.s-t9!l
19:l^:L:t
(lclstrri sttnt atribuitc SfXnrului Gherman l, patriarhul Constrnlino'poi"iu ain sccglul al r,ii", ii;,'U. Dihnais, Le sens dcs Heiru d.ais tes liturgies orientales,.in M.D.,64 (1960), p.
(M. Arranz, I.es pilra
piires presbytlrata det petita eitt iir" byzafibt,
Arrarrz, Les prabytlrata des Petita'Heurts d.ans
(cxrrits clirr ()CP, vol. XXXIX, fatsc. l, 1973), p. 77.
dans l'auien
l'arrcien Eicbologe brz,antitt Roma,
Rtv I fi, ti. li*nn , La priire des Heures, in vol. L'Eglise en pkirt. Intr.oduction i. la liturgie, Toumai,
l, l', 789 t.u'

122 t23
 Lt'rU Rc;tt:A sl'11()lAt,A
-Iipicl sau
,r,flrtrl sc facc Liturghial)anrrilor mai inaintc sfinqitc). I sc nrai spurc gi
dupl mrtropo[$
CAPI'I.(x,UL IX
T'urr,ro strtt' AKol.or0d ;; i;rcr;u! denumite :1f' lT:1']
I inrrghii" qi se explici prrn aceea ce
i,,',io,f,'ii, insemneazi,,inchipuirea Sfi.tei
q,*l. cand ea se sdvarseste ina-
;il;i;iiill. ."*ori to*iii*igt,t.i, iar alteori - sl
Mijloceasurile qi Obedniga ;;6;;i ;
-

T,ii,' l-i.'ili': p-ftin'nipui' Liturghia3'

^Dar
;i;;i Jc h Psalmii CII qi CXLV, ---_- se citesc (se.cAnti)
', care .,e.ra cansa ,u'uLd
,,uii ,rii-iti psalmi tipici (preinchipuitori sau mesianici), c-1-plt:1t:^1::I-i",:
9r1
Oficiul divin ministiresc al zilei liturgice, alcituit din slujbele celor qapte
, ningura
lflld in
ut !<rr! *" ir.til1t1-i"
care !rq vrvv! in.epot aceastr st$u34
carc le-am studiat pAni acum, a fost amplificat, in ultima fui fazi de dez :i"dr"6;td"iyn @, t^'ii/a - in;z, masi), tradusi corect in romAneste prin
unele creagii mai noi ale pietlqii monahale rS.sdritene gi anume: Mezarele ( ;: .t-rl; ;fu; ci, de reppli, ." tt slvirseqte .inain191 m3se1dt, BI*
sa:a Mi,jhcenswrile qi Obedruipa, carc au fost incluse gi ele in pravila rnlndsti in zilele de rA,d (in care nu se
;,'d;d"ttJiirrilr*arl ,e cit.qt" in mS.nistirioctoihului,
rugiciune zilnici. din Ceashvwl otnod.ox.
l. Miihcensurile sunt grupe de rugiciuni, care se citesc numai in ministiri,
rc Linrrghia) sau in ;#
,'k ll; i:iii'g" il Sl'.:*^:: :ll'
;t:ii fi.:;';^ q,'Jii;r[rli" sran-rui Vasile (ajunul Criciunului gi al Bobotezei)
Ceasurile liturgice. Ele sunt in numir de patru, gi anume:
i],ii,t"irgni" sra""rr"i rJr" (;e;e Buna-vestire c.1d3 inrr-una 1- ,t:*:,lii1
postul M";., se citeqte-in.toate zilele de rind ale siptimAnii (de
tf*lrcsirni), iar in
pn'in inclusiv)..fn peri,:ada Ocioihului qi:"1,"^::l^t::"j:":l:]':1t"*;",::
iliffi ;;"c."*r vi
"i"i.ri .;;;;.I.-s,Je a lui, deci inainte de masa de prAnz,.iar
ti;G;;ili, i,"' "ir',riNrui.il ti "i19ptqzei, de pre,cum ai,Ti:'fyj:-l'"Y:'^',1,:l
vecernie qi Liturghis adici
pe care cilug[rii erau obligagi in vechime si le facl fiecare in particular, in ;lli;-"#;il;;;G;; d;pt a."'"1 IX, inainte
lntcnnrl din zi, .a.ta tJirrioari, in mlnistiri, t9 lltttruP:1-'i""1tt'
intre slujbele Ceasurilor, pentru a-qi ocupa timpul liber. Mai tirzit, s-a luat
.,, s, f" ;k"( Obedniqa qi-a pdstrat caracterul iniqial de slujbi dinaintea ":'Ji
lll rlu sur 2r, >srre -
meser'
pe alocuri si se citeasci aceste rugiciuni chiar in biserici, f,te in naos, fie in
pronaos, de obicei, in continuarea Ceasurilor respective, cum prescrre llfrnd.wiata slajbei se afli\n Ceasl'ov
iru.phdtesei bizaru.tine Irina din secolul XIII. In alte mlnistiri, aceste rugiciuni au t::lfT:rt'":
inil pe seama monahilor, spre a fi citite in chilii. Unele manuscrise prevad citi rclrriqa incepe cu binecuvAntarea p,reoflllui, ea fiind socotitn.tl :
r;; a;;ft VI (ori a Ceasului IX), * care e imbin :i de obicei' Atunci cAnd se
in biserici (etg trlu o'bucr(tu) numai luni, miercuri qi vineri, iar in celelalte gi a Penticostarului),.se
citirea in
andi clflrea
recomanoa ln cchilii2. Irr continuarea Crasului Vi- iin p.tiora" Octoihului i1c9;
suflete al meu, pe Domnul"'") qi CXLr/
tn tot cazul, rAnduiala Mijloceasurilor a ri.mas o creagie liturgici destinatl e $i.irrr*'i;rffi"r-cii t,Bi".*'odrrt""rl, de ,,Unule-niscut..." (de obicei citit)'
obligaqia tipicului de slujbi al
si n-a intrat niciodati in practica sau obligaqia
mlnistirilor qi dUrl,l, suflete al meu, p1'b-o-""t..."), urmaqi
cilor de enorii. Astizi, in mlnlstiri, ele se citesc de citre monahi mai mult in chilii llrl
ales in postul Criciunului gi in postul Sfingilor Apostoli, pe cAnd in posn,l Pagti tl. ,
sunt inlocuite prin Catismele care se citesc dupd Crasuri (cAte una Pentru fiecare tlr.t
tlr il
aCUIn apOStOIUI qt eVanghelra Cafe af ffeDUl cltlfc Ia l'rLLrtF,nL) dPvr eurrvv
RAnduiala lor a: Ir ,tC CiteSC
Se incepe cu , numai la inceputul Mijloceasr,rlui I trutlinqei (daci urmeazl iih gf i', acestea nu se citesc acum)',U;m;azl,Tg*ti:t-'
treilea se prevld gi rugdciunile incepitoare, de la. ;;i;it,$rb.E*, lasl, iartl,tr"-".^t'le, gregelile noastre"' t,illystov) qi rygi-
Dumnezeule..." i trei psalmi potriviqi cu momenflrl clomneasci, arpl ."r.'r.1[-,tl it. cit.st;'tondacele r 1d"t:t (1 'il.:i :ifa1,**
tiv al zilei; apoi rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..."), urmate de i'),';;i;, nir-i"i ui*tlti ,,sravi"'",- "i.mo4ilor: ,,Cu sfingii odihnegte"'"' "$
pare) proprii fiecirui Mijloceas: ,,Doamne miluiegte" (de 40 de ori), ,,Sla
'cinstiti..-, u,,.;;,
^l d.;-,r;;.;;" , din Censlou-)' Apoi: ,,DoT -*:' t-Yitct:]"jt ,I3
o fiinqi"'")'
,..,-..., Ceea ce eqti mai int- num.le Domnului...". Dupa ecfonisut ri .truriciunea cdtre Preasfinta Treime (,,PreasfAnta'Treime, Stipanie de
"r'Nat.itoarei
otului (,,Pentru rugiciunile Sfingilor Pirinqilor..."), se rostegte rugi'ciun.1 |fal li i-i".,".rrr;il.;'d, ;;i..ar. ".r* i.,]r,ut.,Sr re^ Lmple.gurile ry*fl1.^!j*
Efrcm Sirul. Dupl aceasta, se incheie cu citirea unei rugiciuni al cirei text diferi i')rrrmr-re...,,, se cAnti,ii. binecuvintat..." (d. trei ori) qi se citeq-
Domnului
Mijloceasul respectiv, dar toate cele patru rugiciuni sunt atribuite Sfhntului Vasi ift[
,r,,l,ii.,f ""-.f.
pe Domnul in toati vremea..."), urpat.$e *Cu-
(,,BinecuvAnta-voi
Mare . Formuli de orpust (apolis) se prevede numai la sfArEitul Mijloceasului IX, ,
, ,. .ii Sla,ri'.., $i acum"', Doamne, miluieqte^! (de trei ori)' Intru
"J"',r1."t..., cu care se incheie slujba'
rcce cu el se incheie serviciul divin al zilei respective. rtclc l)omnului...". Preoflrl fa.e "cum otpusnrl mic,
2. Tot o creaqie mai noui decAt Crasurile gi tot de origine monastici este qi Oba
s1tyt Prd.nzdnd.a, care se citeQte in ministiri dupi Ceasul VI (ori dupl Mijloceasul VI,
, Sir,.<,,.l al Tcsalonicul rli, Despre sfintele rugdciwni (slujbe), cap. 329 P'G', t' CLV, col' 593-596
sc citcgte Ei acesta), inainte de prinz, in zilele in care nu se face Liturghie (iar in
flltl, tutt. cit., P.213.
{ V, Mirrofirnovici Ei colab,, op. ch., p.494. Ci)rnp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, Cwrs litografiot d'e
t l'r. l'rof, P. Vintilcscr.r, Cam litografiat de istoria Litarlvhiei, l}rc.,1940' p. 334' ltilt l,inry1ttici, lluctrrc;ti, 1940, pp' 334-335'
2
V. Mitrolhrxrvici rli c<iirl't.,l,ifirry1ica, c<1. 1929, p, 496.
125
 Pnnot Pnorr, Dn. Iir,lti Ilnnrur,s,r,li
LI't'r-l ltc;t <;A spl'l( )l AI-A

l)acii irrsii sc fhcc qi^Linrrgrric, 11, se mai

nici cctc urmiroarc. .ii,',a.ttJi,d'il;;i;,reacitc[te ,s{ sc ,mprc gurire n.as lllgrrritc zilc scrviciul Ccasulrri III qi al Ceasului IX. Prin secolelc
XII-XI[, partca
crtre sfinr. ii6i.., se zice: inceputul Linrrghiei euharistice, ad5'ugAn-
ijl,f,mlllll;ri,lllli' si"'i- li;;;;,.,", -1,i.i,. j'ra.Li b.ir, i,i,,l,, i;'l;r;.i,; ;Olrcclniqei a fost i,rcadrati Ia
' oe I'srrirrrii CII qi CXLVro.
i,.perrj'adi fri"d;i;i,! cand Feirii,tt dc la inceputul Obedniqei dau acestei slujbe nota ei caracteristici, legAnd-o
D.^l*:: /-\rr .---. obeiniqa
-";il:;, se citeqte dupi ceasur rX nr, ". iff,rii.r',a,f in care Mi,nritoml, rastigntt pe cruce, aco:di iertarea
Sa tilharului ce-
ci indati este deci slujba iertirii pentru care se
cirilor (,,i Hi,*1.rt ,ii intresului neam omenesc. Obednila
itia r"ci cc acelag
Ta,,) pcric de |oi
rirr vi le a 6-
tsirlim intre
,ii..l. iucadrate Ei in rinduiala marelui Can 'n de pocatnla, ctupi conoa-
rese trlllostlve$te-le spre noi", "r.*.pea, 6;a. FeruIl:' :'1t
mer
f':urst
r[("Lroar4ne g Stipdnul viegii m ;i'ri;*;;a de'dupd
rilc biblice. ,,rn,
Cintarea.a
*.ntionate de
!e.altfel'
SfAnrul Amtrozie ca frcAnd parte di, rinduiala
lt,tlT:-lT:i:
v LrLrrrla) firi
.Ve
..Ve lr r rduttul \-lll.
vecernld, lara DlnecUvantafe,
binecuvAntare, ci
lil;ffi. ;ffi;;*iiil'il ;.l.J^I\r', l"ii;-'ir"l sirienilor iacobisi sunt inca-
Tabelul de pe pasina urmirrrere ,.,J _-, ki,-^ r^^_-r. .r duttte
r.
clutre cele doui vari
rgi ,rzi in serviciul divin de dimineaqa (Utrenih)t2
rirrdrrielii
randuielii nn-i-;I-i-
Obednitei
sfirqinrJ V...-i.i r. restmi.(luni, ma4i qi SchemI cu rinduiala Obednigei
ci: -,_;-i,,-^:^;-:
ci. nrgiciunea citre rrcasrenr2 r rerme trlr,ix A^ -^t *-: zilele din afara rnsnil
arara postqJ dupi Ceasul lX
S"Hi,ffi ,.,.1-il#if
^""t:.qln )dHX*':"*i Cind se citegte
Pcrioada Octoihului
dupi Crastrl VI
si a Penticostarului
CXnd se citegte

k.J."S*_rr*;I,=#::,,l!',ffi
Slavi.,.,gi bo*-r",
""iil$* i?#"1i;ii, ,llHri##::ll1
acum..., Psatmii 102 qi I45
,,Unule-Niscut..."
b) Originea Si exltkcarea Obedniyei Fcricirile pe .qlasul \1[(,,intru impirigia Ta po- Fericirile pe glastrl VIII (,.intru irnpiriqia Ta
lu'lcneQte-oe pe noi, Doamne..."), cu stihurile res- pomene$te-ne pe noi, Doamne..."). cu stihurile
pcctive din Ceaslot respective dio Ceasht
acestei slujbe o avem
Apostolul
IX), care cuprinde qi rl Evanghelia Acestea se citesc numai
ujbi a impirt{girii Ia v .Sinrbolul credin-tei cnnd nu urmeazi. Liturghie Simbotul credinqei (numai daci nu se face Li-
rrrreDurn[a aceasta rdnduiara, ra sfhrginrr
ei se impd4ea
ministi.il^ r*i*,-r"
cr,Ji+- 1-
Rugiciunea,,sl.ibeqte, lasi, iarti, Dumnczeule
urghie)
Rugiciur-rea,,Stibeqte, lasi, iarti, Dumnezeule
Originea Obednit< "ilHffI"'ir greqelile noastre..." greqelile noastre..."
qi arume mlnEstirif. din iurul
limului- cici r^Lrrt,,i,i;r"fr",: $??^r?l 9_ri:nnrl, ,Jatil nostru..." ,,Tatil nostru..."
Condacele, dupi rinduiala din Ceaslov (al zilel, al Condacele, dupi rinduiala din Ceaskry (al zilei.
hramnlui etc.) al hramului etc.)
.,I)oamne, miluieqte !" de 12 ori, Rdqlciuhea citre ,,Doamne, miluiegte !" de 40 de ori
Sflnta Treime (,,Preas{inti Treimc, Stipinie de o
L i nrrghi ri sr; e; J;ri- *i'a..i' ri *ii'iiil,|
,;;;i 9?-rp*r.r. pentr-lL#fili
e ; aceas bd' fiingi...")
ficea ifnpirtrsiriea.
i
#irr.effij ,.Si se umplc gurile noasrre de Acestea se zic
gcasci
..ljjr'" ilil;;$i;..";:;:."{ il'
_ ,
huda Ta, Doamne..."
numele Domnului binecu-
numai cind nu
se face Litur-
Missa htrshie secri\ . r^r^ri^.ir^-
,,Fie
vrintat..." (de trei ori) gl.rie
in
Irl rec
C.,',rr.r".." dffi;;i ;,;;:tt:il?;
Psahnrrl 33 l.,Binecuvinta-voi
pc Domnul in toati vremea...")
,,Crrvine-se cu adevirat..."
,,Ceea ce eqti mai cinstiti..."
,.(lcca ce egti mai cinstitl..."
.,Shvri..., $i acum..., Doamne, miluieqte ! (de trei .,intru numelc Pomntrlrri,
oli ;. Birrccuvinteazi !" Pirinte !"
(din rrltar) Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveq- Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre
tc-'fc spre noi .." noi..."
()tprrstul mic Rugiciunea Sf. Efrem Sirul, cu metanii (indati
incepe Vecernia)

ril 161-16+.
",, ii g'L'' t' xV' col 1556)'
;;,;;i;pj.ii.iz$.
t21
 PARTEAATREIA

SfAnta Liturghie
 SE)(;TIUNIiA I

RGHrA cRE$TrNA iN nrsERrcA vECHE

(pAni la form area Liturghiilor ortodoxe)
Carrrolut- I

Fiinga qi instituirea Sfintei Liturghii

I. Liturghia, jertfa Legii celei Noi. Instituirea ei

u[ activitiqii rlscumpiritoare a M'innritorului in lume il constituie patimile.gi
-rdi.n
il;; il.;, i.'.r.'*gero.asi .'9"'i -*- E] :':il'^ T1lyy'i,{"lX:
,*a.r,fi, (vezi Evr' Yrr,27;rx,.27.-28; X' 10-14);
;;1;
il':;J;;;;li
;;;;,; g.,j..rqlii. viitoare de credincioqi de pretutindeni tl t-. f?i:.
'^^'.4,""i., N{a"tuitorul ni-a ldsat un miiloc de a o face
:[qi
pr ) Prin intemeierea I.t^*i 9elei..\9r,.care avea si' se
-
dc Biserica Sa, in locul jertfelor Legii Ve,chi' .
-pi.".rtitn r^
^ -y de

y' de tr4Antuitorul cu mult inainte inci

-
l,i.i..." acestei ierde fus.re
*"-. 'i, *.r*t"r.a gnutr mulqimilor,
-
i;; dupi ce . sivarQise minunea
v-, ;i '"^.^ *- ^ rlin cer I)e va mAnca
r4r
pH*o#:,{{,;^K;il.#.Hftx:ffiTLHffi:;
"-;

irr.rii;g". Vi, Sr;. Initituirea ins{r, Pe care ne-o telateazd

- --i--^.^i
citre.Corinteni, ^ avut
a ^--,+
SfenilApostol lavel in,prrma sa epistold
rcliqtii sinoptici qi
-ii-"r -"qi 1i"-"rr[i f! .-.e,.'di:u i:i,Yu:]"
'. o..*.ii Sii,.,,i! timp ce ,,1ancay ei, $;",:3i;,f5
-?*. ::1
j;
Iisus a luat painea
masd impreunn
,r-irrr.i t"
il;a;fia;, qi a dar uceruiilor sii, ,iidid: r^uayt, rxd.ncapi, *ttt1 to1.pPyY?:
Eimulgrmrnd, le-a dit_lor, zicind; B 6in*-aresto
to?; drertd._este
ftt;rh;J XKM'
iiio,jirsi; Lt ; Ni; t*ip:*'r" rnwllt 1i vyrya'-srye
I t' -"!^py!!tl'/'Mt'
, - Ai-p. qiMc. )ilV, 22-24;Lc. XXII, L9'20;
- {,?3-?5)'.
f.r."il.lnifor I egii f.in1,p...tluite cu sAnge de animale (vezi Ieq. XXIV, B),
tritorul intemeiazi deci o LeXe, un'l'estanoent sato
l)umnezeu gi oameni, pecetluit cu insugi trupul qi
zi in chip reai, pe.Golgota, qi
r- care,
PLOLU vo Lt
llLc pcste T :,""11
rL' rruH ^v4r) r" -"^----)
Arrrstoli. prin anticiparie, sub forma sacramentah, nesatty'"'-dr4) d Parr'r r'* -':-
li'i,,ir"i,]r""t;;.-il';:;;:-a.."r,i i.r.a trebuia sa o aduci de aici^inain* y.:{:il
;[.i;il.""i"t ;;i t*, ul"*i.9-ry1-adaugi-qi-9"rylja:
r. d. si faceqi
"'{ceasta
19 gi I C?t',I],1n);lX\
rr,lir'r""i.."1i" ,-i",i."a) Mi1!" (Lc..XX[, Tiilti*
pieoqi slujitori ai jerrfei celei Noi,
.:Ti'ii:ilJ;;;;;;:ii sei .r'r.nierei sau
fa rAndul lor, au lisat aceastd porunci, precum gi
ntirtc atunci de EI, i". r..iair.
f*;a',i;ii"-
errtrrl si Dutcrea de a o
'iii;id';
Norr'lui AqezlmAnt,es TIii:'.,*
At^?i:::
Hfliiii'i .i *" deci )errfa Sfhnt'i, adusl i, chlP sangeros oe catrc lvralrturlurur pe Cnrce

l3t
 PRfio'r Pnorr, DH, EuiRnnNl,$,l,li
Lrrt.l nclr< ;,t sPl"lotALA
Pclltnl tttiltfttircrt ltlnrii qi Prcvcstitr:r sllu iurticipatti clc H,l, irr chip rrcsrirrgcros, irr
(lirrci cclci clc rrrirri.
l,it vrcmea cAnd incepea sii sc intttnece, se aprindea gi o lumini, care era qi ea
et'trvitrtirti ctt cttvinteic: ..BinecuvAntat fii, Doamne Dumnezeul nostru, impirate
veryricici, Carc ai flcut ldrnpile de foc" (adici stelele). Cel mai.tAnS.r dintre membrtr
2. Raportul dintre ritualul pascal iudaic, nilici aclircea apoi un lighean $r un Qervet pentm a spdla mAinile comesenilor; la
Cina cea de Taini qi Liturghia creEtini , Iisus ildepii.t.qt. acest rit, spilind picioarele ucenicilor Sii, dupa cum relateazi
nttrl Ioan (XIII, 3-I5).
Prccum reiese clar din datele sfintei Evanghelii,
,,cina cea de taini,, in cadrul c i)rrp,i un iiro"l'as.miniror se desf).qurau de altfel qi alte mese rituale evreiegti, mai
MAntuitorul a insdruit sfhnta aaicn jertfa N""r"ir.gimant, rort ac ccic de sabat (care aveau loc vineri seara), al ciror ecou se resimte qi el in ritualul
.Llrurghie,
anticipatia pagtelui iuIaic din aceian (vezi Mt. ifvr, I7;Mc. " iIV, istiei creqtine, alituri de cel al meselor pascale.
1>ri q.191_ba1
l,c. XXII, d,
l'c-' 8, lr)
11, lJ, l5),
13, rb), ss6
cum inrerpreteazd.
rnrefpr€teazi chiar unii dintre vechii exeged
exeseti cr....1 tJrrui astfel"de rirual s-a conformat qi MAntuitorul la Cina cea de taini' Dupi-opi-
ori o^-\r1)
masa speciali., anurne pregititi de Mintuitorul la sflrgitul activitiqii
Sale
ccklr mai mulqi cercetitori, pAinea pe care Domnul a binecuvAntat-o gi a dat-o
rticc, masi cireia El i-a d t inri'.r.".t r religios, instituind'in ;;r"l^;i'sfa";; r(il9r Sii Ucenici era una dintie cele doui pAini obiqn ite-la cina pascali.a iudeilor,
ri.stie gi rostind atnr cuvantarea Sa de. despirtire citre Sfintii ap"ri"ti,
cAt gi rugi c,rrc geful familiei le binecuvinta la incepunrl mesei gi le frAngea, impirqindu-le^cg-
sa arhiereasci., aqa cum cr exegegii mai noi2. orr .H"i'i" ,'..rt an rilcir, dupi ce el insugi gusta din ele. De asemenear paharul pe care El l-a oferit
poate. ti_gidui orice relaqie cinei cu masa riruali, prin
care se inaugura "dta;,-;
serbarea iciloi, dipa ce l-a binecuvAntat, a fost ori cel de-al treilea pahar ritual, din care
tclui iudaic. AceastS. mas5. pascala avea loc in fiecare familie, i" r."r" zilei de comesenii, incepAnd de la qeful familiei, ori al patrulea qi ultimul pahar rirual.
t: d1g1 ,rn ceremonial mai mulr sau mai puqin'unifb;
I4l Dcosebirea dintre ritualul observat de MAntuitorul la lini qi cel prescris de Lege gi
Y _1..{qyra
de Lege gi de tradiqie- care era acest ceremonial, pe care lla ..rt;;;
;;;;.*;";,^r; Iitic. consti mai intAi in faptul cI El a folosit nu azimi, ci piine obignuiti
i iti), deoarece Cina a avur loc cu o zi mai inainte de inceperea serbirii Paqtilor,
..Dupi ce veneau de-la templu sau de la sinagogi, toqi ai casei, in fmnte ^,ie"*cu
miliei, ili sRilau miinile
-qi.se agezauin
juml #;.i, ail-i" pr.g"tite, pe .rr" ii in seara zilei de ioi, 13 Nisan, cAnd azimele inci nu se Puseseri in folosinqi; al
a addugat pro-
doui paini (azime), mielul pascal fript, un vas cu vin qi pahare]ierburile amare , la formulele rituale pentru binecuvAntarea pAinii qi a vinului, El
vas cu oqet care aminteau de sufbrintele evreilor in robia Egipnrlui. gi
bale cuvinte (,/A.cesta este trupul Meu..." ,,Acesta este sAngele Meu..."), prin
$efirl f
una din nAini o hinec,y{n1x cu o formuli rinrald ,.r.,i
1$in..urrAntrt ni sc indicl sensul nou qi grav al celor sivArqite: prevestirea sau antrclParea
irate ar veqniciei, CiJh";#lX
a el mai intAi, apoi didea gi celorlalqi. Luand
i#llilllijt
li'; nmentalS. a jertfei sd.ngeroase qi mAntuitoare, care se va consulna Peste o zl Qr care
tgtrreazd, uqs consfinq"qte un nou leglmAnt sau testament_ (6tcrQnq).intre D^umne-
sau lvrrurr^riv,
apoi pa
--._-_ -T-^ r*
, uurprca cu vln) rn care amesteca qi puqini api, il binecuvi.nta cu o aiti qi oameni, pecetluit cu sAngele sfAnt al Celui ce Se va da spre ristignire..In mo-
cu cea dintAi (,,Binecuvintat irl cAnd MAntuitorul adaugi, la rugiciunea solemnl gi finall de mult-umire qi-de
T:Trlif".r:
al !i, Doamneqi Dumnezeul nostru,
vegniciei, care ai frcut road.i vitel'), bea dintr-insul lil, cuvintele ,,Beqi dintru acesia toqi..." (Mt. XX\T, 28 gi loc. par.), ia naqte.re Li-
apoi dta., qi ..tori"iii I
legimAnt vegnLc, adaugll
p.^ rp9,I.ma masa) in cursul:."r:i1 se beau, in total, irtr" .a"a",i if. pat ri. .i lhi,r cregtini, prin anunqarea Paqtelui celui nou, al noului
La sfarqinrl mesei se aducea intiistititorului ultimul p"irr, ,r-pt,rr cu vin ngrialuiui Vechiului Testament, leglmint care ia tunqi in preajma mortii qi invierii
amesl deci implinirea
apd, cum prescrie ritualul iudaic. Acesta spunea: llului gi qintegte la a doua Sa venire. Linrrghia creEtini reprezinti
,,si mulgumim Domnului Du poporulul evreq..promisiuni evocate in
ului nostru... !", iar cei de faqi risp,ndeau: ,,Binecuvintarfie nr.mel. oo-rrJoi, rtttici a hgiduingelor date de Dumnezeu
qi iifcsterile sale liturgice, prin care se intreqinea'flaclra nidejdii realizirii lor3.
.totdeau,a.!". $efi.rl.familiei incepea apoj r-nultumir.", .orti.rd o -r.. *!;
cuharistici, de laudi gi de mulgumire, evocand toate binefac"ril. lui o"*".r.i, l)iltre cele trei rinoptiii care descriu Cina, singur Sfintul Luca amintegte despre
crcaqia.lumii qi sfarsrng_cu.cererea pentru implinirea frgiduintpi diui".;
," .a"iri, rrrrrl (ori al doilea) pahar ritual, din timpul mesei: ,,$i luAnd paharul, multumind, a
Psalmii CXIII - cxv[I qi.cxxxv (cxxx\il), n"mifi hailet'(de taudi), I ,,[.uaqi acesta qi imp'irtiqi-l intre voi; cici zic voui: Nu voi mai bea din rodul viqei,
cvocarea robiei din Egipt gi mulqumiri pentru eliberarea evreilor din
.".".u 5furi'.'ina va u.rriimpiritia lui Dumnezeu" (Lc. XXII, 17-18). Tot el reproduce cu-
ea.
iiii.f. Me.rruito*lului: )r\/u
Yllll('lc lvlanfulforullllul. dor dlll
,,i)u Ll(Jl am uullL si rrrdrrdrrL
dorit rd mi.ninc Lu cu voi acest PaQte..'", pe care El
vvr 4!!or
ft-il rostit, probabil, in co
amlntea
u.r;. d:..119.1q.."t.Cry:yty_t!
I
,l:,!..,,r,,?-,".ilir.txyx7 !a1t9i, 7e (p.G., r. Xrrr, cot. 1728 C_D); Sfinrul roan €rr1rr. ,,p{i.r." sufeiinqelor Domnul
@tias-LXXXT) ta Matei, t' (p.i.,,. rVirr,iot. iis_zeO);proterius Sii la sfArgitul a parte.a
,]Ill'J,!p.1t cd.tre Leon cet Mgrr, cap. Z (inrre .pir,)rf.t. i"1 il;,;;:^bX)(XI Eu Uccr-ricii
I086); Slinnrl loan l)amaschinul, bogmatica, iV. t3
Leon, nr. CXXXII, in P.L., t. LIV,
Ht,rlrrrilor hallel (Ps. CXXXV) qi acea cuvAn exegetrc
1rrad. r.,*. d" D. Feciioru, p. 262):
sfA.ru.lui qt slEviruul si;;r,e"pi * fii,r""ril';;";;i;;;;;;;[;:;:1" il rrr,,r"l (numita hagadah), rostiti de qefu cu evenimentele co-
::l:ll,l.ll,.!l1us.a \ ------"/ 's v' itt.',,l.,.o,. la sirbitoare. DupI unii, acestea
vev're
SIi ;i rr plinit rcstanrcnnrl ccivechi...', erc. rea qi consumarea ul-
ortodocli, Prof. Chr. N.Ghiaouroff, Le jow, de la Sainte Cine, Sofra, tltrrrrlui pahar ritual (al patrulea), cu care se
,..,,,'..!...!,r.:U:.:.1.-,
(cxtrns !i,T*
Jeo]ogice din sofia,,); ai",.. .ui.iri.i; i. B;;ff"1,;;";;r";d+;
clirr ,,Arrrr:rrtrl Acaclemiei
fi-e-strie, r,!ych.a\11ie.10-e id.'r,"ii.,11,i, aiintrc protcsranfi:
!r,'!-'!:l!,:'{i'l,t:iritte, f.-iJs,^i*,;
l,iar,lnlrntt,Mctsc antl Hewcnrunhl cc1. III, ilerlin, 1955. i M. I(ovalcvski, Orilyirtes et diveloppement d.e la litwrgie cltr'/tienn.e, tn rev. ,,Pr6sence orthodoxe"
(llrris;, rrn. l96tl, nr.3.p.47.
t32
 l'Rrilyl PRotr. Dn. Iiuri l!Hltrr5.rt, Lt'ruRctr:r sPr,gAr.A

(d"proc') qi pnbarul Dorwului

(to
Lcg{tttra clintrc Lirurghia crcqtinri (Etrharistic) ;i firnrrclc vccfti irlc cultului i u rnq E'bl.oytcrq, Bp. I Cor. x, 19, pd'ine
clcsprc,carc sc vorl-rcqrc.iiu cc in'cc n-rai insisteniit-, utiin.,,iirinip,,-,u numai dc o, ro'O ruptou, Ep. i Cot. x1,26-27)', r ,-^ r.- -.o,.tiarrrt rinrr'r'ri sivirsit
rinrarurui sivirsit
referea rs.esensialur
rcologii nrrltt:st:rtrti
fCol()gll protcsran[i, ci gi
ci de
de ciitre ,-orali,-i gi
c4t're catolici oi ortodocqi, E-^^^.-i qi
-^t^ fireas.a
^.r^.1^^-i este -t^ -^rt-!r--
^: a" [[":lf,?iHi];:"'"kt]uY".'; oi;,ii'!ii;rse
<rricc, organism,spirinral, nici Lirurghia creQrini n-, l.r^t naQtere aint.-"
crcaqic.s.potltani, in intregime noud qi fIrI nici un precedent iri trecut. Istoria ei
iail,, M $ rrttrito rur insuq i,
"#i""
;:;'#;r ld;Fi il'Jl ttlT:ll*':,i ll:l*'i: -

ccpc abia o dati cu aparitia cregtiniimului; daci in eea ce privegte esenra ei

-
.in .sine - ea este intemeiata de MAnruitorul la cina .." d. t^i.ri, in
miste rul
privcqte ruL'L principale
ij.,':r:" ideile rdls drLaLultrsu
pfrrrLrpdrL care alcituiesc rrucleul
nucleul sau samDurele ei orlglnar
s6.mburele er orisinar si iilrcla lromnul
Qr,
torrc'lrtl comun al nrhrror anaforarelor liturgice creqtine de azi, pr.c"m cuharistic c treia indic
precum qi Ql i rul
cxtcrne de exprimare, acesrea provin dintr-o vechime, continuind o tradiqie gi carc qi
QI te' tr.."-ii:"i',
XIV' 22,' *"-''
tr-ral inspirat din vechiul Iesrament qi legandu-se astfel de revelaqia primoiaaH r pAine qi ".'" "r. f;.tl--u.,,.,rr.e
!,t-i.-l la Sfi,nta Euharistie.
incepururile istoriei sfinte a mAnruirii'noaitrc. r. rt)Rteriale
rr)Rteriale
. Dar faptul ci Mintuitorul a intemeiat Euharistia cregtini in cadml rinral at
cine asemrnitoare meselor pascale iudaice, nu inseamne in tinrrghia creqtini a;,
hl Rtte numiri, Pe care le glsim
olice gi mai
rriolice tirziu, rndtca
indica valoa
valoa
stinri o simpli continuare sau o copie a unor uzuri rinrale iudaicE in ...q,i"ir-,
pretindeau unii teologi protestanqi. Ecouri mai puternice ale ritualului meselor .1lJi :::o"t
aducerii
:,i' ':':ty'^' ((,*rJiri.;;;i;";;;i;i', ii,t,n sau iaina
iu sau
sau
vtstte
rtstte .l-ii^r-i-^i A-.lirrerqe atribute:
rtrihute: minu-
d i"'oqii-a;obicei de diverse
se pot constata in rirualul agapelor, care insoteau irr epoca apostolici Sfanta
(vezi cap.. urmitor). Dar intre acestea qi masa euharistici sunt deosebiri fundan
In {i:a de paine gi. vin, masa euharisrici nu cunoaQre nici un alt fel de bucate;
Eu
(,
Itfiptou)e,
sacrrtrcrurn,;r;, i*fi.''Domnului (rpd'nela rupiou) :ft
l:a:: il
^^I:,i,ii'1'"ffi",.."(*1ffi3]
Ia iaracterul ei de lucrare
sau

haristie s-a intrebuingai totdeauna paine dospiti, iar nu rri-i,-r-" folosit un ne\a)12. Alte. numm'se referi
qi spre folosul obgtii credin-
pahar comun etc. Deosebirile acestea arati ci. Euharistia nu era o masi. c e sfinqigii slu;tton
"''
-tt"t"t
(obiqnuiti) gi nu avea caracter particular, ca mesele cvasi-riruale din sAnul far
iudaice, ci era pub_lici, participind la ea toqi membrii Bisericii. ia aminteqte de
t9a qi.d9 fertfa lui Iisus (vezi I c.or. xr,26:
,,cdci de cate ori veqi man." pAirr.,
/s*nrur
st";r""t" ;::1,".ffi!ii,tl,ffi'fa.
gi vegi bea paharul acesra) vestiqi mo"it , fiomnurui, pani cand va veni),,; de r tr, y:(q rqs ,!pwvvHv_!/.
(nornocrp Tug ..lgq,
(flotrloc[p
participarea la ea, adici impdrtdgirea cu trupul gi cu sAngele Domnului, nu era eli,
.E,i
--:r^'---' ll ce--,r r^,. Grrri
Guri Aur- (Owilia
de Aur' k^o"ff?P"i[,
Sfd'ntwl Filt-
'
r',, t i its i,"ii*ta; SfAnml Ioan
decat celor botezaqi qi vrednici (curaqi) din punct de vedere morala.
lu,'ur"it'i'iitif'uii*i'i"ilaTernrlian'Deexhu't'institatis'll
t. tl, col. 926).
sfilrinrr Iustin Martirut, Apotysia.I,.:,9 jl.:,$],":::::u l"i;lloli;'IT:%i:rJ,:tl:tr{{"
3. Diferitele numiri ale jertfei liturgice tHa ( ;;m'
rom. de N' Steflnescu' Bucureqti'
N. Steflnescu, Bucureqti'
911' iucharistiae iarramtnturu); sfintul
slujba sfinti.a Legii celei Noi nu a fost cunoscuti de la inceput sub 911"

iti astdzi m ri ales in cresrinireree ^rt^.I^*; t.

Litwrghie, indeobgte folositi
wrghie, indeobste cregtinitatea orrodoxi. lnainte de i
rca in ,z gi generalizarea acestei denumiri, au fosi folosigi pentru aceasta alqi
care.indicau fie fiinqa.sau esenta qi scopul sfintei slujbe, fie un rit sau altul, ca
considerat ca o parte de cipetenie i ritualului sacru. ?"a-.;filAlcror1rnq)i Sfinrul Atanasie cel
de Ntssa' cuv' td
. a) Astfel, cele rnai vechi numiri, care se intrebuingau in epoca apostolici gi pe t.".i.
iOA P9 Sfinnrl Grigore
serirr-, chiar in ci4ile Noului resramenr, stnt: frd.ttgerea p'dinii. (rl"d,orq
f.. 'lrufrcxxOv Aa1\. owili.a. Yl.I. 4 La
iractio__panis,
fagte I!,
+2, _+6,
qi XX, 7),
Ci.na bonanwlwi 8eizuyoy, i "o'6'dl
cor' X, 21 gi Xr, 20)5, binecivrintare' (ebi,oyicr)6 sa.o paharul binecwd.runirii

Yczi Didah
+ I

p. 9: ,,Nimeni insi si nu minAnce din

voasrri, afari de ?, 1t oA. rom. cit., p. gg).
s
Cf. gi Tcrnr 4). ' L

6.Mait{rziu, e1,r},o7ta
se numea piinea binecuventati care prisosea de la Sfhnta
ferrfl Ei
;,Itjeji tr3,^i ;i.;6il;;pii;;;.fi'ffi11J:;ii"#i"'-1"J;^a?:1,ilt'.."o'rfr!11i[X,tt*]
care." intre clerici. dupi Lirurghie (vczi Const. apost. \TIl, 3l;, iar
imp,.ar-iea. u;f:;"?'[;' Ioan
l;,::]:f]:-..,r,):,r.u
trlrziu
tatrzru sc_cli\cica-;i
sc clilclca
1i crcdinciogilor
crcdincioqikrr (la
1la noi: anaftria;.
anafi.rri). Vezi Pr.Irof. P. vinrilescul
Vczi lrr."prof.'p. Vinrilcscri Anaforaiau
Anafirya.rou i'nti,l,
, p.G., t.LXr, col. 22e; Sfantul
irt
irr rcv. S'l',
S'l-. irrr. 1953, nr. l-i
1953 rrr . Ii tO
l-2, p. I,( g.t'.
",, I lrrrr.rsclrintrl, pogtnotico,IY, 13 (*ad. r0't1" ctt', p'
267)'

r34 t3.5
 PRuo'r PRot', DR. lltr,tti littlltt,s t,ti
LrTrrRcirCA splicrALA
cirrqilrrr: rc)"ed1iepd, sirtr.d,yro (s:ivA*lirc sau
plinirc a turui irct sfhut), iepoupyto
tc cle slujitorii cultului crcqrin, incepAnd cu Sfinqii Apostoli. Asrfel, Epistola
il.'j
si, = 'l];11:9:.:Hn, ?.._,',-:-If:i.,1etl, r,yotgt,vt" r:uiilr'i*i,i.r, misrer, sravr l')vrci (VIII, 2 qi 6) intrebuinqeazi cuvintele )"er"roupydg gi l"ettoopyiq, penrru a
tnino-deastuie\ta, iar
.altele,..i ""r"e,i-j&il;
sfhnti, dc la ouudyro. a. aduna)'t ;;)i;;;;,i:;
r. ;.f.;; la forma exrerni a adundrii credinci i##";il;, lir chemarea sau misiturea sacerdotali (preogeasci) a Mintuitomlui: ,,El (Mdn-
perrtru sivArgirea slujbei (cgmq. Fapte Xrv,
27), fiini ii.",i,. ." cere mai tl) este slwiitorwl celor sfinte (xiv &yirov ),ertoupy6q,...) qi al cortului' celui
numiri ale Lirurghiei propriu_zise. ..."; ,,Iar acum mai deosebiti slujire a dobindit..." (Nriu 5t 8tcrQopcot6pcrg
c) cuvdntur intrebuinqat astizi in Biserica,gi. te_orogia_ t l'ertoupytcrg); in Faptele Apostolilor (XrII, 2) verbul ].ettoupy6ro aratr servi-
ortodoxi, ,pro"p.
ff
,1g1
o.grne *i::,:",":::,::Tq"l. sluibe,,u..,.i ai
greaci, el esre destul de vechi,.fiind intrebui"i"? ii;;""pytcr ). rerni "*, iffit; irr public oficiat de colaboratorii Sfintilor Apostoli in primele comunitili creq-
,,$i slujind ei..." (rcri l,ettoupyo0utrou cxbrrrru).IJneori insi, acest cuvant are gi o
dar i, i,qelesul si.u actual s-, intrebuG..".
i;:i' ;i.,ri.,t. de era Itlrtrc mult mai largi., indicnnd toati lucrarea apostolicd gi misionari in slujba
semna orice serviciu sau slujbi publici, adici -"r, -ri a;;il.-rrIrr."p,r,, r.ertor lflgltcller cregtine, ca in Epistola c5.tre Romani (xV, 16), unde Sfintul Apostol pa-
;il.-il6;r"Jftr*."d:
(l.eitou de,la.'i.oOq : popo, + Lpyov,lucru, lptrrrc despre sine: ,,...ca sifiisluiitor al lui Iisus Hristos" (elq to elucrr l,ertoupydu
*ll.^:_q:,:?!,::.
;d:'9i;,1l;'J:'ylir,1*?'"i,i[,",LtlH[",,;,,liH*:f lucrare. oDer ' Irloori), Co-p. gi Rom. XIII, 6; XY,27;2 Cnr.IX, 12; Filip. VI, 25 q.a.
ir4;fi l:,".?:;:],1 j ln itltttch_rtatea creqtini, cuvAnnrl litur.qhie avea deci un inqeles mult mai larg decAt
unei tdri. in'a,.'ri.hit,i", orcrr.\ ^r^^*---:-a,
a' ruvanrul
cuvinrul a avut
ffii,1ll"::ii:,]il^or
intAi insemnare gi 2
tlc rrzi; el indica totalitatea actelor de cult sau a serviciilor divine-, Drecum
precum qisi admi-
spre a indica ii;.l; Profane se i f'crt lor, adici. ceea ce intelegem astizi prin cult qi prin sluiire prelleascd. in general.
in .r""ti.i"- e'
inqeles il fblosesc, de ex.: SfAntul Clement RomanulrT, Sfinnrl Irineur8,
are relisioas iu al cezareeire, sinoadele locale din fuicira (314)20, Antiohia (34L)21, sardica
ceasci. a Vechiului Testament), .;fftrr ['r5:S,'3 :nn. 12) gi Laodiceea",
cnrr. Laodiceea22, Teodoret al Cirului,, E.". Numai cu ti
Cirului2r g.a. timpul, gi ,nume
H*j::#:.:!!i''"';ffi 'Hd;i,trn*$il'.,:ffi ff ,rz:-"ff {;i itr secolele V-VI, intelesul lui s-a restrAns, aplicAndu-se mai intii la Cina cea de
ai inti
.,4,1o, Nrrtu i;;;;;;
fblosesc apoi autorii " qri apol ln(elegem a^prrnLttwrghie,
apoi la ceea ce in.telegem azi prin Litwrgbie, adici slujba sfhnti a lerrfei Legii
.sfi"i,i"t r^"-ry,[r,"s'i,fiil.;rYlrLTil
I

23), vorbind despre Zaharia, tatil ilri Noi qi a impdrtiqirii credinciogilor cu Sfintele Daruri2s.
n^.j-r".:;f.rre era preot Ia
,
e
,,5iimpii
asemene ilii;L:'?"rffi:JiJ t
''--r'- uL Dru,ud (tci ore64 rn€ A*roDpylcrg) de
ct (IX,
Evrei 2lj, ;grt
\L,,}.) zL)) texrul citat la nota 6); Ibidew r,...arhiereului ii sunt incredintare anu-
acesra, cuvantul l.ertorpyicr a intrar
ra cortur Ma.n.i"i I r.I, col. 288.
)" P.G.,'^,;^
in terminol"gil
-i"J,* ;;.ailu, ni.ra intrebr I ;-
II, cap. 3 (1,G.., r.,!1-,..ot. 849): ,,Intemeind fericilii_Apostoli (p-e-
cirqile sfi nre ale Nowtuj. Ti*arn e nt p.",-, ;"ei;;lril;t.'#;,'i'::ilffi ,,
ll DrsErrLa \r\orrlcr,,, au
^incredinpr
lui Linus slujba--episcopiei (tqu'tfrq^bntoronflq
de slujitori ai celor sfinre, .at gi r"cia..a, .*...iiri." ;ft;ri-rea ':,'"11--
actelor de
It, bis. rY,)., (P.G., t. )c(, col. 303): ,,ca al patmlea de la apostoli a fost ales primus in aceeagi
iS:b!t,.IIJ, (tr)u tcrru obt6ft i"ettou"cyia.v)".
!9 (P-.G., XI, col. 992 1000); pseudo-Dionisie Arer
III- 2 si ?' Ctn ?) ratlaa /e/a\rn- 9i - vr (.lirn. I Ancira (sint.Aten., t
.Iil.r_p.21 gi la Nic. MilaE, canoanele..., rrad. rom., vol-. II, panea
l): ,preo;ii c!r? t u jenfit idolilor suit Er"i1i sd ruai stirirSeascd ceva din it lUtt, piioltpi"
loupyeiu rt to5v tepcxoroSu )"ettoupyr.<r5u). C,omp. gi Can. 2 al aceluiagi sinod.
V('zr, de.*.,91,-,.
Vt'zi, de ex., Can. 4 (texnil
(texrul grec in Sint. Aten..,- r. III, p. 132 qi
Aten.., t. tratl,"rotn. cit., p. 65 q.u): ,,Daci
QittMl,rotm.
cpiscop caterisit de sinod, ori preot ori diacor-r... ai indrizni si sivirqeasci ceva din slujba slulba
_ ------"!_4rv4,.r, yvr, itsci)-.." etc. _(tol"pfloete n rpd\an cflq l,ertoupyiog). Comp. gi can. 12 al Sin. Sardica (343).
p.25 gi t5Z; lr(i,rrr. l8 Laodiceea:
ibid.eru, ,;{,ceeagiil.r1ui, rugeciunilor (irv dtdilu'}"ettoupyicrv r<ou etlciu) si se
lckrr); Stlnrul Chirit
t ,t /-
xXruII, cot.376-377:.4!-8_Bjt56 Cr
1/).(i., -r I0
, r XLrr. .i szs_i,zu Ci,",i
lrpir]"iii*ir:ff)
1

q,
A,c'sta il intrebuinleazi spre a indica rd.ndwiala slujbelor de seara gi diminea{a: tci,q boneprucig
l'o0tuct,q )"ertoup14crq (inEpist. cLrr, P.G., t. LXXXTII, col. l44lj, precum gi slulba botezului
IX rdtrc poporulA
il,,:;J,:;:,:):,G Guri de Atr, oruit.
xy: ! h Matet: t)tnttta tyft v td Ana, 1a.UE:: in rr Bis., rr,23 (P.G., t. L)c(X[, col. l06sc). comp. gi Is-
l't)r)l)ylo( tou 0etou Bcxnttolcxtogl
\Yri,T!j;
r r vii ..i iilll g,1,.'.{iL^.a,,,,i'r,tiuao oionisieAreoo. PG., t.^ LXXXTI, co.[..1333: trlu trlg 'Euvanng... ],ertoupytou. in acelaEi inlelei gisim
MEL,, p.
!,,,i,,.r,.?!,,:,;.\X; ,ttlilioasd
si tu'.cit. 1i'r ;;,;;;.;'..;;"i:Z'..;.'i?ft"#il,i1fi"3F; rtlittlrrt cuvinnrl Lertoopfl"cr qi in actele Sinodului III Ecumenic, Efes, 431 (Epiitola Sinodului
Arrirsrrrsic Si,ainrl, Czr ."^i ^.,,,xr.,.,-l-;;,';.;xxxx,
, r. L2\_\_\I_^, COl. g25 g.u.
col. dZ5
ltttpirat,.d:9p..
ttttPirat, despre Chiril^al
Chiril al Alexandriei Eiqi Memnon): ,,$i (neineiduind) sn
neadunAndu-se' (neingiduind)
,,gi neadunAndu-se si
$.u |t"tscl nici sirbitoarea Sfintei Cincizecimi, nici slujbele (l,ettoupyi.crg) de seari-sau cele de
xf
,c
y'l'|rv'|rb/r
l^Krvnq); rI rl)aral-,
d,dr-,
,,...DarDall
*ly:"ryFi
..ltrfba
r^r
IX, rc:
l3:
d"sroini.i-penrru
.....birba1i clcstornrcl
,,qq.I€rro;rrilT"*i"i.11"11ffi
Ia'C9q:l ,\,",.,,er
srribi la
pentru slujbi Ia lucrul
(AErroupyEry
rrrr.,r rocagurui r\..--
r,,: dumnc
rnrac,,r,,i ltri
::ii5fisti,T,-G* tllllt'itfI..." (citat la /oh. Caspari Suiceri, Thesawu.s ecclesiasti.cus ex Patribusgraecis...r, Ed. secunda,
l, Arrrsrcrdam, 1728, col.2211.
Jl t1...,: .r.- ^-, r^- t - t ^.
1l V*,i, cle ex., Teodoret al _Cirului, Epist. CXLW (reproducind cuvintele SfAnrului Apostol Pa-
6rrcou tou'e.oo;,, r^.. ri-r;.---,-;1|; in A ^ rlltr Ilpist. 2 Cor. X]IL l4: ,,I)arul Domnului nostru Iisus Hristos gi dragostea lui Dum'nezeu-Ta-
t::::::yli.::1,.i.ryi!""
atul tlte Orb
$-'r.;..i " cl(,), rclaugii: ,,Ci in.toate bisericile accasta este incepitura,slujbei ceiii de taind (tr1g puptrrrlq
,\t'ltt,ttltti,tt
ltlgz,
, dH ii| Htifrf
voi. I1,..()xfirrtl,
Nurtt'lltrmncnts urtd r
Il-W. Bauc Wiirtetbutlt
totqtlto,g npootptou)", adici a I-iturghici errlraristice (p.G..r. LXXKI, col. 1393 A).
ro Vcz,i,
tlc cx-.,codiceh lwyitiary, Nr]v. vII (cirar la Suiccnis, op. ait.,ri,22r): ,,...incarc a inrcrrciar
trchristliclten Littraw,lll, Aufl. ilr, I9BZ, cr
ht,trr,tstirc qi rr litcrrt Slililtn Litur;tilli'(tflu tepd,u l"ertorpyi"ou); Cin. 32 trrrlnrr f,!c,'N,4fl, XI,9s6).
t36 ,,.1
 Pnuor Pnor. Dn, BNri BRANI$IIi Lt't'tlttti lc;A sPhl( )lA l.A

^
al h Biserica gi teologia apuseani, cuvantul liturllhia a conrinuat insr s[-qi pl W,l),E. Oesterly, T'he lrwish BachXrowtd, of the iturSXt, Oxford, 1925'
pAni azi sensul vechi, de cult in general sau orice slujba bisericeascl, iar pentrul p, pr<rbst, LiturXie der'd,rei eysten'christlicben Ia Tiibingen, 1870'
pe care nor o numim Liturgbie, apusenii intrebuingeazi termenul de missa (la tJ, ltrrch,I'Euiharistie d'apris la Sainte Ecritwre,inDTC, V, Il09-tl12'
die Messe), provenit din formula finali cu care se incheia altidati Linrrghia'a5 ii, Strathmann - R. Meyer, Aertoupytcr, in ,,Theologische Worterbuch zum
qi.cu care credincioqii erau concediaqi din bisericr: Ite!Missa est! (Mergefi UEtt Tcstament", Stuttgart, 1933.
sfd.ntd s-a sdodrsit. sau:. Este tin'?pal iesirii d.in. bisericd). Forma latinr tarzie, miis' [in* in"ti"n, fiEre de'Taiz€, L'Eucbnristie. Metnorial du Se'igneur, Sacriffice d)acyiolt'
de missio : trimitere, concediere), se intrebuirrqa la inceput cu sensul de ,i iiotinctttioru.,Il-e, dd., NeuchAtel (Suisse), 1963 (Coli. Communautd de
catehumenilor din biserici la sfhrginrl primei pirqi a Liturghiei26, apoi gi a
lor, la sfArgitul Linrrghiei. A rimane deci pAni la rnissa catechurnenorwrn (fu F, tr.rnb.l, , OriginitrSi catactm,tl cwltului creStin (in grec.), Atena,_1962, pp. 1-80.
adici pani la sfhrgitul Liturghiei, a insemnat, de la o vreme) a rimane pin ii, Usp.nrki, Cinn cei d.e toind. Si Masa Dornruulwi (in rus.), in fMP, an, L967, nr.
missa, adicd,la Linrrghie. r 70-75.
Prof. P. Vintilescu, Cwrs d.e ktoria Liturgbiei (ms. dactil.), Bucuregti, L940, p.

BIBLIOGRAFIE |il]'O-t P. Vintilesc r, Principiile si fiinla cultului ord.od.ox. - Curs de Liturgici ge-
tlfi (ms. dactil.), Bucuregti, 1940, pp. 1-2-L5.
Arhim Evangelos Antoniadis, Caractentl wltinaei Cine a Dornnului Si p J.. C"lz, TuchXebeie wnd.-Aiend.rnahlsgebete tn der altchristlicben wnd' in d'er
Eubaristii (in grec.), in ,,Anuarul qtiintific al Facultilii de T
nezeiestii Kirche, Leipzig, 1905.
Atena", XIV, 1958-1960 (dedicat lui G. Sotiriu), Atena, 1963, pp. 309-884.
G. Bickell, Messe und. Pascha. Der Aposmhsche (Jrcprwng d.er Messlitargie
Xenauer Anscbluss, nn d,ie Einsetzwngsfe,ier d.er heihgeru Ewchnristie dwrcb Christws
Pnscharitual n acltXewiesen, Moguntii, I 872.
_ - -P._Borella,
LiturXia ebraica e liturgia crestiana, in ,,fuvista Liturgica,,, 4 (19
332-347.
T,. Bouyer, La premibre Eucharistie d.ons la dcrni.ire Cbne, in rev. MD, nr. I
pp.34-47.
L. Spiritwaliti d.e la pribre eucharirtiqwe,
Paris, liturgie chritienne).
F. L906.
F. Cabrol, Litwrgie, in DTC, IX, 787 -844.
D. Doikos, La Pd.qae iuhre bibkqae, in ,,.A,nuarul Facultitii de T,
Tesalonic" (in grec.), t. XIV (1969), pp.125-233.
Adr. Fortescue, La rnesse, trad. fr., III-e id., pp. 523-528 (Appendice I:
de la Messe).
. H. Haag,Pd4ue,inDB, Suppl., vol. \l[, Paris, 1960, col. ll44-II49 (ct
la zi). I

J.M. Hanssens, De ritibus ewcharisticis et paschalibws in ulthu.a cena, in rev.

dica de re morali...", XVI (1927), pp. 238-257).
_Acelaqi, L'Agape et I'Eucbaristie, in rev. ,,Ephemerides linrrgicae,, (
(1927), pp. 525-548; 42 (L928), pp. 545-57\ qi 43 (1929), pp. t77-L98.
|.M. Hanssens,Institutimres litwrgicae de ritibws wientakbws, t. II, p. 407 qt.,2
Fr.|. Leenhardt, Le sa.cra.ment de la Sainte Clza, NeuchXtel - paris, f 9+S 1r
pp. ea8).
H. Ligier, Textus selecti de lvralna. orntione ewcharisticn, ad.d.ita Harq4ad.ath
n onnullis /udaeontrn b ened.ictiones, Romae, I 965.
H. Ligier, De la Cine d.e Jisws h l'anapthore d.e lEglise, in rev. MD, cah. 87 (l
26
-_ Vczi, ex,,
clc , lt (Ed. IV de W. Fferaeus Hcidelbcrg, l9i
.(c'prsco
Ll):.-'-']f- missa"; Fer. Augustin, Sermo LXIK,-B (P,
XXXVIII col. .324)t cbumenorun". -

r38 139
 Ltr"u ncttla sPIi()Al,A

pugin s.iguri-qtc qi
CAPIToI-UI- II l)t'ir(:ticat irrclt de pe aruttci in adtttriirilc linrrgicc;.tot aqa cle
irrirrtarca ip cult a unei rudrturiiyi pwblice de credinyd.,la care face aluzie SfAnnrl
rl Ihvcl (l Tim. VI, l2).
revirsare abundenti
Istoria Liturghiei creEtine !rt irr lcgituri cu Euharistia aveau loc qi botisrneh, adicd, acea
rsc r;i inultiple daruri spirituale, caracteristici Bisericii
.
primare / -t --:: ---^--^
(revelaqii, Proro-
glosolalii. exorcisme, tilmlciri gi darul facerii de minuni, vezil Cor. XIV); ele aq
in chip firesc, atunci cind ardoarea iniqiall a creqtrnismului s-a atenuat qi cAnd
A rul spontan, specific pmnciei nrturor religiilor, a flcut loc unor regult gt
iri instirudonale.
LITURGHIA CRE$TINA IN p TTTELE TREI VEAC nfhri de ritualul euharistie propriu-zis, in cadrul adunirilor de cult din aceasti
irttrau gi urmitoarele elemente comPonente) care se pot deduce din aluziile in-
I. Liturghia in epoca Sfinflor Apostoli l nlc ci4ilor Nowlwi Testatnent:
l,cilurile din epistolele Sfin$lor Apostoli, allturi de cele din cirqile sfinte ale Za-
Precum reiese din cele spuse_pini. acum, cea dintii i'l'estnaent, care ficeau parte din rinralul sina.qogii (vezi Fapte XIII, 15; l'I'es.
Linrrehie a fost si
Mlntuitorul
rvrdrrlur'(rrur insugi, ,ri"",ia,ia, ; (irl. IV, 16);'forma
rrrsr-rQlr la cina cea de tarna.
la.Lil'la r,r;;;rl"f,rr"i
cAnd, irt cadml rirualtrlui urrei
::*f.":Il,:,iTly: rful* Euharistie, i.-.iil;i ;a;t#,. .,iruruiunei me
mese I'redica,'sub. ei cea mai simpli gi cea mai familiari, de oncilie, adtci
i asupra textelor citite (vezi Fapte XX, 7,ll, unde se intrebuingeaza chtar
culnrl fi.";Ei;; ."ffi il, ;ffi?i;i.::ffi lTf l'fil
creqtin' . ceea .. ;
ginar din care s-a dezvoltat treDtat
Legii ce
de bptl"6co; I Tim. IV, 13; I Cor. XYI,26);
,o",i ,*d.riala de mai tirzlt aSfintei Lit
precum am spus, MAn
ficuse El la CinI
rar"isn".iil,r; sit $;;;;it iliffi;JTHI
" facegi intru pomenirea
Cfrntd.rile reli.qioase (psalmi, imne gi cAntlri duhovnicegti: I Cor. XVI, 26; Efes.
9l Col. III, 16); intre acestea vor fi fost, probabil, imnele din cirlile Noulwl'les-
cor. Xr,
ceea ce, ta Mea,, (Lc. XX[, I ; al preotuluiZaharia, tatil Sfinnrlui Ioan Botez5.torul (Lc. I, 68-79), al drep-
."rr.i po-r,;i, i;#iii;i,Hi rJii
noiau in MAntuitorului "Hil,, intru continua aducere_aminte $imeon (Lc. II, 29-32) gi al Sfintei Fecioare (Lc. I, 46-54), precum gi unele
i"r.,qi;-a;-i;'a;"r, inainte de a
MAntuit"r"r rte de prozd ritmati, citate in scrierile Sfinnrlui Apostol Pavel (Rom. XlI,
T,:,::
pAinea ,pe
!t "--y-1rrr-r' ucenrcrlor , a binecmrd.itat,'xxri,
iai.arra t"-" i"ii", p.rrr.,rr , a. ?n / 2i Efes. Y,142; I Tim. III, 163; II Tim. II, lI-I3), care sunt privite de unii
ri irlti ca rudimente ale primelor imne specific cregtine;
I:XY::,yI\^?g:Zl'^y_i_KV,
se ??
2l;
adunau deci pentru rugdciune,'sn"qli'Ap*toli
l7 is, Tt;, Xr, 23 s u.). ilugdciunea, care forma preocuparea de cipetenie a c-elor dinlai cregtini (Fapte
mu.rrum"r,
si. nrefaci piinea qi-uinur Je pe masa to, in
,i'r#i i"riil;t ), cu invocarea frecventi a numelui lui Iisus sau cu refrenul: ,,Prin
Domnul nos-
ir,r,iii Sfinrur siu T
'"xr^t'P"^T:ul
SAnge, cu care.apoi se impirtiqe_au. Ritualul ac.r,;;;;;l;i;; Hristos" (Rom. V, Il,2l;IY,Il q'a.);
rtrs
dupi modelul
Liturghii r"_r"*;.;1*.ir. nrurgice cresti Colectele ptniu. sri.toci (I Cor. XVI, I-2), care erau obignuite gi in serviciul sina-
:i*'^,,,,Tf :::1.-*_:::li,l,1!tu,ei
simburele originar care a_ri.mas ."ni,r*Jri toate Linrrgrriii. , ca o aplicagie practicl a indemnurilor morale, Ia iubire qi intrajutorare, date in
ai" .;ij.i .;:'r:'Jl
.r"qii;;.--- -
iT
de,volrar, cu.1!mpul, rAnduiala de azi a liturghiei ''
Pe baza diferitelor yry gi aruzii incidentale d'in slrieril. Noutui rr
feritoare^la
14 Jdvdrr'sd
r:nt
sivargirea ,ulLcr Duna.st, sr
Sfintei Euharistii ii -"i
mal ares dtn rrrri^a,,,r;r. ar.,
din instrucqiunile date de
2.Liarghie agapi
!:**:[:-l'_l.li!r cu privire r,
"i."'i"
ci,itualul ewh ar"i*ic consta in' u.metorr.t;i;; 1i c";:'xi]:;b),,. po",. ,,, Ei
3G;" ;iir. o",j*rlli'#; 'i'rrr cu Euharistia erau conexate in veacul apostolic qi rnesele frdyetti (de d.raXoste) snu
3::t"l,r*1.:":i I ]$i
timitc si de moartea -"tq"-t..
i-rristoi,
1."-p
r^ui
r cor. xr\i;-i; i; apoi, amintind
91
A i[:ffi1i':'ffil: 'r. (d,yctncxr) (vezi Iuda, 12), pe care unii le consideri - nu flri dreptate -.ca o
li uj.1ur, aup;..".. urmau frA,rg"rea pninii qi impirt! rgire sau o supravietrrire a meselor rituale iudaice de simb'ita, pistrate in obignu-
3:X:.?::.j."_X1t1ie-.1
sc ',on;;:"'ir',"j.;;il
flceau gi rugdciuni.penlru direrite iltg"rii J.;ii;'.'iE,
i,T#: ii:ii'il"I
ci,,ile de laudd qi multumire. poporur ,"lro.ir, rispunzind ra sfirgit cu vechiul ,,1)c ,rccca zice:
'!
nrcn ebraic,4rufu (I Cor. XI, i6).' l)t'ltcirpti-te, cela ce dormi,
La acesre elemente principare are randuielii. Liturghiei $l tc scorrli din morli
din aceastr primi peri<
$l tc u. lurnina Hristos".
:::llj::,',:':fl1j1',T'T :: ""I
r:iclcntal in unele din carqile
n
sfinte'ai"g3'
E';Ei;,i;;ali", "-i",ite sporadic I
,,{ )rr :rclcvirat mare este taina dreptei credinle (cregtinitilii):
ale i{rrTri'i;;;^irri);i"grrr;;;;r:#i
infbrrlaqie asupra culrului cregtin din aiea-epoci. l)rtrurrczcu S-a aritat in trup,
S ,r indrcptilit in duh,
Astfcl, nu c tocmaijsuldaci pdcii", de care se vorbegte in unere rc
lin Noul Tcstavnent (I T;. v, 26;'Rom. iVI, 16; I 't*itiil
cor. xvl, 20 gi I ptr. v, 14
A lirst v.{zut de ingcri,
A lirst propovidult intre ncamttri,
A lilst crcz,ut itt lttme,
I (irntlr' S ,r irrll[lt iutnr slav{".
1i Sintcorr rrl 'Itsal<rricul ri, Da/ne dt*mrezeiestile taitn, ca;t. 44, tnul, nutt tit., p, 64,
t4t
t40
 Lt"t"LlRCtl()A sPl:ClAl,A

irrqa prirnilor crcqrini, rccnrtaqi cliutrc

vcl (l r'rcqtilrc din prinrclc trci scctllc, dcqi nu c vorba de o descricre dezvoltati gi
Cor. X.1,20-22), de SfAnnrl Ap ci de o.simpll schemi a rAnduielii
lrrrr iirrnrulc dc rugiciurc, ca in Liturghier),
nos t- aPos rorici p" i..r.t momentele sau pi4ile ei principale, in ordinea
:):':!::]"
tola J.':_:?.::"a sfintului.Ignatiu l'rr'l,inrrghici, irrdicAnd
rlcsfil[ur;re; cap. 65 descrie o linrrghie baptismali, c1v; 16 di o. explicare
.
cdtre sruirueni al Antiohiei, cap. vI[), nu reicsc cl
agapa preceda sau urma cina euharistici. cei mai
muigi iitorici iiiiru.giqri .iJ .r iinrlui'e.rtraristie, iar cap. 67 desciie o liturghie duminicali obiqnuitia.
lgapa preceda Euharistia, deoarece primii cregtini .irrt",, sr-i- imite intru ia cotehurnenil.or (cap.67) consta din urmitoarele:
Mantuitorul, care a infiinqat Euharistia la sfir$itul
"".i -.r. rit "l. iudaicc iri clin ,,memoriile Apostolilor sau din scrierile profeqilor", adica drn Sftnta
ylT); agap^a r,eqr:zenta asrfel.cina cea de taini ai Jt".;;;"ceremoniarur ei i a Noului qi a Vechiwlui Testa"tnent, atit cAt ingiduia timpul;
deaproape rinduiala meselor riuare iudaice. tn unele
scrieri vechi (ca de ex. sau omilia proestosului liturghisitor (cu caracter exegetico-moral: sfat gi
celor.l2.lpostgk, capitolele rX-X) ni s-au pistrat
chiar formule riruale de binec rl'
a pAinii gi a vinului, intrebuingate la agape.
iria*r.l., se va fi adiugat, desigur, cAntarea religioasi (psalmii), de care insi
In tot cazul, indiferenr de ordinea dintre ere, Eabaristie qi agapd.
au fiingat Ittstin nu pomeneQte.
cepur ca doui lucruri distincte, care au .o.*irt"t pe.ri
Intre ele nu existi un raport genedc,.aEa cum pretind u,ii
i; l":.fi*l veacului al in ewhiristicA se sivArgea st1nd toqiin picioare (cap. LXVII, 5; deci la Li-
dintre teologii pror (ittchumelilor se putea sta qi jos) gi se compunea din urmitoarele:
dupr care la inceput .r.,
caunrirprer.rrr"r, ".,
.*irt"t aeiljagrpele, iar Brrt ,-"r fi niscut dirr rugiciu,e generali, frcuti de toqi credi,cioqii (cap. LXV, I gi LXV[, 5),
j..-.,:*;;;#i"i':A;Lr""ii,'rlT.:ffi ^rirti* "fr'.::,:'l cctcnia mare de mai tArziu;
torii ale impirarutui rraian.n-au mai permis p.";;r*r;-;;il;lir
ir.r intinderc rytta.rea. (a pdcii), pentru pt"irna oard rneny'i.onatd. clar ca. a.ct litwrgic
frdpeascd
::f-T:llg
asffel ca punte de trecere de la ritualul
,i;;;i
d: qeni atu.ncl. {eapa, care imita
"i.-;'.i;,
iudaice, ar V,2);
iudaic la cel euharistic cregtin. niui'pro.rrosului pAine qi vin amestecat cu api (cap. LXV, 3); e cea d.intd.i
ce Bisericii primare, agapele se prerau
(dezordrne). ar in veacur apostoric, sfannrr Apostolfoarte
", ^_a:l}f:=f.'.,p
uEor Ia rlocurnerutnrd des1re in*ebainld.red. d.pei t Sfh'nta Euharistie;
:1,:**
rile ce se ficeau la acesternese (cel puqin, tacoit;;[t;{;.i1."
pavel mustrl
Frrrstosul inalgi asupra lor rugiciuni qi mult-umiri (etrycrl.xcrl .ei-rycxptottor),
aici inainte prin familii, iar nu in aduniiile & il;
ere si aibl, [ 1ror" 1cap. tXV[, 5), iar poporul se asociazi, ris.punzAnd Ia sf|rgit: ,,.\min"-
Aceasta dovedegte ci agapa n-a rost
i;Jr;l-cJ. xJ,2t_22 Ei 3 I rugnciunii se faie amintir." Patimilor Domnului, rostindu-se gi cuvintele
"i.i"i;i;;#:;ilil
c.reqtir,r gi ci ea a trebuii si se desparti foarte
ilt".i;fli X'; rrului de la Cina cea de taini (Apol. I, cap. LXVI, 2-3 1i Dialngul cw lwd.eul
de timpuriu'J. Brrrr"rirtie. Fii lu.l, cXV[);
degrabi o formd say expresie a vieqii a.
?
di"" Iems arim ( vezi F apte rr"uir.-
iri*r.,,iJ,;' .rr".r.ristici Ur"r^ i-pa.tigirea: diaconii dideau celor de faql gi tot ei duceau Sfinta Euha-
:"fl y::ii 4r,
^.:,:llTformi. de viaqi, qe cen{ ii"nrrir,ir,
o dati cu aceasri 2
i6ii;w'
: ;qi dis ptui cclor absenqi (cap. LXV, 5 qi LXV[, 5)'
d;d?JlH.il:]#nIt;
^
aiolo y{e!a s-a mendni,t rnri m,,rt tim^ .-^^1
PjT-19:=.Irl1l"e.1yt.quit.
despirgiti de Euharistie qi a evoluat, Iuind aspectul
4. Liturghia in veacul al treilea
:l:
r" constari.,
9:
*:.-rl* dinrnenqiunite'de la
arynlic.e (Cart. II, i"b. )Sl sau din lucririle Fericirului (Liturghia descrisi in,,RAnduielile bisericeEti")
!r:
(co Manichaeum, xx,-20)'. in cere ai" se confundn cu
sau urpereLe runera.rq care au incd loc, in unele pir.ti "r-i-." dcscricre completl a Liturghiei, in felul celei din prima Apologie- a SfAnnrlui
ale ortodoxiei, ra inmorrr
pentm yorqi. Tot ca iesturi di"'";:ril. . tttr intAlnim in scrierile dirt secolul III. Catza I Fie rigoarea disciplinei arcane,
llll:l:le
':poi fi socoti,.'qi -.'.t" .o-r,r. .;;;;i;.-'1" --.* r.l.i.i.i din Biseri
#1il#i';t:'#lil,] liif crzi."" expgnerea misterelor cregtine sub ochii
celor neiniqiaqi, fie lipsa prileju-
rile praznice, mai ales la hramurile de biserici qi h r"fri
il"J:r:t; ii. * pun. in discuqie culrul cregtin, fie ci Linrrghia era pentru creqtini un lugu
ffiJ--.r.t. de oraz iirtrili". gi cunoscut, ca sI faci obiectut unor expnneri sau tratate speciale'. De
fost i,tocuite, pe alocuri, prin ofrandete cai.,. ia"i
inrpart celor prezenqi: piin sau ,,pasci,,, bianzasau peQte,
ilt*ir;;;r;tjH#,ir:#:i , ir' *.ri.ilt. Pirinqilor bisericegti din secolul III (Clement al Ale-xandl9i, 9ig.1
carne de miel qi vi,).
irriric el Alexandriei pentru Egipt, Ternrlian gi Ciprian pentru Africa, Firmilian al
,eci Orpadociei pentru Asia Mici-q.a.), nu aflim decAt menqiuni sau aluzii izolate

3. Liturghia cregtini in veacul al doilea lerrrrrlc sau indirecte despre starea Liturghtet dtn vremea lor'
p,lrc prctroase pentm starea Liturqhiei din primele trei secole.sunt scrierile pse-
Izv<lntl cel mai important pentru reconstituirea rinduiefii generale grrrft dir-r grupa cunoscuti sub denumirea colectivi de ,,Ri'ndaieli bisericesti"
a rinrrghicir 't-orrlnwngin,
t)rd.onnances eccldsiastiqwes), dintre care cele mai importante sunt
':::,?,!,!!:,"!:'X! :..---11!i1
rvsti1, il'd p. i;^#;'rso, ii r"J.3uiil:
'ir,.d,p. ,....r
1-rit<rlclc 65-67, unde morul descrie qi expiicn iarra,ri"t, Lffi;iljii;
a r,anera pe^cregrini de caiomniil..".. .ir.rl"-., p"'r..."
tor, in
cu i.ii.lil?lll
T: acltrnirilc {e
lor dc culr. Aceste capitole alcrruiesi ;;;i lin,irrtrpliti f 'l'e rr irr p.C)., t. VI, col. 428-+32. Textul grcccsc al capitclor de intercs littrrgic (61, 65-67) cu
;i ,rrlrtotlri, in MliLV, pp. l3-21.
142 t43
 rKE(r-r'rR()F. uR, tlNtj t RANI$TII Lt'ru ttcitt :it sl,l.t( )lAl,A

a) cgiptcan{s;
rrir o scric dc p:ttru cctcuii, rostitc tlc cliacon, dintrc carc prrinra pclltru catchtt-
tr) ! (Aqezinrintclc Sfinqilor Apostoli)o;
I rlrrtta pcntrri energumcni, a trcia pelltru candidaqii la botez (corupetentes.sau
c)
cca dintai provine dir-r secolul al III-lea, iar celelalre doui, in forma lor 2l) qi a patra pentru penitcngi. Iliecare ectenie era urmatd de cAte o rugdciune
provin din secolele IV-v, dar ele contin qi folosesc sau transmii de fapt tlc' cpiscop pentru fiecare dil cele patm categorii de participanli 11. sfilta
t"l,rr" itit"ru ir-r timpul acesta cu capul plecat; apol leQe.au succesiv din biserici,
vechi, din secolul III sau chiar gi de mai inainte. Ele sunt cele dintai
ne transmit adevirate formulare liturgice, adici descrieri ale rinduielii li ulil cc erau binecuvhntaqi de episcop, trecAnd pe sub mina lui.
desfi.gurarea ei normala_, cu textul mgiciunilor gi al diferitelor formule, ca in icgirca penitenqilor, to(i cei rimagi se sculau in picioare gi incepea LitwrXhia
loi 1cap. XI g.u.), cu o'noui ectenie (ectenia mare) qi o rugiciune a episco-
?j^d, azi. Aceste reguli qi formule sunr puse, printr-o ficqiune literain, chiar
MAntuitorului sau a unora dtntre Sfinqii Aposioli, care le dicteazi lui Ciementl 1*.,lrr,, ir"dirr.ioqi, dupi care urma sarutarea
picii.. gi spilarea miinilor
i*irgrilor. Se luau misuri pentru asigurarea odihnei gi a liniqtii in biserici. Dia-
nul sau lui Ipolit (1235). se socotegte, in generai, ci mai roate rinduielile bi Masi, pAinea qi vinul alese pentm Sfinta
Htluccau apoi episcopului, la Sf|nta
enurnerate mai sus derivi din lucrarea lui Ipolit cu titlul Tradiyca apostoticd. ( euharisticl, aseminitoare mai
irtr cpiscopul rostea ,t.,pi" lor o lungi rugiciune
l'trt1 ncrpd8ootq), care era socotita pierduti, dar care s-ar regi.si in traduce
crarea) egipteani cunoscuti azi sub denumirea de R-d.ndwiala'bisericenscd eai *n^iorrrm din Linrrghia ortodoxi a SfAntului Vastle. IJrma o noui ectenie, o
rtc cititi de episcop'ca pregitire pentm impirtiqire qi se f}'cea impirtigirea, in
cea mai importanti. dintre rinduielile bisericegti este colecgia cu titlui
sau Asezrirutntele sfintihr Apostok (Araroycxi ^cciv dyLtov 'Anoot6l,cou),
cirrcia se citea Psalm"i fXXfU. Se rostea o noui ectenie qi o mgiciune de
compilator necunoscut) de origine probabil siriani, din a doua jumetate a rirc dupi impirtigire, apoi se flcea concedierea credir-rciogilor, cu formula:
IV. E impirgiti in 8 ci4i. ht pace, rostitl de diacon.
ale titurghiei, asemlnltoare cu cea din Constituyiile apos!9\iry' gisim des-
Material de interes liturgic - privitor la locaqul bisericesc, la r|nduielile de
liturgice ale membrilor ierarhiei biseiicegti - .rrpii.rd ci4ile: a i irr celelalte doJe documente literare din aceasta categorie, adici in Testarnen-
!y:qit.
57-59.), a $3p_te_a (cap. 33-49) qi a opta (cap. 4-a2i. Cea mai importanti este
ini qiin Rd,nd.wiala bisericeascd egipteand. (Trad.iyia apostolicd. a lui Ipolit).
gpta (cap. 5_ l5), in care gisim cel dintai formular de Liturghie cunoscut
Este vorba de o Lirurghie de tip sirian (antiohian), sivxrqiti'cu prilejul hi
episcop. Aceasti Linrrghie este denumiti de obicei Litwrghia clenointind,
5. Uniformitatea liturgici in primele trei secole
cart. vI, cap. 18, se spune : sunt date de sfrnqii Apostoli, prin
episcopul Romei, care le-ar fi^constiruqiile
toate ce scrierile din grupa ,,RAnduielilor liturgice" provin din regiuni.diferite
'Roma),
consemnat in scris. tonrqi textele (formulele) gi regulile liturgice
In ambele randuieli (clrtea a doua gi cartea a opta), se disting clar cele lrinitiqii (Siria, Egipt'qi
e'se aseamini intre'ele, uneori pini la identitate verbale, ceea ce indicd penJru
Linrrghia carehumenilor gi Liturghia credincioqilor. p snrsi comrlni, care poate fi lucrarea Trad.itia fl.plstlkcd a lui Ipolit. Toate des-
Iati randuiala Linrrghiei clementine descrisi in cartea a opta, cu menqi
sebirilor faqi de rAnduiala din cartea a doua: dcci starea Liturghiei de la inceputul secolului III, adici tipul primitiv al Litur-
I 4i1 diferitele regiuni ale Bisericii. Consonanqa generalS. a rnnduielii
din aceste
.Lhwrgbia cateham.e.nihr (cap.6-10) incepe cu 4 sau 5 lecnrri biblice, din lllcllte, care merge uneori pini la cele mai mici aminunte) este o dovade in spri-
primele doui din vechiwl Testarnent (Lege qi profeti), iar celelalte dinNoul Tt primelor trei veacuri-
irrriformitilii lituigice care a dominat in Biserica
(Epistolele sau Faptele sfinqilor Apostoli gi Evanghelii). primele trei lect
ficute_df anagnosr (citeq), iar apatra (Eva,girelie;, de diacon rr., p..o.. 1.r,r.
din vechiwl Testarnent $1 cele din Nowt Teiiam.eni se cantau psalmi resp< BIBLIOGRAFIE
citre cantire.ti qi popor..indati dupi citirea Evangheliei, urma omilia sau'p
cantarea psalmilor, cat gi omilia sunt menqionate numai i., .r.t., a doua). in rev. S.T', an 1954,nt.
rros. Gr. B[bug, A,qapasiLitwrXbiain Bisericapriruard,

'J"*j l3_ H. Achelis, Die

1it*1ten ewellen d.es orientalischen lGr.chentechts, r, Leipzig, L it, ltrtifol, L'Agape, in ,,Erudes d'Histoire et de Thdol. positives", ed. VI, Paris,
b-.X. Fnnk, Didascalia v, vu,,r.wrwrrurro) 4l,u)ruwf a//r) u) paderborn,
et constitwtiones.Apostolorurn,Il, [aucrDoflf, lyuo,
1906, pp. y/_lLy.
pp.97-1L9.
6
Text in
Texr ir-r P.G., r.I, col. 555.
P.G.,t.I, 555 s.u.
E.u. si la p.+.
P.A. Laearde.
Lagaide,'Curstitwtio"Ls
cutstitutitnes Zpori.o:ti:-i,
Abattnlnmtm. rLiprr^-
.ioqt
$i F
fiecl:rqi, Agnpes, in DTC, I, 55 I-555.
Tcxttrl grecesc a.l capitolclor de interesliturgic,in"MELV, pp. 179-%3.Trad. .om. i"'sp;,
7 ,"ili: i1, lt.i,-gr.tner, Ewchnristie wnd. A,qape iwt.
(Jrcbristentwrot, Solorurn, 1909.
TExt.siriac
1i trad lat., editat de pa?riarhur sirianiinit Ign. Efrem Rdr-r.ri, Testamzn
ntinii nostri Jesu Christi, Mogur-rtiae, 1899 18^99 (reimprimat la HiHiliesheim 1969). Trad. lati latini a f )rrrrr. F. Cabrol, Les origines liturgiqwes, Paris, 1906'
Qhrlti,
dc urrcrcs
oc linrrgic, h
irrrcrcs lrnrrgrc, MELll,.pp. 235-273.
tD 1wL,LV,.pp. o
23s-273. o'succinti
succinti expunere a rAnduielii
rAnJuielii din acest
acest d, Irlcrn, 1,a pribre d.es prentiers chritiens (col. La ile chrdtienne, B), Paris, 1930.
(crrt' J, 23), precrdati g.p.g.ltqe
a documennrliri, pe bazi, de snrdii mai vechi, Irlt'rrt, Ia rnesse d.ans la ktwrgie, in DTC, X, 1346 g.u.
1-ap' .dd 'r97ll, oo.
vor.nov,
v.rouov, i._,,Bogrxlovskil vI ir, <;.'l',rol gi H. Leclerrq,I[on *tnta Ecclesiae litwrnica, Vol. I: Reliqwioe kturXicae
Prot. I-.,
Prrrr. 1,. in,,Bogoslovskia Trudi", vol. vr
Trudf', vor. (Moscova. igzl).
(Moscova, pp. 2o7-2'rg\
207-2rg).
.. " E:f . nrai
_nrui: Hippolytc dc Rome. La tradition apostolique, rexre' iatin, introd.

r:ottstihrriort, Miinstcr-Wcsrfirlcrr, 1963 (LinrryicwisscnschaftlichciQuelf,r.r rrnd f"r..nit',rg.r, Hcii

144 l4-5
 PRnot PRol| DR, llNil Ilnlur$,ni Ll'ruRcit< :A spECI At,I

ldcnt, L'Euc itif d.e la Messe, Paris-'l'ourrr ri, 1912.

H. Chirat,I d. td.ge apostoliquc, paris, 1949 (,,Lcx Orurdi',,
o. crrllnrarrn, La ixnificatiott. d.e la sairute'cirue d.ans te ciristianisrne B
,,Revue d'Hist. ct de Philos. relig.", XVI (1936),l,pp.l-22.
_ -I. Danielott, Les repas de la Bible et leur significati.on, in rev. MD, lg (l
/ -55- LITURGHTA CRE$TrNA OrU SECOLUL rV iNerNrr.
. L. Deiss,u4ux slarces de la Liturgia, paris, 1964 (texte privitoare la Liturg
LITURGICE $I LITURGHIILE CRE$TINB DB AZI
!y1,_de la origini pani in sec. v. Trad. engl.: Early sourca of tbe Litwrgy,
1967).
I . Duchesne,_OriXina_d.u culte cbritien, ed. a V-a, paris, 1925, pag.47 q.u, l. Originea formarea riturilor liturgice
I,. Einsenhofer, Handbwch d.er hntholischen Litu,gib, t.-II, Frei'buig im. Ei
pp.27-33 (o buna sintezi despre agap{ qi Euharistie). am vizut, unitatea fondului sau rAnduiala generali a Liturghiei a fost
V. Ermoni, L'Agape dans l'Egl:ise prirnitive, paris. 1906. prenrtindeni in Biserica primelor trei t,eacuri, ceea ce s-a vizut din unifor-
_ A Fortescue, La Messe. Etwde swr la hta,gie rontaine. Trad. n engl ,r liturgicd pe care am constatat-o in tot cursul acestei epoci. Cu alte cuvinte,
III, Paris, f.a., pag. l0I g.u.
Boudinhon, ed.
lria primelor trei veacuri se infiqiqeazi ,,ca ttn tip uniform, dar inca fluid qi sus-
_ A.B, Golubqov, Liturgbia in prirnele veacwri ale crestinisru.wlwi (ms,), il de modificiri de aminunt"v; el are la bazi rAnduiala Liturghiei Bisericii pri-
,,Bogoslovschii Vestnic" (Vestitoml teologic), Aug. -Dec. 19 I 3. cli1 Ierusalim, oficiati de Sfinqii Apostoli, inainte de dispersarea lor pentm misi-
"

._ ),Y _Hanssens,
L'Arqape et l'Ewcbaristie, in rev. ,,Ephemerides li I,iturghie pusi mai tirziu pe seama SfAnnrlui Iacob, fratele Domnului.
(L927),525 q.u. . atei Sfintii Apostoli inqiqi, cit qi ucenicii qi urmagii lor la conducerea Biserici-
^ I,A]"ngmann) 5.1., Ln litwrgie d.es prerniers sibcles, iwsqw,k Gregoire le acliugat contribuqia lor personali la ritul primitiv uniform, adaptAnd rinduiala
L962 (\irl.,,Lex
Lv62 orandii qq),
(C,ol.,,Lex Orandf'. aplruti gi
33). aprruti si in trad. englezd,:
enslezdj Tlte Litr,
Ea,ht Litwrgy
The Enrry to ghiei la nevoile gi credintele locale, la caracterul etntc al credinciogilor respectivi
of Grexory the Greai,1960 qi in L germ.: Litwrgie d.ei christtichert Frll.hzeit'bis aa
{ifcritele practici qi datini care constituiau specificul vieqii lor religioase.
d.en Grossen, Friebourg-S chweiz, 197 3.
rsificarea tipurilor locale (regionale) de Liturghii a inceput prin multiphcarea Ql
I.F' Keating, Th e Agape an d. th e Ewcharist i,r th e enrly church, Londra 1 90 1., .tea textelor anaforalei, adicl ale rugiciunii Sfintei ]errfe, care constituia partea
4li din formulaml sau textul verbal al Linrrghiei Euharistice. La inceput, fiecare
avea dreptul si improvizeze aceastd rugiciune, dAndu-i o redactare personali,
L870. I pe canavaua aceioraqi idei sau sentimente, cunoscute Qi respectate de toqi
i-sitoriir0. Se pistreazi mai ales in Bisericile ri.siritene necalcedoniene (indeosebi
XII. lrii iacobiqi), o mul.time de astfel de anaforale) care, pentm a li se da o mal mare
ate, sunt aiiibuite, de obicei, unuia sau altuia din Sfinqii Apostoli sau dintre ma-
E4._ Schweitzer, Gottesd.ienst irn Newen Testa.rnent, in rev.
..
lin), 1965, nr. ll, pp.393-400.
,,Zeichen der rhi gi teologi, deqi nu toate provin de la acegtia. Unele dintre acestea) distingAn-
prin'adAncimea ideilor lor teologice ori prtn trumuseqea expresiei literare, au fosl
grec.), Arena, 1962, p. irinqate mai mult decAt altele. devenind uzuale in anumite Biserici locale gi dind
e t '- I :
(in rus')' in/MP' an' 1 : autorilor lor Liturghiei intregi in care erau folosite, deqi, precum
-------^- vom --^l^^
--^- vedea,
3, riile nu reprezinti niciodati. in intregimea lor, opera unei.singure persoane, ci
Bucuregti, I940. t,,td."rrna rezultatul unei evoluqii progresive qi indelungaterr; ele sunt o oPera
t. Werner, The saa,ed. brid.ge . Litutyical paralleh in sinanoXue and early :tivi, a Bisericii intregi; formatS. din clerici qi credincioqi, operi la care elemennrl
York,1970.
[tnhrtl va avea, ca gi in evoluqia Laudelor bisericegti, rolul cel mai important.
Altc anaforale au'rd.mas numai ca piese de schimb, care se intrebuinqeazi, in unele
rc llisericile necalcedoniene, in cadrul Liturghiei comune (uzuale) numai la anu-
I zilc linrrgice din cursul anului, inlocuind anaforaua principali a Linrrghiei res-
ivc. Ur-r element principal, care a introdus de la inceput o variaqie in textul qi struc-
r ll.ltrritelor anaforale, a fost modul diferit cum au fost aqezate dipticele sau ruga-
rile dc mijlocire generala Pentru vii gi morqit2; in unele anaforale, acestea au fost

t'
A.lr. F,,rtcs
l" 1,. lJrrrrl,cr, I'Eglise urcicmqinrev.MD, nr. Ill (1972) ,pp.7-19.
lr ( i,nru. Acl nora 3.
l' s. Srirrvillc giniralcs..., P. 15.

141
 Pntxtt PRotr, Dn, ftNIi Rnallrrs,r,t
LI'l'U lt(;t( )A st,t":(lt A LA
plxsiltc inirirrtc clc sfirrqir.ca l)arur.ilor
_(auaforalc dc tip.alcxrutclriu), ilr altclc, Rr1s,1r'it, uur cvcnirncnt detcrnrinant pcutnr fbrmarea, fixarea qi consacrarea definiti-
l)amrilor 1",,.r"',i. .r" ,ip -,,ii[r,i.,.,i, ili r,, alrelc,
:lccsrca sc afli :ll,..Ii::l
l]:l:::,:1,,.f.*: risipirc in ror cursul anaforalei rur n l,itrrrghiilor aflare astizi in uz a fost flrimitarea unitilii cclor doul mari patriar-
1""Jror"r.r"'ffiil"r;;;;ilj." rilsrtritcne: al Antiohiei gi al Alexandriei, prir-r despirqirea Bisericilor necalcedonie-
,,.,31'-;,:T::i:1..,:I:_:.p1-:",,"
rarhi,
.,",.iu"ii1.;;;;",,,1t;;;lor riturghisi (lrrorrofizite qi nestoriene) de la periferia imperiului roman de rislrit gi transforma-
mirur tere adaptiri iocare,
sau accentuarea unui amdnunt intr-o
aa;i.,! .""iifr .n?#ffi i':
^pre.;regiune) a alhri. l- .Li--^^,.
:tl '|lr
lrr Biserici locale auton( me qi independente de Constantinopol, in urma sino-
exercifrt nu
exercitat nrr numai
n"-^i ina.- -^--*-t t r --. dc la Calcedon (45I). Secolul al V-lea constituie deci o perioadi cruciali pentm
----.
textul ,,r.ford.toiiii.gi asup
i.'li:,l,1il'flT:i,y.l,T*:-'ri
bile variante sau diferenq. riruffi,
.a, ii ai-pr
ll1lt',3i;;;.]:"r" unere se por constata ,[ Xi;
ra i
rinrrilor liturgice rasiritene; Bisericile necalcedoniene, constituite pe criterii
Ic, se vor dezvolta de aici inainte nu numai independent de Constantinopol,
irr.i airrtrae ;i scparat una de alta, creAndu-gi fiecare propriul rit liturgic. Concomitent, Apusul
intre'.r. t *t"r"1 rru.gi.. ail-ai6 ir.r. documenre
l1l]:l ?:,::
nite.din acea :"^Tl,rrarea
epoc-i gi enumerate mai " inainte. tin se dezvolti qi el, din punct de vedere liturgic, pe drumuri proprii, deosebite de
Aceste difere,te sunt la inceput mici gi neinsemnate. nlc l\isiritului creqtin qi determinate de geniul (spirinrl) specific al latinilor qi al
Ere se rs('ruL
reduc la vavarl ltrclor formate pe vechiul teritoriu al Imperiului roman de Apus qi cregtinate sub
rugiciunilor, la ordinea gi numirul lecrurilor fok
rcligioasi a Romei.
relgioase cAntate la slujba Liturghiei etc.
sebiri se accelrtueazi, se dezvolti qi se inmulqesc
2. Clasificarea riturilor liturgice
iitil*:*1,tit,"+;;;il,11'?,H*ii:'-1['ilY*:::'.:.*,I"jil#i.ti
c tali t cu ti m our in diferi te forme, t"d;;;
ri s za
;il;." ;;i .Hj ;;f:,'#i:' illnsificarea riturilnr kturgice-swrse gi a diferitelor tipuri sau gmpe de Liturghii deri
dl""ur.r,,ute in scris. puqin cate putin,":i's
obiceiuri in materie de f:.y,l*.1;le
$,:"T,qL,TH:,:",r: curt,. ae la inceput,;;;;;i;.^i.i, .*r'.ri."::IJ'i:;
F rlin ele nu este insi uniformi la toqii liturgigtii.
ceremonii din ce in ce mai impo.rtan're (i Noi adoptlm, conform metodei celei mai mult acceptate, impirqirea tuturor Li-
-"i .;;;il;;;;'rLa"te s_a fu
rugiciunilor si a formularelor; uzur nai."'rr"lii"r.iil riilor cregtine in patru grupuri sau familii, reducAndu-le la cele patru rituri-surse
fith;. I"r. t..brir.r ra,
trebuiau,l t.-,irr.re. Mai tdrziu se flcu ipale, qi anume: ritul antiohian (sirian), rinrl alexandrin (egiptean), ritul galican
l:*,j:r:,r11:: lr,.T.
adoptandu-se formele fixe, care racu un uultir romanl4.
sau_a.hazardului improvi zatjeit3 ",,
-"i-nr"ri nimic pe searna arbitrarului l Vom vorbi, pe scurt, despre fiecare din aceste rinrri in parte, stabilind la fiecare
.
qinca gi caracterele distinctive (specifice), formele cele mai vechi (documentele) gi
Dintre diferitele rirurgice, derivate din rirul uniform primitiv,
"ri*,:
in uz indeosebi cele din metropotete sau...,t..l"
..1.;riffi;;;ante din punct
s-au' ttrghiile derivate din ele, intrebuinqate astizi in diferite Biserici creqtine.
Toate Linrrghiile existente azi in Bisericile risi.ritene derivi din cele doui Liturghii
gi politic .r,,-rl-;.;"rreri, Rioo-:^:r^
origine apostolici: cea a SfAntului Iacob qi cea a SfAntului Marcu. Cea dintii a dat
*1t":,:,rfit^":j1]1,3]:i""ar
noi sau din tocatititi mai
formularul lirurgic aflate in uz
pugin locale mai mici
#.ffiHi fi erc Liturghiilor din grupa ritului linrrgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), iar
:"1'-: -^-lan, i
:..
ne cele
pe rli- oragele
cele din A- regedinqa
-^^^):--- are patn tlc-a doua a dat naQtere Liturghiilor din grupa rinrlui liturgic alexandrin (Litur-
^-^"-l^ de
Roma, iar mai tArziu Constr.rti.ropoi). R fi:
__r
de tip egiptean).
si au
et r ri.mas
ri r,' ri*^,,| ^: - , ^ ' .
gi -." cu timpul singurele -, t" .*.'-
ntatea unora dintre marii teologi sau
ccntrele respective ori au a,"rrt leginrri 3. Liturghia SfAntului Iacob Ei Liturghiile derivate din ea
n.t.i.-L^l^t^-
patriarhalelor in a.^ ^-- t t
secolele IV qi tse ivesc gi diferitele forme sau tipuri rocarr (Liturghiile ritului antiohian sau Liturghiile de tip sirian)
.-1.:.:1,?Striarhate; cu un termen tehnic,
ri rltu.n ongrnare sau principale, "..rr.r r. l,irrrrghia uzuali gi reprezentativi a vechiului patriarhat al Antiohiei a fost Litur-
..r
.rl-_-,,
AIL!^HrupE (upun, oe ltrurghii. I .. rr'r!!rqrv, din ldtL
uur care vorv(,l qcfiva
deriva cu ctr El rr Sfhntului Iacob (cel TAnIr), fratele Domnului gi primul episcop al Ierusalimului.
de a se.stabili o uniformitate absoruti pe tot
intinsul domeniurrri de rtri
Alcinriti la Ierusalim, Linrrghia Sfintului Iacob, a trecut la Antiohia, unde a inlo-
_,,.-^"'-"i:r,.
:n1 j::Tl;;i":.#;"'#:':1T3::lnH:lH?,,If
pAni ta 'xlxlff ff#:T:,3; Liturghia mai veche a acestui oraq, adicl ritul antiohian pur, oglindit in Liturghia
ttd Clernentind d.escrisd
in cat"tea fi zpta. a Constituyiilor Apostolice, despre care aln
un dmp, adicd se stab,iseri;"i;ii";;r;;;;;rfiilir*r1'r""'i1'_li'J.il'
introdus schimbiri in ritul existent i; ;l;"i" c_err ..ri,,-^ +
-^-^_^_:: it mai inainte. PlecAnd de aici, ea a devenit apoi Liturghia intregului patriarhat al
,.1;c,_.. r
^^-_,*^_-:: dej
plificat ccremo,ii Ir on
orr s_au
filtiolriei, adicl a intregii Sirii rlsdritene. RAnduiala ei generali din epoca veche se
Irr fblul acesra, fie puirtc rcconstirui cu ajutorul datelor din unele scrieri patristice qi.documente din se-
1'r incuul in nrai mu I I; lc IV-V, care descriu intAmplitor momente din servtciul liturgic, sau explici rituri
lirrtnrrle din Lirurghia timpului gi locului respectiv.
rr L, l)trchcsn r:,
Oriqilts dru tultc t,ltrltittt, cd. Iy', px1.i1;, 1925, pp, 55-56, l{ Vczi, clc cx., Pr. Prof. l). Virrrilcsctr, Cun de Istoria I'burghiei, p.232

l4li
 , Yn. srtE prn NIQ I E
LI'rLr R( it()A,sPti( IAI.A
AstlL. ,, Lirurghici c_otrrplctc csrc cca diu
* : irlc Liturghiikrr nrai ttoi, tlcriviltc clin ca (rnai rrlcs cclc bizatrtinc)r". latil,
si
pc:
VIII_a
u.rm:i) ;ili,i]lTil:,,1hl::,'tillsi:ff,i'"':X; rtrhtiirla acestci Linrrghii, a$a cllm sc slvArqcEtc ea la greci:
r\,/. ^ urarrlqlluul IAL
^ ,^u
v dcscrisi it-t ,,Testarnentwrn Dorninirrts. t)rrpI llrcgtrtirca l)anrrikrr Ia proscomidiar, preotul, stind in faqa Sfintei Mcse gi uqile im-
In nrul Chinl al Ierusalimului descrie
nrrohilrsqrrrlrvJ'vr
rurghi.. $i tte,iii iii,r.i ilchise, zice o mglciune Pentm icrtarea picatelor. Apoi deschide uqile

ii\* j:yf
n
,rltcriri rii rostcitc, cu voce tare, o formuli doxologici in cinstca Sfintet l-retmt (care ser-

:Lrr!:L,i'U'i1y^iii^,,,\if #,ti))},0r,,,^n;li,::,"1 e,r [irlmtrli de burecuv'antare petttm incepurul sluibei), apoi o rugiciune pentm Biserici
baptisrnale, explicAndLitur.qhia sirienilorrtsi irr{1;;;;r.'i.;,;11";i."u?i
l:l,fblT.rjceleiagi I-inrgirli la Antiohia snre .f4,"ir,,t cc.^t,,rsi IV ne fu
unele din oruitiite exesetiii ale Sft }e^nlr.i'ilt
aceeaqi vreme, unele din .r.ro".r.i" /d
Lirurghia sfinrului Iacob a fost cea mai rispanditi
dintre Liturghiile vechi
..
rly X"p*'].^u 1f:_10.._,: in,*i*i isi;{, pl.#ina, Asia Micd)
;:,H:"r.X
ilr Grecia. La sfirgirur ser.oiului' w1, u.i"gii ri;dd"iiil'i-r*, "i.;J#i'!?l
lT:,"rj jlp: o linrrghie
.
normari a Risirirurui creqdn. l;-..a
(vezi cBo,1,2, p. 397). Dinea au derivar "r;r";iuierioarea sfrnrului
roate riruigrriile folosite I
",; ;;i;;a.[ .#i:#i#l
Asia Mici qi in Ciecr. Lin ,gr,i,or
t_lj:,f::l::"X.^::,.^jl
Sfintului_vasire qi cea a Sfdnrur"i lor" mai
ruru'
locul' arr
In rErusarm
1liru.gniir.lir,i*il,
Iemsalim era lnca
incd rn intrebuinrr). in
in rntreburnlare #.-i-rl;-l;;;:'"--r.r
i,., secolul IX, iar in resrul r\-,^---r
orientu
trupul..." (care la noi se cAnta la Liturghia Sfhnnrlui Vasile din SAmbita Patimilor), in
i:llt*:f:::11 !i,'Ttoil"1li) ._" -!"qi""t pa"e
fi tqeptat inlocuiti de riturghiire 6;r;;.1-^-L Ha'c pi1,i,.."rJ'
rr,r rLLUrL, xu, cand
'\,' carq a ri ) cc diaconul cu preorul fac, in tdcere, vohodul mare, aducAnd Darurile de la proscomidiar
Incd din secolul IV, Lirurghia Sfinnrh,i Iacob se
oficia in doui limbi: grr llillnta Masa; in faqa Sfintelor Uqi, la inrrarea in altar, se intrempe cArrtarea Heruvrculut qr
Egtul roste$te 611 voce tare nrgiciurea punerii inainte a Darurilor (cea de la
proscomidie din
r.easti limbi, qi in siriaci.t;:;. ;6e*a.rplrgii.rl-;
:.:1.:.:_t*-:.-:-"-'Sl
monofizite qi nestoriene (sec.. v), redrciarea greaci [izantin: ,,Dumnezeule, Dumnezeule, cela ce pe piinea cea cereasci..."), Dupa
a ri.mas rcrea Daruiilor pe Sflnta MasI. preotul le cideqte, zicAnd in taini o -rugiciune a cidirii.
;:f$"::,:1.*^::.:hlte .ny,,1rh,ale, "#;idil..#
at Antioil;i a,;ir;,"iiin,,lui (numiqi r,ostcqre Sirubolut irertiruyei., preotul zice in taini mgiciunea pacii qi se face sirutarea
picii;
chi;i), care au ffadus-o qi i" ti-u, ri;ir.t;h;;
i1,,;.u"r"qi1'jl'J'ri#p; ptul zice din nou o rugiciune a plecdrii capetelor, dupi care urmeazi un fel de dialog intre
rinrl bizantrn. Astizi, .l,a"ii".* gi.".a se oficiazi r rt qi diacon, apoi intrc clerici qi credinciogi pentru binecuvAntarea reciproci, nccesari ca
fl;]i1l:,111119"*lt
unele biserici ortodoxe de limbi greaci, preot.qi diacon de dupi
#';i;;ume ra 23 oct, lrltire pentru iivArgirea lertfei, aseminitor cu dialogul dintre
qurrruuLa Lca
rqu ur duminica
ffln't3i.t^"cob) sau.in mat",id;;J;;;
te, -ri rpropiati cle
aDfoplata de aceasti. dati;
a"ta: iar la IeruSa
Ienrser fitrrir., cu Darurile, dirt fitwryhietal ortodnx. l)iaconul rostcqte apoi o lungd ectenie mare
?:irlT:::::r^o:if
cel Mic, intre
duminicd dupe craciu",.tl,J*
rudele apropiate ale Mdntuitoi.rl"i.
"..rrtl'
rv.rv'rl si a*;;;-.;.
de sfnnrul [nrrrlr mrl frumoasl
in taini patru
qi -ui *pii-itoare
rugiciuni deosebite
decAt
gi
cea din ritul
consecutive,
bizantin),
dtntre care
in
a
timpul clreia preotul
treia este rugiciunea
Eirult.
care s-a pistrat rexrul grecesc al acesrei Liturghii (cele mai Frrrrc.r.ii-ilainte a Darurilor, de dupi vohodul mare, din Liturghia bizantinJ. a Sflntului Vasile.
...,,.Y::T:lttfr?ll,
di, secolele X-XII) ne transmit i"re f"J-a evoluari, Ul1c,rzl apoi formulele introductive la anafori., inclusiv dialogul prefeqei, cu unele rnici
" ." d.rr;?Hi :;'; Variiyrtc r.tb"l. faqd de cele corespunzltoare din ritul bizantin. Preonrl incepe apoi si-citeasci
ln tirini marea liug.iciune a Shntei ferrfe (anafor)), intrer-r-rpti de aceleaqi ecfonise qi
Ftr;lrrrrsuri ale credincioqilor ca qi la ritul bizantin, dar cu o panicipare.mai largi a acttofa
;l'cirtl anasoralzl seam.ini mai mult cu al anaforalei din Linrrghia bizantinl a Sfhnrului Vasile,
ll. Text grec. gi trad. fr.: Cyrille de feru
llr,ri rtlcs in partea finali (dipticele), unde rugiciunile de milloc incep cu pomenirea celor vii
qi

,lT'r:,!'.-.li%ff'A*rLt j.il;*,,*,i:i.t rurrtirrui c-u pomenirea morgilor, deci invers decAt in rinrl bizanttn.
566-s77.
566-577' Ilrrneazj o ectenie diaconali, rugiciunea domneasc'i, apoi rugiciunile, formulele li 4tu-
rrau. cngl. ra /\. Mr rilt.prcgititoare pentm impirtlqire, aseminitoare ctl cele din rinrl bizantin: frAngerea Sfir-r-
f:!::J#;!!,r i;li:,
in trad. lat., ed. ie A. Riick..,
:" '' catecheticli....,
catecbet
_N.Lus
cts..., Miinster,
Daprrs?nt et.twrssae qaem
i.9gg.-ir^a
Miinsterl 1933. fr.
li,;,,y"' 9:::yri?,'rTh**:{l trrltri 'Ltrrp, pliniiea potiruiui, fi.rrnarea apei calde, inci o rugdciune pregititoare. apoi im-
;r,1 r,l;irca ilericilor
gi a credincioqilor, un imn.de mulqumire al preotului pentr-r-r impirt'iqire
Trad. ?.: uL rvruyrusll.,-;;{" [,.,r,,n-rr, al celui corespunzitor din Linrrghia noastri), o mgiciune a cidirii Dar-r'rrilor,
et p
rad., introd., index oar R- T..."r,, er I lar/FA-"^-^ -:st
k t-.t-,,---. ''st l-l
)-1 r' -'
' 1949
- de
Tra,r .
Trad. rom. ,r-
l' ve.zi reconstin i.il.'u..,
-L!?Z\i
73-1974, r', lilitii qi traduceri ale texnrlui grecesc: EL? pp.3l-68; Hrisostom Papadopulos,
I.M. l{ansse
l{anssc tllrir'a SJhntului locob, fi'atele Dorunului, ed.. VII-a, Atena,. 1959, ed. \^,.12T,;. ,^ ,
l'rlcrd, Zur l.rr.r:rycs, F.dition critique du texte
Arutlysc fur Qucllen
I Iitltttnttt, La Mc've,
Iitltrtnrrn- Mcrv tu,.w.'.'o) ot tantls pttLt4vrques, yat$) Iyo4[ (Lcftrcs i noui, publicati de Pr. Alex. loncscu, in rev' GB, an.1963,
chr(ticrrrrcs, 9).
/ tt, 1rp. 663-682.
150
t5
 I t rEt/r. rJN, I]NH DKANI$ IL
^r)rr LI'rURrit<:a,st'tictALI
rtrgitcirrncn llec{rii r;apctctol zisrr ctc prcor irr taind, apoi
::::lli.l.i]:1
a lrnvorrrlui, ll:r()stitii
:!i:t::,',t
dc prc,t clc pc anrvonrrl'clirr nrijl<lcul hiscricii
o ilccilstA in seccllulIV ln prtqilc Capadociei, de unclc tru vcuit primii misionari
la crc
r:l conccclicrc: ,"r\4crgcqi
clc c()llccrrrcrc: qlrcliz,at<rri ai armcnilor, gi poate fi considerati. ca reprezcntAnd un stadiu mai
,*l\4crgcqi cucu pacc !", iar prcotul, din rrltar, irrchcic cr.r o scurtl
bu'rccuvantarc, zisi in taini (,,s-a binecuvantat l)umnezcr.r. Ccl ce rre hinr.crrvA tlri. rrl Lirurghiei bizantine, de la care a gi primit, de altfel, unele influente, in afard
nc bi
eelc latine primite incepAnd din timpul cruciadelor.
i,|1!::::.t:,,1:i l_:i:
irnpirtiqirea Sfintelor qi a t reacurat.r"ri.f*
ir-r vecii vecilor, amit.r l").
rrl,ri ..urn qi -lpccific ritului liturgic armean este intrebuintarea azimei (care nu esre o influenqi
ulic{) qi excluderea apei de la pregitirea Sfintei Euharistii. Biserica armeanS. este, de
Precum. a1.viz9g, din Liturghia Sfhntului Iacob, derivi toate ir, singura Biserici orientali care nu foloseqte anaforale de schimb in formula-
Li
azi in diferite Biserici risi.ritene, calcedoniene gi necalcedo"l.r.,fi
--) r- r;;;;
--
l,itrrrghiei.
1) llrurghiile din uzul sirienilor iacobiqi (siiienii d" veriy; cll Sirienii rd.sdritoni satt nestorienii persani (chaldeeni) din Iran (Persia de altidati),
b) Liturghiile bizantine (Linrrghia Sfinrului vasile qi rirurghia sfantului gi Malabar (din sudul Indiei) gi chaldeenii uniqi (numigi qi creqtini dr rit
c) Lirurghia Bisericii a.me,re qi run) intrebttinteazd, azi o varianti a vechii Linrrghii siriene a Sfhntului Iacob, cu
. {) -rin rghiile sirienilor orieniali (persanii nestorieni), numite uneori
rit chaldeian.
particularitdqi specifice Bisericilor nesroriene, gi numitr Liturghia Sfin2ilnr Apos-
Acld.ni si Morij (Maris), intemeierorii Bisericii din Edesa gi Seleucia (Addai e
, a),si.r"i.erli de ves.r Qacolil!),.din fosrul patriarhat al Antiohiei gi cel al
de restul.Bisericii dupr sinodul din calcedon (a5r) au pdstrat in
Ierug , unul din cei 70 de ucenici, iar Marij e discipolul lui)2s. Ea se folosegte tot in
siriaci veche.
::Tiiu,versiwnea sit"iacri a Litwrghiei sftntwlwi lacob, pe.ri.
numai Pc lAngi anaforaua proprie acestei Liturghii, nestorienii mai folosesc inci doui din
o iolor.r. qi
ghie normali, tot in siriacd veche (azi o limbi moarti), int.oJ".ana insi"r; hilc anaforale liturgice risiritene, ca piese de schimb, gi anume: anaforawa lui Teo-
ru
c,laritiqi caracteristice doctrinei lor (ca de exemplu, adaosul lfierpretul (adici Exegetul saw Td.lcwitoval - Teodor de Mopsuestia, f42B) care e
penrru noi" din texrul rrisaghionului2,. Lirurghia siriaci a sfenilnui ,,cel ce Te-ai
Iacob si ruinqati in duminicile dintre ajunul Criciunului gi Florii, qi nnaforawa lwi Nestorie,
inqe.az-i gi la sirienii risiriteni din Marabar )Llintat;. la cinci sirbitori pe an.
llndia;2r, precun qi I r, -r.".iqii
-'
(un(i cu Roma), care au primit insi nulte influenqelatine. re alte vestigii de adAnci vechime, care o apropie de tipul sirian primitiv din
. .Precum am_vi.zut, deoarece in Biserica veche textul rugiciunii principale a oPta a Corustitwyiihr apostokce, Liturghia nestoriani pistreazS. in rAnduiala ei
ghie, pentru sfintirea Darurilor (anaforaua snw ruxdriuru.ii sn"triknfe), r lccturi biblice, dintre care una sau dour din Vechiwl Testaru.ent: Lege qi profeqi,
era
zet
zat de trecare din rerarhri
fiecare drn ierarhii mai importanqi, existat in
imoortanti- a enistri R i"i'ir,,n
in Risirit n,r-X-
m.ra numir
un mare sc mentin gi in rinrl sirienilor de vest sau iacobiti.
rale euharistice. Biserica sirieniior de vest (iacobigi) plr* pani astizi Oaracteristicile ritului nestorian sunt: frimAntarea qi coacerea de cltre clerici a pAi-
multe.dintre aceste.a, gi anume 67..anaforale irtnru"l.ii"ti" ,ir-ilii;i iacobiyi, dospite intrebuinqate la Linrrghie, care alciruieqti o parte a proscomidiei, apoi
corifeii lor sau atribuite unora dintre Sfingii Apostoli qi sfinqii-pirinqi..'Azi
io
ln din textul anaforalei a cuvrntelor MAntuitomlui de la Cind (,,Lua.ti, mAncaqi...,,
parte dintre ele se intrebuinqeazd in diferite'o cazii capi&;;r;hirril;;.;; ,) riiaqezarea dipticelor inainte de epiclezi26.
la rAnduiala fr-xd a vechii Liturghii a S{ nnrlui Iacob22.
Existi gi o Lirurghie a Darurilor mai inainte sfinqite penrru uzul sirienilor
cu o formuli de epiclezi adresati MAn uitorului23. 4. Liturghia SfAntului Marcu Ei Liturghiile derivate din ea
b vte, d.et"itate d.in Litwqqhia Sfld.ntulwi lacob, vom (Rit"l liturgic alexandrin sau liturghiile de tip egiptean)
pe la
_ c) Biserica anneand. intrebuinqeazi o singuri Linrrghie, numiti uneori a l'irrm,larul linrrgic originar gi clasic, intrebuingat de Biserica Egiptului, a fost cu-
Gngore Luru.indtorul (apostolul armenilor)'qi folosite'arj'^tit d, armenii p
,l.rctrt sub numele de LiturXhia Sft.ntwlwi Mancw, deoarece traditia atribuie acestui
cat qi de cei uniqi2a. Ea derivi direct din Liturghia sa".rr"ilr."ulrql^.rrri^Jl
lfErtt cvanghelist activitatea de evanghelizare a Egiptului. Documentele care ne-au
is formele ei cele mai vechi, cunoscute pAni acum, sunt:
'"i",",!:r,i::'-l!; ::sL i"!!, pp. 6e-ll0 {. Riilker, Die ryrischeJa*obusanaphma
Vgzi.sj
Fl'rtttstr.
r)
furaforaua din Evholngbiwl lui serapioru' episcop de Thmiiis (sec. IV)27, care se
des lahob,lblon Edrssi.' Mir dem g.i".t'lr.t.n-fr;;il.I,il fvi;;f;;im W. 1923
!:::l,t::
giegcschicht, Quellen u. Forschungen, 4). Ent'itetcrizeazS. prin aceea ci, la epiclezi, se cere coborArea CuvAntului (b ),6yoq) pentm
21 6 ---- ) Darurilor;
O rom. a acesreia.a
trad. pub_licm pr._A]ex. Ionescu,in rev. GB, an. 1963, nr. ;1t'c
I irccrea
G- V;;;il;a f,Iib ana. oie
4.4) 467. Trad. germani l;,nia,," ^.r.
1gq 3uragy_".
der Thoruaschristrn Indiens, paderborn 196g. p. I ib
2') I.u. lltttlir I irrtrod. gi aparat critic, la Arhim. Zareh Baronian , LitwTghia Biset"icii Annene in cahu] cebrlalte
Edty. in Ir.O.p, vol. II, qi de A. Rtickei, A. il;, H.W. Codrington,
quotqaot in cod.tcr.bus
:quot tn cod.icibus adhuc repettae
$.a.: Anaphorac illtttiu ucuregri, 1975.
repertae sunt..., editae et. latine u..r.., [o-ie
et iatine Rt-lJ'(pontif.
lrontifl Inst. -
toriand, fixarea definiwi a texrului acestei Liturghii, in forma transmisi
S*9;),.r;l
T: ]; il,rrjrl9i., IV in Ie40 (Lirurghia sra"nriri i"'"" i.tror,o-;. pArrl^: arhului nestorian fesuyab III, pe la incep tul r".joloi VIt.
rhc3fogicar snrdlc; .. an. fi[tj_",t.i:.'oi"{; r:i?rr'?,'I'1,
-' rracllrsa $r ilr r()m. dc mar multe ori. vezi. de ex.: ed. I
i?r:T}, I?t
. .lfaura f i*t 'I1'tt.
26.f,rrurghrrle.nesroriene
lirrd.
aufost
r,rlur6ruuL rrLDLUrrElrE du luJt cuLaLc, in t'.ad.
editate, Ur LfaU, lat., inLoc)vol.
lri., lfl II. Trad.
,L,rU. VOl. lL. engl. inEL,
f fao. engl.
rom. de..T..Tarnavschi, in rev.,,candela", an. 1892, pp. 617-621,669:692 gi oa^a-oao.
ll7 LL, p.247
P. Z+/

lliscricii awneil', Bucurcqti, 1937 (rext armean

'c". rl. gcrm. gi
r,rrl. qi srudiu dc )oh. Madey
Madev u. G. Vavanikunnel,op.
Vavanikunnel. ar. rir., i. 12
cit.- p. l2 g.u.
s.r.
Ei trad. ;;,;J. tr;;"?ilr.'.1jffi r/ l.ld. nrai nouitinMELV, pp. 5l-O+.
"r-i
t52 r53
 l)nri(l' PRotr. l)R. Iinri llnnNr,s,rti l,t't'utt(;l( :A sl'l()lAl,A

b).F'ragnrcntul clc anafirra cgiptcan{ din.scc-olclc vl-vltr scris antunc:

copcrit intrc mincle unei mlnistiii copte dc la D€r-U rlyzc.fi2l. --
prc un papiruE l,n l,iturgfuia catchunrcrtilor sc fhc patru lccturi din Noul |'estaruertt, Qt treia
c) Linrrghia descris.i in aqa-numita Rhnd.wiald bise,iceicri ,iirr'.:p;;ilfi" sian"rf"i Ap.stol l'avcl, a <loua di. epistolcle sobornicegti, a
d, care, p t.ilrrtc si'a patra din Sfintele Evanghelii.
am spus, nu e altceva decat o__traducere (prelucrare) a lucrrrii apustul;cd i,"iiiii.i.rr' ir"i-"r" a. invocare'a SfAntului Duh pent " t!"Hti-P,i31t-'i]:, 111'
onrlui Ipolit din Roma (sec. III)2e; dar nu toqi liturgiqtii"."nria..r anamneza, in liturghiile ritutui ale-
constituirea vechii lirurghii egiptene. ";ff;; ;Ji,tir;J;;ili ;".i"hi"; este aQezari dupi
PAnd in secolul v, Lirurghia sfintului Marcu a circulat in tot Egipnrl iii;.:ffiirtiii i" a""e formule, dintre care una inainte de cuvintele MAntuito-
ycd .a rimas mai departe _in intrebuingar., o.todo.qiloi ;
ln 'iiG,i.i;;
rlc la Cini, iar alta duPi anamnezi.
de miilocire generali pentru. Biserici (diptice) t iE:',I1 lI^1]L:
f:::i ^ry!!*::, 4re
secolele
pru,,sc
{rI-xrII, cAnd a fost inlocuiti la ei cu Liturghiile bizantine, ai" irrt"J
primise Lrc
de alfrcl inci mal
altfel rnca mai cunarnte
dinainte multe influerq.'(."
mfluenqe (ca de exe-plu:
ii,r
i,'!-1,r Uir*,i" ii ,f,.thi^n-.i mult inainte^1 ei, qi anume chiar in cursul
proscomidiei la inceput, ritul vohodului mare, imnul
exemplu: un rit sut
un'rir su inii L'.itt"ii"ice de la incepunrl anaforalei (Prefaqa)33'
,,urrtrl.-Nircut,, qi Heruvic r.iir"i ie .lriifSilit"rgice ale ilisericilor recalcedoniene, de tipirite
Dupd'.ce insr copqii^(populagia indigeni a EgipruLui) s-au despi4ii de
Biseri
';;;;--oi'Uniqilor
"aiqilt. orientali, nu meriti toati increderea, din ca,za
^
constantinopol, adoptand monotrzitiri""r 1+sii,'ei gi-au ,."ar^ qi riturghia i; .llilor introduse in 'ele de editorii catolicizanqi; de aceea, pentru restabilirea
Ior nagionali (copti), punind-o totodati suL numele'sft"tiuiZnir"il alAlexand,,
i-nut..ttl. trebuie apelat Ia vechile manuscrise3a'
v.ersi.une.copni (Liurghia sfintului chiril) a pistrat mai bine
. al Lln,.ghrer
tlv {c5pta
cadrul
egiptene,.degi a primit gi ea multe influenge bizantine (rimba cr
anume dialecrul ei bohairic, se pistreazi inci in serviciul rit rgi., pe
cand in 5. Riturile liturgice aPusene
a fost inlocuiti cu araha). Versiunea copta a Liturghiei sfa"niiui'rrlarcu
pistread
gi unele expresii in limba.greaci, ca: K6pre btvbqoov,E'rptrrr in
(scrise cu cara( rl Atit Ia Roma. cit si in celelalte pdrqi ale Apusului creqtin, a fost la inceput
99nte.) Anaforaua acesrei Liturehii se intrebuingeazi, azi'la'copqi ";- in timpJ ;il,;;;;; ri"rr pii-t.ii,, "n r"r-, al din punct de vedere liturglc, avAnd in uz o
Linrrghiei oficiate in intreaga Bitt:it-1ti:t:lli
Mare, in posnrl Criciunului gi la pomenirea morqilor3o
In afari de Liturghia zisi a sfhnnrlui chiril cu anaforaua ei originali, c ;Ie;i iliil;r s-, sing"l"rizat
ric cu caracter aparre, Je-origine foarte obscuri, deosebiti de toate ::l.lilr:
monofizi.ti mai au azi doui anaforare de origine mai noui (de tip sirianj,
ai"i.e iiii-.[-.^rfi fi*ilii pri-i1i",'ig timp ce -in celelalte pi4i ale cregtinitiqii apu-
na nwrnitd a sfa,ntwlui vasib, care e anaforaua normali a copqilor,
fiind intrel
alglui, { ahg ruwrnitd a Sftntutui Grisore (d.e N,
il';;;t.;;iJ ri*ii. i'i-niu, "d"' +1 Risirit, "^ind":1- T dour
?fiTilLiturghii
T'.'-'-"li'l-':::-
deose-
a:?.*.r,.],".."p,rT.
intrebuinqatr 1.
la srrbitorile Mantuitorului qi in ocazii
:i;.H;,'i;;e"i;.ip"+" .ii" secolul v,.avem Apus
- sudul Italiei, care
i,trebuin.teaSi in limba copti., dar existd gi redactiri ale lor-ri-rot.-rre.
Aman, i' ... J. ta'n oma - din care'.-a dezvoltat fitul
',.,ii.ir*
roru.an qi cea-din
in limba greaci., din itil*i nu*it gikrun De fapt, denumirea de it gaklan ptoprrt-zis se d.i
fost traduse3r.
ii'i,li*gi. J.r""rt"t r"i"i.fut numai.in Galia.(sudul,rri5rpi d: -:) l,'.1'jTll'
Din ritul alexandrin d9!yn $.Litarghia Bisericii etiopiene saw abisiniene, ofr (sccolele V-VI) si i" gi.iJria lnoraul Franqei), Irlanda qi Angli.a, in diferite vari-
vechea limbi etiopiana (dialectul gheez). Ea este humiti
care nu e in fond decit o rraducere'eriopiani gi prelucrare
Liturghia cehr'\2 ,ti'i-i"rr[te.nirli,-r"u a.r i.., ,..rrt, se indici -irurghiile localizate in toate
sudici qi nordici,
i^i f,errokati a Li fr" p*.iAJgiseriiii apusene vechi, afirr de Roma, adici: Italia
::l:: , 9f1".t"i,Chiril..Existi. si t4'anafoirie de scnimU, il;;;;^.;i!
crrpgilor.qi ale iacobiqilor_sirieni qi atribuite ra-diferiqi autori, ., JL .r.-ptl
ln, Spania gi chiar Africa.
pirerile sunt impi4ite E sinsulintu,:1,.Tt::11,*::l
I)omnului nostru risus r{ristos, anaforaua sfintei Fecioare trlrri", anaforaua Ai,irl*
'ffi;i.irghi^ t"ilJ.*
"iigi.'iiiin*[riJe, ,al.n reprezintr dezvoltarea locali a ritului linrrgic pri-
Ioan - fiul nrnenrlui (Evanghelisnrl), anaforaua sfinnrlui Atanasie,
,scur q.a.32. Toate sunt insi.de origine mai noui "rr"for"r,
lri ffi
..' i; idy' h. C;ri; 49 -"':itf t:ry 911*:1T:* li tl*: :':il^t*'
1""ii i.;;;;.r. abia din sec, ,i,:';#;ili'd;ff4"",rr,
'ii'
lryon;, cel mai important centm al Gatiei
de sud.
sau dupi. aceasti dati). citre roman, qrecum.v:-1T-1t1-gl*ii
Particularitiqile principale ale Liturghiilor de rit alexandrin (copte gi etiopiene)
Ril,,1'grli.[,
'\rirrr Fqulsr
f"t,I"f"*it,.+j1"t'a9
--' cel
' r doui orage: Mi-
.lclrrng'i-a menqinut in Spania. s^;;' ht mai^supraviegutegte
El ,,"''i sllDra azr nurnal ^n
u, f,,|.a"r rta[ii; qi T;|JJ; ajpania).
'ttrir;ona
in Milano se intrebuinqeazi' Litwrxhia nw.wt'i'tri
28
Vczi rexnrl gi coment. dtn DACL, lI, I gg I - I g95. /(cel
- -t --.- ^:
mai cunoscut e^.:.-^^ .l acestui
>iscoP al. ^trs\ irr la
o.ecnri oraq), iar le
sau n Sfii.ntwii,q*;UiorU
'-'.-Ed^9. B. Botte, La Trad,itinn A.pi:trt1qry d.e saint Hypporyte. Essai de reconsrirution, 'rinrlrr.
srcr-Wcs_tfhlerl 1963; Acelagi, Hyppolyte de' Rome. r,a Ttn;,;it;o" il.t itt;n rr*;li'*oirabd iadlci,^rntrebuin(ati de cregtinii
9t,tlTg", _1:'-?-i,
putiont
peruions. Introd., rrad. e r ror3:
€d., paris,
notes, 2-e 6d.. paris- t96g (SC,
(SC I fI bis).
,lporio6qry d'apris les
;1;iil;1ff;J#';;;"i;;i";i;.rrir"r"i de.cordova), Li .rrghie numitl qixoto-hispani-
his\
el *rtr isid.orionA, prnti .n? p*n de obicei sup 11mel9 9f":*J*,Itt"d"t-
l1r1a.,.,.1a,. ",r
"" Eclit. de A. Riicker, Die Anaplnra d.a Pan^rarchin tgriitns von Alexanclrera (Denkmller * lt:tf
Litur-
cel mai'ilus.- di.r,..'fnrinqii bisericeqti ai Spaniei' AmAndoui
ntcrrischcr Messlirurgic.4). in rev. OC. Zt ('1927\ t4?-t\7 aceste
[ifiJf,),
v'i,
3r
Anrbclc edita
r. in r,oc
LOC, vol.,
133. Trad. - -
t'cctl.
Lorrvain, L.\,v, E.
rvain, 1960; E..
p. ili,ih!;_fj;E;,Ii,
uoitt ,, ni, vezi sudiul nostru' Cwl'
an' 1965' nr'
olicirrlc llcutru scrvicrrrl [riscriccsc, . Berlin.
Berlin,
[9erltn, 1952. Exisri
1957. sEi
tltl llit "ortodoxia"'
(in grec' )' Atena' 196l '
rr lirlirirrc i.ccPi,d clin
sccol,l I ,' r,r,.
'
,lrr l, ahisirriirrrir si tr.ircl. cngl,
;i tlrrcl. t t,r

1.54 r55
 PRnor Pnolr, Dn, ENn BnnNlg,rri
l.t't't-l ttc;tr ;a st, tiot Al,A
glrii rcp riri romanizate arc._vccrrir-rrui rir garicalrrs; cre poart{
(p,rlticrrlarc) avcan unclc diocczc nrrri c{cpiirtatc dc lloma, ca: L1on, Paris, Trdves,
de origine orilnialr,. pr,.:; ;ifi.f i;ii,,.,sei Romei,
lfl*f
secm.i a .^r:^^_-^ ?I
,11 t"p..-agie a rinrlui roman, Dir:rtre
acesrea, cca,
*, S,rlisbtrry (usus Sarum) g.a., precum qi unele din marile ordine cilugdreqti, ca:
rrieirnii, Franciscanii, Carfi-rsienii (Leq Chartreu-x) q.a.''e. Aceste Liturghii, pe
are a c^^r^_r-
ale nd arului a Linrrghie, rdi.t ;;;ri
i;iil:J. ::jic
I

" -g"e.i" r-ir., ffi I ;: Clcrncntc locale sau regionale, au suferit gi unele influenqe din partea Linrrghiei
Dintre formele vechi ale riturui galican, intrebuinqate odinioari girlican,
'tlc ba chiar qi din partea Liturghiilor rasaritene. Cu toate ci ele sunt consi-
a e i -;iffi ;; in diferitele mtrlgi liturgiqti ca reprezent|.ndyitwr"i litwrlrice deosebite de cel roman, ele nu
I c req d n d ti ti a pusene; ?r."l. r#f iffi'jH " ::r',:#'j,': ele tapt dccAt vaiiante locale ale acesfuia, aQa cum sunt dialectele aceleiagi limbiao.
Gherruan al Parisului (din secolele iir""-vrirr;:r; ii*1r".I'-rrruscrise c
ril5.)."prr-.*,
rn (Bobbio\.Missale
* i:i:"i'iiffi
tlbl, multe din ele au ieqit din intrebuinqare, fiind inlocuite de missa romana.
11 putca spune deci ci in intreaga creqtinltate catolici se intrebuinqeazd, asttrzi o

v) v4L trl t,iturghie: Liturghia de rit roman, cunoscuti sub numele deMissa (d.ie Maw,
sebegte pri anonimi', care ! )4r. Existi deci in aceast.i privinqi o rigidi qi aproape absoluti unifbrmitate in
fii"d'i"i; ruri lirurgice cr
al Linrrghiei ci
uir papali. Puqinele excepqii sau abateri de la regulir care reprezinti resturi ale
t'itrrri linrrgice apusene vechi (ca de ex. Liturghia milanezi sau ambroziani qi cea
din primele trei ,.^^-_-_:
n,i_olo +-^i veacuri._r-rala carq rncepe tzorareeRomei di"
.J;:rilitf,:::
a Bisericii rru e sigura. Poate cd traduce?ea in limha lerini e .it , tr; ) sau variante locale mai noi ale ritului roman (ca de ex.: Liturghra ltonezd,
in li-k. greaci,
incenrrf in_limba ft-^^^: ^a pricinuit ^';'nitiv,
'rii"Li iilc celticea2, Lirurghiile neogalicanea3, Liturghiile diferitelor ordine cdlugi-
inceput ---:-: unele dinrre I,irurghii apar-
Damasus Y*::*1:u:"^*:Tr:x
iili.ili,: (366-384). pe cand alqii !'i?"er,"i,
o r"i papa
Linrctrerarirr opera r
), sc clcosebesc prea pttgin de Missa, pentru ca si merite numele de
iit'ritc ae ce" rom"ni, in general intrebuinqati in culnrl romano-catolicaa.
insi ci modificarea aceasta s-a ficut in ",.rl"r. (492:6;;.8
fiind "..o-r,.+i -*:^-^'-i---:--^-
eren"'trrn'tt'rpnh1^t; -*i^ st
ra $x-,.+x
re, ficuti lar^^r--^:.'r
sfirqinrl secoluluir r.
tinuata de papii qi Sinoadele d 6. Rit liturgic Ei confesiune
Deci precum
Degi, -r-.rr* D ^-- -
r_p,rt, Ror.na s-a gisit de la o vreme izoratd,de resnrr Ap
"-
:^T::,* I.1T:a I,iturgic, tonrEi episcopii Romei ," ft;,
,fbriiii inca ae U
::f.:]"]yl lde impunevede.dintr_o.1c1is-oare
Lituighia l";;.lr;i;il;#;d;^i"r",r rtatiei qi a;
iylllllllr,l;_.::_"_.:.se a lui papa i"".."ti" r catrJ epil
Decentius..din Eugubium, pe ra
";J4G;. Totuqi,a Tincercirle b;"#;ff:tfIi
I:H: it,rohiei oori^.^o ^-:- ^^a
roman T:u,'-i::::;*t,y::
s-a intensificat in secolele 9:,id:jt::tortatd
VI_VII
dintle.naqi si regii carolingieni ai
|3tir,:l
uz a Liturghiei galicane. indeosebi'irepin cel
scurt qi fiul siu carol cel Mr;.;;"i
r"11rr" jn ior; cet din urmi a DurL
1.^.1,"*:tll (Aix
Aquisgranum ,.,^Tl , lqperlJ- sitit }lll(Jttul
la ch^apelle, g0i) sr la misuri .o,rr,.arrgtioi.. i., ,..rt
sinodul l

p11; ;AlJe--r-,"" ^0,&"i, s.ns

::iI:, ?:::q1f.^ill__9_' l'_! qr p,i,, misioni
nrani "n"',
care au creqtinat popoarere_ ai" i-plii"i l,rt
6;;ti.:ii,ir;-.,"*ii',iiHil':
#l#1,"::ty;"^i:$j ,Tpl", rit".gr,i,,"1; ., C;;Ji#i de oraqere Mi
Toredo). nu frrd oooziqie qi'.""..ii"ii, Lild#;;'#; iffi ;";,il?:i":l
irrf)uenqe din partea c.l"i galic.rn;.-"--"' "' 'l r1iconfesiuni creqtine nu atit prir-r doctrina sau organiza,tia ei - care sunt aproaPe
In Er,ul Mediu s-au foimat insi diferite tipuri tticc cu cele ale Bisericii Ortodoxe - cit prin culnrl qi disciplina ei.
ficcare ,nele caractere specifice, a.e pr."
loc ate ale acestei Liturghii, a (irrrsr:rtarea aceasta rimAne valabili chiar pentm acele confesiuni in limitele cirora
-are inse lt"t..-artr.t de Linrrghii I rlczvoltat ori s-au pistrat mai multe rituri linrrgice, cum am vizut ci este cazul cu
,r'ir'rr ltomano-Catolici, in care ritul roman
Ei resnrrile vechiului rit galican (ritul

r'rrrlrt'lrr, Ilituilc liturytitt: nh Apunlui (in grcc.), Atenit, I966.

56
 Pntiol' PRrltr. DH, llt[i BnnNt,s,l,li
Ll'ru ltt'; t< ;R st,EotAt,A
rf:i*, qi ccl nrr>z.ar1b), d_cqi dcrscbitc inrrc ele, au roftlQi ., acr comrrn
1,]l!i Vlsilc ccl Marc qi altir u Sfhntului Grigore dc Nazianz), folositi in Biserica Copti
9:11i9::d,ateaalnri famitici ..c,nrcJionar; Ji,; .; il;;ilc;;Irii. .ana grupuri tittl prtriarhat al Alcxandrici), in lirnba copti (egipteanl).
ltl'":i?lt_"errqin
rit.liturgic d".ai J
trebuie.privite ca excep(ii de'ia regura g.".irH
ri.onfesiunii di., .r.. f". parte admi LlUryiltia celor 12 Apostoli (traducere remaniatd., in limba etiopiani, a Liturghiei
sau chiar ., lfc, firlositi in Biserica Etiopiei, in limba etiopiana veche (dialog.:ui. gheez), ca )4
u,iatilor de diversi nationaliidti,?"i.-rprqi., administrativ Bisericii
a.tia "ro-iiilTii# d.e schirnb.

sau ,greco-carolici", catolici de rit armean

;t.q'tr-' ;*"h.ii'i.".i,
grecesc ( ) Irr Apus (Biserica Romano-Catolici):
etc.'u., ciz similar il reprezinti
F/r vzurlq Lvr tylkw ritwlwi roru.an, Liturghie anonimi, de origine obscur5., folositl peste tot la
de cuiend trecuqi t"
1:.,*-1,::.ri qi-au.confecqionat ".t"a"*i.,
care nu au adoptat rinrl linrrgic fifitto-catolici, exclusiv in limba latini pAni la Conciliul II de la Vatican (1963), iar
PilTill,ci
ullstrrralr
Gherman al Parisului))
,i;
"l ;-pii"
ili"..gr,i, JJ"i
rarlsulur)) care nu e decAt o iincercare de reinviere a vechiului rit
ii[""
aii,n pA nccca tradusi in limbile naqionale ale rururor popoarelor catolice.
Lin n:tt hia Sftntwlwi Arnbrozie (Lirrrehia ritului milanez) gi
oqlnloara ln vrgoare in Franqa; este vorba deci de
ortodocsi cu un rit liturgic
ortodocgi lituroic , Lilttr:qbia Sftntwlui Isidor d.e Swilla (Liturghia rinrlui mozarab sau spaniol), ambele
oficiat in limba francezis. t'csturi romanizate ale vechiului rit galican, cea dintAi folositd la Milano (Italia),
rr1 la Toledo (Spania) in limba latinl, italiani gi spanioli.
trrtal deci se oficiazi azi in toati lumea cregtinl ortodoxi gi catolici zece Litwr,-
7 - Liarghiile oficiate astizi in creEtinitatea risiriteani ctt a1'rroximativ 87 annforale de scbitnb, acestea din urml fiind folosite exclusiv in
la romano-catolici cilc orientale (necalcedoniene). Daci adaugim la acestea Liturghia de rit galican
Ei n Sfantulwi Gherta.an al Parisulwi, experimentati acum de ortodocgii de limbi
Recapinrland deci in lumea cregtini de r,ii clin F-ranqa) avem II Liturghii; iar daci avem in vedere ci cele doui Linrrghii
azra6 se sivarqesc urmitoarele Li
a) in Risirit: rxc (cea a Sfintului foan Guri. de Aur gi cea a Sfintului Vasile cel Mare) nu se
rcsc intre ele decAt prin textul anaforalelor qi al cAtorva alte ruglciunia8, putem
t bizantin:
ci la ortodocgi se oficiazi. de fapt o singuri (rAnduiall de) Linrrghie, cu doui
rrrllc de schimb: una a Sfhntului Ioan Guri de Aur gi alta a SfAnnrlui Vasile cel
(ambele derivate din redactarea
a Sfinrului Ircoi, ieqiti din intrebuinqare de prin :, ln cazul acesta, numS.rul total al Liturghiilor din lumea ortodoxi qi catolici se
:1,r, _"JrytqT lpostolice l:r I0, iar al anaforalelor de schimb cregte la circa 88.
p_rincipale de ofici, re: greaca, paleo_slava
ll-t1r),
(din secolele,Limbile
x\T-XV[), ;.;..Sr*; (di" iecolete X-XI) qi ,."U" 1d1n
sec. iX;,
In Bisericile ru.ecalcednrciine (k ru.on'ofiziyi nestot ieiD', '- - -- - 1J,
'
- il iviii
Si
sfiintului.Incob_('ieqitiair rLrri..r.a siriaci a vechii Lirurghii aposr BIBLIOGRAFIE
.r^!^:!!fl,j!
)lantulul lacob), cw circa t7 anaforale d.e schirnb, folositi in Biserica siiienil,cr i t. l)espre Liturghiile apostolice (a Sfintului Iacob qi cea a Sfhnnrlui Marcu):
al. antioirieii, i" ijir*iia maroniqitor din Liban (
,(.1* :-:*t, {ii.t31
unrF.cu La litwrgie d.e Saint facques d. firusaletru, in rev. E.O., an.1900, t. IV.
Attrtgr-rostes,
19-") Qi in B.iseric_a creqtinilor tomigi din India (Malabar).
Apostoti Addai (Tadeu) si twnrii, d.riurii toidin versir:nea si
It,(i. Coquin, L'anapbore alexandrine dr Sairct Marc, in rev. ,,Le Musdon", 82
, ,li'y?li!^sfinyihr
Lrrurghlel 9fr9;, pp. 307-356.
Stdnrului lacob, folositi in Biserice nectn,i.qilel persali, in limba sirii
clr l,M. Funruli, Dwmnezeiasca litwrghie a lui /acob, fratele Downului (in grec.),
ry.foratq ay sih1rut ( a lui Teodor de Mopsuestia krrric, 1970.
Sfiintwlwi Grirqore
.1.. c,n redactarea greacd a Liturghiei sfnnrului
clc'rvara
eori ca o Linrrghie anoni Marcu (in grec.), Tesalonic, 1970.
Acclaqi, Dwruruezeiasca litwrXbie a npostolwlwi
lrtcnc, in limba armeaniveche.
I;;;l; r"rJri,T?" A, (iastoud, Eglpte (Litwrgie), in DACL, IY, 2, 2483-86.
cbiril (at Alexandriei) (forma evoluari. a traducerii copte
ll. Lcclercq, facqwes (LitwrXie de Saint), in DACL, yll,2,2LI6-2121 (cu biblio-
.-,.,!1ty.!!:!,!fantulu,i.
cr.rrr Lrturghu apostolice a sfhnrului Marcu), ca doud anaforale d.e lic [ngatl).
schincb (una a At'cltqi,Alexarcd.rie (Liturgie), in DACL, \ llB2-L2O4.
, llris. Papadopulos, Despre liturghia apostolicd a Sfarutwlwi Jacob (in grec.), Arena,
as
Vczi stttditrl nostr-tr: o noud titltA.hte httrebuinlatd de le0t.
utodacSii apwseni: Liturghia d.upri
llyn1nn al Parisului saw Liturgbia A, ft, i rev. ,,Ortodoxia", an. 1959, nr. l, pp,
in l', I(odopulos,Anaforawa litwrgicd a Sfh.ntulwiMarcw (ingrec.), Tesalonic, 1959.
1 ;1; rt 1..,
"igiir;, I
loastri- la_caftea lui' E. r<or"f.u.iy,'i7 t*"* Messe sehn saint Gennain de P-iris' A. 'l'irrby, La prih,e ewcbaristiqwe de l'Eqlise Paris,1972 (despre anafo-
i;s_i:jl,lrfi?,l"1dpiiTii{:ir:#:;ii'.}lt''o de /drusoleru.,
-;J'L,i. ,art.i,"ne (calcedoniene i necalcedoniene) qi la Biserica futr,r Liturghiei Sfinrului Iacob).
,-j,).|.|:,r*r: Ti:lT4]1
illlll:l-fii::ll:f.1r.:l.l:ye"g
dTi c,ofef,,li[ p;;,;;;; d" ;;";;;;ili#ir'J ffii:il:: h. l)cspre rinrrile liturgice ri.siritene, vechi qi noi:
""'llil;ilXiH'],,'.i"^lif':':f 1"^:2?^"i:P:,:il:,::"
" I.iisrirn Il o Darrc..r-nrtmira A llitunrstark, Die Messe inr. Morgenland, Keru.pten, 1906.
t-;trrgtri, i Darurilrr. te sfnlite clirr rinrl linrrgic
llllll:L*llil.li": ll"ill,;
nrrri tlcpirrtc, lir cirp. rtisl.rcctiv).
r;
;;,;; ;;;;.', ... ,,,, .,,"
"
sc,rsut pr.pr.iu .l ctrvarrn
rfl
A sc vcclcir urni pc lrrrg irr cirpirolrrl urnrriror.
 PRuor Pnor, Dn, ENr Bnlrul$rr l,,l-I.[J l1(

F,.!, :ighn.nut, Eastent. LiturXics, Oxfr:rd, I g9 7 ( reinr pr, I 965, lg 67

), Lucrlri cu cafacter generat desprc riturile linrrgice vechi qi Liturghiile
_- I.H. Dalmais, La L_i_turyies d.lOrient, paris, 1959 (trad. engi. de ii. te dc azi:
de B. Botte,
E::!y-,!bi'utg..ryew.York, I?60, qr- y1d. geim de tt.v. Lizenzaugs: Die iir,,,ntrt"rL, Liturgie cllnpa,rle, Chevetogne, I939 (ed' III-c, rev.
d.er O sthirc h en, Zijrrich Aschaffenburg, I 960 ) .' rrnrl. cngl. : Clrup a.ratine Litwrgy, London,. I 95 E'
I H. Dalmais, hiqwa, historiqwe et dnctrinales de la Ilirtte, Rites et fnrnika h u'Xiqwes, in vol' L'EXkse eru pribre, dditd par A.G.
,
rites orientaux, in umbniques,,, i lUOa;, pp.27_46. ilort, Paris, 1961, P. 15 g'u.
ed' II, Pa-
J- Godart, Trad.itions andew,res d.e la grrande pribre ew.iharistiqwe.
Ln *aditim n)riiiu:, i:ittooriti,i). - fi,lotnXU et spiritwnlitd de lo pri re ewchat'istiqwe,
occid.entale, in rev. ,,Les Questions liturgiques et paroissiales,,, an. 46 (L 968,
248-278. d;Orient et d.'Occid.ent (lucrare colectivi), 2 vol:, Paris, 1970 (Col' "Lex
-^]4 Hanssens, Institutiones litwrgicae d.e ritibus orientalibus, 2 vol., Roma; I", tt, 46 qi+7).
t932, iili,iggi ii-gard pahl, pyex ewcharistico. Textws et var"iis liturgiis nntiqwiodbws

!.. Ianin, I,e1 Eglises Orieru.tales et les rites orientawx, paris, 1955. , llrit'xlurg-Suisse, I968.
King Archdale, Litwrgie d;Antioche: Nte syrien-et rite'chald.ien, paris-Tr '.\,i,iiii,Vi*iu, ,ilrrti d.e rnaXnn oratiorce eucharistica, nd.ditn HaX7adah Pnschae et
Mame) 1967. lis jud.aeorwnbe , 1965'
1{_ce]a5i,
Tbe rites of Eastern Cbristerudnru, Londra, 1950. iiri,brr, LitwrXie
'l{"hm".ri, und. d.erert Rtforw' Miinsteq 1893'
_ N. Liesel, Die Litutgien d.er oxhircbe, Freiburg im Breisgau, 1960 (gi trad. , Les ktwrXies orientales et occid.entales, Beyrouth, L92.9. ^
Eastene Cathokc Liturgies, f 960). $;;-"J, rynU.tt'ttii iA wchi si cele d.e azi-(ingrec.), 2 vol., Constantinopol,
4'11"t, s.J.,In rnor"ientaleru,Roma,l947.
YIII'207'2L0'
S. Salaville, I itw Messe , 2 vol., p ans,'1942. 'l'lrcodoru, Ntwrile ktwrgice (in grec.), in,,Enc' relig' 9i morali",
Despre cele rnai insetnnaie litwrXhii ale Bisericii Orientnb,
^T..Tarnavschi,
,,Candela", 93), gi extras) Grniuqi, 1g93.
Card. E
PN
Fr.
rr
Van
i,if?;6#,Lii,i,1)i:llll;13i;
niloicheia wni
4egen End.e
l. Ziade 34_1488.
Acelaqi,

IA |ungmann, Missarwru. Solletmnia. Eine genetische Erhhirung der riirnischen

^ vol.,
2 ed.V, Viena,1962.

s'.I'P. v-an Dyck - J. Hazelden

.[,orrclon. walker, The origins of the Mod.ent. Roru.an
1960.

t60
 Lmttn<;tcn sPf,lclALA

Stit:l'tuNuR ir ll-n (irnstatrtinopol,. tAnira capitall, a hnperiului dc

Pe tlc rrlti prirrtc, lliscricrr dirr
tf,rir, c c<>rrclus[, ,o.nl"]'in'r*nca organizlrii'ei
definitive (secolel. 1Y;YJl9.: :11'
de-^Na4a.nz (379) sau Nec-
LITURGHIILE RITULUI BIZANTIN ,fiii,rigi;-ri he di. Capa.locia -.ci'sfitrul Grjgorie
loan Guri de
,ti,,,'i*ll- (ag .-ABT) - iie a;" Antiohia - ca Eudoxiu (360), Sf1nrul
(Liturghiile ortodoxe) ii,rSl-r* N*iorie' (428-43).), care era antiohian prin fo.rmaqie. Acegti episcopi,
cu ei gi au impus in
iiit,-tl p" ,.rr.,rr.t d,ti"thJ;iCo'-"t"tttittopolului,.au,ldus
iii. a" sub autoritatea gi dependenqa lor, Liturghia din
CRprrolul I /lr tlrF rrta Sflnnrlui Iacob, care.se o!t'1,
I Il,inrrghia
ptt:"T_13
i,i ii" i.,".i, adici in patriarhanrl Antiohiei qi i"-!"3!3. Jrrra urL.,uu^4' Pa,a 'r
Nofiuni introductive icr',i,it r"prteiii Bisericilor necalcedoniene (secolele V-VI)'

Originea gi vechimea, autorii (autenticitatea) !. Autorii Liturghiilor ortodoxe. Autenticitatea acestor Liturghii
gi rispAndirea Liturghiilor ortodoxe Mnre este,.flrl indoiali,,cea
a, LitwrXhia Sft.ntwlai Vasile cel #i l:,:-!t,9]l"t*ifi^4!vv' tg"li;
Sfintului Iacob'
I'irurghiei rrarrLurur
i1:;;;;;:;;";':r;:i;"iigi"., vaiianti a r'rlutF,ruLr
ruhii bizanttne. -B,a este, la orlgrne, o varlallla
'il,"d;";;;'crp"i;:lLi, 'u"rlr,r,l care, 9gl p"Silnintnl ll*iciunea?'iTiojil
^v:*^r
r. originea, formarea gi rispindirea Liturghiilor ortod.oxe -L prmfr; fb.*i aefinitiva prin SfinnriVasile cel Mare (i37?)j::iTii
dl qane ,"i*. !,.*rgr,iil", cregtine vechi si noi, ;i;;ffi..'i.i
" .*rii, ;i ;; ;Jtprec,m :g^-
in :lT::11::;
'i4'1 ::l': *:
?:1.1f::*lii lylr.Sr inSi in diferitele " .r!iii*^a"
s,".ri. ril",I;#;;;;;;.'illi_"J..,,er, Linrrghia sfanrului forma ei
)za1il1,
Liturghiei Sfa.,n loi [acob, faqi de care are insi
9,11l.y't
delung,
elrurrJi) in lT..!:11*",e
ur cele LL
LLrv ce urmeaza,
ullrlcaza, asupra ai*;fiiib.
asupra Llrurgnllor r"irJirl"tr,. "lil;.';#:;;j
ilor intrebuingate ];;;1;t* ton t;|il;il ^ma]
lnt ?i'i";il:,"Y.i;
azi i rlc rugiciuni mai scurte.
LitwrXhiile or"tod.oxe sau bizintin, p. .r."i" vom studia
st dintr-un intreit punct sunt, de con-
dere, gi anume:
ir
'ir..iil"." il ,ot.,rti.it^i.a Liturghiei _sfelnrlyi
cit
flsitgdocumente 'rcLil^1t-1uns
posterioare lui'
de contemp".*ii $ta"r[t* Vasile, qi de
a) Tipiconal,_ adici rnnduiala lor actuali.,
b; Istoric, adici evolugia rinduielii lor de la nasrere pAnd azi si
';;;datitsfr";;t
nlrc
ciira, i iirianr, in cwtdntarea sa funebrd ltde"y!!1y,Y::
,'i;;;;'(.;p.'5+1, rp"". ii a compus ,,formulare ruglciuni Ei rAn-
_?^,!I:ff:t.:;li}rSic, adici interprerarea t", do.r.ina?a, ,i-UJl.l qi mistici.
lir iltamlui"I.
"..rt"
ortodoxi Romini -.ca toate Bisericile a.;:il.J;,"r:#;ili;t, ';t';;;;;rfr,
anume.: Lrrurghia sfintului Ioan Guri"*"a"o ffintwlui atribuitr lui Amfilohlt:,tpi:'"1 dj
Yasile' 9"*
de Aur, Liturghia smnJ"i vasi_le cel s-a rusat lui !L.::Lo"'^]:
Dumnezeu
Linrrghia Darurilor maj in1i11e sfinqite
lnumiii ai ,3farJ;Erig*. orJ"r
;;;;(;r:;;7ii1^'iir"ri"ir'" de episcop,.sfAnnrl Vasile ["
*j11,s...f i
srurt numite Litwrxhii de rit bizantin, pcntrt ci in forrn, rn. A. .-i o .,, -r^-l c zile in sir sa-t i.,,,r.i,i..1;;r i;;".1'i."ia^ :" r.:lriit_:,i1:
Bizang ( Constantinopol), capirala imp..iJ"i i'i"l iiiJi'i.";;il;;E;J* p'"p'i" al anaforalei linrrgice' c=n3 e1a,r:4rl n;
Iumea ortodoxi. Ne \/om ocupa, deocamdata, ;i. il;r-;;;*, iti, qrp.eazi,it-" rrrt,i Minruitomlil'::'iTq[li"*'.l.d"t^'ljli Scilia, intr-o
..; ra.duiala
r;i -4.-1,,:^t- celei )^ - -
^^t^: de-a treia vor constitui obiecnrl unui capitol separat. ir, f .i.p"*l ,..ololoi'rrl (iToy Petru. Diaconwl.qi ^alli cilugiri din pt
Litr-rrghiilor^ortodoxe_este siriani (antiohianii. p;;;fi; iiiiii ^ait*ra episcopultui irititii qi altor episcopi "f.titgi'.exilaqi -"T-".:] ll *:;
autoru
,I-inrrghia
,_9_|'flT:ide tip sirian qi angmg ai"
spus, ere deri i;; ;il; ;'t *i di.r aiiiicdte Liturghiei Sfhntului Vasile, despre care
l.9flld"lMicd J.acob, gr"..ascd
"ari-t"EfirJ*i"i a acesteia, aqa ,iiciscrisorispunciseintrebuinqeaziin-iotRis.Irinrl3'-.
*'iirti"''-"ri';[-;il -siit: i-^)^- )^
:l ]:tf:-"r--T1.i"lei F *i" - -oi ,t"' i, c.,rrl*
rii apni, puqin mai tarziu, in.c.onstantinopol. - prir, ,;;ttl (;; lstoricul Ltontiu din Bizany :1.*,. :,,-I'_?9:,: 1:
I ucrul s..xptca piinLgnnrrile istorice
mari cenrre ale.crqtindridi ;d[-;d;ril;'., Antiohia, c ff,,r"ir"r,ir-7.^.";.1"',t ca narintele doctrinar ,11 -t:t'?iiltt-q*"ll-:":i:1::l'-":1
:llT:.1^:-1.":.j: l.j ll;;ffi;; fintei lertfe) ,,plini de.btasfeTii'1, c1t-9 se deosebeste
l:f9f::i pe !i'*l,
bi.scriccasci :' Tpf ca vechiul iliary'.'i '" u.,*..-a.i#"1iff#i:"il#Li";
care a dobandit-o prin aleryrea l*dr;pr.rpr;rlr-, '#;;iil';frf; ctlr rlc ,,cea cea de o.igin.'"pottolici, atribuiti SfAntului Iacob),

Mil" qi sub numele de'Constanri""p"f ,r, .ro*-Ro_i, tft ;i clc cea

llr::lr::
inrpxrrtant aif.ltumii cieqtine de Risrrit .i"
aur,i"hi^. D;il;.*se,
centrul cel
inci. din I P.G., t de
acqiunea de
evangherizare a regiunilor din
:llT;y]li? Asia MiJ, i.i..pa.ra or sfinnrl
t.li'avcl.in'veac'lrt...-;rJr.*f.,o;Lr#.i-pffi
rrisnr qi c{c crczia lui l'avel.desamo_sa.ta (2sl',264 zos;,
;ffi ;Hfr .i::?H;H;tHT# Aprilotia... Si
, 1,.G., t
d"e
are
,i"""J.lr''.rr" au luat parte.gi
prczrnran(i ai Bisericikrr. din siria, palestina, Asia Micd,'ir""r,
n-irirri", caprd*o'qr.lii
tc clc a irrtra ilr sfcra de influenqi co.rrt"rl'tirropoluiui, crzareeac6""dJ#::ffi;i: ;:":'8ft ff:il:.::"'IHf r:1,Tiil,.:'',5:'J'."',;
" in jurul Antiohiei. E uqor , bonos in bonitate conserva: omnls enlm
Jx)rtrilrr cc:rlrru al Asici - gravita a..l
Yi:i
ti.lri,ur rlc ir ,ficia Lirurghia
dc inqclcs ..rrrr- 6iuJ' iur., .t nullus resistit voltmtati rnae "'"'
s-i rispAndii in plaile ccza;.i b;ft;i.r li ,ii" ,t*.iMil. 19,P.G., t. LXXXVI, col. 1368 C'

t62 r63
 Rirtrl linrrgic prrirrritiv' trlrilb'n1 rrl
Bisc.icii urri* rrirr scc. I-Ilr (xccrn$i pcsre totcrr rindttirli
tttriform' rrl Biscricii tlniv' tlin sec' l-lll (tcelaEi pesre
r.i,rluill:I tot ca
iii plon gcncr:rl, .1,,,, .,, .,,gi.:i,iiii i,r,r.,u,,r.r"
]ERUSAJ-I]VI
t rrIrrrEi- '-""
lltttlqic plinritiri
r'
plan gctrcrrl' improvizlrc)
5i
;ti.'*1.l.fiiiii'i
- |+
ln-
-t F E=
C
E - !n=
'z F t- 7.>
-r-'4
T E -o 2.

z a v. -2.

.---- f--rtab-
!^-1.
r i \. ara,\
C1
t ? 'a. *-< P -. >u< ,rl
2"-
l
-.
=ix
3=s -' J.-R /. =- e_ d'o' n7.=
;+ rl= Ts$
(,
Lj
=
a
5
a
J
<:' =7
-?
:4,
-:l.
I-
s,ri=
+=! ai' z 4 1+
-!
r'j
^)
=.a
6 5
i-a, a4"
'b=a- c
=.G ! e
= = a.-
-'- '27 Zln g ='r ^
il 7 -n .:' j:- ?< t)( " =ci'
)=9-'
= n' a-
j a :O aiui<
,8. .5 ='
ij .a:
'H' io
2 =J -. G- ia
= o7 7
c;O=j I !:-=Z
.E!.
=i
'iG=3=;'>
-= s- a9
E'P: * X+.J S 31 E'
gT >7 N-
t-
\- 3
J='6 =.F 0q =t F
:l5= H'5, 9.7_ A. A' I=
T Yod i1 = d

t AIq
at=l
ts-!2 N
,'9 P
P
C
4
n

E+igi l= rl?e'iEi viz

E c.3-- N
li 2,1'v
.9? -'
'1 c.==-== j="i-r=.'
E
*
9N< =4, -
'?i-iU -=.* i- i i=<'2.
=' +vE A'" =-,-
N '3.
--=.?..!=.=-
E- = :3 =' Lr,
F
*) :a
=-. )qa
A F ;' +=.
= a
-=
"' = -.a -
=..
=
c,=
:+,N
=.:-. =,c ,
e z-fi = iG oC-
F1
s21 ,E_
o, =
i.i
,
G
T ,
N
-,G
-Fl G
li
a
- fl q
x
(h O-
ao ,e; *'
(- ,4, r Ll

f ;d : !. G_
N'f I a
JG
t/')
:a *,
D
ta,
'
(t
^) =-
X E-Z Z
N-
o N 'i
c -j/
:!>
r.J (h(h-
-c
l=;= r =r ^]
.zL
i-=si
J,- =.=
-c--3='
= r;, '
=2= tFl
'El
ec j.qD
qq=':
Y',t
ri'
== de E,5
N =, !
n.
Fi
,X EL
n
 PREor pnor, Dn. Htr BnnNr$t"ri
Lt't'Lt lttitr ;A,st'ti()tAl,A

li-Vasilc' cstc.potucnitrt qi in ciur. 32 rrl Sinrxluhri

tml*n in uzul siricnilor iacotriqi, cstc ?lproapc idcnticl ctl cca corcsptttrz{-

,rlfii; l)aruaschinui2, dc , enrc a fost

pirinqii Sinoclu.lui .l Vti-[; ;;r_.ri.'f rlin l,iturghia bizantin[ a Sfhnnrlui Ioau. Pc de alti parte, pasaje intregi din Li-
tir Sliinnrtui loan sc gisesc in anaforalele din Linrrghiile pergilor ncstoricui, cu-
bi tr**.gia;#t*,u::\*1*iyl*i lUtt, sutr rrumcle lui Teodor de Mopsuestia gi al lui Nestorie (vczi lecqia
preceden-
ghiilor
filllljrlica auror ar
k /--,.^ ._.-:
un din cer^r,,r \nrr ecr---r rr^
f:"::::'-q-Y{. jl,qlf Atc,rsra inscamni ci Liturghia numiti azi a SfAntului Ioan, care a servit
Liturgl-rii, exista probabil sub alt nume, inainte de secolele V-VI, cind sirienii
ca model

, b.f""3
loan
----:
.ma1 nugil -r
Gurd de Aur. Nicj
gi clari este origin.
mporanii acesrui i
i rii ltcstorienii persani se despart de Biserica Ortodoxi, cici dupi aceastd dati
grafii
orrfii ci na-o-j-i^*lj
gi panegirigtii sdi t^
^:i de rnai
.; ik nccalcedoniene n-au mai imprumutat aproape nimic de la cele calcedoniene.
lil;cea dintAi
illqrnr"""ci er ar fi arcaruir vreo Lirurghie.
gigtii de pind acirm socoteau ci .ti*^^+.X r^^
rr..tirrne --- ceva
CeVa s-
intr-n mici
intr-o mi^.i.^-:--^:--:.--r--y
scriere intitulati orrpii
'\ prri""r,
hului Proclu al Constantinopolului, i; ;";; se pune
. S-
ibuitl I Rrportul dintre Liturghia Sfintului Vasile Ei cea a SfAntului Ioan
crare (sau mai exacr o-prescurrare) a Linrrghiei Ioan o qi raportul lor cu Liturghiile de rit antiohian
timpului siu, posterioari cerei
de sfintul vasile cel.Mare dupe ritu-r.qhia
mai veche a sfintului racobs. M
o valoare docum.ntari., deoarece op"r."f,rf rn.,rgio.,ri vizut deja din cele spuse pAn'i acum) cele doui Liturghii bizantine (a
rtm s-a
ffi:""ltiJ.r#i.:t.t ri Vasile Ei cea a Sfnntului Ioan) sunt amXndouS. prelucrdri ale uneia gi aceleiagi
cel mai vechi manuscris cu textul rugiciunilor. Lirurghiei qlrii mai vechi, adici aceea a SfAntului Iacob. Ele sunt deci Liturghii surori, for-
Sfintului roan _ gi
me cod'icele Barberini din secolere vIII-il
uiuu"G., rlproape in acelaqi timp; cea dintAi reprezinti probabil varianta capadociani, iar
@ziin vlilcanurui din Rorr
p,ne numele sfannrlui Ioan Guri de Aur t"
r"-,* I ilu ai"". rugiciunile tlc.rr doua, varianta constantinopolitani a vechii Linrrghii, care se intrebuinqa in
IV-V, in tot Oriennrl creqtin, adic[ Linrrghia, de origine apostolicd, a Sfin-
de ::
:f ,r:.j :tifll'l
li Tmare
l1r. -rugec,u., e" penlry
- . -i;;ii'j;',ft
{.rrr."."i qi rugiciune a pro
ilClc
dupi vohodur
l"i;JG; ; lrrcob. AmAndoui urmeazi indeaproape rAnduiala generali, adici succesiunea
diei
; ;; i"' a;;;;;i;'i; #:ff :rrtclor din Liturghia Sfintului Iacob, dar intrebuingeazi' alte rugiciuni, in gene-
W:::;.,I:_.{::__.,"1" lts"lgyl _s*a,;i,";v) secotel. i )ii. ritlul de Litur
din
sfh'rutului Ioan Guni d.eAwr (' H @ril i;;;rpv]g .or) i., f.ort", #it"itff.-Xlil nlni scurte. Ele au aceeaqi rinduiala qi nu se deosebesc intre ele decAt prin textul
t,a*" manuscris din.secolele VrirJX^a&. Bibl. Sin. rus. rlt rl anaforalei (Rugiciunea Sfintei Jertfe), mult mai scurt la SfAnnrl Ioan Guri de
ff:it^?:,::,?"1u in al+rl di. il;i;h xr.*,r'ftial'*!]iiro ,r,, dccit la SfAntul Vasile, precum gi prirr alte cAteva dintre rugdciunile citite azi de
*" lslit8'ad) qi apoi
din.Bibl. Vaticanului,
Roma)2. t fir tain5., care au texte'deosebite in cele doui Linrrghii8.
Dacd n-avem izvoare directe care si confirme existenqa gi intrebuingarea Hrrr obiceiul in Biserica veche (continuat pAni azi in Bisericile orientale necalce-
sfdntului Ioan inainte de sec.-
Lir
wI, in schimb, ,.".rrm."'ri-.rt i^ritorgtii .rtJ illcrrc;, ca in cadrul rdnduielii stabilite (fixe) a Liturghiei, si se adopte rugiciuni -.qi
ale sisericil"; lglcs'anaforale - brodate pe tema sau schema tradiqionall gi compuse de diferiqi li-
Ti:i :111.::rj.^y:d.^tlnyshii
sursi. sau ca moder. Asrfer,'rugiciunea ";;l;;"i.-#, .m.a ea le_a s itori sau ierarhi iluqtri prin pietatea sau prin reputagia lor c'irnrrireasci, morala
""hr.i;;i;t-A;;;;il;, numiti a cehl Llstc deci probabil cI opera SfAntului Vasile gi a Sfintului Ioan consti, ln primul
r-
.. ""Apoi tr I.acob,
gi .3q al rri
lacob, fratele dupi
tratele duPa
trup
. i1 compunerea celor'doul arraforale personale, mai scurte decit cea veche a
ttrrlui lacob, pe care apoi au lnlocuit-o, fiind introduse in rinduiala de pini aici a
""'.'Pol lui Hristos
Hrisros Dunnezeul
Durnnezeul nosrru, ciruia cel dintai
dintdi i s-a
l-
valk yiy:iepisc,p i,Zi)),i,"J.li,L ,.n,,," ,_. ,i
f:*::::T:"*"tl'_..:t:i1,.*'ariniLrrui,.j;
,.::::",::::p:,^.'?*_?:,"" trghiei, care-a rimas pini la un timp neschimbati. Cele doul anaforale - a SfAnnr-
eok",,,lir:,!;';;:;;7f;,{;;,:;;7ii,r)it#),iTT, Visilc si cea a Sfinrului Ioan - sunt deci singurele care au supravietuit in ritul lirur-
r
_.!.<ta,lol I, pam. II. Arad, t93I, p.397).
t3 (p.G., r. XCIV, col. Il52-lt53j:.,Dar hizirrrtin dintre diferitele otd.irues missne (anaforale liturgice) intrebuinqate odinioarl
y1r._
^
".,.,
. -- ,.-i,._,'rX,i;Io,,,;,y*,i?l_,rrj"r"L,l,i,l,.,,p"frf;;y:#
1,7,::f:f "::*::T:
(cr.ei rrad
,. )._-
"i,[;i
k;;::;:i;1*"ffi[]tu,irl.:'.1:'i].?,"ff,Xi:,!{::^i:K,'{0,K,
oi,..;p;[TF1f,*Tlj;*:;1!!,'.hfi
ilt llizanqe, cit gi in tot Risiritul creqtin. Am putea spune deci gA q1 i" Bisericile
Itkrxe de rit bizantin se oficiazi de fapt o singuri (rAnduiali de) Liturghie, cu
[T rJ rrlaforale de schimb, aQa precum am vizut ci este uzul in toate celelalte Biserici
xii:-);s;if
:,i'Jii'"J:""Y#"'f,f
.i,'fi.1,&1i','r3i:J:;,rT:
"J:l;::X:, ''r'f;,ii3fti; tlircnc (necalcedoniene), in care numirul anaforalelor inci folosite asrizi vtriazl.
(@apporiuteg npooelli(o1rsv tq dyio,
.""*nj1".'.;':_S,,l:g"yi:,' ouorqo_raprro-.1, edirr, rn p. ir, jii, ."r. r, r. 2r q.u.
Epistola ad clentm Ravennatim rrlabilloi. tla De litutnia crairili-p'.,erotia rrrr.- r-
t)c rrltfel, de la SfAntul Vasile qi Sfintul Ioan - sau din vremea lor - nu provine de-
I l).rrrca di1 Liturghia de azi cuprinsi intre lecturile biblice (Apostol gi Evanghelie)
?::{:::::y:"*,o,
auct,re Basitio:,J ;;;il;#ffi1:ilti,"ilH;::;"!L",L,Xyi',1i,*, t'tip,iicitrnea amvonului; aceasti parte reprezintl deci elemennrl originar, -de. sorginte
it,i ;i capadociani, in Liturghia noastre. Partea de la inceput qi cea de la sfirqit,
,:"*U6g1ero5
trl,g @etcrg i.ertoupyicrg, p.b., I.LXV. col. g52
i T^*1, r^r;"!,:lli"i';^di;i;;";;);;i;;;:;"77"i,i'irr, B.
]#:ll.;:f
LXVril (1962).' pp. 2:88_2ss. 'alcocappa, in OCp, catehumeni), cele doui nrgiciuni pentru credinci-
te a Damrilor (de dupi intrarea cu Cinstitelc Da-
- .'Yezi, mai pe larg, la placi
iji.'1;*Y:::rfI:r_*d{:,,ettesdtuaappemznts,
Saint lean Chrviostuw. i,.,,rol.-,Hp-rrooorolrrrF,"X.t^^il"gOS,T;
- ., . titursia T at dl n ostta,..ru^giciunea. de dupi impdrtiqirea ctr
inDACL, r. \1, c.l. toos rori+; l.u-i;.;;;rl,i;* ii;::;;;: ' (consumirii) Sfintelor Danrri.
tuttoncs titurlvicae .r. trr

l6(r 1/,r1
 Pnno'r [,Ro,r, DR, l]uti llrrnrur$,1ri
Lt'r'u nc; tt:R sPliot ALA
prccrrll qi ,nclc ,i"r:-.-.]1'] rcsnrl Linrrghici.,.astrc_(c,
Hcruvicur, crczul, t l,irtrrghiilc intregii crcqtiniit{qi ortodoxc, intrucAt deci domeniul de rispAndire
posrcrioarc epocii cclJr-p;l;;'iri'."pii"[r'iUiliH[ll
doi Sri"fi-r,lri,rii ,*., a"r"oltiri or
l;1:1.:rlr,t_L!:osc
rirultri bizantin, precum vom vedea *;i or l-inrrghii coincide ca intindere cu teritoriul intregii Ortodoxii de azi, ele se
Ortodoxe. I ttrrrrrcsc - pe drept cuvAnt - qi Litwrlhii Ofiodoxe.
llitr ptrnct de vedere al extensiunii geografice, ritul bizantin esre ritul linrrgic cel
rrlsprindit in toatr lumea cregtini, dupi cel roman (latin). Lirurghiile bizantine
4. Rispindirea Liturghiilor Ortodoxe. tirlositc in toate Risericile ortodoxe de azi qi chiar la uniqii
-pti din ele, fiind
clin limba originali (rotufi 6rd).ertog) in limbile nagionale folosite in Biseri-
Traduceri qi limbile in care se sivArEesc

l.romdneste, Lirurghiile Ortodoxe au fost traduse gi tipirite inci din secolul XVI
I in Ardeal), degi limba slavi n-a fost inlocuiti definitiv in slujba bisericeasci. de-
f,hirr spre sfhrqitul secolului XWI qi incepunrl secolului XV[I. Paralel cu misiunile
rlcii Ortodoxe Ruse, Liturghiile bizantine au fost traduse in limbile gi idiomurile
httttror popoarelor de sub dominagia vechiului imperiu msesc (limba finlandezi,
;aponezi etc.).
Hxisti, in sfhrqit, numeroase traduceri ale Liturghiilor bizantine in limba latini qi in
I toate limbile moderne (german5., francezd., englezi, italianr, rusi., spanioli.,
zi, ungari. etc.), frcute la inceput pentru interese p pagandistice sau gtiinqifice
ire a fost inlesnit mai intdi de faptul ci noile Li r snrdiu), apoi chiar pentm uzul liturgic al comunitiqilor de apuseni, de diverse
rep amentale ale rdnduielii I in,,-hiit^.--^, ,.^^t, rli naqronalititi, care au trecut la Ortodoxie.
int L-
ln \- urarrlqru -taLuu lL
me cu acestea. Rispdndirea ]
rice favorabile. Asriel, Antio I

i"'.upa,,l.;; ;;;;;;ffi p q.aratu_l Ni chi for Foci, s pre, raiqi*i rl..,J"i;l'i

a 5. Manuscrise' Ei ediEii

ll.,:1.*:_,o"Il"1rl, Cruciaiiror (r084). timp de a;n**I;i,

patriarhii tu (hl rnai vechi manuscris in care aflim textul grecesc al Liturghiilor Ortodoxe, adi-
- aleqi uneori chiar dinrress:i
- qi'-a, ;;tregedinqa i" c";;;;i#ili'ill"T ucl rnai vechiLiturgbier care ni se pS.streazi, este CodiceleXrecesc Barberini nr.336
ff l':11"?"T t4'T9", m r rere
".-. r ;;:^:; ^ii ortodoxe, f lliblioteca Vaticanului (Roma), provenit din Biblioteca Barberini (unde avea nr.
Spre sfhrqitul iecolului xI[, .e";;i$i
::I:.:f:'_1i, ",.^-'; '",,""J.xffili 15 sau Lxx\/Il).
li5 LXX\/II). F,E tn
nn htholnghiw, sfArgitul secolului vI[,
hthol.oghiw, scris pe la sfargitul VI[, in Rdsirit,
'*#.1T?ll:
Pe de alti 1..11,,:1,-91]ilrrsic
parte, mi.nistirile'din
con obisnuiseri.
Rdsirit.
cottgine deci gi diferite rugiciuni din rAnduiala sfintelor taine gi a ierurgiilor. Nu-
resrul urrodoxiei - ca cele rr" slrtpii?a. pt'inra Liturghie poarti aici un nume de autor, cea a Sfhntului Vasile; celelalte
Ierusalim sau Sfinta Ecaterina din M,rr,t.t" ,Sinei _ ero- m^i +^^-^ ^-t ^,_ [, .t Sfanrului Ioan qi a Sfintului Grigore, sunt flrd. titlu (anonime). Acest manus-
i ('ir toate manuscrisele vechi ale Litwrghierului, nt cuprinde din Linrrghie decAt
ttl rtrgiiciunilor citite in taini de preot; lipsesc atit instrucqiunile de tipic,'precum qi
r!,! vr(vqu^r Lrsrlrrc qrn rnllrauva sau sub patronajul Bizanqului c ttttlc (rolul diaconului), care se scriau in manuscrise aparte) numite diaconicale
(bulgarii, sarbii, trourrd)ro.
r"-,t *:. au.fi,cut'parte din sfeia rui &-i"-fil",jlorticd
li,l.::,rl
crrrrurari-di;;r;;#il:Ii"l;;1iliffi bisericeas
#.fli,fi ,1lii.tt,:,i',',f ibisericeas' lr'l'cxrttl
EirSceI! al Liturghiilor din acest manuscris a fost tipirir in mai mulre edilii, dintre care
a vechilor.Lirurghii pri, cele bizantine s_a intcnsificat ttrai.htrrrl^in Ef,. p.308 .g.u. l)esPre manuscris vea, A. Strrttmatter, The Barbednum
,,,...ni::.::::l.d;,i,r]"..ri..
rlcs clin scc. vIII inainrc s-a i,crreiat i, i.. XIII.
frrif f E_l'.
.r)trrle^rn P.5Ud.1.u. I)espre manuscns
!.Stritimatter, Barbednurn S. Marci oJof
ai De r"*.i,l,iu,;trii,jHIffi:,J nr.s.(iu.tr, in,,Eplrcmcridcs I.inrrgicac", Roma, "Vl 1933, pp. 329-)67. Cf. gi lrr. prof. CAndca, Crl
t,riti linryThi*din lune, art. in r.cv. Mll,tt'r. 1965, nr. t:a, pp. 224-225.'
168
 Pturt'r' PRrlt;, DR, ENti IJrrnrur$,l,ri [,tL'u [.ci tt :R sl'ECIAt-A

Ma'uscriscle u.ltcrioarc, ditrtrc care cele mai nunrcr.asc provin definitivi'

XI'XVll, clin xrlirtrl l)osoftci. Tracluccrilc accstora au fost inlocuite insi de cea
se imbog{1esc treptat cu indrurniri de tinic dirr re irr ,.n m.,i h^.,^ i; i{am,lic rlpo.qi in 1713.qi r*qfdl11,aq1
trr,ri mulrc rtr lui Antim ruir""nrl,-iip;;id in
rrrai pistrcazi r--
^.r,1r,..^se ^x^.---^-t in t-,,
bib f[.tru fostii uniqi ardeleni s-au tiprrit ediqii la Blai, in-
clin Apus qi Rdsirit (Bibliotcc il r;ii;.iil.;o*err.q',i.
.iirr anul 1756 inainter8.
lJitilioteca.Naqionali
^
rqlrvrrdt4 ltqi DIUII(J
Biblio
txrcl clin Moscova S.a.) I.a.) qi
$r fost edrtare
au rosr editate de dominicanul Iacob
Iacoh G,
;i._t.:l,,1.,1]1,*()va Goar (E,b1
l<ttunle L;raecll"um' Paris, 1647, veneqia, L730, retio r 9i9\ .t. ca,ap111l BIBLIOGRAFIE
rrLur ltLul
A. Dmitrievsl,r (Deslyterea ruanwsu,isel.or i;twrglrL
fuisriyitu
lo,!11::'',t-l!?,
t,B's- qi le0l,.si.Petrograd,'1e c pan. T llrtrmstark, Die itn Messe n, 1906
- .
(<:e! *ei,ljtyr4n1y ppa d.eru IX Jahrhund.ert. Ubersichdi-
fiuna, Atena 1935 ) s.a.r
rnanwsct"iiele din r
. irni. Oiit<"irta.ntinop0litd.
Uea drntir editie
uurLN tipdritd Lirurghiilor bizanrine
a r-rLurHnruor
LrpdrrLd d Dlzantrne ln
rna, din iniqiativi catolici, qi e flcuti pentru studiu gi p
in A;;,i,i;;te[ung d., *i.ttlgrten Quellenmaterials (Kleine Texte"', 35), Bonn,
insl la Venegia gi cea dintli'edi.tie linrigici, penrru strrih und Glaube"' 5
Zwr (JrXeschichte der Chrysostotmwslitwt'gie' in rev' ,Jheologie
,qhi
-t^: recesc ripirit anrnci. C."'ai.rthi
e\,299-313 qi392-395.
dc "aiti. by zanti,t'is c h ert Ntws, in ,,Oriens
apare abia in 1578. Ediqii .li*rlr"i.l ini'r'r,- o e, k*iler d.er Entst e h ung sg e s ch i cb t e de s
catolicl, mai apar in cursul secolelor X\ry qi XVII'qi
'ii.,'."bitsec. III, t. II
iiriius", (Leipzi g,1927.), pp'.1-32'
D-,..^ll^^
Bruxelles ^: Anvers.
gi ^ - Pentru nevoile liturgice ale Bisericilor Ortodoxe de limbi Clrrytittormwiitw' tii"und aii'ty*tpt Lirwrgie d'es Nestor"ios,
in Xptrooo-
I'Y::*I. :.^:lpif::, p^'"::T .",,,.:ql{.11,.. .;*i i. ii,itig,;q,i, aproape 1,, Roma, ^o 1908, PP. 771-857.
la veneqia, pani citre sflrqitul secolului XrX. Abia d. i;-t,-d;r-rA;ffili"Kx il i;;;i;, iiiii aat, 6t rtin bizontina- confere a..., II-e ed., Grortaferrara,
in centre oftodoxe ca: Atena, C";r;;;i;"pol, Ierusalim
:1j:,ii^!,fl4ii,tipdrite
xandria qi Tripolis. pribre eucharistiqwe, ed' II, Pa'
liouyer, Eucharistie. Thiohgie et Spiritwnliti de ln
Din secolul XWI inainte, au apirut gi editii tipirite la mindstirea 9(r8, pp. 273-304-
vasilianl,,r
ta-fcrrata.din_Mungii Arbeni.(ringi tgryll, pbrrt- fblosirta Chrysostorue, Bnsile le
;;;cilor uniti din j Olraron, Les saintes et d.iyiru.es litarXies de nos saints Pires fearu
p.re:um..qi la Roma, penrru uniqii
alc lumii.
de rit bizantin qi d" ti-bt glr.iA";i.r; ct GriSoh,e le Grnnd' Paris, 1903.
d'a s les patriorcats welhites, in
nt, Le rite byzantin. *"ii-il.t*ngit chrysosto-rnienne
Existi nurneroase ediqii critice (qtiingifice) ale.r irurghiilor bizantine
in gre, ,}p*oo"olrui i", Ro-", l?98, pp.,47 3 -7 |6 (qi t1t1-"I
an d'ie
:,:p"::1:"^::"9-" lvholthionll lui iacob Goar din ,";3il-ivri,), pini la edi Engberding, Die,tnxiiJrkj' ai -q:*l:?.::"'* buplolyrnwstitusie
derne de azi, din care le.'men!i"11- p"..r. tipdrire d" linrigisnrr'##;h:;: 105-122'
; i" lbrtr.irchliihe Studiem, La o964-),pp'
nranr3,^de titurgisrul itatian piacide d; M;;;;;
de prof. grec Pan. Trembelals.
d;r;;if;rffiia
srantut,ri ;;;&;;;"','1;';;;;;-;' ms*e d;orient - ri ttturtie de st' fean ct'trysostorn'e'
D! T\.lmcic P Peris-Tournai-L966.
ctu D Dalmais, (-)
O.P', Paris-Tournai, 1966'
^,r,,
uu R.P. I/ qgr
^e^-,
LnlL ^\r^
onltne synenne)
Prima edigie-tipiritd
Liturgbienilwi ortodoxi, limba slavi. se datoregte cil
a
E, rcno"ri-S arkis, Ln litwrgie d.e Saint lean phuloygm;e etIl^. -s,on
lly:::::i:?1 Yi:r^.tu: _.1::^"
tipirit_o la noi in sari (probabit ta rergoviG ;-il-d;,;,' Lg62 1coi. ,,L'orient. Svrien",
l"l,1I, 9:: iain and.
Mindstirea Dealul), in 1508t6
In rop{919, Liturghiile ortodoxe au vrzut pentru prima oara
il*-r"ii Kucharet, fhe byzaniine+lar litwrXy of St. lohn Chtysostotn, Its on'g'n
tvlion, P'llendale (Canada), L97l'
rumina ti
Ilragov, in 1520, sub ingrijire" di".orri.rt U"t;;,;,-ril^i;'i.rl la litwryie d'e S' fean
i;i?,rfiii;h: fiil ft pG;"* , i;tnittt, iiirc:es et d.wetoppetnents 6w texte xrec dr
.

,aa, Roma, 1908.

.
f rMai despre
lvtAr pe larg ocspre
Pe Lirurshiile bizantirre vezi l, A tte^h r -,yaditiort.
- ,yaditioru n
K.,'i;;;;it"tititi d.e la liturgie byzantine d.e S. Jean Chrysostorne, in oCP' 24
it
ia lfitt). pp. 5-Io.
ct
ct charisties
A,.i.ii, L'awtbenticiti d.e la titurxie b.yzantine d'e S. Bas'ile, in ,,Revue des Etudes
l6 (I958), pp. 158-161.
r,urtirrcs",'[Jn
Auclrrqi, nowveaa dicwrnent de h litutgie d'e S' Bnsile, in OCP,26 (1960), PP.
'1....*1..i::: P:+t4q,rou bu d,yrors.nctpdq lpcov, rcoduvoo to6 Xpoooot6pou. Testo 4ll.
*""i,':11,'.''f..Tll.fl:p.li.,d-"!a messe diMa;iaSS;, I a.i il;;;L N;;" il;.['ffiii;,',rzfi I
',i i': llyr.shii ma"r,,,i,,ir-;;;-i;;;iii'g.... ;, Atena. I e3 j
d.upd
":t,
'),,.1:,.,lIn;,_I:.,: ,,_I,."s1!, fo.a.r[ i-8.'F...dl;;ipil^fo*tl.opi..., de Acad. tl I,ittrtqbier romdnesc tipait lCoressi, BraSw, 1570), in aceeagi revisti' an' 1959' nr' 9-10' pp'
Teii iu inrrod. indice de Al. Marei,
i:i:iii.''*"""u" riiaii^rri rii"rrt,;ril't"i iorrs,i. stabilit, srur 9i
re
zl
riri. I 961 . - Stucliu linrrgic la pr. prof. E. Braniqie,
i'ffi),,.;i'i
"t'i! l'jl.l,?ul11'',,19-11,t.1
prin fbnx'opii:ic 103,1
1958^(.^*'"+1;
'\ irn. r yc<l,.l'lr. r u- I I , pp. IOJS_ 1069 (a sc vcde a g
dc lrr. prof. Sp. CA1{ea,'t'eutat
nsr{ rcvisti).
ttrt'1ti, 1969.
lo vcz,i cil.r. Auncr, -Les uersions mumaines dz la liturgie d.e saht Jean chrysostome , Romc, 1.908 (cx-
Stidiu istorico-liturgic, tczi dc lice'r1i
l \":ip. CAndea, t.eutat Lifitr
Lifir,glticnrfui mrtdncsc rlirr vtrl. Xpuoootoprra,"lj'"'n,*'iii*il ,i, t ir"S|**l -
titwil ()trui, i^ rcv.IwA, an. re60, nr. r-2i pp.ro-;i?;.:;i;i.1;;flnli"*ru.rirrr ir.,rr, rrscris claci.), Btrcr'rrc;ti, I 93ti,
PREoT PRoF. DR. ENn BnnNrS,nt

S. Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.),paris,

1942. CAPTIoLUL II
antinische Liturgie. Vorn Werden ibrer
'Lt intrebuintarea liturghiilor ortodoxe
rglri (Divina Liturghin), Hist

J. larnrys9hi, Stud. cit, din rev. ,,Candela,,, an. 1g92, p. 527 st.
in cursul anului bisericesc
P-.-Trembela, Ntu,"ile riturgice a[e Exiptwru;
s; zura*itui-1in''giec.1,
pp.323-349.
Pro{. L $I LOCUL SAVAR$IRII. OBIECTELE NECESARE
.- Pr \. Uspenski (Le,ingrad) , Rwgd.ciunile ewharistice ab sfinyihr
dt.4!\ (in rus.j, in',,Bofoslorskie iruJi;,-."i.t 2,Edit.
{are si loan. Gwrd PENTRU SAVANqIREA SFINTEI LITURGHII
Moscova, 1961, pp. 63-76.

waele
Pr. Prof. P.
G
-#ffi:'l'?il{i
wissen-schaftli
l, lntrebuintarea celor trei Liturghii in cursul anului bisericesc
Llturghia Sfintului Vasile a fost la inceput Lirurghia normali sau obiqnuiti in
Ortodoxi; de aceea, in unele din cele mai vechi manuscrise ca, de exemplu,
Barber"ini, ea era aqezati inaintea celorlalte doui linrrghii gi inscrisi sub de-
de Linrrghia zilnici (de toate zilele: rcrQrlpepi.uq l.ettoupyio). Cu timpul
.ulume de prin secolele IX-X, din pricina lungimii excesive a anaforalei ei, a
treptat cu Linrrghia, mai scurti, a SfAnnrlui Ioan Guri. de Aur, iar
ei a fost limitati la un numir restr6.ns de zile, din cursul anului bisericesc.
, astizi ea se slvArqeqte numai de I0 ori pe an, qi anume :
n primele cinci duminici ale Posnrlui Mare;
n ziua Sflntului Vasile (l ianuarie);
Joia gi SAmbita din SiptimAna Patimilor;
ajunul Criciunului (24 dec.) gi in ajunul Bobotezei (5 ian.).

Atit in )oia gi in SAmbita Patimilor, cAt gi in cele doui ajunuri, Linrrghia Sfinnrlui Vasile
fncc uniti cu Vecernia (adicI se di binecuvAntarea ca pentru Linrrghie, dar incepem cu
pAni dupi Paremii sau Vohodul cu Evanghelia, dupi care urmeazi Liturghia, de la
tc l)umnezeule" inainte). Cand insi cele doui ajunuri cad sAmbita sau duminica, atunci
r,iua ajunului se oficiazd Liturghia Sflnrului loan, iar Lirurghia Sfanrului Vasile se face in
i zilcle Praznicelor (al Naqterii Ei al Bobotezei), firi si se mai combine cu Vecernia.

Lirurghia Darurilor mai inainte sfingite se oficiazi de obicei miercurea gi vi-

dirr Piresimi (afari de Vinerea Patimilor, cAnd nu se face nici o Liturghie), luni
in SiptimAna Patimilor qi in cdteva sirbitori bisericegti mai importaqte din
Piresimilor, ca: SfAntul Haralambie (10 febr.), a doua gi a treia aflare a Cin-
ri Cap al Sfhntului Ioan Botezitorul (la 24 febr.), Sfinqii 40 Mucenici (la 9 mar-
ql rriunul Bunei-Vestiri (24 martte), daci acestea cad intr-una din zilele de rAnd de
si\ptimAni (de luni pAni vineri inclusiv)r.
E, Liturghia SfAntului Ioan Guri de Aur se sivArgegte in toate celelalte zlle de
rici qi slrbitori, in care nu se face una din celelalte doui Liturghii. Ea este Litur-
normali sau obignuitl in Biserica Ortodoxi, sivArgindu-se de cele mai multe ori
Eilt'srrI irnulni bisericesc.

I M,ri tmlrrunlit dcsprc timpul sivirgirii Linrrghiei Danrrilor mai inaintc sfin1itc, vezi mai de-
cirp. privitor la accastil Liturghic.

l1)
Pt{tio't'PHott, Dtr, litrtti llHnNt,s ui
in athrl dc vrcurcir Ilostulrri Marc, Linrrghia Sftntului loitn sc slvArqcqtc
srlrlrirtorilc din cursul anului, cu cxcep(ia celor trei zilc din pcrioacla Octoihultti,
facc Liturghia Sf"annrh.ri Vasile: I ianuarie, ajturul Nagterii gi aiunul
pcrioada Posnrlui Mare, Lirurghia Sflnnrlui Ioan se face numai de opt ori, gi
prirrrclc gasc simbete, in Duminica Floriilor qi in ziua Bunei-Vestiri (in orice zi ar
irr Iliscrica grcccasci. in afari dc cele trei Liturghii bizantine, se mai s'svArqeqtc
Sffurtu.lu.i lacob, o singuri dat'i pe an, Ei anume in ziua Sfhntului Apostol Iacob (23
bric), sau in Durninica cea mai apropiati de aceasti zi, iar in unele biserici
facc qi in prima duminici. dupi Criciun, cAnd SfAntul Iacob e pomenit intre
trup ale l)omnului.
2. Timpul sivirqirii Sfintei Liturghii. Zile hurgSce Ei ali
Precum am vizut, in prima comunitate creQtini din Ierusalim, Li
slvirgea la inceput zilnic (vezi Fapte II, 46). CurAnd insi, mai ales in
diaspora, sivdrqirea Liturghiei s-a limitat la o singuri zi pe siptlmAni, adici
zi care a devenit astfel zi liturgici siptimAnali prin excelengi. Cu timpul, n
lelor liturgice din cursul sdptimAnii a sporit la doui (sAmblta gi duminica),
patru (miercurea, vinerea, sAmbita qi duminica), iar in unele pirti din Apus,
ie sivd.q.a chiar zilnic. t., t...rrt, n-a existat deci o perfecti concordanqi i
tele regiuni ale Bisericii in ceea ce priveqte numirul zilelor liturgice, care a
epoci la epoci gi de la regiune la regiune2,
Astizi, in mindstirile mai mari gi chiar la unele catedrale chiriarhale, se
Liturghie in fiecare zi, aqa curn recomandi de exemplu Simeon al Tesaloni
vorbegte despre obligaqia preotului de a liturghisi zilnic". In mindstirile
(schinrri) qi la bisericile de enorie se sivdrqegte Linrrghia numai in zilele de
sirbitori, iar in zilele de rAnd din cursul siptimAnii, numai atunci cind este
(de.obicei, sAmblta, cAnd se fac parastase pentru pomenirea morqilor)4.
in ceea ce priveqte wevned. saw ceasul d.in zi la care trebuie si inceapi sluibal
Liturghii, dupi predania veche a Bisericii, este censal al treilen d.in zi (
9 dimineaqa), cand Domnul a fost ristignit pe cruce (Mc. XV, 25) qi cand S-a
SfAnrul Duh peste Sfingii Apostoli. In practici, aceasti ori variazd', dar nu se
ccpe SfAnta Liturghie nici inainte de risiritul soarelui gi nici dupi-amiazis.
Excepqii Ia aceasti reguli se fac numai la citeva praznice impiritegti, qi
Pagti, la Criciun gi (in unele pi4i) la Boboteazi, cAnd Liturghra se sivi
l,,Jl,tO,, risp. la intreb. 2 (la C. Delikanis, Ilo,rptcrpltrd
miezul noptii sau dis-de-dimineaqi (reminiscenqe ale epocii Bisericii pri
scrviciul divin al tuturor sirbitorilor avea caracter nocturn, de priveghere)6
4 Dtrpi Litwrgliir (vezi, de ex., ed. 1956, p. 432), sivirgirea Linrrghiei ln
Pwriywh"ile din
sinrbiri cstc obligatorie pentm toli preolii de enorie. Simeon al Tesalonicult'ti (Despre
rorn. cir., p. 355) prcscrie, de asemenea, preotului obligalia de a liturghisi negregit cel pufin
ori pc s{prauriua.
I llr"1',,i T-ipirut cel tmre (cap. 10, p. 16), incepurul Limrghiei variazi in ministiri intrc c
ttttliltii iu acccagi zi intr-o biserici, motivati fie de
lrrt,llirc ir Sin. Bis, Grcciei din1957,veziMO, 1962,34,p.255).
' clin zi, dupi zilc gi praznrce.
3 gi 5
l0:.I:lr"] SIhntr Littrrghic-(la cap,
" Pcrrtnr acist paragraf, vez,i:.Tipicul .cel.myry, cap.
pruutrt, slujbci); Scris,raica srtrrxlirli a prrtriarhrrlui ccumcnic Paisic I cilrrc prrtrilrlitrl Nic<>n dl
t1A
LlTtrltclt< ;A sl'ti( )tALA
Btltt insrtr in cttrsul anului lriscricesc cAtcva zile aliturXice, adicd, zile in care, dupi
iit vcchc a Biscricii, nu sc sivArgegte Linrrgl-rie nici cl'riar in ministiri. Ele sunt
ht curc tipicul gi cirqilc de slulbi previd ajunare deplind, adici post desivirgit pAni
lil Llllume:
R) Vincrea Patimilor, zi de ir-rtristare gi de post, pentm ci. atunci a fost ristignit qi
)ltilt l)omnul; de aceea, in popor, ziua aceasta se mai numeQte qiVinerea seacd/;
) l,trrri qi marqi din prima siptimAni a Postului Pagtilor - fiind primele zile de
etr irjunare deplini;
) Micrcurea gi vinerea din siptimAna brAnzei, pentm ci in ministiri, in aceste
l, pt'curergltoare gi pregititoare pentru Postul Piresimilor, se cAnti ,y',-[iluia" in loc
nl)trrttnezeu este Domnul", se fac metanii gi se ajuneazi;
) Vinerea dinaintea Criciunului qi a Bobotezei, cAnd aceste doui. praznice cad
Inicir sau lunea, pentru ci atunci se ajuneazi; se fac numai Crasurile gi Vecernia,
'nrca ei, flri Liturghie.
rrc deosebire de romano-catolici, unde se pot sivArqi mai multe Liturghii in ace-
ri fi in aceeaqi biserici (de aceea, la ei bisericile au mai multe altare), la noi, orto-
i, r'tu se sivArqeqte Liturghia decAt o singuri dati pe zi in fiecare biserici gi de
ticcare preot slujitor; de aceea, bisericile noastre n-au decit un singur altar, cu
exccp(ii. ,/.ceasti unicitate a Sfintei lertfe insemneazi numai o moarte a lui
r moarte pe care o dati a luat-o pentru noi, gi numai o patimi a Lui, pe care o
u rribdat-o pentru noi"8. Cu alte cuvinte, precum explici marii teologi ai Ortodo-
Mintuitorul s-a rlstignit nu de mai multe ori in lume, ci o dati pentm totdeauna,
rrre zi este ca o icoani a veqniciei gi fiecare biserici, o icoani a lumii intregie.
3. Locul sivirgirii Sfintei Liturghii
lillnta Linrrghie se sivArgeQte numai in bisericl, inclusiv paraclise sau capele sfinqite
iurtimis, gi anume in partea ei cea mai sfAnti, adici in sfhnnrl altar.
l)irci printr-o intAmplare oarecare, biserica s-a intinat prin virsare de sAnge ome-
prin vreo necuritenie omeneascd, prin nivilirea ereticilor sau a plgAnilor
lttsir sau prin ingroparea vreunui eretic, nu se mai poate sluji in ea inainte de a fi
itri prin binecuvAntarea episcopului.
Crttroanele interzic slvirgirea Linrrghiei prin case particularero. Numai in cazuri cu
cxccptionale, ca de exemplu pe cAmpul de lupti, la hramurile de ministiri sau la
t. III, Constantinopol, 1905,
ElypcxpQcr,
' Ytvi Triad.uL noti la sfiqitul rAnduielii Ceasului al nouilea din Vinerea Patimilor (ed. 1946, p.
l;'l'ipicul bisericesc, Bucuregti, 1893, pp. l9l-192; Simeon al Tesalonicului, Rdspwns la inh.ebarea
llrrclc tipice prescriu insi si se faci Linrrghia SfAnrului Ioan Guri de Aur in Vinerea Patimilor,
zi cad
'il irr ircca ezi de ex. P. Procopovicitr,Ritualistica, p.25).
A
q
LittnqJhierul, 956, p. 432).
Arrrrinturte gi Ia Pr.- P. Vintilescu, Binayia Liturghiei, in ST, seria II, an. II, nr.
(ttrrrrtic-iunie 1950), pp. 125-L36. Ca o derogare de la tradifa ortodoxi qi ca o influenli din
lr',t crttolicismului, Biserica greacl a ingiduit ilr ultima vreme sivirgirea a doui sau chiar a trei
rplrii in
de lipsa bisericilor, fie de nevoile credinciogilor
lll U
Vczi Crrr. 58 I.aodiccca ;i 3l tnrlan; SfAnnrl Vasile cel Mare, Regulile monahale mici, 310
l7-5
PRgot Pnor, DR, Hurr Bnaur$Tri

sfingirile dc biserici la carc vine nrr,rlt{ lumc, qi nurnai cu invoirca (lApltr)l,L,L Ill
se poate sivArgi Lirurghie in afari dc biserici, intr-o casi particurlar[ sau
curat, pe o masi pe care se intinde sfhnnrl antimis; acesta gine locul
firi el nu se poate oficia Sfinta Lirurghie nici ir-r afari de biserici qi nici in Sivirqitorul Sfintei Liturghii
qi pregitirea lui Pentru sluibi
4. Obiectele necesare pentru sivirEirea Sfintei
in afari de sfh.rutwl antincis, mai sunt llecesare pentru sivArgirea Sfintci I. Cine Poate sivArqi Sfinta Liturghie
urmi.toarele lucruri: sunt opriqi de la
sfinta Linrrghie numai arhiereii qi preoqii care nu
a
a) Sfintele vegminte; srlvarqi
,ll'l morl'corl
impedimente rrrvt
in IITlPcLrurtslrLL
rannnr'e
b) Sfintele vase (discul, potirul, copia, linguriqa, steluqa) r m daCi e
m,
iL, p.L"*r nu poate
gi roh
tgh ^qci
vegele);
c) Prescuri (de diferite forme) ficute din flinl de griu gi dospite (de tlc arhiereu sau e o d; asci
a
(Prin
sivirgit
f'q
,: ^r;n ^-.ire la
iar in caz de lipsi, cel pugin doul: una pentru Sfnntul Agneq gi alta Itq
a- l:ft ''...^-,.1r ftrceert ne ( rIE rl'dr
dtrr+rr
rr rLll ,- -;
, o"4t.tt
aritat ci
cI
vrnovat de ^a greEert Pc Larc
daci n-avem prescuri, purem folosi o bucatl de pAine, pe care inscriem 1:Ic pa"'sta de a sluli' Cd cel'ce nu face Sfinta Lirur-
rlc " i:::;-.- vtnovat va Il lui
cu copia in locul peceqii;
dtiiie
.--',^'-'
Pdrinqilor' impotriva "" l,,.i"^ri
sa lucreazl si
gt vinovat fi Tainelor
rallrcrur rur
fi
d) Vin curat (din struguri) qi apI. Culoarea vinului este indiferenti ( "q.rLninrul cu c6't mai virtos va
[Rs: ca de esre vinovar ;;l';; tL impirtdqeqtlcu
neurednitie,
gie, daci nu, qi albi)rr;
e) Cirqile de slujbi necesare: pentru preot, SfAnta EttanXhelie qi Li lil'*,tt ;;;;;;i.i;i';',i"il*.;;(ii,
si-'"n al resalonicului2'
ilr arhiereul sluieqte de obicei inconiurat
pentnr cAntireqi, Apostolwl qi Octoihwl rnic (Catatasierwl practic) sa:u wtul poatesluii singuris;,;
lhor de preoti gi diaconi.
strani cu cAntiri; dupl cum nu poate sivArqi singur
ilnconulnu poate ,t ;i ,itgttt SfAnta Linrrghie'
f; Mai multe lumini: cel pugin doui pe Sfinta Masi, una la slulua) .i
alta sluibi,
o altr ,rr-"i"..i;;t"*i
Lr ,urr4r !u Hrvvls^ i"
to'"tnittd'
-- iIt:::f1f.**lt1i13il
trna in sfegnicele impiriteqti, iar in caz de mare lipsi, cel puqin una (flri de unele lucriri mai mirunt e din'renduiala slujbei gi rostind ec-
rvAntarea acestora,
poate sivArgi Sfinta Linrrghie). iA"a expune rinduiala SfAntei Linrrghii'
precurn vom arita
r -;;;;i;;;, 'om

ecesitateapregitiriisPecialeastujitorilorpentruSfAntaLiturghie
care il,o"",:,:uy-".rqi preotul in ca--
lviirqirea Sfintei Linrrghii este achrl s.uplim.pe
ca Vecernii:i,Y-,llj::1:f
ntisiunii lui sacramen;;l;.-i;;t;lelalte sluibe' E:::
H;1# a"iH#t;;:;#;,;;li, il-i "..,., nu esre posibil pentru Sfanta

,*ll,'io, sluiirii Sfintei T,iturghii, preotul -vine i1:1lt-1:t,:t:.lii:t:l;:::t"1;;?f1l;

el ir adnge, il poartd inmiini,qi il consuma
sau
+liil;i s'#1";iil;;d.,i;il.1rt
t' sint inqeles ti'
nr)irrte credincioqilot. Ei;J ptntru.o asrfel de
nu se poate i:llp:l:1:i*
in{iqiqa oricum
Xllll;t,:r::""."r"1#i".tosului cu Dumnez.", i.9ot"l
fl, oare cine ar.,rr.r" riit;;;*t iltt'ip "t'"tiincio; i1fl1alTl1t^1*,'fl'::*:-
,i;,lllii,ii'i".;#;", )"4;ff;;i;;ii, i" "..p"tem^inrrqisa inaintea lui Dumne-
tt!ll::--Ti:"1::..::Ttf'li
t tiirii cuvenita ,,haini a.-,to"il", ry t"i.ttt^grr1J 3I-o
prapita biset'iceascd impune chiar
M.'xxi{jr-ril.
fliXffillXk'iffi;-'-l)^"1''""i
r Si a".n
r'rd;lils;ta.pitqltit',111:Tt"-:1"',Y,11;::ii:i
:ioEilor -'--' ^ i:
lH t},f,; ."
"iai-^i
.fi.
se.impune deci sluiitorilor de
ori de
Sfrnte o rece ei sunt obligaqi si' se impdrtigeasci
e ori oficiazi SfAnta Liturghie'

I A sc vedea Can.29 Cartagina (C'B'o', [, l, 186) qi cap 148-l4g gi l5l din Notnocanonul slat
tt Yezi Pr. Prof. P. Vintilescu, Culoarea vinului pentru Sfdnta Ewltaristie, in l2tl ritltrri.
rev. B.O.R,, ')
l9aI (qi extras). l)$pre Prellie, trad. rom' cit'' p' 354'

t71
176
 l'Rtjot' l)R<lrr. DR. liNt j llnANt,s,t,t j
LrruR(il(lA sPIlclALA
'lixrnai dc acccir toat:i. viaqa prcorurui
ar trcbui sr fic , c.rrtinui irnpicirii sufletegti depline, preonrl linrrghisitor
nrttlqumirc Pcntrtl Sfhnta ,tllrgnrc,
r-in,.grrii'.a circi
.l..irn"a^;re Perrtrrr asigurarea cchilit'rrtrlui qi a
,rrij ,*fijl
cu carc l)umnczcu i_,rr.1

fTiljl ti# i:r i[:!,

H de res rul i * din.ioqi[; l;;
* gri
dI',i silri,
ffi::l
sivArqire r-r.rnctin,io
constiruie."*
J i,:; ;*"o i,H.'' i "
,.;r.. .--.-
ri .. _'i
"
6.-

;;; ; ;,,i;; l"ti-ii',.rtr,

ili#. ;t;;;;til;;I;iste
ru/ inqirn .ht r" pl."t.
i.r"int" de sluibi, s5. se fereasci dr tot ce i-ar putea risipi sau

-"t. si seninitate, cu care trebuie si

intre in bisericr' trl-
prrt." si primejduiascl aceasti^p":t t l"illt-:j 9:
;;;."r"J.[Y i:1? corrrl trebuie s.i se par.ascn ",
micar in ziua slufirii: synya.rea.gA.ndurilor de multe
l,':JrK"#::,(*T:':ir"1"1i'"*"ie, irr pr
o purinc"" [;';t;;,;;;:3,';,?'d".e," nrlburarca liuntrici s"., i.,trirt"rea, m|hnirea qi trin livia, ispita
sau zburdiciu-
tl,t_1i?1c1tl:
3m,,i. rm.l11'"1de ori trebuie si ;i;F";;;u.;.i. xi.ri. din cele ale lumeqtilor griii nu trebuie .9:.i
lilrli,i.I ar;p;;iri";;;;;;"nrl
se'cuvine sr in
in stuibi. ,fimeni din cei
a Pr!!|iluj,^premergitoare slujbei,
a ;,; p;f,; !u disfltrri trupeqti n]1 est: vrednic ie sau s1. se..an1-fi:j':s :i
m codrtrcati in acele norme pr..ir.,,fo, ";i
r*.,f i. i., i-plrate al ,l^u.i" ifliwrxhler, Rug:iciunea n taini din timpul Heruvi-
care nu reprezinti altceva o i" intrlm in biserici-
decdt slste i, ,f'..i1giija cea lumeasci sI iepidim !:
r

indelungarc
^\
ai
4, ud. c q, r, o,;
;Ti:,l'fi: ii :,'""Ji ::' :n j,.j
ill^; il;?;.b".id;.iiite qi nevoile de
.cend
ordin gospodiresc
1:_TX,
din zilele de sirbi-
experiente in r."urti'.ir',.ri.. sI fie lisate pe seama maicii preotese, ori a celorl-
ci. pregitirea impusi p.eotului
"t
Aceste srl fie satisficute din ,il"'r*
"pi;;;";,3.i,iillii;Tlf .ril-'i,_.'a.,.r. ,,, ffrcnrbri ai familiei Preonrlui-
:lgitfiiii'='ij*:['i1T*,i,:;'::l?":i."ry\i P,.Spot.a"ttia. Pacea inimii presuPune nu numai relaqi.
norm^l: * t1T:l1i-":q:1
c_u trupul...".(gd. I gez,
_", i"d -.+.""p. p. is'il. altii, ci qi cu noi inqine-. De
Sj vedem
Si ve.r._ -"i ;-.j1^q] '.""ituJir. ;:'"",1ir,T;lil, fi,.,'ifr."-r"" .*lqi" .-rqtiiriqei, ny numai pacea cu
u, fizic pecare ffebr el nu trebuie si litur-
, iii'i"r"f ci preonrl "r. i. conqtiinti
indeplineascd preorul care vrea vreun pdcat mai mare,
si sltrjeasca. r gi impedimentele .^^ ^i A^-l^*^--
qi dezlegare
care il ;;;;ffi;;;; "t#rnrrisi
la duhovnicul siu qi m1 v1 l11.canon
;":,1;::r":#;;iltr;iffilTij'*'gt'ii,'q, gisim'.,pu,L indeosebi in d.e Litwrghie este deci obligatorie in asrfel de
1

ruA*ut isirea ir;ot.rl", rinointe

^,iir[^{.
i>. -
chiar cind preot*l nu-gi
---- ^:*-^ -^^^tii ^+^ l-^^.,.i
-: simte congtiinqa impoviratd rtti Ae nirefe orzve tI
de picate,grave,
"t,f.L
;;Jt;;;dania diricAnd in cAnd (cel puqin o dati pe a1r,, T"fFl Mare)' in t"
3. pregitirea sufleteasci (morali) I nrlri,telui siu duhovnicesc (arhiereu, un preot iau
cilugii mai.bitrAn)7
j: ;i;;;t"";": T; r" pi.,'itirea sufleteascd qinteste. ii contrib,ie !i ,1,1 :"Lq-ti:
tn ce consti in esenti aceesti nrcoit.i-o Io" p?."*r [turghisitl ,i.u"i. r-" indeplineascr, anume srvirqirea sa.o.citirea
gi
irite in LituyXhier,
tipirite Liturnhiei. -^ pe scurr,
scurt, instrucqiunile
instrucqiunile d iiii;T' iiatiwni,' prii care Preoftll se pune.in legituri t" PlTl:'T:^lt:1tj
trezciasca Lirure'hie- o e]: ,'Avdnd si savdrqeascl ,r,"i i,rtai din ceie qrp;L":"d. sau sluibe ale of,rciului linrrgic.zilnic, care preced

lx,_bl:6;?;;;'J
:: infrdneze
sc ;.;;;r", si
l::,:y::,:1,iti:::., ii^ (irr..pat d cu Vecernia) gi pe care orice sluiitor al altarului a. t..b*t^:i^1.:+;
Jiia.i cAte ori are de SfAnta Liturghie, aQa cum de fapt se gi intAmpli
cJ;;,J..;'i#.*ibjz.;. B;; #l*lri,.fl:Jf,:Inj
priveghe
ze pdnd;,ta_v*T:1 "hit^.
ccrc rAnduite de sfintere iri ,", la catedralele chiriarhale. La bisericile de mir, unde- de- obicei preotul
;;:.;.*;ii." rrR.t r,.a 1 il; il biserici decii iecernia qi Utreniacei(uneori Utrenia fiind preced,Jl 1'
.,?_y
iji.I ",.,1:], ifl ;
: i,i{t,"j "i.',T.",',r_ *,gh e i po a te fi d ec,
f i
; i
con c re ri ze, lrrlpii*1, .i.r.. obligat si le citeascl' - ^- -A-L.l+,Y ^a6r6r puqin.singur, qi^pe toate celelalte
il:;;;n;"'r.J"aiiiii,i"",;il^L:"fi[))'i)r,"i#'ii,n',f,lonz\:,:;:;il;:;T;i'nf, ;;;;r,,r,6easurile), de cu sear5, sau la vremea rAnduit'i pentru
sau
d^--.-
fiecare'
pietate personali,
ii f,i,-,gl cele q"pt. r"oa. se adaugi qi.alte sluibe de devoqie
ii .13.if"i[1.,I",H;.*::?,,,: llfl^.,],y-llnritorurui, care spune: ,,De_fi i-:;;fi;:p..r.rit. chiar pentru laiii inainte
r
de
!
-t -:--^
impirtiqire, ca )^ ^-.
^^ de.ex'

:ill;i ,fl lffil?'.';*hli "g.1i;Il'iiiir'qx?:ll',",yJl

'i:'i:'ffi :3i: ;r,H ,,", ,",,1 i i' irlioi, ntistul P re:a s fin r e i N d's c ri ro olt,.dt . D*"^" ?:
i -!t:!?':l
llfi ]:L:,Ti;l',x,',luy+r[..i#ff ":;.:r,ff :','f iii ^ -
\ayrL. yrLJ) > ceaolntal ,,I.i-.i.ministiri,'.ii..'.inbisericidimineaqa,inaintedeLitu.5,-- cAt9iin
lx,l,lif ::.$3*j:rJ;l*r*?j,:,:?i,:ixg.##!:.:;TJ"LE[",iJJ#tj
_, prcgiregte
sc' r ._ra,,rrrrL slujbi cste.pctcea
de rru,ua
uL este pficea'inirnii.
tnmtii. El trr
EI trebuie sd fie tmpdcat r
rscletoate Rn d.uiataifiiniirupfutd;iri(cateseglseqteatAtin Ceasht,
itthi ,imic^asupra. c-uiva qi'si ;";;;;; l,mea.,
slujbi nrr.r.i,..r
il., ,tr;r,u ,.,-x mAnie
purtind irri, ^--^r-l:r.i socotelte, Ei si faci pe toati ziua cite 50
; :; J; Il:1,1,' l'i lf ;l:#iiJi istul, sa-u
Itn|,icr.,ci r-r,rgiciunea lui spre blestem qi spre picate se

ccl :l;'
Il ll H',il:'r Iryy
r r rrr. rIs l:i;,,ql i::
v) ro/ ,rDum lllct irnu
ce it sluies<""'
ffi 'll?lil!ll,l,ly:,iil*::i,:;!,;r""8;.,il"l,#"i",il.iXit?TitTll;,t
lm:llll':::;,1,:X,*i+1i1"_'i;il1:T,!i-T,[1'1?,"",?',10i"'!^q;:tr,':;l
^,\ l
n
h t t e l e Si D unnt
yczi t ovtiluir^ile
e zeieyi le L i t u rg lt i i, Btr cureq ti, l-9 3-7, p' 15^l
din Lt*rgi1.;, siiii..q,i, t967,'pp..388^389:
^^^ p1egnrl,^d:t I1,"i9]
P^t.-t]
Lirur:ghic. pAnd cind n1 1e la
nu i,'rdierneasci i'sluii Sfanta =I.ar
:['UJl]fl,:,;]:':31:
e' vrajbi asrpra cuiva, *'i*:,^:.,:11,']fi.i{fl{"J;'l:'il:il:ffii -".""., ,eafli.
.r.t1l r)csrr-s picate de
"i-ia" r;il#Lffi;'[L?Tlllili;,{
"Y:fr!:,"!ft!i
si n" i1i p.f i'," di picanrt in care se cu ciinld qi, prin-Te1'i:':t.:u,ff:l-:1'::i,1,,PTt:t:j.t:'l
-.-._ il,iil';l;:.., tilii;il^;r.,..r. r" mai intoaicc'la'pn51t ci de va iidrEzni a sluii, in picat dc
.n1rhu.,..r::.-.t -; -" ". ',"';;;;';";-"r-fii" fociin$ mai inainte t!-1\-B1i:t,.1:
t,rs11,oql
'(irrrrl'.
;i
'r'rr(lcltlirr
Mc. XI, 2.5:
tliu ccrrrrisi,,u
..
,,.,f1.i,I1..;11it]ct".'e.1'ga1i,
ccrtrri s,i v,i iciic iertali oricc aveli inrpotrivir crriva, lt.t"'t.tltl{,9i
ifii.A:; Dumnezeiegtile laine, din pricina nevredniciei lui,
Yczi t\npitn dt k coii'a.[i. i.ll,
g.i.i"iii"'r,^r,,.,j ca gi nlrr,r
,t _r. o,'ii uair* ll vo,t
tirtitnir,
i,,;, rrrrcrrrc;ti,
rr,"rir.{ii ,'iiii'."rli'oa,,,ccr
r.r.rz.1', r'ii,l,i;.i'*:,1
cc ,a i;J,i'li,?i!{'#"i,!;lJ[i[.ti'i;,lil3l1
,rv..r, ,,,,,:n'!"!i,i!!:l,ii:::.;l:i1,1s.12,
p. 47t).. (i,nrp. qi r.f. Errc Brtrnistc, Vialn ldantricd a praotului. Iwportdltla ei itt
lfl;,[1il], pil),.trel,irrrcv.ll'O'R',an'1956,nr'l-2'pp'12'3-138'
l7n t4n
 t,r'r'uR(;loA .sPliolAt,A
PRtol PRotr, Drt. HNti llRANr*st,ti

I,iturxhjer). Aceasra este.cornpusi din croui pirqi: una ipainrc tlc in-rplrtiqire, ,, ar rcsaro,lT!,1,lll.:.]'':.::1,:1*:u,l;:il::,Lil[',il,.oo]l'il i':.'il'i,$ '"
urtri canonul imprrtlgirii qi 12 rugiciuni pregititoare, qi alta dupi Stirrt esle
este ci
(rugiciunile de multumire pertm imprrtiqire). Di, prima parre se cireQte, a- Pdmtecelwi'
^A.^to.olati $tiut. C5

de numai ca Preonrl si nu
t de rug.iciunile pavecerniqei, iar resnrl (adici
se ci inci din ajun sI nu-qt
de slujbi. a.e, qf, p
L'duLur.) !o!r aceasta l')
steia de rugiciuni, pregititoare pentru SfAnta tczc DAntecele cu prea mutta mancarc + nnante crr visrri:i:i:
mai ales pentru impartiqire, nu trebuie si se reduci insi la o simplr r"citarc, iil'uit.:r;; ;i [h";r-'omn"r
rlil si destrau Ql tulDura sL'rrur 'rp
mecanici aa. ruHacrunuor
rrrcL<rrlrLa rugiciunilor respectrve)
respecrive) ca o oDllgatle profesionali, ci trebuie si fiiri
obligaqie protesronala, il,i;H;; "lrn.r.,. adici' de se mrc rn ---'
de meditagie, adica sa constituie un prilej ae
[xndire qi de iniliare a sufletului i,,i,, precum - de altfer. iTqon :':f;iTl::it"lti.f'J,it;l
incepe cursul zi-
MAntuitorul gi la patimile Lui, precum qi la toate momentele iin istoria
aceste- slujbe le amintesc gi le simbolizeazi:
I il\ltfiHTr;l'r:ff ; :1,5t ;; caz uup^a,,LZur ^'-' *i' -cindavem in vedere ci
dacr
,,Spre vrednica slujire, mai ,rcscripqia de a ajuna:J:J'#J;;;?"d1.,i"-.r"ti,
gitindu-se slujitorul Altarului, daror esre, dupi rdnduiala Bisericii, si'siv6
vecentia, la care cu cucernicie si gindeasci in sine, cu umilinti si cugete cum
Puru:i::l!'fi ',ffi'li:'i5'"i""T'1'J'deatuma,i1-T.oyl;[f :i'+l",:*:i'{i"';]
[i't ce nu se pot'"'u':..'#:';"r:;;;;;; inJierni si ia sf^ntut
Qi Minnritoml nosrru
rrup qi sange
_Iisus Hristos, dupd. mintuitoarele sale patimi, vineri ii, si in ziua
c^-:., pentru picatele noasrre s-a rrstignit... sivargind utrenia,'cu urnj
'tl ',""p,."
"]:t'J["ft;,iXil"1""ilr, ,
gandeasci cum Domnul cu defdimiri a fosi dus de la Ana la caiafa (i ..,.., i-tl'--r-;- -.resiri si o deslvArsiti
.ompletl Pentm Liturghie "::::ll11i-.o
deslvAr$iti
i
ferit de bunivoie.prlr.r. peste obraz, scuipiri, batjocuri gi lovinrri frri de
miezul nopgii qi pAni la zi:ud., pentru picatele noastre,,8.
- -_.La
fel ne poviquie Ete Liturghierwl, in continuare, penrru slujba ceasurilor
vl),^care se sivarqesc la ministiri intre utrenie qi Lirurghie, sfargind astfel:
;
'lc
ll'lc
;
li----L:-:r^? -""";
'i-ill'-1:l:'T"T1';1l5r;;::1';
Tl*i;1,'J:T:#:r;:1: o
t!a,.in. scurt amintite, gi la alte mdntuitoare patimi ale ijomnului, ., .o..ro
, inir Penffu sd
dind, intru zdrobirea inimii, cu osardis, iar de va fi cu putinti chiar qi c; tic crrPtur in
rL rur I^
le.lui
rugiciunile C,easurilor sa le sivArgeasci,,e. rll
nI itr
stroplre Inlmuc Lrs LUHUL Lqs \\ Jr"'-" n0
rto
citirea Pravilei de rugiciuni - $i in primul rand a Randuielii penrru i,lrar." credingei,)) curigindu-nt-
tr-.- v lO lr\P.tit'
constituie o obligaqie atAt de imperioasr in cadrul pregdtirii pentm Liturghie, | ' t -.-: ^: pentru cee^ ce contribuie la o
t^t c€e1'
^^.^ra1 tot
d'ecentd' qi
respectarea sau neindeplinirea ei e considerati in pwdpwirile din Litwrghier ca l, pect din f*t' credinciogilor' trebuie
de ase-
de moarte: ,,Iar daci pregn:l qi diaconul pravila Bisericii de mai sus gi e
pregitire pentru dumnezeiasca impirtigire, de bunivoie, din lene sau din sil nu fie uitatd.
griji o va lisa cu tot,l sau numai o pafte dintr-insa, de rnoarte .r" g..qi,,id. N; ,r."r^--ii;t"irile Liturxbier adaugd in chip expres
dtn
ccte A^tor e fi curat'
cand, din pricina unor lucri.ri urgente din obligaiile sale pastorje in vederea lElc{til Llturgnrr, p.."*t
;iillffifiii preotul yri LudLvr
{ia9o1"r
DUrLLlrur (ca, qc cxcrlplu, spov€qanla $l^
- "- : celor pe moarte ilrrtr,,t. $i piecum trupul sd-l
aiba
9u{let9fo1 \Ld, de exemplu, spovedania gi q.a.), nu t
moarre g.a.), qe vor fi
tr
cici
I.d.p!"1 toati pravila, preohrl p_oate i intreXi' cacl de vL)r Pitate
i cu obrigaqra de lll
nli SlSi futreX4 Pdtdl!
deoarece inaintea lul nrlsrL'5 !/urtrrLzLsr
Lirurghie, cele de lipsi. orice ar fi insi, "'i-pl
precizrazi'ci ,,rugiciuniie ftali aa moarte,
a' s9am3' D'"t'-:1:t:i:"? celor Sfinte sunt
grni negregit si le citeasci (preonrl) mai-nainte de Liturghie. (ed. cii., p. asol. hrclc Sale Taine, ,.
ll'"u"lli,i,lj::", il
","d;;;;ag"i'
ffi'.";;i;?;Ftere snnte' mrcar de vor n din
rl,rl si fie cuviincioase;iffi rt
hnge aceasta' pyl^::It"!t,?:K:
'i,')iiliofi#i"?ii',;;;;'i;^;;";;;'Pentm"'p"t"rqicinstea
'
4. Pregitirea trupeasci
'r',rinl, ca qi credinciosul ce-l Pliv.el1e tf 1'trut1^T.Tl:fI,::;;^*frf:'"'"l:
a) Aceasta incepe, pentru preolii cisrtoriqi, cel pugin cu o zi inainte, prin ;l ll|}|;;,"":'#?;::'#;;.J,^nqiti"di a. cu seari qi srra gi-o va spila, ca nu,
de la iruprewru'area tntpeascd cu soyia, masuri .rr. qir-,tiqt., de altfel, tot'la trll .tccstea a doua zi, si inghiti tt'mu"."p"'il"-tft1t^e-1=':ltt:*Tft'i:tr1'itr;;
va n riu' numat
dc ordin sufleresc-moral a liturghisitorului. Lhwrxhierwl pretinde preogilor
abstinenqd chiar cu cateva zile inainte: ,,preoqii gi'diaconii care au sotii sunt
i,'liffiT:J,;"#;:; ;' ';;1;;i; g"." ir ii'i'in'aqa, qil's"l't:1nu
ftri de teami si sluieasci
lht'i rtccasta cu luare 'pi' 'a"
nu se impreuneze cu ele cateva zile mai inainte de a sluji sfinta r-iruigtri ,,;i ,. in'tplttigeasci" 'H-*t;"ti"";gr'iia
(ed' 1937, p' 356)'
in acea zi, clci cel ce nu se va infrina qi va sluji foarte gregeqte,,u.
rr r(,iv,. ta hrtreb.^l4 si
ls *4;i1T-'l?31i,3'"1
',',1;ll!&,::.";iJ't"1,!G1:"','isn;[i;'Ari"l{il n"
.,.i. afi#rtri si nu
111;se sivirqeascd dccit de
sivirqeasca dccAt crlrl au altF
de Pcr^s9ane ctlrl elu-
8
cit., pp. 353-354. " vol' it, part' l'r'p' l' 203 si vol' I' part'
;iA;. ;;;i^i
, ill'"'a i-ao,uol
(CBo' iI' p^"' p' te7'
,
"d. cit., p. 3-5_5. ' (
i,rrrrr. cir'. iil
r)ltlP. llsi u:111. c."tgi';'ii'dt"lis
47 \,artdSrrr
"d.
, cd, c.it,, p.!_59, ntr. 39 rl-t>Ll.
-392).
r ccl, cir,, p.351.
'ili,"it'ib**uzcicstik
.1y
't\ ,\lirttclc
,\lintclc si i) Linrylltii' ctl' cit'' P' 351

I80
t8l
 PRBoT Pnop, Dn. Enn Bnnur$rri

lli' "l'],,,11;i,::11,.::i,l::!,,.,1,.,
roarc, accsre prcscripqii pri vitoare
. ra CAPI,I{)I,UI, IV
;:::'.:.1,':#'}:iffi ::11':i':r-g':T;nJdffi
u",i 1'rfi .iHJiilJil;11'"':J:i
;;;;ffi;;#,'i,ffi:tilll,,H,,,::ij,j
lr.".fL',.,: ilil3pltuT:.:^g:,:."1 e
RAnduiala Liturghiei SfAntului Ioan
llli.l.llill :,::;i:*l:lld;":J'F#i:::;::.'[?fi
:l"iiffi .l',ffif.p qinuti i"liiltii'qi .".,q'p.',iaiiiisplace
:il1
!, i,t1_o
fclar preorul cu o infigirqare, exrerioari neglijentd, dezordor"ie'r"u
gi
qi a Liturghiei SfAntului Vasile
:,]f,ii1:,,
trel'ruie
. dezacord
"I, in serviciul
l.!'desflqoare
si se
;;;;f#-u? ;ffi:ranta estetici (de frumos)
divin.
Eluitn Sfintei Liturghii se imparte, de obicei, in trei pirqi mari:
l'roscomid.in,
5. Efectele Ei folosul pregitirii pentru slujbi Li turXb i n c at eh uwt enilnr qi
l,iturX h i a cre d i n cioSil.or.

?:::::P!tt:lt:_?y sunt efectele a:cest?,, rudsuri preventitte, invederea stuiirii irri ',l...rirnqi metodice de sistem !n .tu{iyl g!l*i .ligtg^1ii:,':i-:::f::i
:Xil:#::1,::,-,.^:.:, 11 !i"*i '".".aoni,r, ;;;';;;';"{d:;'ffiffi'r"Jil,'il:
auca amDran[a, atmosteri sau di i-paiti." i, expunerea rA.duielii (tipicului) slujbei, cAt qi in expunerea
suflercasc:i d" a" ,-,rkli.-;i;-;;:"
,,
"l.uaqie,i_^t^^_: ^^.- _:ocupirile terestre qi cotidiene; ",et
lor- fin,."i,;.il;',j':: cu
i:';l'*:ll"l'."#,*::s,:r""^l::l,I.#,ii'ffi ;:'::"oxi,iili',11'i.?'il3Hffi .:::i
3i#llJ,'$'ll-:":#"i"::rT.:-:t:iil;;;effit;Tff
,. A. RANDUIALA PROSCOMIDIEI
#;r *;:i
5#::1"'J il ,'jff :tr,;, )/\rrvp,rrLru_sE
l$,.,^:jiYi
qe.altar gt sivdrqtnd Taina,
luAnd i:i
umani;i:"1,:' ;'1 iil;i.'1
oddjdiile r,., (p
sacerdotale,'se
jr,raceasta'."ai,oi.-a;.d;,;HHl;ffi'."i,X',li#'li,i,iT
(
'i
i

ff Sinaiului"rs.
nrl lf l,1l"f I. Ce este Proscomidia
Pregltit asrfel sufletel^,.,a,, ,Tp.$r:l pieg*l
poate pigi impdcar spre s
spre a sivirgi, cu vrednicie
Ei dupd'cuuiingn, Sfartr l;-rd...''
"""* este ptiTl
lrrovoncid.ia (fi rup6Qeorq, fi npooroptsfl) _Pr::: "^:l:t-t:Ttill':,I";
i,l:ii,ffi);[:Er=,;L;#a;-'-*.s''npoor'opt("Y]:^1:-':::::,:ii"":.""*]:"';'i
curent astizi, pr
irrainte, a oferi. in inqelesul
/ . t1i^-+it-l^- T-\^-,ri oAic\ e rneteriei iertfei li-
' -^-:--::\
iil;i*#;;;it'i;F";e;"11cil$;torDaruri,"di'ilTj:1:']^1'-':f
'."ii'tiir)iiir,'ilil;i;;;irii :I:
r"'-a.gi_intinderea unei adevirate sluibe
"i.
."'"" ii iii p.op.i.r, ." "-6r-"t[ introductivi, de binecuvintare, la inceput qi
lcuun
Uttrr de incheiere, otpust sau apolis, la sfirqtt'
nrr trebuii socotiti ca o sluibi -deosebiti de Linrr-
ffi r;;*;:;;;,-il"t."-iai'e o integranti
| r-- r:^-^-^ -L:lX a^
qi indispensabild
;6;i";i;tral i"a.p."aenti de ea, ci ca pane

2. Timpul sivirqirii Proscomidiei

ciclul complet al celor
, l,ir min[stiri qi la catedralele episcopale, un{e se oficiazS'
p-"..'midie *..irArseite, de regull, in.timpul Ceasurilor (I,-III
lentc l,aude -;tniee
de enorie, unde ceasu-
il, J*L e. Dar la',bisericile
nu se m azi indat.i dupl,Uyenitl Pl":tl1ni*t5
in timpul Utreniei. Cind Litursnia uniti cu Ve-
F;f-';l: f$ggtur Yi'il:.t-:^?'e
Eeri,i.,
"ii..i proscomidia se face in timpul Ceasului IX al Vecernter'
arunci
qi

3. Locut sivirEirii Proscomidiei

doul pirqi ale Liturghiei, Proscomidia se sivArqegte
Sprc dcosebire de celelalte
,,, I,i;,.1'il?1kotr'
cerul Pe pdmdnt, trad' rom. dc St. I)obra, i, rev. ,,Rrzc dc r.mini,,, trr,rrrl i1 sfilnrl alrar -;i;;" i;-pr"", Iui de nordlvest, la masa numiti proscomi-
iii,i, t.lr"*i-fr...{u."ri'ii,;;;;';r; fi"for,r* unei firide (scobituri) i. pcretele dc n.rd
t82 183
 PHrxrr Pnorr. l)n. tir.rri BnnurS,ui
I,TTURGICA .SPEC]IALA

citrniirurc sau incdpcri aparrc, c,rrc comunic{

;11,:lfiy:,lll..f]:,.1.1:,ll:-yrc.i. ^'D.Iffil"..'i[,i cu 5. RAnduiala Proscomidiei
r;Hl;: l ;1":: l* :-: -i:_ ill :,.1, 1, ; i1-i; ryy
il, il;". ili:ilffi i.ij
li",,gr,i-i ;;;il,;.#':r^;::ili?l?,1
::H**,::I,**::':
trcgirnc nunrai de preot, 11.,ti-.li-.sfin,.i
ilra partici
rcrparea credinciogilor (a cAntiregilor) qi
fdil' :gtul merge la proscomidiar, unde orAnduieqte toate cele.de trebuinqi pen-tru
siru si audd. ccva din ea credinciogii.
, ,laci n-a'i1cut-o mai inainte. CAnd toate sunt gata, se inchini
de trei ori in faga
idiarului, zicind de fiecare dati: ,,Dumnezeule, curiqeqte-ma pe mme
I qi mi miluieqte !,, gi apoi, luind copia Ei prima prescuri cu amandoui mii-
4. Pregitirea slujitorilor inainte de inceperea proscomidiei, te iiai.l in dreptul fruritil gi zice troparul ,,Riscump iratu-ne-ai pe noi din
bles-
l,cgi i... " (v ezi LitwrXhier, B:uolr.eqti, 19 67, p. 90) .

Daci preotul a inceput Utrenia. dupd reguld numai.cu

epitrahirur, arunci, dr potiralwi
r<lsrit cctenia mare de la incepurui U,'..";"1t in f"r. rrarl^P
ln ftft L^*-,
,,";r^- i*^:-:-^^-: trtri l'rcgd.tirea Sfontulwi,4gney Si a
:tlier pe
rra uqa.de
rr",. r^ *:^-:-: -r : r ar.o,
, in
rrltar miazizi, 4- inchide copia gi prescura in stAnga, se inchinl. gi di binecuvAntarea
r1'l[ aceasta, trecAnd
lcsc pc uqa de miazinoapte a altamlui
r,itcc,' t-:--- : .. , '
ii i ir.r..prni Proscomidiei (,,ilinecuvAntat este Dumnezeul nostru..."), binecu-
rritcsc, t,i-o
vine l,- ,""::r^--.t bisericii
irr ruiihcut ,:
lsub poricandnr). srdnd cu fala rpr. rare.i.,lli', rcl rotodati prima prescurl-(din care va scoate Agnet-ul), prin facerea semnului
rrci ori, se inroarce. spre scar,,ur
".'h*;;;;;i id;;;;;r,,r., Ir"r se inchind
sprc risirit, zica,nd in goapti:,,BinecuvantaruG;;".r".]j"rror,ru, i gr,rci cu dreapta i""r.,pm ei. Apoi, qinind-o in stA ga, trece copia in dreapta gi
pcazi cu vnrfui ei, cruciq, de trei ori peste pecetea prescurii, de fiecare
to
:,?j" i'l:," j|^, TIi.1Til. ince oiioa.. r,il^,,_,.
" ii-;#;
li[r.. . ., snr,. (cind atinge sus:; ,,intru'pomenirea Domlului
nortmu \Jl4rr}i4.
ruitorului llLrJLf
tlll,ululur (dreapta:)
Iisus \urv4HLq. /
(stAnga:)/ lJuo Hristos
rr
Dumnezeu,
!".
^zicAnd
(cAnd atinge los:) qi

ruc apoi prescura pe ialerul de lemn, infige copia in dreapta pecetii (stAnga
pre-
uga milosuvr.r...
-ir,"intirrl in
l,l i:1,._--T t","ol, --,1.
p.-irt i; gi,',aird, zice: ,,Ca un miel spre-iunghiere S-a adus".
-- ^_-:^^--^-x
Face
,r.
acelaqi.lucru
apoi l-in.partea
na+aa
p. ",, se pcceqii (dreapta freotului), zicAnd: ,S-i..a o oaie - -; - nevinovati..."; ^^^:
rrece ra.icoana Ti"
ilffi":i:j:,T:'*"::1'lr-lilT . .
MAnruitorului; -'ry
i-pe.nI*r.'l .inchinr si
a Maicii Domnului, se - inchini qi o zicAnd:',,tntru smerenia L- iudecati Lui s-a ridicat" Qr, i1 fine, in marginea de
zicind troparul respectiv (,,Ceea ;. .a;ii;;;",1
.4^,r la
ne rAnd :^^^-^ dinspre'iiazdzi
t^ icoana i:-^- .
mirei ,,\ A'^l^':
lrlrl mller a-^r^j, l'-^ru il face
m t pccetii (cei dinspre preot), zic1nd: ,,Iar neamul Lui ctne-l va spune |"'
pc (fi.; ijt,t:t"t"j Dirpa ,.."rta, infige copia ir prima tiieturi, pdni aproape de coaja d9 io13
prescu-
restul prescurii qi zicAnd: ,,Ci s-a luat
iije r'.o",. pecetea ing".trt), desflcAnd-o de jos s$nnrl
de p. i.o,o,,i];[^",fr p,imlni viaqa Lui;. O'inioarce (pecr tea) in pe disc qi
i".h..i-sipesaruti-icoana
:ii1[::T:]::f :Tf:I..Iil ii zugr,.vit' ea. vine ai,, .,to i,i';]i,:!f '#II de
qi
coaii
o aqazi
(dar
cu
firi
fa(a
ry -! -: ^ ^--:-----:\
si o stripungi), -:-A^A.
zicAnd: l-A^A t^i-
(9and taig
erirciq mierul, pAnI aproape
H":ff tnr15 # r5i-nic,lui^ spre risirit, \i descoperi capul, d.i.e p"r.te rus in los') ,,|unghie-Se Mielul lui Dumnezeu, Crl ce ridicd
p.icatele lumii", (tiind
irrchin.i de
sc i,china Ae An ,i
doui ^_;""?"ll.I^lp
ori si, precana, qi .rpJ,;il"'';;J#"-g"i#:r",5"HffiiI gi pentm mAntuirea lumii"' Apoi intoarce
I tlc la driapt^ la stanga:) ,,pentru viaqa
..;.'iJ,i..r,i"e-r..e ffi;;1 face aporisur rr nrxr Agnetul cu pecetCa (fiqa; in sus gi impunge cu vArful cogiej in partea dreapti
;lliH.*,liii::l*:*":1a"_1lire,
inrt pros comidiei. s; ;[.r.^G;: ;"-dt,ffi
;i, ffi ;ffi ", I if ::^l!:'i
Lr
(rrrrde e r.iir 1S1, zicind:',,Iar unul din ostaqi cu suliqa coasta Lui a impuns".
s f h rs

rrlLqrru prinre.iconos. '

'-"-"'-lr Yrr ,r:.ell
nuazizt, !!
i::,-l_.1, ":::':;:Y,:Y''
sirutAnd icoana
intrd in sfinnrl altar
tntrd atrar pe ri{ i.i,n., p..o*l laid copia, ia in dreapta vasul cu vin, rar in stAnga pe cel cu api,. gi
sflnrului
l,l,*'*:l};"kiiig::'-'-yti:,i"
(fhce
..
,,;,uHTT*tlt"(il['i1
siruti Sfanta Evanghelie, sltnta Masi gi sra"t""c"#.
nrari),
inci o metanie). - #t':ill'il:#
irrrf din amAndoui odati-in sfAnrul potir, zicAnd: ,,$i indati a
€e ir vlzut a mimrrisit gi adevirati este mirturia lui".

S[ aibi griii preotul ca, arunci cind toarni vin gi api in s$1tu] potir, si ryr1i mai
iegit sAnge qi api, iar

prrtir.ri api decit vin (cel mult I/4), pentru ca nu cumva apa si schimbe firea vinului, ,,cici
!l::::,_",_liy"tr] pregiritor al inchindrii j.penrru Lirurghie s_arerminat.
: :##
:::'.:, 1; :::'y:
:,artarurui a" L 1 ui.;i;;;
"i;;;,;t:;;t1:
*ri#iiilhri i,ri1,, nu'se va sivirqi cu vinul c^rle s. va schimba in gusrul apei, qi preotul de moarte
Hi.ifl. D. a in sobor, vor fi credincioqi mulqi de
va
impirtigit,
iii:';,'::?::i?.:^:!:,i:t: wsn'ointe, ""
i', oiji,,"" p;;,;;;; sau cAnd
din
ii si scoati un agneq mai mare ca de obicei qi si toarne.dupi
',1:-::sacramentale respective.
lclc
-Ircce qrvr iitr.i,nrl p.o
rd spilitor,
- rrs! apoi.la rPdldlLrlr unde-qi Vx,,rrc in p at si ajungi t,r,r.ot celor ce se vor impirtigi. Cici
urtqe_Ql spali
s mAinile, rostind mgiciunea:,,Spila_voi
Ircviuovilgie nriinile mele...,. etc. ' rlirrlirea Darurilor nu mai este ir-rgiduit a tuma vin qi api in sfintul potir2.
I)acri prcorul s-a inchinat la sfintele icoane qi
a imbricat toare vegmintele i,ci[ Alxri preotul face semnul binecuvintirii deasupra sgnnrlui potir, zicAnd: (,,Binecu-
:i.I]1f,1:#T,:lTIy_,:::1-.1
(:y- fh. pr;oqi a"-""".i.1,",i,.,.i, dupi ce a rc rt,itit cstc amestecarea Sfintelor Taine, totdeauna...". Acoperi sfAnnrl potir cu un
c*crrirr nrarc, dir.r sfi.tur altar, er p"",. i"..p-.hi;d
^";ii #;.i"i'nrJrlll_TJ#l tperilmAnt mic qi il di mai la o parte.

I Vczi cirpir<rltil
,,Pcnrnr mrrcria Sfurgclui lui Hristos", ilPovd.piib drnLimrghbr
(ed. 1956, p. a2\'
t Y ct) Liturlflticrul (ccl. I 956, p. 438).

I84
I tt5
 PRDo't' IrRot;. Dtr, liruti llnn rur,s,r,r i
LI't'tJ ltc;tc ;A sPE( )lAl,A

b) Sconterea mir idckr

Apoi prcotul scoatc clin Prcsctrra a patralsau.din bucata,dir-r y^*T,: l-tT::,Tf*:
Dtrpi cc punc dc o parrc (in anafor,iqi) rcsnrl prcscurii
din crrc a scos ,ili " -iriax ii p.ir,i-, ii,',", p"'.^.. !e ci o adaugi la,grimiioara ml{a9Jo1
de qiride pentru vii qi
Ri:::l.l:-1_1o!"_o'":.trri (iau doilea
.at j" com de' preslriq'o.i a doua ; ;; ;i;lf-*';;';;a;;ii- ,riit". f.,t.. ."1. doui grimijoare
Tale, gi a mea ne-
binecuvanreazi qirpuna,d-o pe talerur i.-r-,, taie din pi.ii.*#'[rHi , zic.lnd, ,,pomlnegte, Doamne, dupl mulqimea indurdrilor
""-.
li pgmg,1r..,'pr",bin...,va,i;;, 'r"" ctc.
Hf.U,j:e'*::,1::i
.roastre de Dumnezeu Nisci.toar.-..',;
^.lT!:l
srivitei, Sr
lrarrd p" .";i;;..rrii'plrtl.i..i, o i ri"",. qi mirida pentru cerere speciali (daci este), citindu-se mgiciunea
sfi,t.l disc, -i, de-a dreapta sfinnrrui ag"..iii"'stanga pr""oJrill :tivtr din Litur,llbier (la cet'erile pen*Lt folwria tT"ebai,xte) '
. a n J,,,o
"
o',,;i;ll iffi H[:]i lf i:- #:,'iiTl oolXi*,l, I i]cu vnrfur i Jiifi# iiraria a" scos miridele, preotul lasi copia, ia buretele qi stringe cu ingrijire
jos'
pe
prescuri), o binecuvArlteaSa qi scoare^pe ra"a nririclcle dedesubnrl Agnet-ului, ca si nu cadi vreuna
rnai mici decAt Panasl -fia.i.'|.r". "li e cete (are
,.At^ ,,,.^ 'r,1'-'' jlt Pitrate. fie (mai obiqnuit) tri':rnchi"l^" ^'^-^^
cAte una, pe -rA--.r
^- sfAnrul disc, in.,iarrgl Agr-,.r_uLi (d.;d;;
:*:.1:11':ifis.2) gi rostind ['n..L" ii. ele formul
sfingi care tr /) in ordin"ea urmitoare:
NCERi
!_-
ortM Bet .

4. Sfintii Ierarhi

ia a.patra prescuri (sau pii.or"J corn de p..r.liay, o binecuvanter

^ {n"i "t .a"J ."r" ...i
:T.1 "^:::1,:9f:
cului, l::1, ji:oale.p.
pentru conducitorii,stltului -l;.il "-.ij,i^"1pentru epi
la dreapta alteia, qi zicind la fiecare
$ .t"d;:ffiH
^,,t t^^,,1,,: .l ^1. ____-- pomeneQte pe
P"l l":r.lq,il pomeneqte.gi pe arhiereut care l-a hirotonit, d".i .?J;::;
P,$:l *:l.
i1.u:4 Ap";,, r-qa,^..i"ii
supradiscur"i,,;;"*'ft
p;*r
fi;ed;-a i- co pia in dn
i#;,'.ffi
subnrl celor trei art1.l,r:
ffi ffi fl::'ffi ,,lu:ffi :i".?ff ,I_i.,#
prT." i" preon_rlui) gi citind in qoapti rug{
**qf Fig.2. Aqezarea Agnetului qi a miridelor pe sflnrul disc'
generali a celor vii (,,primeqre, Doamne, jerrfa
I1:i^f:T:nirea aceasra...,,),
::l::::.J,:pj.,ly:-,?:,-credinciosii vii pe cire ii are de pomenit, ,.ogA.,a se rduce apoi cidelniqa aprinsi, pe care preotul o binecuvanteazi',
zicind rugi9iune1
care cAte o miridi qi addugind-o la grimijoara
miridel". p"ni-,ii, cu cu
1

nlene$re, Doamne, pe robu_lTiu (roi6a Tasau: illi t,i"-Aie iqi aducim !G, rriit.""se, Dumnezeul^nostru"'")' Ti"a"1 P-'Tl]:-tq
preonrlui, acesta ia steluqa gi
robii Tii) i...,;. lilliifii rpr-;; i;r;fi-d aglqatn intl-un iui) la indemAna p,ne
Ia apoi a cincea prescuri o
finind-o cu stAnga deasupra rrA"n-(sau
al cincilea corn de prescuri), o binecuvanter
r"i Jir.,l."".. cu copia alti serie de firamituri
iii'i,tL;, ;t.oiiina-o a. flr-"f cldelniqei, o siruti. qi unde desficuti,peste sfAntul
era Pruncul".
pcntru mor.tr, frcand cu ele a doua grdmijoari, :;j;l;, ,ii venirrd steaua, s-a oprit deasupra locului
la ar."p.l i.t.r ai",ai (in d;e"p-t#
|}:?:*::*",: ::I-.illid,cjunea
rcir picatelor ruftrror
#"5i,ri nlf- ..i -""ii,"p.,,,* pomenirea qi r' ) Acoperirea Dan u,il.or
Alxri ia acoperS.mAntul discului, il apropie de fumul cldelniqei, il slruti
celor din veac'adormi.ti irrt- urr"r-l;..iii6..;1, gi acoperi
t"rfar;ffi:;
HHi:::_B-:,"jT:_f toqi mo4ii.pe care'ii are de t'"*pind pil;-r, cu ctitorii rl'tliscul, zicAnd: ,,Domnul a implriqit..." etc. (Ps' XCII)'
claqi,ai bisericii si coniinuand." ;;fi;;;i
.rr" t-" hirotonit, J..#'""0'.'lii'.ti,
tru ficcarc llurne scoate o.-miridi- adhrgand-o J" ..l.l"lt. qi]i.eriJ,',,p.rrtru
o*, l.rr fbl face ., potirului, zicdnd: ,,Acop:rit-a cerurile bunitatea Ta'
pomenl Hr ".op..i-Annrl 31'
rcrt:rrca picatelor adormitu ,r"aA;;-rtei o.r-rii)ii, i..:y""'"
roabei) r,ri ), acoPeri cu el discul qi Poti-
mo4i .o,tinui siil;i,ifiilf,p-rZ"_raiei, pi Frl "" etc' (comP' Ps' XVI' 8)'
",,,]':'.r,r:Tf:::1,,:,.:*
primirii pomelnicelor,
sttra
(pcntru vii)
seur,iudu-s. p."r..r n".lr. ffi; .#; miridi 6in
r)rtra sau a cincea (pentru mor.u) gi adruge;Ju-r":i" gre,"rjoara rcr i) Cdd,irea Darurilor, rwgriciunea pterutrw binecuvd.ntarea lor, apoliswl Si cd'd'irea fi'nnld'
r Vczi-le h l,iturllhicntl l,rr urmi, prcoml ia cidelniqa qi timiiazi Darurile, zicAnd de trei ori: ,,BinecuvAn-
clc llucrrrcgri, lg37,pp. l0l _1 02 Si 1967, 1t.
t)7,
f u, .iii, ijii*i,"r"ul llostrut
Claic ai ['riucvoit aqa, slrrvl Jic !". Apoi c1[ (lasi) criclclrrila,

. ttt6 trJT
 I..I]'UITGI(:A SPF,ctAI,A
PRliol'PROr. DR. EHn BnnUr5r'Il

siruo trccc lrt r:rflna stAng[, se inchinl dc trci ori gi zice Rugdciunon ltroscomidiei ( g. RANOUIALA LITURGHIEI CATEHUMENILOR
rrcrii-inainte a l)arurilor): ,,I)umnezeule, I)umnezeul nostm, Ccl cc pe pAi
ccrcasci..." etc., flcAnd cu mAna semnul Sfintei Cruci asupra Cinstitelor Daruri,
vintele:,,Insuqi binecuvAnteazi aceasti punere-inainte". I. Ritualul pregititor Pentru inceperea Liturghiei
l)upi aceasta, face apolisul cel mic. Apoi ia din nou cidelniqa qi
proscomidiarul cu Darurile, SfAnta Masi gi tot altaml, zicAnd in taini, in jurul Pirrtca a doua a Liturghiei - sau Linrrghia pe care o numim ,,a
catehumenilof -
M.t., trop"ml: ,,1n tno.rrtAr-rt cu trupul..." gi, in continuare) fs. t'1,rMilui clc la binecuvdntarea i.-i.t..prr, pAnn h cuvintele : ,Ciqi
sunteti chemaqi iegigi"'"'
i,rrc ;. incep.rea Linrighiei, preotul de_schide_uqile impiriteqti
Dumnezeule..."). Ei ay.er1
i9a_c.a
fb;;;il;;il";i.;.i. Stdnd tn faqa Sfintei Mese, face trei metanii.mari, zi-
gi mi miluiegte !"
dc fiecare dati: ,,Dumnei..,le, curiqegte-mi pe mine o:cltosul
ceresc...",(de trej
6. Momentele distincte ale Proscomidiei f, * -ai"if. ridicate i"l"r, zicsinqoaptn rugS.citnea,,impi'rate
;},;;'hi;#;;; d. ii.;;
datr, i,rt* i.i
,,slair de sus lui Dumnezeu..." (de doui
RecapitulAnd deci am putea implrqi intreaga lucrare a Proscomidiei in citeva qi ,,Doamne,^buzele mele vei deschide..." (o dati)'
s:tLr momente distincte, precum se vede din scbiyagraficd. a rd.nd.wieki Proscornid.iei
ritic Pagti
ntrc si iniltare, in loc de ,,Impirate ceresc" se
Pasti gi s zi
zice ,,Hristos a inviat", de trei
p.272: i;;;;lliftr,*. paira r, n"."iii nu se zice nimic, ci se incepe cu,,Slavi intru cei
a) BinecuvS.ntarea (precedati de metanii gi troparul ,,Riscumparatu Itlls...".
aga pAni la Rugiciunea
noi.,."); ii^.n pr.o*l poarti culion, igi descoperi capul, riminAnd
b) funralul scoaterii (pregitirii) Agneyulai; yonului.
c) Ritualul pregitirii potirutlwi; S.'ir.nire apoi de doui ori, sdruti SfAn11 Evanghelie, 9f*t'Yiti qi 91":1 9ry::
qi se mai
d) futualul scoaterii qi agezirii rnh^idehr: ii-.nipiJ ria"."t rl " i".,ri Liturghie o va' slvirqi (dtn Litwrghier)
- mirida Niscitoarei de Dumnezeu (Panaghia, Bogorodicina); incl o dati.
- miridele sfinqilor (cele 9 cete);
- miridele pentru vii (incepAnd cu cele trei miride speciale);
- miridele pentru moqi; 2. Prinia parte a Liturghiei catehumenilor
- mirida pentru sine (qi, daci e cazul, miridele speciale pentru trebuinqe (p*i la vohodul cu Sfinta Bvanghelie)
e) TimAierea (cidirea) qi RuXd.ciwned. pentTu hinecuvd.ntarea Danr.rilor (
Proscomidiei);
f; Apolisul gi cidirea finali (a Darurilor, a Sfintei Mese qi a intregului altar). Dupi acest ritual pregititor, preotul-incepe Liturghia -dI insiqi, astfel: Ia sfhnta Evan-
rti. .o ambele miini'qi, qinAnd-o drept in sus, binecwvd.ntarea^cu glas mare:
Sfintei Cruci cu
ira"i",l iste impaielia iatalui...", flcind concomitent semnulpoTt-t-"-""^'-1111
7. Continuarea proscomidirii dupi inceperea Liturghiei il;G** p.t,i ""iit"is. in timp ce zice cuvintele
-i"*fi.fi. qi
I locul .i p. "rrti-is, apoi 'gi,
^::xcum Pe stanga, inchide
o siruti, se intoarce
impnr!'t qti (dvera rim1ne deschisi) intorcAndu-se inapoi pe dreapta,-incepe
La bisericile de enorie, unde credinciogii vin la biserici gi aduc pomelnice Ei, rugim"); e.nevoie, inainte
incepunrl Liturghiei, mai ales la orage, putem proscomidi, adici putem scoate ikin,1,Co p".. Domnului si ne cAnd
9.4*:19
d'ifoitele
atAta timp cAt Darurile stau la proscomidiar, adici pAni la Heruvic. Pentru ., rn iztevim "oi J. tot rr..rrol...", se intercaleazicererilepentra
t,tin[e, de la".
sfirqitul Z iturghierwhti-
unii preoqi fac, la timpul cuvenit, inainte de inceperea Liturghiei, numai pa l" strani se rispunde
Proscomidie pAni la acoperirea Darurilor, urmAnd ca acoperirea Darurilor qi sfZlt i;,,# ;fb;irJ'..t.rri.i i,,Cl ti. se cuvine toati slava..."), rugd.ciwteo Anffi-
;ff!
..t,-" "i r. r4nti iiiiftdi'1
ce .i"ie An.tifnull)i I in timp_ce oreoflrl citeste in
timo ce preonrl taini rwg;ciwceo Anttfo-
Proscomidiei si le faci inainte de cidirea de la Heruvic. In cazul acesta, cddirea r'1,'din Litwrghier, (,,Doamne,'Dumnezeul nostru, a Cirui stipAnire este
scrisi in LitwrXbier la sfArgitul Proscomidiei coincide cu cea de la Hemvic.
roati Proscomidia, deci gi acoperirea, timAierea qi apolisul, la timpul cuvenit, sc:minat[..." etc.).
(,,Iard qi iari"'"),
inainte de inceperea Liturghiei, dar lasi rlsfrAnte marginile dinspre preot ale ar Oflnd la strana se rermini Antifonul I, preotul zice ectenia tnicd
:lrcind-o cu ecfonisul: ,,Ci a Ta este stipAnirea"'"'
mAnrului discului gi ale Aemlui, spre a putea pune miridele pentru vii gi mo4i preon citeq :e in tainilzSti.ciwnea Anti-
clc cclelalte, in timp ce citesc pomelnicele venite dupi acoperire, pAni la Heruvic, ffi:; il;.;;; cAnti Antifonul II, preonrl
se .a"re
lu timp ce la strani r';
-
bo-.t.r.ul nostru, mAntuieqte,
- --t -^^--- popoml 'Firr ))"'
^^^^-rl Tiu'''
ii ?,,il;-;., -A-a,i-.+o
rnclnicele sosite dupi iegirea cu Darurile se pomenesc la proscomidiar in timpul
tuului, dar flri si se mai scoati miride. Cele primite dupi Axion se vor pomeni le iilp; *;:,'*e ::'p"t *,1ry1",,I' f'"Slii: !::.::.:"::o(,la !:::r'i;
i;.i'-; ;; *r""ir"t, ,,Ci bun gi iubitor de oameni Dumnezeu .!ti..."; strand se
trrrghia urmitoare. iar preonrl
rd Antifonul lll (Feicirib oh nuparal sdrbd.torii, dupd caz),. c-iteqte

iirrpiiti ilI (,,C.elace ne-ai diruit noua aceste ruglciuni

obqtegti...").
 .,tEvr I N\rr. Ull l:NH r,l(ANl,)l.l]
[,trt R(it( )A st,tictALA
r

3. Vohodul mic (iegirca cu SfAnta Evanghelie) t', cl sc irrclrcrrl:ti c[trc prosconridiar qi se plcrrci spre Cinstitelc f)antri, zicAnd in
lii ,,llillccuvAutat cstc Ccl cc vil'rc intrLr nuncle Dournului". Apoi se intoarce pe
,t r1i, trccAnd pe dinaintca Sfir-rtei Mese, se inchini (tutii siruti gi colt-ul de
tttiitzitzi al Sfintei Mese) qi merge spre Scaunul cel inalt, zicind: ,,BinecuvAntat
pe sc,rrrnul slavei impiriqiei Tale, Cela ce gezi pe Heruvimi, totdeauna...". Ajuns in
iflrl colqtrlui de risirit-miazdzi al Sfintei Mese, se iutoarce spre stAnga gi rimAne
crr fhqa spre apus. De aici, dupi ce se termini cAntarea Trisaghionulu^i, el di bi-
fitilrca pentru citirea Apostolwlwi (,,Si lulm aminte ! Pace tutllror", ,,Inqelepciu-
, ,,Srl luim aminte !". Apoi ia cidelniqa, dinainte pregititi, o binecuvAnteazi qi
Ctltlirc rnici, avAnd .qriji sd cideasci fhri zgomot, iar atunci cAnd trece cu ciditul
rtrana dreapti Ia cea stAng'i, il cidegte gi pe cititorul Apostolului. Dupi ce lasl
H
t. *'.'^=tui,
cl'I stanga
llc r'll
lIl: ^
cflhc.r
i ar p reorul.'i; r; i; [ ;" l^i ;-il .;; ; i'J :""'* :' -','-"-"::l''
!u rd(a JUIL iqr, cl citegte in taini Rullticiunea dinainte de Etangbelie (,,Strilucegte in inimile
ne Doamne,
zice in taind ;'..."), iar daci mai rlmine timp, sti tot in colt-ul ae risirit-miazizi al Sfintei
inalgi capJ , crr fhqa spre credincioqi, ca gi inainte de cidire. CAnd revine in fata Sfintei
:?-,T :1'H:': , sc 1'rleaci qi se inchini spre scaunul cel de sus. .
Lrna...", face
ta este il;;';,-.;,rsilor rii, Doamne,
--*o ,,,. ilrrlirrdu-se citirea Apostolwlwi, preotul vine intre uqile impiritegti gi-l binecuvin-
$.tiAp-,;;;;;i';;';l"ffi
Invierea spre credinci run'*:f Xr:L:tl?li:J#Hffi
,nlrnl.,"zi spre sfinrul altar printre if.qni..i. impl
Airrns i- faga
Ajuns.in ret. sfintelor u(i, canJ ta ;.;; r-;;;i"ri'alt"*".'ffi;Hifil
ec-.^r^.1o,$l:,
"in
rile ori troparul). preotul tr; iir"." ;;"eh.f
e
i"
,1i1rLuLiilr zrLrt ;;i;; ;;;,i;,:i:
ri.;; cu glas mare: ,rlntelel solee, analogul pentru citirea htangbeliei, intre doui sfegnice cu lumini (sau se
1rc
ugrte impdriteqtigi, luAnd Sfhnta Crui ie tm sfegnic in faqa analogului).
a locul ei. F-re,rt.rl, hin mif tocul uqilor implrltegti gi cu faqa spre popor, rosteQte: ,,tngelepciu-
ne inchinim....,,
rrLrrrrrdrrr... qi orinduitele tropare I
ll oranqultele l)rcpqi sI ascultim Sfanta Evanghelie ! Pace tuturor !" (gi face semnul binecuvin-
), ln timp ce strana rispunde ,,$i duhului tiu !", preorul ia SfAnta Evanghelie de
"
i,,r; ;.b; se il; J: i;"-;:ili;:"1,i i!; t?:ffi Hru:,ue* r " i in J,ri
q

$flrrta Masi, pune in locul ei SfAnta Cruce qi vine intre uqile impiriteqti, de unde
tlcschizAnd Sfinta Carte: ,,Din SfAnta Evanghelie de la ... citire".
$tr,ura cAnti: ,,Slavi Iie, Doamne, slavi Jie !".
Prcxrtul: ,,Si ludm Aminte !" $i citegte pericopa rAnduiti.
'l'crnrinAnd de citit, strana cAnti rar: ,,Slavi Jie, Doamne, slavi Jie !", iar preonrl
hirlc SfAnta Evanghelie, o sirutl gi, intorcAnd-o cu faqa (Invierea) spre credincioqi,
:uvAnteazi, flcAnd semnul Sfintei Cruci cu ea. Apoi se intoarce gi o aqazi in
de risirit a Sfintei Mese (mai sus de sfAnnrl antimis), cu cotorul spre apus. Se
r,trcc din nou, inchide Sfintele Ugi (perdeaua rlmAnind deschisi); acum se citegte
Orrzanie (omilia sau explicarea Evangheliei citite, conform tradiqiei vechi, repuse in
4. Partea a treia (dupi vohodul cu SfAnta Evanghelie) lrrc prin noile orinduiri ale SfAntului Sinod). Apoi preotul rosteQte ectenin intreitd
zicem toqi din tot suflehrl..."), iar in timpul rispunsurilor stranei citeqte EirwXd'
cererii cw osdrd.ie (,,Doamne, Dumnezeul nostru) primegte aceasti cerere cu osir-
. Cind e cazul, intre penultimul gi ultimul alineat al ecteniei se intercaleazd cere-
l'cspcctive, pentnr diferite trebuinqe, aflate la sfirqinrl Litwrghierwlwr..
l)rrg'ri ecfonisul ecteniei intreite (,,Ci milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu
i,.."), daci se face pomenire pentrlr cei riposaqi, preotul adaugi qi ectenia pentra
i, cu rugiciurrea ,,Dumnezeul duhurilor qi a tot trupul...".
' l):rci rlu, preoflrl zice ectenia penk't catehwnceni (Rugaqi-vI, cei chemati, Domnu-
hli,,.";, desflcind in acelaqi timp sfAntul antimis, astfel:
4
Lil Nil$rcrcir si la llotczul l)omnului, in simbdta.Floriilor, lrr primul alineat (,,Rugaqi-vi, cei chemaqi, Domnului !"), desface partea de dea-
SI'irrtrrltri.Visilc)' in Simbita patimilor (la Litr
i, DLrnriLric; P.i;i;il;';.;,i"iap,arn,i,r, Luminar.i Ittlrr';r (cca dinspre miazlnoapte) a antimisului;
1i i, Durni,ica Rrrsaliil,r, la al doilea alineat (,,Cei credincioqi, pentru cei chemaqi si ne rugIm, ca Domnul
r;,.,,..i1.'t
r,,ffi*^;iJ;':iil
Iniill:rrt:ir .Sfi,tci (inrci 1ti ..pi1Ji l;;
iurr.,iir^.. (l)rrmi'ica s trl i rrriltriasci pc dAnqii !"), desface partea dinspre mniazdzi;

190 9t
 Pnucrr Pnor, Dn, HNti tluNrg'rri Lt'ru nc;t< ll sPliol ALI

- la al trcilca alincat (,,sil-i i,vcge pc dinqii cuvinrul adcvlrului"), dcsface 2. Vohodul mare (ieqirea cu Cinstitele Daruri)
apus (dinsprc preot);
.] patrulea (,,Sa le descopcre lor Evanghclia dreptiqii
_ ^-^1" partea
,,), .trtcrrzi yobod.ul lnare s 1J iesirea cu Cinstitele Daru,ri, astfel: .mergAnd la proscomi-
risfrtngAnd-o pesre Sfinta Evanghelie;
- la al cincilea alineat (,,Si-i uneas.ci pe dAnqii..."), preorul ia buretele qi p,=.'l',r ,,*'' n;ai."ti *hittil" voastre .:,:^:lT.-:1,:'.*T:I1?tiit"ff,.?:Ii
el.miridele (frramiturile) ce evenrual s-ar mai'gnsi "
.i*tulcelmare),ilatinged9fu,ny|cldelniqei,ilslrutd.giil
mijlocul lui.
[e ,ra"*i pc cu stnn*a, tinAndu,ll_$1:p*t frunqii, qi sfAntul potir cu
""ii,rrir, pieptului'
CAnd zice: ,,Cei chemati, capetele voastre Domnului si le plecaqi !,,, [lllandu-l ceva mar los, cam in dreptul
buie si se rispundi ,,fie, Doamne,,, c6.t mai pe frig
la st ii.,a,ra"-r. cirntarea'Hiru.tticwlwi, preotul, precedat de u1 purtito.r {e^ lumini,
pentru ca preonrl si aibi timp si citeasci i, taini fr.p.ia-"J":i,
'Raxdciunea alJ I iii* si cidelniga, iese pe uqa dinspie miazinoap ltarului qi, piqind-int:t' :Y
ientru. cii iiil rl.;I"ui!,-i iri.i..'r"r-rl" p"rrt* pomenire opului locului: ,,Pe (tnalt)
Care intru cele de sus locuiegti...,,), pe care '3ii,]ii*ilnr'ti-).pil"p"t (gi Mitropoiit*l)..nos si-l pomeneascl Domltll
liveasci impreuni cu noi...,,, flcAnd i., ,r".:ii"ri, f-p#nqia 5";. A;""ge.ri i, btsencii, preotul rimine pe loc,
-illo.ul
este sfinnrl antimis.
gi il pune pe marginea de risirit a
".est
;pil;+t".Gliif"..p",i":_,li:l:1,::f :):^!*1':r!:'1*:"y:l^Tj
atungi
j::1"*:
cAnd zice: ,,tot-
iifoi pe voi'p.
t,S, t"ti, drept-miritorilor. cregtini..."),
a,timis (peste sfi,ta rvarrgh"tieilretele ,.rrrr-rol Sfintei Cruci cu potiml spre credincioqi,
;;id'ii'pururea...',, ?"..
4pgj se intoarce qi inchide dvera, zicind ectenia urmitoare : ,,caqi suntegi tvAntindu-i.
ieqigi..." etc.
;;il;il ,t.rrrA se cinti (rar) ,,Ca preotul se intoarce (p:,t_.ll;
'mrti,pe irnpd.yat(...",
Cu aceasta, s-a terminat partea din Linrrghie pe care o numim,,a
,i. li..a"a printre ,f.ln*.1.'..1e intrd in altar prin uqile impdritegti, zicind
ca tii.l'ir"rr.J[ iil;;;rt;
qc ulF,luPars (,,losif cel
LLr cu bun
Lu_.uurr ch-ip"'",
vruH"' ,,in mormant,cu trupul"'*'
rrcl troparc \rrluru
iirr pu.tato, ae viaie...';); p"". sfhnnrl disc gi sfintul potir pe.tfitd antimis (dis-
c. nANoUIALA LITURGHIBI CREDINCIo$ILoR ;';fi;il;;"ii"rr t. a.d"pt, pr.on lui),-ridici -a9on;r1mA1tul discului q1f:-'-ll
ilrl-,i
ii'i,ii, gi le prrn. a. o parle.pe-sfhnta Masi. Apoi ia.Aerul de pespatele
l..
ii:ffir J;ir-al;:"p.* Ji tu*d'.edehiqei. (pe 9ar; p*1.1i',.ry1 o ti:le la iid:T}a
I. Partea intAi (pAni la ieEirea cu Cinstitele Daruri) bl;f.ili; il *
"ri."pii .t discri qi potirul. ia cidelniqa qi timiiazd Cinsti-
versete ale Psalmulu\L,(:lu^bili,
;'n;"rri, d. trei ".i, ,iJa"a incetiqor u-ltim.ele
Igtgca-1du.-r....o spre MasI, pleotul continui:
1ta Mase,
.sfhnta continui: ,,,,CAgi suntem f"r-
iii.l bunivoirea ia, Sionuiui..."). Apoi se intoarce qi inchide ugile. impi-
iari gi ^fr!1 mantui rimAne vreme, citeqte (in taini) qiRutlriwnen Punerii-inain-
utr) rdra
oqi, u iari...",
rara... , ,,r{piri,
,/.pa.ra, mantule$te...,,
ieqre..." gt
qi ,,lngelepciune
,,Ingelepciune !rr, citind in acest
!,,, citind aces. i;ih;;;. o".e -ri
taini, gi Rugdciwnea intdi pentmt *edincinsi,'pi care o termini'cu ecfonisul:
..(
'ii*rl.iit,,Oi^mne Dumnezeule Atotqiitomle, C.el ce egti singur sfAnt...").
cuvine toati. slava..."
Apoi repeti primele doui arineate are ecteniei mici qi zice :
,,ingelepciune !,,
apoi, in taini, gi Rugdriunea a d.owa pentru cred,i* ,;
il ;;;; J1.i-ilrn ." ol 3. Pregitirea Pentru sivd'rEirea Sfintei lertfe
,,Ca sub stipAnirea Ta, rordeauna fiind pizi.ti...".
plinim rugi-
La stran5. se incepe r{eru.vicur (care trebuie cintat foarte rar). Dupi ce se termini ,,Ca pe impiranrl...", preotul rosteQe ectenia ,,Si
, Preonrl giteqte in taini Ragdciwnea dh. tiw.pul cd.nairii brruviroir, (,,Nimenea nit"',io"r...
lllL trvarLrv Domnului', Jitind totodati, in tainl, 'i'iiwnen
punerii-inninte (daci'
legaqi cu poftele..."), airnl.carg zice gi er incetiqor, de trei oni, inainte)'
i*'o,i t eiwirnic (,i nvut vreme s-o citeasci gi
pe Heruvimi cu taini inchipuim..."), inchinnndu-se de
fiecaie artl f"",.,iJili ffi; ..i""ir"f ..t."i"i 1,c" indurdrile Unuia-Niscut FiYlui Tu::l.-ll,i",r:::i::
vorba de vreo. invocare). Apoi deschide dvera gi il'!; f;i;^rpr. .i.Jin.ldqi, ii binecuvinleazi, zicinp:.,,Pa5e ftrturor !" (pentm
i]:_fi1"d
lilecrciune. spre. popor, ia cidelniqi, acoperi Damrile (daci ;; "siL'i*pnJr.ati,
i;:; acoperit pani i*r* r. dischide dvera gi apoi se inchide la loc). Revenind in faql Sfintei M5se*Rr;
i ;L;; ,Si ,r. iubim uniiie i"I in timp ce la strand se cinti rar: ,,Pe Tatil,
"ttii.,."i incetiqor, de trei ori,,,Iubi-T._I:ilP"f;:It,
Terminind cu cddinrl, face doui inchinici,ni'mari (-;;i) in faqa Sfintei i,i,iiii il. sie"J b.rh...", preotul zice
zicAnd de fiecare dati: ,,I umnezeure, curiqegte-mn pe'mine, pe.etor.rl, qi mI Jrii, d,pi.ce
fi'rr,-."'"I*::;i;li;e"ri'" sdruti discul gi potirul la sirane se terminr de cAntat ,,Pe Ta-
icqte !"; apoi simti sfanta
llasi, sfanirl "rrii-i, qi sie"t;
--J., a.. i".i ii Hi";;t-s; ilcnml a. a""e ".i,
(acoperite), apoi SfAnta Masi qi

::,f:-::,,":*1ce ,i, venind intre

.uEile
"
impdritegti, ,. pi."in ,pie credincioqi,
[e, ugile..." qi, in timp ce se roste-Qte Crezwl'
du-giastfel iertare (unii preoqi ii gi binecuvent uil.
ii clatini ugor deasupra Cinstitelor Damri,
Sinabolul wed.inTei,la unison cu cel care il
a inviat a treia 2i...", inceteazd' de a clitina
arte, llsind astfel descoperite discul qi poti-
incetiqor resti, Crezwlai, pbrnd' la sfArgit,

le2 le3
 . ,rr.vr I tr(rr, lrt(. E,Nti URANI$I.[t
LI'rU nc;lt:A sPE( )lAl.A
4. Partea centrali a Liturghiei: parte a mgiciunii
Anaforaua ,rllitul) tlostrll X..." tii indati cond6u[ a citi irr tainl ultinra
(Rugiciunea Sfintei
fertfe) Darurilor
"i,n.rgi""a [;i'ii,ifl.lcilil:;:.;;.[;;*'L ,,sl * di I oua cu o gurd qi cu o inimr"'"'
rosdrea Crezului,
oi deschide uqile 5. impirtiqirea cu Sfintele Daruri
Pre credinciosi- ii '
I r^rrrLvJ... flr)oI,,
--*v H$l:i"'"'
-L1: inimile t"'
Apoi, i I
. ------nile ilccca, se intoarce cu
i.^,."' ;^:*'-';::- i".'[Itre i,-,t"^-arra,r-re (oe stinoe\ c;
^r-^{6 srl fic rnilele marelui
,, mAna zice lLLLrua
Mcse, zlLL
ltclci lvLcstrr ectenia
toata vra(a Ql r]aqclLrsa rru4Dlr."'
n.
ln
Cruce
-^ .v ln tnilrl, rugiciunea: ,,Inaintea I' Pt":- '
t:, irrrisul ,,gi ne i.,vrednilffi';;;;i {----------------t1na"'r'",4i111t]n]l ::.:':*::}:t"}l*Ti
a ra
u,a n ut t e a sfin rei ,fJ tiiT,i;#::-##s;;il;; i','h'i"d-o cu ecfonisul: "ci
t
vdrrta... 'etc.).
vanta...
f r*fit^(:,Clr;;";i rr\tia...".
efc.). La eCfOniSU
pe ^fa
^^ sfhnrul r r.
ecfonisu
illr:;
llr()llrcc aPUr credincioqi
spre Lt!urrrsrvtr
apoi JPrL gi ii binecuv ?"':u1;,1i\And: "Pace ntturor !"
( peste Sfinta
disc, o Qtergc ";;; sL deschide du..^ qi apoi se inchide imediat
la I
Evanqheti.r sffana
Puteri...,,)
ri-ir^ D,--^--:
ricite ,r\ rrUaPsLLlL voastre..'",
pf .t.',,C"petele la
YvGJLrv'r' ) 'u care l+tq"i9l,'{'-l
uu IVICSC: .
a citi. in taind5 Rwn*u.w,'vw t,.we." rr v--
ecfonisul ,,Luagi ot.: l'tirct.lng, pentru ca preonrl si aibi timp
apoi se inchini ift
UIq,
(,,Mult-.,mim Jie, Imffi;;il",t1, f'
rl.'ijnu
care o
'"'*i:,:i,f:.P1':"t'
Fiului Tiu...".
"Cu
ha-

'*'fLa ecronisur,*{le ;l;'i;tlffti:'ii ."'i"'i'i'r* J. ""-..i

n"ii;i'* d'inaintea rii ('Ja aminte' Doamne
rale^{;il;:' i;il:1i'ii Hrt?,"i1'.'and ;Amin'"' li-
ffi;; il;i; po-r.r.Jli5ti-, ain sfint locagul Tiu"' elc')?
taini,
"':.*;i|,TTi:'+lis'-?::,:,tl:J*Tlr*"';;:',1;'u'.Tl,lillTt*"l l
t ].lristoase- a - ,-L\.
EHci ::deasjjl#l d.;;" ffi ,; ridici, pu.tin, acand r" i,q, si-,.pr Daruri, zica.nd de fiecare datr:
cru #:"",f i ;]t; lx,.ff sen i
ere ::*l Ilxll"#,H:hi;ffi.';;;i^"ii
upia shnnrru
i "n,:. 1
ffi,#',? ;Jlr"#lx,'"lliii#'u"d cu eule, ^..-x.--ro mx --;i;";J;"J si,mi miluiell._lr'^}ry::
[:Pt]
tnd,a1; dupi acest ecf"nis,
fr..;; ,a:iffi';:: ^- ^orqrr.etu .,""1e i'lil"Hi lui disc, zicind cu slas inalt: ,,Si
preonrl face trei ilJh'i.,r.,,,-,
lnchiniciuni' canti ,,Pe Tine Te I{r
curdtelte mi pe mine,
de urvl.,Lirfc)
uL
pdcitos
lt3t^tq
'jff"*.,jf:*.. Fl1' ,p*
anor rt'lr'6ni -nAinile
Hmirte!
Hmrrlre
ta ii". p*aica, ori se citeqte
^
,,n;,li9T:':'.,1'.14"1 ?!^:X'K'
t-^-^^i^ -^^+ orinduirilor dat<:'de SfAnnrl
:-^^-^ Cazania,rconform Si-

, l' timpul acesta, p.;i'i;;;331"' $f-':i:::::*T,:Hi

invocare, zlce inceti'
zice fflceu rrauurc lfl
in slJl
sUs
Preasflnnrl Tiu Duh... ,,Doamne, c Proscomidie), zicand i: ff:I1
in qoapti:
1r: ,j',,Ju md lepdda de la zidegte lntru ii i,li,r'#ffi;? ffi;il!;l$."u fr."tn'u
rr-se qi se imparte rllieil lri Dumnez'P"'':; "pglil-'ljj!::-tP-*i':'.1:*'
'[ri""I" o|Tnii'** ".ir""-r"rr. 1i"a"a cele patru pirtiiele in
mAna stAngi'
rra sfAnnrlui disc, in d;".* f;"ti ri'mas dunl^sfe1a1"1t'^.lYll.,L.lll:
'
LI- iJ:X;Ii"i, ;t ap.discului,
i'J?,-u"i#;..;;;de" 11rlsirii 3ra1o,r
disc, in chipur Snntci
." fS'rp|" -"igi"." Partea cu FIS in latura
li. astfel: partea
ili,;+]!i:r:'-:*:r:,.'r::.::,:ii1'x.fi ,:::irJr#.1:,.rs,racecueasemnur

I)ornnului) ,!?:,t1tt Y"ii

mtlt
,l cinti in faga icoanei
acolo
pirrri Jto[ in taind) rugdciunile de mi

t,rlcla in SfAnnrl Sange. pentru ca si nu-l ctrluam Prca m.urt)'^^

I lrrrrcazi irnpa*iriii)ii"il"i, cu pdrticica HS qi cu Sfinnrl SAnge' prec,m
^ooi
- _^.*^r) r{r Jydrd rrrauure
Qt reune
aota si tinind. cu stinga, sfAnrul disc
CAnd Se termini d b.rr.t.l., cele doui Pd4i din SQ.nqt
":;;i;i:;;;r:,ffi ,ii'.",fl,3i#::,;,;x;:",t.-al*: credincioqilor. Daci nu sunt credtnct-

'' I.irrurrrlc tlifcrirc in cdilii ' practicd grcu de citit la. tocul il ln-y:-Ttlf il'j^*
t956 (p. ts2) )967i0.'li'6" ale Litwrghierului rornrinesc:
1937 (p. r59), 1950 (p. 'citi in
,fiirrd
anumc itt timp ce cAntircftt (corut) canra
si
rilr(' mai iinaint"'ii
,, l',rill trtlstnt"'
t94 t at<
 PREot'Pnolr. Dtt, HNrl BnnNt,s,tu I,I'I.I.J RGI( :A SPIi(:I AI,A

ogi clc implrtriqit, sc pot tun'la.acun1 qi nririctcle; daci ar]timisului intocmit, o datl cu cuvintele "acum
sturt crcdipcioqi de sthrrtul antimis, o aqaz{ dcasttpra
irccstcir sc roa.ri i, sfh,nrr potir ,umai du.pi irnpirtaqirea
lrcdiii.i"qilbr. ( qi. qinindu-l
pirgilc di, sffi,tul rmp, zice: ,,invie.." tli gii.tor'rera;J:.;;-;#';.;;; dacr poarti culion sau potcap, ia Lirurxhierul
Sfintci Fecioare, zice :. ,,I.umineazd.-te, f"-i".-lri.. ,1;; Hllii;; ;.peri capul, rrrtu snnteteuqi.lt:lt
Joarni miridcl lA,gr [a plePr)
tlqfl la ,.. irr;.:::i:.;;;,-:t't;-.
piept, rE "iii, ;;.,?Jffi::1Al
,r:ui.cete (ale sfi,qilor), z.rcer .O I prit,f. ..f. ;;;;...;,'i";;a;i I bisericii, sub policandru.
#fu ;il tu li:P^"An:]::",'.u .. pe cii
tnr vii gi nrorqi, zice: ,,spali, Doamne, picatele ..loi..;-;
;;;"it aici...,,s crttaqa sPre rasarlt' i,ill uin..u'rani.ri
acoperi sfhnnrl potir cu'acoperimAnrul l"i (a;;ili lrirrccuvAnteazi, Doamne"'")'
,._-.f-y?i."."ca, sunt cre(
i,rpirtiq.it, nu-l acoperi,, ci pune
.I gr.fing;ii;i; il
p.;ia;Jiir. prn. a.rul
TI) Se j"q*Ybt gi peste el steluga (inchisi),'ia. deasupra, ,"^^*--e-r,r .ri.^,,r..r
rnit. inchini din nou atl, Sfintelol'Daruri qi titea
mulqumire pentru impirtigire il (,,Ivtultumim
fie, Stapane,
cAnd de termini a,e
9ayai.-gt1lni";cit 1i^i.ae litit bazania, ori de rostit pi
deschide dvera Ei uqile impiier.E, S; i-,rro"r.", ,.
B:.:g-r_.lli;looogel,]^li
faga sfinrei Mese. ia sfannrr podr cu a..ipt". tinind
inl
rt*gr;.a.ffit,
roitind chenrarea il tdild"i]di?i."
i'"?Iiteqti, il inalgd,pune rri r nyme-I9 Domnului binecuvAntat"'"
de trei ori
(,ilj:(ijl':.::l?:ju:'.
)ltll""
dinain* ,,,, ,r.q,i;';iil;i';;i"rnl. l)uDI aceasta, la stran'i se cinti: ,Fi9
ca".erqi Lulrllnala: ''rrrrJLvJ;;i"t'i-d:.^t::.::l;"i1:,11::'iltiJl?'rXl*T::
'in--rr**t aliar prin uqile impariteEi q.i
,,blne este cuvintat Cel ce vine intru numele Domnului..." (in SiptimAna
,,Hristos a inviar.'.", q dlti). Daci sunt credi,cioEi a. ,..p*Iiji,"rin acrrm gi
Lu
ptamana t,rmi,.,"tJ'
Srlptimina
ffiffior,in
"t"p";
at."Pt, qi in stinga' jntra
pltn1)'nl
capul qi zice in goapti Ruxaciwnea
tiqesc dupi rinduialie..Daci nu, preonrr ,n^irr.'irti. se
: la proscom,o,^r, ,to.1qi ittt"ptli
si*.il'uqr gi_i binecuv 'tiitoi (,,Pt Le cilor""')'
,"rv{e;t ri;.;;.-;;;;;;,;r""1';ljjii-'*Y'
pe credincioqi cu sflnn:I p tir, zicdnd, qi face otpustal'
laA ^-v -^-:: -^ , ! "irea
indari I d,lasd,Litwrxhierul,\$i aco-pera.caput
CAntdregii cAnti: ,,Vizur-am lumina ce Apoivine
tos a inviat...", o datd, iar de la indltare la drr. se arata rn r. Dupi ,.."r,r'ini,a i., .tritlt] ^ltll^:',:nf,t-,[u.']:
ii miruieqte
-:----r - - iilil; i'Xl'".{ apoi iese p'i,., a' mi*)aii qi' venind la iconostas'
:lTt",l-r^:::,ll-p.B"g-r:intoarce, pune sfinrul potir pe SfAnta Masi qi il t,
#it "i'
"ii *;.lr^e*r; d; . ria. r, de
Llrru!rvrr"r';:i;:;;,,; la i co n os,,.t t tlJl1
f. peste ceruri, Dumnezeul....,,. Di cidehifa, se rcolnctoll
r rc .o .rrr
tl i nc i oq i LLr ra. t.
." i,' iT*
qtia, dup5. ce au
:::i:1.:^,,::^t:;1|1{ee
trei ori' ia sfinnrl disc cu sianga qi ginend potirul dearrpra
Sfintele Ugi, zicind intai in ri.,.,' ,,bi.r..uvanrat .rr. il"-r./eirl
glas, ciutAna rpi. .r.aincioqi:
lri, ;" dreapta, vi
nostru,, si ',,,'f,Hl*t.TfrYlff[T;'ff::.f :**iil;f;
il'H'if',::i*:*i.'-,riti*^:i:1*l':'::i*-i='e;*b'-imparteiinqiqi
,,T;a;;;;,
Sfintei Cruci cu Sfintele spre cre6incioqi).
acrun qi pururea...,f'(ilii'?.11
zrclncl:.,
lra. zlcend:
titra, , rTreroe la
merge
,^ se umple gurile noastre de lauda Ta, I Ap<.ri p.reotul me qi cu
(m a inviat...,,, o datd), iar preorul se ir :omtdtar
tHcomtdtar
lr cvravie :i:i::r:r:;;;;f;"
1:: aqazi acolo'qil.1.'ifi;.Ii i",ria"gr,
dre.v.o,,r * rua,(r uaqelmra) re tamarazd de trei ori,
f).ri. ri ri.l
qiI acoper
acoper
1r'c2 srlnrele oLralLr,t
j,-^'-J-.t '-io;rirn
metanii mari inaintea lor..La proscomidiar se aprinde
a."- i"-ini,"i-i;,I6"i; 'lta"J'qi '[ntiot'---
rc$lrea cu Darurile, qi rimane aprinsi pxnd dupi potri'ui.ea "
sfintero..
daci s-a wtr::;xffi .*1?:ii'[ffi"-]"li-::ii;ili,:ia",ii"i-'"."larLiturghiei
apolisul)'.
ffi;il,t;r"o^",1i'il;.e-;rei de Dumnezeu-qi : ^^ r:- r-:.
roare aceste", * i;;;;t;
liilci,d toate
liilcind i* t4il:i':":-uIl':9:I:::*
t'^::":':,:*;':"..,1^,
]t, cu cuviinqi restul zilei' iar noaptea urmriroare []lT,T'Tfl
(cel puqin),
6. Riturile finale i;il;;;i p.i...A"a
cu soqia' pentm cinstirea Sfintelor' cu care
s-a
vn f'cri de impreun,,t" *pt"'ci
Revenind in faqa s,fin13l Mese, preorul rostert,- rtiqit.
.ectey.ia de rnurywnaire penntt. irnr
Sire (,,D^rep1i, primind..."), strAngdnd totodati sfinnrl
trt2 strnhrt ,-ri-i" i.t- Lr'P
rntimi"
r.. J^^A^._- /^):-t _
l-a dcslicut (adici intocmind. chip ,rvsr!
invers Lrdc
^ intai iN SOSOB.
.", di,rrpi. ffirii la rrmi. cea pe cea dinspre
O. NANOUIALA LITURGHIEI
r.x .r., ^.=.--:_-^_ d rostegte ecfc
,,ci ru egti
--rr sfi,qirea noasrri...", ia in mnini Sfinta Evanghelie d;;il'.;.ill;
$i, l,it catedralele chiriarhale, in minlstiri'
N
LiturlTltierele rominesti. cu exccplia ultimelor doui edilii (Ig56
lirrruula
gi lg67). pun dc obicci
,jpali, I)oamnc...',
ntrla,,S1'rrrli,
Sl ,p"i
l)oamnc..." qi apoi .,invic.." .lui
iuiuri*.r.s..,,
Hristo.s..." si cclelrlta
cclelalre. r)errt-, j.rlrtn..i",
n.nt..i ;,,.r:fi..^-.,^ -^..l
" 9i

ii'J,iil:,tf',:t:::i',ui,tl
( cxtrrrs.
e
in rcv.
.rirli dorn u:i:t"?{'wr!;t,:!;o.tiilr#W';;i"ii.;ilfii,r,ik)
rcv.,,Iliscrica
i,l,scflca uftodoxd.Rornini"),
Ortocloxi Romini,i), 1945_1946,
"' ' pp, l3-15,
Vcz.i rnrri clcprrtc, h Rdnrluialn i,,,p*iS;*.'

196 t91
 PRgorPnor, Dn, ENs Bnarvr$,ru LlrultcloA st'liclALI

sericilc ortodoxc dc rit bizantin, ca .5i.ili cclelalte SCHEMA GRAFICA

pe cAnd
-- -- riruri tirurgicc r{siritene ( Liturghiei'
in rinrrile apLlsene a displrufir. pir;ile t""itUf"l principale ale rAnduielii
rcprezentAnd
cu diviziunile qi subr iviziunile lor
l1 incltin,rrc.r ri sintr.trcl it'o'tncl'tr
l. Protia in sobor [r1 imbricarca lcsmintclor

I I,ITURGHI SITO RI I,OR cispilrrcl miinil,r'

I . IIITUAI,U I, PRI-(iATIRI
(ca la drept pr
d) t[rp. .l\;iscttntpiilirtu-0c-al Pc not

-"6a"ir*,ri,i.JJffi iffi:T
ri#iiL','"11'*1.'f li*:X'i)::tl? jtiij.,i:'L::l:'i#
,:HTfj 2. I}IN!,CU\/ANTARF,A PTR. iXC,IPUTUI,
SI BINh,CL]VANTARI]A
PRI]SCLJ RII,OR
SI'LTJBEI

este proria sau intaietatgl in slujbr: .r.. AGN ETUIXI

fi- pri-"i a-ffe preo[i 3 RITUAI,UI, I'U.T,C,ITIRII
conducitorul soborurui qi in ce ordin. "ai.e'i, sl Ar. PorrRlllut
rn
In aceasta
aceasti nrivinti unul .li-t*o criteriile
rrnrrl dintre
r*.
ageza ceilarti preoti. I i] le e ccrc,.)

-pnvmqi, ^--- normele de--care

--:r--::t^ iau 4. I\ITLI.\I,UI. S(I)ATI,RII TIIRIIIF'I.OII 1
trebuie s CI

'"7*,?lr,!!!!K'q.:: d.e preot. protosur ,"u"-i"i ,,

!::l:li!*p.."si r. i
a..i preorul l)l,t\ I u, r(i
vechi in. hi rotonie, iar celarti
vechimii in hirotonia d. preot;
;;;;f,,j"fiilii
tf
"". s^ ^-^-^^ --^-. c ,. . #oiill I'j
)S( ,( )r\l I

.""1-
'rqr q rvc
r^__-, -"i cei mar
cel mai vecti a) discul
rte de el vor "fi cei ca Preou'
5. TAi\,IAIERT,A $I
h) prxinrl
ACOPERIREA DARURII,OR
r.;";i
gine insd
,...
r^_- a;imiiil)nonlrge eratri,cafun
c) ambclc st. vasc
/' .?, rd,,Hu.ir.t^ pe care Ie degin .,liilri: i3J
eoali i,' h;'^r^-,- nrar;^ e va avea cel care 6 RUGACIUNEA PROSCOMIDIE,I
li::..,9:i.t..oii_.,r.'u..hime
funcgie sau o insircinare a ^Y- l".avca I
'
binccutittt,trta Danrrilorl
ereu' lnspector, coni
sau i distinr *-ui."" ."" 1a)
APolisrl . .

mul[i
multi nrenti
preo-ti nr rcn-,.i o^ conom stravrofor).
rLravroror,,. Inl 7. IUTURILE tlN;\Lt { ti t),i'ri"t tinali ctr rostirca rropanrltri
cu ranguri Szu ursurrcllr .,nonrrce cute,te, protia nrt''rmint tl trtrPul ""
.in
o va avea cer cu
cel mai inalt (intii iconomul strarrrofo.--rri.r; i..rr^-,,1 .^^i.^^L^r^--r
[
^-- ); la

r^vLv,rrL!'r) dpur b,rLclrr Qr apor slmpr[ teromo.nahi. Intre clerici, monahi qi

trepteSau'.mgoriegale,intdietateaoaumonahii. I
Protosul are mare rispundere i"r.-"aote
ii Ia s jbere oficiate in sobor, cdc:
i:a:titJ
de stu j be. fl1':^lll..;
buna reuriti, i"i..ri*at".;;
r;.bil :;:;';iU
ffi;;;li
so..e.,t onor
De aceea. L aregerea'r,ri' ti #;[:
";.*,iff :'i:.':XT..Hj
I:f f . T,:.n*:, lt :,1: "JA
;t F;;;;ind..;;
anume Ia calitigile lui de bun slujitor: ,"..
fi 'JI 11
; ** m i in: a
si, ,"f.* _rr-iJ; d;ffid;iLl:
sau randuielii ,ilGlor, !;i;r,
*.::,,"i:T:; l:Tt.-.,rii:
:ll"i:,r,.".:: !;yt1ut1;
t qi capacitate" e. ;.";;;:;;i^; ;'i;1; ;,
si pitrun, ll llltrI(GHIA
2. \'oHol)ul-l\'lIC
(ielirca ctr l,vrnghelia)
.ri-n
cAt ii privegte pe ceilalgi. preoF, rrri drto.i si ascurte I :i\ l'lil I trr\ltlNI l,OR
de protos gi si pistrezr
::T?*.:ly.?i^?',i,1*dh: di pe#c.ta *uii.,se, air.i-pi_i ri armonie. fii
c.ntinuu cu ochii t" proto,r, ,-.rge.dr- * .qiiilffi;.j
"rai,", .T":i'j:tli#IittJ qi RU(i' IRISAGHION ULU I
zcll cu o guri gi cu o inimi, ca un singur om. 3. TIIISAGIIION LII. (,,Stintc l)trntnczcrrle')
a) Agrstolul 1si citliru)
4. I,EC-I URI LE, BI ttI,IC}, 1.1 Rug. F.r'anghclici
c) F.vrnshclia

wt
I(, (1i rilcuirea kx)
V.?; * t,,-- Dr--: r- r- r. rilc. Err tlit Cazatit
'#ttr#!;:,^t{:!:{eiryi;i:{ruf:{ru
cortcelehratione
in tl1 ()rniiia 5i

riranistc
'a
ntbt 37 ('1923\ on
__-:;.'ir"t:,i,ir_'*l'oilii i1r:#ii,.in:W;;ffi
conclllttratiaylns l.'rglxe ayririr*, i" u.bl s. nucActuxtt-t Dll DUPA
at F.ct. irrtrcita;i nrg. ecrcrii stiruit()arc
i,i F;; p,; .rt.'l'r*.ni crt tlcsfaccrcr Sl' Anrirrris ti
aS iiyrrf , pp.9_23:Archdatc R Kino r_^,,.;ut"_it-
ch.wtyh,'iondon, iso6; ii.'Br"#ffi: F,VANGI-IEI,IE,
!!!..9Py,'
rlr;oprotfptou et'xw
Rug. ptr. cltchuntcni
'L%q'Prorrptov et6fiv - zy11-gcmcilschaftlichcn
Ztrm Eucharisric.gcbc'up".,ti,iir.r.,". r,,i.,r.LirT""tn.
)'c'P,vol' XLII, fhsc. il,r9d,pp. stl-Jo79r i-riar, R.,.a. 1976 (crr
ktrhrurrrl hirrri,x,rrrj.r
h rgrrrll hibliogr.atic).
 rnEUr rRoF, DR, ENE Bnaxtg.rr
I,I'TUR(iICA SPBCTALA

l, Rflnduiala Liturghiei oficiate in sobor de preofi flri diaconi

ilaibo ln sobor d.e Prenli f,ird. d.iaconi, Proscomidia o face in intregime un singu-r
qi nnume preotui de rAnd, Ia ministiri qi catedrale, sau preotul cel mai nou in
ic, dcci uitimul din stinga protosului. El se va inchina deci singur pentru T. i-
l. l)rtgitina S[ [crrfi
(parrcrr intrrxluctir,.i) r1i sc va imbrica in toate veqmintele, dupi rAnduiala qtiuti, la vremea regle-
clin cursul Utreniei, adici la ,,Dumnezeu este Domnul..." sau in timpul citirii
rrr (la ministiri in timpul Ceasurilor). Ceilalqi preoqi se inchinl toqi odati la
iri $i catedrale de obicei in timpul Laudelor, iar la soboarele pentru sluibe oca-
sc inchinl gi se imbraci cu sfintele veQminte pe misuri ce vin in bisericd. Dupi
rpnki mAinile, iau loc in jurul Sfintei Mese_(precum se_arata-in {iS. el.
I vrcllea cuveniti. inainte de inceperea Sfintei Liturghii (de obicei in timpul lui
lE l)umnezeule..." de la sfArqitul^Doxologiei), preoqii se igchini, asrfel: ridicAnd
frf,ilrile in sus, rostesc in qoapti ,,impi,rate ceresc" qi stihurile celelalte, cu inchini-
! euvenire, dupi care preonrl se inchini gi siruti Sfhnta Masi qi celelalte obiecte
dupl regula de la slujba cu un singur preot; apoi ceilalqi Preoqi, doi cAte doi, fac
lucru qi se pleaci pe rind protosului, in semn de asculta-re gi de supunere.
2. ANA-IrO&{UA tosul dl apoi binecuvAntarea gi zice ectenia mare cu ecfonisul respectiv. Ecteni-
(Rug. qi rirualul ,are le zic ceilalgi preogi, in ordinea in care le vine rAndul, sau culn va rAndui
jcrrtll
la fiecare ecfonis, preonrl care l-a rostit se pleacS. sPre protos, in semn de
.Slintci
III.I,ITURGHIA
ct{il)rNCro$rLoR mire. CAt privegte rugiciunile in taini, le citegte fiecare pentm sine, in tainI,
(liuharisticd) ttdu-l pe protos, care le citegte in goaptd sau in auzul celorlalqi.
Btcntie deosebitl se cere, la slujba in sobor, in acele momente cAnd slujitorii tre-
r& iasi in naos, adici la vohoduri.
latohod.ul cel rnic sart iesirea cu Sfil.ntu. Etanghelie,la slujba in sobor de preoqr
ni Sf4nte F.rrenohelie o noerri nrotosrrl- urmat de ceilalti oreoti in ordine
(de la cei mai mari panl la cei mai mici).
. preoqii se aqazi ca in jurul Sfintei Mese, avAndu-l in mijloc pe Protos, care zice
:irrnea intrlrii, binecuvAnteazi intrarea) siruti singur Sfhnta Evanghelie gi zice
pe loc): ,,tngelepciune, drepg !", dgpi care intri cel dintAi in altar, urmat de
.3. i,UPARTASIREA ,'in aceeaqi ordine ca la ieqire (fig. 4)".

t) Rug. An
a) ,<rnului
Anrr,<rnu
rl vczi aceasti practicd descrisi mai pe larg la: Gherasim saffrit, Tipic.aylra sew(iip1litine'
r) ,,Fic uun
b) uumelc f
:lc Domnului.
c)
:) ltalmul
tul 3.3
r )

d)
l) Rug. potrivirii
ivirii
porrivirii
por
4. INCHEIEREA (panea finali
a Liturghici) e)) Birrccuv
:uv finali
nali
finall t, * ,," u.d.", Pr.^P. Procopovicit,Ntuaistica..., Oradea 1936, p. 107; Indrumirile de tipic asu-
f,;) Miruitul
Miruitui
tui ;i
Ei impr
imp l.inrrghiei in sobor, pubtitite de Sflntul Sinod- al Bisericii-O r,Joxe Ruse , n Ca!:.nla1 t.isericac
^.p.), tuto'.oua, Le47; C.
1

g)) l'otrivircr
l'orrivircr
vircr Sfint,
h)) l)czbric:r
l)czbric:rrea
Stinr
rdclrea vt
.'a vct
l!""f4.1e!7. f; \t\*:My:*P:"Y.i!,iJf::.Iyf*::g:j:,
iliiin A n*er;cii Orndoxe (in rus.), ed. a IV-a, Petersburg, 1888, p. 453; Slujebnih (Liturghierul
citircr ntg.
nrg. dc
Jc mr
m rieii
ieii Btrlgare),
Btrlsare), ed. a ll-a
trlgare), ed.1 II-a aa'sfhnnrlui
Stinnrlut Sinod, S9!a,
Srnod,
Sffnnrlui-Sinqd,, rvzy,P.Jv+
1928,-p.394 (comP.
Sofia, !92p,_9..3.1+
Sotla, (comp. $t p.391);
qi P' Lhurghierul
9711; LrrurgnteTat.
Rlnt[, Inplnlqirii
Lnnlnlsi 1956, pp. ll7 gi 186. Cf. gi Pr. Prof. Vintilescu, Cin*ibisii la-ltunurirea unci
Bicureiti,'or;r;toriri
fu Tioil. privitoarc ln vohodLrite Litursiiei,
dc Tiph, Liturghiei, in S.7.,
S.7.. an, 1951,, nr. 3-4, pp. l2l-134.
an. l95l

200
201
 . .r..r,, r Nvr. ur, trNi1 DRANI$TE
I,ITURGI(:A SPECIALA

SFANTA MASA

DiaconlO
ProtosulO SFANTA MASA
aconul
Fig. 3. Agczarca preotilor in juml
Sfintei Mese la slujba in sobor

t. Fig. 5. Agezarea preoqilor in timpul citirii Apostolului

'a tsvanghelie o citegte de reguli protosul, incadrat de ceilalqi preoqi, care stau
Iui, cu faqa spre credinciogi, fiecare in lanrra sa (fig' 6).

SFANTA MASA

Fig. 6. Aqezarea preogilor in timpul citirii Evanghetiei

},H;i *:*:
Fig. 4. lqezarea prcoqilor in mijlocul

$::,1-T:"
Sl;"1,'lri:::"',1^'""::l-il;'ilt#;Hffi
bisericii la iegirea cu Evanghelia

Dumnezeule...,,

"rl;;li;'lf
(,cr sfant esti
i[i."Jff;.T]l
-o:
Itt tirnpul ecteniei pentm catehumeni) pe care o po-ate zice oricare dintre preoqi (cel
i vin. i" rAnd), preonrl desface sfannrl antimis gi face gemnul Sfintei Cruci cu bu-
: pcste el, dupi regula arltati in urmi, la rAnduiala Liturghiei slvArqite de un sin-
pr"o,._ut.irna eitenie $iia!n1e..$e H..-Il:l :l
:*ii'll_,':'^T':lf-l:91,,:"-l
rrirca Ta totdeauna fiind pdziqi..."), o zice totdeauna protosul, care face qi cidirea
'3*Il.:,:i':"j,.,"":I:::::fi:",rq$fiH#i;lXlJl;iTt'iX#
: j::" n l1?1"+r"i, a "i"I,* l;,.: d i;T a; ::#T j:
.^:,"0: tinrpul Heruvicului.
Irl :, l)rrpi cidirea de la Fleruvic preoqii se pregitesc pentru, pohod.wl cel rnare sa,u iesirea
::'."f,ii:*:t:t:1"_:ljt^r;i;;;._fi rd;i,j.ri[,ll,iXTIl,i?J
.."i.'ji,::fli1. linstitele Daru.ri, inchinAndu-se pe rind in faqa Sfinter Mese, incepAnd cu protosul
T::lf::1,i"
q*'* 19,,,_p"i.r*ri ip",l.,r"iJiiff. ;i Corrtinuind ., ..ilrl1i, doi cite doi. Fiecare se inchini Qi siruti cele rAnduite, apoi se
!1gi1,r;*!
*g*:j:,,1,".:, ,,pace- i,t Oopi, a;*5iG;;'il'i'* i]o_..,t. din
a1=
rirrcc gi se pleaci spre credinciogi (protosul ii gi binecuvdnteazi.) '
:li.ll:i .Lit'slti),.qi
rnulclor introduciive'ia
ri. a;pi;i*.
citrrea
^Apostolului,
le zice protosul; resrul Apoi merg la proscomidiar. unde protosul_igi pune pe spate Aerul, ia sfAnnrl potir
citiiea .trpostolulrx.
A^, (,,Ingelepciune !,, qi ,,Si lulm aminte tlrcrpta qi'ifaniut disc cu stAnga qi iese cel dintdi, pomenindu-l.pe episcopul locului
Xlylll; [T:^:.^l:,
prcogii din t
ry:",| pill,* H
; ;ilT:,,'# ffi ",,Liii'J'# JHll
tl
,c l,ica'Sfinqitul episcopul nostru..."), fiind urmat de ceilalqi preogi in.ordine
dreapta protosului.
:rcscAndi; aceEtia portti fiecare in miini cite o sfAntI cruce, iar proscomiditorul

202 203
 Pnnor Pnor, Dn. Enn Bnanr$,rli
I,ITuRc;I<x SPECIAI,A
dc r1-rnrfl copia qi linguriqa, i,cruciqare. ln rnijr,cul
{nc credincioqi,
spre
biscricii sc agaz{ r
unul de-a dreapta altuia, ln ti,ri.-t."^ptil lil
cere doud
rostesc, pe rAnd, formulele de pomenire pievt
ute le[*iiilr(ng.
ti zl.

S.

Fig. 8. Ordinea preoqilor la sirutarea picii

tirrrpul rostirii Crezului, togi preoqii, cu capetele plecate, gin cu dreapta Sfinnrl
gliltinAndu-l deasupra Cinstitelor Daruri, pAni la cuvintele: ,,$i a inviat a treia
cf,nd il siruti fiecare, iar ultimul il intocmegte gi il pune deoparte.
zice: ,,Harul Domnului nostru Iisus Hristos...", binecuvAntAndu-i pe cre-
i cu Sfinta Cruce, gi tot el zice gi formulele urmitoare: (,,Sus si avem inimile"
nrulqumim Domnului !"), flcAnd aceleaqi migclri ca gi la slujba de unul singurl3.
ilc care se citesc in tainl ale ruglciunii Sfintei ]ertfe (anaforaua) le citesc toqi
urmirindu-l pe protos, care le citegte, in goaptl, in auzul celorlalqi. Ecfonisul:
de biruinqi..." ilzice primul preot din dreapta; protosul pronunqi ecfonisele
rostite de MAnnritorul la Cini: (,,Luagi, mAncaqi..." gi ,,Begi dintm acesta
t'), aritAnd cu dreapta spre Sfintele Daruri; ecfonisul,;4.1e Tale dintru ale Tale..."
preotul proscomiditor, in timp ce protosul inalqi discul qi potirul. Protosul face
rcr Darurilor; el cidegte, rostind ecfonisul pentru pomenirea Sfintei Fecioare
alcs pentru Preasfhnta..."); el binecuvinteazd anafura in timpul cAntirii Axionu-
Fig.7. Aqezarea preoqilor in mijlocul bisericii la iegirea cu Darurile tot cl rostegte ecfonisul pentru pomenirea ierarhului locului: (,,IntAi pomeneQte,
rc..."), precum qi: ,,Si fie milele marelui Dumnezeu..." (binecuvintAnd cu mA-
Protosul incheie cu: Fll zice, de asemenea, ecfonisul dinainte de Tatdl nlstru (,,$i ne invrednicegte pe
.,,$i qe vo1, pe rod...,, binecuvAntAndu_i pe credinr
sfinnrl potir, qi intorcandu-se
ca la ieqire.
intri in'sfinnrl ,-- a...ii"rqi, in aceeaqi
"ri^.:
StilpAne..."); resnrl formulelor gi ecfoniselor se impart intre ceilalgi preogi.
,[ vrcmea cuveniti, protosul inalqi Sfdntul Agneq, zicAnd:,,Sd luim aminte ! Sfin-
Dupi rostirea formurei: ,,Si ne iubim unii pe algii...", tfingilot'' Qi face toate cele rAnduite pentru pregitirea Sfintei Impirtiqiri: sftrAma-
^ in timp ce la strani sc
,;I:,T1u,,.oe Fiui-qi^ p. sra"*r o"r,i.lfi;;;ii'[;)':: ",.-.--- - a.:Li,
31T.^Ll.: Stilrrnrlui Agneq, plinirea potirului, binecuvdntarea gi turnarea cildurii. Apoi taie
picii sau. a iubirii): ei sdrut;, iai,a p. ,1"a,
C,"r,i"1f.5;-ii copia partea FIJ in atitea plrticele cAqi slujitori sunt de impirtigit (toqi clericii care
p:"rgr,"l, qi r poi isi siruti unul alruia umerii, lelc in sobor trebuie si se impirtiqeasci)Ia.
:::p::1.y
carc sti pe loc): ,.Hristos ocul nostru...,,, iar ce*lait (cel l,it hnphtdgire, preoqii vin pe rAnd, prin latura de miazlnoapte a Sfintei Mese (ca la
care vine): ,,Estc
I;;"^.:::I::p,:_..11, .".. ,,"u i., 4.irpf" pr".rlrri ,i" prin dosul S
nrcl picii), in ordine descrescAndi, gi igi iau pirticica din Sfantul Trup, incepAnd
Mesc, trec prin faga celor qrn sranga qi, u.ni,a
in faqa sfintei M;., Juiillu"IiaTi Irorosul. Protosul se di apoi puqin mai spre dreapta; ceilalqi, dupi ce-qi iau pirtici-
pflnd de tal""iill
L :31Ti -"S:'.:,':{:li*il,'p"
cotquli ide
I
miazizi-apu' al sfiniei.M.r.,
;il;i" ffi;*i;;'d;;ii;UiE1'Ei1
;. -l a,.. p," arnria, trcc tot pe unde au venit gi, ocolind prin spatele Sfintei Mese (prin faqa celor care

ri Vczi in urm iturghiei, p.266.

t2
Yczi Litunhienrl dc Bucurcgti, I956, p. 134, gi Buctrregti,
l{ Vczi dcspre rg I I'r.-frof. Sp. CAndea, intrebd.ri Si rdspunsuri referitoorc lfr uni-
1967, p. I.33. titntn culttiui Ronrdnc, in MA., 1965, nr. 9-10, pp. 703-706.
 Pnurrt' Ptror. Dn, [ixr; I]H,,tN rus,r,ri
I..rTuRc;rc,c SPEClALA
n-au ltlat.inci), vin de.sc aqazl rrnul de-a dreapta alnria in
lat,ra dc miazdzl I ictirrhicii, precum am aritat. Tot diaconii rostesc formulele mai mimnte din
Mese. StAnd
laa, grpAilile pe nrarginea Sfintei M.r", a"pl'..^., ,i, in i,irrrrghici, ca celc dinainte dc citirea Apostolului gi a Evangheliei (,,intelepciu-
rAnduite: (.!re{, Doamne,' qi
:,:l],]., -l.r.rrir.;...j;; qi"!.j.f"f,",,. firlm anrinte" etc.). Apostolul il citegte diaconul al doilea, iar cidirea de la
:lT^1!TIo:
tvtes9,11
4rgi vin. in ordinea in'care
se impirtigesc pe rAnd
J.r"
c, SfA,tul Sr;;g"'ad:^'9i.
ffi.rt;;il#i
'*" "i.rrit, ur.i-"r di,tre rlo fircc primul diacon
con-riditorul) face qtergerea miridelor in potir. t,,iir",n * SfAr-,,, Evanghelie, protodiaconui primegte de la protos qi poarti
kvnrrghclie in fmntea robor.riri, apoi zice: ,,tnqelepciune, drepgi 1", de pe solee,
J Sflrrta Evanghelie (ceilalgi diaconi, dacl sunt, merg inainte cu cidelniqele).
ttlrxliaconul citegte SfAnta Evanghelie in miilocul bisericii sau in amvon, iar Ia
Ctt Oinstitele Daruri, el poarti in locul protosului sfintul disc gi sfrntul Aer pe
lncrgArrd inaintea protosului qi rostind prima formuli de pomenire: ,,Pe voi, pe
, l,l cridirea de la Heruvic, diaconii merg cu lumAniri in mAini inaintea proto-
cnrc ciideqte.
Itril iutrarea cu Cinstitele Daruri, diaconul care vine la rAnd pentru rostirea ecteniei
/*'- rc (,,Si plinim rugiciunea noastri, Domnului !") primeqte binecuvAntarea de la
/t'
lo
spAxra il{ASA
2\ err rAndniala prev.izuti in Litwrghier. Tot el rosteqte, in mijiocul bisericii, for-
r- u
b ,,Sii ne iubim unii pe alqii..., Uqile, uqile..." qi ,,Si stim bine, si stlm cu frici...".
J 9' s,
tl srimtirii plcii, diaconii igi slruti fiecare orarul siu, din locul in care se afli.
ro a
lo
o ilrrrptrl rugiciunii Sfintei lertfe, diaconii apiri Sfintele cu ripidele sau cu cite un
I tr ; la ecfonisul: ,,CAntarea de biruinqi...", protodiaconul ridici steluga de pe
{isc, o siruti qi o pune de o parte, iar la: ,$le Tale dintru ale Tale...", tot el
Fig. 9. Ordinea preogilor la impirtiqire Sfirrtcle cu ambele mAini, in locul protosului. La sfingirea Darurilor, diaconii nu
t formulele de indemn adresate protosului, previzute in Litwrghier (,,Binecu-
protosul.ia^sfAntul potir si, din usile impiritesti, I, pirinte, SfAnnrl Trup", qi celelalte). In timpul Axionului, dupi ce Protosul a
ll :,,cu
Xl":lii. :uye{d,
d ;; D;irI;;# I,iri'rlj ;[fi:[J
mula f
?.":?H]nciogi -6;;.#[j
(daci sunt) Stitrtcle, di cidelniqa diaconului, care continud cidirea in iurul Sfintei Mese gi la
pttricliar. La ,,Tatil nostru", diaconii, din locul in care se afli fiecare, iqi incing
Pli:.lyuflyi !* ":fr"Ppoiir. pe'sfhnta rur"rnl il .lJ-.q" i""
potir;,^ rostild_.',,rr[_a"*i.rit,
: crucig, pregitindu-se pentru impirtiqire .
I:::.:^:^lfi lr11: 'fil*l ,jrotdeauna...,, etc. it i.-a"* i" pl;;"";ili;;;
forlufa: at sfi.,t t ,
lluplrtaqire, ei se agazi in urma ultimului preot qi primesc de la protos pirtice-
::."9:":llt1:r ;;1,
pentru ultima dati. fot el intocmeq,. ri-a"r"t *,i-ir^ii'a.. ..,r..
degte r Sfhntul Trup, iar Sfend Sange de la ultimul preot (sau tot de la protos), dupl
peste el, s.
*:-ttTlt: in.timpyt ecteniei: ,,Diepgi, nii-i"J_.;;^u; li ecfonisului tirtlir prrevizut i, in Litwrghiel
Rugiciunea amvonului o zice pr9orul;r"ri;;iJiu tr" rrliu, pentru
r -^_' hi Itirrrul diacon toarni miridele de pe sfAnnrl disc in sfAntul potir.
3::": ",1i.:,:"*,hI"tonit), dupl care
aceea merge Ia proscomidir. qi rpl impirtlqirea slujitorilor in altar, primul diacon primeqt-9 sfAnnrl potir de la
tele) iar apolsul
tele, Iar il tace
apolisul Il face prorosul. Apoi se dezbraci
ql"r:T1..4p."i^se dezbraci toti de sfintele veqminte qi ,,Cu frici
r r1i^ rosteqte: t'vu r r de Dumnezeu..."; tot el duce apoi sfrnnrl disc la prosco-
molitfele de mulgumire din RAnduiala imoirtisirii.
impirtiqirii. r, In timpul Rugiciunii amvonului, diaconul care a rostit ectenia precedenta
1r1i, primind...,,) stI cu capul plecat in faqa icoanei impiritegti a MAntuitomlui,
cirrc intri in altar, in urma preonrlui care a citit Rugicinnea amvonului, pe uga
3. Rolul diaconului (diaconilor) la slujba in sobor llti,rzinoapte, mergAnd Ia proscomidiar, unde el urmeazi si faci ,,potrivirea" (con-
llelc,r rinriQiqei) Sfintelor, daci nu o face un alt diacon rAnduit dinainte .
Diacoruii in sobor sunt ajutoarere protosului; de aceea I errrsul slujbei, diaconii deschid qi inchid uqile impiritegti qi dvera (perdeaua), la
ei stau totdeauna la dis
iLl",111a-acest'i1, de.-a dreapra qi d._"-rtlrrg; hn,:;;, mai inapoi, ttcrrrclc indicate in Litwgbier ori \n Tipic.
:ltAnd,
lL in locul protosului.adici
gi cu binecuvartrrL" (delegagfr) ..pr*n a acesruia,
pirgi sau acte din randuiala glujbei, care se ..rrri.,, d;.i6;;;oiosului.
arei in mijrocur ur'.'i.ii cat qi i;-;A;, i;"tiltl#!,J,ll'i^i,i,?l?1lili
Ei se
,1{*.. preogilor, gi sirutd rotdeauna numai Sfinta trrasi. i;;ilt r"',I,i
de imbrr
sflutclc^ vcgminte,'ei cer_qi primerc bin.covarrtarea veQmintelor
de la protos.
La incepurul Linrrghiei, diaconii cer. gi prime.. tirr.*ra.rirr., protos.rrui
nrrrlclc prcviz,rc it Li,turghier q.i zic apoi.pe rand ectenia, ,rtf.l,-di"..rrut
iI
ct>nrrl sau arlridiacorrut)
- ectcnia marc. diacor.rul al doilca - .rl" a,r.,a cctcnii
li ( )rlcct
itcorrul al trcilca - cctcnia inrrciti q.a.m.d,, ccforriscle ..rp.*r" zicilnctr_lc ticscrisrl in ccl. Ilttcttrcgti, 1950, pp. 148-149, cd. Bucurcgti, 1956, pp. 164-165, Ei cd.
i,1967, p, l6l.

Caprlolur. V
fstoria Liturghiei ortodoxe. RAnduiala ei ini
Ei evoluEia acesteia pini, azi
Liturghia ortodoxi nu a a\,ut intotdeauna randuiala pe care o are astizi gi pg
descris-o pAni acum. Ca orice organism viu, de naturi spirituali, aceasti rf,5
suferit, in cursul timpului, un proces de evoluqie, de variaqie formali. Ea are ufl
$torie a ei, a carei cunoaQtere ne ajuti sl-i intelegem mai bine spiritul gi structura
Este adevirat c5, in esenga sau in miezul ei, Liturghia este instituiti de
insugi, precum am aritat. Dar forme le sau riturile externe) in care a fost i:
care s-a dezvoltat cu timpul acest simbure originar al Linrrghiei, au fost
cesiv de Sfinqii Apostoli gi de urmaqii lor, adici de Bisericl. Ele n-au fost
pretutindeni aceleagi, ci au variat dupi loc, timp, dupi starea qi evoluqia pi
genereazi formele linrrgice, dupi gradul gi intensitatea vieqii religioase a fi
sau generagii, dupi nevoile de exprimare, de fixare, de popularizare qi de 41
doctrinei sau dogmei ortodoxe, dupi nivelul qi posibilititile culturale qi arti
diferitelor epoci gi popoare ortodoxe q.a. Toate acestea au influenqat, intr-o
mal mare sau mai micd., procesul de formare a slujbei liturgice de-a lungu.l
Privind deci retrospectiv, constatim ci, pAni sd ajungi la forma pe care o
- fbrmd care noui ni se pare fixi qi imuabili, dar care, in fond, nu reprezi
stadiul actual al unui proces de lenti, dar continui evoluqie -, rAnduiala Lit
suferit desnrle schimbiri sau modificiri, adiugiri sau dezvoltlri gi suprimiri
primiri. Expunerea pe scurt a acestor modificiri, adici a evolugiei pe care a
randuiala Liturghiei in diferitele etape sau faze ale istoriei sale, va constitui
capitolelor urmitoare. Informaqiile pe care le vom da in aceasti privinqi sunt
pentru a inqelege unele forme arhaice ale rinduielii acnrale a Linrrghiei,
nea qi simbolismul lor; cu alte cuvinte, ne vor ajuta la explicarea aceste.i
ctl care ne vom ocupa dupi. aceea.
A. PROSCOMIDIA
l. Locul ritualul Proscomidiei in Liturghie,
Ei
pani in secolul al Vl-lea
In germene, Proscomidia - inqeleasi ca depunerea sau punerea inainte 4 Dan
de iertfl - a existat incl de la inceputul Liturghiei creQtine. Ea n-a avut insi de la
put forma dezvoltati pe care o are astdzi. Pe cAt de complicatl astizi, pe atet de
gi de sumari a fost rAnduiala ei originari. $i nici timpul de sivirgire, adici
momennrl ei din cursul Liturghiei, n-a fost la inceput cel de astizi.
In primele patru sau cinci veacuri, rinralul primirii qi pregitirii darurilor de pli
de vin pentru SfAnta |ertfl avea loc la incepurul Liturghiei credincioqilor, cam ln
mentul corespunzitor astizi Heruvicului sau ieqirii cu Cinstitele Daruri. Lucnrl
resc, daci ne amintim ci puteau aduce damri Ia Liturghic nurnai crcdinciogii
208
l,tt'u ttcitt;,q sPliclA l.A
la Lirurghia euharisticl (a crcdinciogilor), adici cei intragi in creqtinisrn prin
qi .,0r. ,',., # fX.,rt.rl vinovati.. de plcate grele. Ei le rezentau diaconilor, o d.ata
i 4 4--Y-
respective. Diaconii le strAngeau in incipcrea sau cimiruqa
^:-:--+^ altarului,
^1.^-.1":
proscornidiar (rp6Qeotq) satpastoforiotc.La..timpul cuvenit, diaconii alegeau din
'ndrse la paitoforiu p. ceie mai proprii pentru materia Sfintei |ertfe qi,
-lc la altar, le puneau, o dati cu cantitatea de vin necesara, pe SfAnta Masi,
Cpiscopul sau'preotul proestos le consacra sau le afierosea ca daruri de iertfi,
td A,ia!, calitaiea de prinos sau ofrandi, printr-o scurta rugiciune sau formuli
vintare, pe care o rostea asupra lor, inainte de a le sfinqi'
2. Deptasarea ritualului Proscomidiei Ei cauzele ei
yitwalwlwi Proscormid.iei, din locwi ei origirtar,
fiirwt deplasarea sa.u tTd.nsfernrea
il s-a
pe care-l are' astd.zi, adicl inainte de Lirurghia catehumenilor | -
Transferarea
s-a ficrrt, aproximativ, prin secolele VI-VII. Bineinqeles ci ea nu s-a efecnrat
dati pesie tot, ci - ca athtea alte modificiri in rAnduiala Linrrghiei - trebuie si
lnclripuim ca pe un proces lent, care a avut loc pe nesimqite qi care a inceput, mai
tporadic, incl din sec. V gi apoi s-a generalizat intr-un lung interval de timp, c-are
ini inainte de sec. VIiI.'Doun au fost cauzele mai importante care explicd
mutare: mai intAi, slibirea gi dispariqia disciplinei penitenqiale qi a instituqiei
menatului, qi al doilea, dezvoltarea crescindi a ritualului Proscomidiei.
misuri ce'disciplina penitenliali slibegte (inci de Ia sfirgiml secolului fV),. i1!
(cam de pe Ia .-r
sfArgitul ^-^^t,,1,,:
secolului \/
V
t[ia catehumenanrlui decade gi ea progresiv
flcea
c;, i.r..p. si se atenueze in aceea$i misuri qi deosebirea tranEanti ce se
r : - ,--- ^ ---:- ^^^^l^l^
pAn_i
intre cele doui pi4i ale Liturghiei. Cu timpul, gi anume prin secolele IfT \ITT
\II-VIL
deosebire se Sterge cu tonrl, incAt la Linrrghia credincioqilor pot lua ga49 de.qci
qi catehumenii. dredincioqii nu mai erau obli.gaqlsi agtepte incepunrl.Liturghiei
fistice pentru a-gi prezenta darurile la altar totl deodati, ca pAni acLIIn) ci puteau sd
Eccst lucru mai din vreme. Si anume chiar de Ia intrarea lor in biserici.
clrip firesc deci actele care alcituiau rinralul primitiv al Proscomidiei, legat pAni
de incepunrl Liturghiei credinciogilor - adiea primirea darurilor la altar Si aP"i
rcrea lor pe Sflnta'ivtasl spre a fi binecuvAntate - se deplaseazi gi ele, urmAnd
curs, adici avansAnd din ce in ce mai mult spre inceputul I iturghiei catehume-
pAni cdnd ajung si fie fixate definitiv irrainte de inceperea Liturghiei.
Nti mai puqin a iontribuit Ia aceasta gi cea de-a doua ca:uzi, adici dezvoltarea
itnti qi .r.rierrdi a rinralului sau a r6.nduielii Proscomidiei. Simplu gi sumar la in-
acest rinral se dezvolti, cu timpul, in forme qi ceremonii din ce in ce mar ntune-
qi rnai complicate, luAnd deci o extensiune din ce in ce mai mare. Sivirqirea sau
tirrca lui cerea sfintitilor slujitori un interval de timp din ce in ce mai lung. Daci
:omidia ar fi rimas in locul de la inceput, s-ar fi intrerupt sau ar fi f'ost qinut prea
in loc cursul normal al Liturghiei. De aceea, locul acestei rinduieli dezvoltate a
lrurar inainte de inceperea Linrrghiei, adicl in timpul Utreniei sau al Ceasurilor,
sfil$qii slujitori, fiind mai liberi. puteau sd o sivirqeasci pe ildelete.
O ctati cu aceasti'deplasare - ca timp sau ca molrlent de sivArgire - Proscomidia igi
inrL'ri qi hcul d.in bisericd. und.e se ofi,ciani. Pentm motive de ordin simbolic qi practic,
I Vczi, dc ex., descrierea Liturghici antiohiene din Con*itayiile apostolice, can. \llll' cap. l2 (scc.
),lrr SP.,{, vol. lI, p,235.
20e
 l)R,ricrr PROI,, DR, lirrtH llnnurg,il; I,TTLIR(;ICA t;PECIALA

binccuvtntarca sau aficrosirca claruril<lr nu sc nrai s{vArqcqtc la Sfhnta Masd,

acum,.cipe o masi mai mic.{ din stAnga sfintei Mcsc, iri incdperca rr,r ...h
peretele de miazi.noapte al altarului, numitr np6Qeorq, adicr proscornidiarul& i,iilffi',*:,.iiv,A;;;;;i''.i,i"i,,tlp",q"111':!'l:ry!:!^%*.%*:
"^'r"iuir'a"i;h-;;;d;ti";-) sfiro; Linr.rxlii (Atd,tcr(tq sau'pgrnvetcr tr1q.o-etos
. . In rAndrriala Liturghiei persisti insi pAni astizi unele rerwiniscente sau wstigil ;^rdlj,';;." ne dI cea-Jiritai i.riri.r. .rr*,-titl qi sistematicl a rdnduieliiTros-
lwi pe car"e Prosconoid;in il apea od.r.nnani in aceastd rd.nduialo. cradiniai, qi cea i
tantr €ste rugiciunea pe care preonrl o citeqte in taini dupi vohodul mare, la
ililiil;"fl..*ffi;il;i;.;;;id;*;i
'tili, iIffi i:'::il a"";; ;; ; i-ifi"iA;
Ag".
de azi,
trebuie
aQacum o al5mnLia*xhiet. _
tgs,eci""T
" "
r
f |' 9erugiciunea ptliru
"l"ii*ainte, adicd I :':t:X^':-11-
oferirea'
Gnstitelor Damri pe Sfinta Masr qi care iqi pi.streazi inci in Litwrghiir at dc azi
Ruxdriwnea Proscornidiei sau (in edi.tiile mai noi): Rugdrianea pwru.erii-inainte ( a sau cuvAntarea Darurilor (E'b26t.crlq rPo06oeuq)' care
principali a Proscomidiei. pentru ci prin rostirea ei, pfltnea
rupoQ6oeroq); ea a ramas astazi ca o dubluri (repetare) a RuSdciwnii pwnerii gt
randuiala Proscomidiei (dar cu text diferit) gi reprezinti, probabil, formula
I t'iii *gd.iu,ea
prcgitite la Proscomt;i;;;p;; 9aract5ryf :i,:'t",ll,tl^d:,"-t1il9t:* 3*l^*:
vAntare sau consacrare, pe care odinioari o rostea episcopul (proestosul) asuprt Hililri'.i'a. ;;i;;;;bili;i ta arnbele Lltulshli (a sfannrlui Iolnli-a -sf1n-
Vnsilc), il gisim pent;;;n ,J,ta i codiut' Iiyybmyi,
lor de piine qi de vin alese de diacon din pastoforiu qi aduse de el la Sfhnta tvlas{, d* ::::lYl}ll^11--
lii.t"{ilifi:;i'[i;t a.V;riL, .r.. pe atunci era Linrrghia uzuali sau normali'
Miridele (pirticelele, ir'ii r,+tq peptsos : parte) dtl'i gjllt!:{:':(:""Y::in
3. Dezvoltarea ritualului Proscomidiei dupi secolul al VI ;:t'r#hjf."il;aililir;i"i'g't1iii la inceput'se frceau.la Sfinta Masi
';;i;;;;i;:^eice rugaciu"ii?. .'"re
al l,TlTlf-li9*l
-iit"cire,generalr,p"-l;1,:'l
Acum si vedem cuwt il, wolwat sna cuvn s-a d.ezvoltat ritualul sirnprw d.e l,ii,(ffiifi.iil.; rr'ilr'i,L'" p.ih s:coleie IV-v),cel putin prin unele pirti,
f
Proscormcd.ui, pina si ajungi la rAndui.ala lungi gi complicari., de astizi.
rirrr inainte de onafotd, il;r
d.pderea Darurilor pe.Sfhnta M"i !*T::l*-Y
a) Procesul de modificare (varialie) a arins intai carutitatea si fonna ;rnridia de odinioarAl qiJltpn ri*r"r." picii. De aici, ele-au urmat acelaqi drum
fertfe, adici a pAinilor aduse gi folosite la proscomidie. La incepur, se iiili"g ri*arrl Pror.om*idi.], o.- i'it t"' ltg"tt,
"di:i-,ll
tot-t',:::ft:=:3j* t":;
locul pe care il au
alegeau pentru si.vargirea sfintei Euharistii piini intregi care nu se deosebeau iiiVrl, r',i"iil;;'ilp,1*r ii*lshiei tatehumenilor,-in
mic. ca formi qi
mlc, si mirime,
mirime- de cele din rrz.rrl comlrn gi
uzul comun errrr necesare
si care erau ne.esare c.r4-rl
avAnd I i.. f"..'p", ,. "ao..", JJ;;g"lU, c1ie o prescuri pentru fiecare nume de Pome-
rghie, precum qi modul
despreImpdrtdsire).
tri'l.ffi;{ s-a frcut dililfi*isr
mai iArziu, pentru
se aduci o p
a putea fi oo
t rin,i-'pomelnic);
Itltl lrr! Pvrrrlurr!/rr
rrrs
candida.tilor la imp[rl i1,, .."r'in stare sI aduci micar o prescuri, s-a
pentm aceasta o singut scoatl gi si se-depuni
sI o!se J!v4r pe disc
lepomenit,
lci }rulllLlulr oa
qara cu Pt r,s,,.Lur ruol lLrv
obrqnurti, rar mai tirziu., painea aceasta s-a micqorat gi ea treptat, luand mfitl pl.ti.jici sau flrimituri din prescura adusa o
chiar din anumite pr*;;i, ;;; aL aqi. fua s-a niscut gi s-a format prartica scoa-
forma gi mirimea tipizatd sau rituali aprescurii de astizi (npooQopd,), fie
cu 3, 4 sau 5 cornuri. Crr timpul, n-a mai fost nevoie nici de o prescurd intrc miridrl.or, incepAnd - se pare - cu cele pentm
tru pregitirea sfintului rrup, ci a inceput si. se taie pentm aceasta numai lt rLL PUL un
ln inceput
lil sens real:'e e exprimau in chip
urr ovrrr
aleasS. din
9a
(de obicei din mijloc), delimitatr mai tArziu graftc, p.i., p.cetea, ci nciCrqilor la Sfinta Iertfi. Abia mai tirziu vor
Il ooDanclr scrNL, ''rlrLu-rurtwu!
liul lntipirit pe ea ({'1 oQpcyiq). Ac'easti parre a luat denumirea simbofici dcr fi c-2 211:k.,it n,, timnrrl /wezi mai departe laExplicaren
LlluUhiei)-,
vr ^_^:_G-.; ori-
(b ' Atrygc? AXnus), adici miel de jertfl2. Aqa s-a ajuns, rreptat, la rirualul sca Miriclele sunt atestate in scris din secolul XI inainte ^_:
pregdtirii Arqneywlui, care, impreuni cu ritualul pregitirii potirului, alcituieqtc en ritului , dupi cum indici pomenirea SfAntului Atanasie
esenqrala qi totodati cea mai veche din rAnduiala proscomidiei, afari de _l putnici (la mirida a gasea)'
i,iiir',r, in
"t*a -i"id"f*
celorlalqi mari
scoaterii miridelor, ca de exemplu forma qi
punerii-iru.ainte. Acest ritual, in forma lui embrionari, era deja in uz inainte
A,rfuil;d. ,..undrre-ri. l1qi
vIII. Primul document, in care gdsim o descriere indirecti a rirualului penrru Irrrl miridelor, numiigi sfinqitor pomeniqi la.fiecare dirn cele 9 cete, precum
rca sfAnnrlui Agnet, este coffi.enta.rul litwrgic al pan^iarhwlui Ghennan I'al con ""-.r.
trurlclc respective, .r..I., urari de Ia regiune la regiune, se dezvolti trePtat.pTi Y
polwlut (sec. vIIr). Din felul cum Sfintul Gherman explici Liturghia timpului ,p-"p...1.j aP_:Tl9:,o*t:*:-ti-
,i;
il\/ ",,nt cisterni.;r"i. ri fixate
difrnitiv,
,, rAnrt
icsc ci ritualul Proscomidiei se reducea pe acea vreme la urmitoaiele acte:'linrr
rii scoteau cu copia Agnetul, il puneau pedisc, flrrnau vin gi api in potir; ,l\ trk;tr;:;#'#i;i::*,
tca o rugiciune pesre ele, invelea gi timAia3. ,]:i1., a si iertarea ,T1*'"y:l
'..lli,r, ait-, veac adormiti.'."), ele nu se atla mcr nici in cel ru-
, ci constitul. o p"rti.rri"iit.t.; i1y'5t'l'ry't'i
z,in rcmini, termcnul
cunel^eprovenir, probabil, din vechiul slav agnici sau agniti carc
t.11!d.(uczi,.de ex., L. $iineanu, Diipinnar un
*:yi:^',:f'
la Lltle (,,rvranrurcltE' Dumnezeule,
nr, ed.Z, [I-a, BLi-cureEri, 1914, H4F. C,ea dintii este i-pr.r.""trti d.in ictenia de
tipirit
liirrtl irrnrtlit
fiirrtl irrnrclit mai mult
mtrlt cu
c<rrcsptrrrzitor (dpu6q). Unii linrrg(ti
corcsl-rurrzitor
latin
crr termenul latin (axnus), decit cu ccl'
noliune (agnus1,
v. Mitrofanovici gisi colab. (Litwrgicn,
linrrgiqti romini, ca V. (L
ii1,,,r,iitl"..l;f, a*, #;;;;d%ii ." f"r-"tarul de ,,Pomelnic" Pentru vii,
cd. I
525), dcrivi grqit
5251,rfcrivi grc;it ctrvS.nnrl
cuvinnrl q7ne1
u7ne1 de la grecescul d,yv6q, carc inscmneazi:
inscmneaz clrat,'r.rcpiiat, ifAst.
' Vczi, ' Iotopta brrl"lotc ortrtl rcr[ puoctrtl @eoptcr (Destierc a bkericii'Si explicarc a Rindtrieli, publicatc de prof' Pan' N' Trcmbclla, Ccle twi
Vczi doutr variirntc grecc$tli alc accstcli K.atr.olle-tt'-PYr
drPti ruotnacriseli' din Atnn, PP.I-
tri ti i rlund
liturliltii pp. I I 6 Si 226-24O'
-

,tlt ,l I
 PREor Pnor. Dn. ENe BnnNrr$rn
I-ITURGICA SPF:CIAI,A
Pcn:ru .c{lqgEri qi mircni la sfllrqirul
,r*:1.:.91 llattirii, prcclun gi cu unclc
liturghia Sfinrului y -"- p{rgi din
(tneie"n
-., ririi*j,
asile B. LITURGHIA CATBHUMENILOR
" ^ -ltii:,_,-ea,
JaITlData
pen iru. pomeni rea
-"rqiili r.' ;r; ;;; ;{'iin Ca,onul
lasaflrlu sec de carne /-Mosii de irp{,,) gi..t .ti- qA..k:,.. D..
de-vari"), cAnd se face ili.J; 1. Originea, scopul Ei caracterul Liturghiei catehumenilor
rul la zilele respective ). ecestei
orete4|
pleagis, rrnrl-
unde olo ^,, cir.*,,r,
ele au ^i- rua sporacuc gl ghia catehumenilor iqi are originea qi modelul in serviciul de dimineagi al si-
Pno{a, ,.."rii
bisericeascd D rpi_pirereS
iudaice. RAnduiala ei de la inceput pistra, adici, in linii generale) cam aceleagi
ruseasci', fiind adusi in ga-ri de mitiopolinrr varlaam a1 ungrovrahiei, dup{ componente qi acelaqi plan sau aceeagi ordine de inqiruire ea qi serviciul de
jnsclpn g: :t"- pomemituf rvntropori.i dfiil;..a,i, in anut
ll-ly':: ti pufn diferite cea di azi);J;-;id. - mai ales cel de sAmbita - pe care primii creqtini, proveniqi dintre evrei, il
(intr--o
e.qi
versiuni ale acestor doui{erugiciu.i iir.ulau r;;;J.L*,lr.rise :"#
; il;##
q*ii;li gi cu care se obignuiseri in adunirile lor de cult dinainte de convertire.
inc{ qi scopul Liturghiei catehumenilor era prin excelenqi didactic. Partea ei
'i?:.Tr^J:' :: !:!lyt :'1 ,.
p'-'po-.t,ri..t. a. r" p-'.";idt^#i ildil:ffi -ii ie o alc'ituiau adici lecturile biblice qi predica (omilia), cele doui elemente
lj'-' jlj-I.r
p_omeh'ricul ctitoricesc ar bisericii din Gruqeru-vaGa,
gine texnrl unei interesante varianr. ,..i, in prin care cultul creqtin gi-a indeplinit totdeauna funcqiunea lui didactici sau
, *giii.r.rii d.;;;;r;;;;.1;; rrcasci, de catehizare gi edificare, adicl de instruire qi intirire a credincioqilor
:irra qi in viaqa morali cregtinl.
4. Ritualul pregitirii slujitorilor pentru Liturghie
RAnduiala Liturghiei catehumenilor in Risirit, in secolele fV-V
. -.O-parte
ielii
sau o subdiviziune de origine mai fr
Proscomidiei din Liturzl,tier, t r".r".; -. isi
tJtwnt s{ ne dim seama mai bine de modificirile survenite in cursul timpului in
"
icoane, inte qi ,filrn a Liturghiei catehumenilor din rinrl bizantin, vom lua ca punct de plecare Li-
acestea veacul XI ina Sfinnrlui Iacob, aQa cum era ea in uz in plrt.ile Antiohiei qi Asiei Mici, prin se-
nral al mult inaintc
ruLcapa a u mengonat rn manuscrise. IV-V, adici aQa cum ne-o descriu mai ales ConstitwViile Sfi.nyilor Apostok (cartea
cit priveqte ritualul.
spilirii miinilor liturghisitorilor, i 57 qi cartea VIII., cap. 5 Q.u., aceasta din urml reprezentAnd Liturghia de rit
inainte. de incepcr
!1ff1T*lj::"^:,:t^T^,i1,1;hi
spilarea
elemlnt rirual din ,..,"r;
aceasta avea loc la inceputul
;;;;; r;r.--r-;-: I ian a Sflnnrlui Iacob).
)m prezenra schema rAnduielii acestei Liturghii, paralel cu cea a Liturghiei orto-
lul pregititor pentru sivArEirea Sfinte dc astizi, pentru a se vedea mai clar atAt pi4ile lor comune, cAt qi deosebirile
ahne+^L-- (cartea
/ -^*^^ 1n\r cle.
apostolice
:
vIII,
- I
ll); de arcr- ea a fosr rrencfcrcti rnninr^
cap. A^
grghiei catehumenilor, o dari cu i
-----l-t Rintluialn dc azi
Fragmenrul din ps. XXV (vers. 5-12) a Lirurghiei cirtellunrcni lor
'
F-naorit
Rinxald inchinirii sluiintrilor p-ntm Limrghic

Pilftei Bine.rrvintarc,r 5i cctcuirt utrre

inn'(xluetiv.l
Arrdftranclc, cu nrgr*iunilc 1i cctcniilc dinmc clc.

rncnelaf oetrrutrv pana in sec I ntrrrea episcopnltri (a li nrrghisitori krr). Yohotlul rrric (ie;irca ;i intr:rrca ctr Sflnrr EvarrEllrclic)
azi capiticonsacrare graficr randu Trisrgtrionul linrrgic (,,Stinrc Dunrnez-ctrle")
dati l- ,: r '
-l^r: in manuscrise abia din te
" sec. xvr inainte (ca, de ex., ruqiciunile de ra Pen I. Apostolrrl (prcccdrtt cic Pntchimcn l5i ttrnrat
cea mai. recenti parte constinrtivi ra"d"i.ri ae;?ii;;;;midiei I-ccrurilc
mula de i".h.i.i. i..'t i ,ai. "
parc
i;;;:;;;;i#^fi\ir:;i;;"t:;.r I bihlicc
dc
2
Alkluiaritn)
Evirnghelir (cu RttgiciLrnel dirtairtter ci;.
" 'r"ju.,

I'rcdicl ori cxplicirrca Evanghclici, dilr Cirzanic.

.Ectcnia inrrciti (qi Rugiciunca rcspcctivi, in raini)

I l. pcntnr crtchttmcni Fictenia perrtru crtteltrrnreni (cu l{trgiciunea respecrivi)

krtfllii $i J 2. 1xnrru cncrFuncni
Iuy,lciuni ) .1 I'cntnr crntlirlrrlii I'r lxrtcz
t 4. ltcnrru pcnitcnli

212
 rRBOT PROF, DR. EUC BneurSrr
Ll'ru ttctt :A spt.:<;rALz\

3. Partea de la lnceput dirt licctrrc, aqa cunl s-r intiurplat qi cu alqi psahni din rAnc'luiala Veccrnici gi a
a Liturghiei catehumenilor (enanra) formarea ei (vczi la istoria slujl'rclor rcspcctivc).
Ei
irr scco[il )OV, psalmii antifbnici (cu refrenele imnelor celor noi) se intrebuintau
Precum se vede din acest.tabrou c.omparativ,
inceputul Liturghici catcrrr rllhiitorilc (la orice Linrrghie); de anrnci incoace, ei au rlmas in uz numai la Li-
3**:::1, (lll*,1:::,. :i-. pi'.9 n"r"i y ."^r;, p.,n d., fl .e,.r J.;il il.i rurgh i ci rlirr zilclc de rAnd (in ministiri) qi la sirbitorile MAntuitorului qi ale Sfintei Fecioa-
l,itrrrghia dir-r celelalte sirbltori (duminici gi sirbitorile sfintilor) ei au fost inlocuiqi
tii nrrmigi tipici - adici Psalmii CII qi C)(LV gi Fericirile - din slujba Obednitei
Httaiirrclci (Tipica), slujbi care - precum am vizut - preinchipuie gi precedl Linr-
ittr in zilele de rAnd (cAnd nu se face Linrrghie) o gi suplinegte. Partea aceasta din
cedenti;;;a;iti:.::HJ";;;H:ff:1H"fi 'ffi J,T.,."::[ilfi TH tlun'rinicilor gi a sirbltorilor sfinqilor reprezinti deci o contopire a incepunrlui
:i crr irrceputul Obedniqei, contopire care s-a realizat abia din secolul )ilV inainte.
care.a provocar, de alfel, r(rqr
::j:*,T:gytt.g:-el
strucnrri a Liturghiei catehumenil"i a. aupi;;"1;V.
mai toati
Lv(La ttrvu'rLarc'
modificaree 4i psrrlmii antifonici, psalmii tipici se cAntau odinioari in intregime, aEa curn se
lnet qi azi in rinduiala Obedniqei, dar cu vremea, numirul versetelor cAntate s-a
. a) ndaosul acesta a luat naqtere 6i1 g11 56p,iei, *-.-:-
netir,--i^ *-^i+
r'rrr nplrnrrarr -^'- o patte, _ ( ft(l)tirr; asti.zi se mai intrebuinqeazi din Psalmul CII numai primul verset (,,Bine-
: y .
timpul cAt
timnrrl cAt credincioqii
creAin.in;: srrAnsi'in
.i-A.-^: a.- L:^-
Uir.,i.l ,i a zr\, suflete al meu, pe Domnul..."), p[ecedat de ,,Slavi Tatilui..., $i acum...", iar
pe de alta, rd
A-^--- - r
sI urLdusz/c
incadreze ur[r-o
.
..i.-t"iJ'
t"ri-" ceremorue ^t_^- rrrrl CXLV numai verseturl ultim (,,Impiriqi-va Domnul in veac..."), incadrat
al Liturghiei F;;;;."" lsi i,..-* ^*^L^L:r o.--.= ,'**r'
f|jf:l ?T^1.1y,^
dupi unii istorici bise in
ptllitvit..., $i acum..." qi urmat de imnul ,,IJnule-Ni.scut...", amintit mai inainte.
Morcyeu(E),.a ci.rui c cei
care l-er fifi alcituit
crre l-ar olrir'ie l-
in o-.r1r* LUrrroareru erezrci monotzrteo. Er se ctnta 4. Vohodul mic (ieqirea cu Evanghelia) Ei Trisaghionul
rAnduiala solemni a Wcetniri tu c,A*i;X iI"";"; qtAt Ao c;*-^^
^r ,rr^
atribuie acest
^rJL.-:^ ^^^-- imn|
^A
Sfhnnrlui Chiril Vttlnd.wl rnic sarr iesirea (inwwea) cw Sft.nta EvanXhelie (h rgotl ocru fi lnKpcr
origine iemsalimiteani, din secolele Irtrot:tws), adici purtarea solemni a Sflntei Evanghelii, din altar prin mijlocul
b) Partea cea mai veche din ri qi apoi pe Sfinta MasI, este un ritual destul de vechi in Liturghie, clci in seco-
cruuarctf, uevdtn brcteuf1, rd, lll c menqionat in comentaml linrrgic al patriarhului Gherman I al Constantino-
f::dll .f!
Llrurghra noastri. Ea n-a amt insi de la fl ill, Acest rit are ca origine un act destul de simplu la inceput, gi anume scoaterea
:*:::*-ll
o gisim, de 11c1uyt
Lirurghiei....di;;il
exemplu, in,randuiat" r-irrrghi.i cremenrine,
^,
,it rclici de cltre diacon, din schevofilachion - unde se pd.stra de obicei - pe amvo-
'r nrlos) pentru a se citi din ea pericopa orAnduiti, la vremea cuvenitS,. Mai tArziu,
descrisi. in .rrr..tX
illiRT: f.rp. i-i.-.#'""?, si te-t,r ^; comprer, foarte pusin d I Sllinta Evanghelie a incetat de a mai fi pistrati in schevofilachion qi a inceput sI
*r..r:T:T,::
faqi de cel de azi. Dupi aispari ;iliJi Ittrrrrtinuu pe Sfinta Masi, acnrl ducerii ei la amvon gi inapoi, simplu gi flri nici o
i.:,".:i::.rfr,:"tr tilicrrgie importanti la inceput, a luat o dezvoltare qi o noti de solemnitate din ce in
f::,::::F*::,1i,^',"::.?d or, r4,rd,arrLr
riminand in ur rocul
^tt alineate de la incepii
rh1llt,1t_Yeru;urc) numai c6.teva
c) Ar dollea element in ordinea vechimii, din
rocur (ei .
i rnirre, cipitand totodati semnificaqia simbolici a ieqirii Mantuitomlui la propo-
, Aqa s-a ajuns cu timpul la ritualul solemn gi dezvoltat, de astizi.
aceasti parte introductivi a Li
n',-i+i
numiqi *ilfrfli figi;i-pIffilicr,
-"^+;I:.--:-: /- l: Y n' | ..
xcrr qi xCi Ittrrrlul vohodului mic reprezinti totodati substituirea unei intriri simbolice a lui
nehr, pe care lirurghisitorii le citesc iri i" trlrra rs, infi.tigat prin Sfhnta Evanghelie, in locul intririi de odinioari a episcopului qi
a pentru ci se citeau intre psalmii
lr itorilor, care, in vechea Liturghie, avea loc in acest moment.
antifo,ici .r..rtionit
F/Jqu rrrr drtrrlullt(-t rlrclluonl
^\uHdLrur-r,c fulrlroanelor sunt atestate pen!ru.prima datd. in chip documen
(ltr irltc cuvinte, rinrl de astizi al ieqirii (sau, mai bine zis, al intrdrii) cu Evanghelia
texrut lor i" -rnlr.ri'rl'B;;L;i.i'prrrrrii antifonici llrricqtc qi ne aminteEte momentul qi ritualul de odinioari al intririi solemne a arhi-
ffitfl"Hy,..._al9
fost insi in uz inci $uriq
mai dinainte d;;.;t.,ivtiili;:'_j:1"':'_-1li'iY' ri irr biserici gi apoi in altar, in vederea inceperii slujbei.
psalmii
nselmii cintagi odi
rAntati nli j; un

3i',.,'.1':1"',L,1.*Hj "[;;;';il;p*t
lr) Irrrnul ,,Sfinte Dumnezeule..." sau trisaghionul linrrgic a fost introdus, sau poate
ii ,rlizrt oficial in rAnduiala Liturghiei, intre anii 450-453, pe vremea patriarhului con-
cf,ntau in.intregime, sar
t,w rrr.JLrr.r Ltr ulrre versetele Ior s-au tntercalat i-rall
xl irtolxrlitan Proclu (437-46) gi aimpiraqilor Teodosie II qi Pulheria, in urma unui
:::]T-:il:,
pAni ;5l':::l
s-a ajuns :,:llde{-.'q"*roi',,
I situaEia astizi, ca"Jl"
.ail"i.',,
.*h;;il;;' micsorar 'l r'irrc a banruit multi vreme Constantinopol"l li imprejurimile luir2. Imnul e men-
"
-ri .a-rr-t, r;i.:u"rir,.X#'ltJH:l;11 tt )r's,t
I .., P.G., t. XC\1II col. 405 C; Cf. fuan Mateos, La petite
ln
fi lr
rr Vezi
Palama", 637 (1973), pp. 365-381.
, G., t. C\rlI, col.244 B-2a8 A); Evagrie, Ist. bis.. III,4 (P.G.,
l.liXXVI, col. 2697-1700); Anastasie Bibliotecarul, Ist. bis., (P.G., t. C\4II, col. 1226 A); Stintul
It l),tttrrtschinr.rl, Epist. dcspre intnwl Trisaghion (P.G., r. XCV, col. 37 B) qi Dogrna.tica, III, l0 (cap,
'lr*a11hian, P.G., t. XCIV, col. l02l gi trad. rom. dc D. Fecionr, py't. 169-172); Nictrifor Calist,
Ittr
/rrr , XIV,46 qi XVIII, 5l (P.(;., t. CXLVI, c<>l.l2l7 B-C gi r. CXLVII, col.436-437).

2t4 lts
 Pttticrr Pnotr. Dn. EnD BnlNr*s.r.u I,I,rU RGICA SPTJCIAI,A

i. acrelc si,odurui IV ccumcnic de la calccdon. sc aflI gi ln pentru.fiecare din cele pa-

ti,nat prima dard Irrcdic[ urma o seric dc cctcnii qi ruglciuni specialc
Bise'icilor necalcedonie,e, ca qi i, Linrrghia ae rit garican; i,
-"n"nrid irH; ffi ii' ;r'.il;";;;;;r;;;i il ;;;, si fie concediaqi din bisericr: catehume-
,j::!1t1:-"p]i, gi etiopieni) se cAnti cu adaosut ,,C"lI;; i;:"i Jrrig"i, p.ri* -l,".rli. candidatii Ia botez, (Qcott(6peuoy illarninnnd,i sa't corupeterutes' cate
r':"'-----'
dus de patnarhul monofizit petru " ,."t homenilor) gi penitenqii
'rrrL!rrl'', . r. . -y r :----L:^
Gnafevs (Fullo) al Antiohiei, i, secoiul v. clasa cea mal avansata
.^,. se incheia odinioari Liturghia
l.:.'liJ ;l"i::ffii;ffi;i;il
rerrilor, cele pentru energumem
'p;.i.G'.i,
qr peru-tenu au iegit dn
Y,1:t-T1^Ot-::::::,:l
5. Lecturile din SfAnta Scripturi rrrin
I Prin
;l clc
a) citirile biblice, adici Apostolul gi Evanghelia, reprezinrr nu numai rrr
e llllll in
rlttt
'1i.gdtev - fipoq td dltov qr,,'l't.,P'., EULPc'uLbvr'L
mai vechi, primordial,..din.aceasti parte a riirrgrrier,'arr t"i"arti gi dknta lurninare, ElrXn tn6p t<ou
spre
cel
l;ctqill biblic_e.erau mult mai ro-.io*r. i" ii*-.gfli" a potn'l"i.rug: (dn -l:t11t:i-t^1fT:,7
lrl^.-Od:"1"a1i, , Fostindu-se numai in ;;",1'-it''ai1te pentru
*:*,iii .1.:*! ii randuiala Liturghiei descrisd i" Coirt;iiitil-;tr^;il-i i,r,ii",.l. perioada in care odinioarl candidaqii la botez se pregiteau
cap. ll)-sunt prevezute patm panila gase pericope: doud sau trei din -;lr;;jir#i1i "a.a
lAIIlCl lulrurrdrl ", ^
:-*;.ii in crestinism- care avea loc la Pasti.
z -.- --^: /(ogl
rneni ^*l
?nent Qi dou5. sau trei din Noul Testament. I;ecduiie din
vechiul Testarnent au ia si ruX,iciwnea
ri in taini de c le,care
din rAnduiala Liturghiei, una cite una. Disparitia ultimei lecturi drn vecbiul se
qe PatLrLrP.rrLr rd Lrlur
se poate socoti un fapt implinit prin secolele vII-vI[; in Liturghiile Hi;|";;H'ti *i'-gu.i""i speciale pentm.dtterttele clase
o.qiil,',itusia catehumenanrlui a incetat de mult de
necalcedonieni s-au pistrat insi pAni azi atit lecturile ar" inniot J-i;'h;;i;r-;;;ci;;;rai
Flcl lLulrvrluur uv vwr[v*
treia lecturi dinNowl Testdruent.
odinioari, lecturile. din cirtjle Sfinte erau incadrate sau alternau cu clfu
llllll;
psalmii P^r:.:-.::,,t
nlitii - ale ciror. versete qAntate s-"u impu.tin* ir.p,.t]
antifonici - au rimas pani azi numai cate un stih sarr'Jour, dintre
preced pericopa din Apostol
G

catehumenilor de odinioara, Ia care rn unele rlrurl

suuL duduli4$ ir rv
- Ei de aceea poartd. numere de nrochi.me,Ta" (g\- )l1eCdiere a
uoq), adicd aQezat inainte de Apostol iar altele
- i, plginii qi cei opriqi de la impirtiqtre' .
t., di,
"T"ifI; frrt. d. obicei din psalmii nt: l)c origine ceva mar ;;-p"J; iictena nneiat'^lt*:it1l:lYljl
\::1f"(:;
'1,:i;:r;:i;'aH;d;il#;;;'",i.ieastiziindatidupicitirearvansne!;i
qite de refrenul Alleluiq.(,Liudati pe Domnul !,,), cAntat
de popor dupi 'i".:-::;,'^:r,,'l-^:,* "; -,-16i111isa coresp,nzdro^::,,^:t:::.!(y::i3t^:T:::it:t
sau. verset' De aceea, stihurile rimas :dupi pericopele
din Apostol se qi nu
tredtoq), pe care preonrl o citeqte in taini in timpul
ec-
iarion (d,?,'?,.r1l.ourdprou.). De fapt, degi ele continui. a fi insciise ince
cetat de mult de a mai fi cAntate, din ele rimAnAnd i., ,tz ,.l,,mri
in A1 ar" gisim'in Codicele Barberini (sec' VI[)' ceea

luia" (d9 trei ori), care se cAnti azi dupl pericopa din Apostol.
vechiui
ni ci Ei ectenia
"i"ii'ti
,.rp..,'iun-i"ii"*
r t-----L:^2 1-^l-+-
i",,,"t Liturghiei inainte Ao naeoct\ dati'
de aceasti Aet\

b) un elemenr important din vechea Liturghie a catehumenilor, care

uflr
nioari indatd dupi lecnrri (dqgn Evanghelie) ira ornilia ,i" piiata'aertinati
,
mul rand instruirii catehumenilor care .r.-", se iasl din bisericd. r,,-r C. LITURGHIA CREDINCIO$ILOR
nrtindeni in acesr loc atit cat disciplina catehumenatului a fbriio uigor... -inli puteau parti-
D;l] euharisticl
t uitati qi deci catehumenii (cAgi mai ..."ip"ilr" [,ltr rghia credincioqilor sau Liturghia
r
li :1-Yilechime
credinciogilor, predica se deplaseazd puEin iAie pugin I ttumai credincioqii \vu
lrmar crcLurrLr\r*r 1Ji ntotor;, p"'tt'
titt cea mai puqin atinsi
*rl:-*I::1,*:
##;. rrn.i. adaose qi dezvoltrri ulte-
rrLur rrrlurgrrcr, canq o puteau togi cei p;J*.i, fi"'a;Ju-s-J;Hi;
gr Liturghie a ritului Lir{;e-h
" ,*..
, care au avut loc -;-J;'i" ;;;;,'i
inLoductivd
l1tl,Trrirtisirii
"r.,rit,,r*pmrra asder iocJ
liturghisitorilor. si ;ii;,;. gor prin ilil; r.lr^"e 19fl*:.flll"':J:.'*)'
ir, !.".ot, aceeasi.ca in vechea Linrrghie_creqtind.
impirtigirii generale a flrruror credincioqilor la fiecare Lil;ghi.-. prin noile ,,'ff; ii"ilirir'::k.i6. *i dezvoltiri, vom.incepe - ca qi la Liturghia
alc sfhntului t rr se vedea n,^: "...*j
linod, in leginrri cu lucrarea de catehizar;_r;&i;; (citirea exl ilJ#:"J c"re coloana din dreapta prezinti schema
ricopei evanghelice , din cazanii) a fost restabiliti p.r..',Li h i;.d iar cea
ei origl iclii de azi a din--r!tu.l
-bizantin' ne-o lll ::1m.:
credincioqitor din secolele IV si v, ,Qa
indati dupi citirea Evangheliei, ca in vechime. cury descriu docu-
iiil'l;i#;hiei
..-r.- :--.^^--t^ tir,.o.ire din acel timo- ca de pildn:'Catehezel.e rn'ystaSogice ele
^:
oP ostoli c e, Owiliile crntolzo-
- t1"^^;l;;1" ate b e--
6. Partea ultimi a Liturghiei catehumenilor Guri de Aur, canoanele
Laodiceea) q.a.
a) Ru,qdciunile de d.u?i Euq.nxhetie, care formeazi ultima parte a e ci nu numai Pn4ile sau momentele
Liturghici ct
o origine desrul de veche..precum vlJ.rr m"i a credinciogilor, ci 9i inlinquirea sau
llijll9:1..r: ti-:t inain?., in r
l,itrrglric cregti,i - a$a c*m o descriu constitwpiile rpiiituii(t"-.-..,.,
"m ir.rrlc care alciruiau rinduiala vechii Lrturghu
v[I,
cap,

216 217
 Pnro'r Pnorr. Dn. BNr: Bnnnrg,r'ri
ordinca succesirutii lor sunt accleaqi qi lntocnrai ca ilr Linrrghia dc astizi. cu
unor mici inversiuni sau deplasiri survenite intrc timp. (Vczi tabloulde mai jos),
SfAntului Iacob
Ectenia mare rostiti de diacor-r pcntru credinciogi Ectenii pentru crcdinciogi (rostite de
Rugiciur-rca rostiti de proestos pentru credinciogi 2 mg. in taini penrru crcdincioEi (cititc
Sirutarea picii
Spllarea mAinilor liturghisitorilor (spilarea mninilor arhiercului, la
rcu)
Alegerea gi pregitirea materiei per-rtru Euharistie, la Heruvicul
Vohodul (iegirea cu Dartrrile)
pastoforiu (proscomidia, murati mai rirziu la ince-
purul Lirurghiei) Pourcnirilc din mi jlocul bisericii
Depunerea Darurilor pe Sfinta Masi gi Rug. pros- Depunerea Darurilor pc Sflnta Masd gi
comidiei comidiei
Citirea dipticelor (pomelnicelor) Ectenia cererilor (,,Si plinim rugiciunea
noastri...")
Sirutarea pdcii (numai intre liturghisi
ghia in sobor)
Simbolul credinqei
Anaforaua (Rugiciunea Sfintei ]ertfe), cititi toatd Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei |ertfe (
cu voce tare de citre arhiercu sau proestos gi taini, paralel cu rispunsurile cAntate de
neintrerupti de rispursurile credinciogilor vrednicie..., Sflnt..., Pe Tine...", Axionul)
Ectenia mare (diacon). Ectenia cererilor (,,Pe toqi sfintii
Rugiciunea arhiereului (proestosului) Rugiciuni in taini, citite de preot
Ruglciunea domneasci (men(ionatd la Sflnrul Rugiciunea domneasci
Chiril al Ierusalimului)
irnpirtigirea (atit a slujirorilor, cit gi a crcdincio- impirtlEirea slujitorilor (concomirent cu
gilor) (Cazania) sau Chinonicul)
Psalmul XX)OU (cAntat de credinciogi) Rugiciunea de mulr-umire pentru impirtigirc
taini)
,,Si se umple guli.le noastre..."
Ectenia de mulqumire penrnr impinigire Ectenia de mulpmire pentnr impdrti;ire
Rug. de n-rulqumire penrru impirtiqire, rostiti dc
Rugiciunea amvonului
Proestos Psalmul XXXII (pistrat numai in
Rugiciunea plecirii capetelor rudnesc)
Apolisul
impirt,irea anafurei
Couccdicrea crcdinciogilor Miruitul (numai in unele pi4i din Biserica
218
LI'ruRcit<:R sPEolAl,A
l. Partea introductivl (pAni [a ieEirea cu Darurile)
Astfcl, rugdciwnile (doui ectenii qi doui. ruglciuni in taini), cu
penfi^r.t, cred,incioSi
Etl?-
n...p" f.i,'.i.ghia euharisticl, fac parte din rAnduiala primitivi. a.Linrrghiei'
rrr' din acest Ioc o gisim, aproape cu acelaqr text .:a
gi azi, in Liturghia din
u6;ie npwtot;te (carr'.'V[I, cap. I'O); cete d.o.uti ru.gd.ciani pentru. cred.inciosi, citite
t[in{ de citre preot, corespund rugiciunii similare $n f-ltu.rqlia clementini,
tlc arhiereu cu voce tare, dupi ectenie (ibid.en+, cap. II). De altfe! vechimea lor
ii',',.t1 qi de canonul l9'al sinodului din Laodiceea (circa 364'3-73); texnrl.lor
--J.or.Ui, pentru fiecare din cele trei Linrrghit Ortodoxe - il aflIm in Cod.icele
irl (secolele VIII-IX).
-tlcruvicwl
sau iru.nwl'herailrnic (b lepouBtrdg Spvoq: ,,Noi, cari pe Heruvimi cu
lix,flip"i-...,,), care incadreazi istizi ritul ieEirii cu P1rylll., este generalizat sau
in renauirta Linrrghiei in secolul VI ianul 574) printr-un decretlocal
ui bizantin lustin II.'tl inlocuia, de akfel, un psalm care se cAnta.in acest
(adici foarte rar qi prelung), menit si umple
'ircatdinainte, p. ,., tact papadic
nrai
prin intreruperea cursului Liturghiei in timpul cAt credinciogii se.perindau
iltea altarului, pentru a preda diaconilor darurile de piine gi de vin Pentru
Euharistie.
fn..pra, Heruvicul se cAnta flri a fi intrerupt, ca azi' de rinrl vohodului; intro-
o qi'delvoltarea acestui rit - despre.care vom vorbi indati - a impir-tit textul
dc odinioari al imnului in doui pirgi sau fragmente separate (,Noi, cari
pe He-
-.,,-Ai ,,4, cei ce pe impiratul..."j, intre care l. intercrleazi pomenirile flcute de
ln mijlocul bisericii.
,Ul.iorr., cititi de preot in taini in timpul cAntirii Heruvicului (,,Nimeni din cei
A ;;ft. gi cu desfltiri trupeqti...") ,e gisegte, cu textul ei de azi, rn Codicele
hri, la Liotrghia SfAnnrlui Vasile.
2. Vohodul mare sau iesirea (intrarea) cu Darurile
Accasta reprezinti o dezvoltare a unui act desnrl de simplu la inceput qi lipsit.de
de cltre dia-
ti *.r""ffi."!ie simbolici: ducerea darurilor de piine qi de vin,-alese
, ,i. f, pasioforiu in altar (la Sfhnta Masi), unde urmau sa
fie binecuvAntate gi
itc d. .it.. arhiereu sau preotul proestos. Cu timpul, concomitent cu dezvoltarea
(lrrdi a ritualului Proscomidiei mutat la inceputul Liturghiei, acest act a luat o
Iltan(i din ce in ce mai mare gi a imprumutat un caracter din ce in ce mai solemn,
rtr i udu-i-se o deosebiti semnificagie simbolicl.
t)r:zvoltarea acestui ritual incepe probabil in secolul \l[, cAnd patriarhul Eutihie
al
n$randnopolului il men$oneazi ca pe o inovat'ier3, ceea ce aratl ci el nu era inci
tf rilIizat.
tr lltitt. cd*e papa Vigilia, dzsp tie, 8 (P'G',
ttt lkll minte'ce'i ce iu sfltuii e rAnduiala
i,l plinca proscomidiei (tdu crlq otirul de cu
inir'r.',t.', o'"r".r.. psalm'coresp.tnzltor acllunlt care se Petrece, intrucar el sL'LULcsL :" PYi::".::-:
ltr rrtrmcsc,,impdrit al slavci" damrilc pe carc_le
.duc
in sfAnrul,altar,.cu toate ci acestea sunt lnca
it,r,lv,lryitc, priir invocalia rrrSicrcascl gi-prin sfinlirea carc vinc dc sus".
219
 PRgot Pnor, Dn. Ervn Bnanrglu
I,II'URCICA .SPE(xALA

2T::,::^:11.,:. f.: astizi in mijlocut biscricii in timpul ieqirii cu It ,,C)u vrednicie qi cu drcptAtc cstc..'" pAni la ,,Aducindu-ne, dar, aminte de
*::*ry'""ii rl,9:,,"::!: 1t. .;eii,i.*.;;;;;il;'ul; ffiil'tr.i : rtrl porunc{ mAntuitoare..."
HT]:II :T j^.i,it. dipticelor de citre ai*lr,- r.gri.-.,[r"'r.ir, iJ r.Ji I A,naruneni. este a doua parte constitutivl a anaforalelor
cregtine ; in ea, luindu-se
P::r],."-.
inte ?: ft"-,1Masi
de incepunrr
si
Lirurghiei,
ca{e _ pr.*-
"-;;T;" ;:ffi;ril;:
o dati." r"ii.g.i*I"ipr"lffiii.il
rct de plecare porunca dati de MAntuitorul Sfinqilor Sii Apostoli, de a sivirqi
rirca lucrlrii Sale (,+A,ceasta faceqi intru pomenirea Mea..."), se face o scurti
Y:::X:?!:y!1!
9:!:"..:.,
!: *T,!i,!
Darurilor pe Sfhnta
, u f,noi;_t",nli, ,ir"al. p,.ot rn
urri i." tXte
^ deosebite in cele J""ffi:
nerarc a faptelor sau momentelor principale din istoria Rlscumplririi, considf-
cn tcmei si lustif,rcare a aducerii Darurilor de pAine qi de vin din iertfa liturgici. In
ia SfAntului Ioan, anamfleza are urmitoarea formuli: ,$ducindu-ne amlnte)
rurghiei. Textele rusiciunii din ambele Liturghii
" ,. gn* iralrri , de aceasti porunci m"Antuitoare gi de toate cele ce s-au fIcut pentm noi: de
lele WII-IX). ir,-
clc qroapi, de invierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de qederea cea de-a
ptrr, qi de cea de a doua qi_sliviti iarlqi venire, ale Tale dintru ale Tale, fie-Ji adu-
dc toate qi pentru toate"ls.
3. Sirutarea picii pl h:picl"eza (de la bntrl"Iorg = invocare, chemare) este a treia qi cea mai importan-
li.rt. r anaforalei, pentru c[ in timpul ei se slvirgeqte sfinqirea gi prefacerea Daruri-
u,.::, p i rqi din i, dis pirut
a Li turghie cres rin It Linrrghia Sffintului Ioan, ea incepe cu cuvintele: ,,Inci aducem Jie aceastd
y?r 2::::.:i:::. 1:.'.,.i
L r n-fii., pe.ii, il pf un l,
-veche
r cluhovniceascd (cuvAntitoare)...", gi se incheie cu cuvintele: ,,preflcindu-le cu
K*t:"
sau a iubirii (d,vdr1):
^lg*:L=u ry1)
birbagii
i au frd,te asc
se siruiau t"i- .i ii-[;;;'h#"'Jl,"ii Tiu cel Sfhnt". Are forma unei rugiciuni adresate lui Dumnezeu-Tatil, ca El
13f:_::,u, 9: 1"tu
r5cin1o9j. Din pricina nnburirii qi^ a.r".ai"ii
la care trimiti pe Sfhntul Duh, prin puterea Ciruia Darurile noastre si se prefacl in
in biserici, acest rit a fosi inlarurat dL pl.t andu'-se il;ifir*';;Ufil gnrlTrup qi SAnge al Domnului.
-,rti,
turghia in sobor (vezi in urmd.,ra Rdnd.uiar.a ilturgn t; u riiir-.*
.,i
d) Ultima'parte'a anaforalei o alcinriesc in rinrl bizantin ruqdriunile d.e mi'ilocire
Inrroducerea pentru prima oari cnriiri'in'r^:;;;;{ ul.,i ptntir. intreaga Bisericd., numite qi dipticel6. tn anaforaua ortodoxa a Sfannrlui
Liturghiei e
Tii;.f"::1Tili:._,1,'l"rl
^
(monofizit) p.t* c""r.il-lr"ir"1, in anul , aceasti parre dne de la cuvintele : ,,inci aducem Jie aceasti slujbi duhovniceasci
Antiohia; iar ta constanrinopor r-". n intioi"; .;;.1-riiilrrJ, ru cei adormiqi in credinqi...", pini la sflrqitul incheindu-se cu
Timotei (512-s18)'4. crezui era intrebuinqat mai
airr^irrt. i.iffia botezurui.
J.;Iil:.Hl isul: ,,$i ne d.i nou.i cu o guri qi cu o inim5....". ^anaforalei,
In toate anaforalele creqtine,
parte are forma unei rugiciuni fierbinqi de miilocire pentru toati Biserica,
conducitorii gi rnembrii ei, pentru ocArmuitorii popoarelor, pentru feluritele
4. Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei /ertfe ;6rii de credincioQi vii gi morqi, pentru indeplinirea tuturor cererilor, trebuingelor
vgilor lor: ,,Tu insugi fii tuturo. toate, Cela ce gtii pe fiecare gi cererea lui, casa gi
Este rugrcir:nea in timpur cireia se sivarqeqte jerrfa lirurgici, ilc lui". cum zice un fragment din anaforaua bizantini a Sfantului Vasile.
adicr sfingirea gi'
...r* .:,m:,* i i.#i,i Jr .," ",, " j "c;;an nrr d uaQopd I,n inceput, adici pAni in veacurile V-VI, anaforaua alcituia o singurl rugi'ciune,
ffi T#l?: :: :*i
a inilra. a ridica) insemneaz (
lntindep destul de mare, pe care arhiereul sau preotul Proestos o rostea in intre-
ducxQepo:,
.ieffi. .(corespunzltor latjriesrr.li obla
nn&ituiiff. 1

nc cu glas tare, de la inceput pAni la sfirqit, in iruzul credincioqilor; aceqtia asSqltag

exprimi in chip concret prin acnrr ridicirii ru ci aducerea i i[cc.e flrl si-lintrerupi prin nimic pe liturghisitor, ci doar asoiiindu-se la ecfoiiisul
su1; sag_q}1 r.ir"-"r.Jiilili [Ji

ili#or:':". ::. :_:f f^D*iITi.i,.

ii inp. il. xlu,' il,' L" . vrr, 0 l ll crr rispunsul afirmativ,,,\min".
forma de astizi a Linrrshiei
"?::,:,i o""J"r.-;;;;;';;;f*;'.I.#;,.# a.
iJ
s.
Ii
3 a
l)c prin secolele V-VI inainte insi, anaforaua incepe si fie cititi in taini de citre
isitori, cu excepgia unor mici fragmente, care continul a fi rostite qi mai departe
:fl::1.1:::,:.-9: p'.?, iiete mai multe in tain il, liZi'nii*.ghi, sfintului rl
cuprind intre cuvintele-. ,,cu vrednicie qi ;';..d;'.,,.J'I Bl[s tare, adici aga-numitele ecfonise, qi anume:
ecfonisul:7,Si noui cu o guri qi cu o'inimi. a cdnta...,,.
n_e dd
re liuda...,, n) r-ormula peniru introducerea imnului trisaghion: ,,CAntarea de biruinqi, cAn-
urmirind firul cond-ucitor'al cuprinsurui din toate Liturghile tl, strigind...";
d".:,ti.ll!r.noi, texnrl.lorse poate &;;1" patru p1--: r, - t. .
""rr"irJ.io. hi Ui ij Cuvintele rostite de MAltuitorul la Cina cea de taini: ,,Luaqi, mAncaqi..." qi
.i1 ausi't "i" i, taudi;;;;;;;;"il;r*;:\: i diltru acesta togi..." (in Linrrghia SfAnnrlui Vasile: ,,,A.u dat Sfinqilor Sii Uceruct
Apostoli zicAnd: Luap, mAncaqi..." etc.);
* :y::.
zeu, : ":l :1..
motivatr de binefacerile
g.,,.., i -.,lro-ii.,
:: :l m i'pen iare
pri i

I le datbrdm;.in ea se inqiri sau se recapit

::L:.T:,T1r:1. fl-.iffTil.,-,r]..*.iei manruirii,. i.l"ireari.'pa"e ra inilqarea Litu
t^ 967,pp. L44-145.
njtomlui la cer. in rirurghia bizantinr ; sfe;fi ;;il,.&!ii;;".ffi:li:;ij I)c
lo 8intufog, .og, --ov : indoit in doui, cu doui aripi, de unde termenul
hret,iccsc , liste de nu.me sau pomelnice, sub formi de carte cu doui coPcrte, care
Teodor Lectoml (cite1u.l), E lxrilrc ipchide gi deschidc. Amil.runte despre diptice, adici listele cu nume de pomenit la Latur-
,ort*;.t" Ist. bis., cart. II. cap. 32 Ei 4g (p.G.,t. LXXXVI, col. 201 llrlt, vczi la H. icclcrcq , Diptyqrtes, in DACL, IV, col. 1045-1095, 9i Pr' P. Vintilescu, Diptioe sao
, Pitcgti, 1926.
 Pnrir:'r' Pnor, Dn. ENrj llRANt$,tri
l,l'rL,RCil(lA .sPticlAl,A
d) Ecfbnisul pcnrru ulri,ra ofcrirc (irduccrc) a l)arurilor, l,ai,tc
Talc dintru ale Tale...,
dc rrrgrlcinnii clc mijlocirc (prai alcs clupi-epoca ereziei lui Nestorie), ca o mani-
pomenirea Sfintei F.ecioare, in cursul dipticclor: iT,.;;il; * ,",rii*"ntelor cle iperdulie (supraveneragie) faqi de PreasfAnta
tru :1.I.:y1"-ry"rT
(cu) Preasfdnta...";
Preasfdnta...,': rnrc clc l)umnezeu.
iiii,f astizi pentrLr mai tot timpul anului in Liturghia normali (,,Cu-
fl Fo,nula penrru pomenirea nominali a episcopului locului:i: ,,IntAi ..ir: "friq."it s-a intrebuinqat in aceasti calitate mai intAi ca partea a doua a
i.,i *a.ulr"t...")
Doamne...".
Aceste ecfonise sau fragmente din texnrl anaforarei, care nu e altceva decit irmosul CAntdrii a noua din
i.'...q,imai iinstiti..."),'din
rostite in auzul I (trioda) de la denia Joi, Patimilor, datorat lui ^Cosma de Maiuma
sunt deci penrru auzul acesiora, ca un fel de insuli6-;il;;;;oir,o.ii
,t i[irp,rr]"rr, t.t. vru; qi care deci a fost intrebuingat ma
intAi in slujba Utreniei,^ca
faqa apei, resruri dintr-un mare conrin"", ."rr"rffifr;d;#;;,'# :ii; iiir! rf.riUl. Ulterioi, gi *.t-. dupi secolul X, el s-a amplificat cu
partea de la in-
:T:ll lT:,
::,:.i* dublu, aqa cumaceasra din r Lnduiahli*Igh.i ;l;;'6;-" si carr [,]1.*in.-r. .., ade,rir"t..."), a cirei origrne se pare ci trebuie.cS.utatl in pietatea
serviciu s-a intamprat gi cu ,r;rrft
J* ,ia.o^ir"iui: de o r i.fi " n fr"sului (Sfhntul'i4unte), cum pretinde o legendi din acele pirqi,
in taini de citre liruighisitor, irami-i ,rrr*rril
|^}!":::1..::li:i:::i,:l'utt
y* ti chiar inMineielr noastrers
:1* : -q?: gr carti,Ie
punsurue
y". :f i igprinci pal al formutarul"i frt".g4' i;; d. ;il,
ereculat:,.paralel gi cu voce tare, de citre credincioqi in
;fii;Iil
reprezentand contribuqia pieugii crediniiogilor in momenn
l ..,rtJli #ili
acete:.rdspunsr sau hnne ;i,;;-rdi";;;;;ir (c^ntire 5. impirtiqirea gi riturite finale
^..j::::ll,f-is;ut.t9ate
sunt intercalate in Liturxhientr oiodox in textur
;;;r"|i.,6;
"rrrr"."r.iii
r:i ma ri rugrciuni, f lr,imi gurdu_ :a urmitoare (a treia) din Linrrghia credinciogilor, alc'ituiti.din n'gd'ciwru'ile Si
::::"]rj:"lrlf Tr in forma i u"i rL,., *igi,ar{ in ii, trjit*A ) lr*pArtAS;ren, a iuferit, in general, prea puqine modificiri in
l--r€T.rrr.,
care "apar, 6ii. .

"ii,-'Ari
nici [gtt";i i"#iil=:
surl sunt: "
arnvonwlwi (,,crla ce binecuvantezi pe cei ce Te binecuvinteazd.,
rc..."), singura rugiciune din rAnduiala Liturghiei pe. care.ptt:n'l o rosteEte
.,, uo.. t"re'gi in ,f"ra altarului. este de origine destul deveche. Ea corespunde,
iii,.,.qi. (idee) qi cuprins, ru,qriciwnii plntt'tt. phcorea capetelor, cu care se incheia
,l,ril fitorgnia..eqtini,-gi prin care arhiereul (preotul proestos) ii binecuvAnta pe
f. ,,Pe toqi qi pe toare,,. iosr, ir ii-p .. tqi pt..r, gi treceau fiecare pe sub mdna lui, ieqind
lol-, "i 'Tr-^.-, capetele
Ele reprezinti deci adaose posterioare texnrlui iniqial al anaforarei,
intrate p" iar',d din'bisericiie. Pentru ci
-.rr.^'.:^^-:^:i's ^X pe ^i,-.i ,rhiererrl
^o aflrnci arhiereul r^cfe2 xcersti ruglctune
rostea aceasti nrgiciune
uzul linrrgic desnrl de timpuriu (adici din secolele v-winairrtei. in vechile manuscrise
inapoia amvonului din mijlocul bisericii, ea se numegte
De origine ceva mai tirzie sunt cele doud ,ar"r. i"irt-J"rJ in (uxi brnoQdttpolvoq)'
a doua ice ilwgd"ciur+ea d.e dwpd. d.nn;vln
anafora-lei, gi anume troparul Ceasului al treilea (,,D;"r;;, (ii n"gi.i"nea amvonului se incheia odinioara Liturghia cregtini; dupi rostirea
Duh...") qiAxionwt.
C.i, .. p.
Concomitent cu binecuvAntarea credinciogilor, care-gi plecau capetele, aceqtia
pirl-
. .AteL troparul ceaswlui al, tlt-req si ytilturile rapectitte d.in psakmwt L (,,rniml u lriserica, la invitaqia diaconului: .IeEiqr in pace"'
,,:d:J:=ii_T]1-e..., ti: ,,\"_-1teprda.de la f"q, r;_.;j,-;;;;;;i*rsh;L*ii'il ;li,at. rugiciunile care urmeazl deci in rAnduiala Liturghiei de astizi dupi Rugi-
in taini inainte. de epiclezi (unele edigii le insereazi' .t ir. i" ilxnrr epiclez
llcir amvonului qi care alcltuiesc incheierea sau sfArgitul Liturghiei, reprezinti
adao-
$:?,X+Jtr]"a dati sporadic. in manuscrisele srecesti ,t" ii.,,-hi;t^. .lin din-secoleleYll-Vll inainte.
XII-XII, dar se Posterioare, intrate in uzul liturgic .r, , L:
textul lirurgic ca Uiiltwt red,incioSihr, adicl ungerea frunqilor lor de citre preot cu untdelemnul bi-
'uvirltat din candela de la i onostas, este o practici mai noui. Ea reprezinti o imi-
llT:P^'i't:-'r* i
haristice. Ultimerc ecur, are LtturtbreT,wrat ecesc) incepind
ut cu Ieraticonal
ic a ungerii similare care se face, inci din vechime, la sfArqinrl,Litiei
ortodoxi Rominl (nu se practicd in
gi este specifici
Transilvania gi in Mol-
constantinopol lB95, le-au suprimar, ca pe niqt riror. tlo"rn". si soecifice ;, i..*iJni din Biserica
monahate. La fel au frcut qi eiigiite mai'noi iI- iirirtni,Lut
r

I 92€^ qi I 95 1 ). se pdstreazi deci numai in Liturshieii

b"i;;;-ii;i;^. tr Yczi Mitteiul pe iunie, sinaxarul din ziua de Il. Aminunte^despre originea Ei istoria axionului
;;;";; l""r;ffi;;;;;i) rirrical vezi la E. Lamerand.LaLegend.e tl.e I'A(tov6onu,inEo, an. II, nr. 6 (apr.-mai
1899), pp.
..^c.", priveqteAxioru.ul sau imnur in cinstea sfintei i..i;;;.];;sta isi are orie
diferite imne care insoqeau incd din vechime p;;;ir*;;i*ri,
s["i.i it'tl,,Vczi 9i
zltl. Cf. Pr. P. Vintilescu , pp' 17.6-179'
-
rinduiata Lirurghiei ifostolic.e cart. \{Il,.ca-p..15, textul gre-
"
r7
brDllogratrc
Bibliografi_e.gi
,u,, i; A,tFr V nn ).?).-).?'? si tyad. rotn. cit., oo.248-2+9. O reminiscenli a plecirii capetelor cre-
ql aminunte
aminunre ir.r
in plus,
plus. despre originea, rosrul, vechimea locul tropanrltri
,.11- riltdyxlllinrrghici,
Btrcrrrcqti, l93Z (cxrls
vezi ra'pr. p. v'asircs.,i.rripriltii)iii Ei
oi /rriro in rdrdrtinta
ai" ..u. AOi2;
9f, i,-lft49a noasrri OU*-oSi"r,; Sifiiip;tr;';:;f;:t;
t.ityvl,^iyrlui rgy!.r1esc, Bucuiegti,
'!;:;r,.i::r:r'"::r!:i.':r:!'t":,n,.,i.s.iii+i-ita;ffi
"!jit,Linrylbii
din
7.
Sfd.ntului Vasil).
;;;a;;';;1:{;.
tg+s-+o (cxrras din .."..si ',"u.ll oo, I 8-23 ((.ap.
ceo. F.a
899, 1't. 276).

222 223
 rREOT PROF, DR. EruE BNNNI$rN I,ITURGIt;A SPTICIAI"A

dova), dar arc tcndinqa i. roat{ Biserica noastrr. A fost

{:^.::ge,craliza icl l(lrcrtrri-Sarkis, /,4 LirurXic d.c Snint lean ChrysostnTtue e!son oriXine syrienne;
ln scris pentru orima dati i" Lirurlhie;lirBucurcqti, y-l,c Comte,Lg6i (cxtr, din rcv. ,,Orient Syrien", Paris, 7, 1962,pp' 3-6-8)'
lgi;i;.*-'
o piacticr d.#i;:"1,:t#i ;r"rau in tor ,'i,n,r"n,, Le rituel dt'la l'roscornid.ie d.ans lEghse fozantine.ayx XI-XilI-e sibcles,
originea anafurei, sunt doui plieri. Dupl unii, ir. ,1., byzantines", t. XVII (1959); Acelaqi, Le-ryryt1| /1 la Proscornidie et la
"nid.r 1tro\ -- 111 1 /11
ilite d.e Crbte Elie, in aceeagi rev', t. XVI (1958),pp.116-142'
*LJ :f iiiq':i;ii;ili'ityXff
'il:$XH,':;:,nl+F#tr*J.fi t,igicr, La struttwra fulta preghiera eltcharytic.a: d.iyersith e ,unith',,in "fPhem
intrebuinqate la proscomidie pentru ;;;;i, Sfintei ie*t",'82 (1968), pp. lgl-Zl5; Acelaqi, De la Cbene d.e fisus d. l'nnophore d.e
1.rtfe, ;;;. u, fel de
care r. daa." ir1"l;;;, ca semn sau simbor
llr' {mpirtiqanii, - ar comr Irr rcv. M.D., 87 (L966), PP.7-5L.
rinrale dintre credinciogi - numai ..1";;;;; nu se puteau
astfel micar cu,,firimihr4le,, cizrrte d.l,
impirtigi qi ."r. ,l ro Paplrs ivlandalh, La Protai delln LiturSia nel rito bizantino-greco,
nemincare, ca qi SfAnta impirtiqani., qi -"r"
..rt rrirtiin;-i;;;:., anafura rrata, I935.
p..,r*_acelagi n,oti,,r, i' grecesre M^,ior, S. J., La cilibration d.e la parole d.ans lo ktwrXie byzantine. Etwdr
,T:$::_e-TSopoI (in toc de d.ay sau de iram, r"n"iilri.j. " " " Itoma, I97I (Orientalia Christiana Analecta, I9l).
Anatura poate fi considerati. i"ra
m^.^ f-x*^^-:
qil *;;;;;.#iniscenti din rlc'Mcestei, Genbi, sources et d.ivelnppernmts dw texte Xrec de la. ktyrlie d'e Saint lenn
sau mese friteqti, care
-^--- aveau odinioari
l"c d.rpr sf#iil';s;#; ;j , Ror.e, l90ti (extr. din vol. Xpuoootoptrcd) Roma, 1908); Acelaqi,.
(L't!n'
unii lirurgigti2t. Litwgy, Jhe
iiirqio, in dACl, t. VI, col. l59L-1662: Acelasi, The hlzarutine -in
r Cirurches quater$'(Iiamsgate), 3 (1938), 19-25,63-7\,!1! \?7rl\9-192'. .

M<rrainr, Foina cunoicutri. rnai iche a ktu,Xhiilnr Sfnntului Vasi\ ti a Sliintulul

BIBLIOGRAFIE Cilrd de'Awr (in grec.), Tesalonic, L957 (extras din Anuarul de Snrdii al
A' Baumstark, Die Konstantinoporitanische Messritwryie von d.em ide Teologie din Tesalonic).
Bonn, 1909. IX. J, PitridEs, La prepa.ration des oblats d.ons le tlt grec, in EO, t. III (1899-1900), pp.

)O,r3^l_"-?lOyt;y.aetyWrql-bizantina,Grottaferrata,tg33. Salaville, LiturXies orientales. La Messe (2 vol.), Paris,1942'.

ris, \*?y,,;!:c!y*t;e.rbi,t;L,riiiiiiii),'ilii*^;*'oi,uq*,,-i rrrs-)oachim Sltrotu, Die fozantinische Liturgie. Vorn Werden ihrer SyrubolSestalt,
1968, p.273 q.u.
,urg, 1964 (Col. ,,Sophia", Band 5).
FrE BriS.frtmln, Eystgrn Litargies, Oxford, 1896, p. LXXXI-CI
g.u. (Appendices M, N, O, p, q, iil. - qi 308 , f,n, Trward iit in;nl."i of tbe offenory procession in the ryro-b|zantine East, in
I t, f,iXVf GIZO),
'()otmmentary, ii. Ze-rc2; Acelagi, The @zantine _D_t1,ine. Litwrgy. Histo.ry
* l;r,,t;o;u;:,,tr:.!,:!:3::,:,i"::!i'::::,o et s'^Basite,
* ra studiur u4| ..".' )rlJldl\ulll4
i., ltrv. 2 i973),
pp. 164-178; ^Acelaqi, E1o!4'tion
,,Diakonia;',) 2 \L/ / o )t YY'
{,rK: :, k! :l:.y,,^* !,y i yt a a i e,, ;. 7. o"i.*t ffi t
Llr||trnenLa.ry) lll
s "T*1 j.":,"ty,"y; . ique de la lenn
tiiurgie d.e in rev. POC, xxIV,L ]97!),9p'^3-33' ..
l
, harnavschi,'bespri cele
1

+.^D,Tigi"rt9,,D?u(_r.rrn*-norrriritori;;;;";;;;;r;7;'T;r;;;; te liturghii..., in rev. ,,Candela" (Cernlugi),

rusJ, t.II (E,b1ol,6yta), Kiev, 190I. p. 588 q.u.
Engberding, Das. eucharistiche ltochgebet der Basileios 'l,Si.Tig","t*nwl
12,
P,-t;.T.I]; Li TrisaShion (in grec.), in vol. dedicat Prof. Hristu Panaghiotis,
'"Hf!*":!::::ry:l:4yrbtli,it,I*,x;,,"ift
chrislichen Ostens,,, ffih t).
inr{[,'ti?iit"li,!; tdrrnic, 1967, pp. 275-287.
Piirf. br. N.ij.'UspensV.r, Rutd.ciwnile euharistice ale Sfd.ntulwi Vasile cel Mare Si
ale
R' Engdahl, Beit*ige zur Ianntnis der byzantinischen Liturgie. in (in rus.), in
Berlin, I908. Texte und iui loa,n Gurd de Aur, rd.nd.uial.a Liturghcei ofiodoxe
rslovskie Trudi", caiet2, Edit. Patr. de Moscova, 196I, pp' 63-67'

,B Litarybiei (in rus.), i[f, p. Vi",if. sii, ContribiVii la revizuirea Litwryhierulwi rornd.rtey, Bucuregti, 1930;
i,"i*qi, LitwrXhiite bizantine privite istar ic in structara. Si rfuid.wiala /ar, Bucureqti,
19 orientalibus, t. II gi III,
A uc I aqi, Litury h ierul exp li c at, Bucuregti, I 9 72.
Ir."O, Ifist. du forucwlaire grec d.e ln liturgie d.e S. Jean Cbrysostornc,I_II,
,r$:
l*: ly*-ayn,,La.4ranQin
grii,ry eucharistique (Das eucharistische H,
idd el fond.anaentales
L Karabinov,
d.w on d.r' l" twrri l i ;i: i;i ;.
Ragd.ciunea euhnristici,o* ,inyori iin rus.;, S. petersburg, I
20
Amirrunte Ia pr. p. yintilesctt, Miruitul, in 5.7., y,
2rl,crrrru an. pp. 643_660.
-intidorm,in
10,
Drima oirere vezi mai pe largli.-i-. Vintit...u,
)';r'it1'atl
t'2, pb' tto-r+-s,-*'i"','i, , a""" vezi v. ir li
rev. S.l
ccirarli, Li*rsicn,
rREgT I'ROF, UR, ENE trRANISl.I,

l. F,nitrxt (p,irtca irrtrrr'

ductivl), firrlttitrl din sec.
ISTORIA LITURGHIEI ORTODOXE lN REZUMAT VI inaintc
SUB FORMA DE SCHEMA GRAFICA
reprezentend pirqile principale ale rAnduielii de azi a Liturghici,
cu diviziulile qi subdiviziunile lor gi cu indicarea datelor aproximal prcscurta(i crr dmptll, inloctliti h unclc sir-
Ia care ele au intrat in uz sau Ia care apar pentru prima datl lrinrri cu p.tnfur ii tipici, dh sec' XIV irraintc'
in documentele gi manuscrisele liturgice.
fugncil.utile nntifonnelor in Cod. Bnrbnini,
scc. VIII)

2, \bhodul mic (iegirca cu Sf. Evanghelie) mcnqion' la

a) inchinarea (scc. XI qiurm,)
l. I{inratul prcgitirii Gherman alC-polei (scc' VI[).
(scc. b) irlbracarer vcsmintelor (rit, inig,)'
liturghrsitorilor
c) spilarca miiinilor (originar la i
XI-Xl\l Uncle emri- rind. Lit. la 450-453'
l\{utati tl 3. Trisaghionul, introdus in
crcd., mcngionati scc. I\1
nuntc abia in scc. [{). Rugiciunea Trisaghionului, in Corl. Barberiri
(sec' VIII)'
Proscorniclia, inaintc dc Lit, c
ENILOR

2. Rirualul pregatirii Asnetului ;i il potimlui (lbnlat in scc' VIII-XIIi

rnlPortante
a)Citiri Din ltofegi (cirqile istorice ; \ icsitc din uz

( ln prirna partc; d\nV,Test. Din kgc (cirqitc didacticc) J scc' VII-VIII

lrr Gherrnen at C-polci si dcfinirivar in Rind. titurgici a lui Filotei al
4, Lccnuile
bib. qi
b)Citiri Apostolul
I. PROSCOMIDIA
(originar la incepuml a) mirida Sf. Fec. (menq. Ia patr, Nic,
tilcuirea lor din N. hr, Evanghelia
(clemcnt
Lirurghiei 3. funralul miridekrr, cu Gramaticul scc, XI).
crcdincioqi[or; mutati pornenirile nominale b) cele 9 cetc (in doc. din sec. XI), primordialin c) Rugiciunca Evangheliei (in m-sc,, din scc' XI iminte,
inaintc de Linrrghia (pomeLririle iniliale la c) celc 3 miride spccialc (dc orig. Lir.) dar gcneralizati',rbia dupa sec' XIV).
catchumcnibr prin se- inccpunrl Lit. d) miridelc pcntru vii gimoqi (mcng'
colcle VI-\II) crcdinciosilor. Murare aici IX la pau. Nichifor Marrurisitorul); d1 Predicr (Omilia), mut.lta din acest loc din sec' VI q'u'
o dati cu Proscomiclia). miridelor definitir,at in Diataxa patr,'
F'iloteialC-polei. l

a) tamiicrea 5i acoperirea Darurilor (scc,

VIII-K\T) 5. Rugiciunile dc
b) Rug. Proscr-rrnidici (tcxt in Col. dupI Evanghelie
4. Rinrrile finale
scc, VIII),
c) apolisu[ I
(de origine

d; cidirea trnala l nai noua)

227
226
 LITURGICA STEUIAI,A

cctcnic micii

cctcnic nrtrc (prcscur.tatl

a) Rugiciunilc XIH-XIV dc Filoreial
pr. cl:dincioEi a) Rugiciunilc
doui rug. (in rainil) pt, dc prcgitirc.
cioqi pnenlionatc in scq
llug. pr. plccarcir cill'rctclor
Textul de aziinCod, Bs
qi Rug. ,,Il atrinte..." (tcxt
il Cod. Bnrberini\.

b) \bhodulmarc
b) Actele mantt-
(ie;irca cu
'lle pentru
Darurilc), mcnq.
a, Lwanregua Prcg:itir-cfl St.
in sec.Vl la inpirta4anii'
(rit prirnordial in
Eurihic al C-polci
rlnd. Lit.),

III, LITURGHIA tr.,

c) in-rpirtagirca (instmcqiuni spccialc
cREDTNCTO$rLoR c) Ectenia certrilor "tyql"
al
..
C-polei)'
din sec. Xl E.u. Precizituri la Filotei
(cea mai pugin atinsi (<xiginc incert{)
dc modificiri).
d) Silnbokl Credinlei
introdus la 471
Anriohia Ei 512 d) Rugiciuni clc
C-pol Sanctus (rr rnulqurrire
blic; imnu dupi
,,Sfint..."). inrprirtisir-e
2.,{,\AI0RA a) Marea mg,
(Rugi-
ciunca Sfintci |errfc); cuharistici Rug. hrisrr
nucleul originar al Lit. Dumnczctr {
crcEtine. Odinioari, ciriti Cuvintele .l :t) Rug. Amvomrlui (= rug' a plccrrLii cirpctelor'.Tbrr
r'echca
toati cn voce tue qi
'
de la Cina sim]lar nCotst. a10tt.Te\1\lde azi in Cod' Bn'bnini)'
neintrerupti de rlspur- (in m-sc, din sec'
(,,Luati,..") b) ,,Fie mrmelc Domnutui binecuvintat"'"
sunlc ppmlui. Din scc. b) Ananmcz;r XIII irrainte).
\M inap a fi cititi in 4. TNCHEIEREA c) Rug. potrivirii Sfintelor (a Schevofilrrchiului)' Texnrl
de azi
c) Epiclcza, cu trop. ccas. III qi srih
taind qi fragncntarl prirr (partea cea mai in Cod. Batbnini.
(trop. si stihurile, in m-se din sec, XI q,u, ntlmai irr
rispunsurile paralclc ale d1 Psalmtrl 33 (vcchi, menq' in Cutst' apost', pistrat
Geueralizar in sec. XV-X\I. Astizi scoasg noua a Lit.
credinciosilor Litwgltimil romincsc).
Linryhierul grecesc pi bulgiresc), credincioqilor).
e) Apolis"l (otptrsnrl). (F'ounule in m-se din scc'
XII qi urm')'
tvti,.,in t otigitre noul. Ntrmai in rtnele pi4i din BiseLicr
0 icl.
d1 l)ipricclc, paralcl cu ArionLrl (Axionul, rcminc.rsci).
in
rncnq din scc'
tirrrna dc azi - scc. X q.rr.;. u) inrplrqhtir an:rfur'ei (sec. VI inliLrte' in m-se,
XIV q.u.;.

228
229
 l,l'l'u R(ilcA sPr:olALA

C,,qpm>lul"
Explicarea Sfintei Liturghii
qi a credincioqilor
a l)anrrilor, a sfingiqilor sluiitor-i
[,csl scop de tripl[ prcgltirc -
VI
rn'ui rcirlizar" o ,rro,i[r','i';;'i!'..;'
i"fi;U-,Lt*]:sl:'-::::$"'3tf,]"11jlfi:
'rugiciunile pe care preotul le
ii ,ir1'!."r;, r,, unele din
,li,',il,ffirl,.iliit",rtt ,t, ., celeialte acte sfinte slvArqite in
lu taind, concomitenr?, .'.rniite rostite
tri in auzul
credincioqilor'

A. SCOPUL SFINTEI LITURGHII. 2. C*acterul de iertfl al Liturghiei

sFANTA LITURGHIE CA IERTFA adici se intemeiazl pe ideea gi pe
rl Bisericii Ortodoxe,are caracrer sacrificial,
A CULTULUI DfVIN PUBLIC ORTODOX
sacrifi ciului r",,, i...r[i #;;; ;-^J'""ui'l' .s:li':t: 9i1::'
cJtur protestant,
:]l11l Tti:l]-
arta Sfanta
de Litur-
|:i],:']'jX:T,ji'JJrIi.Hri;;;; o".,.;i t"" t-,ii:"'1i1'1i::!::!r':,!?:::':'^l{?
nu cste decAt sluiba du-'lt"i"ti i"
l. Scopul Sfintei Liturghii lr'J'oir''ilitil?li"tffi;i:id;;;;;;r,miezurqip:i',111itlT*.1::.1'":i
Precum precizeazi un mare tilcuitor ar Liturghiei
ortodoxer, sdvl.rqirea
iil,X:'lifi'ilii'i,il',;'ii{'f..,'. ,si*'i.1 :l',t'].1'^:,:9::'"'litPi*l]::Hi
y3i..$:._,,:n dublu scop:^.ulg: direct sarr ahroniet ci c.,,-o "c-;-^, p ll,iill".li"i,it{"7i:r7;:;,ffi'#;;FG.G;;IlauprimitderaMintuitorur
llf;
;'':i;;";;"ta'o faceqi, spre pomenirea Mea^"'"' ,
.Aceasta sa o racc\r,
i:"9 . adicd prefacerea piinii qi"adici
a vi
cI prin Sfinta L
"Hi#[,;;;.; Biserici :^-,tx adevirati
^ jerrfi
-,.:-y o qi reali
^A-,,\rori si reeri o
linta
altul, indirect gi mai depirrat,
QG^r-l- t^:-^
sfintele Taine. /---
cu alte-r-- iuvinti, in sruyoa I in unanlmlfate st.ril'lffiiiliiii'"iii
[u\r rrrrr\, rarur\r Y' "-''
unanimitate toqi
cici'
bisericeqti'
precum se ?:"-tT,^ql-'::::flli
Qtre', abia in secolul
stmrer Lrturghii trebuie si dist
principale deosebite, deqi in ,t Anri legiruri unul cu ,i'rereri *i li"p"t.ni'
,-
dinainte de Reformdl
li..a; iii.,rti. de lertfi al Li-
rctormatorlr ^-^^-^'-;T:::-:';;"1
in
fi'I:l':#-
caracterul
::^rTj"lente * yfi grgsc. Darurils iar de att; ;;i"; 7t;;i*iqirea),
v^x I ^ .,,ot.inrrt si l-r
?1::!ffu,,l'll
Sfln[esc :,1':impirtisi
(esc,crectlncroqu,.irnpi.rtigindu_li_se
crecllnclosu. i.*$-i2
efectel. iertfei2.
ndrr - i -se efectele :'fr #,:Hgii"iili;1
L4
La urEpL
drept vorbind,
I

s,nlrrea creorncro$rror,
v.,rL,r.rrLr' sfingirea credincioqilor, adrci I
atunc
Qi de
dox, mai aie, in acele nu-
adici impirtrqirea
impirtrgirea lor cu cu sfintel
^ I aduce
nAtree
Li,t_riii:_t::pul
principal si uttim al Shntei r-i* ii, ,nliila Daruritor fi
-^^^-x a-I
e roagi lut l)umnezeu sa-l invredniceasci
T:11,":::1,^T f?tt:,ill{:*i acestui.scop...$"j fost cel pusin la *,sft; e a. 3"g. qi i"-;tt SfAnta Masi e rnrmiti ieffilnic
r.so]{ generald. se impirtiqeau togi credin.i,iiiLl
r*.*. i;il-.;iri;'&; S
nrrghia Darurilor mai inainte sfin.tite, care de fapt nu
.r,. J.-&i o simpri
fi iocotiti_qi
""iira iffiii,;$; r,i';ffi. jertfa liturgici
stea fiind sfingite dinainte (a se vedia la cap. 3. Rapornrl dintre iertfaMintuitorului qi
. -p.: ,,rprr."fca scopulur r-rturghiei ti"J. i"ti."r-;t:;;;i;'dl"i
intocmiti rinduiala ei. Toate rugiciunile, cantiriie pt cruce ? $i
cum qi toate acele sau riturile ih.rt .r.. se sivarqesc i" ."ir"r
i?.iiiril. ai,, sfinta scrir l,lxisti vreo legiruri intre aceasti ierrJi qi cea adusS' de Mantuitotul
sfintei Lil cxisti,
il cxlsta, Consti aLtrarld
ln ce consfa
in legituri' l.
aceasti reli4Luro intre
sunt altceva decnt mijloace de pregrtire gi de ,.rlir"..
; scop. prin numai in chip i
- l)e fapt, se poate vorbii:*'--x:'
deci ";;ili n
este alcituiti randuiala.sfintei Irinriglll, ea urmdregre e\ei
a) Pregitirea Darurilor de paine qi di vin i. A;;i;;i
o intreitl pregitirci , ri^cr.Jii'qi
fStilit i!.tr"
uructt Ql lerua ''j )-
oe n,,o r,rr L<trL
alta' IrlLrc r/r(- dt 3::;
urrrro -- --,-*-.-easci
dr ul
in vederea sfi! Heoscbiqi - deci doui existi nu numai o strAns.i leSlqri,
prefacerii lor in sfintut rrup si sare. ror"gltii. "drr. cr;.;;;;r;;i;ii*i;;"riilliur }/f rllll .ir- ...r.r^rr D.^nrirr-rrn
"lti#
! :^ este a!::a.qt c]r
hie ^^r^ adici, tn
^li^x in Acpnf,
esenfa er
ei' lln2 ar aceeasl
una Sl CU

(a nu numai Sfinqii Pirinti scriitoru

qi btser
ca sI
ba i flri de
-, ci il stabilesc in chip dogmattc srnoaoele
lujb Sfintci

, c) Prgsntirea credinciogilor care iau parte la Lirurghie, penrru

a se face vredn
(pregiiire care qi.ii"..'p.-ai"ainte de,l,,ibl i
!TL1,T:::::,:^.1_TfJ: ?qyf
lcsivirgegte in cursul Sfintei fituighil. lrrl t intireqte"'
de singe"'"
lliir s
I Nic<rlac Cahasila' Bucurcqrt'
cabasila, Tdlcuirey/uytuzcieytii Liturghir, cap. r,rrad._rom. noas
2 de r)iac. Enc Branigrc, Iucrarea
cf. qi ofricd rvrtillcr, ii
icd.Mi.illcr, t)!^rylaitie,*'uitop1,,'";;-o;i;;r,'jri',.c,,rt
i":;hr;;;, importanfa
i-.9If,of
g (Hcrdcr), 1964, pp, I 20- I 35.
:'rcilrtrr
und Opferutahd ln ,,Gott in wc re i.I'l:r;i;;;)r:;:;,;:;;;,
elcsPrc csclrfa

21(l 231
 [,Rtiot' Prrrlr. Dn. ENti Bnnxl.srri
I,I'TU RGI(]A SPECIAI,A
Mai i,clcaproapc rdrnurcqrc clrm se exprici aceast{
idcntitrrrc sau in ce cr rca vizutl a p$inii qi a vinului. Liturghia este adici o slujbi cuvAntitoare
otae cab asih aiI *,.".,,r,t ir^
it _il;' l/r
l]::i9-,".,1.f".{_?i:ill1ll.T,?
ntativ in aceasti privingis.
vv -rLd' i. .,,. it ludm lritrral[) qi flri de sflngc (l.oprfi rcr[ &ucrtportoq ],crtpeio), cum o caracterizeazd.
uniratea sau identitarea celor doui jertfe vrllltierul ortodox, ln rugiciunea epiclezei;
.,,,,?j,.r,.1,.-1^r-,a,
tritorului atAt ca sivargitor,.cit gi ca a"i1-r,.rre) rezulti din identi lr) Jcrtfa de pe cruce a fost adusi de Hristos singur, pentru mAnnrirea tuturor oa-
de jertfr ," ,rit'.iilXl1llil ilor, ca a fost jertfa Sa proprie, pe cind cea din Liturghie este adusl nu numai din
irccsta rciese limpede, dacd disecim nodunea
a. il*m iiiii;ra .r elementele
t'"" In vr!.rvrrlvrL Lui, ci gi din a Bisericii sau obgtii credincioqilor. Cici ,,prin prefacerea Daruri-
. si vedem iaiarrr qi credincioqii simbolizaqi prin ele se unesc cu Hristos ca preot al jertfei gi ca dar
;
jerrfl; rtfh, sunt primiqi, cu alte cuvinte, in corpul mistic al lui Hristos"T. Aqadar, in Li-
tic, Biserica jertfegte gi ea impreuni cu Hristos gi se aduce ca jerdl o dati cu El,
e este primitorul,ei.
rnijlocirea preonrlui linrrghisitor, care este reprezentannrl imputernicit gi sfinqit,
sacrificator sau sivArqitor al jertfei _
nl lJisericii, cAt gi al MAntuitorului;
olici - este M4nnr'itnnrl i-o,'.i D-^^d
..-. --: s!!qL urr vr5drr sall u, rnsfrument ur e) Jcrrfa sAngeroasi de pe cruce s-a adts intr-un singur loc gi o singuri datl pentru
al lui Hris
Eleauna; jertfa din Liturghie se aduce de-a pururi qi pretutindeni unde sunt biserici
;lf,j|}t:::'j,I:*firl,:t:'^xt"il" J p;;;"
acluse de credinciosi. E^l ri preface i;d,r;ift'sh'in sfdnrulur Duh
:l
adevaranrr sirl
lltnrc creqtine.
l)itr, deqi se sivArqegte in multe locuri gi de multe ori, Liturghia nu trebuie conceputi
tsinge, cu care S-a j:"
R.I-^--- ;:
r.,: Dumnezeu-Tatjl,iertfit Fe cruce; ti tot fi a'^t^ '^e^
ectp A-or^ -^-^ t^ ^c-. aule orezir
r^ ^a^'-Y
brcpctd.re saureinnoire a Patimilor de pe cruce - cum) din nefericire, se exprimi mulqi
Iui
b)
ca,dar q.-;i;d;il;; ::.[f; irutorii tAlcuirilor populare ale Liturghiei. Ea nu inseamni, adici, un nou act de
. Materia sau darul de iertfld";l;i .,. cslc
este acelagt fizici gi dureroasS. a lui Hristos) ca pe Golgota. Nu trebuie si ne inchipuim ci
rr.lrro
:rdus ;;-^- ac(
>s pitimegte gi moare la fiecare Linrrghie, cdci Sftnta Scriptur"ri ne spune limurit ci
,,"11
d<rctr.-.-. ulqvarrle 14
,t:"t#r_r:,iTll",
Lu 4 Lsl.r
o,ruducrc,.r...r..rl',i^lr!ro'?r
qg
de Dc-t,olgota'
pe Gorgo*. (; rs, odatd inviat, nu mai moare qi nu mai pitimeqte (vezi mai ales Evr. Y7I,27;A,
; X, 10-14, unde se accenflreazi unicitatea jertrei de pe Cruce).
;;:-,1I"::;"1:"1"1;+rir.ft
adusi nu numai Trtalui :;"ffi ;[i:',l,,fl 1.,,1:.:],1.J.,.1?ffi ,i.:
$i Sfe;[i'b;, ;i'Sh-,?; ii:il,T;:X;J,5:; Prccum am spus, corect vorbind, Jertfa noastrS, este intocmai cu cea de pe cruce.

],,l,XX:;Ii"];
jcrtfr, i" rin.grri., .r;i;. ;*,
Mnnnritorut apare deci ,tet ca
sau momennrl din rAnduiala Liturghiei, in care cele doui jertfe se intAlnesc, se
rif'rci sau se contopesc intr-una singuri, este pt efncerea in Sfinnrl Trup qi SAnge a
cdt Qi ca siv^rsitor sau aduciro. qi.","il,i;';;#ir:r"ii:H::'^::1:
i

al MAntuitorului in iertfa llturji;;';;;., de altf"t €.,,-,,r.1. rcntelor euharistice care cor stinrie temelia materiali a ]errfei din Linrrghie. CIci
rugdciunile Litwrnhiend.wi_o."4"1'li an"me ^L:^_ uttr-u
inrr ile care se prefac pot fi multe, atatea cAte Liturghii se slvArgesc pe toati faqa
rugdciu
oul Herupicului:',...Cicifu.qti Cei..^ra".; liertfe\ taind, rului; dar Sfannrl Trup qi SAnge, in care ele se prefac, este gi rS.mAne totdeauna
^^ j^ot
ft I r1i acelaqi: Trupul qi SAngele cu care Hristos S-a niscut din SfAnta Fecioarl, cu
cc nrimaoti
r'r" primegti /:^-+f^
(iertfa)\ qi
^: ^Cel
-t ce
prccneaza tdlcuitorii Lirurghiei lll a triit pe pimAnt, cu care a pitimit gi s-a ingropat) cu care apoi a inviat qi S-a
l)umnezeu qi Se aduce (jerrfly c la ceruri, unde gade gi acum in slava, de-a dreapta Tatdlui.
|crtfa din Liturghie este deci mai pe intplesul nostru, o reproducere, o fonnd d.e
ire hr. timp, dc actua.lizare sau d.e petpetuare in rniihcul nlstru) a prezenlei lwi Hrioos,
4.Litwghia ca formi de prelungire iutghiat o dati pentm totdeauna; este o multiplicare in timp qi spagiu a unicei Jertfe
lrc Ciolgota. Este mijlocul dumnezeiesc prin care ni se improspiteazi de fiecare dati
a sacerdogiului MAntuitorului in Biserici tlcvirre astfel veqnic prezrnti in faqa noastrl ]ertfa crucii qi prin care se pun totodati la
i ni, fieciruia dintre noi, efectele bineflcitoare ale acesteia. Cu alte cuvinte, Litwr-
gi aceeaqi cu cea de pe Golgota,
,.n.1 exterytd.:
,r chip. sAngeros, prin junghiere durer
tx)a..- 'zr!d) Lra uur r_rfurgnr. r. rd,r.i'rri'Hitottl.:Jfr#lf,nt noi in plus sau de a insemna o ispigire din nou a picatului, ci ea reprezinti nu-
rrrr mijloc pentru lmplnigirea fructelor moqli de pe Golgota, acelora care caute
)r perltru mAntuirea lor... In raport cu |ertfa de pe Golgota, Sfhnta Euharistie este o
rclativti, deoarece ea se referS. la cea dintAi qi o reproduces.
Astfcl, Litarghia este nmdmd forzna de pelpetua.re sau continuare d. prezenlei Md.ntwi-
i ln lurne dc-a lungul yeacurilnr gi centrul activitigii Lui in Bisericd. Este mijlocul

'l'r. P. Virrtilcscu,Sarificiulrclfui.ucnprittcipitalLiturghiei, Bucrrrcgti, 1927,p.60.

oAccfrqi,
op. cit., p1t.52-53.

233
 l,REo'l' lrROIr, DR. liNri I]tr^Ntus,tIi I,I1.U RGI(]A SPECIAI,A

prin care El se afli vcgnic impreunr cu noi gi prin carc ir;i lmplincqtc dcci fil
l\enz,DieGeschichtcdcsMusltllb'.lt4'ilfi-od'erdernlteGlawbeund'd'ieneuen
(Altertum und Mimelalter),
[:.rla Sfinqilor l.ai.$no_s-t9_]i qi_U-ccnici: ,,Iati, Eu sunr ., u,ri i. r.ate zilele]
s^farlitut veagulyi" (Mt. XXVIIL,2o). Esii, toiodati, o fbrmi clc anticiparc a
ut ilbe, d.as Wessen AttT,iiiiit;; Op:it t':I. Band

Sale, de preinchipuire gi de pregustare a bundtitilor de la masa cereasci pe < ji'r',lhl11';. Rodopulo s. sfi,nprea.Dyrwrytor.sryli.Ewharistii
d.wpd. textete titwrsice
rezervi celor ce-L iubesc qi loc. par.; Mt. vI[, ll; xx[,'I-I4;!
1y.,I]y,2325etc.); iiiiirii iiiriri.i si ipwse"i (in grec';, Tesalonic' 1968'
L-L3, 21, 23; Lc. XXrI,. 30;
.xY, osprFrl euharistic are deci qi pi raclrim Schulz, o""dili"iri|)- Dturyir.' vo* werden ibrer Syrubolgestnlt,
sens eshatologic. MAnruitorul este impreuni cu Dumnezeu-Tatil ,r, irr'.erurl, "n
1c^elalitimp este impreuni cu noi in mod spiritual, gezand pe sfintele ,lt"r.,ru6
s*:::
sfintelor Daruri,.precum grareQte Litwrgbiintt ortodo, (Rugiciunea cititi de It lt iif
Alcxrs varr i;
\rLrr Me ns b rug ghe, r e o hs i e i
tft:
fe*'P"t''
rYrurrouruiirlulrE-;;;'il; aris ti e tu
*"t en
J1yyl
e uh c
nr'
^s::(:Y-"1:
Europe occidentale"'
1tl ltd,rinti, in ,,Ntlessag m.
tainS.,.inainte de impdrtdqire) : ,,Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnr
lnn.-martie t loa, ppiioli;,";.^;;E
i.v. paraschiv, in M.o-, L968, 7-8,
tru, din sfant locaqul riu gi de pe tronul slavei impiriqiei rale qi vino ca sd ne 1
s
$73-597.
p. _"".1. cela ce sus^ qezi impreunr cu Tatil gi aici impreuni tu noi nevizur
faqd...". Din slava Si cereasci, MA,tuitorul iontinui 'rr.f.i,e-ii
Liturghia oficiati de preoqii Bisericii, slujirea Sa preoqeascie.
B. LITURGHIA CA FORMA DE CULT
$r CENTRU AL CULTULUT
DfvrN ORTODOX
BIBLIOGRAFIE
ciciuli, Durnnezeiasca Ewharistie ca ieffi (in grec.), Atena, 1. Liturghia ca centru al cultului divin public
ortodox
_o. --- 1932 (trad.
de Pr.
\ Antgfi,/effi eaharisticti, Buziu, iq,iOl.
Legii.gelei N(, este cea mai im-
. fr.gf N. Chiqescu, Pr. Prof. I. Todoran gi pr. I. petreuqi, Teolngia ln ortodoxie, sfanta Liturghie, adici slujba iertfei
sirnQkcyl.' M_anu{ pentru-institutele teologice, vol. II, Bucuregii,'195g, pp. ,rnntr dintre to"t. orriteqii! componente *rn'r"i *ll'^:*:9:ft:t;illt*
'r'j
il a fost' din
G. De Broglie, La Messe obtation collecti'pe d.e ra corurnwnautd cbreiienne
B
ItTlffJiiL#. fi; il:,.I i;A SaieP'riscumPilrt:-11'
cruce a
-{antuit-orului
,,Gregorianum", 30 (1949), pp. 534-561. de vedere soteriologic;:Jil;;;i'i'aqii
i;;ff Hil;iiilri; sai mil ::::li:.#g qt
;;a ;a, sfanr Liurghie - c"r. actuarizea-
De augustissirno Corporis et H:i:J":tru:il
Ch tcca |erdl -.r,. r.-.liJqi, t"t"J'te,
cenirul
lin:t:#:"t*: ?fflil;".*
lEqkse,1965.
ntal iniri suulvr !r!*^--^^-) ;ti
,t ii^ !i;;i-iidshii, - qi r *tet+-t:
_ f . tydokrmov, La priire d.e lEglise d,Orient. _ La kturgie d.e Sahct Jean rlintii urLla dLdL orulua
"tet 'o"'
orice acq menlte
:tY.l^'-,1^'T1T*
e)rprime in afari
Paris, 1966. aie BisericiiJ preculn qi orice atitudine sau ^sa
*-":;-,a."rtie
!_t caN Galeriu, f effi si rdscurnpdrnre. Tezd. de docrorar, Bucureqti, 1923.
fj,__C$r,..las leilige Masopfer, dngmatr.sch, litu.gisch'wrcd. aszetisch
I-)(III, Frgilurg im Breisgau,l9l.2 (irad. fr..p"r. N(o.."ud,: Le Snint
[r+ii$'t]":':
ca
rentele noasrre de

o rePrezlnta ql o
multumire sau 1e1ere"fa5i^1t-

,'#ffiff"il][flf::r::*H?;
:-:: r:--:-- -^-o -^nctitrrie miiloace de sfinqire
sfintire a
?:]ff":j

Messe, 2 vol., Paris, 1894- 1900). ,1?r[5l7aT"jri1, I.r.rrr.. servicii divine, care constituie
M. Jt_gie,Messe (dans l.a Litwrgie),inDTC, t. X, part. II (192g), col. L3I7-
t::tl':.^
;J;#ii'd.hmpirtigirea uSdT divin: taine:i .",. ioate constinrie
E,p* r-*a., ^^^cdnrip no intr.drr-
introdu-
/..A. lungmann, The la,crifi.c9 of the Cburch, iondon, 'l96li'tdem, iiJ:::::: HH#',ffiil;;',";;;.1 l^"-'J i;"'r'
sacrificiwrn in d.er Geschichte der Eucharistie c lrr slujba sfintei Li;'"s^hii;^-; '' i,L1gl5:"t:l-':l'Yl?::i*iT:1
- wrrtrindnirur,' in ,,z,eitsc chiai in cursul Li-
katolische Theologie", 92 (1970), pp. 342-350. l,l.,1ri']lii.:.i'iffi;'iilffiiii
'ghici, ca de exemplu hiroto
ere ,.irua'q.''
. fosep! Kramp, S. 1., Die Opferanschaau?,tgeru d,er rijrnischen Messkturgie. ,1111*"*,:'ff,::::**?:Y:il
ca strntrrea sranrurur qi m.arelui Mir Ia Liturghia
din )oia
Auflage Regensburg, L924. iilll ii;;Tt1#;hiei,
c--:-^- .^.i lAohee".-;--^L; la Boboteazi, parastasu'Ut jlf::
Macarie, Teohgia doxrnaticti. ot"todtxd, trad. de arh. Gherasim Timus irrri,
fsttmr savarQesc ghic,
II, Bucureqti, 1887, p. 494 g.u. Ht.t" i
..-. ,-:- rea de odi cum
.. f. lleyendorff, Le
.daxme e.wcharistiqwe d.nns les controverces theolngiqwes d,u erunil toatc
toatc
iDcle, in rev. grec. ,,Grigore Palama,,, 42 (L959). pp. 92-100.
', --
tprs. Nrcolar
-bprs. Nrcolai Makariopols\,1lti.fu"ar*rntab
Makariopolsl<r,Id^ei furcdamentab in sftntn o.e- se PUtCTCA
sftrutn Eaharistie (in l. bulg.),
bulg.)
]!o! Gxuas dinAnuaru.lAcad.. Dwhwn.,,sfil.rutwr crhnent dr ohride" di" s"n",-t.
1962-1963),rez.inrec. no stridlnrev.,,dftodoxia,,, an. 1964,m.Z.pp.ZOlZiO',
iertfa

-'i,,
'Comp. acclagi, op. cit., pp.7,50.
1..rn,n, pr. p. Virrrilcncrr,
()mr (lit.grafinr) de Liturgicrigentdld,llttcttrcqti, 1940' pp' l5-16'
 PnEor Pnor, Dn. Eun tsnarur5,rri
I,ITURGICA SPECIALA

2. Linxghia ca formi a cultului de adoragie l) Astfcl, Liturghio cstc sublimul irnn d.e slavd. Si de laudd pe ca.re il pwtern adwce lui
Wfica pentra perfecViunile, paterea. Si ru.aiestatea Sa. De ce | - Pentru ci acest imn
Dar Lirurghia esre nu numai izvorur temelia
sfinteror Taine qi ierr hrrtlgat prin mijlocirea !-iului lui Dumnezeu, singurul Care, atAt cAt a triit pe
Ei.
mai i-ro't,.,tl di;J.; ;;;'"r..:,-^i^ t, a dat lui Dumnezeu-Tatdl, prin viaqa Sa neprihiniti, slava gi cinstea ce I se
blic, de fiecar
;?,,..*:ltjjea ii ..6ii; -.!^;r;;:"1
';:;;) ili
i ,,Eu Te-am proslivit pe Tine pe plmAnC' (In. XV[, 4). Numai aga Tatil ceresc
I#:{:;,:",::i, dr it intr-un chip vrednic de DAnsull2.
sivnrqit cea di""'-
-^.*.s.,.",.1"
';";;;
ci", t., oe rame. ,. remarci
spune
Dur prin Liturghie cinstim nu numai pe Dumnezeu, ci qi pe sfinqi. Liturghia este
il*.ff.":r*I:*::::lyi",
care
ii., rit"-,shii
n,,
au origine omeneascd, adici srfriinst*i;;;
se "i5.T]torecum
numird intre cele sapte
il tirrrna supremd. de exprimare nu nurnai a cultului de ad.ora1ie, ? -qi celyl a1
^,
B;;;il::':: i,',: ir'.Eri . Lirurghia prilejuieqte cea mai mare bucurie pe care o Putem face ingerilor qi
presus de ele. Toate Laudele lsrujbele ziinlce) premergitorr. qi cea mai aleasi cinstire pe care le-o putem da. Desigur, Jertfa se aduce numai
ifint i Linrrghii, iar nu fipnrrilor - oricAt ar fi ele de superioare sau desivArgite -, deci nu
Proeminenga s au su perio,i rrt .
-snr,r.i'L,;
;..,*,:,1""",:,:ll":,::_::.-,::Fi-.;-"#i;.:;;;;;e;;-qi;..gnti..t'.i.:ffi:[rr:.#
a LiRr
ducc nici ingerilor, nici sfinqilor. Ea se sivArqegte insl nu numai spre slava lui
Laude, noi.aducem l"i D;;;;euanumai ,;;H
#';:;
rugicirrne _ fie eo Aa ci gi ,,spre cinstea gi pomenirea sfinqiloC', adici este adusl drept mulqumire
hudilrua;.iir"i,i;:;?JH.Tfr
i:I._,J.p..
i1,:dili:::ff :fi iI;ffit jiST
n,
cinstea gi mirirea pe care Dumnezeu le-a diruit oamenilor, in persoana sfinqilor,
iertfn,.ca.re, precurn am spus, este torme c( i unul din motivele peiltru care ii suntem datori recunoqtinq.i gi mulgumire' Pe de
l":iiTii :'L'"'i:::-T,"'.1-,],19y..-
lXl5L:'uf#JJT:L';i,['*n#j:;ili"fi h"J;;tHT,fJ]:'J:,f,:i pilrte, aducerea jertfei liturgice pricinuiegte sfinqilor mare bucurig gi desfltare, cdci ei
,trcuri de slava ce se aduce lui Dumnezeu prin Sfinta Jerrflr3. De aceea, dintru
Aceasta se poate ingelege .r, ,iai-"i bine,^daci martirii qi sfinqii au fost slrbitoriqi mai ales prin oficierea Sfintei Liturghii la
vrednicia jertfei care se sivArsest.-il;fu avem in vedere valoarea,
A
"''HlA Sfint^; r ir,-_Lii ^:
r.. v^frrl
vrurL' hstlt
nst
lor, in zilele comemoririi anuale a mo4ii lor martirice.
d b) I-irurghia este, totodatl, supremul prinos de mult-umire, adici expresia desivlr-
n noui. cre i s sentimentelor noastre de recunoqtinqi faqi de Dumnezeu, pentru binefacerile
ci a_I
luvrrrL!) !JtLbr)4,ta. repreztntd.
cca
cea mar
mat i,,:
i., de la El. A,pa precum jertfa Fiului Siu reprezinti manifestarea qi dovada subli-
fOrma cea rnai inahd si desdvtrtrsitd', ,;i;;;;; n milostivirii bunlttrqii qi iubirii divine faql de oameni, tot aQa gi Liturghia - care
ad.orafie. De ce I
nlizeazil acea jerrfr - reprezintd desivArqita formi de exprimare a sentimentelor
_ aQa cum de mulqumire gi de recunogdnqi fagi de Dumnezeu.
ad.ndrat al acestei i,
bit al Tatil evoir,,, e Arhiereul i
pc aceea, ea se si numeQte de prefering , Euharistie, adicd. sluibd. d.e rnulywwire, obi-
firi nati -Xt^^t -' rugiciunilor ei fiind, in cea mai mare parte gi in primul rAnd, exprimarea
LL) zvr. L, ro decat
decAt c<
:qtin.rei noastre fagi de Dumnezeu. Funcqiunea aceasta euharistici a Jertfei litur-
tru ei Mi sfintesc si ca nor: D
cste, de altfel, formulatl in numeroase locuri din Liturghier. ,rSi mulqumim
.1,i, ,,-o..- uc ,srlra csre rot ce s-ar putea aduce
doiler dair
- Al doilea, ' XYII,
nului", ne indeamni preotul. Iar poporul cAnti, in timp ce preonrl sfinqegte Da-
mai de XrHIir.,
::T-1"::.""ri:Tp^{ Il sangeri. *p;ih;;i qi n.pi.r,ri-t- ri r",r"i sdu. rnti-r
jai..p'.is-",*i*#l#lrii"i1T"it,"'r":!t llc:.,,Pe Tine Te liudlm, pe Tine Te binecuvAntim, Tie-Ji multumim, Doamne...".
c) lrr al treilea rind, Liturghia este cea mai eficace ieffi de impdcore cu Dwrnnezeu
$ffi :,,,.Tf;J,.1rr"#.:.,'.a pcntru ispasirea Si iertarea pd.cntehr nlnsb,e. De ce | - Pentru ci prin ea se ofbri lui
imoortohiti .,, rnara .Ti.:yrl!i desivdrgit; e opera cea mai a; ;;;i "il;;ii ntncre., aielaqi preq de riscumplrare care s-a oferit Pe cruce, adici SAngele
put al .Frulur
rcprit (vezi Evr. IX, IJ).
Fiului Siu (vezr I3). Efecnrl Jertfei este arlrmat
expiator al Jerttel
-btectul exprator in lr-
afirmat ln tri-
ier, ori de cite ori e vorba de impirtigirea cu Sfintele Taine: ,,Se impirtlQeQte ro-
curlrcloQl' care constrtuie materia (roaba) Iui Dumnezeu X..., spre iertarefr. pri.catehr gi viaqa de veci".
rcprezinti i^prefacerea lor, naflrra omeneasci. ieftft
oferitr lui estE
in starea ei de perfecfiune la .".e a rldi
in^
uniree ipo-'*"'-
unirea Lu vu vd,,LL,r cer v egnrc. rIilil;ll'.ff 3. Liturghia ca formi a rugiciunii de cerere (miilocire)
ffi!,Hj,'i:Ht":r:'ifl
",, iiGffi persoani, noi rc
;ilT:T*ij:il*::'*'f:]:: lll!$rlnr*'i,##lii*i:'#::?Tii,lil;
ii'llBi":TlT;:,Xi?iXllf
Iati
,ii;*igilffi t,inrrghia esre, in sfirgit, cea mai puternicl ruXd.ciune d.e cerere saw rniil.ocire. Este
lgptcmul mijloc de Dumnezeu in favoarea noastrS. sau

Ht*ai*fi li:
de ce j
I iuortilor nogtri, Linrrghie. Unite cu ale preotului
ncclaqi timp, c-. rrrdr ,ralla rcrrra oe rarrrr. c
PL illi''li"'1,?"1xluffi,1
re-a lnlocult' -Ea este a lhtrrglrisitor, rugici n Liturghie o putere deosebiti, pe
.,,ii:i"-.;;'.i."-:il'ft il:il:,,;:T"ff ESrc n-ar avea-o altfel. De ce ? Pentru ci ele se unesc cu acelea - infinit superioare gi
.l,rlilx**."i*Bft s:#:r.,..qi-JLi
lr {)ornp. Nicolac Cirhlsih, op. cit., cap. 36, tral^ rom. cit., p.88.
tt Duprc
sfitficUioA* U"r.trfuap. 301, *ai. mrn. cit., p. lgg, rrVczi Nicolae Catrasiln, op, rit., cap. 48,*dd. rom. cit., pp. 103-106

236 237
 PHrcrr Pnon, Dn, ENg Brnnr$,rri
LtluRrircR sPE()tAt,A
mai cu trcccrc - alc lui lisus, carc, pri, Jcrtf'a sa, rnijroceqtc !)t l.suqi pc lrng{
:i:l.^rl al Linrrghiei. nu este ..r.iito. ,,orrtr".
cuitor
impti,irea
ll,,t|:l|ry b";.;;il p....,rm zice un mi
o arti rugicirrr. sr poat{ atflr crc mult gi carc
9rr^..
*: *1f9j
o plati, Tiil"?
c1 i"r'ii"qito*.'i;"fr, care a curdti lirtc in fala ochilor noqtri, sub forma de drami liturgici (sacramentali). In mistenrl
,ici picatere si fr.1dysa..p.i,ir.."'te
firidelegile lumiira..Ll ,. g#;;;;i'ifffiitl
1.9r.rt" ;le crcgtin, Jertfa sau Patima de pe cruce a lui Hristos -
punctul culminant al lucririi
zicanH: ,,Avand deci Arhiere;-#;;; b*e a ,trrbitul
tilr, p".Iisus,":,iid,"l*i,
Il-"1^'1,* Fiul lui Dumnezeu...,'si ne apropiem cu incredere de
tronul Fr
ntilrrnritoare - devine oarecurn din nou prezenti gi reali; credinciogii participi
sI dobA,dim lir ca, adic5.o retriiesc qi beneficiazi de efectele ei salutare, cu fiecare Liturghie.

,a:?^i:i^;:i1
qi sI afldm har spre
Dar,
T,li ales,Litw ";rto'.lr't-.;iiu.. iV,^i+ fOi.
'",' r:, in forma ei originarl gi cea mai simpli - aceea de masi liturgicl, imitaqie
mai .;;;'.;;:_;: rr Cinei - Linrrghia creqtini era in primul rAnd o ana.vnnezd. n patirnii si a
Sfanti folosegte nu nur.,ar ceror vr, care o
1#l;;ff;,#,x,;,#:K:; MAntuitorului; precum subliniazi SfAntul Apostol Pavel: ,,De cAte ori mincaqi
1d!!, .i s;'rif;i-;ii{l',';:;K,r:i;
il pomenes te la fi nt le o'"; 1. il ;;'r"p;. des pre acer I irccasta qi beqi paharul acesta) ynoartea Dornnwlui ttestiTi (ranayy6l"l.ete)r6 pini
ff: j i
J_.,.-"Il .s ti" (I Cor. XI,26).
rneon al resalonicului:.,,celor.adormiqi
"?._.-1:: re sunt mai de foros iinrrghiile, iar altfel, chiar qi tAlcuirorii de mai tArziu ai cultului cregtin au considerat Sfinta
l?::.ll:tl.-,t ii ajuti mai'pusin; ,"iil;; o,,"J,1_,.,,ri,rd, a ric tot ca o comemorare a Patimii Domnului. ,,SI gtiqi, agadar, toqi preoqii, care
picat,. iar prin T:t:':._"lle)
jertfl se impirtiqeqte ."
der ci cc i-hi,,o..^ -..,r...--^--":-'--. .i--d.
iii;i;r, ,;-;-0t."i.:#H;iJ.lincr rgl altarul sfAr-rt gi sivirqiqi lertfa cea flri de sAnge, ci noi vestim Patima cea
oe toata dulere".-O..i.
durerea. Deci, inainte
inainre de
r turc de viat5. a lui Hristos", gisim scris in comentaml linrrgic din secolul VIII
a, de v_or avea avuqie, si se faci gi it Sfintului Gherman, patriarhul Constantinopoluluir
7.
i de sfinte biserici qi altele care s patimile qi moartea Domnului nu pot fi desprinse din contextul istoric al vieqii
rLrr .
-"at (;i,,it"l.b ;;'r#;t j;
rrrdrrLurrsi:r. t-.re ac::a, t91te slu;bele p"g,*-
illqii S"t. mAntuitoare, adici nu pot fi s.i".ate de momentul invierii gi al
:*1.':l:i1g1^.1
toa-ti p.uterea. gi valoare linirgng
qae'99i.Ji.a,p,;;),';#; ia ai" aceasta iqi rr i Sale la ceruri. De aceea, frna.rnneza, vechilor anaforale liturgice rlsiritene infl-
a. prin Liturghie se intreqin.:ar:,fbi
;ir;itim..rn r d. ,r l,inrrghia ca o formi de comemorare a flrturor evenimentelor dintre Patimi gi
care ii unesre pe.. ui lr..i mo4i
7:,!:?k:*:l.f:y:!1_rubire
ccruri, frcanddin si cu *'
s : ,,AducAndu-ne, dar, aminte (pepurlp6uot) de aceasti porunci mAnnritoare qi
!9ti un singur trup: trupur,ri"i. r,ri iiii;lo*r'.'" : cele ce s-au flcut pentru noi: d.e cntce, d.e Sroapd, de intierea cea d.e a weia zi, d.e
X ::Th
.,".?l cea :l*I{n'1 *.".Tli"irir..-i
d. ;;A a*Bisericii, stujba la ceruri, d.e sederea d.e-a d.reapta, d.e a dowa si sldtitti iardsi tteruire..." etc.r8
crarea mai sfhnti. p" .,rI..:"stinrie,^.rt..1
o pot sdvarqi sfinqiqii rr";,t"li
ie pdmant, gi
pus"i.i
dumnezeiesc Qi indispensabir, pe care Miituitomr nir-a Ia indemini spre
qi minruirea sufletelor noasrre.
Bxtinderea simbolismului istoriei mAntuirii in rAnduiala Liturghiei

C. SIMBOLISMUL SFINTEI LITURGHII
6ANourALA LrruRGHrEr cA F.RMA
SAU ACTUALIZARE A ISTORIEI SFINTE)
l. Liturghia Bisericii primare ca,,mister,
aI patimii qi mo4ii Domnului
l}::l::.::l:lT:1,:: p.,lftr+de curn este atcinriti, randuiata Sfintei Liturghii
err timpul, paralel cu dezvoltarea progresivi a ritualului Liturghiei, aceasta a ince-
E ri\ comemoreze treptat $ celelnlte episoad.e din istoria rnd.ntuirii, anterioare
Patimi-
oi corEMo l)iti:ritele ceremonii qi acte liturgice care precedau acurn rinralul euharistic primi-
l[rr care au fost adiugate succesiv in rAnduiala Liturghiei au primit, in afari de sen-
Int clirect sau literal, gi semnificalii sau sensuri derivate, superioare. Dintre acestea)
strnt sensuri istorico-siynbolice, care inchipuie sau amintesc aminunte din activita-
Miinruitorului dinainte de Inilgare, iar altele sunt sensuri spirituale, care ne suge-
silu ne duc cu gandul la realitdqile din viaga viitoare. futfel, Liturghia creqtini in
r ci actuali a devenit, dupi expresia lapidari a Sfantului Teodor Snrditul, un fel
,,r'ccirpiturlare a intregii iconomii a mAnnririi"re

::iilf .?:,cultul
:l11,:. 11 :?lT
suprem adus de.a
snnqire,
l'P:l"r D"ile zeu, ",,,,.,*"i G;;,"d'il; .;.i'.?'rT ; lu
"' pqin Pnn
(mai pufm
,,Vcstigi (mal
,,Vcsu[r cuvinte decit
prin olvrnte decat prin sirbitorire) moarTea
Prm sarDatonreJ lromnulul W.
moartea Domnului". vv. Bat.er,
baLter, \rrw
Crrie-
::llilli ciqi o -ifi;""l6#ITJ:
simt'nlici, de comemorare sau de rein roire ;;;i'.;'a;^r;.;;;;t;#","fi
lrrh,utsches Wu,terbwcb zu den Schifien. desNewmTestatacnts...II[, Aufl., Berlin, 1937, col. 680-68I.
t' l),;criere a- bisericii
l'rr..--i^-.^ L:.-^":-:.: -) explicare D/-l +t. \tC\fiII
XCVIL 400lnn D.
n
Si ^^.tD----+-)")-X
tainicd..., P.G.,
lx An,rfrrraua din Liturghia bizantini a Sfhntului Ioan Guri de Aur (Dwrunezeieg'ile Liturgbii, ed.
, *":tXnfX:,lS5,*ya"*i,".,,rsn*l",lufin";i;i'::;);;;;;'il;#W
g:gr:l y._o, r, r I Ei c".. )n, rifiil;r#':*#{:r;# l,
(1,p. 132). Comp. Sihwgd.ciwnea
qi pentnt. potrivirea Sfintelor, din Liturghia Sfintuluii Vasile cel
!:!,,.::: dintm inceput ca oT.dv&1'q-q,'rJiJ;
sidcrari Tx I (
pp. 206-2O7\: ,,Plininr-s-a qi s-a desivArgit, cit este dupi a noastri Putere, Hristoase
' tibitum, pp.2O6-2C
;k;;';;t;:*r-;?; rrr..z."r,l n,js?r-,r, taina rdnduidii Tale (td tnq ong olrouo;-ticxq puoclptou); ci avem amintirea
1ruf1pr1u) rno(ii Talc, r,azur-am chipul invierii Tale..." etc. Cf. gi Prof. |.f, von Allmerr,
Essaisur
r'r
Nic<rl,rc (lirtrasil;r- ob. cit., cap.XXI.V,trfid. rotn. u du Seilncwrr, NcuchAtcl, 1966, pp. 23-26.
tF cit., p.67. )-uyreq&l.atcootg tf6 6l,qq, elrouoirtcrg td6e td puotflptov (Antireticul I irupo*iva icouomahilor,
llflyttut., la hrrrebntia zz, nt'ii.)u,,.' ,ii"", p,'le1i.
X(llX, col. 340 C),
23tl
 rREor PROF, DR, ENn BRANtSl.E
l.rru nc; l< ;R SPECIAlA

a lui l)umnczcu, c{t qi clrcl:tatca rii irrdecata Lui, sidc-sc qi aprind in sufletele
a diferitelor ei acte gi ,i,i,.,r.r,rri iubirea, ci gi'tcama fatl de ill, ftceldr-ne astfel mai zeloqi intru pizi-
i,,t.S,ilT::,1H:si1ii1",,,,.,.*;i,:N,q,"i*-D"_"d;i.ul,ffi il runcilor Sale. Iar toate la tut loc imbunitlqesc suflenrl qi apropie de Dumnezeu
:.,1i'-.:fl
:f #li3i,:n'::.:,n"tiieno,,"rl,!,r"S,ffi #;,ff
nl- ;;ilil;;i H,f hffi :i::ll::,ff:
:::T,T.t:f ;i;r.*, .il qi [e credinciogi, flcAnd gi pe uriul,. qi.pe ceilalli destoinici P.gngu prl-
l3:Ti,".'ll]:: "1?:::l'1 -lll."",rryr,
r r,il"*i i. -r"Y, ii,li'r# ll #,,T,:l ;ip#;;.ainstitelor Daruri, .".. itt scopul."tg* 3l ll*:i LiPrghii'
?* :i:
:iXT i,tii: ii1' "f :. 9::: i incleosebi pe preot si. slvArgeasca cu vrednicje |ertfa (sfingirea Damrilor), care
y11irura' r ;;il., h ill,i, i"_'H,,ffi
qrrea ::,:,11 i1.:,r.n
la propovidui
invierea *
ff : ?l?ff :* I

gi inllgarea Sa la ceruri. [ 11 rl ccl dintAi al'Sfintei Liturghii; de aceea vedem, in multe din rugiciunile
socotit nevrednic de a aduce
sfin-
Jertfa,
La acestea se adaugi.sensuri dogmatice qi i'b[,l.,;;;;*l;ro1gi in taini'ca. si. mr
!e
morare, adici cele regate de doc
de invdqirura de crediijta qi morrH I gi;lii. iainei c,-, suflii clrrat, cu limbi qi cu mAini curate. Iati deci culn sunt
Jlui.*t.l
Iti'W5tru lucrarea sfanti, prin insigi puterea cuvintelor rostrte qi cdntate.
;i i;ii;, ;;d, rugiciunile, cAntrrile, citirile qi toate cele ce se sS.vArQesc in sfAnta
3. Scopul qi efectul simbolismului liturgic ii. rfirrq.r. prirr r..." ci.intr-insele noi vedem cu inchipuirea pe Hristos, lttcra-
intimile Lui pentru noi. intr-adevi.r, atAt in cAntlri gi in citiri, cit in toate
qi cele
scopul pe care il urmiregte acest simbofir- J. rfrrrqiqii liturghisitori in cursul intregii slujbe este simbolizati lucrarea
.3lot,- p. care il exerciti asupia ."n t
t* Iq1qi.. es-te efecnrr psihorogic
rn{X+i.A ^) t^-^-: - -er . - -; r Mirit"itoruiui: partea intAi a sfintei slujbe ne arati. incepurul acelei
nhi^"l ..1 --:-- "
i." J.-ta"ua, pe cele'urmitoare, iar cea de la sfirgit, pe cele de dupi aceea.
-^: viuqi cel mai r"g.Ji" ;'ffirqn,
^^l mai -: """5ft.s.
:Tn^1rl
pe credinciogii prezrnii, fr, cu privirea aceste plrfi ale sluibei, putem avea in faqa ochilor toati
mannririi, "1fl:
B::::":X'-11,11,
drama si li se intipireascii"-.r-ril,., sd re inalqe cugetere
"r-lri"a
11il-rnririi. Cici sfingirea Darurilor - adicl Jertfa insiqi - aminteqte moartea)
lui Dumnezeu pentru noi, sa a.q..pi. i" Ia cate a in, si irriltarea Mintuitomlui. deoarece Cinstitele Daruri se prefac in insugi dum-
CUfete Si si Ie sfinferce.! sufletele'qi
.T;#;;i['ii:;-';*::::,-
- -,;: pregrtin
^ r --.^ - gnit,
'de a inviat
qi S-a indlqat la cer; cele dinainte de
:Iii Il!'!5."99 qi pe1try primirei
11
trup,riti
",,O^'^l^"^:'----
ail ai
moartea Domnului, adicd intruparea, ieqirea
".3i:li:.::3,1,:,:ll"t
cu alte cuvinre, sensurile ri-a&.:"-;;tice plini in lume; iar cele de dupi lerrfl arzttd'fiiXd'd'winla
purificatoar si
ale ianduierii
if"-;"ri.1""" ,",,^,.
sfintei Lirurghii pot clrm a numit-o Domnul insuqi (Lc. xxIV, 49 gi Fapte I, 4), adici pogorarga
:l'1_"-i$i:Ti
gi care iqi dau seama de
sufletelor celor care oarticini
:I:':l:_',::lur Parucrl iD;h- p.rt. Sfr"$i Apostoli, i.rior...r." neamurilor la Dumnezeu qi pirtlqia
iira.ii ,.ip"rirt;i;ffi; qi im.bundtisindu-i in vedei
fintele Daruri, adici unirea
Accsta, printr-ingii.
trup al lucririi MAn-
cu Hristos euharistie. ibi;h;"g; sluibi este o icoani care ar inflqiqaprivirilor T.tilg"tnoastre toate pl4ile ei
Iati in aceasri privingi Sf6,nrl Maxim Mimrrisitorur:
ce spune ;1,;i a;, il;L, fdcAnd si se perinde pe dinaintea
La Lirurghie, il.;d;1 te"t h sfArlit, dupa renduiala qi urmarea lor fireasci. Aga, de pildi, an-
Sflnnrlui Duh,,preface si schimhj
". fi;;;.r;-s. ..;.L.';f;; fagi, rezidinc Ui.t i" se canti la iirceputul Sfintei Liturghii, precum gi cele.ce se sivArqesc qi se
indtsxnduJ ror. i!#''3; [1'ff i-rnai inainte, la Proscomidie, inchipuie cea dintli treapti-din lucrarea mAnnri
in <azul ci e incd dintre copii i iiiiff.ir.si iar cele de dupi anrifoane, adici citirea din Sfhnta Scripnrrl qi ce-
e se perrec. H;:t##'d::lj lrrchipuie treapta urmitoare.
I simboluri
e JurruurLrrl ce se sivirqesc, coni
savarQesc, con( ;;i. a. si sivirgesc la SfAnta Liturghie ne duc cu gAndul la.lucrarearnAnnri--
M"ira*"li,*?i;:?;ilffi :iltT"'""jf T:*,"5:y"rg_lli,!';flj u lui Hristos, pentm ca priveligtea ei fiind in faqa ocrilor nogtri,si ne,sfinqeascd
Daruri. cici dupi cum,
sore inflrrentr ei nrrri{,-4r^.r*a
1g.re,inf!e1ga.ei purificaroare asupra
hii [i asrfel si'devenim vrednici de primirea sfintelor a.Ea qi acum, fiind mereu contem-
Nicohe Cabasila, din secolul )ilV.'Du , aceasti lucrare aizbdvit din moarte, tot
sfintir.o n^-,-:i^- si ;;;"i;il#iil; piopoviduit.i,$i ,pi"pi. de Dumnezeu sufietele celor ce
o au in fata ochi;
sfinqirea Darurilor ^.-- )l
^: a^ credinctgit*, ,rrra ci mijloacere de care dispune sfarg Ai,'-r.i cAnd Lra ea sadea in sufletele celor ce nu o cunoscusera
qlrie, penrru 1fl.nser9a ac, srui ri;p,';;;*giciunile, nu le aveau mai inainte; iar
compune rAnduiala ei.
cantirile gi citirile din r ;;,i iri Hristor, cred,inqa gi iubirea,
-tiiri.l pe care aceia
.ontemplati cu ioaii osirdii ie catre cei ce-d:ia.au crezut).nu creeazi in
Oc.il. f*-oase simqiri, ci numai le pdstreazS. pe cele existente,.le improsp.iteazi
,,,;tixi,'ii,"-*1?:'lJ:;:;T'#,.ff
prln ,:il,::l**:,:1'l;ilnrilur.Ttod,r:
rnsaQr purerea pe care o au rugiciunile,
.iti.il. L *ar"i, ,
cantirile qi Ir)()rcste- ficindu-ne mai tari in credinti Si mai fier >inqi in evlavie qi in iubire'
intorc gindul citre bumnezeu, miy'ocinJ,r-i.rc ;.*.*- ni^^+^r^..-
*is"Se milostiveasci ^'^x-^+^t^-.
'F#'ra^ -Antirile,
-t. ii,illE.*.1intrtl
,(,,.118.* si rlsari simqlminte simtlminte noi, cu mult mai uQor poate si [e pistreze, si Ie
il fac
fa. si -;i*;,,I]^* qi,d o^
^, ^* s. ^--r r i"J;;; T.tffi;tli, rrrl r1i si le invioreze pe cele vechi.
Dunmezeu irrtfa dE tawAi ,a"iri.-..i
t" lai";-I;J;r- r:-6rerr-.- c^.,: :
l4-I5): m.ra'iir,.i,i'iiJal{sii"r{iliiitr,
r4-t5); Prearatiri () r tocmai acestea sunt simqimintele cu care se cuvine si ne apropiem de celeqi
care ne invaqi
ti iI;;. care ar fi o neigiuire chiar gi numai.sd privim: evlavie, credin-ti
^rurb(:{#::$!P.:;t ,r,'. ii;;ti;. ?rie a" Dnmnezeu. De aceea, trcbuie si se infXqigeze in rAnduiala
XXrv' trad' rom' de Pr. D. Stiniloae, in I,itrrrghii o astfel dc privcliqte, care si poata si sideascd in noi aceste slmlll,
cap'
*i,{!t;o'r'!ia' ,,Rcvista rc.logici,,, (
mitttca, ci oarecum si vedcnr crr ochii
,,. fi'.[ ruu
iil rtc inihiprtitrt cu
ntttnai s[ nc inihiprriur
uu nnrnai ctt miutca,
240
241
 Er!& unntltq ID
LtruRctcr sPr:flAl,A
:j.,.,tlil ,ltll ::,stig11cytc roirrc, pribegia pc pdurAnr n Cclui cc cstc irl l. Semnificagia sirnbolici a materiei Sfintei |ertfe
::Ti[,:,]..]:1':9: Sii?i;i.i,,y;r,i.i'p",ii],,,Itiiliiili l.];iili i",ll,'J"l'lel
:]::1,:*l,r^c".1 j "::-"
f b_t rispr iti t .",,a i,

j:"lf : .*: I titimit Y,.e* " fxJ;;;;; "

ra, # s :;-.il;^;.;;iii#,
:.jJ,';"' i il
Ui :ffi irrtc de a trccc la cxplictrrca rinralului propriu-zis, si ne ocupi.m deci de rostul Si
::rj,:'"
j:*::='f::*.::iT:^!:,_,t'.;:"]+;;;'q"#yri;,f #,fi:fi.;1,,?,":: ificayta sirubolicd. a rnateriei Sfintei Jeffi, adici, a darurilor de piine qi de vin
dc credincioqi.
*::*1"1i- ji,
a rui DLmnez+AA;;
ol :i- I iniredinqnm"%;_##;_
*;G -,; ,il'd|T'.J!il,li;
i" ai,-.',- ""1#
Si\ vedem, in primul rdnd, de ce materia jertfei liturgice consti exclusiv din pAi-
ffi i.fi:Tiinimile
inflicirim ^":.:'L:l,i
cu focul'iubirii I-ui; QI dirr vin amestecat cu api I De ce nu se pot aduce gi alte lucruri ca daruri pentm
ii aqa pregiti'ti' sa ne apropiem cu
fcrrfi, aqa cum se aduceau, de pildi, pentm jertfele de la templul Legii Vecbi I
cu dragosre de focur d;::i#it#rur;
Iar pentru nu e de ajuns si invegi.o dati qi apoi sd cunogti
aceasra ntAi, pentm.ci aceasti. materie este_ de.instr.qy: {ypi: ea.a fost orAnduitl de
cere it<rrui tnsuqi, intemeietorul Jertfei Legii celei Noi. El insugi la Cina cea de taini,
3:T,?:,:.j::g*:=:1
tl, timpul,sfint"i riruigrrii se ,;,i;;,ire ele ochii I intemeiat Sfinta Euharistie, a folosit pAine gi vin.
qi si_le contemplim, arunghnd ." tiri.--o.i?;;;i-#il,i#
"J vrem si dc AI doilea, pentru ci jertfele Legii Vechi constau din cirnuri sau din roadele pi-
despie care am vorbit, i" i"a".* ,d"iiji
ff".f:jl.,.l:{..:"rg,"
ir-rrauriqi de .qd,dur,e ce ne sripino. qi;;i-i;;;;r.
i,.r,- ci noi hri, din care se hrinesc nu numai oamenii, ci gi animalele; spre deosebire de ele,
;,r.i'*fr.r"uri ,. care re constituie numai hrana omului, gi inci hrana lui de
acele gA,duri. De aceea s-a gi'izvodir
r rrir.il" ;;.-::::-;-'-:-.^,,^= ,- 1
ili vinul
vlnur sLlnt
sunt allmenre
alimente care cor-ls
MAntrritn-,1";\ care
Mdntu.itonrlui;, ^^ de
^^-^ pe ..r^ ^ -- -
o parte, si ni te aml ric: ele nu numai ci intretin
intre$n existenqa
exi lui fizicl, ci o gi simbolizeazl, in chipul
i expresiv qi mai potrivit: piinea e simbolul cel mai adecvat al trupului omenesc,
:::,:.:T::^,i1,.^:i?
tru
iar pe de arra, si
"crri, rPr uQor
ca. prin ea si se lucrcz.
s i Vlttul este simbolul sAngelui. Prin urmare, darurile de pAine qi de vin, aduse de cre-
asupra suuetelor qi sd ni se ofere nu rqi pentru SfAnta Liturghie, reprezinti sau simbolizeazd. pe de o parte insigi fiinqa
;'#*', inf:::
adanc noi," :j::^'.i
daioriti :' ochilor; - "' Ti,-'..
:'" llI-S,:ari-,"."a"ii
u'
,i
a.", i... ;; ;
,r, ,.
;;...
e in ti p i s
tnrpeascl gi sufleteasc5., pe care ei o aduc drept jertfl lui Dumnezeu, sub aceastl
mintea sd nu fie lisati si arerge ,p.e alte ro.ruri,
a., i". t,i.rltlliolil il1123, Spre deosebire de alte alimente, care se consumi in starea lor naturali,
"n;';liapropia de
pani .. ;;;;;
zeiasca Masi...2l. ,
Itrcrati, pAinea qi vinul sunt obqinute prin munca, stridania gi priceperea omului,
Dupr ce am aflat astfer, in general, semnificaqia simbolici rczultanrl unei prelucriri, al unei activitdqi care necesiti efort gi cheltuiali de
a randuielii sf ic, inainte de a fi sfingite la Liturghie ca daruri de jertft, ele sunt - ca s5. zicem
J*::, *,.^,i
llr5i;i; :: gi morare: regate de:p^T"l
docrrinare fiecare 1,',1ai,.,,,,.1"
t,*r-l i _ bori ce, c dt
si .. dela sfinqite prin truda gi sudoarea omului, ceea ce le di o valoare deosebiti ca
.ii"ii. pirtile componenre ,ili'j!l;.i1tujl jertft.
.larg in .rpi,"r.r" ;;ffi ;,
mai pe "rfrry rcrie de
..-l:.,:ll:t
reprezinti cele :1,":-1.,1,
trei stadii sau.peri"re.;i.
ua snntei ri
i;;i;t.;ffir",i;r,11]'frilll]'j*'J l'c dealti parte,pdinea - ftcuti din atAtea boabe de grdu strinsq laolalti - qivinal -
ei de simboluri si referinqe ate Vechiwtui Testawent tat din zdrobirea, in acelagi teasc, a atAtor ciorchini qi boabe de struguri - simboli-
:"::1i1,trll^iTp]:l]r.a
merlte dtn Nowl Testarnent, reprezinti legirura mesianici cu totodatl qi unitatea sau comuniunea spirituali, care-i leagi intre ei pe tofl membrii
airr,i. preistorie gi icii, flcAnd din toqi un singur trup: Trupul tainic al Domnului, adicl Biserica2a.
:H:::f i 1"ji: aa c i r_i iurgr, i, . *il t;
.^._ i
; ti;; ffi llh i a,,cu ui nt,rui
"-t!r, rrile aduse de credincioqi la Liturghie simbolizeazd, deci nu numai propria lor fiin.tl,
ca ofrandi de jertfi individuall, ci qi Biserica din care ei fac parte.
Apa turnati in vinul de la Proscomidie este elementul natural care astAmpiri setea
ui 9i se folosegte pentru curiqenia lui corporald, ca gi pentru atitea nevoi gospo-

rr Vezi Fericitul Augtutin (De civitate Dei, cart. X, cap. 6,20):,,,Tota ipsa redempta civitas, hoc
collgregano sanctorllm, universa-le sacrificium oftbratur Deo per sacerdotem
.socletasque
D. SIMBOLISMUL PROSCOMIDIEI um, qui
rrum. qur etiam nobis. ut tanti Capitis corpus essemus
ipsurn obnrlit in passione pro nobis,
etlam se rPsru
durn formam serrri.
rrndurn serr,ri. Hanc ulit. in hac oblarus est;
Han enim obnrlit, estl quia secundum hanc Mediator est,
hrrc Sacerdos, in hac Sacrificium est... F{oc est sacrificium christianum: mwlti tr.num. corpus in.
sau randuiata alegerii, pregitirii qi
il:;p*.TJjl,o:l::::ll1ii:,j:,.i*alul
de paine si J.;; i..,i,-sri"*j:iH: Al::ii;
,./lrriro. Quod etiarn Sacramento altaris, fidelibus noto, frequentat Ecclesia, ubi ei demonstratur,
qrrrxl in ea re, qlrarn offert, ipsa offeratur" (P.L, t. XLI, col. 284. Comp. Ei col. 297); Nicolae
:.:":":T,: l{::::ltilDarurilor j*t,
li,:.i.1,"illjitluneasacramentald
este prelucrati
timpui .in'
qi ridicati il,"r",
.er.i"- i pii,i.*# #,j
qi calitatea de Cinstiite Daruri, gata
Crrlr.rsila, op. cit., cap.III-IV, trad.. roru. cit., pp.31-32.
2a
Yezi Dihad.ii cehr )2 Apostoli, cap. 9. Comp. gi Stintul Ioan Guri de Aur, ()wtlta XXIV, 2, l.a
):li,]::]-l:..f.
fic sfinqite preficute i"
Ei Smri*Ii-p g^ila"g. Apkt. I Cor. (P.G., r. L)C[, col. 200): ,,Dupi cum pXinea, degi alcituiti din multe boabe, este, totugi,
tltll.l uniti incXt boabele (de griu) nu apar niciodari, ci cu toate ci sunt ele insele, deosebirea dintre
€lc rru sc vede din cauza unirii lor, tot aqa ne unim gi noi unii cu algil gi toli cu Hristos"; Fericitul
Arrgrrstir-r, Serwa CCXWI (Ad lnfuntes, De Sa.cramente), P.L, t. XXXVIII, col. ll00: ,Apostolus
l],,Yji,l5^a.l:ysi\a,l(cunea
llrrculcyti,
dwmnezeiestii Litushii, cap. r, trad. rom. de diac. Ene rrrinr dicit: (Jttus panis, unuru cupas, multi suruus (I Cor. X, 17) ... Comendanrr vobis in isto pane
I946, pp. 25-30.
" (.1. 1,. F,vdokinrov. L'Or.thodoxie, rprolnodo unitatem amare debctis. Numquid enirn panis ille de uno grano facms est ! Nonne multa
, l,( p. 253. llrrnt tritici graua )..." ctc.

242 243
 . DEv I r NUF. t-r!t, ENIJ tr,KANI$TE lul I Ul\\lfvFr EIswHan

dtrrcqti' Dupi o veche interprctere: ea ri simborizeazd-pecredilciogii

laici, iar a ile cu cinci cornuri, ttrkrsite tn unelc plrqi, ne.amintcsc.dc cclc cinci nailj
carea ei cu vi.rul inscamnr inco.po.r..,
,."rtorr.t, Jristos, pentru ca Hristosl ,: i;';hti; *i*'n.r,'-.ilii-it. il
nug9, dupl accea ^.lu.*-til
111

timile Sale, ne-a purtat pe noi qi pl.at.l. .rorstrerr.

il;;; ilil;t;'i,;;;iti; i." i siu, Pdinea.':" ,ui: i.s,f
-tnipylq in viac- (ln' v.I, I q'u')2e'",Y
I)c
cu.un cuvant, darurile_de phine qi de vin, aduse d credincioqi proscomidir
la il;;"".i;;;;a;; ;r, ,* ,a mai nanianzi
expresia sau dovada vizuti a particiiirii
* /:*j$:r ,*^:gil;rerii l"i-^I;1.iare,
se aduce,'p.i" pr."t, i, Sffri" Li;-rshi..""*'
concrete qr ;: i fil: ;; ;; ;; i' ;;;; iin,i p,n'^ curile foios ite la P
-Pres
roscom d c' i i

" qi prescuri
"ffi:
S-i,i.,. cu trei [ornu.i, care simbolizeazi SfAnta Treime .
b) Precum $tim' painea i,itr.u"int.rtr;g ;a
-care
din dlwat dwpit, iar ruu azhnd,."- in-i..u"i",..-a """&'fi, ra Lirurghie, este
menii. De ce I
a. .lrilrrll i'--r.ro-.atolicii
2. Simbolismul ritualului pregitirii SfAntului Agnel
astfel de piine
pAine a intrebuintat
intrebuinqat MAnnritorul
MAnnrironrl insugi tc ci-^
insrrci la
11$el Cina ,
Sflnta Eulraristie. Degi EI a serbar anticipagie sI trecem acum la instSi ritualwl sau lwcrarea sfantd. a Proscomidiei'
ieqiseri, cici nu era zi11a az.imilor,r,"*n.i-." *A;",ilnq *enttlitti inainte de inceperea'Proscomidiei simbolizeazi::X1ri;1'
lrri .;il;;;, iSiit*i"
';iia*q1't"fl;;;;{
"i"a ii : p$ine
ie-"iii, p a;r, (d"pr,ov "frqt
.tj;ir:[?:t; de a intra in sluibi; lucnrl acesta ll arati[',
gi loc. par.)26.
alrfel, qi ficrmula rostelte p qod,y*t*?t:tfjst **i
raLlu ussavaf{rf r
oiirrea edevirtt4 dncnit.i ^,, ^t,,... ^imbolizeazi
tul,ollzcaza mmai ffi?il#iltl..* fel, nu e altceva decat un tt"g-.iT ae psalln (Ps. xxv,6-1.2)30'. . ,
tdcuti din trei 'l'rebuie sI stabilim al-i" ir'r*p* ci, in general, tAlcu torii bizantirri ai Lirurghiei
care reprezinti qi' ritualului Pros'
- frina cu alua '
acucal ;i;;;;;,i;ii-sia"t"r"i &;.'q, .r..'.ontiiruie partea :rincipali.a
t"
iai.ilri'J"ur" ti-uiit."? ".J t" lesituri cu NaQte
YT*.11$:i:i^lt:,t i:
- xpx, care insearnni botezul, Ii,gi*.a-L patimile qi.o -o"*ea Lui. iu alte cuvinte, cele sivAr.gite
la Proscornidie
- sarea, care inseamni gAndul qi invigitura CuvAnnrlui (,,Voi suntefi sarea ic duc cu eendul p. oL prr,.la evenimentele din jurul Nagterii qi al copiliriei Dom-
tului...", Mt. V, l3). "
dospiti pgnrru ci ea simbotizeazi.desdvdrqit trupul
,^ -11X:1._:,.f-.
rn care se va preface, prin sfinqire2z.

flf]$ _1. ,9I..*inte_gide aluatul nestriciciunii cs care MAntuitonrl urLurlurul a asc

}3g::1,::11"r-"-1^ll::,*r-il, Torirl Ei7:rre Er insuqi,
s ale, adici nA'.;;,;t; p a"ir,"""1,iili
^esre.
crt ce dospeqte
frm*l5
implrtigire gi *:,", :,.f
inviere. [t E ; "[,il,f,'
- AI treilea, aducem pdine dospiri, pentm ci trebuie si ne deosebim de
care-gi fac Paqtile cu azlma.
. - $i in sfhrgit, chiar in jertfa lui Melchisedek (Fac. XIV, lg), care
desivArqiti esre cea
dintre oreinchipuirile ,erttel creQtlne in Legea
dospitd, iar nu azimd2 Veche, s_a adus tot E
.
c) PAinea folositi la proscomidie poani in1(
forrna
aducere). Presc,rite'c,,.' ! dmwnirea de pracura $
i.,;;-.;;ori
IfjP?| ^:,--"fTgi,iertfi,
(mai rar), simbolizand rorun in rurma
uru(Jrr ur formd Iron:

:f"".::,?.1T::fl:*j;i
care S-a intrupat Domnt r, cAr- gr ccre parru Drafe ale crucii,
'j,Iffi'H:-?
p. ."r'Ji'i'r"t:tJ;
r!(s:::!!:v*tt t rv; cor 3e5-3e6);rsidor Arninunre despre diferitele forme de presc,ri tolg.],:i" simt:,linnrttl
,' 'K?:fr-i:| ofrciis,.L,.L8,4:{:':
f,!i:#,3:a::y"t4'{ (!.L,'r. rxxxri, .6i. \3-'-(P.1,
zSs).
de
2e

1,,,, l, P"..;.;;;;ic."irr;i:i*;;;*uriico-in.reu'
M'o'' a..'li::.1:, ::Tt T.Ui
re63'i';!:\:;:::^y::,
3X:l*:ll::,-?i::.,..{,, la Euharistie i,seamni unirea i.i5i,ii#;1v.'8:'Sle#i c"i',ri;;:.'.-i,iaii*ii bd,z;co,stitiiiteap'totir4vrtt,
omul,
omul, impirtiqirca crcdinciogilor "h."..,1f,i;lili.;"# [I,
IrI, 3 (trad' rom' de Pr' cicc
r r, ,"::''I;i-n*;;.;lll'i'"-,;n,t
din n.rtri.a.irn., sripanurui v'vr'rlrr( Ciccrrrttc
tI' 'X"' uL r/t,' r\. rtcranescu,
stiflnescu, nu.r'-,-..9ri, ilee, p.
t ucuregtl, .l939, isof.
fci.-.r,ih.*rnarirr,.rt,
\ tli..f;"i-iio"ili.'oi."p-g,"r,
Ct'
Gh
il'i;*'
]r'" 11d..rom.1._"-l I pl. 150).
vezt Srmeon al Tesalonicului. Des\re'Sfii.ton r;i,,*_t,;i -^^ n, -..-, lorclichesor. 1932,pp.100-l0f
lrrrclichesor,
3r
l932.pp.rOO-fbr];);
P'G', t. XC\|[I, col'
t' XCVII,
'g'.ciy'-\'!'
'qp'.ct\-t''t,''
col. 39/ UL,
CD. fl +Cz O;
q+SZ
L'
Lii 1X9WI: de '?!:!]!
lcouur uE
Teodor Arrurqdt rtr-
Andida, 77l'
vezi sfend op. cit., P.G.,
Sfend Gherman, E.',it., J
aff,:;f ;; il ii-."" al'Tesaloniculur,
Attuirtuisirea Crir^^,,t^"'-^^'o,r^'r" Vezi .397
"tuisirea lui Mitrofan
Mitrofen Critopulos,'cap .7 fti'.
r.

',:if; Yfrli({7zl,"r"r.i.ti's*ragrt, Linil,ly::*t:!?ISK2::x

,r,irc p),ip;it,-t.c., a
19o4, pp. u.,) ; com p
)29!: ;.2? J.!.);.Comp 9i
1. ei li. Nl."f"'.r;:Z;;,
Nt."r"'., ;": e;;, in scrlioarca sinodall a patr' 1.11
Hcrt'
,o, la
pite ,"9 ^2il in rev. ,,Srudii teologicc.,, flcttptcrp1trd fiYpcxQct' t' lll' p' 4l' --
- _tl-or,.tr1ultaristie , '""":" D-:';- Ir rirra nafr Nicoial'------.--,,,,^,
i.p"il[Icdtrepatr.
nrcrrc ra$re Nirnn el
vezt srmeon al Tesalonicului, ci{ iicdrr,.6i. oi^t', i:,,' !l:':il'r L:
1751, f. 57 .
op. cap. _ 2. gi
9i Syr
Synapsis, l,ffi5:
"' St. Gherman, 41. ,',ii?C
',i'rIl.','Jii;ii{;;;i;'-s1a"ti1tt ,}nu, ,
+oo 4i y:k,.,.^9i;di;,p
e6 biscticd, cnp' I 3ll'
28
Vczi Sinreon al Tes., op. cit., pp. gg-9l,trdd. ront. cit., ,,.",,,
nrcon al Tesalonicului, lirJJ-8J ei ei"oiryi''sfdnto
pp.94_97. tracl. rom. PP.93, l0l' 125).

244 245
 Pnnor PRor', DR, ENu BuNr$rl L11't, lt(;l( )A sl'li(ll Al,A

cul Pnurc (!!. II., 7), iar cldirca srLu tdrnhierea Dawilor lnsearrruil
ofiapda Maical)onrnului,ctlrcilz,rl[:<lvititrdurcratilAr.rglcrucca.F'iuluisiuristignit(In.
cle smtrui qi tirnAie adusi de magii de la Risirit dumnezcicscului mirida triunghiulari asezati
Acoperiren Dar"urilor gi rimAnerea lor tainicd l, p-;;;iJi"i panr
lrnrnc33. Ilx, 25;, este sii "- ,i.Jl,.,1"".ii:i't ..il*-satt:*1""""'"':,.-fln
mare insemneazi vremea necunoscuti a vieqii l"i Ii's";;;;ir*"ia
la vohodul :^'a*lb* srdn*i.ii ng"t1 Qanaxbin Bogorod'ipa) '
de El la NazarG
Capernaum, inainte de iegirea qi inceperea lucririi Sale iniume3a.
alti pl1.,3q spr:s ci ritualul pregitirii Sfennrlui Agnel si 3. Scopul gi semnifica$a miridelor
-,-,b),P.,de
chipul cel mai i,tuitiv, ristignirea, patimile qi-o".t
in formulele sacramentare f"rorite
t;;J"i.1ilfu;;fi:
" u ri"scomidie, i".;ra"J
T."'^:,":*": -T"id:r La datoriti ceremoni
cu prima, prr cale se fhce insemnarea prescurii inainte a. ,.o"i.'.J'lm;;ffii 'nu mai sunt Pur qi
poncenirea rrorrlnulul
Jnhw pur'ltolttyaw
)/L/",w Domnului qi Dumnezeului Ql
pc
QI r_runnezeulul Mantuitorut"i nostm lisus
qi Mdnnutorului Hri
Iisus Hri cle hir'izite' afierosite
arAzrLst drrLrurrlv
formuli care ne arati ci tor ceea ce se face in Sfhnta rln rgr,i. ,.""rt* cle
fr.. p;;i- i- cAt rimAn la proscomidiar'.ele nu
se
poruncii date de Man111oru!.Sfiggilor Sai Apostoli, i"-rr.-.
,ua..d.;1, i1 f^rriiiiw, ci sunt ---: '-- -:..I-^l ^ Icoana;1tl
lnnulut,clsunt
ltnnului, , t^f,^^
Mea^-?.Astfel, pt'oscatnidiarul inchipuie Golgota sau locrrr R;"tior.,';.;irs '
t^ cuqinrl de care se_ foioseqte pieotul ,"-n."ri u".."." Ie num 1"il;ff';;r;#ililt'.o,*,i-i. o forma
QoO17
(sulita) cu care Ir9Tn
cea (suxra)
Lca Domn rl a tost impuni in coa
fost impuns
trn caracter lr
:i un tr r ^:.--r^^r:-x ^ rrlerrirctei norueniri
leviratei p1\mentn
asi36
___aQi,6.
amentalS, de anticipare, con:reta
qr rnnritivi - dar.sin-rbo[:l i-il
s.coaterea sfiintalwi Agner din_ prescuri, srripungerea cruciqi gi ^
impurigerea comemori.ri - .., .."ii - morqii MintuitoJui' ?"T:li::^tli.:J:' "r""t#t,}?:i
Lvpr.
copia urLrrrpurL
inchipuie.jertfa
lsrLra siilrgeroasa
sdngeroasd'a Domnulul,'aaill
a lromnulur, rasrig;i;; Lui pe crlrce,
adtca rastrgntrea
cortegiul Patimilor indurjrte de El; acoperdnckntwl i.rrrlr;-siiilot pui*fa
cnrce,
'.flili1?ff:;*;':;.;ffiuiil:'ii ffi-.;"-;t''Ld " va sivarsi Ierda' adici
giulgiul in care a fost infiqurat trupul mort al o"."""i* ql--"or,," iii ngirea gi prefacerea Darurilor' ^^ , . Agnes rnirid'ete satt
clisc miridele
cl-Anrirl disc
care I s-a
l\T.':*1fii1'.?,,"t1., iurul sfintului --^! ^^
:' 11i1.
^. stinrul
^-^-x pe A sa.u
faqd', iar Aeru.l (anperdrnd.nty!rna1,e)este piatra puse deasup?a
vinwl 1y apn .ornate in sfantul potir inchipuie singere qi
mormintului3r. p:'::1Y:iYT:' v l de-a;dreapta Srannrrui
au curs din 'U'l*.1;,:;ff,["3'r;fl'l f '':',^J::
Cea dintii, pentm stanta o
Coast'5 a Domnrrhri imn',-.i r,, o,,li+^ -: -^-^ ^--
uEvcrltf "rr-.r.. , mai -r".rrs
presus dec,t toti
decAt toqi
deVenit aPol cele
irtiganii3s."p.i
a"la dOUi
cloua tz

de Domnul Ia Cini, cAt gi

iZVO
F*," ;;qade
ingii -
ilintii
g,Fl ..*, ai
in.
tn Y'i:i : Til'"#iip'. xriV,
fati
faqi a
,LrL rr uLcL, Lrrrr carc a rosr aoapat L,el rasflgrut gr-in care, dupi o traditie pioaii,
sl
|I) qi^a zugrdvi ti".
Evanghelist Ioan ar fi strans o parte din sangele sra"t,*., JI"
.a.rit. o"-"d;ir.' Itiltut ImPdritea 9 cete
. _!ft.*tyt
d.isc, pe care se aqlzl sfentul Agneq, reprezinti paJintnlia;
pe .arl
Urmitoarele
Urmatoarele rezintl
qi Nicodim au asezat trupul Domnului, dr-frn ilu".ar."
r"la-Jp. cru.. qi L-au b'i?,i;1"J'r*i'r'
groapdao. ixl,-il',ifti:fifliill:'""".'fft:.x':;:::'#:';:Jil';i"";'iH
strAnge miridele depuse pe disc, ne amintegre de bur dcci
-ll.."..1'..onrl dinciogii vii qi morqi, reprezentindtr-i
rmDrDar cu otet
^*P,f:t-*!:: gr trere,
:y :a.g ostaqii L-au adrpat, in batjocuri, pe Iisus. rar cd.t
(qTg tdmiiei) de la sfarsinrl proscomidiei ;ilbtii;.""i-i[Lrr.t. cu care a
Imbehemat trupul Domnului inainte de inmormAntarear.

it., p. 4l; Simeon al Tesalonicului,_le;prc Sfanta Lituruhie, capit

g5 cap. 138, rrad. rom. pp. 93, l0l, 125.
col' 400 A; Nicolae Cabasila, Ti uirea dwnnezeiestii Litwrghii,
xI,
"" sfinrul Gherman. op. cit, p-G-, r. xc\aIII, cor. 396 B qi 400 BC gi Meletie Sirigur, op. ed,
pp. 42,49. si
97 B; Nic. Cahasila, E. cit., cap. yIII (*a^cl. rorn.
.",1'"ff1l:r,
cor; Jrmeon Liturgltie, cap. 94. t."d. ,om., p. 93.
37
Sfhnrul

u"pti,ii^;lp.
iE
Sffinnrl r
i"ilrfi;I"\yffE7ef!.,,r{{i
ilwinn ub ce in,chiptli,csc Sl ;ttt:L/|
lvrcrElrc ilnglu, E. cit., p. +Z; Gheiman ,t c'o.rstanirnopolului, la ,,,..Punhnd
epic|eza:
400
Ei ed'. op. si ed. cit., cor. 3g7
.|r
Vczi Linrrghia Sflnnrlui Vasile ccl Mare, -il.&t11*rs.;1]1 *itt-ff
B
,'.ii.SanscalHristosttlttt Ad;'*o'tru
lilll lr&cll/tllu'rq tiinou*"or'"*q
wuurlvv"l[a, (irntP.
40
Sfannrl Ghcrman al Constantinopolului,
\inrrc al Flrist.strltriT:i.';
',,,")|l,iiii:;i'i;,'ffi *T,Illl..l., riir,. r;r., pp, 3-tl-4t, tt2-t14. ?T,\;,,. ;i,,,
4r
Sfhnrul Ghcrnran, op. cit.,ct>1.40b l).
op. Si ed. cit., col. Z97 B. v'J|";-M: t;'d.ii.' 9/l.i1'"^..^q ,T I ,u^, 16*).
';:l'uiiiiii't,ll,lT,llil..,v(;{[i:'ili;Ei
 Pnsor Pnor, DR, Ervs BnlNr$rri
I,I,TURGICA SPECIAI,A
4' simbolismul eclesiologic eshatorogic proscomid.iei
ai al ,,"), deoarecc luccputu.l Liturghici aduce aminte de venirea Domnului pe plm{nt,
intnrparea gi naqtcrea Sa, anurqati de ingeri in noaptea Naqterii.
sensur,e tipice qi simbolice legate de
,...^1'lir-9"-"rguit "d; rinralul proscomi h) Ca orice slujbl sfintl, Liturghia incepe cu o formuli de binecutd.ntare sa:u sld.pire
geomerric in care Sfe.ntul
geometric Sfintul Ao.,"t gi miridele :..-.r r-
mai inalt, mistic.qi'eclesioJogic ^:- i";l i;
{Sn9C "i -;.;Ji^ di" Itti l)trmnezeu, qi anume cu,,BinecuvAntarea mare", cu care incepe qi slujba Sfintelor
:]r.r:,_',r in acelagi timp. nlnc: ,,Binecuvantati este impiritia Tatilui gi a Fiului qi a sfannrlui Duh...". De ce I
reztntd acum Biserica universali dir'i.,r* timn,,.it^
llcntru ci., dintre diferitele forme ale rugiciunii sau convorbirii noastre cu Dumne-
r; #H[l .:?H,:li[
iltff:i ji :ilt if i[-::[
^i
irrqclesul :i
q
ei cel mai lr.s, ;JLi
): (?i:;,ffi#Ji: il (cic multumire, de cerere) de mirnrrisire, de sli.vire etc.), cea dintAi cu care se cu-
fi ;'i*iirJjjr"dHi,,:', J,llfi:f T,;rfll si ne apropiem de El qi cu care si incepem deci sfAnta slujbi, este rugdciunea de
I #1, lX:* ;,:u : y lt r a,Fr;
;; J;;'a; t;riii #H i[i,,u,,,,
.?,;',.Viri
Hris tos lul'ra (doxologia sau slavoslovia), din care fac parte qi formulele de binecuvAntare.
lf,?*T,?fr i;i#f,::if ;3j*;,il;:;JEi;i;.1i:,"1fi Prin aceasti formulr de binecuvintare, preamS.rim impdriqia lui Dumnezeu, pentru
Sensul acesta eclesiol €ilrci intemeiere a venit pe pimAnt Mintuitorul Hristos gi binecuvAntd.m Dumnezei-
r.tr,r,r"ii"r,rl;.;;- magistral mai ales sittt In Treimea Persoanelor, iar nu in unitatea esenfei Sale. De ce I - pentru ci SfAnta
cr.rr pnn aceasti ".-
dumneze ghie este misteml intrupirii Domnului, intrupare prin care s-a dezvaluit oame-
!- - tifl*t"?lr:,tl:;,4*
Sfintei proscomidii
.,:aLui.(ir,.a..,1i,,-i,il;:1!11,i::'#,fi pentm prima datr in chip clar taina Sfintei Treimi; de aceea, Ia inceputul ei se
h::,1,*{;f.:.^tffi
adeviratd si V ia ga
y-.9..11
.l r"
cea vesnica... E[';;
in mijloc l,l
pe Hristos i"*ai-i
r]rrrJ. p'il'x;#. il'il"j,il'JJi'i:
nc si fie propoviduiti gi slivitl SfAnta Treimeas.

fll1.j1:l*l:,*l' t:*1ii ae a qtaG,,',i

-?.i a"a;il;fiil;;.;,,n,.. Comparind intre ele formulele de binecuvintare de la inceputul celor rrei slujbe princi-
Lu i dre ptmiritori. Aceai ta .r r. i"i""
in mijlocul dumnezeilor- care s. ind,rmner.i.s.
;r;J;;;;':;T,#:ffi:"1 . ...di, ;
.
palc ale serviciului divin zilnic al Bisericii (Vecernia, Utrenia gi Liturghia), observlm ci ele
exprimi. o vizibili gradaqie in revelarea misterului Sfintei Treimi. Astfel, formula de la ince-
de la Crl ce d
ll__:: a putul Vecerniei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul nostru...") amintegte treapta cea mai de jos
dAnqii. Aceasta este impiriqia ce
-

gnice: Dumnezeu este cu noi, I acestei revelagii, qi anume epoca cea mai indepirtatl din istoria mAnruirii, in care omenirea
vdzut
c), proscomidiarul qi sfanrul ilvca o cunoQtinga vagi gi inrunecati despre Dumnezeu, negtiind nimic altceva decAt ci El
ru, L4 ,,,rl,ara.. ,r, mijiocll gir.ilil's#,i'rjilr',lisru ra judecata existi gi ci este unul singur. Cu formula de binecuvXntare de Ia incepurul Utreniei (,,Slavd
in faqa Cdruia tod ne vom i,rflti*r;";;;; si drm seami de faptele din .Sfintei... Treimi") avansim pe o treapti superioari pe scara revelagiei, adici la .po., ir, ."r.
noastreas. I lumea dinainte de Mantuitorul, datoriti descoperirilor umbroase ale prorocilor Legii Vechi,
,"."r r,T#;:jlil'il;, 1lf :ffi ",?ffi:I; llcuse oarecar! progres, in cunoagterea lui Dumnezeu, gi anume ci El este in trei fe,te sau

.
rntrarea
-.-r,
bisericilor
o inflqigeazi m.ai inruitiv, prin
y^.,,pr!,,u,,arrra sceni
noastrea6.
_ilil.i..?
alffiili:lf[,Hgl]#iil?.l.J
pcrsoane. In sfArgit, cu formula de binecuvAntare de la inceputul Lirurghiei (,,BinecuvAntati
cste impiriqiaTatilui..."), ne aflim pe treapta cea mai de sus in istoria revelaqiei despre
misterul Dumnezeirii, qi anume in epoca in care, gragie descoperirii depline flcute noul'de
fixugi MAntu!to1!, am aflat, in plus, ci cele trei persoane ale Dumnezeirii se numesc: Tati.,
F'iu gi Duh Sfintae.
E. EXPLICAREA LITURGHIEI CATEHUMENILOR
i c) In-timpul bintcuvAntdrii, preolrl face semnul Wtti Cru.ci peste antirnis cu Sfnnta
fivnnxhelie, care gade totdeauna pe Sflnta Masi qi care il inchipuie pe insugi Hristos ca
l' rnceputul Liturghiei pdni ra vohodul cu
Evangheria
Impirat gi Dumnezeu, gezAnd pe tronul slavei Sale. Ac st gest aratd ci ifhnta slujbi
ftre se incepe acurn se sivArgegte spre pomenirea jerdei de pe cruce a MAntuitonrlui qi
(tg rcrrpdq), adicd ritualut inchindrii linrshisi E{ prin SfAnta Evanghelie qi SfAnta Cruce a intemeiat Mlnnritorul implriqia lui Dum-
!^:Y:::::::ifl?!,Lir!rqh.iei:
pc'rtru inceperea sruibei, ,,inihipui.'t,d;]: prezis nczcu Pe pimAnt, prin ele se menqine gi ele sunt cele doui simboluri sau embleme ale
de i;lil.*_;ei.l1lT'r'ru:ff1t#
I:i.1,]:"?l:'*a1oryt lirt i,ii*paiiir.ri-ffi;;, penrru noi,a7. De aceea
urerltinismului.
aceea, nren.rr rn d) La
:.1,,;.;,,j,".i#*j:*i,'#i,+,_,:;U::,,::1fi
cci dc sus, tui oumn9rg"...,,
"_:9.*...,,p..o$Tffi ttlrid ulile
1r.. ir, r+j.Tnrm* de ace
c'iu,ca de inr.'ocare a Sfinnrlui O"n'f"iri,pi.;;H_: llcpline a
te ceresc...'
lrri ti utile
;]3lt,,l;?*;^.:,r:1.L!eant,-tJite;;.ffi ili,,i.i_po,,,.,,.AJ,;;;.i.
^.,!rgllrvq
ingerii lui Dumnezeu suindu-se qi cobor6ndu-se peste Fiul omuluf' (In. I, 5I)50.
i\::lj',if :,:1"-*,,ti.i.."p.Jii,r";;;i;T""H:t#rf T#fr tHlHt/,
t)upiiace:rsta,prconrr'adr"ga$i.a"o;fi;;;.r'c,bi'jifttif.:iJr',ff
1tc
l)trpI ce se dd binecuvAntarea, ugile implriteqti se inchid rlmanand deschisi numai dve-
ril, itt semn ci taina intrupdrii gi a Nagterii'rimAne deocamdati necunoscuti oamenilor,
l4
rF P. l0l. Comp. Nicolac C
nt
trad. rom., p. 42.
{o
Comp. Melctic Si
uu
3-44.
,t7 in Liturgicagenerold. 6"
.400 D-40t A. .. Ct>mp._!1. I'. Y Litarghie comenta in oficial y tn texfi.tl ei, it rcv.
tl,O.ll., an. 1960, nr. 7-tl, p. 633; Acclagi. Liurghicral explicot, IlgcnrcEri, 1972, p. 172.
24tl
249
 fiir \ [,ruttct<:,q spEc:tAt.A
chr
r din it ctlca l)<lmnului (Mc. l, 2-.3), pc carc MAnruitorul insuqi I-a numit flclic (In.
virr r) ac(
, ilS) li dcsprc carc un alt proroc a spus: ,,Gitit-am flclie UnsuluiMeu..."s6.
u) Oit priveqte cuvintclc ,tnyelepciune , Drepyi !", prin care preotul sau diaconul
il..,15^.",1*,lg:-1,.",d,;il;.#;ffi
'"t:,:Ji}*if li:i,g*ll.,lltareLegii il Sfhnta Evanghelie in vizul credincioqilor, ca si le ingelegem exact, trebuie s5.
r lrr vcdere ci rAnduiala Liturghiei noastre igi are originea qi s-a format in plrqile
rirului (Orientul apropiat), unde cregtinii ascultau (ca gi azi) sfAnta sluibi stAnd
phicci ios in strani sau chiar pe duqumeaua (podeaua) bisericii. Prin cuvintele de
I sus, preotul voia si spuni credinciogilor ci Sfinta Evanghelie, CuvAnnrl lui Hris-
('arc se va citi indati, este singura gi adevirata inyelepciune (ooQto): cea dumneze-
:rl (vezi Colos. II, 3 qi I,24,30); se cuvine, deci, sI-L intAmpinim pe F{ristos, Care
Se arati, gi si ascultlm cuvAntul Lui, stAnd drepqi sau in picioare (bpQoi), in semn
respect, iar nu stind jos ca pAni acumsT. De altfel, chiar qi la noi, inci p'ini astizi,
pccrul fati de cineva se arati prin scularea in picioare la sosirea aceluia, cum fac de
sirbit plu femeile de la qari, cnnd trece preonrl pe drum, sau cum fac gcolarii in clasi, la
adicd :itrca profesomluis8.
tuiton OrrvAntul ,,drepqi !" se referi deci la atitudinea sau qinuta fizicia credincioqilor, iar
h cea sufleteasci sau moral5., cum inqeleg gi explici unii, cici anrnci ar trebui si fie
citre sfhrginrl antifonului
al fteilea, arati cd rlriginal cuvAntul 6trcrtot, iar nu bpQoi. Forma originarl qi corecti a acestei formule
de pAnd iici, Se
".r,i ;- s. a.sc-oi*; qj .. trgi..
"rt.
deci
,,inqelepciune, Drepqi !", conform t^extului original grecesc (IoQta,
)se, iar rr" ,'Co ingelepciune, aiepqi 1", nici ,,inqelepciune dreapti" sau ,,Cu
:pciune dreapti", crun au in general ediqiile vechi ale Lituryhierwlwl romAnesc qi
2. Vohodul mic zic unii dintre sfinqifli slujitori60. Prin aceasti formuli se atrage luarea-aminte cre-
rciogilor din biserici asupra tuturor momentelor din rAnduiala slujbei cAnd are loc,
lUb o formi simbolici oarecare, apropierea sau prezen(a mistici a lui Hristos (sau a
cum se mai nu Funrclui Siu) in mijlocul nostru. De aceea ea se repeti inainte de citirea Sfintei Evan-
prin botezarea ghclii ljruteltpciune ! Dreppi si ascultim,,sfAnta Evanghelie...").
tivitiqii Sale pr

3. Trisaghionul liturgic
Cit privegte Trisaghionul ktwrgic, adici imnul ,,Sfinte Dumnezeule...", care se cAnti
tlupi vohodul cu Evanghelia, cuprinsul gi rostul lui in aceasti parte a rAnduielii Sfintei
I -) -* Y' lqrrr ar rdrl l,inrrghii sunt explicate foarte bine de teologul bizantin Nicolae Cabasila, pe care ne
b) ttrrlrginim a-l cita exact: ,,CAntarea aceasta e imprumutati parte din cAntarea ingerilor,
sPririn insiqi lumi p;rrte din cartea sfinqilor psalrn! ai Prorocului qi este alciruiti de Biserica lui Hristos,
Legii Vechi, ca r ii inchipt iiirrd inchinatd Sfintei Treimi. Intr-adevdr, cuvinrul Sfinte, cAntat de trei ori, este din
'tc |;trocii
11 ccl
irrrrrul Serafimilor (Isaia VI, I-3; comp. gi Apoc. IV, 8); iar
dintre oi. -.o,,.-, roan
nrai mare dinrre oe rrlti-,,l
"i, 'otezdtorur
gi I'aintemerga,or.,lt,. *ij* lue, fird de ncoarte, sunt din acel psalm al lui David, in care el
sl q;.;-,t * ...
Cornp. Mclerie ,
s2
Crr
sf,iDrirl r:l
Sfiirri,t +s.
+3. " (Comp. Ei Ieg.
uu0.i.ia;.iy,, c2lr.
i
l;,i,||,::*
19, rrrrtl.

'"' .Situcon
rom.,
,t,i"rnr*i'rrrt
tt'dwnnezeietcili
n
sirrrc.n al
,wop. +>-
ou"*t. trad' rom',
..*2-trz.rrad.
,t ,-"^,^-,1-1i
T...t^-;-,1;.;-X
ii"fl;!ii!il{;;f"*
tontculut, I
,rl"rtlj:',il;r*
rom.. pp'
'""'" ff I ur' 258.
' 103' z5d.
I_D; N. Cabasila, op. cit.,
r, sta "..-i;;i;,
',?;,*f.-*.it2.^op 2t, ,^p.
,^p.98 Ei Tdtcuire
caa s7
Nic. Cabaslla,op. cit., cap. 21, trad. rom., pp. 6L-62. Comp. Ei Constituliile apostolice,Il, 57
p. 76):.,,$i cind se citeEte Evanghelia, toli preolii Ei diaconii gi tot popoml sd. aea (in
\fr.nd. roru. cit.,
i'igul,op.sied. sJanta
vanra Liturghie, cap.9g
cap.98 (trad. rom., p. ltiionre:
' tn Comp.otqr6tcooou), ascultind cu multi linigte..." etc.
:i!!_!i,t/:
"'Sfilnttrl G
p. 103) gi M<
gi Dr. Nic. Corneanu, E corect sd. se ingenuncheze d se citeste Euanghelia la Sjbnta
n?';
"+,Sl
s5
t{:*
Mclcric Siriut
'5 Nic. (laEa.,,
Ca[ja.,, td)
td- up. r,r
tn, crr. I ,-4h
' 405
.,,r --- r
cap. 2l,rrad.
cD; Nic. cabasila, o1t. cit., cap.
22 (trad.rom., p. t'i rury hie
sq
?,'!
Vezi P. ff! !!: Pfo:7,
Trcmbcla, Cete ? : !.P.. -!?o
trei Liiuighii....,p. 38 gi ' Iepcrcr6u, Atena, 1968, p.78.
rom., p. 5g n(' yie a Liturghieralui,
Vczi mai pe l:rrg la Pr. P. Vintilescu, lnsemnd.ri pentru o noud. edilie
'

Litutghien Ructretiri,
1947, oo. 42-5 l.
pp. 42-5
250
251
 rrEur rxeF, uR. tsNE BRANlgTll
Lrrurc;lc:R sPLt(xALA
mcu de l)unnczeu ccl
at'*^'^^ ': d '-
VI
ll1,.:a :11 i:,2!::!,:iT.!!::,xLt,
i adaosut
q c ererii ru;tar.esa _i) p e '^ tl Citirca Slintei Evffiqhclii lrrchipuie ar{tarea dcplinl a lui Hristos in lume, adicl
$l-L, propoviduieqte pe Unul Dumnezeu in
T Mf,nnrito*i insuqi piopovlduind multimilor6T. De aceea atAt inainte, cAt qi dup3
pe Oe O Dafte- leointrq Aintno r/--t-:-.,
-: tr rataruent rar len ci, cAntlreqii lciedincioqii) o salutl cu cuvintele: ,,Slavi Jie, Doamne, slavl
f"1l:#::?J:*fi:.t i;,:J:*:,t'ii"No,t-..*,ili
gi oamenii s-au unit i."-"-ri"zurn1i;;#' turLt"t'naent' iar pe de alti
Pe cle arti parte ccir
$l ult smgur cor prin venirea lui
.1", ca $i cum L-ar saluta pe Domnul Insugi.
icomo. Fr.fes r ini- .-, *
.^ ;;i-p..;;;A I lnicpAnd de la vohodul mic inainte, adicl din momenflrl iegirii cu SfAnta Evanghe-
5::? ?: 1*';,1 .1 9 )j gl.ir.,rJi',"I#ffi
-g:l i,inirgtria devine o treptati epifanie sau realizare a prezen-tei mjstice a lui Hrisros
3*:u-::-ttlllffi iff'::Tx,J',l"ii#ifi.,'iTll;,D.1
in altar, cdntim imnul
.'ilJ##'i*"1'i'*'m#;iJ miif"oif nostru, mai intAi in'simboluri, iar mai apoi - prin. Sfintele Daruri.- in
f,H":iJ:;J,'*lI*f*.:as-.''ejffi
ficAndu-ne loc in corul 10r,,6l.
'rcalitatea
Sf'urtului Siu Trup qi SAnge. De aceea elementele tipice, preinchipui-
In sens mistic' Trisaghionul simbolizeazi sau profetic e, dn Wchiul Tistarnenf, existente pAni acum in rAnduiala Liturghi-
lupti.toare, a cerului cu'oamAnnrl, ;r-;;^- deci unirea
:; ^ ;-.,; Bisericii
".r|"_.rii,
triumfltoare inccp sl dispari treptat pentm a face loc celor simbolice qi mistice ale Nowlui Tes-
cu oamenii, unire
unire n tcnt.'Ieti, ce scrie, de exemplu, Nicolae Cabasila in aceasti privinqi: .99"9. Fr*:
Fiului lui
:v:?ri; fJiil"',:$:'.'#:
lvt
ciic intruchipeazd,pe Hristos... Iar dupi ce Crl prorocit a venit-gi S-a ivit El insuqi
lume, nimeni nu mai voiegte si ia aminte la spusele prorocilor; de aceea, dupi ce s-a
rt SiAnta Evanghelie, clntirile profbtice (antifoanele) inceteazi gi incepem a c6,nta
ir ale noului AqeZimant (troparele), ori liudim pe Preasfanta Niscitoa.: 9. D"T-
Tr * r"r, p. ur.o, sfint, ori sllvim pe Hristos insugi, Penjru slligluirea Lui peintre noi,
rrmpul r nsaghronului).
.Luu
imnul pcntru'cele ce a flcut sau a pitimit pentru noi cAt a triit pe plmint, cici acestea
-Sfinte Darnnezeule'se cAntl de trei ori in
sohor d. or: :^- r- -- '-;---* ' .. de nou{
raoL v:
qase :rica le sirbitoreqte totdeauna'68.
noul or
ori, lnaugurati * uohodrrl mic, prezenqa simbolico-mistici a lui Hristos in mijlocul
$l*::t"l
Dumnezeu ev !a(r! D rrsrrLa cereasci.
X'i;li'i
gi cea plmAnteasci.63
a'o'
1'^"tn'ii
neintrenrnt:
tru devine mai apropiatl qi mai perceptibili infaza urmitoare din rAnduiala Litur-
ici, cAnd se citesc pericopele din Apostol qi Evanghelie..Acestea inchipuie arltarea
lume a Domnului, prin care El S-a ficut cunoscut pe incenrl dupi ivirea Sa. De
ecca mai intAi ni se arati Sfanta Evanghelie inchisd, inchipuind epifhnia Domnulut
4. Lecturile biblice trltarea de la Botez), cand Tatil L-a mirnrrisit pe Fiul, Care era incl necunoscut
iMt. IlI, 1^3-L7), iar Fiul, negrlind nimic despre Sine, avea nevoie de glasul unur ves-
a) Apostolwl, adicd pericopei randuite din Faptere iit,rr. Dooi aceea- citirile-din Scripturi inchipuie aritarea mai viditl a MAntuitorului,
-citirea , nrn^^.,x-1.,i-^
Apostoli, inchipuie trimiterea - cc _..r ^ din epistolere
sau s cunoscut nu numai prin cele ce a griit El
pe cea
cea d li sI propoviduiasci, trimiqindu-i citre
IX, t_6), 6). De aceea) se citegte atAt din ci4ile
dupl In insiqi.
Evanghe,
'bvanghell I Pentru ci cele grlite de Domnul Insuqi
b) cd.direa. i? q'''.).
lui se face, de fapt, in nc infrqigeazS. aritarea Lui mai limurit decAt cele spuse de Apostoli. $tim insi
ci Mintu-
Evanchel;; .r,. cinstea Sfl Itomt n i a arltat oamenilor dintr-o dati qi p bunitl-
tii SAe (aceasta o va face la a doua Sa veni
era mai
ircvidit,'la ceea ce era mai vidit. De aceea inaintea
' rr pr,r IroI raspande$te in tot locul Hvangheliei, wand si se arate astfel lui in lume s-a flcut treptat'
rnireasrna cwnoStin;ei fii; fii {"i, 'fot pentru acest motiv, lucrurile ca deplini sunt pistrate pentm
i1.lil,i;"?:r:,rllg',m:i:#i;';';;;;;;;;i;;;,;-;?;sran,u,uiDuh,; pr*." de la urml a slujLei, dupl cum se va urmeazl6e'

6l

...rtte oJarrLu Lrrarlbre, cap. 9g; Despre sfrntt

314-318 (rrad. roml. cap. 2O3 Ei Despre sf.ntele rag,iciuii,
"" 16+ lir--.ii." itilJi/'

t
n2
,,a;;[:'i;:]:"v:
Comp. Meletie
ni
Comi. pr.
\,ump.y.
r"n6,tii$i;rkt
,
:i
yr. p. Vi
vt
3
'---"--tt' Liturghie coruentatd..., in rev.
)*purat, p.' t76. Ei nr. cir., pp. 637 67
Sfhntul Gherman al C,onstantinopolului, op. fi ed. cit., col. 412 D-4L3 B. Pulin diferit la Si-
::M:[ii:!i:itri:?r;i'iir:i;,::^qi
6s Nic cabasita,op cit,cap.22,trad. rom., p, n1"o, ,l Tesalonicului,Tdlcwire d.espre d)mnezeieiui lncaS, trad. rom., p. 260 gi la Meletie Sirigul, op.
Mclctic sirifiil; ;p'i ;;.-;;;.'.;r;; 63
66 Si ed. cit., p.45.
"" Simc<rrr al r1r.i.r'.ili
Slnlcotl .t Tesaloni,r'lni 'rAt-..!".- ^t.L
rrr ,"iir;;lr;2ttpre nr
Op.-cit,, cap. XX rrad. rom. ctt., p. 5E.
dumnezeiescur rocas,trad, r.nr.,
p, 260. 6e
Nic<rlac Cabnsilrr. ofi. cit., cap, XXII, rr
252
 PRHor Pnrlrr. Dn, fJNri Bnnrur.s,l,ri
Ll't'u ttctt<;A snr,uAr,A
5. Partea finali a Liturghiei catehurnenilor Attrr<rsfbra dc nristcr cstc sporitri apoi prin cdd,irea d.in tirnput Heruvicwlui, cAnd sc
l:isericir, in cinstcir Darurilor care vor fi purtate in curand prin mijlocul
in timpul ecteniei pentru carehumcni inchipuie
rc de piatri, pe care iosif Arimatei"nrl il
h vohod.
sir --^ ,,u Lare r-a crarurr^pe"r*
sir^-, ft;Jr;-;
r"".\.::l: -sr";"i.J" ;;r*h1,Tlft?:::il'.lX
al Acesruia 1Ut.'XXVI f 6Oj);;-',
l.desivArqit
b) Strd.nserea ,
ruiidehr d, e:^:i;;;i;r;*ir'r;"C,ri.t l., la
2. Vohodul mare sau ieqirea cu Cinstitele Daruri
cuvinrete: ,,Si_i ur
cu'Sffinta 5, ,ouo.,,i.."r.i
f:j:Xg^.^c11;!imeni),
lizeazd, uni rea catehume n ilo5 ;i;;rio]J"r.a Biserici,,_
B,*ri;r; ;;;' il*ir: #T:ffiffi ,",1t ;.ffi si:T
Accirsti parte inchipuie - dupi unii liturgiqti - ultimul dmm flcut de Domnul
tttc de Patima qi de moartea Sa, din Betania in Ierusalim, intrarea Sa triumfali in
ii2:::,:*:'^'-!!:":9y";
qi
1u
F.,u.- d' ,.F; ;,
acegria...", este ca o pecetluire,""
t;;;;;.,i.
,,',,n-,i, ra ectomr
."-"L"r,r;";#;;;"?::,r11'ifr,',1,1'
ecronisur ttca Sfinti, unde trebuia si Se jerrfeascii3. Dupi altii - gi cu mai multr dreptate
tmni chiar alaiul funebru de Ia rastignirea qi ingroparea Domnului, adici trans-
,"1,1,w10,,ii, r, ,fa;iitul ii*.gr,i.i catehumeni
.,,:)"Si:?j::1:_?:r:tu,:,"
care ne amintesc azi doar formulele liturgice
,"rp..iir,. 1,,c.i?t .-rti, ieqiti !...
lrca SfAntului Siu Trup de la locul ristignirii (Golgota) la locul unde era sipat
..-A.-- - t74
ulur<lilr --_ un
urr rcrrs mistico:Jhatologi., ea
sens rnrs,co-esnatologrc: ;,;;;li;.azi
:*?i
vrLrrre. lli,-,rT.,giqti
vremea sfargitului lumlr,
Drdrrrlurrl lumii, oupa
dupi propoviduirea Evangheliei
simbolizeazi sau sa, prei
nreinr Astfel, proscoruidiarwl inchipuie acum locul ristignirii, iar sfkntul d.isc reprezintd,
celor drepti-de cei picitoqi, r" -Lvansheliei la6 torri
toati ziAi.-n oi A^
zidireaqi aarp ttl sau nisilia pe care a fost pus gi purtat trupul sfAnt, dupi cobori.rea de pe cruce.
;"a..ri,
care urmeazi dupi aceasta si in timnrrl cireia
uii.orr., ;;;^;#;rghia credinci iltortr Cinstitelor Daruri ii reprezinti pe Iosif Arimateianul gi pe Nicodim, care au
se,, rdLL
Fr.. ullrrs:a utr tallla
trrra cu flflst(
Hristr rrAt trupul Domnului de pe cruce qi l-au pus in mormAntTs.
""i.!"1. gustarii ferici
sau preinchipuirea I)c. aceea, la Linrrghia in sobor preoqii care il insotesc pe protos poarti in mAini
va sd fiezl. :ltele de torturi ale Patimilor: cruci, copia, linguriqa, buretele etc.) ca qi cAnd L-ar
tirea.Evangheliei gi incltidcrea herei, la rqi pe Domnul pe drumul Calvarului sau al mormAntului.
sl
inch.iderea
-:.*_."- uqilor
Lr{uur biseri.ii d. ocumoara,
ur}ctlLu cre I'oncenirile, pe care preoqii Ie fac acum in mijlocul bisericii, sunt dupi pilda qi
--*'.".,,"i:,lvr, pLrrlrr-r a re.. privirea sfintelor mistere "di"i";;,
de citre ..i minarea rugrminqii tilharului celui drept ristignit o dati cu Iisus, care-L ruga pe
*,.j..|]
inrrareadrepgitortaospiiria."""inJl"iiiitri"r,Hrl-,iali"..1H,.l:?: ".i
f:'j:::l-""t"gic, aceastd 1;!1rri9.. 'i-u"rir.-a-;e;r;;rt celor p1manr lmmrl: ,,Pomenegte-mi., Doamne, cind vei veni intru impiriqia Ta !,, (Lc. XXI[,
) gi care pentru.aceasta a cip.Stat de la MAntuitorul figiduinqa Raiului.
Al.tarul si Sfil.nta Masd. pe care sunt aQezate Darurile inchipuie acum gridina in care
F. EXPLICAREA sipat mormAnnrl Domnulttr; sfiintwl antincis e mormAnflrl insuqi, iar.agezarea Cin-
LITURGHIEI CREDINCIO$ILOR ttitclor Daruri pe el inseamni punerea Domnului in mormAntT6, exprimati de altfel qi
p.ritr troparele funebre pe care le zic acum liturghisitorii in taini:',.Iosif cel cu bun
Eltip...", ,,In morm6.nt cu trupul..." gi ,,Ca un purtitor de viaqd...,,.
l. Partea introductiv.i Acoperdmdntwl discwlui simbolizeazl sudariul sau marama pusi pe faqa Celui
Atmosfera de mister gi de supranarural rrlstign giulgiului (linqoliulu
in care se desfrqoari sfinta slujbi se
aceasti parre, pe misuri ce ne apropiem
l11ftqur *nni lArrui;, .".. ,.
lffi Iffi"ll de .,trf .rf,"iirti.,- tlisc Ai area mormAnnrluiTT.

este ecteniile incepitoa 73

de citre liturghisitori, Sfi.ntul Gherman, op. cit., P.G., t. XCVIII, col
It,rrl rom., pp. 66-67.
tui imn: noi ii inchipr Teodor de Mopsuesti a, Catebeza XV baptivnald (la A. Rucker , Ritus Baptisrni et
'n Vezi.^de
Yez,i- de ex..
ex-- Te
A,lilsae queln d.eslrips_iy Thnduws ,pitroput twoptuesteTtas..., M'iinsrer, Uaa, pp.)i-;;;;S"fi"e;G;r;"
[:::lj::^?Tll
rcpaoam toata gn;a cealdruia
ii .anianilA]l_uia r';;-J.
qi
I
lrrxrri op. cit.., col. 420.A-8. Vezi gi troparele zise in taini de preot, la intoa?&rea
Itr nlt:rr Ei dcpunerea
lor pe SfAnti Masi: ,,Iosif cel cu bun .hip...,,.
_rirr..i
cu Cinstitele Daruri
,,in rlmormAnr cu trupul..." gi ,,Ca
, rr^rr
lumeascd, pentru ci sd_L intimpi ttn purtator de vra{a...". O pirere izolati despre simbolismul
sim vohodului tu mare o gasrmim la Slmeon
Simeon al
'li'snlonicului
li'snlonicului cap. 98 gi
p. 0S $ Z
gl Td.lcwire
Tdlcwire despre dumnezeiescwl LocaS, 76,
nezeiescwl locaS,
al

rrl., pp. 105, ici atribuiti Sfintului

Sfintul Ioan Postitoml (la l. Pitra,
,\rilr:tttu-nse, vo
,\tltytunse, vo ); dupi
)l aceEtia, ritul vohodului mare simbolizeaz , a doua ve-
dupe acestia.
lirc a MAnruitorului.
IJ,J*,:,T**yli,,y:l:;''ii,L^;tb;3"sy12cap.,XXrv., trad.
7 r, ront.cit.,
w99. tu//t. Lit,, p. 350; Simeon
; ffi 'o,umntezeiesutl locas $rad.. rom,r
D r c sfdn t a Lt *,si i,,' r- ip. ; ;? i;f;";;,
e sp P. JJU; letie Sirigul, op. ed.. cit., p.49.
i;lr 1 il ii,,,,',, $
i
Ei Atar-rasic de Ia Paros, 'Entrop( toiy @etcr:y
ezeitStilor d.onrne ale eredinlei, trad. rom. dc Iosif al

254
255
 Pnuor Pnor, Dn. ENu BRANT$I.], I,ITURGICA SPECIALA

anrintegrc aronratclc cu c.are

1.!o_9t_uns trupur Domnurui qi mircsmcre acruse de
b) lmplinirca pxrnurcii crrtirinc a dra,4astei, concretizatfl in rinralul de odinioarl al
(In.
'pusiXIX, Bs-40).'Asteriscut (sit)i"'i")",).;*^^- ^-sre rt,trii plcii (rlmas nunrai ilr vcchea fbrmull dc indemn: ,,Si -ne iubim unii pe alqii"'") qi
Ti:1lt][]aingropare
clisc., inchipuie pecerea pe piatru mormAntului c1 ru*nuiirea cred,in1ci celei drepte gi adevirate, care se face
prin rostirea CreTQL
slmbollzeazd pogorirea Domnului la iad cu suflenrl, rpl prim, etapi, aceea a
;iciunii (ectenia), urmeazd .ci
indemnul: ,,si ne iubim
i,tdrirea mormanrului cu straja (custodiajceruri de cipeteniile il pJ i.rd"-., care nu face altceva decAt si reproduci ponrnca dati de MAn-
iudeilorzs. "hii...", (In'
tgrul Shngilor Sii Apostoli: ,,Porunci noul vi dau: sa vi iubiqi unul pe alnrl..."
. ca.sem.ificatie simbolici, momenrele celor doui vohoduri din
randuiala L: II. 34; XV, 12); vrea'si spunl ci iubirea dintre noi e una din condiqiile fIrI
aceasta
,(::*,1,",,.:*I:i"flr:,tli.s1
l;liy, cuT)amrite) corespund cu momenrul rostirii ( , pote- lua parte cu vrednicie la aducerea Sfintei |ertfe, dupl cuvAntul
imnului,,Lumini lini" din randuiala vecerniei cu momenhrt ao*otogiJiid#:i#il
: ,,Dace aduci'darul tlu la altar gi acolo iqi vei aduce am.inte ci fratele tiu are
(sfeqnicul)'
i,
::*:ill,r:tnjei si cu.sfirqirut Ceasutui r. V...,,,;",,ri".arn-"fiigia tuminii de
menite si risipraicd.inrunericur nopgii; r, ur.i"i", ,J,rr.,[, asupra ia, Iasi acolo darul tiu inaintea altarului fr mgrSi mai intAi de te impaci cu
,p.riii.'i"-irii, lc tiu qi atunci venind, adu darul t'iu" (Mt. Y, 23-24; comp. qi Mc' X[, 25-26)'
,qr la sfhrqinr] ceasului r l. tnvocam
r4 JrdrtrLul il
invocim pe Hrist,
Hnst s,
.,',,rorrri.r.-.ea adevirati-
bn .*prerii a implinirii aiestei porunci dumnezeieqq qi_!rm_al1d pilda U in!ep1r1
[loa.rcle),_iar ,,Lumina cea adevdratl,
yf:m,t lumina nanrrali -:-.^",r,,
qi in celilalt, :l5:_u:"1..,"lgg"lce
vine in tume...,'(c-p i;. ili,.
o.i qi in,,-,i,
Sirnqilor Apostoli (vezi Rom. XVi, 16 qi I C.or. XVI, 20 lPt. V, I4),
il ri-bolir..ri tot pe Hrisros, care a spus despre SinJ credincioqii din
qi rr C;, IV,;;j i, v..dni", El lucegtc,
\{rr, 12; veche iqi did.ru acum unul altttia sdrutaren pdcrl saw a..iwbirii (ejOlutl, Qtl,qpo
:li1llT:"1lTl_,.1t"_ Bircii."
gi dcparte de omeni'e- ca r,ccafhrul;omp ruri-,"ri;gli v;t';1""ii;;::: pax): birbaqii intre ei qi femeile intre ele. Din pricina
4-- de'seari,
vvqrq' ri,r.ai
- ---- -'- ii,or, osculum pacis, se sS.rutau
(mai parile
:; la
Ie lJrenie,
TJrrerri. ,.r,-
(car-c, precum
^.--,,^ -l
am [rii"*p..ii rt"ju.i ii'a iezordinii la care se preta uQ.or sirutarea
acnrl acesta
reciproci
ales 1,
a.credincio-
El lumineazi mai tare gi mai apt idiirA,"ri, cAnd'biseiicile erau arhipline de credincioqi),
pAni anrnci lumea. in sflrqit,'f
iiiir, , mai sirutarea liturghisitorilor intre ei in sfAnnrl
y,sq vvrrvuufr qur rd,(r.rara r-rrurgnrer ..pr.rrrirl'tl;;;ffi;.#ii1Li-ii.l
(care
;t -r",-.ii# lit., ( insi ci se cuvine. ca qi credinciogii sl-qi umple
Il,*:l:,It-T:[lj,l1o-,p.
Evanghelie, care cuprinde viaga, l'rira.e" qi
qi'mai
"izt
ul. i." v;.h"q;l
.,i"
sa, iar ra v;h;J;i #;| ;#;'i
il'i ltumgideiertare,uitAndqialunganddineletoati
f..Ji."
cinstitclor Damri, care se vor preface curand i" i,*;ii sla;i wajba, vrijmigia, ura gi Pizma8r.
s;;T;; 9i SAnge. 'Rostirea
Ciezului, care urmeazi dupi aceea) inseamni ci,
La Vecernie fl vestim dreapti sau adevirati (ortodoxi), spre a putea
.credin-cio-qilor_qi il salutim cu formula ,,in ccrc gi credinqi
Drepgi,!" qi
^/rLpu,i v Lu imnul ,,Lurnlna
cu rmnru ,,Lumini lini...,i;
[na...,,; la Utreni
Uftenie, cu,rSlavi fie, Celui ce ne_ai tducirea Sfintei Iertfe. De aceea, se cuvine ca fiecare din noi s
noui luminl!" Qi cu cintarea doxologiei; f" sfArqinrl mo-..rt, il rostegte cu glas tare, in numele nostm.
tnsogindu-l pe cel care
,,flris.toase, Lumina adwir1ti...,,;'i,
,fa.sin f--C"rJ"i-J;; I,I_ cu
Ceasului cu nroi ln acest
Cuyintele: ,r(JSile, uSile...', cu care se .ntroduce rostirea Crezului, erau adresate
.cea iiorrghi., f.i-, J";r#
f:li!*?:,1n9 | ore,gti!" (ca si la vecernie) qi.,
fr;rJ;;$nij sr ne inchinim inchin odinioari osti"riior-.rie piieau ugile de intrare ale b-isericii; astizi, elg au ingelesul
:13:f3^I1i* ..i
v.!!
?
d"y" vdr4)
iar o uvuc
, rur oari, LLI fb;J"
cu rLrtllltua ,i*.r#1;;.i1,
,rrfltelepclune - I' 1a. dinainte de - indemn spre ascultare cu luare-aminte a Crezuluis2.
unui
nrvic) qi cAntarea,,Ca peimpi.ratul tuturor se_L piimi-
i...;;. Descbid.erea' d.verei inainte de rostirea Crezului arati cI ni se lasi slobodi vederea
Ir,ju:,*:t:::f yStro,ayrircdin slujbele.serviciutui Ari,r'rit ri. _ i,cepAnd de ta lprc altar, ca si ne putem mirturisi credi i lui.DuSnnezeu gi a
IIT,,lr:9 :u !i5urqh-r^a
::lli.^ rt mistico-simbolici -'i-bolir.-t ;
a MAnnritorului in lume, ;!;;
...i;;-;;;;,'.fif;;i.;; MAntuitorului nostru) aflat pe Sfhnta
deschidere inseamni ci
Ma arurt'". In sens mls-
noqtri orice perdea
l,-+:T::, ;;;l#;ffi'd.; iii,
gul istoriei mAnnririi. nai "c.rrti
orice vil, care ar putea impiedi cuprinse in Crez;
Irr sens simbolic, ea inchipuie' risipirea jma.mormAntului
I)omnului,la cuiremurul de dinainie de i
^gi ( -4)tn'
3. Partea pregititoare pentru sivirgirea jertfei
Toati partea care urmeazl acum in rAndrriala Liturghiei are ca scop
8,)
Simtarea rcciproci a credinciogilor in acest moment al Liturg.hiei a.fost pistrati ins1.R.ani,a.]i,
liturghisitorihr si a cred.inciosilo.r 1rl, diverse forme,^in Lirurghiile Bisericilor orientale necalcedoniene (la armeni' sirienii tacobtft'
lenfi,u participarea t"r-;;;;;;;;ri;;;"iri;; rnaror-ri1i, nestorieni, copli gietropieni). Vezi Pr. Ene Braniye, Cwttul. Biseririur restine Wchi
d'irt
,te tw u?ww9cf 9w
se apropie. Ea cuprinde trei subdivizi";i, ;";.; prrt^ritot pp. 93, l0l, 108, t^I4,
a

l!4: _r?r, atntea mi Oinrt,'n

Oisnt.'in
/rter\tLta. ..Ortodoxia".-an. 1965, nr. l, rr"-r-
rev. rrvrrvgvruq
,,Ortodox1a",'an. l14, 125'
125'

L:.:l:p:^r,r",,.:p:..
ate acesiei. pregitiri Ei, t"itJ"il,
vrcdnicic la sivirgirea Jertfei, gi anume :
.ilL,";;'r;'ffiffi'# *' Despre semnificalia slrutirii picii in niry1-c.a veche, vezi: Sfing{ C^nirltat {11t*:-Y,--9_1:-:_
t,r* i i-i *yttoSAicd,' 3 (trad. rin. cit., p 567\ (Pseudo-) Dionisie Are_o-pagitul,.Despre ,(y!*.
^sfinnrl
Iticnawcd,
lirnicewcd,
ltireticeascd. til-
IlL, i
tit,i"1*oA.
3 (*ad.
T*aA. rom. cit..
cit., p. 99) Stinnrl
99);^sfinnrl
99); Maxrm cap' XVII qi
Mimrrisiton:l , Ivlystagogia, ca
Maxim Mirhrrrsltorul,.lurysta!0gr0r'
a) Rugdcianea,.exprimati prin ectenia care urmeazi ;
-'
indati (,,Si plini xxlY,
XXIY, tydd. ,it., pp. 342-350.
,o*. cit.,
t'dd. rorn. Vmtilesctt, Durnnezeta.sca
3a245O. Comp. Pr. P. Vmtilesctf, Dumne4eia'sca' tatd tn
tara in
rt<lirstri Domnului...") ; ,,1it;"iy; in textul ti., iiiiv. B.O.R' an. 1960, nr. ll-I2, p. 1049; Acelagi,Litu Bucu-
t-cSti, 197 2, pp. 21 4 - 217
Sirigr.rl, op. Si ed. cit.. pp. 4g-49 Si Gherman al C.onstantinopolului,
82
Cnmo. Sfinnrl Gh
Co*p. Gherman, E. Si ed. cit., col. 425 B-C qi Nic' Cabasila, op. cit.,
cit' cap. XXIy'I, trad..
nrOlf,.r'. o1t. Si ed,. cit,, mtn. cit., p. 68.
dc la sfhrgitrrl ceasului *, Coinp. V, Mitrofanovici, T. Tarnavschi gi N. Cotlarciuc, Litargica, ed. 1929, pp' 563-564'
r (cea,shv,Br.rcurcati, 1945, p, 76):
,,Hristoasc,
,.,, ,u.Y;';.:li'$ittnca
" Mclctie Sirigul, oP. 1t cd, cit., p.5o.
)\6 257
 r r\Ev I r Nvt'. yN, Htlrr UNn trtp IE

.ll.irlicnn,n Slilntului Acr Si cldtinarca lui dcasuprn Oh4tilrlor l)nuri in rin:pul Alir4qerea stelulei de 6lc l,ttn1,, Itdrri
nlt sffi1t.fuui disc, it't fitrlrr[ dc crtrcc' ll ccf<rnisttl
zttltti sinrbttlizcrrzi cutrcrnurul carc il avur loc inair:tc clc lnvicrc qi cleschidcica Arrt,rrca dc biruirrtr\.,.":"lffitxrli;;,lrl'i'i't't''ip'-it'it^9i1"1ea
cclor pit1,.Yi:ltlt^*
nrAnttrltri prirr riclicarca pictrci dc deasupra lui (Mt. xxVIlt,2); dc irccca,la cuvi ,V.6-8)8tt, iar y!!.y.1,rea stetutei
de pe
:llil"3--i;Jili'i:i;' i,.,,*i.ii.',,',i' rnp":,' pe mormantul
,,$i ir inviat il trcia 2i...", prcotnl inceteazi clitinarea Aerului,'li intocnregte gi ll .i
...., .r:^^ ^,.narao
dcopartc, asen'lenea ingerului care a dat la o parte piatra de la intrarea morm ,"i;:'?;';il'')-tlii,""i^.::r::;:_?:::fii,de
f,-,ntruft'li i"
''o'-ant'
inainte de invierese !

in tim-
;";;;';;il;;; (d*'"I)t chipul Sfintei cmci'
Uw'Y?f
'
diltru ale tale"'",
f^--- \
il
esge imitarea ge
l^
u:
ccfbnisului: ,,,A.le Tale n!
4. Momentul central al Liturghiei: ,.-.---r r^ /-:-; (-aee c Lret nAinea in sfintele ii
1.- ' LtLurl4rrtor ; ura 5-o'* rr-
fl-
urrea drn
sivArqirea jertfei (sfin,tirea Darurilor)
q. XXIX,24).
Acum a venit timpul si. se inceapi aducerea sfintei Jertfo. De aceea, preotul (sa n timP ce in I
aconul) atraqe atenqia credincioqilor asupra acesnri moment solemn, strigAndl ltttl rosteqte,
stlm bine..." etc. ,1.. ^4.--- -l -o-om ci ne I
U
(i insemleazi cuvintele ,,kriln pdcii, ierqfa laudri", cu care credincioqii ri d,e
at"y l" r"."?rt Y""-
vtn 5l prefflcerea' tur I'7t olt'tltLeL
' cea mal
E' clipa stanta Ql
acest indefiul I Pentm a avea explicarea exact5. gi adevirati a acestui ri.spuns, t urma rugaciunii preotului' t-;-.r;rol? f)anrrit'
' De aici inainte, ,,clnstitele Daruri"
: -t 4--^2^+^
i'l,nuarrr.o".e din tot cursul srini.i utu.gtiii.
'\
amrntlm mai intAi ci forma lui de azi nu e redati corect din punct de r.edere gra
in ron-ranegte qi ci texnrl corect qi originar este: ,,N4ili, pace, jertfl de laudi;66. :r'li,t?,"i"r.;;;;;; .k',i, ;;i;"; J;i' -p..n.ut
.i'-",i "f!:-'Y:i "'*
,':""-:nilt:','l
sra,nrl +':,1':i
cttvinte indici elementele sau darurile ofiandei spirituale, pe care credinciogii i'l'ftr'uijlr:'ii":,'.I;a;t ;;;, in insuqi rrup qi
s u infltisirt"u':!*;%1';
spru-ri ci o aduc din partea lor, o dati cu adevi.rata ferdi adusi de preot in rtgn Domnului, pelta"a*ct
Singe al rJollrlrurur'
l'lttll Sange PdJlrarruu i"^* :---:,; aParentele
niscut din
$i care sunt elementele acestei ofrande | - Sunt cele trei virnrgi: naita, pacea si in qi J. Ele sunt adevaranrl Trup qi Singe cu
"i".
rrrr Fecioari, cu care a triit pe pimint,
cl c?re !i-1ffl1:"1
laud.d (ch.mtarea), pe care Sfinta Scripturi le contrapune adesea iertfcloi materiale '
gcroase) dtn Legea Wche, recomandindu-le ca daruri sau materii ale singrrrei qi ll?j::;illiilr.de,,irrr;:'i:il; .ipr.e.a prezenra
e, ;;;;rf*#li.a sa'"imistiil. ci
,u., ra'sl.,s
'r,,,,irocul
Bise-
devine^.-t1lL"'*":t:,'ill
tei jertfe - i.rtfa spiritualr sau morali. - pe care voieQre Dumnezeu qi cari-I esti i aza
Sale incere -ri "r;;;;'k ffi::-'$'itirici cu materia
- Aclucem,
Aducem, adlca (rispund credrncrogii),
adicr (raspund credincioqii), intii rnild, pentrt
intai rnild., Dentru cd .tmild
jcrtfi de animale", a zis Domnul lOsea VI, 6; Miheia VI, 6-g; l.li. ,yoild voiesc,
voies ir
tX, 13 qi XL
:ffiii;:T:"J#lr"oii" 'h"tr'i
;'ffi;'.*i., """s;;
rii"h ,;..P,it ti insuqite de ca1 ^ itorul' adici incorporatc
irducem apoi pace, pentru ci Mintuitoml Insugi a spus: ..Daci aduci darul tiu la ,iilin*f 'rrup qi Sang., jertfit in chip sAngeros pe Gurv'uLa' . ..
-J'A
qi-qi aduci aminte ci fratele tiu are ceva impotriva ta..., mergi mai intAi de te irnpat, i reface rea 5 -'il ;'il ;;il;;
tinqi re a p
f,"^l: :**' I' :::l ::H',*'' hi';
fiatele tiu gi_dupi aceea, venind, adu darul tiu,, 1l,tt. V, Za-Z+; Mc. XI, 25-26)
s
':;;;;:;;'i;;;{;;;ii')"'^"i'il,*,ii,ma"*'::*\':,,'::ffi:r#*,1ii
q

',i,;;;";;';;;i'ipi;it,
^
dcvine acum o prezentarc otn
ac-eea, qi je,rtfa trebuie adusi iqc pace, precum ne indeamni preonrl
,,Si stim bi ii'iri'olirart efectivi; sluiba noastri lui lisus
SfAnta rerfe iry pace si o aducem"); in sfargit, aducem qi ieffi de raidd, pentru * sau o acrualizare , i;;il isio.i. a. p. b"fg" ta, o realizare a prezen[ei
asemenea jerrfl cere Domnul, prin gura psalmistului: ,,Adu lui Dumnezeu
laud.d....; cel ce imi aduce ieffi d.e laudd' acela Md cinsregre,, (ps. XLIX, 14, 2Z;
7r
rcDule sa av€rrr
IFIXJ:t:XI il:H'rIJ, il;.a.'-"e nu toati ^peil",* p.'lilPl
":iiii'.::il}''""i';.."r1-"al"ii- 9.':'^'- f:l'ffsf,tn1i
l!]'9. C\/I,22 qiCXY,8 sau CXVI,LT),iar Sfinnrl Apostol pavel iepeii:,"prin Bfllrrtul Trup, ci numai Sfinnrl Agneq; resn ,al miridele aduse pentru
'n -.-: :^ ....^,,r n^m-,,1,,i rrici irr rlc
,1:'l

(Hristos), si aducem deci lui Dumnezeu inrotdeauna ieffi de lg.wl.d., rai.e .*aa I illH#Hei;:i"',i',";";;;;i't::;t:l-:F;:'i:::;X'*i3":f
"'n"[i'" ,,SlJt
;::il;n: i;'tsil'tri+',t';:
zclor care mirturisesc numele Lui" (Evr. XI[, I5)8r. l' 11,,'# cl nullrar Ds ih
!llllltllor, i.'iil;"
,rrydtL.'l a i,, ""':t;fir-r;ulei:
i P: : 1T " .?:::::' li ^tf prcohtl f;
sfinqilor", ia
aQezate, P^: ,.9t1, Ia rosttre r:^---r ,,Sfin1ele, "*:"
.ir. sunt
lArrg,i care.
lilu{x su'f .atcz<rlL; .^..e- ..
^i.iAete
^.- to4te mlrr( lele, caresrrnr
care suqr nunlll
numili
85
Meletie sirigul, op si ed.. c1t., p. 50. - cornp. qi Sfirrrul Gherman, op. cit., col. 42g B. o altl iii,Ttiiri qi inalqi uumai Sflnnrl Agneq, i':1" discul cu
"?-:;;};;;;^;
gisin-t
rrctat-c gisin-r
lc]'Prltat.c la Simeon al Tesalonicultri (Td.lcwire
(Th.lcuiye despre dum.ncz.eieiu.l. ldcaS,
d.eshre d.wwrezeieiwl p (l t.
lirac p.G., t cT \/ r
CLV, ii'rili'ji;;.' ri. rLp"r"i taiqic al Domnuluie2
732 C si trad. rorn,
1i tt'ad. cit.. p.
roru. cit., o. 263):
263\: --,sfintrrl Aer se tine
{ine peste cnnd ..
Daruri .4.,,l
neste-f)enr.i se .ito..o Qi,-h^t,,t pentru
citegte Sirnbolul, ^--r,
rrcbtric ca toare cele ce sunt despre "sfrrjyt
Iisus sa se miituriseasci limpede gi si-L vedem t"o ""JrlvrriLiiriuog.in,inartic.siuclinvol.colcr'tiv
(irnrp..gi rcogr.rost, Dapre lllrrttrt..-
tttrntiei (in grec')'
.. (iu grec.), LonsLarrtrrrul']wt'
ConstantinoP
illi,,],l,,li,i:11.:H',i1fl i'.][1|.|..',.il;
fiptuire, conteruplayie si preoyie, cap. 74: ,)...De ic..a sta., sfintele .trir".h. mai ^:^,1?!:'1.'^l^oi,li;
corecti, de catre A.rhi
rilc inaintea
ritc noastrd dupi Simbolul
irlaintea r;oastrd Simbolul credinlii
credingii pe Sfhr,r, Masi^, avAnJ si fie sfintite.
lnflte, ca gl
,,,i,lri.f,-:t.,e
r i,,rrryic ;. rle t,Eolise
Ei
a" l'r'Egri..
oarticulitre et Linrrgie de ,niu..r.il." (conf. saint-Scrgc h l)nris),
sl cum s-ar :i:i;,;;[;. t;rgtir-"-i".tl.ulitre
rr (rilrslillc
irr olrccare Lrlrp chip pEtrlru
penrru c€tcei cc
ce le aouc
aduc gi
ll ar strlga
stri cu graturl negrartc iitc catre
citre uel
Cel crce locuiegte in
(tracl. rorn. it,,,r'r., 1976, pp. 213-214'
"
rotn. dc Pr. Prof. D- .stirrilo:e
Prof- D. in Filocilia,
Stiniloae, in Filncn vol. IV, Sibfu, 194g, p.275) ii'V. uii.6f",-,"uici pp' 568-569'
8('Yczi 9i ceilalli Liturgica,
l1(r \ r---: r\
Pr. P. vintilescu,.,.
n r 7' ..1
nfa lawdeP, in Lituighiile bi*ntlrrL, BucureEti, 1940 t'/ sirimrl nD.
r,r-lcr;.' Sirigul,
tr/ Mcletie ed. cit., o.50.
ri ed
op"Si 9it..p 1e67, p' 210)'
trrrs clin S.?i;. Acclaqi, I.itwrybia pp.222-22a. ; fffi",.,tt'"th #;{\1,?i!';# _r-i[,4h l_tnl,lT,v,'te (Litwrshier, Bucurceti,
-Crt".ir.,
x7 r ,
M-crr1i<,ninr nici pa.reria izolari a limrgisnrlui grec p. poris (Litwrgica, p. 244, n. l), r' l,,rrn.'ti"ii.. op- cit',cap' II' trid- ronr'' p' 3l'
e,rrc'rlr
rrr tl urai
lllilt corccri
corccti viriurtati.crrov
varirrtrta bi,crrov (ulci, rintdelerin),
untdelernn). inI 'eleou
€l"eoy (mili): j.rpi.t,for-j,
lmiia;; duol el- formul,
" "i,,'i;i...^,;:;
;I Ni..i". c-.t i tit.,'
n^x".lr" ip. ,ir ,^i.f ' 27,
'
rom'' pp.
rtad' rom..
27 - rrad. pp' 70-72,
7t
s,l sprrtrrt ci aclttccnr ca ofiandi-'
srl sPlrnir <tfiandi: pace q.i inlelcgere. in loc de ntdclemn-
si inplcgere, ntdclemn, si taial
laudi (mulfumirc)
imulhrnrirc\ irir: ;;
,,) ^til^',' cit.. cap.
N,'.:'ffi1,1?il'ii?;'il':li$i ;.';;i:;;;:
5, fvad. rorn. ;i;y
ctr.' p. c5'.,rrc('r "' ""^)ui-pr:r'rhi'iri,i
ll:ll:::::":l
biseicemcd T:-:',::;':Ih
Ei Nic. cabasila.op. :':"q;: i#',!,:,
iiirri,,,
rlc jcrtli sAtrgcr<rasi ((lomp. Amtrroslos Stairinos,
sAtrgcroasi (Oorrp. Stairinos. Contributie la sfinieie it, Vuirn;ai
rdndu)tli ale
sfinteie rd.ndieli pp' 99-100; irtvilritutd pc s
ContribuTie Vcrirni, t,,,,,nlil'rll."ii,'*ia' "'"'it,
2.58 25c)
 Acurn' dup{ cc sft'ra /crtf.\ s-a sivirgit l,tt'u ncilc:n SPEcIALA

y,11TfiH,1;xm:,-"1,'xi*'*;jruri,
unn[ din anafori /R,giciunea Sn"i.i
i.r.f.;,
preo-''1 ':'
p..."..
".
pi cA,d dcci fi avcnr in faqa noastrr
rea dc nrtltri din motmAnt)ed; iar cuvbrtale oSfintele,
nea de mijlocire g.r..ril p..,., T
ne t^ti
iri...ii'gjr..;.r ,a, lI
Vt

ne$re acrlrn pe
neste acum toti .r:^1,::1?Jii
--^)i^^:^^:: vii si
fie spre. folos, adica spre lertarea pdcatelor
morgi, fintei yelrd
rl
ll
anume in fnrnto, rrrrlrr ts n^t^- c.-^----: ,' a cu ace$tia
dnici si se numeasci sau sI se socoteascl
i:lT; il-ffi:T#*l:l::'jt"t'c cr ::**l::""*"r" - preo,u, ii po-.,E3
nen'.nr eq a'l nx rTiiloceasci
ru'ruccasca pentru not
noi gi
;::::ti?
qi si i recunosc ci unul singur a fost cu adevlrat
gi
sr noi,
nor. ca gi
si ei, i-.,
ei impi ra dobdr
aoUa,
isus Hristos. Acesta e singud Care, prin
,..rrti po-..rir. j pomenire (aceea de la Proscomi
arurilor
4rurrl(r'r rru ce I se cuvenea, precum spune El insuqi:
miilocire a
mijlocire nre^rir'ri
A preonrlui nu freDule-
trebuie lngeleasd
ingeleasi d(
deci
ra urDLrrL, rrrr)r2rnarF . XVIIL 4). Cici tot ce a fEcut El, a flcut
nu mai au nevoie de ),.j]]l,lj:l:Y^:T?'T)
a" rugdc i un.,
Peltf dAnqii sau in favoarea lor,
"J;il;i,,rl;i g.;"il- Ir' l"#,liHlrT;i::il )".
il;XT,;;X m;:p::
Dumnezeu ; ;il .di ;;i,;.;.# pe rangi Dumn
maginea cea mai plasticl a
tototati gi ne amintegte gi frAngerea
rlstignirii

d'verei ra ecfonisur pentru por,nenipea preasfintei

ze pentnr Preasflnre ,r\ d-o
^.i^ ^-^r^-:
Ndscitoare de Dr
pirqilor lui pe sfAntul disc in form{ dc
a
a din orrcrrl ".
dit-r cursul t cu -I$ in care s-a ficut impungerea cu
nii...") gi insearqni deschi unire a SfAnnrlui Tmp cu Sfrntul SAnge
E:,-l--: r--: n

:liitr,n"ri.* ;i p;e;# il:'.i: ;il;

mm acum.
l'fl:,T" i :':"#;:H?i.:T,l
coasta Domnului cea impunsi cu suliga; spr
rnati la Proscomidie' ca
c caldl,
5. Sivdrqirea tainei (impirtiqirea) erld, ca
din rlni
Prin citirea ultimei pi4i din anafori
celor sau a rugiciunil"i a.'-ilf"i#.""..rU Rugiciunea sfintei Jertfe _ adici a di
sau
i
. rq Plrrlru
pentru 'E)
B:^^_: :

lesinrri rr,
in legiruri
pn;!;iui,+.ili
impirtisirea
r,
cu /a
impirriqirea Credi-
credi- _^_,__^ ) care
rata constituie
nn^^-i--j^ scop
-
T.l*,',:fl: mi
qi
Rostirea (cdntarea) Rasdciunii )"*_""" , are
impirtiqire,
impirti5ire- lnseamni
inseamni ci .; desrut de pregitigi-qi de vrednici l)omnuhri, sirnbolizatl Puqin
se socoteasci fii ai lui Du potir. Iar cd invierea e oPera
roage si ne dea ,,, nr-
ji J.'J:::' ,lfll:y :l T*:::,-ri nrati gi formula sacramentel
fiffi'-1; :#:i ;,qi
r,i,,os, din care ..r .Jf,'fffi Xi'f i,,i',i',;!i rlil eo
Meletie Sirizul. oi. si ed. cit., p. 52; Atanasie de la Paros, Prescurtare despre damnczeiapilc
indtpiea sf,;nkw Trup deasupradiscurui,inainte rlo11me, trad. de lo#al Argtqului, Nearnlu, 1816, p' 252'
neral ca simbol al ridicirii D"-";; !9 frengerea lui, e priviti in
p-.-.ir..rr, sau chiar
e'Vezi Evrei III, l.
aJ ilirierii (al sculiyii Dr o. g7_gg.
d sfirimali Sfantul Agnel in patm pi(i, ctttn cll
au fost risdgnit P€ cruce qi au sfinlit panrl pilrli
,tqi.:,'.1,1,'-,1rt
ei Vezi
!:jl';,?:o;l',li,n'"r' Sp' cindea,zs,nlors; *;,ia"iiil$it taine..., RAmnic, \746,f. 18 v).
Ni.. bril.ri 1877, p. Ll6.
d. .gT., p.
Sewal pomettirii sfintilm ]06 9.u. Mai pe larg la pr. Ir. Vi
G-8.,3.
xl t,.p.,
in Ig62- nr.
an. lgQ2, meon al Tesalonicultrl, rdicuirc *r-
*n(
ll(
oD. --
{.,a. ;,;.';i,.1',.
err nr;n p;,,t
..__eu. orin Fiul
-ci.. };ii"l;i;,1.u -",}f,.1,-.gl
-Siu,
nr.
eb. 58 (*ad. row. cit., PP.266'267,

Milrtrrrisitonr l, Mysngog|.a, cap. 20,

' uncrman al C<-rnsrantinopolului,
,tifdnta Linrghie, cap. eS g
24,

i;ii"ii ilie
can
p.46
'8.O.,
YJtr;,:ii:j2 !,*'%;"1T;i";iiifl1';ifrii!;
9i dc Nic. |!i.laq, in Comcnt la
con' 13 al Sfdn*lui
a, pp.232'233).
Si ed..
260
 PRBOT PRoF. DR, Et,rri BnrNr$,n; l,t'ru r((it( )A sPt'x llAI,A

sflrqit, clupir u,ii liturgigti, r*)arca carrt-yii

i,,-'ii* i,.g tur,1uti1
cin.izecimii
fimca,rni pogo
ori'cdrdura .r.di.,qJi-3i
6. Partca finali a Liturghiei
i.f;tll.l1,1]',lr|#[,ni'J'i..a,
Liturghisitorii se impirtiqesc cei di,tii, la
taini l)e ,.Fpi t. r i-.--"= ,iiii."r.aarrar,
cei,a,;i
ca Sfinqii Apostori ih carnera
celei de
arhiereul insusi ii imnirriceet ,
SflXn'ta
lltrTi[lffi$ ],::ut'3;ili:THl,t.:
la Cinr cer 116 13lp{.
Twmcarea potir
in sfa,ntul Sfhntul Trup destinate im iar d.wcerea si d.epwneren Sfi'ntehr Daruri.
credincioqilor 0{1si I{A)
simbolizeazi invieiea Dom
- Sflnnrlui Trup cu Sfintul nului la cemri. De aceea, cAnd preonrl
rtecnirtitx i^ r^._: ___:.-
despirtitd in doui prin moarre; rar rurnare,
integritigii Sfintei Sale u
miri,ei^. nAnr.r ^i--: ^: pcnrru ..r*rri'i'*;1'ffi ;:ffiiiir:ril
panr- credlncroq.ll
aaaainaioi, vrr gi morti- exprimi,
5r morgi, exorimi in chipul
rhi-,,t cel
a ruturor membrilor Biiericii iiiu,riAi"rre
qi luptitoarr
z rv va ! r, --,.i. cu Hrl, tor, r,l .J#;:'rf
gi pe care noi ceilalqi
r
i,r'.#"ff:l[ i::] T#:
- credinciosii vii-iiI ,ri
.

nnmo-iti oi
-^^---^---^:
;;G;!,-'u;';11;ffff ll,'fil:JiJ.'ilT1lltsil,i,J,fiTTfilT,]#i
retli.. -.i- i-,,:--^: noasrri.dj,,
prin invierea -. -
reatiza -^
Domnului, de aceea turnind in ,ferrui
mo4i, ; ;;r,
#;I;il';','JnXl# l.r:rlTj
[iturohisito.,rf zice J^
liturghisitorul +-^^^--^ /t
|o6.
', ,. ^"-.,,^ -I:_ ce gi miri
gt
";- in trini
r4i6x tropa..^ii."""i
ai,
plrgile ain smnturrru;;il;;;f,.'i',iJ,..., cdnd to
vizAnd ". ^A-J *^^--' ---, . ,
H1il1;;;.",*
noule T"ti^Ti"ga
lerusalime.,.", in care e
sfintei F"i"" 'i":
,,Lumir.rri-t
)'Lwtttttca,,ia-[c'
,
aIu
a
lrml
lui Hf
lurnl finqirea Darurilor. De acecil,
,.l.r.Joi-rilr"d"; i" miridele i Domnului la invierea rlmAnerea Maicii Domnultti
pagtile cele mari...rr.
.roi_ ca
rugim r- ziua
-^ in ^-- neinserata a rmpardgiei rui
_:.-^ cea ir tiqi creqtine, duPi inilqarca lrr
Hrist"r:, ,}l".fi'#ffi;,;ll it Adormirea eilla.
rea desivArgiti cu El., de care,n"dir'.
6"t"ri inci 4. r^'-^^__-', _
in Impirtiganiirls, anafura se di credinciogilor ca scmll
r.r,credinciotii"ii ti Fiind un inlocuitor al Sfintei
Tory,
picatele celo
,'j.: sau simbol a..o-6i*. rpiiit""r4'qi de'aceea se consumi numai pe nem1ncatc, ca qi
lill P"r-ne,
car: s_au putut impirtiqi, aceasti. impreunar
etc, Sflnta lmpirtiganie; iar cXnd lulm gi
miri.t^i^,
mirideior scoase penlru .i,r.roj:l
., irh,,rui irGl;:*,AilTiiill'
^n]r rrnafura. Vechile Praille qi Cd'rti d3 intt
;j[i::1JTt:"H,
lL*."?*r:t.^::ii
respectivi, pe care :11:,1tt.1
o
.o sn',i.r. D;;1.
-
p;,ii'.p*. chiar fon
rll
'f
ca
se
zice atunci air."r-i-ipreonrl), snngere sfe":1ffi.:"rfi,t:i aQ
pentru ir'. adrs acerG -iriJ., stropiti cu vin, care se di credincioqilor in
#',9',liJ:11,?ffitd' 'elor ''l* ca gi cand ei ar
Indlparea sft.nturui potir gi aritarea rui
in vizur credincioqilor, ra cuvintere it., col. 452 B-C; Atanasie de la Paros, op' Si nnd'
r''
1.,1i^DrT".leu..."
r''umnezeu"." $r ,prfa"t"l.q,., O"-".r."fe.
gi .'Ivlinruieqte, Dumnezeure, poporur Tirr ,, simbolizeazi
Dooonrl reu...;,
,,cu
siml-^ti-^ ^_x a^_x ca,ed. L929, p. 598.
MAnruitorului
'r'arrrlsrLvf qrl, uupd,rvlcre, I;.- care
dupa inviere, lucru .;;;;;se vede.qi
r-.a. ,i de masn...), .a. U, Harkov, 1900, p' tl25l V'
c'rcdinciogii, ca gi cand L-ar'fivizut $l dm tormulele cu .n.o-x^^.--r
form,r" te ",,
din formulele care rispund ar
}/L Domnur
r uzu( pe vvr t lt I Lll Insusi:
InsuSi:: ,,Bine
llrsu{l --Bihe este crrrr4nt,t
est" cuvintai /-or
Cel ce
7.
lntru numele Domnului; Dumnezeu este Liturgica, p. 23. Dupn Atatrasic cle lrr l)nros (/)ru'
.

Domnul s
2.1,.27ti,,ia,,,-**'ilil;,ii#tr;;;;;.iiH:1,%,:-i.K'::.!K^!!':
din urmi nu e altceva decAt
Sfintllor- Daruri la proscomicliar sinrbolizcrtarl n
de la stihoavn, v...-i.t Ji" umrl trad' rom., p.268'
:]::,::,]]i.r. Rusaliilor; era imnul de slavi ql
rnu,qumire,pecare-lci.ntau"di;;;;t;;'dii.;;;;iil:H'd":;J,Tfl:ff ,,, Simeon al TesaloniculUii,Tdlcuire d.espre d.u.mnezeievul ldcaS,
^i,
il i2yez:tG.Teleaga
tt3 ye.i Liturlbi"r,
:1 :ir:. p.462. 1^_z _ l
37 qi Bucuregtl, 195.91 p. 152.
,ra Meletie Sirigul, p. Ei Teodor
'de
Andidi, Tdlcuin pe capitole'.', /''(i" t
',,i0,!;;;,zl;'kf*'t;7,1;*'?all*fm',
,ir,iilyl:':_(:p".1,:'il"c,t^[t,,-pp.\b;;i. PP'8e-er; comp. ei E. Braniete, Expticarea col. 465 C.
'

,,",:,:f,':!!J;;;;;i;;;;;#;,"1;lrrii,lnl" CXL,
-- r,\^ : t!t,'
-is y.ri Simeon al Tesaloniculti, Despre Sfd.nta Litat'ghla, cap. 100 9i
,1i"'*;i;'!t'u;::':';tr;?!f,:1?!i:ffi:,li,(
[_i,j].*,,,*
;.3-.54).
!^?"';ilif|;l,x.,f
rtri lis.s, .ri, .o." , ."., .#;;;:il]:i:;.t:"J:i
ri,rili
.,!:J,r:n:::,
leTig[1.., i-".r," ei i-ar punr
,o;.,,!2
:P::* 11Jiii.fl:i:rllii;J,li'iii,li.[l;I .:i,:5:,Llx,JHll!:lll:I iil
arc), gl. 170 (ccl' Iltrctrrclti, 1962 p' 173)'

262
 PRsor"PRor, DR. ENe Bnetrg.rr Lrrunctc,q sPEcxAt,A

cepuill DsL.,rLrur
rL',uLL, secolului
XVIII, mitropolin:I
Teodosie al f{rii Rom{'egti scfla
Teodosie ihrer $mbolSestalt,
^vrlrr_mrtropolrtr"rl s srrs-loachim Schulz, Dia byranthrisch e LiturXie' Vom Werd,en
penrm ."- l',,htc'ri H

l3:::l:ri"ri;"i;;;i;;;;#;';*.[T;:ili:;ili"ffi :l#' j
l?ilTlt rlbji:i, il1-:1ri.i,rdu-t, "qr_rr_in nu n. ilhurg im Breisgau, 1964.
nestropiti cu vinllT. l,titiiii Solovij, boiesnenna Litwrghiia (Divina Liru.rXia) - Historia. EuoluPio.

tariurn, Roma, 1964. ^ .?

{,:YK::._ll:r:?::1!ici gonsumarea de citre preot (sau diacon, dacr fil;;il;ti'i^ir€, L'Ewchoristie. Mirnorial du Seigneur. Sn*ifice d'action de

:::::):':*:^m::,::r:*ii.rii;h1p#il;#ft ^.";;:filiili
g.-duitci,o";ili;;;;ffi:i'"#.:',[?pfi ot d)intercession' Il-e dd., NeuchAtel, J963'
saris-''IePd rccrtfllnog (inv dyd'twrd sfantd'), Y enetla, I 8 I 8'
il,#i'k2.;i:.#e,,5,l,::1".ft icnlae vu
Vulgaris,
I Ieod, rccrtnrnotq (
11::'"f*ti11,sl:,?:Tr-!;;;;;i+;U!;;!iii,J:iJ"T,tH'i,li;
intru impar4ia ratitui rvrzutlilr-. ffi;;,rl
i!.*;iili,"'V"*,
XIY,25 its,yij
gi Lc. XX[, l8;trs.
deci un sens esharelogig, devenind o
Ijli:TLuTt::;.ljllylilare pr.ngori,
..r"' ,i.ff^ii;;il,;,"rffi'"?;3
:,Ij,'ff",X'^l_9_Y:Tir,*::?l:1T1,t.,Freqi!tg
cipare a,,impirigiei rui Dum,er.""
1i-ffiit *t ;r;iil ;;#"or,1ff.ii,t

BIBLIOGRAFIE
(lucriri auxiliare necitate in note)
,3:9:, L'offrand.e dans te rite byza,ntin, son /cbo sur la
, ^9: 1964 (extras
I(gp", lr.erosc,o.rntd.le.
din ,,,A.cta philos. et theologicr; rl. So.. Academice
t. II), daco-
Rend Bornert, o.s.B., Les cornrnehtaira byzantins
de ra d.bine Lituryie du
!';-nec1t,I,aris, iC,ot,,.{rchives
XV-e'; siicle , Paris- 1966 (Col. Archi.,.. .t^ r'..r-,-^. /-L-t-:^--),\
de I'e)rienr Chrdtie";;i.
Odo Casel, Le rnernorial d.u-seinnewr;;,
:'W:,!: ;';,;;;:;:-:;
d?' ? ktyuie .d e t' aitiq uiti ch ritienne,
-l',r{::*f
-tuty*erientedichii,'ii *r,,,iiilrt;i," ;;':;{"(:;;ff'ff:T
131ii"*:fSi,.Das
wissensch-aft';, 6 11926j, pp tig_ioi.
Mitrofan Critooulos, jVlh,turisii,ea
"' Ornd.oxd, ed. de I. Mihilcescu,
tfi e_'.OpQo6o(icrg, Leipzig, f qOs.
Eucharistie yersiihnwnx. Die
?r:2:"P1:Yi:yi:i;. . wnd. sotttiche LitwrXie
?!:*.:r?:,!,,:t:Aita;,;,*isd,;i;,,dh;;;;;;tri,,"d,;iiiiiil"!J".
(197L), pp, 177-t84. ,,Kyrios",
Evandas, scartd expricayie a pdryii La a lr-a
si a sfintei Litwrghii, B
rg6';.*ikir
P. Evdokimov, La priiy dr lEXlise d;Ori?t La
titurgie "r
d.e v"
Saint
Paris,,I.966-(Pl,4pn1_o.hesoecuminiques,,),')-- Jean

f!:t: Y.fgy" lKrasnopievkory,'Nw'aia Shrijat... (Tabtd noud sau

y,::?y::yr,,,,Lu.t",tiL;;;;;;;,iZiiaffi'i,wcruritnr
ff
cd. ',{(,?,r:f
XV[, Moscova, 1908.
J' Mateos, L'action.d.w.soint Esprit d.ans ra Lituryie d.ite de Saint
rcv. ,,Proche-Orient Chrdtien,,, fX Jean Chtysostome,
1USly.

!bencii,,,-B*:y, !7o?, r 24 v e u (
')i,
t astitc!:#:,n:
ce !r:ti2:,t:,':K*tt,"::13y,q
faeeli ta ;ian k,ie,ii).. c"qd I ciili'y:lii",",f,ffi;l ,,,,,]flJ: iLJ;J'x;,,,[3]; rf;:T.
rzrvr rrr, +. Do. ts/_ r4b ll nr. S, pp. lg7_197.
)u,,,f,;"ff;,I,rr1
Atrtidtron
*
li\Jli
in S.L, an. Ie53, ;;. il T,rlo,.:l
i-), ;J'i
,,, p!: ,,\u:)ns,^!;a,F'i,,ffi"*.
ili+i.
rl'pil^ii."
Y;7i si art. (lesem
- o
vinrlescu, Anofora tat
iiii);rrin *ebuic sit i
" il", !:::^::: t:,::'! :: to?. + o,'ii i sli.
r ev,. M. 8 .,' in-. I e 5 6, nr. ", "^t1
: .i"
_

i iX X.:Il. _!H \\ 1t /. .c*., p .ii.

o:!i\#;*:,*ry!(," y? !.*zyaz 1,n , bu,i ),
Srtfia, f#T,'d:ffI',?.fi',;'i!t$:|;H
I963, pp. rcz. in rcccnz. din-rcv, ,,6rr.ioxia,,, ig__,-;;'.''2, p, iciii,
^;.
264
 Lt'ru t((it( )A sltliclAl,A

a-i irnplrtlqi cu ele 1:e crccliucioqi in cclelaltc zile, in care.

CRprrolur, VII nu sc putca. srlvarqi
m.icrcuri u1*il
ia. Iar ca str nu sc iuticiririi';tu;rea obiq.triti di. zilele-
de
dupi sruipl vecernici, 'ij atunci
adicr
Liturghia darurilor mai inainte sfingite ili1ili;;tffi"";;;;'i;:;L' JJ^ir,
J;a,ti' impirtlgirii din aceste zile neliturXi'
d erci ce ajunaseri put.ati sn li[,Ance.'Rirualul de o'"1'.T"il"l:il':.':,::
li;;ilru!ilpi" r" i;;"t,;?;;;i"'-'iurat, trepiat'
o parte' si intre anumite
;;;;,r*;;r;'ni,ra i'r.r'a.;l[;; 'r"iui vecerniei, de
Precum am v5.zut de la inceput, in afari de cele doui Linrrghii obiqnuitc .i,,,.i .li- .4-.lrrirle Linrrohiei- de alta.
an (a Sfhntului Ioan gi a SfAntului Vasile), de care ne-am ocupat pAnI acum, astaziLiturghio ain're sfinyite (?uel'r"'
erul ortodox mai cuprinde gi o a treia Liturghie, cu o rdnduiall deosebiti, , cu termenul nia (Presctrtat =
r,.-'
romdnesc); 1,"
Lttwry.lotYt'ulwi -^-A--.^\. ln
twrghia Datanilor rnai inairute sfinyite, a ci.rei intrebuinqare este astdzi limi rtenia, cnm e intitulatl in eaiqilte mai _vechr ^te
rioada Postului Pagtilor. S5. vedem, mai intAi, care este originea ei. ult .^
cd gJ LL uLLl combinaqie ' Vecerniei cu Liturehia
deci uo Lvrrrvurq\rv
ilfi;;"ti. stabilim., Pr.ii, cestcl
(for'
irrghii. E sigur ci ea este o , qi Vl
I. Originea gi vechimea acestei Liturghii trf in iuml lerusalimului), sir - .
r^--*^--^-.r ,.r-.-s
desprc
;,i;fril d;;r;ai..Ji, "-i"tit mai inainte). Prima menlirme documentari
Slujba Sfintei Linrrghii a fost priviti. totdeauna ca un prilej de bucurie gi rqa qi intrebuinqarea .i;;;; iltt o """"it"i de rrigine *t*::1,,(1H:1
duhovniceasci., intrucAt prin sfinqirea Sfintelor Daruri qi prin impirtigirea iu 'i;ff;';*), #ffiil anul 64s, care spune.ci Heruvrcul acestei Liturghii (imnul
are loc in cursul ei, il avem intre noi pe Hristos, Mirele nostm Cel ceresc, Care i" p",..if. .erggti..'") " fou, i"r-a* in uz de patriarhul Serghie fr,":!T:'1'^T'
"t
intru noi qi noi intru El (comp. In. VI, 56). Acest caracter festiv al Sfintei L ilffiftj;1^il; i;;il;;.;il J q"pt.t ea
"
era definiiiv formati qi ra;nf{-
nu se potrivea insi cu zilele Postului Mare, care sunt zile de intristare, de ;;;;h;tIrit, cici la anul 692, sinodul trulan,^prin canonul 5"2:='^i?il1T!,1-11
ca ea'?:. fr:".g toate zilclc
pociinqi, cAnd Mirele este luat de la noi (comp. Mt. IX, 15 qi Lc. V, 34,
aceea, consfinqind oficial o veche tradiqie a Bisericii, sinodul din Laodiceea (qi
:i.X'#ffitd";;;;iffi;J;;.G ,eglemenldnd

anii 364-383) a hotdrit, in canoanele 49 qi 5I, ca in Piresimi sL nu se mai sI.

Linrrghia qi si nu se mai serbeze pomenirea sfin$lor mucenici (care se face in
rdnd prin savar$_rrea
rano prrn Sfintei )ertfe)
slvArqirqa ')llntel |ertfe) decat simblta Qr
decit sarnData duminica,, zle
qi dumrnrc zTle ln
in care tpo 2. Autorul Liturghiei
mai pugin aspru'. In urma acestei dispoziqii, celelalte zile din cursul Posrului
rimas deci zile nekturgice; \n ele se si.vArgea numai slujba obiqnuitelor Laude t,r..., ce privegte automl acestei Sfrnte Liturghii, traditia.mai veche este foartc
suri bisericeqti zilnice, flri SfAnta Lirurghie3. fratele,P:l".lltil
i,, pi..iJ l-ii i, rt.i-U"ir"- Sfaln'tyi Iacob,
l',t^:1*t:t"B:::'li
Erau insi destui creqtini care frecventau serviciul divin (Ceasurile) gi care i|,#;'sie#ili;;r-,;sfa"J"i Marcu, , sr**t i vasile cel Mare, a sfAnrului
care transmll tt.*"1^T::l:i
tnasie cel l\rr^.a c , - .l TIr',"|e dir-r manuscrisele vechi,
se impirtiqeascd qi in celelalte zrle (afard de sAmbete gi duminici) qi mai ales
qi vinerea, cum se obiqnuia, de exemplu, in pirtjle Asiei Mici, pe vremea Sfln
ilii:,1ffit, scopul-salaminei,.iar altele - Sfhnnrlui
sile cel Marea.
Pentru a se respecta deci hotiririle sinodului de la Laodiceea, dar in acela$i Ghcrman l," ('::' .vttIl: 1t1aetii''i:T1-:^P:1",.,1:
(brr-bl8), iar unii linrrgiqti apuseni o atribuic
pentru a se impica rigurozitatea ajunirii din zilele de miercuri qi vineri cu Eii# r":..i}rhului sever aI Antiohrer
creqtinilor de a se impirtiqi chiar in acesre zile din post, s-a formar obiceiul Sllntului Ioan Damaschinul.
:ffi[iffi"I";'ir-.*;;*criselordin-s9c'xJ|inainte,pTITiI:L1,T-!:,!:,:::;
pistra in biserici o parre din Darurile sfintite la Liturghia de sAmbita gi
I De aceea, papa Inocenliul (40\.417) scria episcopului
Decenliu de Etrgubium ci in
ah i;;;
;;;5r,": 1# ;.*'e tfu*A t,T*:,'*
ffii,"'{"'"**,#il'initi'-iiie;i-il."'ipc.{t6o+;','"" i**
?"*A*:1" *'f :'# ::l
' :I'j ,t"-.c:*":T::P"l'":,1
trad4rc apostohci si nu se oficieze Lirurghie in ultimele doui zile din Siptimina Sfintelor alxrcrisiar (nunqiu, reprezentantsautrrmls :_: _--^ r^*^r ;^+^-i^. ^*
(yn5ri qr slLmbital: ,,...ur tradirio Ecclcsiae habeat isro bidrro sacramenta penirus non i;.riG.;-i7d-abrsau 585). Aceasta tradiqie n-are.insi d':Y,'lryi:.I1i:1.t*:',:,':1^,,roo
(Epis. XXXV,Ad. Decentiwru, c. IV, nr. 7, PL, t. )O! col. 555-556). ;,illii,S::ff#;ril o;"u,uilitg1e, o o"..."L.t",'iu"qi.
"--sryS1^ci,fl"^:1.^Pil?*l
" Can. 49:,J.{u se orvine a jenfi , piine
r in Parruzecime, decit numai Simbita gi Duminica" f,illiffiii'#: t ;f' ffi".t ;il;h'i, ;;"iL-." .dt,,'"t el la consiantinopolE'
,,Nu se cuvtne a sivirgi in Patnrzecime-'praznicele nagterii mucenicilor (pentru viata vegnici), -nn ci
rrilc stu'llilor
rrr )ru rluur muceru(
sfu-rfilor
sfu-r1ilor llmucenici si sc
ruLcru(r sa faci (IrLr{nal,
se laca (numai) IIIin JiuTIDefe
SLmbete si
SXmbete Ei
$t r^[mmcl (CBO-
Duminici" (CBO| vol.Il
vol.Il,
(uru, vol. rI] paft.
part. l,I pp. iItta-
nerr t, I+-
14
3
" ln unelc pi4i, oirti ca de ex., la Alexandria, prin secolele IV-V, era obiceiul-ca mieiiurca gi
sri sc citcasci Evanghclia,
sri nredic: gi
Evanghclia^ si se rosteasci predica oficieze toate
si si se oficieze qle T
toqre ale inrrohiei afari
Lirurghiei, afqri dcAe
l)arrrrrkrr (Et1cx
I)ar-urikrr triu puorlpt<ou te)"er1q).
(litlcx tcou cirr. v, cap.2l
te)"er1q,). vezi Socrate Scolasticul, Ist. bis., carr. cap.22,A
l,XVII, col..636 (comp. gi trad. rom. dc Iosif Gheorghian, Bucuregti, f 899, p. 271, undc tcxrul,
pectiv c tradus cu unclc grcEcli).
+ Vczi SfArrttrl Vasilc ccl Mare, Ep^t. XCilI (ol. C , Cdtre nohila Chesatia,
lrupirtdsirt) ((,11O, vol. II, part. 2, p. 4581. rrr xl, trulan).

267
 PREoTPHctr', DR. Etru Bnnnr5,rri

rcspcctivc si'tipicul Marc (al Sfhnnrlui Sava)r3' ttfil:,Li-1]9'11.1Ti:f1;

ccl
irr multe din manuscriserc vecrri,
_i19epA,d chiar cu ood.icere Barberinig,. ai
Biblioteca vatica,urui_(secorele vrir-x), iin'i,i'.""li,rl;.r.i'V;;',i;i; ;;
.di.i.ari caract :r de privexhara sau A
sluibl
--l

cesc, nu se menqioneazi n mele tradiqionai

qi ir.,
"n.r.'oii-"-J,*,r"
ir r"."-r.ri
Lhurthimt
il,.l]'iilr"gh ii::;;itr
,-'a"t"i.i" ,lversirc. ;i'l;.;p";
il-;;
-J.r"lte
* .d. :'
l9T1 $i :"..'9t-j'"1" -'ifil,1'],,:"::{
doui Liturghii (a SfAntului Vasile qi a
;i" i"taniprr'qi
il.:^,:^r.L3lf$ jn5 ea aDare ., " i.;.,,"1,i;;;;,;,-t"i"
qrrvrurrra' 4ld .".,r e conlcitr rlui Ioan) cAnd se uneau cu Vecernia'
in canonul 52 al;i,.ala
sinodulur tru i,rri;'fii;.itrc J..t "rii - gi chiar in mrnlsti.ri - Preideosfe$,."i_1::t.",e[:!'
unere ediqii -,i,..ni ab Li lfK,f,l;*'#f'*f:
adevirul istoric daci socorim ci Lrnrrghia Darurilor Iip,;;;;;q; CI;;i"i. de masa.de pra.z), "9i:i,11.,"1'-:1-':{t:T-'^':11:,11':;
rl,F-l:i (1are s;,citegte inainte) si
sub numere s-ri"ur"ii";; -"i
ilri;.:h;#U!i .ilil;,;;;;iile aG sine deplasarea ceasului
::i:;,f':_pi,-1
nu trebuie privite :,-,gii.
d;;; ni,, qi vas,e cel Gt-.#;;;m6inrtl;,
r : -^^^^^ fac- parte
deqi acestea ^^*^,1:-
- -;-1.'l T
din ciclul
C^ ,rrrlelar de
Laudelor rle seari,
ceeri
ca opera unui s-ingur autorr.ci .,
;;;i ,H;dtJ
fl,.9:?d:-.":::ry,::oi:i 11,,.i g."...iii a.-.ffir;;;il
"p..r.o-t qi simpri credr
formati qi rispAnditi incetur ." iri.LJ,'pa"n i"
definitivd de citre Biserici-gi qys.i apoi, J"pa #";;;i;;;..X ,i'Tj,,Ii"; 4. Rinduiala slujbei
*"r
mai iluqtri ierarhi ai cregtiniiiiii ai" .p*, *.f-,.,.
g.fr..rr, ,"u numere unuil
a\ l\rendtiren. Cirrd' preod are sivArqeasci Linrrghia Darurilor mai inaintc
si
ilr..'"(;;;i ii.u"i. .e'"ibl Jirr"int griji ca la Liturghia din duminica precedentln
ili.:;;.;;;i.;'il-;i; a.-5ia"*r ,{gr.r pe.tru ziua respecri'i, si scoati qi sI
3. Timpul sivirqirii il;;;ilt1;;r"t "n
Sfant Agneq lsau ioud,-de vafi nevoie) q'*i !i:tltl-?::':
#il;;ilH#il;';i;J urmitoare; Pentm aceasta va proceda
Astizi, in Biserica ortgd91i, Linirghia Darurilor mai
inainte sfingite este irn aratl inviginrra respectivd dinLitwrgbierra' .. . . ... t- r^--:--r
::T..fllti-1,:Till
pastilor,6"r"'- p
-.#ffi; p* de canonut ;';ffiH.r..f,.*,i ;;'ara.;;;e "ip,a-a"ii
ii;;lii" barurilor mpeLi inainte sfinqite, la sfilrqitul
cirar1-Po:pE
mai.inainte, ., L**Tit.i..
I

r*It_:*n, por,. reualqi;. zi din I

'.L,S.flhi:,..i .*..piir rii.r"' alirurgice ;i,I,;iii;;;;o[rf6.; ".;.',hil,,l ne .Sfinta Masi. iese o$, q9 -11,rl,"glf::t&tl1;
ll,LT',L"1,,_'l:,l'_.,b:i:,'i,?:.- ;i, fiffffi; iunea sfrnnrtui Efrem Sirut
T..fti,din prima slptimAni qi Vinerea rr.[riti., .a,,Jil^;.?;le nici
o Ln. ii S.epa"U cele 12 inchiniciuni). quP-{
dq la sfhrginrl Ceasului IX
1i*:,:f',:,:a1,1"-'=ti :ll :'l ai"-"r'r"ril a""a. ril,'grrir (toate
"rt" qi s;-"^-v.rjiff13.'5t?.i
duminicile, /oia siptdmanii patimil", ;;-i;';i-p ce la stranl
ea se oficiazl astizi - chiar qi in ministiri _ doar in zilete A. , r"# (iiT [iird;- d"r[* r""* iirir""r...."), preofttl vtne tn miilocul bisericii, se inchind
evrenfia
excepqia \/.;^--i:,J:- c:--:--^--- h -. .t
patimilor). -;t'-'*: qi Vi i;:i:;i r;;nrlrii J.p"". -"*i. i, I'ot "l arhieresc (ia binecuvarylt
* ]"j:li
la sfintele ico-ane qila iconostas, fdrl a
Vinerii din SiptimAna iar *1,
#i:'6! ildi'ai ;I".hi;tilre randuiatd
l:iq cr""""i"i'iari
l,':.Y-T:"i,1".,-ilg" i",:1,^1^:-r_:,uru^r cerur ),'i^qi la (
,
insi troparele qi rugec^i;if. Se.intoarce intre sfeqniiele implriteqti, facc
,^:^-: qi
"Uii""ir..credincioqi -: ^^^; i-t*.5 i- clter
intri in ql
ne rrsa de
:X,Y:f:,5.j,:::,1.:: l"_r:1.*.
ca:, Sfinnrr-Haralambie (r0 februarie), rnttie ,".,*ii"p.. inrtii, ;; ;ilJ'rpre ^apoi
altar-pe ry
doua aflare a cinsiinrr*i iap al sfinnrl* i;;" pg_tez{t9rul eri,i. r.Jrrini de trei "rii" r+" Sfintei Mese, sirutAnd, ca de obicei: SfAnta Mas{,
cenici (9 martie) gi inaintepriznuirea c"".i rrn r.u"j, 6h1lii,ltj
v.rti;i^Ai;;e), dacr ac(
LraLa aces nta Evanghelie gi Sfanta Cruce.
l'
de rAnd ale sdptamAniilJe luni pAnd vineri) ,2.'-)'
&; fi"iil4;fil;,.r"
""-*.. ia: culoare n9agr1, daci
omentur (ceasur) din cursur zilei, ra incepui Lirurghia
oficia -la vremea. reglementara , V...rrri.i
Daru ri"lfi;;:b, A;r ; ;i rli.e* decat,pomnului
)
si ne rugam", la fiecare veQmAnt'
'";11i,^^b:::yr;rjpdu-
(urLd sprc scara, oupd citirea l.r, .r.u . .oo il"rl r..." isi spali mAinile, zicAnd rugiciunea obignuiti'
'obed.nitn;
c."rrt"i?i t.r-Lr'i'_i i._ l, cAnd c [" :#;i-;:;;*;;i;;# s-a citit la timpul cuvenit, preotul zicc
Puteau intrerupe ajunarea """ei."a
spre a se impdrtdgr
$r menca, aga cu prevede inci Sfintei Mese (fiind deia imbricat p€ntru
, de la sfhrqitul Obedniqei, preonrl dcs'
tul mic.
L,tf:',"*:- l-:9: !f.T.$li, t I!! rj 1862; Rimnic, I 862 E.a. metaniile cuvenite, siruti SfAnta Evan'
*,?:.T:.?1.11,.1;1..*:i'fi q"\.^;;;;i;;)1,;iii.,iii:,,pistrAndtirurarura
Linrrghii. i-au dar,.torugi, o formd auu"ir"tirei-_r^;hr;i-,;;;rdrru LItudLura tra.,luon Dialoguldin
rrccstei qi chipul Sfrntului Grigorie
zice ntria iji"iri;iC;;,
,;u afi Gng^u'tg Diahaul" led R,rcr,."
Diahaut,,,,err Rrrcr,." s!flitc'
,.Ti-11i,."" Li
re.sfin1i1
uiikrr mai i,-,rinr"
l)rrrurilor inainre ,"f*iir
- sau: ,,I)umnezeiasca
sau:
tt Yezi Simeon al s-fin1ir q.a.6.,curciit.1;i)-;
'ed.
(.d. Bucurcgti, 1967, p. 2h
Tesal
Tesal fiyebarea56 (trad.. rom.
rom ctf., p. 328): ,,In cincl
r)riri nrrrlr" (reprod.s si in Tipicur ruare, ragi.
rriio, ai"';0r;. cffi"ui"i*iiiliLi,";#t;;.
tirria I8l r. (noti Ia'ti.lcuiiea can. Si aT--;".i ',.Ji".,1'
',;li,i,)!'^' "i:'.:1.,''^,'*'l+1 6.. {i 'r,"a. rnrlon\. iiT^ J."t5;J1,1ffi'fr#';Xff*
{
j:r:::::;";;';;;*d;;;;
n r ...--l-r^^__
#tr#i;'e]ffi,"?r#,
'{'.'ff,:,?;E;,3;idX[.f,r: *:'"::::,
qi cei al1 i, Li rr Vczi si texrul Lirurghici, la ectenia dinainte de impirtigire: ,,Si plinirn rugiciutrea nolsrril ran
ia
"i;;; ;,; r;r;;
t urg i a, ed.- I 9 2
I c
(nrrurual dc tipic, dact.), Buctrresri, ?,^p. ; 6 62 F . n
^tii ^ri, fi
i,1924, p.29i.
1924, p. 29i. '--rard
Ct Domnului..." (Lifurghier, BucureEti, 1956' p' 2??) ^ .^
',i,,.!;,",,!i!?,*:E:I-::*i;;;;;t;[;i;,"'sti, a Daruritor mai inwintc sfinnte, in v"ri, dc cx., Li*rghr'aZ cd. Bucuregti, 1967, pp' 242-243'

269
 rKrl()f rRoF, tJR. HNn HRANIgTII I,ITI. I R(II(]A SPI],CI AI,A

ni\rlr...r'qi sc. citcqtc Psalnr.ul cIII. ln dmpul accsta, prcotul citcrlrc i1 tainl, 'liiod),cluprl cnrc sc citerltc 1n*nn pnrcrurero. Apoi indat[ sc cirtttr al fuilca proclt]ltn,
ln
altar; ultimclc pirtru rugiciuni alc scrii (luilinilor) d;i. t;;;"""1r. glas mare gi rar:.,,I)orurlgiqi !"'
, .*r" .li*.,inul (sirtt, irr lipst lrri. cAntlrctul) zice cu
Drrp-{ sfhrqirul psalmdui, preorul. (din altar'gi cu capul descoperit) zice 'ii..,,nrl ia atunci uu rttqni. cu hmrinl aprinsi qi cidelniqa, cu amindoui mAinile (sau
y?!!. +r", sc ir-rchidc dvera, iar citequl incepe citirea'-c"i*d. a rl-a eti stinga o lumAnare qi cu dreapta cidelnita) qi stAnd cy fa.ta spre risirit, in faga
cxll-9xx{Ill), in trei stiri, in mijlocul bisericii, pe ,nalogJ arI p"rie. f,., i Mil", face semlul Sfiptei Cruci, cu ele, rostrnd: ,,ir-tqelepciune, dr.epqi I". Apoi se
.sc_citcgte prir-na srare a catismei, preotul citegte in iaini n.fiiru"rr'Antifona, cc (pe stArrga) spre credincioqi gi, flcand Ia fel, zice dinqe ugile_impiritegti:
(,,Doamne, indurate gi milostive...") gi apoi piegitegte sfintJle urse
de care are tnti,1^ ili Hrisios lumineazl tuturor !". Las[ sfbgnicul pe solee, in faqa Sfintelo_r-Ugi,
adrcAnd, de la proscomidiar la sfinia'Masi, dis&il J lui qi,lilu ;il;;i;ri(; o i" .r, sine. indati dupi aceasta se citeqte o dowo pareruie din TriodtT, rat
intAi, se deschide dvgra qi preonrl ^;;p;.#antul
fAi Atari tA c lrram sau sflnt cu Polieleu, se adaug'i qi paremiile zilei respective,
dinMin'ei.
-.., lr^tfrtli*l "lfi rosteqti prinpa
preoflrl, in Sfintei Mese gi avAnd cidelniqa in
d) l,a sfirqiflrl paremiilor, stAnd faqa
i1it., irr..p. si cinte pe larg, pe glasul I: ,,Si se indrepteze rugSciunea mea..."-(Ps'
], Zj, irr'f" cuvintele,,ca tlmeia'inaintea;L'a", cideqte ra1 de trei.ori
^ fa(1 Sfintei
c, tantlreqii (din strana dreapti) cAnti qi ei o datl: ,,Si s9 indrepteze-..". Apoi,
cu,stelu-ta gi acoperimAnnrl, precum qi chivonrl.u sfantrl Affit; ir.ia.rr"i",
.l:ir",1"t cu Sfinnrl Agnet qi, slujindu-se de burete, ia cu grijili crl
ii rnrl rrece in lanrra de mnzdzi'a Sfintei Mese, cidind li zicand cu glas inak stihwl
sfdntul il ,,Doamne, strigat-am c5.tre Tine, ia aminte la glasul rugiciunii mele". CAnt[reqii
ll=liy:l gi
.il pune ye qralnrt disc. Apoi atinge, ,. riila,'r,:.lul," ",rlrrie lrior," stingl) iante qi ei: ,,Si se indrepteze...'i Apoi. preonrl ffece ln partea de
tumul cddelmfer, le si.ruti gi acoperi cu ele discul, zicand'numai: si "cope iiit a Sfrntei trles" qi cldind zice stibul al dnilea: r,Pune, Doamne, pazi gurii mele qi
,Jentru
sfinqilor Pirinqilor noqtri...". Ia din nou cidelnita,'cidegti a. G'"ri sfintele i'Jc ingrndire imprejurul buzelor mele"; cintdreqii (din strana dreapti),,din nou:^,,Si
face doui metanii mari, siruti discul acoperit qi faie i".i
i,r.lr.ji.r....". Preoflrl trece apoi in lanrra de miazinorptg.l Sfintei Mese, zicAnd,
.
La sfhrgitul stirii a doua se deschide din"nou dvera" gi-.trrri..
p.."n r zice a dnwa t I al'*eilra: rrSi nu aba.ti inima mea..." qi cddeqte; cAntdreqii (cei-din strana stAng[),
rnicd., dupi care se inchide iarigi dvera, iar citetul ,it"qi ,[o;i a tueia rt11u: ,,S5. se"indrepteze...". PreoruI zice apoi: ,,Slavi Tatilui", cddind proscoTidianrl
a catim
t,J"q :. preotul citegte Rugdciunea Anrifonului IIr. cind citetul lriu,noia. sus; cAnieregii (cei din strana dreaptl), iaraqi: ,,Sa se indrepteze^'.". ft:gd,
,,Inchina-ne-vom la locul unde au srar picioarele Lui...,, (rs. -l;xxr,7'-81, "i;g. i; p,e;i Wrrind in faqa'Sfintei N{ese, zice: ,,$i acum..." qi, cidind iarigi in faqa Sfintei Mese,
rp:teate maiprel,ng gi cu glas mai puternic, se opreQre, iai in altar se iuni t[ cl insuqi pentm ultima dati: ,,Si se
ciopr
dati., vestind credinciogiloi ridicarea sflntului Ag"L;.i.ai".i"qii i"g.r*i[, lc", de unde continui cAntire[ii, in timp
H: [:^1.ld{nci, ia+l.qd se inchini de trei #i t"'rri"tn",.i u.rl, ,iai.n trci ori, spre credincioqi (intai spre mijlo
disc, cu ambeie maini,.la frunte, ocoregre p! dupa sfania MJ-qi;i#a* il;i r slujitorii, cAt gi credincioEii isi pleaci ge
proscomidiar, inaintea lui_mergand diaconul (sau cantirer-d) ; tir-a"ri., c) DacI e vreo sirbltoare care are apostol Qr evanghelrq lJrmez_a aC]Jm cfitrea.. a.Pos'
cu cidelnita, cidind spre.sfintul "prir nlui gi a evanXheli.ei, cu regula qtiuti. Daci nu, preotu! inchide Sfintele Uqi
qi zice ec'
$snef. Dupi ce preonrl
midiar, se suni. din nou clopolelrl de dbui ori gi aLnci ir.J".i"qii
,A;roi Ji* rr'
urmeazl rAnduiala ca
"qJra se ridiciln iin iineitri. a. h 1.it".ehie'(,,Si zicem toqi..."). De aici inainte,
rc, iar citet-ul conrinua citirea catismei, de unde, rir";;.-i;-icest timp, l,inrrghia obiqnuitl, pAni la Hemvic, d:upi Litwrghi_er, clt deosebirile urmitoare :
la
midiar, preotul toarni vin gi api in sfanrul potir, dupi obicei, dar firi a zice - f.iort -geti -i1"i citite de preot in taini este alnrl decit la celelalte doui Liturghii; .
pocrovit-ul (de culoare neagrd,. daci a1e il atinge de fumul ti-ei.i,
), il ,e."ia - t)in mieicurea si.ptimAnii a patra inainte (injumitiqirea Postului), dupd ecfonisul
potir; apoi ia Aerul (de aceeagi'curoare daci este) qi r".. u r.i,sl cei spre lu'
:i :" cy.l el:faT*l Irici pentru catehumeni se adaugi ectenin y ntgticiwnea.speciali pen'tn/'
disc,l qi potirul, pe care le cddegte, iar dupi ;;t;ia.Liq", ,. ir,;t u,e ('candidaqii la botez, de odinioari):,,Rugaqi-vi, cei citre luminare, Domntt-
fn!
trcr.o. in taqa lor. La toatr acestea, nu zice formulele obig,uite, ci numai lui l" tri celelalte;
gicitmile..."-
.Dupi ce termini toate acestea, _revine in fata snrrt.i tvt.r.'qi
,,pen
,' - tscfonisul dinainte de Heruvic, in loc de: ,,Ca sub stipAnirea T"...", este: ,,I)LlpI
sfhnrul antimi_s, punind deasupra sfAnta Evanghelie tr ro."ili.--- l)*rrr I Pe carc Prc-
.
c) pupi sfarqitul catismei, se deschide din'nou dvera qi preotul zice a treia Ftrrl loli: -,,SttrPflnc
ce strana incepe sa cinte ,J)oaru.ne s*igat-aru...;, pe glasul stihiriloi bli,,, virni (,,Acun
'!ri9l- l'pi
ry,ic1'.
ta,si se indrepteze rugiciunea-mea...", preotut a." inii..'mare, .; a.;l '
lrrrtc
la.vecer,ie..La,,Slava" stihiriior r. a"r.nra Sfintele Ugi, iar l"',ii';;;.-1'r; i, ind Heruvicul (,,Acttnr
t,o!l!|?l y:i:t(:^ cu,cidetniqa{in zilele.de.rAnd) ,",r.r'Sia.,i" it"a"gh.li.
ifr: t
lrrrr.rile ceregti...,,) de deschide dvera qi .Sfin-
cAnd sc citeqte Evanghelia) dupi rinduiald obignuitl (d.r..iJ1" vecernie). t l. Uqi, ia cidelniqa qi ul, 9a d9^obicei
zicind incet
(cdd.ire rucicd),

. D.pi inrrarea sfinqiqilor slujitori in altar gi cLtarea,r"-i"e ii"n...',, preorul iii,rt,",rt't-. Dupi aceea in faqa Sfintei Mese, siruti slfulnrl antirnis,
tbrnrtrlclc obignuite penrru introducerea piochimenuiui, iri-r.orp ci^it;, pyi,
r,, Accasra se plrne, in primele gase siptimini ale Posrului, nttmai din Cartca L'aceii. iar ht
'' ultimi. din letire.
rilrlr;lnr:ir-ril
alc vcccrniei vor fi cititc mai tArzin, ()xtcaPildelor (Pr<rvcrl'rc'
trnpul 1]F::i,"i
(;irrisurci (vcz.i
",,..,.,.)i,':.',:[.,|[i rniri dcpirrrc).
ca,,rr.rlsitciurri alc antif<ranclors,
'/Ai"^ro sc punc, iir ;rrimetc;ase siptimAni alc Posntltti, nttmiri din
lr rr), irrr in trltitnn srlllrllnlrll, tlitr cartea 1o'.

270 271
 Pneor Pnor. Dn. EruR Bnlrur$ru LITURGISA SPT/,UI^I,A

ie <Iiscul cu stanga.qi buretele-cu.drcapta Qi.toarn[ in

sfllnta MasI. qi $fh,,.}
di
o dat{, apx:i se firroRrcc (pe stAnga) lnrbibat qi sfantul sf,ngc),
r----;;'-;; -
^'r-"'-1^p ralllalE; pi'aii. (Y
EiY)t-ft:l.:l_::-".ll1,f:
cI sprc credincioqi, cerAndu-qi icftare qi bini;ventdid. iiiffii-
potl lruP rrpag; Ps qrDr \1rr ir LvL/t LqLs
proscomidiar, cldeqtg
proscomidiar. cldeste trei ori,
ffei ori- iqi mrrre.r.
isi purre Aea.J ia
pc spare Aenrl,
"rrrto
ia <#n ,t.,p1 iit.'., ta Linrrghia obiqnuiti, citeqte rugiciunea de
dreaptq linandu-l la frunte, iar sfhntwlpotir cw std.nga, tinanau-i rn drepnj pi Tllrc, mim.fie, Mintuitorule, Dumnezed.rygt"-::';l:^^
CAnd strana terminl de cAntat crwintele ,,sivnrgiti se inconjuri,,, se sund r ui.i'inri"r., rinduiala Liturghiei Lrmeari neschimbat[, ca de.obicei, cu deose-
credinciogii. ingenuncheazd., chemar., pr.o*Li'-,ifi fri.r rur Dumnezeu..,",9in1*e-tii rispund' #tA.^-
lui vtlr
_iar preotul, precedat de un cantire( (parac c[
Cfl la CnemafCa PrEULuIul; ,r\'u rlrld
poarti luminarea aprinsi-(sfeqnic) gi cidelnita, iese pe uqa de miazrnoapte ;-;"i ; Domnul in toitl vremea) pumrea lauda Lui in gura mea..." (Ps.
incet in cea mai profundi rdcere, mergand astfel ipre mijlocul rrror,riri.
mijlo-cui naosului, sub policandru, preonrl se opregte puqin, face semnul Sfir
ii,'ii,
rrrt ^,' il
^.h
rar rq ,itle;;*iisi., Dumnezeule,' poporul
"^!^rr' qi vedeqi ci bun
'este
Tiu"'", Iitp*$:,::leti:,1.-::3
Domnul, Aliluia, Aliluia, Aliluia"
rrcl qi paharul vietii gustagi
cu sfAnnrl disc spre.credinciogi flri sr zici nimic, ie intoarce (pe stinga) gi, cAnd preonrl cideste Pentru ultima oarl Sn11f1
XXXUI, 8). De
tot in ticere, intra in sfhnnrl altar prin uqile imprritegti. se sunn ain'nou il ffi^Ad#;
',i;-.i
"r.-*",-"t"ci
il
;i;;-;'-i." iri
'in
r, ectenia:. ,Dreg1i,
primind"'', .nu zice: "ziua
credincioqii se ridicr in picioare, iar cAntireqii (cei din strana stAngi) incep ,S.i.. roati...,, .ti. sflrqit, 1..:*l *"giciunii. am'r'onului,
:_1 {.]-Yi,,;
otpust il
partea a doua a Henrvicului (,,Cu credinqi qi cu dragoste...,,). Dcntru potrivirea Sfi";;i";;;;i.-if,irt decit la tinrrghia obiQnuiti, iar la
firil[i;,]a.*i-Ji, ,ii, i" afldm, apoi pe.cel
it iifi urf]1:?if_!,
.In acest timp; preonrl pune sfintele Daruri, ca de obicei, pe sfhntul anti care.ne
V...rni. am flcut-o * Lin rgtti")2,, iar ca autor. (tradiqional) al Liturghiei il
ml in dreapta preorului,. discul in stanga), ia acoperimantul'discului gi al po-
punAndu-le
{egRarte; igi ia Aerul de pe sprte gi, atingAndu-l de fumul pe Sfinnrl Grigorie Dialogul, episcopul Romet'
acoperi. cu el discul qi potiml qi le timiiazi, firi sd zici nimic. Apoi, dr
lapul, face doui metanii, sirutd Sfintele descoperire, sfhnn:I antimii qi E. S.n"-*inaoielii Liturghiei Darurilor mai inainte
face^inci o_meranie, dupi care inchide uqile impirlteqii gi dvera.
BinicuvAntarea (ca la Liturghic).
0 cend s-a terminar. ci.ntarea prrtii de la urmi a Heruvicului, preotul ( ;n*ttt ;t ne inchinim...; qi'Ps. CIII (preotul citeqte in altar ultimele patru
ro.steats ecten'i.a: rrse plinim rugicir:nea noastr5. cea de seari, Domnuiui...,,l8, rugicitrni ale Vecerniei).
odatr in taini Rugrciunea previzutiinLiturghier (,,Dumnezeul tainelor celoi (din altar)
nevizute..."). Apor, ecfonisul: ,,$i ne invrednicegte pe noi, Stiplne...,,, Tatdl . (din miilo- Ectenia mare. Se inchide dvera.
doui rugiciuni in taini care urmeazr (,"Dumnezeule, crl ii"n r uun (i inatl icii):
CatismaXVIII(Ps.Cxu-Cxx)ml),stareaintii(preorulcitegterug.antif..I,des-
lminte, Doamne Iisuse H-ristoase...") cu ecfonisele'respectivi, previzute in A..-".ii,"ir"iqlad,rc. discul cu acoperlmAnrul qi steluqa, de la proscomidiar la
Preonrl se inchini apoi in faqa sfintelor Damri, zicand de fiecare dati: ..Durnr Sflnta Masi).
r.ateQte-mi pe mine, picitosr-:I, gi mi miluiqte !". Dupi. aceea, Sfintele fiind acop (din altar): Ectenia mici (dvera deschisi).
Aen:I- (q1 curn au rrmas de la depunerea loi pe sfhnta Masi), preonrl vari minil s*" aou.'a catismei (dvera inchisi. Preotul citeqte nrg' antif. II qi pune sfintul
Agneq "pe disc).
ry:"9 sfend Aer qi,_cu. roati. frica gi cucemicia, atinge smnnrt Agneq (frri si-l;
zicand gg slas mare: ,,si luim aminte ! crle mai inainte sfinqite, snn't ti ia"tit"r i' Ecter:ia mici (dvera deschisi).
S;; " treia a Catism.i (h ' ,,inchi'a-ne-vom la locul unde au stat. Picioarele
.credincioqii rrspund ca de obicei: ,,IJnul sfant..." qi apoi crnti rar chinonicuJ Sfintete de la Sflnta Masi la proscomidiar, apoi
tagi qi vedeqi..." (P.. xx)([II, 8 s.u.). Preonrl ridicr Aenrl gi steluga de pe sflntul antifonului III).
Ryry. d.egrarte qi apoi gflrimi Sfantul Tryp, zicnnd formuia respectivi (,,SfXrfu
elul lui Dumnezeu ..."), Qi aqazi pirtile in cruciq, pe sflnnrl disc, ca'de obi asul stihurilor din Triod (preorul cidire mare, la ,,Si
pdrticica Is in sfhnnrl potir, frri si zici. nimic, binecuvinteazi cildura gi o t se indrepteze...").
V;h;d ;" cddelniga, cidire, jngclepciune, drepli !"'
sflntul potir, de asemenea, nimic zicand. Apoi se inchini, ia cu stanga p"rt .Lumini lini..." (citit).
-Iirochimenul
pune in palry1_dr9apti, zicand: ,Gnstinrl qi Sfentul rrup qi SAnge a bomnutui, " | (din Triod).
rr'r)
mie, preohrl X..." ELL.
PTLULLU -1\.'. Apoi, ginand
etc. frPUl) [urafiq stanga
Sta.nga qeoesuDf,
dedesubt, cu'miiniie
cU marrule pe marginea
margmea Parcmia L (dinTrbd).
Mese,-zrce nrgiciunile- obiqnuite de dinaintea impinigirii (,,cred, Doamne.,., Prochimcnul II (din Tria d).
TaJe...]' gi ,,Nu spre-iudecati,.."), rrrul (cAnt.):
.dlp4 care se implrtiqeqte. IJ apoi Luretele si lsi
palmele deasupra sfinrului disc, zicAnd: ,,Slavd rrl: cidelnila): ,,inlelepciune, drepli ! Lumina lui Hristos"'"'
,_ Tie, Dumnezeule r!,,,, s!de trei ori.
i-_) Lrv. vl (ql parcmiile zileidinMinei, daci sunt)'
. D3ci preotul slujegte singur (frri diacon), atunci el nu gusti acum din I

,".....", ., cidirea altarului qi stihurile respectivc gi metanii'

ti-r, ci rimnne si fa-^ci aceasta numai atunci cAnd ,,potri'reqie, (consumi) tliut.:
sfhrgirul Liturghieite. Deci, indatd dupi ce s-a impirtrgit iu sfrntul rnip (in Apostolul t .
sunt). Se inchid Sfinrele Ugi.
{{dacn

Marco,lit. L, ed' BucureEti' 1946'-p' 851, col' 2-(in ed'. 1970' p'
206sus.LafelinTipiculruscsc(Comp'Indruwritorulttq'c0nntot
7e).

272 273
 ruEtrl rRoF, DR, ENE ER^Nlgl,tl
I,I,TURGICA SPECIAI,A
l'rcclnrl: Iictcnirl intrciri
Ectcnia pclttru catc.humeni
canrJidaqii la botez: numai din micrcurea
CAnt.: Lt:,:_rll1f?r,^.u sipt. a IV_a
o4vL' r v -d inrrintr
utilI,.El
Hcrtrvicul (,,Ac*n puterile cereqti...',)-
Preonrl cidirc micd.
Preorul:
Cnnt.:
ntele omeniri).
(,,C:
Preotul:
ruga
dragoste...,'). l iciunilor antifoanelor citrte de pr€ot in !"P1i" timpul Catismel .. e inlocurt
rc pc
cea de seari...,,) prochimenul ouiqn.ritll V...I"i.i,"*iabil dupi zilele siptimAnii, T:::l
CXnt.: I atal nostru. il;;;i;;;prii celor a""i-p..i-li dinTrnd., care se citesc totdeauna la Linrr-
Ieqirea, Pildele
Darurilor mai inainte rnqrrlli."re se iau din cirqile: Facerea,
Preoru[: Doui ecfonise (gi rugiciunilc in taini)
uSi ludm ami.rre 1...,i. I
ovcrbele) qi Iov23.
l iik;n;;, specrficacestei Liturghii qi atat de imqrel-lylllyll^"fy,I::;
Impirtigirea (crint.: .,chinonicul
--- gi vedeqi ci
.Gustaqi
;;-nt
,,Cu frica ;i];.
bun LrLL
L<' uurr este uurrrrrtu"':Ill
Donr,ul...?I,t
'fi;i;;;;'K;;r;"ft;;"i.rat nu inrre ce'le dour paremii, ca azi (dupi
odinircarr
voi
,,Bine
Ecteuia
,!u
d rimind...,,).
,'r

{. ,i,il;il;;;;",.i "' a"", ll a;pt ;;9

I -d' :l 3:"q P','.'"I'''1"
iipiiJu".ii.Biserici
Tl -' f ':,':*
din Constantinopol,. d4 T^"I. i:
pace si reqim" qi rugiciunca I , din vechile tipice, ." il'l*-.,
"rrr"".,iril
I ministirii Sfintei d.i ;;. A i;.. X)24.
,,Fie numele Dornnirltri binecuvAntar...;'
iil p.. )C(XIII). El era precedat.totodatl de Vohodul
Apolistrl (otousrul). cel de.la Lurnind' lind', desctis
i'i.iir"" r"r.-"4 , trriit"ril"r (un al doilea.vohod, dupd
qi in manuscrisele mai vechi ale Liturghiilor
sec. XV de Simeon
"li;;;lJ"i.oloi"
ine): indati..,..arrt" pi*ti-"ri"f din truntea tremiei
a doua qi se citea
:'jY'r:.,:;;--^.-r -,-.."'."rr i.qeau in procesigne altar uqa dinspre nord'
pe
Pane in fundul bisencu
Lirurghia Darurilor mai inainte sfintite, c.ale, precum conul, cu lumAnarea qi ci
arn spus, se oficia rginrl paremiei rostea: ,Jnte
:y:""i
unite cu
seara, reprezinti moder,r
;^i_
desi"ffiJ-tilCr.i';#Ij.,
* grlurFiruLr vLo]/erdrr) aLuLa
adici aI
ar LIEI
r
HriStOS lUmineaZd
-1- . t .
tutgror", dUpi Care ClerrCl felnffau ln alrar, Iar ,r L'rrurrL4 ow
6

r, in vechime.qi Lirurghiile Sfintiloifoan

sile se si. ndeau luminile, * teA..l J.[Uitti i1 tgate zilgle Vecernie-('dyp:,ryi:1li",
]
cel Mn,e
cu Vecernia, la datele previzute qi ,ri1n-
1i
d'I Lr L d'| s' i, ;FF' :l1"" i'riIiilffi!'f il'Jr
" Qi.'':in,6""l
uib
:
T:J lH;T'iH,i;-;;i),;. *"i di;;J,aees" indatn :",inrerepci*ne
sI cAnte: ,rSi se indrep-teze rugi-
!

ilJr{{'!u;;,;Jp, ;i" '4'l il"-^ rr-^':-.c caqc

.ra. ,|'rnfr-r
irrti-*a uI -^"*^. D.-. trrtrrrnri i^r.Antiretii inceoeau
Iele ranr
rr. rand
tele de ri^ piresimi
din ,*-^^]t'?t; -?19:",1
l"Lri i"
,^ ^: ^A*.:-,{,,-aa
ai scurti gi lectura ei sfrrqindu-se

,,-P.,T_.^.y^T,-"ir*,,.parrea pri."i3
"rti,^r,
mai inainte
iunea s-a'anticipat, flcAndu-se in
il.1pi.Er: vecernia, pa"l l: d#ii[
d; dupd.vohod (iesirea .J'Jj#illl.ji t]
specifice...rt.i.rr,rll.; ffi;;anre prin frun
luminii a fost avansat inainte
Vohodului s-a suprimat (ea fiind o re-
de

il1,-j?]"":,-y,_{,.:1"-T:_::i)
tor, care constituie tranzipi I
p;;r;;'ili"rigii.]';i'Hil:'Hffi !ffifill
Sfintei ri";;; i";ri,a aJ-.aitl;q;'H;,;;;*,
i ritul luminii au rimas intre cele doui
descrie randuiali ca azi27, c€ea ce
Cxr r..s; se in d repreze ;s;'.d;; ;;:. ;i"' i" ..* lti, ;;** ii. Dar in sec. XV, Simeon al Tesalomcului
;:9*1.*
Psalmului X:?nl:,=.., ,i-t r; prod*.r. intervertirea ordinii logice qi fireqti de mai inainte
iJr'r'.THi -n".i^i"".
fil,";*,[::Ti,I"".1:.:fP1,l'q,:q-,?r";,"Iqi;;;r,;ftril,, i'"la sunt), ori de ta
nia intreitd de dupi
lvanghelie, d;.i dff;;;;;;i':#?ffi"i#i:ffi,i ""'i,,iIJJ:'J,it, a; mai sfinqite avem de-a race cu
lrn dublu oficiu al luminii: pr
scc..W) incepunrl de fapt'al Liturghiei .rtJ,,-.-;l^.
Atit partea vesoerali, c . " lt: .b1bli,:i to:f il[1l*:f:
citre
tri in.rinduiala urmati a.iarr[".." integlala.-a Psalmului L ("!oamne' strigat-am
"'''P:#"^:i'-:if i3iir:
Astfel, precum ,,, v;,r,., ur.ecuvanrarea
ccade la Vecemie, ci-cea de i, fit".ghi;.-^'
.,,..,"b,iir;;il#::
obrQnurti de la r;Jii,[i'.riif}
Lirurr Enrir-r-rS1,
i;i;r;..., Ei'rp"i i.qi.." ,J.-rrE " ,t jitorito,
-,
(vohod) .u lmnut Lurnind.lind; al doilea,

,
Rinduiala de azi din rinrr bizantii-p"r-,..u incep_unrr-vesperar
ar Lirurghiei
nriri ilrainte sfintite este fideld u..ti"i.rl-f-r ot c{l-r.r,,: c^..- ur:.. ,r laril :
int4i D.,l-,,t nrir
intAi Psalmul CIII qi ^-^: ectenia.
^: apoi --- ilL; Urrt is
trrn'la ectellia mare) iar dupi e" _ in Io. tlt rsi
(,,1'leaci,
(,,1'leaca, I)oamne,
Doamne, urechea Ta...',);
Ta...',): tipicul
tinicrrl _ ' I968, P.9).
n'rri.
' )ir 1.rt it urmi, notele 16 9i I itol'
i,r
'"cot"ic
xlv-ivf in r".,rr .rtili-,-,.H;.-re";;;;i5t ,"qpili.:::':illr'J,5, ra
Tcxt publicat de |. Matets, foa"dl
Eglise. Manuscrit dz la Sninte Ctoix tto' 40'
x.r silcle,t. l, in ,,orien*ii;-ah;; 165' Roriae' 1962' p' 246'
rl Vczi Sinre,n al Tcsalonicului, Desprc
1s
l.oc. cit., suPra (nota 2l)'
tf,tele rugdriuni,cap. 3.52, p,G., ..CLV, col. )n Vczi in.urmtr, lir cxplicarca Vcccrniei'
lnal. ront. cit., y-t, 234.
t7
l)csprc sfintct, ,^p
35+ (P.G., t. CLV, col' 656-657 qi ndd' tmt' cit" p' 2?7)'
"ga,:'iiiiittrjW,
274 275
 Ll I UN\rl\,n ir-ri\/r'rl/'r

ca siccr dirrtAi, diu artc recnrri bibrice (parcrrrilc), un nou Vc-

ll*y:1,t1-1.lli!irllq,
(drsp*nrr i,trc timp) qi o rroud formuLi a-luminii rvcrbclor,,34. sluiha ol:iqrruitrl a Vcccrttici
(cea de sAmb'ltl scara-) nu rrrc parenrii;
cAnta (,,Lumi,a t,i grirt"r..,"), ;; /l^ ,.,,,.,'i,'r.1. imnirrtesti si leslrbltorile sfinqilor cu Privcghcrc)
se indreptez....,frJi.ri;ffi;ffi;1,;;;;:;j; llllc CAfr
--------:: ' Sa h^a^rp lnd.pnia
de noaPte sa't
(vd'enia s.al
.::.
f1|se .r.er'c rru,ar \,ausma 18, ".p1.r: integranti a Vecemici sirbitorilor,
qlv+uvt) cu vv
Ls
ci qi arciruieqie partea vesperali a Liturghiei
Darur 41y'terea
n:* *:S: 1 t1l..r,:?*dd.. o p_",tl .p..in.e ".lG'ilrshii, ei anume
Itrminii,propriunumaiei(lacenrarfum.'rr**Liinli**,1";;;i;;;";'p;;;;
l'ormwla
ttitl sI a
CT.^.rr. originea aceshri rit I Se pare ci el,nu consii*i. J..a, un rest al brsertctt' la apropiere
ionrl bisericii, aproPrcrE{,'"i L^r ea rrr timptrl'
r^.,^,rit cu
^ devenit t.irnnrll,
,.. rre Hrrcros atar u:
\,arur surrbol ^^ a
lirurgic in care la lumina spiritual{ adusi de Hr$tos'
Biserica.a incadrat aprinderea luminilor h ai;.r- Ia
ciderea
Vasite,cel M_are.: ,,S_a pirut pirin.tiLr noqtri (p a esrc de origine ro",iJ"Liii't ; il
;flii". in"^'iniii 1-' ff"1i:]Pi. gl"'::"*i l
f,"::,T,:"-.=b^T:9,fe"S arr,vii.l qi Egipt, iar in'manuscrisele linrrgice ea apare
nu primim in ticere darul rwru.inii d9 seara,.i llH il;."*,[^,-iri,ir,
e-a lJn asemenea
apare"28.
"
,a -.irto*i;ii;i-b"-r,lr.ri,
oficiu exista la lerusalim in sef- rvl.*a pelerina prima LraLd
:u prrma ,"^'lf ii-x--n'Liniti'trrit 'ft acestui tttlff:::Jllr:I'.Xt:l:
yrru o
datl prin risiritene (armean, st-
psJr I ry, rr.? i" ii a., crie in r"r.-"a'rl'J' T.-. n';"'#, lll"i"ii,1Til pistrat nu nulnal ln intirea lui in riturile li-
" slulpa luminii de seari, care se frcea in uisericl
i?:T:r:^y:?Ty1:,1!ici
lirn de obicei in biserica tnvierii; Anastasis) ra o ora p;;.*,-;;:;;i;;i.: 1ia l11il"i:il#:::iiroman aqtitor (la incepytulslytbei'
precedat.de adlnarSa la rugiciune, .r.. i.,..p.,
Il-::l - -_--_.^'rv' !s
nrrgic format din psalmi, lecruri, iateheze qi procesirni.-"iai"ri",",
s, Dvr
cu un s( v

ne.informeazi.Egeria,lumina cucare se aprindeau sfeqnicele ex h care PoPorul

Lr?T
-,, din
rii Ierusalim nu se aducea.din afari, .i din .*i.i;;;;:;
in biseriia omnului nostru
necontenit in] t 1rg,,"Li",
grotei mormentrJui Domnului, din fi.rndul bisericii3o.
D;-;.4 pene azi, ia Vi
turiti cu Linrghia Darurilor mai inainte sfingite, pr."n r ,J"JJ-JiI
'ai lrrrr." vesperall
1 sfeqnicul
apr-Tli, pe care o arati credincioqilor, cu currintei., ", lumine,
,,t*i."
ror". La Marea Biserici din c-onstzuriinopol insi, p;4";;;-xl;
Lri Hrirao,
.iort t -irrii an
Y.^::r*_:*._::_:i"ea." c,u mar,e sofemnitate
+i,i
cu lumini aprirue erau aduse de citre dir.;rii"
pr.^"!riririrr['"r,iffi;;i
le ;;;;iir; ffiffi,;ft;:,3iirr:
toati noaprea, ; il;;, .e",r,i ii;;
T.Tj::i.li:Til-:':,:[Lt.::
iar c, timpul devine stybe gfigi{i?l.lTg*
(obiqnuiti) a privegherii,
-r.i*r";;;;;
ceLl dnrui parernii din randuiara de azi Litorg,ili t;iliGi;ai
inainte
:il-T 9*i.
p..i:"Fb "
biblice dtn wchiur Testammt,.rr. r., li*"u in secolere I,
::Yl?:':T,::iT,d," Iqpul Posnrlui
IT,.ly, inainte de ceti.,"t. *r-"^i"1.L
catehume-nilor qi amintite in insemniriie de cdl
(cep. 46)".In rin:l bizantin ele sunt luate numai
/D--^---- --'r--' ,.\ .
(!^::{r^ i leSoea) si din cete doui ci4i s tai
,@)',j , acfca exact ca pe vremea Sfhnnrlui
La
catehezelor sale mystagogice acesta spune ci mai inainte
vorbise zilnic cat
despre datoriile lor morale, cand ri se citea din
,,FaptereE-r.r-rJ"r, gi din in

de Pr' E' Ilranigtc

, col. 405 qi trad' rom'

A. Dirnirievski. Descrierea manascrbclor

276
27'l
 PhHor Pnor, Dn, Er,u BRANT$TE I,ITU RGIC,{ SPECIAT.,I

TAB LOUL SINOPTIC

.IN DICAND E VOLUTIA MT.I O UIULII LITU TABLOUL SINOPTIC
(mod,ificdri,stuccesiane,a.d.dugiri,aiirliirt j,"|{fi ;r---- TNDICAND EVOLUTTA n ANoulr,LII LITURGHIEI (cont, )

LITURGHIA PRIMARA Secolul Sccolul

Secolul I Sccolul Secolul Secolul
vrr I rx I ";$, xII x[I XIV
t itualului ptr. Pregdtirea liturghisit.
I f-J-D"ruol "..,
Dczvoltarea rinralului Pregit rii Agneqului qi a vinului eut aristic pirrl
[a patr. Filotei al

Dcplasarea por-r-renirilor
llI Dezvoltarea rirualului m
de la Ofertoriu la momentul
Proscomidiei de azi

Tirniierea Dar. Mengionarea

Ei acoP.
presupusi in Coment. cidirii Da-
linrrg. al patr. Gherman rurilor in
Rug. Prosc. manuscrlse
I

(ir Cod. I
Barberini\ I

Ectenia rnare ir-rchinarea in faga Sf Mese inainte de incePerea Lihrr'

(mutati in locul ghiei
actual de la in-
cePutul Litur-
ghiei credincio- Ps. antifonic
gilor) meng. [a
Imnul Gherman al
C-polului.
,,IJnule -NIscut"
Intrarea episcopului (a clerului slujitor) Text. rug.
in altar antifoanelor
in Cod..

U
Barberini.
Intr. cu Ev.
t0 ment. la
G Gherman al
U
6 Const. Rug.
Lecturi biblice (din Wcbiul Tex., din trisaghionului
s Noul Test.) Iegirea din u7 (rext in Cod..
E a lecturilor din
E] altcrnate cu cAntiri de psalrni Barbeini)
Vechial Test.
Gcncraliz.
i lApare in manuscrlse
Rugicittnea Evangheliei Rugltciurrii
Omilia (predica) I Evrnglrcliei
I
I

rirrca predicii
Mttt,rrca pre spre
Lin
linrl Lirurghiei.
rlihlinrl
Ectenii gi rugiciuni pentru catehumeni, energumeni, sflrgirul Li
lrtcniile
:niile qi
pcnitengi gi candidati la botez. Ecteniile gi iciunile ptr.
rugiiciunile 1

Concedierea catehumenilor gi a penitenqilor [gumem ql

elrcrgumem
penitenqi incep prritcngi iru
itcngi incep si
din uz irrsl din uz.

Da.telc cronologice indicate aici sunt celc

,- ,
vrr. tstortc tn stntctilrq
de la pr. Prof. P. Vindlescu,
Liturnhiilc bizantht
i rdnd.uiola /or, Bucuregti, I943.

278 279
 5 Evr "ffit,!; Lrr.. gltE ERAMSIE
LITURGtcA SPECIALA

TNDT.ANDEvoLJ+fl {LRXTtSI}lSIf, ,SruRGHrEr(cont.) TABLOUL SINOPTIC

INDICAND EVOLUTIA nANOUITUI LITURGHIEI (cont. )

Secolul Secolul Secolul Secolul Secolul Sccolul Sccolul

Ectenia mare IrIII u x XI xII ruIt xrv
Prezentarea Prcscurtarea cctenici mRri
I Text rug. ptr.
I cred,. in Cod. de Ia lnccpunrl Liturghici
Iegirea cu Dar. crcdinciogilor
Dezvoltarea lnarberini
men!. de Parr. vohodului Dczvoltarea ritualului ,ohodului mar e, cu Pomen Lrile nominale I

Eutihie al Const. pomenirile ri rirurile accesorii I

Dipticcle (pomenirile r:ominale) Heruvicul gi gi riturile Textul rugiciunii

rugdciunea punerii inainte a
coresPunz. Darurilor, in Col
Barberini
Simtarca picii
Introduc. Crc- ltrrocl. Crezului
Spllarea mAinilor
zului la la Constantin
A.legerca gi aducerea Darurilor de cifte I
Antiohia (4Zl) (sr2-sl8) I
diaconi la Sf. Masi

Transferarea rirualului prosco-

midiei inainte de ritualul Linrr. Gencrrliz,
ghiei troParului
Aroforaaa euharistiai (ritwalal Ceas. III lr
o Si Anaforaua incepe a fi cidti in
rugdcianea Sf
o lertfe), rosriri toati cu taini. Apar imnele cintate de epiclezl
lJ glas tare, flri intrerupere acredinciogi. Rugiciunea in Axionul in
=U tainl dinaintea
Ectenie
l! impnrtl$irii (text
Rugiciunea domneasci (mengionatl
la in Codi.cele
s Sfl Chiril al lerus.) Ritualul inilgirii Sf Agneq
Barberini).
E
El Rugiciunea pleclrii caperelor
Amestecarea
,Unul Sflnt..." Sfintelor (meng.
Fringerea piinii auharistice \n Codiceb
Impirtigirea
Cildura ((Cou) Barberini)
- arhiereului
- preo[ilor gi diaconilor
- clericilor inferiori
lndrumiri in manuscrise
- credinciogilor laici
pentru ritualul tmpiniqirii
Rugiciunile de mulgumire
- Ps. 33 (in Conrt,. apost.) Introducerea i Introducerea imnului Imnul ,,Str sc umple gurile
,Si se umple noastre..." lnccpc sI imil
- Ectenie ,,SI se umple gurile
- Rugiciune cititi noastre...'(patr. noastre...'(patr. din uz (sc mcn[inc ln ri.
de ..hi...,
(proros) Serghie al Scrghie al turghierul rom, gi in cclc
plecirii capetelor pentru binJcuvantarea Constantinopolului slavc)
)
['.::$*t finali a credinc,"ur". o.l.?ffiiii;tJ
Concedierea credinciogilor

Apar in ma- Filotci prc.

nuscrise for- scrie lmpilr.
mele de girca anoforoi
apolis (&ufl&,)oov)

280
 \\
PngorPnor, DR, ENe BnnNr$re LITURGICA SI'ECIAI,A
'194Q, p. 263
BIBLIOGRAIIE
(lucriri necitate in note) Dnrurilor mai
martic 1944),,
Leo Allatius , De nt-issa praesntccfficatoruru, in vol. De Ecclesine Darurihr mai
orierutalis et
perpltae consensilne, Coloniae, 164g. -lrf
Bingham, origin'es shte antiqaitates eccresiasticae, trad. lat. de
H. Gri
ff ,r^ rnhtifihatew espar, in,,orientalia
a -J'
II-a, t. VI, Halae Magdeburgi cae. ).759. (1972), I84-206.
-"'iA{ 56
Christiana", PP'
(Maw des), inD'T'C', t' XI11 (1936), col' 77-lll'
.Dr- V..Bojor qi St. Roqianu,Tipic biser"icac, ed. I, Blai, I93l (pentru uzul ^;rii.bn6oitl.fi,;t
unigi din Ardeal).
Diac. Ene Braniqte^, observapiuni si prropuneri perttru o noud
editie a Li
rornlnes:, .ts_ucureqti, 1945-46 (exrras din B.O.R.).
Pr. Prof. E. Braniste, Liturghia Darurilor ru.ni inainte sfin;ite,
in s.?., an.
3-4.
Ir.E. Bri.qhtman, Litwrgies p. 345_352.
H.
Engberding, Zw" vo,gnveiltten Gaben,
,,ostkirchlici,. stojilrr,, (wiirzburg) ,l{.
).M. Funtuli,.Litw,glti.a t:y*fr inainte.sfinlin S; *g,;r;rnile aruffiaru.elor W
f:"f:^.,:l: T:.:*i.; le66 (LTur: dp ,Ai,""-r'e,Jl";; ;;";;i;""^' u"i
Aristotelice din Tesalonic", t. Xr); Aceraqi, ritw,ghr.n oair;tnr;f;;*";
grec.), Tesalonic, 1921.
]. EbXd.6vovsive Ntwale Graecorum, Veneqia, 1730, p. I77 q.t.
,ririiiiuii 'rIu,
_G_oar,
Halssens, rnstitutiones kturgiae dt ritibws
_. /.
546 q.u., 584.
Romae, l
byzontine d.es prdesancffiis, in O:
an.
par 'r'];r.""t Questions litu

ll. *?:.al: 'H ),ettoupyta xiv npoqyraop6uoru, Atena, 1955 (extras

Anuarul
^-1^t_?1; cte snrdu al Fac. de Teol. din Atena).
9;- Y^":i1 lr,tlc. ltiryul
qu es o i" o,q. C. L., t. I, ( I 904 ), col. r2L8-r220.
urs),
t: Nicotau, -(i
_c_h.I"t
i"g,1r*
iji, y t itt rn r, siiir;r. ; i % % ;.' ;L u.
^ Pr. P._1936.
Oradea,
lqocopoviciu, Ntwarisrica sau ntaiuar at itioj i'ir.{|ncii ortodoxe".
,J:.Ifr:* Rahmani, Les.t/tauie1ry*tnlr! et occid.entales..., Bey16u15
,Ig29.
!^l*!!:f Yf 'p,:ru:.A\":f
(I90i). t,
81 (r90I),
,,l)er Karholik",, BI f
d_!y*;'ntu"sa.,,twii,ii;**';;r;fr
I. I43_156.
;r,,i-i"
SflYll":, Litarties oriiltnles, La Messe, t. II, paris, 1942, p. 83 q.u.
i D e spr1 c e "oiiintntr,
i;; ;;- nili,ti
I I"_:1":!,
1893 (extras Lrnli i rus ewn aie tit ;rq
din rev. ,,Candela,,).
Pr. G. Teleaga, Tipiconwl
srhnn r ieoioi s-[,ai*L
(irr grec.), P.G., t. XCIX, col
),fri]i,#,,*Y,#;
).^Tlribaut, origine d.e ra Messe d.es prisaructifiis, in E.o., t. XrX (Lg2o),
pyt. 36-49;_ a-celaqi, g:yr^ et la titwrgie ai, inirnori;pli, in.^ rev. ,,L,E
mart.-apr. 1924, pp. lZ417-422. "t
P. Trembela, cele trei titaryhii dupd rnanuscrisere d.in Atena, Atena,
195-22L.
r93s, PP.
 I,ARTEA A PATM

Sfintele Taine
 (llpl'trlt,ut,l

Introducere generali

Ce sunt sfintele taine, scopul lor,

timpul qi locul sivArEirii
sa'.c.fdryentu!'t' fairtstvo = lucru
ascuns' tainic' neinqc'
l) Sfintele taine (puottlptou,
r e r rr t s lui be u ir.
r
r i.. qti,'[.i" ii i""
" ^,..i;
yi{i ::i-':f *lt:'f
in cere:mai
ll de
:ltf.:ffi *i:
seamil mo'
t

xiHty:.il;'J'iffil5i.;;;;il;ir,ib,-',.,.u,
,- --'^-1, -^^.'.:
"" srrnr -r"i.- a"pe numdml darurilor Sfhnru'
+',.le
:c QI it
Itc x-.i,.i.i'.e\ nilntf,
imtd,rtdsired. nttntf,
imrrisirea)' trnpdrtd'sired'
Duhl
cit ci rnsnrl
^At qi .r,r scoPul
rosnrl sau si sgc'
scooul gi sPc'
daci le vom comPara cu $ln'
L:^^-r^--+i o: -rr q{}nr, T.itrrrghiC.
slujbestudiatepAni.acum,adicicuLaudelebisericeqtiqicuSfintaLiturghic.
'*"'ol-ll;;u";e$r:,:.;;- "",",i.i,ti T,audelor

tul
?}#J;:i
Astfet, inceea
divin public
Pubhc
ii ":!"
illil:tJ:lffi::
;i?Hfl$tfl:
credinciosilor sau aI intregtt
tc qi pot sd beneficieze de
ri.ipa ,.ti,
'ticiol vrednicie' Tr
activ gi cu vredntcte'
manifestiinprimulrAndscoputsauluncgulcal.dLrLuLrgvllxrqrrvt^v_-_-
r, adici slivirea qi
o**zeu' Precum qi venerarea sfinqilor' care con'
"ao'lit"l"l
Qpgutls+f ffli"::::li'j'ffi:,tie\ individua desi ra sivarqirea lor poatc

i), care satisface ln- Primul

taine sti Pe Primul Plan 1i

in Hrisns, cart' I, P'G', t' CL' col' 508 A'

pp.262-266.

281
 . NEvr rtlwF, t_rK, EN!: DI(ANI,)TE

sc implincqtc nrai ales funcgiunca harismatic{ sau

sfinqitoarc a culrului ortodr Capt'tut,ul II
j1_" g. comunicare mai"ia,l'.ril-h,n,r,,i divin qi de
::":.T{:::i^9:_,.::::i,=
re, prin excelengi, a.vieqii credincioqilor i, Biserici,
fi.d;;i ilil;::U;i.,il;
."::i,.:,::,11y^!:f!_"!savd.rsirii,.Lr,ld.Frir,ri..
^".lrll
periodic, adici ele se ri.peti in fiecare'zi
-(ra ,"'iJr".,.ne fixe qi cr
mindstiri) sau;;;; in fiecare
Botezul qi ungerea cu Sfintul Mir
(in bisericile de enorie ),
.in aceeaqi ordine gi la ore t di";;;. tsivarsirt
t
i,i,,.,,o .. t"' i i.;#'iJ',ffi :i$::,:'ffi
l ::fr'#'#l'fu *f,::::,
.i19,.. nevoie;c: a..ia. in-r.;;;;i ;tr_sr sunt deci n
:1 A. NOTIUNI INTRODUCTTVE $I RANDUIALA SLUJBBI
:,?:I::ij:l:i
vie gii retigioase a credinciogilor. :eea
sunt insa-a;;i;.;;;;jJ ;il-."'r:ii ;Tili poarta de
potrivit randuielilor bisericesti. unele raine nu pot
sivirqi, uuPd , Ce sunt botezul qi mirungetet. Botezul este taina iniqierii cregtine,
se rvL ravdfir, dupi Lulll
cum vom
vt
fcln .r.qti.rism sau taina fundamentali qi indispensabill pentru mAnruire,.prin
omul se" renaQtepentru viaqa spirituall, adici devt e membru al Bisericii lui
sfintele taine se sdvArgesc de reguli in
ps, dobandirrd i.tt"t., de picatul strimoqesc (la prunci), precum Qi de.toate-cc'
bi sfhnti, slujba sfintelor taine t."b.ri. unlered. cu Sfil'ntul Mir
ci oL
nsul Lq se rdv4rivlru in tlullocur
slvArgegte rrr mijlocul comun fll."r" personale, ficute pAni la botez (la adulqi); ararbotezului) este taina prin
comtu
tiirv4D! \dr pdrurucr,l qrn care tacem parte, in vizul, cu gtiinga qi cu consimtim i la catolici confimnare, adici pecetluire iau intirire
pentru
fc impirtlgesc noilor botezaqi puterea gi darurile SfAnnrlui Duh, necesare
ll-*,1i.::::,,1"::-T:l'rrr:a-sau obgiea foril". a.',r.al"ii-a;"r)#
;"n,t,;?ill sporiiea qi intirirea credincioqilor in viala cea noui, intrullristos'
nile, bucuriile gi suferintele fieciruii airr.r. membrii ei, Crca,
parte triieqte sau le gimte pe acelea ,r.
dupi .# H::;: deosebire de romano-catolici, la care - de prtn secolul XIII inainte - ungcrca
te s-idr;ffi; Sfantului
"uqt"i. ul Mir se administreazi separat de botez, abia dupl ce pruncii au aiuns la-yAr;
ori in spitale, la cipitAiul bolnavilor .r.. ,., nevoie de ea.
;;;J;'H;;i"i; i-lZ 2[1i, in Biserica Ortodoxi, ca in toate Bisericile rlslritene, aceastl tfA."tl
t. ,a-i.ritrreazd lndati dupi botez; inci de la inceput Ei pann azi, rAnduiala
, nl".ilii;r"e in parte. stititoare,. ci e impteunatl
L a mirungerii nu constituie o sluibi aParte, de sine

a botezuf,.i, flcAnd una cu ea. De aceea vom vorbi despre amdndoui deodat{.
BIBLIOGRAFIE }

A.G. Martimor4 Les signel ta Nouveilr Ailinnce, nouv.

(Coll. ,,Horizons de la catechdse,,).
d.e id. Liegel (paris),
o, Meesrer. stud,i sui sacrarnenti arnrninistra second,o il rito blzantino, si moari nebotezat - poate si boteze once crefttn 0rt00lt4 DarDat sau remele'
,rl)" Dfcidie
ihi|r pnrinqii pruncului, prin implinirea rirualului sulnar.care constituie^partca
G[.i'botezului, "ai.l "f,r.ra*d pruncul de t :i ori-in api curati (tn lipsl
v. Mitrofanovici si colab., Litwrghin Bisericii ortodoxe, ed. r929,p.
Motitfetnicullrvhbroghi;i);;;{;;(i;"airi,iriii-uiiiJa,iiil.',,i 7rg q.u. ii.il'"-"-"-"i
ffi stropindu-l) qi rostind 4e {iecare i"g Itp"Ja .sacramentaloil:
l1!
'1*,'i"i"r'EffiT,ii
'botezat
d;#:;lil (il h ""-ere ratlui, A-i;'..';;l;,i.-h
cii, d^rl, cel astfel supraviepieite, pregq- ra completa ulterior resnrl
- -: l^ l^
-c--)^-^ 6-^:-'-\
ilci botezului, dupi rinduiala obiqnuiti (dar numai de la afundare lnainte).
bupe o veche credinqi, in condiqii normale,.preonrl ar.fi de preferat * ny
botezul propriului slu copiia, deoarece in acest cazl-ar nagte de doul ori:

I Comp. Canoanele 46-50 apostolice; Temrlian, De baptisma, 17,in P.L.,l, 1327; Coltst' aPott',
9, 10, ll (trad, rom., pp.95-96).
I V.ri, .*r.,1 diacontili.i Filip (Fapte VIII, 12-13, 38); Ieroninr, /dv. Lucifer,. 9 (P'.L., XXI-II'
: diaconul poate boteza i, aurorizagia episcopului) gi Can. 44 al Sflnnrltri Nichifor
".,rn.i
i V"r.ii-S6"o Scripturi, FapteIX, 10, l7 q.u. (Sf{1nr] Pavel botezat d:-$,T.it) ::i} C1,-t1-lf
;;";il;.r* fi ilrd) ;' c".,12',.i e 44 si 45 ale Sflnnrlui
e;i6xtll Nichifoi Mirnrrisitonrl;
i;;;"o;''d*;,;;:1, 'xp.-ir'ini..u. ioe, !"{:i'
ii'fi'
fi"i-nR.P.it.,
r ir, tsez, pp. r62-r6i)
162-163) W'
is3 (ed.
gi. I53
l), ;1. i.J. Acad. 1rqz, pp.
i'iri;ri;;t;; 6a. wzz,p: all q;;i,. 9i Fer.,Augusqn,,\Jon'Ya.DPnl'' cl'?,Y!",1!,-'-i,,,11,,Pr'-L:,
iijil,-6f. fi t3",.^t sliirEir'de laici, afari de cizuri de necesitale, ilicit, dar valid); Idcm'
l. cott*o Lucif.,9,P.L., t. XXI[, col. 173.
i iiri liiiiriri yi iip""t"r; i" lrri P.t* Hartofilaxul, ln Siz rua f,tenland, vol' V, p. 372 1i
:. 2O9 alNomocanonuhti slav ht 228 titluti.

289
 rlrn rrKft ttlQ I l1
I,ITTIRCICA SNEEIALA
() (liltil pcrlrru virrga fizicri- (tnrpcasci'r)
qi alti.rlar{._Pcrrtrrrrr ccrr
alt prcor. prcorul po:mc sri-qi borczc s!'r ''r'rr
sPiriturrLi.
I l)irr tn t,,, .""o ce privcqtc condiliitt l)E cnu mbuic sd le futdcplincascd primhorii hotczului, se
1-,rii1r.ii,f ."rllt.-"" ;.tlc lrr cci vArstrtit:i: tloriirql.ic rr prinri lxrtczttl, crcdinq{ (vczi Mc' XVI, l5 qi..}'aptc
f,f-ubiegtul ,(priruitor"ut) botezului. Cine poate primi botezul? iit, aZ-aA;, poc{ilgl (vcz,i'},aptc tl, 38) gi cunoagtcrea :lcmcntari a aclcvintrilttr dc
oricc orn.,indifbrenr.de virsri (fie prunc, fie ad siti,rte. La [nu-rci, p.r'rirr', inclcplinirca accstor condiqii mimrriscsc gi garanteazl nagii.
rnail;i;eflj:l::r:1]
fost botezar o dati cu botezul *.ail;;liJ, J...#0r5,
orice necrestin (evreu il*""'rTrtt 4. Naqii (or &vd,6o1or) sunt credincioqi in vdrsti care-l asisti pe cel ce vine la bo'
i1l ?ifli"),pr..ir- qi;;_b.tt;;;"f;i#tor qi ai
bo ter.ri (; a;; ffi
tine c a re nu re cunos c "i scq ,-r.rrtind iitprrt.,tiL qi A.ar'ta cuveniia mirturisire de credinqi in locul.qi in nu-
1 i'r;;;: ; ;?'":' il'
chime, de exemptu' adeptii,tul r'aiet Ji 6"-"L"j,^';rr'i;#inieniit?i,rt cclui ce se boteazd. Ei sunt deci garanqi sau chezaqi ai acesfi-ria, IuAndu-gi-prin
qi :il angajamennrl solemn, inaintea l.ri Do-.r.reu qi a Bisericii, ci prunctrl-(finul)
bot r"qi, treL*. ;r il-.;:i,;r;ffi;'rir'Jl^ttl,
escrisa in Molitfttuic li crescut ca un adevirat ciegtin gi ci va fi un bun credincios al Bisericii lui Hristos'
agte gi botezul confesirrrilnr ..^r^,l^-^ A.--x ^t
ii pr^.ti.ipr.ea lor activi la it"1U" botezului, aliruri de. preoqi, naqii devin pirinqii
lvrrurLr4 rurrlritlrlclrfala) acuca daci e ficut iiri,"fi ,i pruncului, nlscindu-l pentm viala cea noui, in Hriltos,.aga cum plrinqii
in nume
qllLqr rvtLu
."v aceea, foqrii dptlslap
apostaqi cle
de la Ortodo,xie
Lrrtodoxle
tlupi fire l-au nS.scut penrru viaqa trupeasci; ei au aceleagi obligaqii qi rispundcri.ln
-^ P. (cei
(cel
---_-_li i" p.ir.gt. viaqa reliuioasi-spirituall a ftnulur lor, ca ;i pirinqii pentru viaqa fizicl
sectelor care recunosc botezut ca tainr
::l: R:.-.,:TJ-,Taq1:
mele Sfintei si il sdvArser
Trcimi, dacd revi, la d.""pu ..edi,ti. su,t reprimtdt;.Hil[l crialS.)
rltUt rdl(,, d copiilor rvr
a LUYrrrvr lorr2.
cu SfAnrul Mir. Tot a$a sunt primiti prorest,.,,;; .Ji-x r,,.^-..^:: ^: --r .ir Naqul trebuie si fie creQtin ortodoxl3 qi bun credincios, in virsta (nu prunc.sau Co'
r"-"rl?-:3lgliciiqi armenii, in'cazJc;;"; l, ) ri.ie acelaqi
:.I:" cel ce se b":.y1; c:*{I'l
Lillr^lj:-a:J*:,.':j"',r-Ti j::lll:
lo i(tiii, poi sn-i ingrijeasci pe fini)l4. Nu pot fi de asemenea nagi pirinqii copilu'
Adulgii lipsiti de minre. dacd sunr ase rti ni ils. De""reguli, pentru fiecare candidat la botez se cere un singur naq; eI poate lipsl
daci
iar irr"int"tn, pf,l ruci cAndbotezul se sivArgeqte in condilii anormale sau excepqionaler6.
mentele Naqul este dator si ingrijeasci de viata religioasi-morali a finului siu gi la vrcmee
".U""i.-ifr" vcniii si-l inveqe - daci poate - adevirurile credinqei creqtine' .Cu un cuvAnt, ca-un
,
'.6 ^rrtr^6f ^^
tr6
Pruncii ndscuti mlrqi nu se_boreazi, dar di mamelor lor canon de
,lJt3i# dil se
lrumitor gi invlqitor in cele sufleteqti, si se sArguiasci a face din el un bun credin-
if;i'n." "i;;-r;*;; lii.,,r,, d. ,or ls. La rAndul siu, finul este dator si-l asculte pe naQ gi si-l respecte, la fel ca pc
";;;;;;,,'Lot
p:.."1^lplrisiqi (lepidaqi sau gisiti), despre care nu se qtio plrinqii sii dupi trup.
fost9li,::y:y."t":
b-otezaqi sau nu, aceEiira se boteazd negreqi
lt, pentru ca nu cumva 5. Timpul qi locut sivirqirii botezului. in vechime, qi mai ales in perioada dc ln-
necurigiqi pi- U",.r;;
fl6rire a catehumenanrlui (secolele IV-VI), botezul se sdvArqea, de reguli, in aiunul
itrtnitoarelor sirbltori din cursul anului biserrcesc:
(ed. ci
i;-Pil
na&gru fl-il'ioo}*
,Mitrop. ^--)--t., , lacincizeci
'
;i;,i;;;.'il,r liili'"";;lfifo 3s6'+04ei Sp. cincrea:r':;,":; ';,';i"!,:::i

(cd fd.pte taitte ale Bisericii cu potanca witrop. Antottie,

andrici (CBO, vol.II,

1'rL,c, Lnt. . \vlvr PdtL, II,
vur. u, part. LL, p.
p. lcz).
152).
dL orurrurui Vasile cel Mare, can.^91 trula'n can.37
fru.tiaor-,ri. Ei al
lO
"' Comp.
-^-_ Can.
^ Carta
lB
t'r ,
tlut i.
" Vczi can. 7 al sin. W
iar in pidatin - can. 80 c :Ilt",tr; l"-9-23+-?35
LtSi,
-
Lrytil,
can. 72 cdt
gl.f15U
gt. 50 (cc
(cd;
pravird fu fap.t? ah
at dz _taitte
nenr guregti, 1854, pp'
drL,tudllll cazuri formtrla
f,,.,,*."
ci
L
trffi,":5:':
rurl.
.e-*e
boteza.t(d.) , tvezi Ae .- \ .
tttt.'I'ezaurul liturai.c rt.
nu,'l'ezauru| litur.gic, III
III
I)cnrr M.viri
trr i t,r t.i
ir-,'i;i;,;;;i !-_'_11 9
1 l: -Formula lceasll r9c9
irnirrrtii
i

b:r1-ritz<r
ti rst irrc
['x rtczrr-

290 2el
 EtlE pNANlVlt I,ITU R(iI(IA TiPII(;IAI,A
a) La Naqtcrca l)omrrului (25 dcccmbrig), dcoarecc
(renagtere) pcntru viaqa in Hristos;
botczul cstc na$rcre
b) La Epifanie sau Teofanie, adicd Alitarea Yv',+rersr
Domnului ocrr
sau Bobotc aze $
cand S-a botezat Minnritorul insugi;
r
c) La Pagti, pentru ci botezul iirrd i.,r"r" ,rro qi a
invierii lui Hristos,
*T:r.Tr:lyi,
viaqd
pentru o
in chip simbotic, cu Hristos prin J;,:ii;;;e,
g);
ca Ie Qi Et,
,6iue-
o"r}j'*;TX pogorarea Sfintului Duh,
6. Rinduiala stuibei botezului qi a mirungerii e alcituitl,din
doui plrqi dis'
La toare acesre dare, bole_zyl se si,v.rgea inainte de
Lirurghie, in timpul premergato";jil r"d;rilre;, , .r,.h*.rrrtului, gi alta, a botezului pro-
Etc: una
cei botezaqi anrnci se gi impdrtiqeau perrtni prima
datl -----D--^': is. in care esteincadrati Qi mirungerea'
De aceea, la Liturghia din'acesie sirbitori se canti qi astizi,
rn loc de lliii;.f-i,i;:;ti;;hii, il intimpind pe pru,c (ca aq) la intra-
botezului: ,caii i" i,i,tlrl_+i botezat, tn 'il'^;;;'-qi
3:*::*:^::elrlL:l
v_-agi qi-mbricat, Aliluialln,sluiua
!,,.(Comp. Gri;. ti,;il.^ N"_rii;;#;
- ii#ilxii'Ni;ffi" 'andiaarut'la
lle.'fr.L^i;arJ;ilJ
c;ft-il;-r5.d.ir, i", pr.,r..,, pLrL! rdrd yruncului su,.,<r
:13::Pltl
d.c
sivatgea botezul gi in alte zile sau ri.ua,ori din'cursul
r""r"il{- in Lluy
oriI rrr
il ul
Qfi-tai f-r.i
Chip,,l crt dreaota semnul crucii asupra prtrnculUi, lnf$i
Acesre date pentru botez trebuie observate qi ,rtari, "i'fece
-nrr cu putinql,
t;-cat este frunte, apoi
vArstnici. Dar^ pentru botez,,l ..i.";r^. a-;.rx zile s
Pl*_?::.r_11::t"r
suri hotirAte, penrru ca si nu se intdmpls ca jT-r: m-au zidit".
;"". l- *A-,1 I rntchuvnpniln
Lr. s! lf at
daci pruncul e debil si existi telrr,^ c;'.,, .,, d.e
iuni incxact,
citeqte il accstca
'Xd..r.oa diavolulrri), iar pe celelalte d9ui., stan. cu ra[a sprc t.sdLrl \L4!r rrrl adrcsate
orlrecafa

il)umrrezeu)27. t^ ,,til-o'-,oiciirne auoice rosteste'

intele:
"ii:"1.j1._y^r1i*:,9:
in vedere mei iffiif,il'.J potrivnicului, de lntAmpinarea
e de moarte vlclc:ulururr de \,
:rului, Lrt dr stinfel (.
/in rh'inrrl Sttnter
"", P'.t:q'1{i^gT:i:::"i:
Urucl) Ql-r tace apol qy'dreapta semnul crucii
, in regull ger "i (in
fitn pruncului, de trei ori thinqt qi
lr fn,nte ta anri.i l, ;i.or;icand de fiecare dati:',,Gonegte de la dansul pe vicleantrl
rn ceea ce pflveQre r.ocur sivdrqirii, in vechime botezul se sivargea la inceput I in inima lui".
ori in casere. p;;i."t"r. .ri. i, pri_.r. t..i oruncul e intors cu fala spre apus (cflnd
:*..Fin:::1.:
folosite ca t?.?li,i?,.atr.o.,rb. us) qi urmeaziL lepdddrila (ablurlrilc sau
erau biserici (locasuri de adunare qi a.
pdginilor
ru!e.i;i;'#i,i:,ilH fff
:9"Y:Ty9_
r-r- r\/
a
\rr\ L^-^--
la cregtinism gi de infl.,.i..
, ^ ;';l;^r:-.j:'^^
tl^rlre n" rlicri^li-^i ^^'^L"^--rrlui
lele IV-VI), boiezult se seviriea in il.;il^ spre rdsirit (cind candidanrl c
pe -lAngi biserici gi numite bapilsarii2a.
ie wd.rturisire a *ed'inpei, precum
'baptisteriile
L, -'
Si'
pedobaptismului,
^al^t ^^+:^---l--: .rr, ,-r, mar intreUuingat gi botezul se siv6
ezeu, Care voieqtc ca togi
r acum gi Pururca"'" etc' lii
ine, Doamne, Dumnezeul
a cea sfhnti..."), intr'lnd ctt

a Mirangeri,i, care urmeazi acum, sc poirtc

istincte unul de altul:

riei qi ungerea pruncului cu el (ungercit

prebaptismali),
-_
' Jfurrdrrea',in api _ care este partea principall a sluibei
botezului,
- ungerea cu Sfhnnrl Mir,
- rituatul inconjurlrii mesei qi a cristelnigei,
2s Yezican. 59 al Sin. VI ecumenic' ComP' 9i can' 3l al accluiaqi sinod'
26
Mitroo. Iacob Putneantl, op- cit., f . 4'
liwgicri, pp' 423'424'
" v;;i f. B;l*" iri, r*prtiluni la practica

292 293
 r NE\rr rNlrr, L,l(, tNll ItRANlrS,r[
LI"l't I lrc I (tA sPllcll Al.A

rrtcrrzrl lumsuirrcir tdrrsd dc lrnq qi o cirrtlnd: ,,1)il-trri rtric haintr lttnri-

cLI {ccstttiir,
(irr trractici insl prin unclc pr\iqi cflnt{rcqii cAuti, accast[ .-rtl.1t] nrai itraintc,.in lo-
rlui XXXI, adici in tinrp cc prcotul il d[ pe pmnc naqului gi.igi spali rnAinilc),
'in liitcgte
Itlltll apoi rugacruflea
cttcQte apor Pturrrtr neofitului la a doua $i a trciataintr,
PctlLtLr primirea
rug'iciunea perttrLl
,,ng..., cu SfAntul Mir gi Ia impirtdgire (,,BinecuvAntat eqti, Doamtlc Dum-
,,"3jto-J,T"lf ffj:',.:l':;'::1:rf :l:;'F#r:iffi i,'.-flIli,'3i;Ii?fi ,1 ic. ni"qiit"tule..."). Ia mimitor-url qi il unge pe noul botezat, cu SfAr-rnrl Mir, irr
preorul ia
l-r"-^- ,l :^ sfesrrir.l- J.
sf,eqnicele de p ,$li,',tci'Crrr.i: la frunte, la ochi, Ia niri, la guri, Ia a nindoua urechile, la-piept,
Iu
agezate aloguJui) pe cr f .. l* -Ai"i qi pe picioare (genunchi), zicAnd de fiecare data: ,,Pecetea dantltti
Evaneheli
Evansheli tezului, adic{l
adicr rri l)uh, Amin".
,#,l,I::yS*"H*f ^teztrlui, i,i ." p^"."1 e imbrlcat (inflgat), il ia in braqe nagul (care line in mini qi lu-
,'"Tfi
salr u, .a:T.{.11,1i,1i,."#Ln#'i"T#:,;il1r#Tf
miruitor), o foarfeci ic,r;. lrreotul ia cidelni(a cu dreapta qi dand stanga _naqului,. inconioari masa
pertru *ra;'.";# F:i; [:(."#rH:,]1i18:,; ,,l,it) Ei cristeh-fqa, de trei ori, cldind gi cAntind de fiecare dati, impreunl ctt
H#:fl,*_ql:."1,::^g*^^*1
miini ;i;il;ilr".
(unii iau si srhnra-d"E, *:ffi ":: se turchind si, luind snnta Evrno 1ii: ,,Ciqi in Hristos v-aqi botezat.'.".
iJ#,:fttl'#tH.:ti::1fl'; ,i.'ria"a la locul obiqnuit, preorul zice: ,,Sd luim aminte ! Pace tuturor", qi cc-
lrr"' il;y t nccuvii ;;;r ;; im pi cint.irequl citeqte Apostolul, apoi preonrl Evanghelia, cu.regula -qttuti (la Bvittt'
il:f I:'j:$:I1 |'T:Y* :F;-pentnr sfin.tirea apei, 1,,B i
sia r, rd ;',r-r
se i,gen.trr.h."ri, botezul fiind sluibi de bucurie, ca-qi nunta)'
er.., cu
Drrni aceea.
Dupd Faia ,pr. ..lpi.r.;;;;il,
-,, *;irily-r^rea cu ritualul prescris inMob)
dtrpi care suni de .,.1
,:p;:;';Jfl;,,Rl.i:t:[ff:1
,Il.-.r,:[ii:$t1'E*;:1;",;;"lly.i ; ]i, , l,tqa pruncului (sau, in _ttpsa, o taQre cle panza curata) Ql, u<rancr alllalluuLra LatPs'
binecuvAnta;;-.d.ffi;i; ci
'cu api .,r."ii, itrop.gt.'faqa'pruncului, ,,indreptaru-te-ai, lumitra-
_zic.an$:
flcAnd semnul bin"cuvirrtniii- "ni, sfiniiru-te-ai, ipilatu-te-ai, in numele Tatilui..." etc. Apoi il qterge pe prtulc
" qi acest rrnt.lol^-'. )' /) rinzdturi),
L:-^^_
;;i t";+ 1-rorr, d".i are, daci nu, cu aceeagi faqi sau la to_ate. locurilc
; i-;-;;i, zicAnd: ,,B'otezaru-re-ai, luminatu-te-ai, miruinr-te-ai, sfinqinr-te-ai,

di.1":,",Hi',:#u1iJi:'i:::::iffii
yrrr lrrrLrurrLd) Ltcanct oe
' recare dati:
iJl',."._1,*r,,1n
:^-
, iar ^a-.
apa lattt-te-ai, in numele Tatllui..." etc.
ili,.q,. cele doui tund.ciwni la. tund.erea_ph,ulwi.(pe^ a^doua in taini),ii, t"*
de atitea
"* ,"Aliil;,. ' cAntdreqii rispunz
:.',i tri. cAteva fire'de pir din creqtenrl pruncului, in formi de cmce (dir-r patnr
j,Iff i H::'i' J,Lii," iy, ,i.er-rd, ,,Tunde-se robul (roaba) lrri D.,mnezeu (X), in numele Tatdlui..." ctc'
o,,li"
spre prunc-
prunc, il
l, %ffi'.t jl Irfl 1:: :,T- ^p,
1ns.,", s i^ pen tru
I pune in apa din colimvitri.
A'1rin ,1.. )rrcrin h'rweitd. (scurti), in care ii pomene Pt^l"S botezat^qi^pt 9{i
gr stmtegte pe
luAnd din unt
ii"pa ..f""isul ecteniei ,'face oipustul, -cum scrie la lWolitfelnic., gi apoi- il impirt{-
,
trc botezatcu Sfintele Taine, in faqa uqilor impiriteqti, dupi rAnduial,{.
rul
ml sau cu un _i-yv^ sL "oul
cu o bucati de vatd (pe care.
rntrebulntate, o pune in 7, Can;;1i speciale. a) Moktfelnicul otprinde gi o rd.nd.wiald pe scart a botezului,
nc' in chipul Sfintei Cru.i, Ii pentm ca pmncul si nu moarl nc-
rllc Qr cu tormulele indic lt 1r cazurile cAnd slujba trebuie flcuti repede,
i felonuJ, ia pruncul .r,it i"q"-rrrmitul ,,botez din necesitate" sau,,de urgeng["). Aceasta constl din: [:i'
riis g Tlsol i, qinindu_l cu ',,uirriri.u mare, mgiciunile incepltoare, o rugiciune prescurtati pentru sfinqirca
crc
crc *::::l 'i1?-" cristelni
din
..*,frr"d,rei-B;i.J:;.'r"t,lir-"0,) tui
l'." ,r,
;:##il'ii:i,lsa treacd
faga
r
.: -:i-,--.-r^t^*-,,1 l-.i^--,,.,A,"t^t\,:lirrr-
i cle botez (in care se toarnl apoi qi picinrri din untdelemnul binecuvAntat), afttn-
lr cu formula sacramentalS. a botezului, mirungerea, inconiurarea cu Centareir ,,CA[i
lHt:i:H .**;,; l'fEliF:i,r*,4T.-. iar ra a treia: ,,Ei ar sranturuir

ftrrr (scurece) in care va fi infiqat,

i". pr."n flqi ,pd ?:
Psalmul XXXI: ,,Ferice d"
:tcopcrit"'"
tcopcrit..." (in unele
*.lr'.;;l;'i"r]u i.*r,
-_ ,
cr
nirri mai
unele pi4i, moi .l^" i;;;r$;
r^ ^__^
psalmru nu
I
"k" se mai citegte). apoi p..otlri

)" yezide ex., Risptursul patriarhulrri Ioan Vcccos (scc. XI_U) l:r inucbirilc 1'rusc dc cpiscrfdrlclir,rrrri
Nlt()11 ill
1l,r MrrnrrclGhcdc.,n,,rll. Siffad.cn., p. l7). Edcmirarc cirinPravilabkciceascd.anritrt4xrltntlttt
i ii,11r.,rinni.i ain scc.'>tl* (llucurcAti, 1854, p. 107) sc oprcqtc lxrtczttl ir tloi cr4rii in rrcccirrii t1.xI.

295
 rTEOT TROF. L'R. ENE BRANI$TB
I,ITURCTCA .$PEflAI,A
c) cdnd sluiac na! myrpi preopi ra botezar alelunpt
pnnc, rcprd{rire lc feo
ccl rnai tffnir; actele tu"dJ;;r;;i;';;";;;.rutui
apei, afundarea si
apci, mi-r. oFrA^ ,-ij:e6^ 1r-;-^^,..,.r-_^_..-
Lr--^---L r. .
,_ ^ r _
qi mirungerea, citirea E;;r;l;li.i Ed

rar cctelalte gr le impart preoqii ceilalti

intre ei. in
hrrlezet ') n fac
botezar""'o Fnn r^.i
tori. -.iga"d
-^..^l--
i
p-tdi' , ;---^
i"'q,rrte cu cdderniqa, iar ceilarqi
d) Botezul adul.tihr
_(!;:."1a, 3l"plgl",r", convertigi qi al celor pror
lrrgelesurilor simbolice ale ritualului botezului qi mirungerii'
:1:i+iE?,":":;::e*t'litl:ilfi #if :ff:.t;i*,r,1silill*iff l:i
ixiH'*:r[xx:::"',#:':"9l9,*t-"';;;i"'^i:"':.'t'l-rr'if
asupra cunoagterii exacte
Ql "ff :;[ffdJi3
a noii credin.t .t .rr. Oili 2. Randuiala catehumenatului
inainte,sluf bar.""rt^d.."d;;*;.;il;#i;il:'i":,'ruffi
inaint- "1,,:r.^ ^^^^^_.
;:;;,""r:
Precum am vlzut, rAnduiala botezulu
B. rsToRIA $r ExpLTcAREA nANOUTELTT catehurnenatulwi sa:u a facerii catehumenu
tez este fectt cotehuwlen sa:u trecut prin tre
SFANTULUI BOTEZ $I A MIRUNGERII cea
qi de
pugin cel
adevl din
I. Descrieri vechi ale botezului Bisericl prin botezal - r^ -- ^,
Ritualul carehumenanrlui se sSvargea odinioari separat de botez, aqa-:u.n] se facc Ei
astdzi cAnd e vorba J. U"t.r"t oamenilor maturi; de regull insi
Rinduiala ortodoxr de azi a srujbei botezurui (adici la botezul
esre prea pu$n deosebiti
din Biserica veche. Ea a pdstrat, eI se impreuni cu botezul.
-"i -"iiaecat alte srujbe, cu fideritate, pruncilor),
' RAnduiala
precun oi .inii, ll,'##"i?#,ffi:tl'ft
JJ
1
de astizi a catehumenatului
) care) spre a ti ingelese in adeviranrl l& rens,
cele mai vechi inf,rma,tii asupra modtrrui c
primari le gisim in intdyirur;-;dor'ii se sivargea botezul rnl
ip*i, (r* "r"dil[r secorului
o. d' u opt;i* j, i*,J, I
. \iJfrt i1#ii#,,'ff liiHr,'
^^i rr;:,;Vy sunr
nduielii botezrrhri din cernl-t^ s;t cupnnse
cuprinse Iln
Ipolit al Romei se ficea inscrierea candidagilor la botez (c
ostolice (cart. III, de aici inainte alcituiau o categorie aparte
ciale pentru ei la
a.gi explicarea rAnduielii botezului din care se adaugi gi
Postului Paqtilor
:*::xirg"ii:.?,!d;:il:i:5::l:ril*i"',;,,"',:;i,*i;Hffi#:?
cit-re marii cateheqi din aceastd Puucr carenumenafltr mdrnrrisirea credinqei in Hristos, care ave
adici in ajunul primirii botezului, iar uneori Ei mai inainte'
ht'1 s[;Ji"""'i"rn de Au fhnnrl chiril aI Ienu
Sfhnnrl Ambrozie al
.16

'3(' ?7
Vezi aceasti rinduiali
p. in brosurr itt itrrrotl', itt'

es*p
rrat, cu tithtRdnduiatar;:#:i'Y!:,:::'-1'-':^l':!til.le37, s-3a e.u.) ei
scparat' tirrur Rind.uiata pirnirii ta"ortod)xi ;;i; i:.';i;'rrri;i,ir""'.i;";l,,uiilul
,u, il,r.T
,,r,, ^[,:,,,cu
privir6 i:',li..i;:;;T;;;;^ti...,,
Privire'l' botez' ;;;;;r;;;;;:':i;;;'{r{{'J;,JJ-?i'i,l:rll,?uin
(vezi rad. rom. dtn sc*ite p, r,r,*
Hom
TlYilI
",,f;11o}';,'cu q,,To le33'
. _ \_unoscltta pnn prelrrcrarea ei
*adirion ,Kr:yi;1';.cheticis"'',Miinstcr'
fl! 5o1l1:I" apostolique d,,
40 rhia cerearscd. Ierarhin bisericea"scri, Chiqinilu, 1932'
rq lyoE,
Parig 1968, pp. 8l-95.
'" Vczi extrasele in trad hrin; Ain i,tDt t, ^^ ^e^ ^-^
34
3a n--^t- -- r
Catehezele
is Vezi PP' 7-l-92'
|ean
i:?r;\fy#::I:y,utui
rrr. 7-8, pp.509-527.
tn cateheute baptiwii ;; iid;;;i;'i;;"rffihfrT"t:F;.fg) l:
Gurd fu Aur, in ST, ai, )

296 291
 .rvr, yrr pNfi E,RANlg.fFl
Lt'ru R(itcA sPl()l Al,A

EI
ch
,i""1llJ'i"1,.?

"?iu'i![,i!;l"il,?ilil,;lJl,:],:::#[.fr
cetiqcan al irnpiriqiei iui D,rnrrcr.",'
"t.'
.ii"i iiq, 6,
Eelc rrrri vcchi dcscricri qi cxpliciiri rtlc rtccstci stintc tliuc, prtrstrrttc in litcrrttttrl crcqti.rrl\;
inrtxrrtalta $i ncccsitatc. [.,r'1r",',tr,r cf'rcacitatca tainci botcztrltti a fbst adesca strtrliniatil
iiij'Sti,',tii'p;rint1+t. in vcclrimc, rirualul cxorcizirii il slvdrqeau eyrcisqi, adici acci clcrici
iriti.,l,rri hirotesiqi gi irwcstiqi cu darul alungirii dul'rurilot rcle. Ruglciunile dc
sau .pind la camaqa gi descdlqarea lui (cdnd e vorba de ",",r,r.
i-!t:"* nr.^r rr'1rx ^' l'r -" r"'ri pri-aasca ixrrrciz"re erau citite gapie zile de-a rAndul de citre exorcigti sau dc critre prcoqii care ca'
dez. . bo glrir*u, inainre de botez, iar in ziua a opta sau chiar in ziua botezului, Ie citca din notr
!1:.;;c;;ffi;i;i;i"::l"l'J,
,..o"..,
la botez Pri,. --^- ^t at :^^:-:
:*1""iifl:i:!ti::tr
pnn care va trece Cel ce iriri"r""f ori preorul ."r. ,r.^ si sivArgeasci botezul (vezi gi imdydtwra lui Simcon al
nqlrile)
Suflarea de trei ori vcclrilc
fost ficut de Dumnez um ot qi scrii-
cum MAnruito-l
rlvrul d J"
a Llal. 7)n'
z Qir_ | tgri bisericegti sunt variate in termeni sau expresiin', d1. esenqialul conqinuntltti e acc'
irrqi ca in ritul ortodox de azi al botezului. Ele constinrie expresia sau semnul vizttt
ll
*,' i u fl area ;.;;rr
yl, i ;; ;ilii ;r";'X#
n
._r p ri
!',1 ;, oari, 1spre
dotra ::: cea noud,
1":::,viata l.h.r-e.n
p.iffi:L1':"ri:'b;t::;:1x
spi.i*"i;.
s
, nrpcrii de bunlvoie a oriciror legiruri ale
*i'.fl,!,lfr ;{
triltr:tx
"i; "" o Itti solemni c5. s-a unit cu F{ristos, dove
'
;;' :"',:' ilH#;",' f 1' ;*':l[ii: r: (-:t' i #i,
atribuiti
atribuiti in unele mrnrrc-.ioo
rrnel" manuscrise
f: i ii r :

t,,.
Rccca, cAnd cel ce se boteazd e prtrnc, Crez
ettl pmncului). Formula de lepidare se
de primire a pruncului in rAn lltclcpirtat qi Domnul Iisus pb satana, la is
care cei ce doreau si primeas AtAt in timpul citirii primelor doul ru
^^_:_:
menilor e,iri in
menilor, adici ,.1^,,,-,,^
i. rAndurile listele cat
hstele cr
triva diavolului), cit
- Preotul il inseamni pe rea bote
semnul
direcgie citre care el
al cregtinilor, prin care se
,J;,,1 mlndi,-;#;';, Unde .. Iui este in concepgia
aiur -:^.:: -^,- - pr! .credinra in Hristos i,TffitT
aceasta sa fre ruminali vine intunericul din
; ; ;;;;,;i .,:;;,i' ;;l*":,' ea si graiascd nu, ,,domnul intunericului" (comp. Lc. XXII,53; Efes. YI,12; Col. I, t3
q'a')' Urmrtnd

;ili:T*i'?l'ttlllf:;'
:ilXftrii:ilTl;ii.:, 11"1,1 i"##'fiff,fr
Partea urmitoare din randuiala catehumenaturui
xorcismere,
3itl"?# iicci cuvintelor SfAntului'Apostol Pavel, care ne indeamni,,si
ncricului
n dovedi
ele luminii" (Rom. XI[,
diavolul qi de faPtele lui,
lepidim lucrurile lttru'

L ffi"9"r- 1ii"a
a,q.qt" "[,*.iiii,.r"cul
lepidarea de
sa
i{a curn de care simqim teami, s
lj::",1,.j"I*1,.':"J,,.:_,
sti teau catehumenii tn, r,npj r;;"il;i ;*.t ";;,#:"..*,ffi unde odin
tlcoarece i ciderea lui Adam din ra
primit in rAndurile catehumenilor lltt"r:it: I ror rautatilor din lume.
wnirea lui cu Htistas, el

ll,llaitl.,'#'ru,ni':
Oriente lux), ci ne-R vc'
nit qi lumina cea adeviratl a sufletelor, Hristos, Care a spus despre Sine crl-Hl cstc
,,lumina lumii" (In. VIII, 12; comp. qi In. I, 9) qi Care este numit adcsea ,,l,ttnrinil
lini,,, Soarele AriptAyll 6 iU*;Arut iel ti.e Sus (Lc. I, 78. Comp. Zah. Il.l,8; VI, l2 r1i
Mal. IV, 2; troparul Nigterii Domnului $.a.)5'.

n8
vezi, dc ex., sflntul chiril al lerusalimului, Prucatehezct, g (trad. D. Feciont, I, pp. 45'46)l
a3llff,Tf;,i'fiHt;,'f,',1,::::!":'*:t:::*of,:,,:,!,*n:ii,cap
'iregrur' uert,tc Lwf ltustrea o$encil. cap. J55,
I;orninla i.,t..t .rint"ii^ acest moment I55. trad-
rrad rom. p l2g.
rom p. t2e accstcil stlllt sl)l'C
(,,t\4iir-rile Tale m-au ficui gi m-au ,,...Primegte cu rivni
irr r,r*r.,,,i
l)srrlrnul c,ifaiil. ;..:;. "
CXWII, u.rr.73. zid'it...t este luar{ ininruirca ta... Auml xorcisntc lltl.ll(llltc
scurri exphcare a ritului sfintulwi Botez fi turdlir sufletul. Exo c Scrtpttlrt"""
tt. lt[,Ttll;:chi,
l_tltlS, p. 419. at Jft'ntulw
si ru
'@' DULEZ ;it Mir,in
srtintutwi lVltr, in rev. ,,Capdela",
,,cardela,, ae
cit
Vezi chr, op. fi t'ev. cit., p. 461.
" vczr Octoihul, srihirt
.,,,r,.*!;:'^?{::!:!;.;:II, o. Ia Laudele dc Duminici, gl. 8: Comp.
0,, ;a Oiri;nlc;l diniintea Botezwlui (Derpre.4ot:u)., i:, I$ritut'
,rrrccir 'l'a ai dat-t-l lloui.,.,' ,,Doamne, armi asupra diavol,tui rlromion, rrid,. retip. de P.F. Patriarl.r )ustinirn, cu tirlul Tdlcuireo hhuttt"
ll Y:l'
.17
irr *:'lill"' f::l:,:..,.|r::aronicului,
vcchilc M;;iir:,;
u6Pre sf
^lrarurrrLurul, Despre sfintete taine, cap.62.
nrde tame, cap. 62.
on al Tcsirkrnicrrlrri, I)arprr r/irl'
cxorcisrncle. se nttmeau jurdruinte,
r r'clclrrrirrrcaz.:
ru i. lcazd irrcig o,i p"
i,ci cii azi .r,,ir.i,' piilr;, .'.:.:#.i:ii,t'_ffi lilflffl
^,.::,.:.::".::itt clcnunrirc re uiala ht Hristos, (lrrrt. ir II'rr,

29u
299
 PREor Pnop, Dn, Erun Bnarurg,rn
I,ITt, RCiI(]A SPHCIAI.A

Cllrci. Unelc documcnte vechi rrc dau qi texte alc rug{ciunilor folositc <r{inioaril itt
[e,,i scopo,, iar splcndi<ia rug{ciunc lntrbbuinqati astlzi.in rAnd.uiala bo,tc3ului,din ri-
ilri,iri.at*trii *:,riu.,i,1"ir?*;;;isAilH ilr.""i. "t iiruialimului('2.
prevlzute
trrtrcbuin[a-
mai inaintc
iii ^p"i nesfinqite nu este peimisi decAt in cazurile. exceplionale
tczul de necesitate, vezi pfi. despre sfud,rpitorwl botezwlwi).
Fiind sfinqiti si piinl de darul SfAntului Duh, apa intrebuinqati la botez nu sc
lrullci oriunde,
flc pAngirit[ sau
b) Tdtnd.ierea
lul SfAnt, care to
c)Untd.elernnwl binecuvd.nta.t, ct
cere
3. Rdnduiala botezului €[rchumenului, in4inte de botez (ungerea
Parrea urmrroare a srujbei (botezur propriu-zis) Auiei (Ps. XLIV, 9 gi Ew. I,9), untdlle
se^sivargea, odinioariil, sepafi 6irr..rrant"t fie atunci, prin rugiciunea speciali inscrisl Ia locul respectiv in Molitfcl'
'u'$:::,j;;:tl5::::l:f,l.y;;;;Iii':,.
Preotul imbraci vegminte
lumi
a.rrm ca r^^^,lpronaosur
rPrunaosul bisericii.
Dlsencl iit, fn dinainte. Din el'se to"rr,i in apa botezului, inainte de ungere, cAteva pic{nrri.ln
ituil, r"-i"e.ii, pehtru iprmA de cruce, pentru ci untdelemnul binecuvAntat este simbolul vizut al darului
t"zut este adici
" ii]tlli..,
impird.tia lnmnencl
urrPafa.fta intuneri bmnn t i Duh, care s-a pogorit in apa botezului la sfinqirea ei. Odinioari, se rurna ln
rnl chiar a;n Sftnd Mit'4- care nu numai cI simbolizeazd., dar qi conqine cu adev{rat
lui, pentru,
gi, prih ur
o cioitlrr
;il;,J;I**:#;fi Hili i.i:: :['::, :: puru i nos tru i,,,,
q
ri".;ffi
tul tAlcuitorii cultului.
zul furfel, dupd unii, untdelemnul fiind roada mislinului, ungerea cu el este semnul
milei qi Ui-ataqi care catehumenul este izbivit din noianul
^t
plcatelor, aQa crun r
Ioan Boiezri"-r,lr. p. de atta, mormAnnrt in care a scmnul impdcirii qi
foT[T"t#*a fost preinchipuirea botezului (vezi in urm
cea dintdi parre a slujbei botezurui propriu-zis Sfint67. Dupd algii, aceastl ungere este
este sfinyirea apei. practica sfi. vorbeqte Sfand Apostol Petru (I Ptr. II,
apei de botez este strivecire: d.""..1r-,[i,-"- ^- ^-. .
.F^_- t. \A
^- tcz; ea ne aduce aminte de ungerea cu car
lmpiraqii qi prorocii, in calitatea lor de perr
cu care a fott gi MAntuitorul, numit adesea (Jnswl Dornnwlwi (vezi, de ex., I .Reg,
"rrt
1I,35; Is. LXI, l;Lc. IV, 18; In' III,34; Fapte IY,27 siX,38 A'a')'!a.aceastd tm'
s2
Simcon a, Tesalonicului.op. cit.,cap.62(trad. gere, El ne-a ficui gi pe noi pirtaqi, cici insuqi numele nostnt de cregtini vine de la cu-
rom.. Bucuregri, Ig66, p. 75,col.2).
*,,,rlli:'lf.chiril
ar at..i,if^'"ii;i;;i;;,cart. XIr,.ap.2r si sra,,nr Ambrozie,De vinnrl grecesq Xptotdq,, care insemneazi ,,uns"oo.

ex.,
6r Ca de 43 qi din Evhologbiwl lui Serapiort (mg.-Vll). Vcz,i
B.
rnai pe larg: ry baptirlylis, in rev. ,,Ephcmeridcs
Linrrgicae"
(Roria), 4 1ts 12;445492.
62
l. Goar, E
o.r
1,zezi Simcon alTes . cit., p.82).
6a
Vezi de cx., psedo- 2 (*ad,. run. cit., p,80\,
- 6s
oo
Despre Sfrrtul Duh, cap.27.
III, 3; Testamenfi.on Dontitti, ll, ll
C, 3. ei., Sfantut Chiril al Iezusalimului, Cateheza mlst@g.
(MELV, p.269) q.a.
' o' Simcon ai fesalonictrlti, Despre sfrfiele taine, cap- 62 (trad. rom., p 550)'
srai i I bii,,,^pi, t' i"r f,.oC.,' il i*Xrr,
ll"" orrritia
j
?". e l" cor. r 3 2 68
Comp. Tcmrlian, De bapti.wn, T (P.L., t. col._i315) gi Nicolac.Cabasila, o! It t 4'1nr..7-\'^1l
ticsprc b.Lztrl
citar?t b;;rJ;i i;,,i, ,]'xrvr,). cot. 58S), 3a. &mp. '9i E, n,*, Kutsclr, Silbung'ak iUch*ah ry Altat Taoamart und im Altctt Ol*zt, Bcrlin, 196.3,

300 301
 -
LrruRGl(lA sPBClAl'A
l'ttu<lt' lrttotr. Dtt, IlNti lJRANt,s,t,ti

l)u o rnrrti pc cca a atlcqilor dirr arclrclc dc <iliuioarl-

mano ce se boteazi la luptelc cele sfintc, in carc intrd,
HriStO >t69.
In dupi alqii, ungerea cu untdelemnul catehumenilor simbolizeaz{
sfnrgit,
aromatele cu care a fosr uns tmpul Dom,ului inainte d; id;&;re, deoa.ece c,
y1i1i::p-r, prin botez, impreuni. cu Hrisios-gi .,Z lI"i"'.;
:::yl:
odinioarr ungerea se ficea p€sts rot'corpur, r" -f;;i Ei7.1;;
fi:e"; ; diaconiqele,
episcopul ungea doar cregtetul lor).
d) Acnrl cel mai importa.nt al slujbei brotezrrlui este inh,eita afundaye pranca
a.
sfinqiti din cristelniri. cu formut" r".i"-."J"1i,
t:j.t.-P^:..T i:, iR"
(sau roaba) lui Dumnezeu (X)..." etc. Aceasra intreiti ;fuil;.;. i;
,,Boteari-se
temeiul credintei n^aerre ecta eenlxduL4 Treime, i". pc
rrLlrrsr rar J. alta
p. uc ,fr" in.fri[.,ie
Incnrplue cele " pil .r;
trei zile]
tret
stat Do afundarea in api inchipuim
noasrri
:^- ^.-:^
5r]:,1,0],,^rrin
pnni aici gi in.groparea noasrri impreui_rd cu
H:;tgs Pri, botez, spitnndu-ni-; ;r.;U^,e
; T;r;il;;#;n rd;!",# ." nr,
morqii qi l"yi,.i",
:1!i,:.1 facem asdel
invierii lui Hristos. intrim inti o viaqi ,"rilrr.i.i.,1'-orti pcntru
precum subliniazi sfljili Ap;i-p*"r R;. vi,
:,:f
c"l #.TlT, ?,y11;i"*
qiIII, 3)'Zr. I)e'aceea, ,,r,oi toiJ.rrna purtam in trup
(

{,.I-? lii,
y]:T,Ilj,::_':i::_1.1," in trupurire noasrre" (ri Cor. rv. r0). -"}ri.""'i"i
Fiecare.r.q,i"
rAnd botezat devine de fapt ttn hnstofor
Qr poare spune, ." sfa;;'l;;J .
cu Hristos'qi nu."
#-:f,l',rtflit,"iTrl.*i
mine" -"i .iniJ..,
(Ga1. II. 20). De aceea, pe b,ni .ireptat. .arrt"o
.IHrirro, ?.ri;a;.
oai;";i; p;r.ff::Hi
prmrsere in aJun botezul:
mi ridic impreunl cu Tine, ,I.fi T-"- ingropat
inviind Tw...u/2'.
impreund cu Tine, ulir,"*.li
pgliy.lna { apa borezului sunt deci penrm noi gi mormdnt izbivitor de v
o*"y1,:."r:i ni.scandu_ne penrru viaqa in Hristos qi qinind locul pAn
Tt1:,curar al Sfintei Fecioare,
celui din care S-a nnscL Ue-;i;;;i;,
6e
Psendo-Dionisie Arcopagi*.!,
t!;i.*"r;^i^?lll..:i"^',o6*tr. p?pf, bisencr!:r,i, .!p.-]], 3, trad. ronr.. cit., pp.
ierm,hia
w'ta cotn,,,; ,ii'-"1l'";'",ul." 2+2,. vurrlP' i
comp. il ei (
bapt'isrnald,
- 2O-2L (in ed. de A. iY'' "--l'
."r,r
.,

'";;i"';ii,;;r;"i"iiil re)
. " Yezi, de ex., Sfinrul Chi tuh rrt w^csn_ lj /*-)
epostottce) ltl, cap. I / qr
cart.
-e;;ca
(P.G., t. X)C(\T, col. a6l
Ep. I Cor. (P.G., t. LTX cnl I ( i
t,r.rr! , rrLUpdBtltr) t)*prc rcr. o$.,II,7 "
tp.G., t. Ill.
cart. IV, cap. 9 (trad. rom. de pr. D.'Fecioru. o.
tlltttrti ,,i'.G., t. XC\TII. col. 385 B: ,,Noi ne-a'm lll' 2' pp' 760-7621
rii (rlc a;.-; ^-;,- -,-.,c,,.--r^--^- -:, r., 12 (ed. Hartel, CSEL, 7

Inirrurisim ingroparea r,rruur!461

cea de trer zile qi i,r.terca...,,.
,,,,,,^":I:T,.lf:].?||::!i.nu). Catnrtul^Pasntnr..^Cantarea a 3-a, srihira a 3-a 1t,entirosrar,l. yezi *at "Oafiea Ronitrcnttfi'
tl<rilca tropar din.slujba
Floriilor: ,,ingropindu-ne'impreuna cu Tine p.in uoi.l,'u.:;ff^"1"i:;
fl()stm, vielii ce.lei firi
(irrp.
(lrrrrrrr gi
.i Sirneon
de moarte ne-am invrcd.ricir flr
c;,-,.^^ ^r'r--^r^.-:^
alTesalonic.; Despre
^---
lrlvlere' 'ta
nr inwie."" /-ri^) p"'-"--^-:
l1 ",, /'l'n^) '970,p,
o' I i lll !,*: I l'fiLlil'ii :
Mrri pc larg dcsprc elbctelc borez loYi "'
67 (nad. ront' t'ir'' p' 8l ' col' I )'
"
cl.'i
c,ir:fitc,r i1.,un fi ri[r. 1i;.c.,.1.
Nic. unain, sy,*t i11li]iill
cao.
;itdo il;'irlii"'t Grig.ric dc Nirzinnz'
()rt

I4-6,_1rp. [:j:.r)r.
*'lllil.,214-230. an, 1e66,
llotez.24 (P.G., t. XXXVI, col' 392)'.,
" stilrrrrrl (lhi.il al lcms., oatel,t. II nrystag.,4 yi rc.cl.r clc Mrps,, otttit, xlv,9.
Mai pc
I
gali -v{. c e i edtre lumit nre' l)ttttt t'ttt ltt t "'
t
vczi: W.M. Ilcrdirrr. 'l'hr Symholiwt of tltc liapriiunt i."nA, W,irlri;U;;;;l
;;ii'
rllE\.,I TllL,T. L'K. trNE DR,ANI$TE I,ITLIRCi I ( ;A SI'T,1(;TAITA

i,rtr. crtat
r!..L f{rldelegile...,,) . II, 5, 9-10), folosind lirnbairrl tlin l,e,qon
rn accsr rqrcwtvEtl9... I

Risirit, fi:"T:"r::"f;*'I untdelemnul bucuriei - sc fhcc la <lrgattclt:

4. Mirungerea
,;
re constituie miezul celei de-a doul
curat, de mislin, arnestecat cu multc
cu o rnnduiali solemnl in primele trc$
sinodul arhiereilor in frunte cu patriarr de astizi al ungerii, ne incredinqcazl
tora acereraQr saptimanr, ta ri6p*1ri, Sfinnrlui Vasile,
fiind apoi nic, care o citeazi exact8e, de unde rc'
ll1,^iill,1l nr5To1 bisericilor. prin sfingi4.
,.tt:::Irit_",r 1i et devine
imagine, ci un vehicul purtitor al energiilor Sfintului D.rh,
;;il;il ;iltJ'!';
""pe ca.e le congine in
ult generalizati.
real.
Prin mulgimea mirodeniilor din care e ficut, sfdnrul qi Marele Mir 5. Riturile finale ale slujbei
arati t<
mulqimea qi felurimea darurilor qi a puterilor Sfdnnrrrri Drri.' .r"" nrrne i- rucrare
ritele virnrqi cregtine. EI il inchipuise gi pe
lomon: ,,N4ir virsat esre numele'tlu,, ('Chnt.
Hristos
Z)
ta a zis S
folorit qi
inc
a)
dehorirnd'scutomlnlumc'
!i:it i: Psx
,1,
9ery. I,
;finqirea bisericilo_r qi a antimiselor, ca izvor de I lui Hristos; ea cstc
sfingiie.'
IJngerea cu SfAntul Mir a noului botezat este deci semnul viztt
alimpirtiqirii $l;#-" ri frcea p"'t'.i't'g"'ii q!;*i';li: loan
:eale din darurile sfhntului Duh, care s-a pogorat, il ;hit uirr, mai intni asu gior, de ex., unele aluzii din scrierile Sf1nnrlui
ltapguSoylui.(ca_un porumbel) ia Botez qi
imbi de^foc) la cincizecime gi care acum ni ".di
*rrr, 5nrlgil". np"rt"ri ii. .t ip Guri de Aur gi
se di ii botez, sub chi ricii din secolul
dztfi al sfannrlui Mir. Este ,,aimanrra sfnntului D"h,,, ";Gpi ."-
,i..trantut cdntirii care se executS' arunci (,,CAqi
c'tririt aii tele
ralimuluisa..Aqadar, dupi..1 p.i" botez, am retriit i""r.t
r-ii-invierea lui Hrir
rrin sfantul Mir primim gi.Damrile ciniizecimil. o. ,...", irrl-.at
sfannrl Duh
ngorat asupra Mannritorului-indatd dupi Botezul Acesnriain Iordan, ,o,
'ca noastri cu sfhnnrl Mir trebuie frcuti "q"li
;
indati.dupi botez, iar nu amanati pL.,."
romano-catoticii (cici ,.'p"19.1"'.r-r,
-------r^-." ..i .,.,ii*igi
*^t'sqr,
l^tijX?:^b-:1.-r, :"T-.f:,:
noari intre timp, lipsi,ti de aceasrd. taini fundam..rt"ii;r,.
Sfhntul Mir fiind totodati qi semnrrl qi pecetea lui i{ristos nrin ,noe'.e rrr er
-^,,J sa c5.tre Romani (VI,
)otezat devine creqtin adevi.rat gi deplin,"un
cje, precum am spus, in grecegte Tlptotdq si in carc autontl dcs'
ifintei Cruci, este deci o-pecetluire-, e luata din locul elc la
-.-
partenenqei lor la trupul mistic al Domnul
;crca cu SfAnnrl Mir ca ,,taina preoqiei u
scnrinqie aleasi." sau ,,preogie impiriteasci.",
,,poporul sfhnt al lui Dumn ezelf,,despro '
nu
:c fl';?{ ,:Zii;,
bsoluti in rAnd
n Adv' Pelagiwtm'
Io'
o, 75:,,De baptismatis fonte surgentes et regenerad in Deum Salvatorem, impleo
;ilB).---
)od;:;i.?rTd:'r,.-
,. )oru,.J.
,.c ; Simeon al Tesalonic., Da
*1rr;:,*1:*:.t;
biscricd, rrad. rom., P.
Lr4u. fullLr
Dc.
p. 2JLt
251. Chiril al Ierusalimului ne di
:';;;';';:?:.?^::",--i,r,,*;[{,0.
ry, 9 (trad. iorn. cit.,' p. 2s2); ?i
, pp. Dr)-Did). .rqTp I srannrl Ioan Damaschinit, Do5. (fOpofnq rorvcovtoq, tor.r' Altot ' XUII, 33)'
ntica,
tnr.-, p. 80) g.a.
sila; ,L i.raJni."ru;: ;";;'fi";;;'riti;?^i'"ii'(r;{i. ,,, Comp. Iacob Goar, Eblo Grarcotuw,'p.370, qi T. Tarnavschi, op. Si rcv' til',
nn 1895, p.544.
C)omp. Fi
5f:::.ir,-r_9 Ii IIx,
S-6; 48 Laodiceea; Corytitupile apo*otice yrl, 43; Sftinrul ,''simeon
a l, taine, cap.68 (trad. r9nr., P: 81, col. 2). .
9r1..
r;"r;;;Jil
Simeon ,r 6iEi"i1a",r"t Mi;,;;;. ilii: Pericopa
e2 pro-chimenul: ,,|)omnul cstc lttminarca mcir ll Milllrllll()-
r,
^ !.
llTjl.il,l"::.,H,,lY,S,f!.!;r!r_y!'-!!!::.r; op. ,;t j. ezs
.*^1:.:.ff:.P1-91,
8n \i:hft'rh6ori,kis, , rul meu...", iua gi 2;, p"nt.., cl c vorba dc luminare (ffotrop6q')' t:ilrc cl'll
simc<iri al rcsaro,ic., Dapre sfintcre ii;"r, rifititiie'43 9i 6s, trad. rom,r pp. 64, g0, g3. trna din ntrmirile vcchi llc botczttltti.

304 305
 NW. UKI ENTI trRANI$TE

Sfiintrrl
sfirrqilor "ilJ,lj,Yljli "l^Y91"^1* '. vorrrcqtc clcsprc
I,ITURGICA sPIjCIAI,A

c\ Ri
c) Ili cre lui Dumnezeu sau sil sc supurr{ la nnrr_
rmge rca timp. diferite, la sfhrgitul cirora pa.r..i ti,ii,{,
zat gi a-l r oe lerffa, ca o ofrandi adus{ lui l)trmnC-
rat; iar
rar
(f.lrdreptaru_te_ai, luminatu
,"il:1,
dl c,il
Cet priveqte
Drivesre .L ,toutrtrrt,
-,, -d)
r.rte vechi ale botezului,
lirurgistiea - dupi genera.lizare,
fiind l"t."a,rr- desr
ea I
Collstlnlte o rrerh^
col.lsttrur.e oi p
veche gi ^ ".a"ir..;smrrr-i ^rj^ Aca z, pentm a i se face spilarea rinral{ a tru-
racter relrgros! care se
La popoarcle anric"
ui Samso. (r"d. ivi, h-jol
neofirului sub stipirrir., ,i a,,
are de aici inainte'il ...,,-,1.".
r rlln ------Yr
in produs ui Hristqs,
re o Pdrgi colimY
f .: ^-r ^ -in
Hris,tos96-,i,
cAtreminisce,F;$;i#,'iiffi:U:'::fi :,:i:iy*!:.,yi"u",.,u#',1T",'fii
in
ln a opta zi dupi h^t.- precum
dnni botez.
.a .opta
zulur opt
r>- ^, ,_ .",1"' efl

_in
qir dupd borez, flrd ;i;
^zifg frecvenrau
trmp, neofi.tii regulat t*d;

preotul:.:d*qi
11_d: li ,-pa*iqindu-se zitnices. A opta zi.
il dezbrica de haina l"^i"rtl-" b;;l;;;:ii
runderea amintea, deci, gi inlocuia
{icea la evrei Ia rirul tiierii-imprejur din Legea
,;r. a.lp;;!dg';ipe_ care . a.rfi;r.,trt-o veche,.caii
"p,
irmrnrea' de asemenea, botezur
9i n.ri.."n.,I-iJr[,;;r.i'*i. ,"',ll'rl'lir'-,r,"
creqtirl,
sau frsidu:
B Nici
una dilrrre vcchile descricri
sau expliciriti ale
t..eu.ngh"i;.i li'n-rr"rrr,ri c,..o-..,--^.- r4,.,{ ii;; botezuluinuamrnre5redesore
alerd,d r.^.^_..r-_:
biblicc din r,indui
rriblicc rindrli sec. XWI
X\rlI inainre. Absenta t.l..,
Ahse.t, le.,
unire
irr strinsi vedere ci botezul..,aua.s""
o.
[)ctlob:rnrisnrrrt,ri -"ryShgtit.
abia dupn genira
iilt' iblicc, care.,'ro.i rrrtr"ri''"' "'ucpcndeni de rinrrghiffi r:;iliftI i__-_ LL) va Lt uL rrdllcrtr pcnrru Vla(a splrltuali
rit., I'Rgs . .r^, --..-. rlasatc la sfirginrl sltrjbei
1Cofrrp-b. i;;;;;J\,,
(yeU6Ql,rO)toa

. an. 1896, pp.23_24.

irrs .l-751, f.5'v: ,.Turrderea pinrJui pc cao
srrr *ra**
i, Hristos gi primcqre
.r'.j"".i.l
,, V:;:?: cap.67 Qrad. r9)t, cir.. pp.8o_Sr r.,Goar,.op. cir., p. 337.
,1.,.ri,,",.,.,,i*...i
).
3: ,,Exque ea die lavacid q";rrdi;;"
per roram
9::o
illi Simebn al
r"r
tni-. r^^ zo .
Tesaio'nicuLr{ i^i", c$ttroto mine,.c3v'-68,' I
)2
l'to2y.,t dc
Ae cv
ex, ttno t i rf, ii;. St {i;"; 42yl1 v'
^r^t;+r),":i:2|!,n' " i ;;;' ii"' ;; " "'
''8 (irrrrp' vezi.

)'ll:J'---'il,iff
'tanrur
(irigo.ie dc^Nazianz.
Cuv.40
,|,..j;.ifd;'ii's'''#')'")'-'!'!"p0,,
(rn sa,tctum Berptirm.uy), nr.46, (p.G,,
i,*;;c;;;:;') ,,4i,nro, De sa,,.a,nc, Xt,iT::
'licb1ic, trl;!!^,u,,
i;::r'#:'i"L1::fljffiita.i,[t'il.-ri.',1;;;il,u;
Bclgrad, i;#3'jtftuilliili,'iJ.l.o,L
7,n,c,^Bclgrad. I956, p. 59).
"'" Obiceiul de a da ieofiti
(:*{:l:
,'L*,!'!l:.
dintr-un amesrec ctc taptc nricr:c (en
''\,,,r
scmn 4r al participirii
pdrrrLr[,4f, 0rn *::'*ti,::liiXl1l.:,
clin aDrrndcnla
abundcrrla roadclor il, s,,sre
roaldclor oimirrrului)_sc ;i
parc c.i s_a pr.acticat i,r r;[;;;;';;i;;;ii;
Iilxli;iild,r;i..,.".,1.;1 *i;,t1ft*r:liiixK#,::('!:,::!;iit.rt1ili:l;tr f,n:':.(X*:dit..i.,],,!:!i,:.,
hi Batuaba, 6; ii;;i;;, nc cototta rtititis, 3:
3i Oonnnclc
ontnnptc lui
tui rnotir. te. t._
lpolit, 19; lc-

306
 Pnnot Pnorr, Dn. ENU BnnNrgrr I,ITIIR(iICA SIIECIAI,A

BIBLIOGRAFIE firne sehn les Plres ct lo liturgia, tn rev'

Ln Conftnnation en Orient et en Occidutt,
.R.. Bcratrdy, L'initiation chritienne, in vor. L'Eilise en priire. Introd.. h ta in rcv'
publicesousladirectiorrdeA.G.Martimort,Tournai.I96t.pp.52B.584. r h l'itude dw problbrne bnptismnl,
A, Benoit, B. Bobrinskol,jaC4udreau, i dc lwniti,Tours, I
P. Bernard, Chrlrne, ir DTC, II (1905) I'ancienne EXlise, UPsal, 1942.
B_ouy;1Ie pasla.l, 4-e 6d., paris, 1956 (,,Lex Orandi,,, 4). d.w catechuwenat et d.u bapttrne, Bruges
_L. ryystbfe
Pr. Prof.. Ene.Branigte , Ri.nduielile Bisericii ortod.oie cw privire ti taina (A t in
Mi, d.e Rdsdrit (in grcc.),
mirungerii Si explicarea lnr, in MO, an. 1969, nr. 3-4, pp. Lg7-2Ol; Acelagi,
botezulwiin catehezele baptisruale ale sfil.ntulwi Ioan Gwid d.e Awr,6 s4 a;.1 Tc 4)'
7-8,pp.519-527. tezwlwi 5i tind', irt vol' Srudii de

Ir. Cabro 7gl. Moralzi, Sibiu, 1969, p' 286 q'u'

,'ii Eiiii4tdia rekgionsd Si rnornld (in grec'), III, Atcna,
l'co!.oXie .
D. Moraitis, gd,";it i
I. corbre
P.Th. Ca

vol., Paris,I
?;tr#'L 1963, pp. 583-590. 1^z / /^: --^A e- . paaty'ut pt
B.Neunheuser,Bapti*nnttd'C0rufi'rrnatirn,1964(sitrad'fi':Bnptlmcel
I, D_an-i9lou, Le rynabolisrne des rites baptisncaux, in rev. ,,Dieu Vivant,
ca Sfilntul
cahier I (1945), p. L7!3; Agelasi, Bible et Litutgie. La rhdotoSie bibtique ies
. 332 9,u.
e1./ey ftt1s d'aprbs les Per\ d.e fEglise, Ed. II, parii, t95g
(qi iiad. geim.: Li 97 ti III,
syrnbolih bei d.en yrcbintcitern,'Miinch?n, 196-);
libel: Pie, .d.er.sahrarnente
L'enwie dans I'bistoire d.w saw. Baptim, et corufirznation,'paris, lg6) (c-7'
y3ltg", 36); Acelaqi, La Catichbse aux prerniers siicles, piris, 196g, pp.'tZl-ii6 irn Lichte d.er neuen iP'
IY: La catichbse sacrarnentatre). Gottesd:ienstes unter cht

. L. Eisenhofer,
chrisrrui).
Hand.buch d.er IGth. Litw,gih, I (LgZ2), pp. 30g_3f7 (

Kurt Froer, confinnatin. Forcchungen zur da

Gescbicbte wnd. praxis drr
Berlin, I959 (Evang. Presserverband)- t01'un in)'
Ostens. Di.e Bed.eutung der Fiwntat'g
__
P.M. Gy, Histowl litwr"Xique d.w sacrernent de Conf.rmati.on, in
Maison-Dieu", 58 (1959), - pp. I35-145.
I tt^qf-_"1, OFM, Je *ois en wn seal baptimc. Essai swr Baptirne et
Paris,.l9.70: Idem, Le baptirue et la Confirtnation, paris, 1969'(Le M^,*.
Thcologie sacramenraire); Idem, Le Baptcrne d)aprbs les'pires il lzgtise, iaris, rs- iulie L970\.
ldem, L'initiation chritienne, par.s,l963 (Lenres chretiennes 7). Tprrit. A titurXical Stady 0.f Bnptian, St''
P. Hofmeister o.s.B., Die beiligen ote in. d.er rnnrgen und.'a.bend.kindischm
wiirzburg,l94S (Das osdiche christennrm. Neue Forsch. Heft6-7).
B /ordahn, Der Tawfqottadienst irn Mittela.ltey bis zwr Gegenwart,in
,,Leiturgiarn,,
Kassel, 197O, pp. 349-640.
_ . Y.9. Ir"eras, L'iriziazione ristiana nelle Liturgie orientak, in ,,Revista Li
54 (t967),445-462.
Klein-heyer Bruno, Auf der Mauer (Hansjorg), u.a., Zeiche, des Glaubens
aur Taufe wnd Finnwru.g (Balthasar Fischer ,"m 06. ceburtstag), Fteiburg,1972. 1964.
T. Camelot et a., La Confirtnation, ln rcv'
.G' Kretschmar (prot.), Die Geschichte d.elTawfuottesd.ienstei in der iin t1rchc,
e,
vol. col, LeitwrXia, V. Kassel, 1970,pp: l-348. MD,54 (1958).
H.f. Lawlo in ,,Encyclopedia of Religion
Ethic'",.ed. by w york, ilti;, pp. I_10. -
_ -J. _Licuyer, chez lei pires,'i.r'..u. MD, vol.
(1959), pp.5-16.
.^.Fr]' Leenhardt, Le baptime cbritien, son origine, sa significatioz, Neuchatel-
I 944 (Cahicrs ThCologiques).

308

Carrxlt.ul.
Mirturisirea (spovedania)
tt6qtri' spqvctltttirt
lIl l)c firpt, irr prircticn vit:1ii rcligigirsc it ttrrti()ritdqii crcdincior;iktr
1.stc irstiizi srrArrs lcgirtil rlc lrtrpilrr,lqirc,
pcntrir cri tic rcgtrll irnprirtiiqirca tlrrl spovctlrt'
dc ccic mai mtrltc .ri cu sct,ttl dc it
llic ,rr sc poatc f*c", i,rr'.-"i'..1 r" rp,rr".icsc o fhc
re irnpirt[gi'

r.. c: este spovedania. spovedania sau mi.rnrrisirea prcatelor in fata

constituie partea principali a tainei pocaintei, taina prin care credinciosul
icrtarea picatelor sivargite dupi
uuya botez
uvLLz qi impicarea Lu
lr urrpdLdrEa cu lrulllflezeu
Dumnezeu gi Qr cu Slserlcar
Biseri
dcci ca un al doilea pgtez, cum qi fost numirir, adici taina curiqirii d. pli
1 rsurq sqr 4luu
pcrsonale gi a refacerii legiturii spiriruale cu Biserica, intrerupti ,",,lrui,n
u

prin pica,t; apei curiqitoare a botezului il qin aici lacrimile pociinqei

^locul
picatele sivArqite.
Taina pociingei are patrufaze sau momente distincte:
a) Ciinqa sau pirerea de riu penrru plcatele sivnrgite;
b) sau mi.rrurisirea picatelor citre duhovnic;
^Spovedania canonulrri
c) Indeplinirea
Indep nociinti (a
canonului de pociinqi eniti-i.i sau
/r epitimiei -^*
".,, certlrii) dat de
1).
Dezlegarea sau rerrarea picatelor, pe care o al sia"tui oG, f.i"
Dintre aceste faze sau trepte, cea drntii e de ordin psihologic, ii rntric, iar
d;;;"i;i;
*rnl rituale (linrrgice), care fac parte din rAnduiala mariuiislrii. Uitimele
"T..
(indeplinirea epitimiei qi dezlegarea de picate) se pot inversa .t;;ai;.. 1;;;; (de exemplu, si-l inveqe pe cel ce se spovc'
ar trebui dati.numai dupi indeplinirea canonului, aga cum se gi
f:r].*T..q decAt la caz de mare nevoie (de pildl, cf,nd
3l_! ?O-tgari; in
practici insi,.ea.se di astizi indati a"pe'ri"".a".ri.,
depirtatl). cazul, un duhovnic nu-l p.irtc
I-::T.-_p:"l,.nt
in parte si-qi indeplineascd epirimia in timp, adici fie in;inte, fi; murim cu locuinqa in alti parohie, i",9t
irnpirtlqire. ;;dd, p" ..t t.g", a. "rr-J"n"""ic, atita vreme cit triieqte acelas'
'c
. odinioari, q_i anume prin secolele III-\T, atat mirturisirea picatelor mai
3. Subiectul (prirnitoru't) tninei: Cine h'ebwie sd se spwedlascd
?
in public. Administraiea tainei poceingei'era il;^ffi ?i
qi penitenga se frceau
idt;&#t ,'i';;;"i;';;;;";;;;9il1
-Sil, impovarati de p
i".nit*tisire chiar "l' 1'r,T11::',:::.'::"",::ll
qr mai complicati decat astizi, fiind strict reglementatd. prin
d.isciptina peni -a ,'."illp'n?#;:* qi aceia cirora li sc prrrc clt
care-i separa pe picitoqi.(cer supugi penitenqei)'de credincioqii fi;t;;;;;,;6ii
in pronaosut biserrcri (un'egri in p{dvor o.i ai,, U{.riO qi l" ]l J ;illi ;i.o-n]'Jil. "uiigrii'i.re
i;,;";- rp; -^-a a-a^cr.
Gpre aceasra Qimenn
Simeon, erhieniscoottl
arhiepiscopul rcsakr'
Tcsaltl'
:l-:::i:i "frri
daruri la biserici,.de a participa la Linrrghia...Ji"-.Grlrii ii '..i .niJ., ud Je
lllculur: ,rQl Lsr Ldrut4 t/orv ci
se pare "- nu
"* "*^- --:-l- -
sunt cizuqi ceea t1
!tl!l-T
.. ^^ ^.:^
. ut este
Arr ..rr rtr\,ifrr
::.lt:'..1:,:t:.??lj1;
I:tgl9. 1ad1ge
impirtigi; dar din pricina scandaluiilor Ia care didea loc adesea m5r*ri.rlr*
a.
-'rii"r"il
toqi suni datori s5' se pocaia:.i' + se socotr:1':ll,:i,Hj*t11',,,, o cidcrc qi ccl
/r rn r R-o\. De
ca a fost
-cu
timpul pirisiti gi a rimas in practici numai mimrrisi isirea individual{
;;ffi ;;;#,;;.il;;t;ilt,,cenic,rceri"9-1:1?::::):',
poyc pAiit,
zice ci. n-aterm **Ani, noi inSine...,-yr.r de voru m.d.rtwrisi pdratele nu&ttre,
pe
j:,':;":i:::,),,:^*:
sccretd, obignuitl astizi3. 'i:i "i ;tii
"' ntt iitai"cios si d.rept iti *t paiotule noastre" ''e '
trebuie si aibi grijr a se spovedi din vrem9, pentru a sc
pr'rtcir
i;J;;;;b;,-tLr"r"it
Mo ap. 252, trad. mrn. cit. p. 166. Comp,
i,rpa.tlql qi pentru ca sfArqitul si nu-i prindi, veste' firi
nepregittg'

1.975' op'251-264; C' Vrtgcl'

Roma.'oituttxiii
'fradi:ion drs ortens,fur vol. ..Linrrgie et rernissiotr.dcs pechds",'Ligitt'
[-'[-':
,letPY
arialiile
152-155, t'dd.
t ' n/'t"""' or ta nittirerrc datts l'F'aise artciertttc' P"i;' i fi;t'i'
persorulh ct dirtu'ttiiut
Mn h pr. O. Stlr
(irtrrp. gr
*ecwtul
LrcL'aLru ulq
O& an. 1955, nr. 3_4, 2lt
pp. 218_
3_4, pp. l, pitt't,
)fffllt' rl. rtarpp,
t' ,^,'' La reTurence.
lo^tPY,^"1 e.rtes et Uoltt
te?ntence. tIeLtes Cun lordre pinitentiel
l'ord.re dz t.II
olnitentiel dc
tcteilile, Ncuchitel-Iraris, 1970; V. Rauschen,
E
._II, Freiburg im Breisgau. l9l0;
rdwmt ;il lcu *oq ;l'#;
Odesa, 1894 (in nrs.); F. Probst,
nrcr.eqrert ct'rnsttrcDen
Jahrhundertcn'ftiU.g;,-i87); 319, prevedea virsta dc la 4() dc ltri irr
'on,itenceV. Mitrofanovici gi colab. Liturnha. ed. lg29!!, ucureqli, 1962, P. 295).
Ttlll ;.u.; ). Tixcront, Le sasement dr 7a ao", il,rt;"-;i;''.i;;;.;-'fl:;:';;;'":'#'
(,.1.,.-.-^.-.-
Sclrcrmann, ui nrllicrnr, lO-l'3, n'ai. rott' cit', p' '3 l3'
1til, Plclcrb 7
lbidem,36,*ad.. rom., P.32L.
Itylngut, F qi cap' I 19 dinNonncanorrul slav it 228 titluri'
"o C;;;: b,rn. 32 ^p.,ridti.'
Sytnlxlsion, iiipic pr,,,ii,r1ri, cripitolele ioz-zo+, trad. rotn., p' 172'

3t0 3ll
 rKBUt rRoF. UR, lrNR lJRANl,$Tfi
LIr(J rr(ilcA sPIlct At,A
s*rr cxccpr*fi clc Ia..rbrigagirr sp,vccranici (acric.{ p(l^r ti
sl'r,vcclcascii) .umiri copiii pirid Ia viista dc 7 ani. " ir,1:rlrrlqiqi f{rl
iffi1;r;|;;;. " flrtnrc zi" - zicc Sthrrtul loan Gur[ de Aur..,,$i.dupii cum faccnr la casclc d[rlpltterc,
l'rsotul trebwic sti se spouideascd si er ? Da! il ;;l5;#i','ac.*rte irlrdc, dupi ce anl sc<-rs pirqilc putrede, cArpim locul cu rnaterial nou qi Incrctl stlntcm
privi,qd si crr griji qi cu luare-aminte, tot aQa si facem Qi cu noi inQine. DacI din pricina plcatului
,l::1,**!::-,:T,l!i ". -i;.;li-.;ifi*i
;i;ii,J;;;:;;:;lt";;'d:ig#fi[;Xl,fii'Xil
:..buie,si pogni-,
jii,,?llf, ai
lll,l,ul,;:!l,XK
qi preopi si ar
crtizi'te-ai diripinat, innoiegte-te prin pociinqd..."t7 .
reqtinilor, spovedania - ca qi
*l:Ti :1"^?::::l,,.tt;:,1-!f"'ilil"n,a sau pnciin,c e ,.^h,.;-^:^",5 ,1 ci, de terrnenele obqtegti alc
prcoqi :1
ca gi pentru cilugiri qi.mireni, chiii apwnlw|
(:?:::!i:: wru.ut attuia r,a isayi wnwt p ii;.:'fl potriviti pentru cIinqA qi
.pdcatete
Iar in alti parte,
s1. thmddar rnicii. ne invaqi si ne mirnrrisim plcatele de
acelagi mare i..r.h ii"atii.qte
"."i6* atat pe preoqii de mir, pntru ori pe an, adicd in cele patru posturi din cursul al
f, ::,:1T".1._:1
mar .fl?ltl
virros preofllor
.lre au slujit ;il;;; 'sa se ispoveduiasc
Liturghie,-ia
le este de trebuinli ,..rrir, fiindii r; ;;."pr" pururea t)rlciunului, al Sfintei Marii gi al Sfinqilor Apostoli), la c[
zcul Cel ce gtie toate gi numai prin poiiintl Ja il.""*l-,;;.""'""' ra ttc qi runci ii sfltuiegte pe credi qi
Preorul trebuie si-gi mirnrriseascd indeosebi p;.;iil gi trr\ire ovedeasci in fiecare luni, Pc
qiul fui-rctiunii lui de liiurghisitor, rp..rre.rar-le
negrijenrere comise in o iln, qi milorl8.
arhiereului, .aJ-rln.rr.l. d. fei
:?,":1fi*,.-r:iu3ii p19o19qri qi, a;pa vechile J"J*.ri, .j.^'". *["i "cest
canonisite nrrm 5. Locul wtde se shtd.rSeste ru.futwrisirea
ll*f :ii;!r:,*iliaiL;i,,zt;;;;;:ilffiffi
hovnicului il;.'il1;',::'"'#:"::,::
inainte,d. rrrii6;;"i,"-"i r,i.'"i.i [;;;r:",i i,ilffil;: yr:J
sau,
vor sau in pronaos, locul rezervat odinioar
trritorului Hristos, pentm ca penitennrl si.
cclc gapte picate capirale. (tmfre., iubirea J. ,.gint. q.9n*rr., -anie, Iicomie, za rtir in faqa lui Hristos Insuqi. preonrl fiind
je ";a;. Ai; ;-[iil;
la faprele'cele bune.)ra, .i ai
ITlryi:
mai mici, care l--ar putea impiedica -,I^-,, !^-x--^- ^. Bolnavii qi toqi cei care, din pricini ma
,lrrii .r, vrednic (rle^ex., deqinugii din inchisori), pot_fi spovediqi acas-i sauin locul in care se afll.
noaptea in vis din vina lui (adici din "pricina vorbelor ' i., tot cazul, spovedania trebuie flcutd intr-un cadru qi in condi{ii externe de loc gi dc
seara) a mancirii gi a biunrr i peste miiurr, a prel,ngirii somnurui iimp, care si asigure atAt secrerul spovedaniei, cAt qi sinceritatea ei, iar nu in timpul
etc.)rs.
llujbei, la uqa de'nord a altarului, sau chiar in naos, de faqi cu ceilalqi credincioqi (ctrm
!. rimput mirturisirii:. cind (de cdte or"i pe an) trebwie sd ne sfrwedirn ? fhc unii preoqi), cici atunci nici preonrl n-are dispoziqia gi rigazul necesar spre a asculta
principiu spovedania i.-di"/d;ld;;-r;;;'L;;;;e
mcne fixe din cursuli,anului.iru aivieqri omurui. IndividuJ
9r*^",j:-.li:-.: dare sau spovedania qi nici penitennrl nu e incurajat spre o mlrnrrisire completi, sincetl qi
;;:t:ffi;il;*
lir duhovnic ori de cate ori gi oricAnJ ii-t ,r.roi, de e-ci rrc,rrn ;'"i congtiincioasi, fie din pricina grabei preonrlui, fie din tearna de a nu fi auzit de ceilalqi.
n4ets-ln..; ,l^
picatelor.gi
-,,^or,r r-
de a^ p_rimi
^-:-: mAngiierea
-4---^: gi nideidea ierriri 6. RAnduiala Mirnrrisirii in Biserica Ortodoxi Romeni20
lltat mal brne: suflenrl nostru este anrnci ca o casi d
rrnata l-^,,ik^ -el'puqin impune preotului im$rdcarea in toate
La sivArgirea tainei Mimrrisii, Molitfelnicwl
poate incuiba prafirl
^-^c-t gi ---
^: mucegaiul
picatuluir6. ,,iiag*ypi. in
f,ecare zi,
u.E-i",.r.-l;; - d; ;; n g."bi'- in epitr"ttit qi felon. tn practic{ lns{,

citrc O
t7
Pred,ica WII 1, Despre plcliinld, trad. de St. Bezdechi, in vol.: Sfd.ntul Ioan Gurd d,e Aur, Prcdici
pocdin
-r8^Vezi
iupre Vavila, Sibiu,I938, p. 86.
tr#i: daxd, Partea I, risp. la intreb. dc credinld ucSthil
igalia s1 ortod.oxd., tip. cu aprob. Sflnrului Sinod, Bucureqti, 1952, p.294.
Ie
Vezi'Pr. P. Vintilescu, Spwedania Si d.whwnicia Bucuregti, B. Ciregcanu, ',I-accn'
66_167 (reprodus gi in invdyitwra pentrw spovcdi nil lituryic,III,325.
20
Renduiala Mimrrisirii dtn Molitfelaiceb ro
Sfhntul Nicodim Aghiorinrl, Cnrte grcceEti (vezi, de ex. Eblol"6Ttou td M6yo, Atena,
foatte fofuin
slrrve (vezi, de ex., Trebnic, Moscova, 1906, f. 36
293, trad. rom., p. 190 gi paiE. la llfutduiala pennu. d.wbwnrcl ( ArolouQicx xcni td(r
13. Sfinnrlui Ioan Postitoml (P.G., r. L)OO(VIII, col.
slirvi din Trebnicele (Moli.tfelnicele) ruseqti. De alfel,
rominesc (secolele XVII-X\TI) prezinti multe v
inrinte de ris
Apostolului qi
irrdcosebi: Dr.
,,Oandela", an. L932); V. Chifu, Rind.wia.la.Mdrtu
xiir", an. 1960, nr. 3, p. 431-447; C. C,ornescu
Maslulwi tn diferitele ed.iyii ale Molitfelniid.ui slat
ril|,/ot.o&tttct',,nlr.cv.,,Candela",.an.lgzg:nr.6_g, pp.216_219. ""-'-r'--t'-'....""',ib Yczi Ei Molitfelnicul rom., manuscris copiat de Po
'" (irrn1'r. Stiinrrrl Nicodirn Aghiorinrl, ap. rit., plrl iSO, tgt_tSZ. Mllinag, ln rcv, .B(?R, 1975, nr.9-10, p. 1135.
trtodox,inlvlO, nn, 1966, rrr, l-2, p. 28; S. Heitz,
312
3r3
 rKEor rRoF, DR, ENE BRANT$11,
Lt't't-r ttcit< :,t sttl{( :tALA
preotil()r fhc spoveclatria numai
ill;t]!,tJ;j:"t cu epitratritul (mai atc.s in llezculc, Ccla cc cqti nrflrrruircir robilor'l'ili..."); trpoi zicc o scurt[ ectenir iutrcitil, tircc
ullttrttul gi, punilnd urArra drcapti pc caprrl pcnitcnrului, ii dI clczlcgarca (,,I)ournul qi
fi impirqiti in trei pirqi: l)tutrnczeul r1ostru Iisus HristoS...")", fhcjnd la sfhrqit semnul Sfintci Cnrci cu nrAua
mirnrrisirea;
;tcstc capul lui. Apoi zice : ,,Cuvine-se cu adevi.rat si te fcricim..." qi di (cvcnnral) cu.
vcttitul canon sau epitimia, pe misura picatelor mirturisitc. Apoi penitenrul silrut[
risire).
Sffinta Cruce qi dreapta preotului.
Hri.o.-, ,?t
in picioare.
Stdnd
dvaru rn mana starta c-iI''1"]i-?ltl:^'.t:, in faqafata icoanei La picitogii cu picate mari, care nu pot fi admiqi imediat la impirtiqire, dezlcgarca
n^crhr ),
Dumnezerrl nostru...,,,
Dumnezeul ..Bi
,,Bin, Rtt sc dI insi indati dupi spovedanie, ci se amAni pini la implinirea canonului dat sau
---: -:
resc..." etc.), PsalmJ L-g-e;i;; Ti...., dttpl expirarea [ermenului fr-xat pentru ispigire. Pentru astfel de cantri, in locul for-
lprrr"r"i-
oare de rrmiii.t; i-iirr.-,^^-^ intei). nttrlci obignuite de dezlegare, Molitfelnicwl prevede o alti formuli, sflruindu-l aga pe
3'u:.S:.'il;':t-i
crte$re I*l*:**"i-^:lit,-y?"3le,
cele doua rusiciuni a. i.rir..
ai'" nfoUrfrmi
-
rpir',:^
inqei)'-.cere
- dtthovnic: ,,Insi pentru cele mari pdcate, sI zici cltre dAnsul aga: ,,Fiule, atAgia ani po-
tru, Cqe.pfn prorocul Ti" runcesc dumnezeiegtii Piringi si nu te implrtigegti..." etc. (vezi ed. 1937, pp.65-66).
nezeu cerui viu...r,).
N;;_i,li,po"_.,.I
y! ))uud'rrs rl
,1?
lui
b) Observalie. CAnd avem mulqi candidaqi la spovedit (ca in ultimele zile din Postul Marc)
gJegrul qade in scaunul de spovedanie qi, dupi qi nu dispunem de suficient timp pcntru a face rAnduiala de mai sus pentru fiecarc tli pirrte,
ce_l ir
!4...!i
ff ., 5':'r'.X*".,r^,,;;'-i,iJ#;d:i.* ra cea cu
atur-rci de obicei prcotul citeqte, afari din biserici (sau chiar in pronaos), rugiciunilc intro.

ales daci e adulr,

_ea picatetor h;;il;.;r;;r,i
n..i.rj"t-rGft;;iracestuia,intreblri. p.rrir"rtut
ductive qi molitfele de iertare de la inceput, o singuri dati pentm togi (in timp cc credincio.
l
gii stau in genunchi). Este bine sd se citeasci, in astfel de cazuri, li molitfa intitulnul
Rwgdciunea pe cd.re o citeste arhierewl sau d.uhwnicul pentru iertarea pdcatelor celar de voic pi

{'!#!:."!.Hj11i:"T
puni --D -vtr"srsr clasic cu rtllrcDarl^pe
celui ce se sDove(. lry-p:-y,:r ''""1'_:" intrebiri pe care preorul
preotul ear fird d.e uoie Si la tot iardrnd.ntwl Si blestemwl, pe care ediqiile vechi ale Molitfelnicalul o aqczau
j::T:^1':::'^: ..J;nI.a. fie inainte, fie dupl Rinduiolo Mdrtwrisirii, dar care, in ultimele ediqii ale Molitfclnhului
acesnria. El a fosr a.,,'ill'r' .1:"':'1"'" 'ta[ cit qi
"jf T.1'ftT;..#::#:
ff i.lyl#i3.,j,T:::*r:**:r:li;;dT:.[ffi 'T.T5::#::hH:f
romAnesc (incepAnd cu cea din 1937), au desp5.4it-o de aceasti rXnduiall, agezdnd-o in alt{
grupd de rugiciuni; apoi intri in biserici qi vine fiecare pe rand qi iqi mirruriseqte ptrcatcle,
;xi':l:'"f"Hff:,:',:::*i":t:'^",x^{::x':l1:iff
r. ----r'!r qr Hqr(\ru-t : iar preonrl rosteQte doar formula finali de dezlegare asupra fieciruia in parte (prima
i3]&',X;,'ffi
fea Sdvirqi OmUl.f i1'B:::n'T:l:::lr,:4i;ri"'iu,,.";:ffiH:#[,?i#;
irr Or, Plslulle.sau tmagtna-btle, pe Care I
rugiciune de dupi mirturisire gi ectenia se omit de obicei in asemenea cazuri).
procedcele variinrt,.',,'lt'^tll :^*T'l::gt,tonqdintei penitenruluiie facc mult mai
trffi #:!il1i:,lt,,J:::li,;::nl1*:i*,.",i#'iff #.i*rJ..tt,i,f;I,:
Ia dispoziqie, d"pa .dii
r'!vr' rq vrLvt lr uc ra caz la caz' dupi vremea De care p
penitenrului. d) Amintim ci, dupi mdrrurisire, preotul este obligat si pistreze secretul spwcdn-
procedeele mirnrrisirii ' '' r
mdrrurisirii- ::::^4i.ff^::""ditatea abaprinlu-s'e adicd
PLrrrLLrrLuILIlr aqaptandu-se a.lica intret
i
niei. Nu. este ingiduit duhovnicului sI dir,rrlge sau si. destiinuiasci niminui absolut
ralitate etc. tehnica *I"'*,:1"','-t3lli*il
iA;,';;;;i:';
eic. (Cu
-i;;i;i.ii ;;;
siruasia.lui
f.#i;;"dua.tur
sociali, s'r;;ilri;;;ffi;
socrala, gradul lui de culturi
nimic din cele ce i s-au spus de citre credinciogi in cursul mirnrrisirii. Chiar aflrnci
tp"X:*:f i.
spovedanie r:.".:p}mai ne r,.- p"rl"r"i".i
pe tr.g D^^+^-^r-
trebule sd procedeze preoul in
. ' sca
".L"i^-r;
Preorul esre -
insi datort,1,.*t[1::"gia cAnd era practicati gi mdrnrrisirea publici (in Biserica veche), canoanele Sfinlilrlr
penitenqilor.sau_si-gi
rtenulor sau si-si catehizeze din
:iosii. .n
ci -e^,.ili;;; Plrinqi interziceau dimlgarea secretului spovedaniei individuale, mai ales in anumite
dincioqii, mimrrisi..,
urmitoarele conditii: il"i?ifr'Tf le fie de folos, trebuie si vreme
H"i:"Tl cazuriz3. Legiuirile civile bizantine prevedeau pedepse foarte aspre (tlierea limbii Ei ln.
chisoarea pe viati) pentm duhovnicul care ar fi tridat secreflrl spovedaniei. ln cap,
.-iLfX.fi;.?:i,1',h*Tf::,,""11i"'f:11:i-,
teami ":-
sau din alte motivc;
rrrutr'C;
si din proprie inisiativi, iar nu s1itr,
120 in 228 ca.pitole, ca gi in Prayila lui Matei Basarab (gl. 319), sc
b) Sd fie completi, ili;: ^lNoynncanonwlui
raPturte oe ta ultma
de Ia prevede pentru astfel de cazuri suspendarea preonrlui pe timp de trei ani Ei cauorrisircr
nu ascundd nimic (dupd
/drrni *-, ,[".i?rl- $Rtuire uldma spovedani
spovedanie
borl, de
boala d" care ."ia.;.". I"" rnt :at
.are suferim.;;;;; ,i"t"""'"
-1:,::::Tq_lo_,ar1nec319te alitim.
aratarn ra (docor, trebuie ,eji
la. cu 100 metanii pe zi, iar dupi noul Regulancent d.e proced.urd al irustanyelor d.hciplinarc $
c\ Si fi. ga el,91ttie
"i:;:,:::: ^- rtrc
^t-: ^-j^ ce leac si ne dea); ".ein* de iwd.ecaai. ale BOR" violarea secretului mimrrisirii e considerati ca delict (vczi artie .
"i-^^-; ^,.li,llT
,.l.irllf j,,*:i1i..l:""?,_:::::"9,".i',,#;r:#Jlt:,i?:ums.ausivarqit,ririsi 3, alin. d) qi se pedepsegte cu depunerea (artic. 28).
"'ljo&T.ol['#"::t*l*::;"'li,':x:"it:1:$"11i"[Tffi
p.,:".fl:.-ff .:T,t'i:l
3_icatc'lc
:,1,:,,*lf :lr!{g;*i;::+;:i:::i:.".i:}::ii:?::;deriu
sivirqire, gi cu dorinia;;*";;'il;,11""'o'.
uqcr cu aoanca parerc de
rir 7. Citeva consideralii pastorale in legituri cu spovedania
mai rcPeta. Simpla Canonwl (epitimia sau certarea), care se di de ci.tre duhovnic celui ce s-a sp<lvcdit,
silrr rstorrsrre a picatclor- llr:i
It,i:T"'.T'"iEililj"l::r3't;;i""-q^r,:.-*;i;';iffi
efect r"hilili i:ffi il';'T:i'11i-'#"11
noriint; -r-,,,-^-1t^t',St'-1n'-le
ttu trebuie considerat ca o pedeapsS. pentru plcanrl sivArEit, ci ca mijloc de pocdingrt gi
irnbunititirea :,
*,::,:_ :l:,,_ lui2l asupra ""Iil'ilI ::;til:1re cu nimic la purificarca qi,
22
Prima parte a acestei formule (,,Domnul qi Dumnezeul nostru..., si te iertc pc tinc, firrlc X, gi
c) Partea finnld astuibei. pypa si-1i ierte toate picatele...")
:1e...") are caracter
caracrer deprecatb,
d.eprecatit,, ca gi cea din Molitfelnicele greccgti; partca n dotrn
mirrurisire,,.pl"grul pune epitrahiluJ peste (..iar eu,
ttrrcrrrul.i, care sti in genunchi,'$i-l';d; capul (,,iar Dreot..-- te iert gi
eu- nevrednicul preot..., dezleq-.."\ cu
si te dezleg..."), clr caracter indicatht ec de originc lrtirrl, liiru.l
crrecter ind.icatit,
ruotirfa de iertare vcniti prin Trebnicwl lui Petru Movili5 Movilir tipirit
tipirir la Kiev in 1646, si
Doamne l,,Stapine Dr Ei adoptati de Biscrica nrscnscit lrr
7, de unde a trecut $in
1757-, rominegri (cp. P. Evdokimov, op. cit., ppp.29l-292),
Molitfelnicele rominegri
$ inMolitfelnicele
t::
M ;l;,#;:"v;:zfi:y';;:;;#;;;:;;#:,;
thigi,riu, H#;k:;:,icrlrc
merrt,ttrrtte ae rndrturitirc,
Sjiii:
:j1".,.::,:" ,,,",:q.ri
I ftrsr rradusi gi il
'" Yezi,
'''
Can. l5Z
fri Lan.
ex.. Can. 34 al Sfintului Vasile cel Mare,
Yezi. de ex.,
132 Lartagllla.
Cartagina. Uomp.
Comp. gl gi stantul
Sfrntul loan
Mare. Can. 28 al Sfhnnrlui Nic

"alil.or, P.G., t. l.II, col. 356; SfAntul Ioan Sciranrl , Cuvdlt cdtrc
.fi"alil.or,
Nichifirr M:trturisitorrrl
Guri de Aur, Despre tobligapia dt a na divu@a pd+'ntdt
Ioan uura
cdtrc pfutor, P.G., t. LXXXVIII, col
f iZ-1',/.'",
I196; Stlnrul Nil Sirrrrirrrl, in PC., t. LXXIX, col. 436.

3t4 315
 PRuo'r Pnotr, Dn, Enn llnnNl$r.rr
l,l'l't) tt(il( )A sl,'ti(:lAl,A
dc irrdrcptarc a penite,tur,i. cuvannrr canon c ruat
aici rn scrrs dc ,rtotw.d sau
Irrtr-un chip inrpotrivl patimci, ori prir-r doftoriile cclc mai anlarc qi astringcrrtc,.ori
*'t:::':.^_gl1{,are si-Qi
adevirar, voit de Dumnezeu"2a.137rgal7ery,-
viafa, ;-;' .; conl;i
spre ideatur prig cele mai delicate gi bla.,d., gi si se nevoiasci spre cicatrizarca rauei, ccrcctflnci
Epitimiile trebuie,n n. a..i.*.rciqii intirirc ln
de ilclurile pociinqei, gi indreptAnd inqelepqeqte pe omul cel chemat cltre strllucirca cca
r::u:,0:,,*l:::11*:lip::"::_{.
tarea
J""-ie.,""i (metanii),
consrau, J.
"ui.+ ;;i"r?T;1lilru'ffi:
qi ajurorarea biseric io., f"pt d;;tilFlrt;;i? c6 dc sus. deci se cuvine noui si le gtim pe imAndoui, qi pe ale stricteqei, Qi Pe alc otri'
cciului, qi la cei ce nu le primesc pe cele
:l.T^:,:*^l
sdvarqirea f"fite minciruli ,{" d. l, f;p;; .rr.-pii[pi.r. ,",, i
picatului, lecturi din cirqile sfi.,te s", d+;;; ,:e" mai asprr e crlryr ne invagi Sfinnrl Vasile"27.
care se poate da unui penitent este ln trecut, au existat chiar anumite cild
.oprirea de la'impir,iqir.;
rL' uurdLd
durata dLculcl
acestei ctuonigti, pentru duhovnici gi cuprinzAnd
variazd, rurui comis.
ritc canoane sau epitimii in raport cu picat
se fuieazd, dupi chibzuinta duhovnicului,
,,,^::.1
a.va1d}-* ,r vtrucrc
de la caz la
o parte personahtatea sau individualitatea penitennrlui
nu fost, in vechime, Canoanele Sfh.ntwlwi
Pe^oe l'ostitoru.l (Postnicul) sat Aiwndtotu.l, parriath
firea sau temp:Jamenrul lui, 6rrlnr, si o'or,,r r,,: r- ^-:^^-
ll.lf:Y;,:1t",i"9,
velul vieqii lui religioase-^qro1ale, condiEiile de viatlqi inr in timpurile mai'noi lucrarea intitulati, pe drept cuvAnt,, Cqnea foVrte .folaslnare dc.
ale etc.), iar pe de alta, felul qi narura sau gravitatea ruflet (numiti q Manual de spovedanie), scris[ de.c[rmrantl
ci scopul,
gi cc^-rrl impreiuririll
f-^--|,--:-:t^ l- c1L r - ^ -.- pustnic Sfinnrl la Sf. Munte), la sfhrgitul secolului. XVIIIT
in --.' , f""t rn"e.iit,
de recidivi
gradul de publicitate, daci. e p.rr; iradusi qi tipir multe ori2e. La acestea se Poete adluga gi
i-":::T:*:93,11i,-;l!
in vedere grad,t de ciinqi
$i:"-"1a9 ne.#ir_ra.). s. are, de aser lucrarea Despre pocd'inyd a arhiepiscopului
p:lj-.picaiele ,r*.ri,Jii ;t,i;^;";f;.;*:f#r?": tSi fuispunsul la i.ntrebarea 72, ql aceluiasiso.

i:lT#,;P:Id^91T1.
inu-alt
*
pJ ir .piq+li-^ p. *,r-.,,.
fel pe cel care se afle in recidivi; d.i;A;;;i;;-;t#;**: ;ililil.
pentru prima <
simplificat qi sistematizat, in Inudldtwra pe
cci dupi RAnduiala Mimrrisirii3l.
cu un nivel spirinral,.aJ,r,;-i,r,r_rr., fet epitimisim Multe din normele qi recomandaqiile a
Tf::1y,tT;l-:1l-ry.:.i
mai mici gi mai u{oarg (crevetirea,.r.rr-Jor.r, minciuna, pot fi aplicare astdzi, date fiind .ondigil. noi de viagi qi mentalitatea lumii de astilzi,
rq*u*^.l"u.l:i ,rT
'
pe cele mai mari gi mai grave (uciderea,
tr p..i"ii duhovmcur
r..rr-ta
curvia, f"..rf ;.rya..^^'**i cu tonrl altele faqi de cele din trecut, pe care le-au ar,rrt in vedere canoniqtii.respcctivi.

"fi;ri;;::::J: I roarte murti grijd, cu I)e aceea, in vom da pistoriqilor nogtri trebuie sI fic
qi ech ili f ru, p;;; q; ;i", a n,, adoptate ia sp le gi condi.tiile de trai ale lumii de astlzi qi
::j#*::r :r",:j.t::'-y., JllTy'1 qi ingdduinqi .*..riua,-a* incura eze j

tndeosebi ale redincios in parte. Precum au ficut Ei fac

f"::I*: pican'l Frr.n*:" blnndele "i.i're_f'j# tlci mulqi dintre duhovnicii buni ai Bisericii noastre - si dim credinciogilo_r.noqtri ca
fr.]?;?l:i:ir^l-'l.Tj.f Biserici printr_o p.., _"i.^.prime
qi severl
si aibi in vedere numai qi ^\urde
numai indreptarea.penit n'tului;ilr#er#;r-iri cpitimii nu atAt metaniile tradiqionale, care nu folosesc nici lor inqile gi nici Bisericii, ci
sarcind aduhovnicului este;il;;;de bine ;it;tr mai mult epitirnii ca sclp Si caracter nw n
':::^y.y::;1f.3',i,s,.ea
canonul 102 al sinodului.rmran.(quini-sext, 69r-692):,,cei formulatt
practic Si
ce au primit de la l
nitiqirea
Tl.-:J:r".:::,1.-:
aplecarea Ill qi acelui
spre intoarcere-a
deztega trebuie si Eirri;#;;. ;rtit"te, pn.rtuiui'
.i', paieruit, qi arrf.t ;t;., nomice q
u"iii,ir1#:l',"'#.
(tratamenrul) in.chip-dlsproporqion* p..,,,,,
:i.:I :lTl1 "p!:e$
qori:, sd .greseasci in. privinsa fiecare din PUnerea
-a"Lirii-.'.Lt #;I".'H:i'o!#'rui'lii,',i, TX lnargrne
duvelor,
qi ,r. pierzaniei,
l,Tl?,i*,:,:*l:.*l:li
care riul mult se revarsi giiise riqeqte -li "J.i,t.s";"k
le,?:ebite,
a.p".., pe"i;aJr;';:;r$;fiffi,
"ta,t",,. ln gcoali a unui copil slrac sau crearea de
medicului. Drept aceea. ."1;._a"yia.q,. p.r.!p.;;
;;;;li'i,-, i.iuinq, sufleturuil lucririle de interes obqtesc (de ex., la sipa
.dispoziqia ;;iJ ;. ;-;r;'r*,;;;H'"(#d il:ii#',
(daci) prin morar.rrrile'sale provoaci asupri_qi Uoala,
museqarea comunei, construcqia de insti
dobirea bisericii, ingrijirea cimitirului gi a
sn
,r LL L,rp rngrijegte el intre timp de il;;;;,ilio.ir":J'rh
".
vegte medicului, qi de nu creQre rana sufletuiui -r"i..u"iilrr., 27
CBO, vol. I, part. a 2-a. p. 488.
pii, doftorilor 2r CBO, vol. II, parr. 2, pp. 39-L49 Ei 2O5-226.
asupra ei, si asa si mls,gale.milostivirea dupd
vrediri.i.. d;i;;iig.riri"irr'ri;r#; ,o etpiiov,yuldtrel"eot&tou, ed. I Venelia, 1794,ed. II,ibituru 1804, ed. lll,ibidem 18l8 ((tc
qi a celui ce i s-a incre pastorali esfe de e i't^"^o ^ri" rntl.i.nile;;;
rir,irrrri pe
rirnidui rnonahii Neofit Ei'it.f"" de h Athos, care au diugat la titlul 'E(opol91r1tdptou, adic{ Manual dt
-a. riniti,de
np cea -r-,-='11":t1:-P-ut-:rei
qarpe, qi ruil.turisire),Ed.'noui: 'E(opol.oyrltd,prov, At rra,1974,Trad. rom. de Ghcrontie 9i Grigorc, Ilttcu'
ncle a le sllbi rpr. ...r,:rg"i." i" viaqi'gi "i.irpi. ""riiri#,oi,lifla?
Ia orice caz si stet rcqti, 1799, I800, I827 g.a. (ed. a X'a la
'n P.G., t. CLV, col. 469-503 qi 925-
3' Vezi, de ex., eC. Bucuregti, i9zt,pp. dczvolratil)'
!r..
D Sriniloae, op. cir., p.2lg.
:: (irmrr. 32 yez;, dc ex., indrumaiie date dc it.'F.
.

aze din cu;rrirt.

'" Can. 30 al-sfhnnrlui Nichifor Mirnrrisitoru_l (CBO,
rn
Vcziinai pc lars, ta pr. li. ni,r;i[;;,;,;;. .ii., p. zsl q.r.
Il, 2, p. 239), sul Arhicp. lltrctrlcr;tilor, in ziua de 9Ian. l95l /.1, lV,344)'
(irmp. 9i Pr, l), ()'istcsctt, in G/1, scpt. 1948' p. 68.
3t6 3t7
 rRE(n'rRoF. uR. rrNE ERANI\STE

S{-ntl rrit{nl' clc asen'lertca, c'i[ spov€clania estc ccl diptdi, cel mei Ia lndern1n{ Onpn'ot.ut. IV
l,lf*I[:,3T".9"_f:,_"",lqii
aclcsca
individuara, J';;i;;;il;;,pi
si,gunrl . peniru pistorur d.,rrfl.i., d. i:sr.#ril;rri.iH[i';:i;1;
^ai.r
mai frecvent p
indnun{tor spirinral, 4uv
acrici de a sra de vorbi cu h.."r. .r.air.io,
exact viaqa Ei perso,alitatea religioasi-morali, ,i.*qrl.
in parte, dc Impartaqrrea sau cumlnecarea
'oa$tc
surilesideqdlrleri^^.,.t^i.J.*..-r.^:^-.--l.Y, ui .;iltfld,:;d:
potnvrta pentru fieca
care ni s_a pus la lnc PreCUm am SpUS la
ta SIU;ba participarea Creqlflcroluor
bOteZUlUl, pafuclparea
slujba botezului, credinciogilor Ia
la viaqa rrat[a tr-ans'
vrala hari^cl Lr4rrD'
urrde, ca pe o simpld rI prin Sfiltele
misl Sfir-r f"it.
irr..p. cu Uoi.rut gi culmineazi cu SfAnta Taini a tmplrtd-
in ajunul sdrbltorilc ;;##';;';.;i;;;;iil;;,;t.e J.pma .u Hris:os cel intrupat' tn spirinrali'
Ldrru .u rrrurLa rume oe spovec[t. Ur,
drmpotrivi, si fh..rrrd;;..rrti ,fhrrtl deci culmea cea mai inalti sau termc'
iot"r'....ti.,5. ortodoxi. impirtlsirea reprezinta
inilqarea qi. piJgresul vierri rel-gi;r.-_morrl. aniilor noastrc
nogtri' Trebuie de asemenea combirui!;;r;;;,;;."iffi"ffi;il, .r.
i:I!:^?_:rrfl_indreptarei,
lor
#H dealul deslvAr-
daruri ale Ha.
:,1.:T:,'#:?::::l"g:,11=llil:,t"a*a
cx. practica mirrurisirii in masi (de obgte) qi",po,,"d*i.i
iia,"ia""re si secretc,
,i se oferi Hristos insuqi, izvoml nesecat Rl
prcalabili a unui canon, aQa cum proceda'mar"i-it.;"rT,-pr.iaqire firi ind,
a" -"rt pr.;Jl;, roan din K fllruror darurilor, vistiernicul gi implrtitorul tuturor bunitigilor ce privesc viaqa gi
pi'
(L1908) sau curn se incerca de curand ,. f".. in minrstirile moldovene
Vladimiregti, sub pretext ci aga,. " in vechime3a. Si etrrtea (II Ptr. I, 3-4)r.
pro..J,
I. Ministrul 1sdvdrSitorwl) hnpd'ttriSirii -

incd din vechime avem mlrrurii ci lai

nrffna sfinqiqilor slujitori2. De aceea,
rtstizi numai arhiereii gi preogii (vezi
nccstora si dea Sfinta impirtiqanie
crrterisiqi gi mirenii nu se pot impirtdgi sin
l"tfitir.orr,
poate imprrtigi, la c^z demare nevoie, pe mireanul care e pe moertc'
il
numai daci lipsegte preotul.
Monahii gi pustnicii, aflAndu-se in locuri deg{tgte, unde nu existi biserici sau
prcoqi, se porimpirtigi iinguri, cu o anumiti rAnduialis.

lrn
llu
sinc qi aga sd minAnce din pAine qi si bea
vrcdnicie, igi minAnci gi iqi bea osinda,
SfAnn:l Apostol Pavel (I Cor., XI; 28-29).

rt. IV, P.G., r. CL, col. 582; Comp. Pr, l',

3r
Vczi pctrtut accasta mai alcs Pr. P. vintilescu, spoved.ania, . ST, an. 1953, nr. 5-6, p. 382 r;.tl.; E. Brani;tc,
itn. 1949. rrr. 9-10, pp.695-712
pt ilej de pa.:toralie indiuidwald, ln uctrregti, 1943, p. I l5 g.u.
Euchiristiae sacramentum non de aliortttn tnfltttt,
,,1 Y;,,3fl1,::"i,.1:?.::"::_.,^,i1^T:l.i I combarerea
tr * "rs#,,".D. Sriniloae.
ei,.ra_pr. op. cir., svprei
"d:iiji[;.*;{l[_till,i, ) A).
.illi.i.l ?::*,i:::,*::"!::,:ra,.ji: i6,
ayyl_ii,y,[*""i;i;;;,;;,,';"r6i^i'i6ir]';.]]lH,
:1,,X".|..f:.li:,JI,131
;;;;;;*;;;;;;;fr',,;;;;ii; l: ,:;;;{;
,ili;o'i;fl,,i,iyi;0ffi'
,, dupi canonur 14 Laodiceea" 1."p.
.'Uiuhceasd rir'[i:';:#,il;;iil'T;i
i;#,"ili,ll]]1-$ i,i
dc Anrim lvireanul, B^ucureEti, 1774, f. 57). ToruEi, Prottila miad ((lovttrtr,
,ii ,",i;?rY'\ua#"::r"::':i:i'
nts.),
xl in /MP, an. l97o,nr. I, pp. 6g_23. i
I 4i, alin.2 prevedea ci, fiind preotul in^ tinrrghie,,diti u:"t1-:1":t1 :t:t"1]:l]]:i'1.:ll
p. Kovalcvsky Le sa*ement
,,;:l::"::"::::"r_yi:T:,:i:ilh
!1,:;,1," ,t(' ;;;
viafa rerigioasi vezi
si: , tu irnpirti-;easci p. ,r..,.'-oribund. el * ,:b_til:li":yf'*tl"iba, ci putea Ei dca Sfintclc l)artrti
paris), ,i
','li'.i:l:::,,,:!:;'::!:^.'?!:y'":
((irrrfCrcnccs Sainr-Si.rgc, Roma.'ti/*;;;?'r""*'"r',,ir"i.#lt'*ffi:;:{';;
igii. pp I39-l5I; A.M-. ciriprl.rilcinrl'relului;, care mergea gi-l impinigea pe muribund'
Triacca, Lr r*rr*rrft--i) I c,.' (R truian.
tnrien 6omp.
Comn qi laiin*eb. 4^0,
i. ruitp. la rom,, p. 323,
l'lrtttcut:c, nctc
Plnitcru:e, ulte. Confiibution 1",-",.L975.,
ncte de cilte. h. oirit,,ti sacrernentnil.e,
la sprntuahti
a ta taire, ibifum. pp: r-?soi L. Ligicr,
r icia, I
C.ri. SS Simeon al Tesaloniculu
si Slmeon Tesalonicului-Rtiso.
^trad.
trrtt,rutttt de !ify., oo. 2??
2?9J.FO.
pd,*,i':i,i,)ii'iiil,fi*;'#!,',#i!,i,:,:',.;{,::#'{#:;'{,.,tf,t,r{;?il;?i.,:*;il s
Vczi Sirncou al Tcsalirnicului, Rzi'p. la intreb. 4l,
6 rir-. /r-.L-..:t^ tr--.,.--- .J-t-.!., u.;.i^. ,-.,.1 .,.'*
frdd' rom. cit., p' 323'
n ttlll.l.
:r,rrc TlrC<r|.", 89 ( I96Z), pp, e+Ci-lO?,
Ni" i.bn*if ., Despre viala ht'Hrisios,trad. rom. ,{- fr' 1'
clc Pr, Sihirr 1946,
Rrr,{nrvco Sibiu,
T. B<>d<>gac, 1946 p.

3r8 319
 PRnor pRoF, DR, Hrur BnRrurg,nt
Lt't't, l((it( )A .$|I,:cl ALA
crc$rirlii cci cc 0,"^::::l:1r-rid1 o,.Iliseric{, cari,_au il.sr,rpra lor
sr.rr.rr
prin mirrurisire pociinga curara, care i'depl Irr irrceput a amAna lnrpllrtrlqirca pmncikrr pAni la vArsta priccpcrii (7-12 ani. frfllru{
9l.rr::lr^:.:ili lgr. fftriesc iu dreanra cr dkcretionis), sub pretcxt cI lmplrtiqirea n-ar fi indispensabill pentm m$ntuirc, ca tro-
#.f *:i;:*ii*",l:,'r':o#';J:'i":lil'i::i:x':."'*;'u'.;l*::y:l
Hrisros i cu singer" ,[ffi tezul, qi in plus, primirea ei cere primitorului si-gi dea seama de irnportanqa taincira.
!"i,. .,'."r.Ii-,.";#.'Ar.-.,ilr'1, T:ii.t:#
g

f:'",li",:,r"""11::'lll,
cade pentru credinta ceror ce-i T,,T.i,iL, qipry,;ii-;;l';i:;,'i5pi Bise 3. Timpul sau tervnenele pentrw hnphtdsire cd.nd *ebuie (pwtern) sd-ne lrnpdrtdsim.
rar.
intru sfinqirea sufleielor lor si i,.,tr, .,"il,*;
p.'ja,iqii,;Ji,iffiilH#'0,:tit#:i:
"ur..iul $c pare ci primii creqtini se impirtigeau zilnic (vezi Fapte 1I,42,46)". Mai pc urm[,
urLq rrdr ulut rI uurnulul,_,
harului omnului,,Z . plni prin secolele VII-VII, majoritatea credinciogilor se impdrtigeau in toate zilclc ln
cilre se sivArqea Liturghia, adici in toate duminicile gi sirbitorile de peste an, gi mai
alcs la aniversirile sfinqilor martiri; erau exclugi de la acest drept numai penitenqii qi
cxcomunicaqii. In sec. IV, Sftnnrl Vasile cel Mare zicea cd.,,este bine gi folositor a sc
lmpirtigi in fiecare zi gi a primi dumnezeieqtile Taine...", dar ci, prin pirgile salc, erA
qe caqr, nulttotti $i ol'riceiul dc a se implrtigi de patru ori pe siptlmAni: duminica, miercurea, vinerca gi
grd.iesc curirrt" de ocari ;,;..;";^;;;^:::ll:ll lll,"'9tl'
gt oe scandal (beqivii, sArnbitar6; Can..9 apostolic qi Can. .2 al sinodului din Antiohia ii pedepseau cu exco-
giii)
siii) etc. t.
erc in oo..
s"rr. Qr (beqivii, sct
sca
municarea pe cei ce asistau la Liturghie firi sI se impirtiqeasci.
iiiirieireqi[^&.T, hoqii etc.) nu pot fi.pri
Fafe
{ata-oPririi d
nnririi A
pacat de ace
fr ^ Mai tirziu, ricindu-se zelul cregtinilor, dar gi crescAnd respectul lor pentru Sf$ntn
Implrtiqanie, numiml celor ce se apropiar de Sfinnrl Trup gi SAnge a lnceput s{ ce
IntdtJitwra p
scrtrteti drrni cn^^+i^'^ r.- funnd.wiala micgoreze treptat qi impirtiqirea lor s-a ficut din ce in ce mai rar. fua s-a ajuns ln ti.
ruaqia de astizi, cAnd la Liturghie se impirtiqesc uneori numai sfinqiqii slujitori, pc cAnd
cei r-nai mulqi credinciogi se lmpirtlgesc de obicei o singuri dati pe an, qi anume la Pqti,
In general, impdrtigirea fiind condigionati qi precedati obligatoriu de spovcdanic, tot
mrnte) ceea ce am spus despre termenele pentru spovedanie este valabil gi pentru impirtlqirc.
vrem
leginaqi, atata
m nlcl ( Pwdyuirile din Litwrghier socotesc obligatorie impirtiqirea generali de ccl prrgin
nu au capacitatea
(de ex., patru ori pe an: ,,Preoqii de popor si invele pe poporenii lor, ca in cuget curat, perte
vomeazi- tuqesc srr
vomeazi, flrsesc saL -,*,yd r,lLurrlcr.rl,- . ue.r rndracrtl
.i-,t";1,'ffi pot ti i-pa.,lqlitint;;o, birbiteasci gi femeiasci, dc to fi cu putinyd la praznice, iar de nw, neXrEit in ccle patnt
*:, *:.*T::," *.,Lll 11.,. s n;;;[ ;H H remeire in
ji,irid,,e postari d.e peste an sd. se giteasci spre aceasta... Iar de vor vrea, osebit de cele patnt
qi i" p"ii""a; ir,LiJ'rii;il5il
::::A$i ly:f:J.L.l1ruariq) TU:JTi::!#;
. ,;--r- .
posturi obignuite, si se apropie citre Sflnta Impdrtiqire..."I7.
vls". DupI Simeon al Tesaloniculuir8, fiecare cregtin temitor de Dumnezeu ar trebui s{
nclusiv pru se impirtigeascS. cel puqin la 40 de zile, iar cel se pistreazi curat qi se simte vrednic sc
asa cum a poate aprepia qi mai des, chiar in fiecare duminici, mai ales bitranii gi bolnavii, cAci
ai de
al cle atunr aceasta este pentm dAnqii izvor de sini.tate qi intirire. In aceeaqi categoric pot fi
srrvrrL. .pursdra (araf catoflcll, cat
$r protestanEii), iar dupi ea gi cea socoti.ti toqi aceia care se afli in preajma unui eveniment hotirdtor pentru resnrl viclii
lor, ca de ex. candidaqii la preogie inainte de hirotonie, femeile inainte de nagtere, osta-
{r $ti, 1950. p.4O3. qii inainte de luptire g.a. F de asemenea frumos obiceiul - general odinioari, plstrat qi
_
9 al
sin. I ecum.; Can. 5 al Sflnrului G de Nissa; pan;7 Cartagina astlzi pe alocurea - ca qi tinerii care se cisitoresc sI se spovedeasci qi sl sc
Mirrurisitorul-t; ;,;; sc.r-_.i :- : l:"*,rn 9i
vrali n-au fdcut
rn vra(e ficut d impirtigeasci inainte de cununie.
ci o cer arunci, pentt
(Epkr, LV, 23.6J. Ht
itentiam non agentcg la Mai
pe larg despre aceasta vezi la Pr. I. Bunea, Sfonta irnpdltdsanie in viala creStind, ln MO,
ae protessione
protessrone tcstl 1967,3-4, L82-187.
's Comp. qi Sflnrul Ciprian, De doruinica u,atiane, 2l (P.L., t. IV, col. 5 5 I ) .
a.p'"."ii, infirmitate atque
i'1,cpcri1t
- d;;;"ffi* i"rfi;;X"::i:$'":l'^_','-l_acis' ei,in t6YeziEpist. g3 cdtrenobilaChesnria,inCBO, vol. II, part.2, p.258. C--p.gi Fcr. Aullrstirt,
c<rrrrpcllit. nei
crn1,pc.llit. nec aignrs i. -.-ro'rt.
.ir l.r
disnus e*r ,.;G.;;;ir;i;
.,i*. ^.-i^^-^ ^^l^:-_ mor

Li,,:,";h::;,!llif;#
t*ill1'Nicorae'I (Misticur). irih
Epist. LIV, 2 (P.L., t. )O(XVI, col. 200).
t7
Litwrghier, ed. 1950, p.399. Comp. Ei artic. 228 aJNomocanotnd.ui slav dinTrebnicclc rusclti,
care condigioneazi impirtigirea de respectarea postului de miercuri gi vineri qi a cek>r prtnr 1'rostttri
de durati din cursul anului, la care _impirtigirea este considerati obligatorie (vczi gi trad, ronr. ditt
Trebryic, Chigindu, 1908, p. I I I8).
tE
(c Despre sfat"situl nostlu, cap. 360, trad. rom. cit., p. 242; comp. gi Tomosul sinodal din apr. l7ll5
Li al patr. ecumenic Gavriil Ei cele din aug. 1807 Ei aug. 1819, alc patr. ecum. Grigorc V (h M.
dc Ghedcon, op. cit., r.l,p.27l qi t. II, pp. 123-124 gi 152-155).
re
'" (,rrr. 8 .rl Sfhntului Ioan posrironrl (comp. Vezi dc cx, Provilorom. dc la Icud (sec. XVI);,,Iari cinc va mcrgc la rrlzboiu nrai firilintc sil rlc
crrminccc" (h C.A. Spullrcr, Ccamnivecbe Prnildromrtnenrcd, (]rnluli, 1930, p. 8),
gi Carr. 9 al accluiagi), CllO, 11,2.2t2,

320
321
 I,ITLIRcICA SPnCIAI,A

CAt privcqte nctul tlnprlrtilqirii, ndicit slvArgirca tainci, clc rcgul{ are loc tot lu cursul
Sfirrtci I-irurghii, qi lnumc du1:I cc prcotul zice: Sd ludm arninte ! Sfintele, sfinpilor, i*r
rtrilna (poponrl) rlspunclc: Unul Sfdnt... etc.
a) Impdrtdpirea clericilor. Clericii care liturghisesc sunt obligaqi si se implrtlgcasc[.
DupA Pwdtwirile din Liturghier, a linrrghisi flri si te impirtiqeqti constinrie pilcat dc
tl1oarte, pasibil de caterisire26, iar Regularuentul d.e d.isciplind n clerulwi (art. 41, alin, 3)
4' Pregitirea pentru.ifpirtiqire. impirtagirea fiind prcvede pedeapsa opririi de la lucrarea celor sfinte, pe timp de 1-3 luni qi cu canonisi-
taina - unirea taineror
"*y^ ^--rsLvr, ruu rurrrr.r,arr.rul 5au i"ip
fir_.T.^Sfinrului'sa,
ly.l:I.:::t
buie si ,L
vqrv o( 'rb,
fie pruLcLrala
precedati qe ideplinii";;;i
de rnoeprnlrea
lrup gr ,;
sange _ se
qi bang; i;;n.
ingelege ci
cd orimiree
primirea ei
rc la ministire, pentm clericii impreuni-linrrghisitori care nu se impirtigesc la SfAnta
l,irurghie.
unel ;""mite
anumite pre.qitiri, prin r*a
nreoitiri n"i- rii^-^ nc
care fiinta ^^^--.
g; eer"{ Preoqii slujitori se impirtdqesc inaintea laicilor, in altar, din pirticica FIS, dupil rAn.
[:*l'*'*:*:1t:::,
Aceasti ]1.:1:ry
pregitire este.gi 'lJ".ii'iiir;liii';'r
rrupeasci, gi suireteasci,
tra"*i"i'i..,1r'llu' tluiala ardtatd atunci cAnd am vorbit despre Sfhnra Liturghie; ei iau intAi SfAnnrl Trup
p^**.r:;I ii i"a6;; -"'#""i"i
gi constd. di"
"#;l}iri}, cu mAna gi apoi sorb Sfhntul SAnge de-a dreptul din potir. CAnd slujesc in sobor clerici
o",i],1#"13*l*m,=.:l
duhovnic; de pociinsi
numai copiii pini r",a.ri" a" lrp.. r.,ir*pri"iiir";I:ffiHt#litlr:iti tlc trepte difbrite, ei se impirtiqesc in ordinea descrescAndl a treptelor ierarhice: lrrrAi
sa s" imp;rtiq.J; i;.bli. ,e nu ne irrhiereii, apoi preoqii qi apoi diaconii2T. Diaconii nu se pot impirtiqi singuri, ci - chinr
_"ll si.
meni, l3,i:1lT::::i::1-:: 1,r-1
nu aibd nimic impooi""."iu,
f*A l,fi V, L-:?;;lM::iiXT;;
certat cur trunci cAnd slujesc - ei primesc Sfinta Impirtiganie fie de la arhiereu (la Linrrghin
se impartnqe'J h ;i";;'..ro, p"t- arhieresci), fie de la preot. La liturghia arhiereasci, arhiereul slujitor ii imp{rtlgeqtc cl
,",.? rl
p"rlr., l"::"li,fti':H:"::l
trpbuje si posteascd. T^y::x :1 p lnsugi atAt pe preoqi, cAt qi pe diaconi, aQa cum qi MAntuitorul a dat El insuqi Sflnrul
o siptimAni
-ri i.r"i,t ri ; ;;;, ##:.;J::l
se abqini complet de la minca..li Siu Trup gi SAnge Sfinqilor Apostoli, la Cina cea de tainl.
cu Seara srrr cel n,,ti- J- t^
uil*.i,";a"?ij Clericii cat e por sd. se irupdrtdyascd fud. sd. fi slwiit la Litwrghia din ziua respectivd (ce
-.i.
-:^--'-r -- l. li*,,"tl dc ex., la cursurile de indrumare, la conferinqele de orientare etc.) se impirtflqesc tot tn
."1 c", Ala
nogiunea de""i".
, r".ii q
el
altar, o dat5, cu liturghisitorii qi dupi aceeagi rAnduiali ca gi aceqtia. Ei trebuie s{ frc
poit r. i.rt" pregitiqi ca gi cAnd ar trebui si slujeasci, citindu-gi din vreme rugiciunile dinaintc de
artagre, adi impirtiqire. Iar la vremea cuvenitl, ei intri in altar, iqi pun epitrahilul (diaconii, ora-
Li.turghier rul), iqi spall mAinile qi apoi se impirtigesc dupd rAnduiali obiqnuiti pentru clcrici,
al rmpoftan adicd luAnd fiecare cu mAna pirticica din SfAnnrl Trup dupi ce au luat preogii care au
eqyr'
'r rrurrLrL LrcLu,urogror, ori u,ul dintre slujit, apoi sorbind din sfhnnrl potir, in urma clericilor slujitori. Iau apoi anafura, lqi
acegtia, in biserici, inainte de impe clitesc gura cu vin gi api, igi spali din nou mAinile, igi scot epitrahilul gi citesc ln tain{
RwXdciwnile de rnwlyum.ire de dupi impirtigire .
Clericii bd.trdni sd.u lreu bolnavi, care nu pot veni la biseric^I, pot fi implrtlEigi la
patul de suferinqS., dupl rAnduiali mirenilor (cu lingr-rriqa)28. In unele plrqi ale g{rii
(Bucovina qi nordul Moldovei), din Agnegul pregitit in Joia Mare pentnr tot anul, se
rezervd. pi4ile IS qi HS anume pentru impirtdgirea clericilor bolnavi, deqi atAt Povdpai-
rile respective drn Litwrghier, cit qi inuiytitwra din Peruticostnr nu fac nici o distinqic ln
aceasti, privinqS2e.
2"
Mai pc larg de
b) Irnpdrrdsirea laicihr. Credincioqii laici se implrtigesc dupi clerici, in faqa uqilor
vczi Pr'. P. Vintilescu, impiriteqti, anrnci cAnd riruni chemarea: ,,Cu frici de Dumnezeu) cu crcdin[I qi crt
rrn. 1953, nr. 5-6, pp. dra.qoste si vi apropiati !". In fruntea lor, adici indati dupl clerici, se implrtlqesc nriri
()dnd
Ohtd Sii,,,cu gt:iJ;., tesatontc' 1974' intAi slujitorii bisericeqti inferiori, care au hirotesie de ipodiacorri, citeqi gi cArrtlrcqi,
'''c,,,,
2l
n'';\ 'l-;^:^"' --' -'- ^4,
+' P'
p.42-
42''
apoi monahii neclerici (flri hirotonie) gi in urmi mirenii de rAnd3o.
22
ctlt-t-
c,r,,
ohligalitr pc ex', ed' f 950, p. 399). De
Ittct,-'w,ith'a
with a. Corunuuintt ii
won:ruun.n? tn ,ts
its sptntual
spiritual 26
1ttct,
-hy - -"""'"'t"v"' tlt vvt. tff6 l:ttl'rst'.l Yezi Liturgbieru.l, ed. 1950, p. 386.
A.G. H^. - , , -.-J: Lonnilunton. A BOOL vJ u).9rt e<li
Of Essays, tvtt 27
Cum se procedeazi in aminunlime, vezi in Litargbiet', ed. 1967, pp. 160-162 gi il't Mmrunlul dc
)i Yczi
itorul. Comp, EiMolitfelnic, Bucuregti, 1g32, t\1i, la, Rdndwiald Litwrgbiei in sobor. Comp. qi Pr. Prof. E. BraniEte, Rind.uiala dujbei h sobor dc pwoli
2a
.,rr. ei (C.fp, vol. II. parr. 2, p. l5S).
p.4g3. . 3-4, p. 254 E.u. Ei Tipic bistricae, Bucurcgti, 1976, pp. 99- I 00,
2s ycz.i .*,J
::*fr"1r1% *,,ropolinrl vcniamin costachc in l,rclh1n
Liturghierwh.ri revizut de el gi tipirit la Iagi in l8L8 (transcrisi dc Pr. I. Ghcrghilt, Un vcac da ln
flne!,te fi. m.i*opolitului Veniaruin Costachi, Neamfu, 1946, p. I 57 ).
trt.I;r si sc 1ic . zi" (rcprocirrs :;i'in pravilaer, 30
Vczi Siurcorr rl Tcsalonicuhi,Despre SfhntaLitutghie,cap.99 gi cap. 142 (*nd. rum. cif,, p1:,
. rvrrriup. Nifon, cd. tt, ttucrrrcai] l!;fr]}i l05, I07, 126).
'a)7
323
 I ^EVI T[L'l.. [,'K, ENE DKANISTII
I.rru nctc:,tr sPEctAt,A
inainrc dc a inccpc-impdrt{girca, prcotul. (sau chiar
^ unul tliptrc crcdilciogi) sfirrtclc ieeiure qi nici nrAna preotului; cl trcbuic slt aib{ griitr sd ntr
pe caie te ,ii-ii rnruUi'rri,n,"ii i,r.fir, i;;
*:Xyl,.llt:', X,.{1.i*ile
im_pirtigirea Ior: ,,cied, Doamne, figlr"iiirlr....;,.t'li;"Ij'i",'il'l'.,11'i: :'rfrX:
tcilscil vrcul cuvAnt necuviincios, dc ocarl gi blestcm. CAnd se
mai mari dc credinciogi, la sfhrgirul Lirurghici prcotul (sau trnul elin
sPre osAndi...".
spre osAndi--." Unii nrenti c.
IJnii preogi r ,
asti si la Criciun se no2re .iri credincioqi) va citi mgiciunile de mulqumire pentm impirtiqire.
c1 irnparafuirca boina;yitor Si a pruncilnr. Numai bolnavii, pruncii gi cei care, _ail bi.n:'
(res NastereaDo;:;ttr; cuvAntate pricini, nu pot veni la bisericl sau care trebuie si fie impirtiqigi.grabnic qi ln
d.uh .r"airrcioqii il-ffi lrnprejuriri excepqionale , s:uu;rt exceptd.;i de la regula generali 9. _-ri sus. {cegtia pot fr
'r-^,-.-. vupd dlLdrLo, sc apropie fiecare cu umilnqa gr-evlavie,
fHffi\i:tti#
tAi bfubagii, inren4-.1--,, -i: *^: r-*--r1 impirtdgiqi de preot acasi, sau in locul unde se afli, cu pirticele din Sfhnta Implrtlganic
f.m.iLiilr-"r-a'.opiii)-
temerle Qr Ia urme copiii), inchin
"liY"' inchin^nd sfinqitl in fiecare an la Liturghia din loia Patimilor (dar qi mai des, dacl e nevoic),
Ei tinand in "p"i
, in semn de bucurie gi de cinste pentru
rrup Qt
Trup Sin
qi San uscati de obicei in ma4ea SiptdmAnii Lu
spre deosebire de clerici,..r.CIrr.ioqii laici primesc deodati din LitwrXhier gi (mai precis gi mai am
atat Trupu! cat gi
Domnrrhri de ra nrent .,, i;--,-:.^. p.."n t ;ti
i;il;il;l^pn?'n"q.i,
.tinAr-rd l:
i,, i" i.:;t'ilHl[,:,?Tx,.Jh:T#rlfl
. -.'. (roahnl
robwl \ ltti. Dt,*-o-), v .,, r-;-^*:--.i -:
pe care o glsim in Molitfeh.ic: Ri.nd.uiala
rru.nezewlui S,i il Preonrl
Acolo..\ unde
ucLr*u \Lprlr.,pr : L:_^ :
Uisericii;,
"i sub sfhnnrr
alta a preoruIri, ti., intins Aerur
.
siLa irr"irr,.a uqrlor impiritegti, a. o purlJ,
'
potir, pentru ca nu cumva si pice ceva jr
,H i?i'
epitrahilul, igi spali mAinile gi, inchinAndu
::'?ffitLY,H.',JJ,i',d,Tffil
n faql Sfintgi Mese, ia cU^btt'
odinioari. si anume pini prin secolele vlll-ry, credincioqii
raici se impirtigeau retele sau cuo iinguriqi micl-pirticelele necesare din chivot, le invelegte lntr.o plnzl
:f:1.:;:"1::.lj:l1l:
peste cea stinsi) .1i lt,n,1t
(;;i-ilJ;;;;:,':;:i-';-^ .- parma dn- curatl, sau mdcar int.-o hArtie curati, gi I ci, de metal.sau lemn,
ptxi apoi cu ry^-;.1iyi
Sffinrul Sinee, sorbi ,no-e destinati in acest scop qi inchisi auriti pe dinluntru),
.tinea diaconuf'. C; *lri*.ir, aln ;;;;i;; Iir.,?.1". a.
5r?;;.':
unii nuJ c.."rr--r-i-].'x
nrr-l consrunau indati,. ci al ascund.a, r
-: ^ra"."*
^^---J^--- qili
Trup (pe CAnd este posibil, aceasti cutiuqi se pune care si incapl lingqri'
^.: ir acasa, pasrranor-, o*tl]l.[
intrebuinqdri superstigioase). ca si din oricina-"lrrtr difinrtrnii ,{- qa gi pocroveqele iau chiar qi un potir mic de serviciu, care si. fie folosit la implrtlqirca
-^_,*x ^-^^-:-x /^_ bolnavului, aQa cum prescrie Molitfelnicwl.
Pe drum, preotul va pistra o atinrdine de cea mai desdvArqiti cuviinqi Qi cvlavicte,
Ajuns la casa'bolnarului, preon:I \i pune epitrahilul, desface cutiile gi, luAnd un Po'
p": p: buzele aceiuia,
mele lui Dumnezeu.t3.
,:".:: ilr'l#T
c' foc
rri.rht,-, gi
cdrbune Fnn arzdtor''n, )^ o...a, rn greceQrg Sfe.nt.ul Trup qi
^-x,^-34 de ," 'rr!rlvs.rt!.*
-- ,"i.^.uuinq.^-Trl'.
L!r,rL.
care insemneazl cleste de x,*p[6_
.;
(instrumenid. 6;.;a).r. "rrul
se
Ir^::^tr;At
(rnln:) .i; iqnrr33S9r. credinciogii, cAntrreqii (corul) cAnti diferite chi
;,lT*l
^,*
vedeqi..., Paharul mAnruirii...,, -I;i;::
s.a.
p.i-iiiL.,' C,".t Ed-;[i d.',,#::::" ;,]:Hi
iqi sterge pu7e.le. cu acoperi.mAnnrl pe care it
?:n::.t*":uire,!e;1ri
;"r#; -tine
"

Ldi.\ *:"*l
ingf ini, -"ts"-i"a hi o"m,{.r;;-rr"t
f,'"'"1,
Paqti, urtur l'_'_: ,!q
paye
sau rafre
artos sau p."ilr"1;';;;i;HI; H#.J
Q!_putm" vln, pentru,]_li
yic)_pi-yuqi"."i", sRila gura qi ffil'fi
pentm qa si nu
nance altceva indati dupi Sfhnta impnri;gani.il.Ui;. i;;#i, Sfinre
impnri;unieru.'c.i .. i;;i;i. sfinta imn.irti

l) de 6x.,fsrhntut
Y::,*'*' l: :: f y::l,l -jl .':.lI :: de ex. ed- uclres ti, r 62, p.
v^ri€ii;,riiiiiai* 8 r0s).

;,y,c
.B
XXXrr.
;;i,l^"';b,,';i;"&;Iii,';li;*lrire),.p.G, &
o,titii,, w1r1i_1yi1,:";;;
<{- fi;:;:)ir;,'$#I"[fl]llii,i*ri
tgf ,a::.r'o-.-Fi.,or,r, pp. s76-s77)
""':,!iiyt-,,.n...n-,,!,",",;;i;:';f E.a.
!;i;i...i,lii1TtEi
11,,H::,,3,?'olfll:tl'i;1 :*t:i;":l'S:: i."fJ de mu,pmire dupr
i.:::r*oxt-,,.ry,),
ra,,'r".;i'il,::.I#HT['..ilt
X]:?,1,','.'Jl::',;,ff):;,j'!,i:::..:1.,::;ij.'ffit.*n
vrccilr ic i., ", (Z
fX Bucu regti, t9 67, p. 306j.
'ls S. Salavi itlrUlt
tb Yczi
llc.' Litura i es oi i
ripicut cet tfrre,..p. ry.jyi
i- tyg{;*ffi,ir"t,..., pp. t 37 I 8.
_
3
s+,1. Li-;i;:i;;:#roir;.:,
*;iirlriror..r,,. cc sc imprnrrsesc.,.,,,
324 323
 urlE unnltlg I E,

crov{[ mai lrflrc, il intindc pcrr rtr{suql acopcrit{.ctr a-{tcnrut cgriltr

[)c carc sc pule ( )lPrl'tlt.ul, V
*J,::. Ei:-l' ll1,lllg.' ipliqlr qi , d$*,1 ["s.,,ir^ iI ..ii.,i;i;' sf:ili; ;; ffi;
intins, flcAnd o inchiniciuni in fagi toi. Cit"qt apoi rugdciunile
clupi r6lduiala din
litfelnig; iar la momennrl impirtiqirii pune Shili. t,1 li?g";itiii
,o"rnn pugin vin ( Cununia (slujba nunfii)
,.:r:!*f "*
rnpaftaQlre' u ma -1glr1y*i
sau,.
in .ling, api. curati) qi-r ?mpi.rlqeQre pe bolnav,
da o linguriqi de vin (agheasmi sau api), ca si nu-i rimind pr
din Sfintui pri, guri,'apoi citeqte .i,rrrf ,*J"r.fi, [. ,l"fii h;;;;;;;ir.*
Tpp Cununia sarg slwibn ruunyii este serviciul divin prin -care.Biserica binecuvAptcaztr
r1i

ie impirtrqer. a. in uislriii,'gi ridicA,d-o Ia ra.gul clc

cii, I"l
.,, la a *^t"0,:.]:::ti-::,:
ciror impirtigire trebuie "6i*i'.i.,t*. parrea
".""1o deosebiti grijl qi;;;;,.iLe .rr,rrnffi. cdsd.nin,'"Ji.n t.gatura dintre birbai qi femeie,
acest caz, se toarni. in,-lingurita foarte puqin lichid (vin tninil.
sau'api curati) qi apoi s;
*:1j?yl.Itt ul_s*g.^numai o mici ft.amiqi, i,",i
de busuioc pdstrat in acesr scop in cutia cu sfintele. C.
;;;-",'."
.lpmt
!1iqor
curul un acoperamant cu. faga in sus. care, indatd dupd impirtdgire, f,-. sub birbia
pruncului, pAni ce acesra inghite Sfiniele.
,. gi". ta
Dupi un obicei rusesc, pruncii nu se impirtigesc decit cu
sange (
T,TIi^dj,Ii,.J9il.+ p"l.y pruncii prea fragezi, t"." .,-rr-p*., f"?niii'ij
De aceea, un.re.arti JL ;il"ilr.'a"l;;# 2. Primitorul tainei. tn leginrri cu p
copiilor.la Liturghia l"lp)
flj:i:.",di:.Sflnnrl celor mai inainie sfinqite,'il-;a, numai de cdsdtoriile ruixte (inrre cregtini qi n
numal vln'". ";.i'se afli iin sfinnrl catolici gi protestangi). Acestea erau oprite
IntrucAt pruncii qi.copiii pAni la gapte ani nu au plcate ners^nele icr
r
661 cisnicie de neortodocgi, cisitoriqi legitim,
n botez, Biserica rusi a inirodus urmitoarea celllalt riminea mai departe in credinqa (
,,Se. impirtdqeqte robul (roaba) Iui Dumnezeu
(in loc de: ,,spre iertarea picatelor,,).

faqa faptului implinit, Biserica nu reftza

BIBLIOGRAFIE SUMARA fiil bine.o't6.ntarea ei asemenea insoqiri.

Despre aspeoele ecumenice ale Tainei tmpirtiqirii, a se vedea mai ales

t::!:Xl:Z:!!::df tuh/t,r,r2t2s_!es;";il.#6kil."i,.r,.,symposiron, s-a
Ernst Chr. Surtner, Regensburg, I97O. pr0
pij'i',i:i
P:::,:.:::_u::::l chez , ffil,.i Euharistii vezi, de ex., I. Danielou,, 47
,:t^:*b: tes pj:r:1, tW; t;,"1'.^il-ilr,,l"rr"ir'rii,ir"ne$,';;;[
?*K*r!:
C,err, (,,Lex Orandi",7), pp. Z3-g5.
de
Ortodoxie.
yvuyr! rr.ilgiile
v4rrdlurL r.inraluiui
rrllldlulul cunarlsuc
euharistic ln in ol
diferitele rituri riturgice vezi: I.
P_::-ri:
nrsrotre
Histot re aofinartqae, kt!rg:!"! ?et archdoLogiqwe
dnXrnataqwe, liturgique arch iologiqwe dw sacre charistie,2 vol.,
ris, IB85 (inci valabil); li. Maurice iienis Bouler,
-
tartitis, son histoire et ses ori4ines, paris- 1953. ) ow la Messe d,an
d.ans

Despre rapornrl dintre L' Ligier' Pdnitence et Eucharirtit

()rierut. Theolagie sw une in
in OCP, 29 (L963),pp. 5-78.
ran gi Pr. Prof. I. Petreu!'i, Teohgia dognwtill Si

xul (sec. )tlt. in .,Sint. Aten.", V, 5701 ltcgtrlile

XCIX, col. 941); Pravila M-are (indreptarea l'c11iil,

riceascd a mitropolitultri Niftrn, cd' ll, p'

dc cx', s' Bulgakoff, cartea IV ecum. qi 72 trulan; Carr- 23 al Stlrrnrltti lrrttt

de capdtii a sfinyryihr silitori (in rus.), ed, II-a, Harkov, 1900j cin*ita nutitri, clrp. 227, rad' nrm., p, I [i0'
p. ,;;Y:'''

326 327
 rllDL't rKuli, uR, IJNE BRANIgTE
I,TTURCI(]A .'IPECIAI.A
clcci ortrccttt:t prirtalii la acnrl sffurr
carc sc srvArqeqtc. Naqii rctruic sri fie .rtodocsio
vlctturc crcqtincasci cxemolari si rnai i-.,i-..* ,r-o- _,-'.i"'-rianau_.. l)upi o tradi$e stntornicit{ ln unclc p{4i alc Bisericii noastre, sc face pogorfinflnt in
mendu_se taqi
fage niif
de mit cnzuri excepgionalc, adnriqAndu-se oficicrea cisitoriei in prima partc a Posmlui
cilugiri si indepline Or{ciunului (pAni la Sfand Nicolae), dar flrd petrecerea qi ospegele obiqnuite Qi numai
135, alin. l). eu dispensi sau aprobare speciali de la chiriarhul locului. In Pdresimi este inglduitl, la
ul obicei ca mirii s* pcvoie, numai logodna (agezImAnnrl) gi aceasta numai in ziua Bturei-Vestiri (dac{ nu
crclc in SiptimAna Patimilor) qi in Duminica Floriilorrr.
b) Nu se fac, de asemenea, nunqi in SiptimAna Luminati, in ristimpul dintrc
.","1'.H"*,iiffittl;:'#:l tJ#:iei se sivarqeste de
resuli in biserici, i"r nu
Qriciun qi Boboteazi (25 dec. - 6 ian.), in Duminica Rusaliilor, in toate praznicele
lntal, pentru .,
lnrar, Oi:..l.L este locecrrl jn^care
cd biserica i- ..,.o Dumnezeu
n,.__^-_- e rotdeauna
r , il lnrpirlteqti, precrun qi in ajunul nrnrror praznicelor impiritegti, pentru ca veselia
i:*^]?*qd prez,ent
deci f:tl,,lj*"^.?:Tli;i il :*:
:5: in biserici. nun ra e r. ra,,e.q.r. qi celetarte sfinte taine: sivirsin
i;'et, r; tH;:;.'J'ilXlii,
"
Iumeasci. a nunqii s5. nu intunece sau si eclipseze bucuria duhovniceasci a celor mai mari
slrbltori cregtine, transformAndu-le in prilejuri de desfltare qi peffecere lumeasci,l2.
cara*ed.*i,i;
d;;;;';fa;;;t;saranrie ffi;;Xllf:?
lltli triini.i-
., i.i ar a il.
::r^tterl,asrfel
"
omului, trebuie
;ffi ::
sdvdrqiti!!i, ii:,'h1l!'l,i"
mai mare rre
eX!il;,:. #:i.T:',: *:
. ,. _ ^ I.#ffi]
.; r..-.
$*
6. Rinduiala Cununiei. Slujba cununiei propriu-zise e precedati obligatoriu dc
o ierurgie prin care Biserica binecuvAnteazi qi consfintc$tc o
cca a lngod.nei religioase,
d;;;-ii6.;i'.;tl.riuitati
"o"- +^--* ^-.--- r
stii crestin" din .
Qtii_cregtine din care
;;;l;, ;;.t
rn care- ea ne poate asista la toate actele
hii:#:}
A
vcche datini strimoqeasci, respectati. in popor, qi anume legdru.d.ntul salu ayzdwdntul,
adici tocmirea, aQezarea sau punerea solemni la cale a cisitoriei dintre doi tincri,
- / gi
Yr mom
noastri re ^^-::----^-
eotii (mai ales cei de Ia orage) sunt datori a) Logod.na (grec. fl puqotetcr, cerere in cisitorie, b dppcrBcou, anrrni, gei, angnia'
pe cei ce p€ntm,aceasta Ia biserici; ei
si-i nrent, chezlqie).
decat
case decit !u Lvlur cxceptionale
nu vor oficia c
uf;;ihffi',;:tfi:t"Lffi:i:: Se pune din vreme in naos o masd pe care
mici cu lumini aprinse, iar la mijloc, SfAnta
i;Jf #'.l;ill,*;, ji:1 ll,i?1,.g;,bucurie, cununia se sdvdrgeqt e in zi Alituri se pune qi un pahar cu vin gi o bucati d
;x'li?illJf ,'.;:t3,":y1':::,*w!*4;?::H!i"'.'riil':"ffi .l*;' obicei le aduc nuntaQii.
Preonrl imbraci epitrahilul qi felonul, iar la sosirea mirilor ii intAmpini in mijlocul
fl::illy'sil;"fy"x;;;;'.6,["i"'iitlaxi,;i:'i:':H.iffi
faci duqi-masi (ipre seari).
"1#,11i1'f;,i bisericiita, binecuvAnteazd.cele doui flclii aprinse, pe care le aduc nagii, qi o dI pc cca
Bisericii, nu sr fac insi nunfi ttt dintAi nagului, iar pe cea de-a doua nagei. Mirii qi naqii se aqazi in faga mesei: mirii la
,,,.?i?,iTrf:*fl'rlr*1aa
: din cursul anului bisencesc:
,vw ,\rr4,,wfr?, inurmitoarere
urmafoarele pertoad
perioadc
mijloc (birbatul in dreapta, adicl spre sud, mireasa in stAnga, adici spre nord), nagul
toate
j,?.,...5.t;"TffHj.,1i,r":ff.rX[::]y:
,? zilele de posr din cursul
wrr rdP.L*rdrra
sdptdmana.albd
arDa sau a D^rarlzel),
brarzei), ca in dreapta birbatului, naga in stAnga miresei, amAndoi qinand flcliile aprinse in mlini,
*U*7-i".. \'lnerea, 14 sept. sau inalqarea
qr
Preotul face de trei ori semnul binecuvAntirii spre capetele mirilor qi luAnd inclclc
cruci. 29 ;.I;;iir,.,."
Sm,?'":r"l]11]:::::^:rBffi ffi iil"ffil;#,fi
ra^,,r..j
qi ospe.tele adesea zgomotoase i:#J,f t;
"*--,1t9',Qr
mrnqii';.;;;;J;;it
care insogesc de obicei taina
de logodnd le aqazi pe SfAnta Evanghelie, astfel: in dreapta pe cel gravat cu numelc
birbanrlui (qi care deci va fi purtat de femeie), iar in stAnga pe cel gravat cu numclc
sferaderugiciune,t"f.a;;;i;;ffi
;;;t.-JUTlr:H*I;?:H:: mirepei (care deci va fi purtat de birbat). Apoi ia cldelniqa Qi cddeEte in jurul mcsci gi
spre'nuntaqi; dupl aceea, stAnd in faqa mesei, di binecuvAntarea (,,Binecuvflntat cstc
Dumnezeul nostru..."). IJrmeazi ectenia mare qi cele doul rugdciuni din Molitfclnh,
din care pe prima preotul o citegte cu glas, iar pe a doua in taini (cu faqa spre miri).
Apoi preotul ia inelul din dreapta, face cu el semnul Sfintei Cruci peste Sfllnta
;:l;'ii;?F;y?:o;,|;;!;::,*;i;,,,T*l;o;#)iuli Evanghelie (unii il ating qi de Sflnta cruce), gi apoi peste faqa birbatului, de rei ori,
nunr cer prrmitori ai curdfiei gi ai unirii,
zicirnd, de fiecare dat5,: ,,Se logodeqte robul lui Dumnezeu X (acum atinge cu inclul
r)umnczeu,..
8 C<rmp'
.- _,.5"nd ,,':::;H1fi,,,,T.ffi.ii?i.r:1J#:'rl A.e",f"-sl
f:ffii,::i# fmntea birbanrlui), cu roaba lui Dumnezeu X (atinge cu inelul fruntea fcmcii), lll
Simeon al Tesalonicrrlti Decnro
"i,,"+:+- ......-: ^^^ .o_.,-0.
rrad. rom., p. ,rr. ,rrf
lg2. DuOl
facc in pronaor, ir..rnunii rr Vezi Simeon al Tesalonicu vrcmc' Sinodttl
gte fii ai Bisericii, in dreptul Bisericii Greciei a luat hotirirea arca chirinrlrilor
cparhioli, oficierea cisitoriilor gi r), dar ntrmai lu
P' 62). Ye' cizuri exceplionale gi fhri nici un fast sau petrecere (vezi MO, 1962, nr. 3-a, p. 255).
c inaintc dc t2 Yezi'invdpitirn dz credinld creginiutodnxd., tip. cu aprob. Sfhnnrlui Sinod, Bucurcgti, 1952,
ine- tot rth pp.
preotitor pe scurt..., de
300-301.
- - r'3
Mitrop. +::'.TJ:tli fu'hiep. Simeon al Tesalonicului recomandi si se puni pe masi Ei chivotul sau cutia ctr Sfintclc
Taine, pentnr ca slujba si se oficieze ca in fa;a lui Hristos Insr$ (Despre cinstito rtutttdi, cap, 276,
';::;!:r#*y{fr (,;,{;{#,;,:?:,*#:#?, trad. rom,, p. 180).
'' In un-clc pd4i alc Bisericii noastre, cAnd intri in biserici, mirii mcrg rnai lntAi qi sc luchirtlt ln
icrrnostas gi la icorurclc rlc pc catapctcasml (cp. F. Balamacc, op. cit., p.448).

328
 . NPVI r!'l,'F. IJK, T1NE tsRANI$TE I,ITI] IIGIC]A $FSGIAI,A

t'r.ul)lclc l'rrtllui (atingc firurtea birbaruhri).

ir;;;,.i;."plui"j';"i r* ."r stAiisil;;;lj,g:,lfr'llj:lljll T:l?::l:l tth,nll$ p:::1,j':'1.:.:1':.,i.::
::"llll,lllf.,,';l'i'' liil;i",ljil'#9:irfr:i;::::o;,;:#rlil':;;;:;:;;;

rol
impreuni mai sl
schimbi . Apcji
citre miri purtt
Dupi aceea) preotul citeqte
- d.e consfinqire a rogodnei, intorcar
nll, ^rgdciunea
bi f..o,,an ia.,, p,. ei acoro
[,i:rJ:*,:, ::, I:f 1'..*, ., u nde i nd i ci texrur

:."::T::::..;ffif #,,jlror.rrrmeaze.ctenia.i.rt;riis-;;;"iiiia:Lff ffi..:

insi urmeazi indati cununia, aturci nu
se mai face
ea de hinecuvAntare 59 ^:*^^-^ -- , ; -:--------
(cintA
n t:--:-, T-
nu,l: Mdtire
^,.1. lie, Tit ! (
^,''it*'i''ii^^
descoperi cap
Errnoh
Sfhnta Evangh_-_ \ c! .r.i
da Fr,--^.,..r_--__-
brnecuvAntarea (,,Binecuv
lmpiriqia T;ilui...\ Qr
;.
ser.r^"' or:---: ^
a;azt;;;;;i;r
Ap;i agazi cununiil-
;ftX-.#
APoi (cunu

."i"",,,.i
*:**X,*J:I,":"T,,:+,"
preoql impreuneazd dreapta mirelui .xar."pr" f:.1
miresei, arunci .a.ra .or*!L'
fj:,*?;:ilj#Tj,1:1,,3fl., ,,i-i[ -a,,1r; arn ,h.,t ii;;l;.,a si uneste pe
Se face
Preonrl
relui), racc
rrrurr,) face cu ea semnul Sfintei
Sfinta
nra F..rze
F..r, Stintei Cn
Cruci
;r.# il iA;;;H,,i:;lllJ-:::.:li.?ii.,c*:9r lp"i B.:::, mi rerui, de
3ta cu cununia
ir,
mirehri\ cu
mirelui), rnch. lui
(-rr roaba r.r,.__^__
t,,i tiumn"reu (atmge fi

im:l*i:Hi:*fli,.y"T
-"J:i I"
ln"ri,l, i"r{1
cel siAng) ; a treia lr".1?^a.ys"
:.,,acurn * or-..Jll;l U,ffi;Jffi?:rt
preoruli-o pune De caD. tinind-l qi;;sri;i.;ro;'
,..-tutv^
u
Lu urtr_aP[a.
)6,Jtrlff[]X:i,X;l

La fel
I)umneze eser,. rostind formula: ,,Cununa_se roaba
a mrreser), cu robul lui Dumnezeu
f.unte, m X (ati
!.
c_ \r( r,dr Jr.rr,,.
(ca mai sus). ivlrreasa siruti.rrr*ir..i_i
otul nr
i_o nr
"."^II,":"_,-J__,-y, lrrrdrrLr_L, naQa cu dreapta. Mireasa saruta
r- cununia si
Apoi canti preorur..o datdilr ,,olr"-.'oumnezeur
^
lncununeazi-i oe dinsii' i'"^'11 (cintireqrr) repetd
nosrru, cu marire qi cu ci t6
Molitfelnicele romAnegti mai vechi, ca 9i cele greceqti 5i
slave,' nu Pomenesc dccAr desprc l'.tl:,*ltll

ne il::ffiHjllis;rn,?i:eaqr cintare de doud

aceeaqi cdntare doui ori
ori; ., ,i." ii'i'l'*'i.ir'"iiru,.,rii; ;;t ;;ti iil,o^:,:fi,.: 831:
,t-nri iJ^n yi mai noi, ilgepin$ cu cel din^I96?,(p
r6m"n'as'i' nu'e metrlionati dccflt tn Motittit'

t Fraa"ntnotii ^.. _^_-,- gtiuti. ln 91,".flTinl}il,'ili:'iii'"."io i*d'iffi;)l'j::l"i; Tyli::1":1'"'-" Tif ;i:::l1il$T,l:

clc
clc Quuta. in umpul
timpul Apostr
Apostolu Sf6'nta cruce de pe masi. apoi ic,atrir dc pc ic,-
r'aii'Jr",i'J;#::;;:;;;;i i'nnoE,;ghelie'ei
d.''.op".iq-;;;i;il:',;i ?i'Tli qi,nuntasi si cu ",eii
illt"* t ,
a t4mnli
timpla, iar cind it.. PlT drepml uqilor impr
1ttt o.i"
imperitcgti sc inchinil sPrc
$Prc
si:.,iili:'"'JT:;;".u;_;";;;-),i*i,1f,it#,,"#i:.j'*tl,fi:;:f
:* ll?::"ii
altar (i i;;ifitt, G;;:;,'ri',p
iT"tTd
I' Boior 9i $t' Roqianu'
rt'Vech'ile.?triolitfelnirc de tip rusesc cuprindeau chiar
ed' a r-l-a) P' iazl
rd'/)'
i"it;iuia rat t miri, dc dimcnsirtttilc ttrtci
,n^iio :"'!.to,t!y.'":',:,
-o""r.l* ,..i;i:l"i;ffi;r"'-"-..*r'acesta al sluibei (vczi de.ex',Molitfthie; rlr, Chi;initu, Ill20'
lJ/rr, P,
-tsl i, inccpAnd ctl cca
r\/rrr4rrrJii'-;lir['ilaiii*" (
ccll clitt
qi "i;;;;;;," 4;;;;:'
H:'":'t
68 q.u. gi.Trebnic,
18 g.u. Cltrvnau' lyud.
r eb8. .
tP' tiu/-tYr
lao7 r ;. utrimclc
Lrttrrrtsrs cdilii
Lurur romincqti' ir

,'.,j-1,'],llfl,l:iH:l3i,I:;'lflf"ll" (op' cir., cap. 278.rrad. rom. p. r80), prc<,rur scrrimbi i'crcrc icOi. .ri itrtrtiltts
5. au t."ita po,ellitt,
ni.i o scurta
itrtrodtts iucl adresati
povalulrer aQrcsaLa ''
dc
us prcot
I tinerilor'.d.acd nt
ir'V;ri';;;iJ;1rri.l," Ln c*pliLrr.. Cununici, inlclcsul accstci trtttrriri.

330 33r
 Pnno'r Pror. Dn. Eruu Bnnnr$r'ri I,r'rt I ncir c:l .st'HCIA l,A

nca firii.omcncqti, iar mirii eraP supugi la unele epitimii sau canoanc de
gctele sogilor, al{turi dc ccle vcchi. Slujba sc facc de regull in casc' (Pcutru irccasta a sc
(oprire uw
\vF,ruw de 14la ur.rrLd
sfhnta impirtiqire)2,. Airizi
Asrii.i insi
Imoirtlsire)20., flslazt
Sfhnta rrrrpatLaurs,l asemenea risitnrii
insr esemenea
rnsa casatofll au rla.,aait
cisitorii orr deveni
clevenlt 'v
ulea qi Molitfalnicul, cd, I lI, Bucuregti, L97 6, p. 92.)
frecvente qi de aceea Biserica e nevoiti si le binecuvdnteze, pentru a nu-i Illsa
8. Expticarea rinduielii nunlii. AtAt rAnduiala Logodnei, cAt.qi rug{ciunile prin-
4---- - -'
impreunati r
cu legimra trupeasca fhri binecuvantarea lui Dumnezeu.
Rfi.nduiala nunyii n dawa reflectd. inc5. vechea disciplini a asprimii cu care eri cipale din sluiba Cununiei (cele pentm binecuvAntarea mirilor)_qi din rAnduiala
Nunqii
. al (COd'
vite odinioari asemenea cisitorii, precum gi conceplia ci, de fapt, numai prima 'ilnibrrini,sunt' atribuite, in'cel mai vechi manuscris
*''dor1, Evhol'o5hi,ul'7ti .grecesc
este socotitd ca o taina adevaratd gi deplini. De aceea, aceasti rAnduiali este, ln din secolele VIII-IX), lui Metodic Mirrurisitorul, patriarhul Constatrtino-
ei parte,. mai simpli gi mai pu(in solemni decat randuialr primei cununii. i(Ar
logodnei e contopiti cu cea a cununiei, frcand amandoui o singuri slujbi qi logodnei e punered. Si schirnbarea inelchr'.
necuvantarea de inceput nu ca la tain: (cununie), ci ca la ierurgii strivechi, pe care Biserica creqtini numai
ltogoanl): tui in slujba bisericeascl. Inelele, care sunt
vintat este Dumnezeul nostru...", dupi care urme^zi rugdciunile iniepitoare
ite (,,Sfinte Dumnezeule..." qr celelalte). Lipsegte toati partea de la inceputul rau in Vechiul Testament simbol al putcrii
pAni la punerea cununiilor (binecuvAntarea, ectenia gi rugiciunile pentru'bine< vede din textul rugiciunilor pe care lc ci'
rea mrnlor); deci, dupi punerea gi schimbarea_ inelelor, se citesc doui rugiciuni cilor dupi punerea inelelor (Molitfclnh'
ale, apoi se trece indati la punerea cununiilolr. Atnt eitenia de la i.r..p,r[ ele sunt simbolul iubirii nesfArqite gi el
ldirrai dnicii unul fagi de altul, precum qi scmnr,rJ
punerea.inelelor), cAt qi cele doui rrg.iciuni de dupi schimbarea ineielor'au
penitenqial,- deci cuprind cereri pentru pociingd qi iertarea mirilor, pentnr ci
lor prin a doua (sau a treia) nunti le este socotiti ca un pi.cat izvorit din aprinr purtau qi sfintitii slu.
trupeascr, pe care ei n-ru putut-o birui, tncepand de la.punerea cununiilor pc gi al bucuriei nuntrqi,
rAnduiala slujbei la a unti. inqiqi, cum prevcdelu
Rdnduiala nungii 820, f.5l v) 9i cum
A pa*a nuyttd e aceea
. 238).
opreQte pe preoqi de 22. ..'1), cu carc ln'
de Dorrurul.
7. insemnare despre,nunta de argint', gi rrnunta d.e aur,
se obignuieqte.in timpul din urmd, mai ales in unele familii din oraqe, si. se
intr-un cadru mai muh sau mai pulin familial, aga-zisa nantd. de argint ori

asemenea prilejuri esre chemar uneori gi preonrl. Ce slujbi poate 'heieiea

.t;r,*i;il
face el in acest
- Numai unele edi.tii ale Trebnicwlui slavo-rus cuprind o slujbi pentr,u asefel
zuri (in trad.. gerru.. ci1., de s. Heitz, p. 550. nota 2); Mltitfok:icel; ro-a.rreqti ;H
vdd nimic pentm astfel de cazttri plni acum. Se obiqnuiesie insl si se citeasci
care rsirnbolizeazi gi pecetluieqte sivirgire
Rurd.ciunea rnwlt.wryiye pentru cd.stigaren cererii si penmt tuatd.faeerea d.o,biw,fi
1.9 rnirilor. Ctru.wniile sunt flcute in chipul co
Dumnezew,.din.Litwrghier,.orr parte din Tedcurnut di rnultwru.ire adaptat la gii qi impiragii, biruitorii in rizboaie
rea respectivi, binecuvAntAndu-se Ei inelele de argint (ori de aur), care r. p"" iri
fecioarele in anumite rinrri gi proce
a birbaqi), o
20
Yezi de ex.: canstitusiile aposto/in,rrr,2 (tydd. rom. cit., p. gs); can. r. Laodiceea, can
ati Podoaba,
sentimentele
Neocezareea, Canoanele 4 Ei 87 ale Sfnnnrlui Vasile cel Mare, iai.
rg li Sfantutui Ioan posii;rui
in lupte. Ele se Pun pe c
(CB.O, vol. rr, part. I, pp. 32.82: vol. rr. oartea II, rate biruitorilor
9:"; ? it^:fT."ltr'ri
52-53, tz>,-zla
cz-rc) N:hig.Ml.nrrisitoml
129,^21_5 $ 22/-226). Uomp.
qi.227-228). Comp. Slmeon
Simeon al'l'esalonicultti, Di$ire
al Tesaloniirild, Deqpre 276.
2 adusi curiqiei Ei fecioriei acestora, Pe care
rom-, p.. 179;
lyrilaMicd
lytilaMicd 3,g1.76,i2
(Govora, 1640),gl. Sl, alin. 3,g1.76,i2 (ini
(
I.ygii), g1.205-206.
rea Legii),
'zt Evhohghiul de azi prevede.punerea.cununiilor la mrnra a doua, degi dupi Can.2 al Sfhnnrld $teflncsctt, in col. ,,lz,vlrn-
_,,i'.!tu!?{biul
Nrc-hrtor Mirturisitorul (trecut inelele sc fac dc obicci ditr
qi in Pravila Mcd de la Govora, 91. iel ce se cisdtoregte
gl. 76), cel doui
cdsitoregte aa
oari nu se incununeazi. iar al mircsci din attr, rim"
oP. cit., caP.276, trat'|, rtltn,,
6mcii sn-l p<lartc cre tlc ntlr.
t, infhligind strflltrcircir ltrttii,
itrofhnovici 9i colab', op. cit,, P,846)'
2s
Vczi Simcrlrr rrl Tcsalonicultti, Despre cinstita nantd, cap. 279, ttxl. rom. p' I [l I '

312 333
 PRrJo't' PRorr, Dn. !:lNn BHnNr5,rri Lrrlr R(it( )A sPl.x )lAl,A

liica l)onrnului, [liscricr ue ducc cu gflndul mai intAi la naqtcrea Irrittutrirt{ t dttttt-
sunt incunturaqi2('. l)c accca sc qi cAntr pcl.ltru miri mgrciuncir:
,,I)clamne Irr
nostru) ca mdrire Si cw cinste incwtuneazd-i pe dhnsiil".'Punerca culupiilor
a dat tiezcicscului lrrrrrrci cliu Sfluta l.'ccioarri, naQtere pc carc a prezis-o mai alcs prorrxul
numirea taiggi, obignuiti la greci: td oteQd.u<opcx': incunrrrrr", irl.o.o.rrr..
Apostolwl de la cununie esre luat din epistoia sfrnrului Apostol pavel
11il (VII, 13). Dc accca cAntim acum imnul prin care Biserica il indcarnn[ pe proro-
Urrl Isaia si dlnt-uiascl impreturi cu noi, de bucurie ci i s-a implinit
cdtrc prorocia: ,,Isaic,
a cu legdnr* rm'.,ii-qi indisolubiiil rfilrrq,,iegt. ! Fecioara a avut in pAntece..." etc.30. Cele doui tropare care se cAnt'l dupd
Frristos gi Biserici, indemnandu-i pe viitorii soqi si'se iubeasca i.rtre ei qi Hristoase Dumnezeule..."), care sunt sti-
cu lccca 1,,Sfingilor mucenici..." ,,Slavi Jie,
goste neqirmuriti gi sfhnti. vineri glas' 7), vor.sI
hiri nruceniceQri luate din cintirile Octoihwlwi (Vecernia de seara,
Euarylhelia e formati din p.ericopa in care se istorisegte minunea slvArgiti
de M ;pune cl mirii trebuie si se faci plrtagi lui Hristos gi sfinqilor Lui, prin viaga lor
torul la nturta din cana Galileii, la care El a luat parte cu-sfhnta sa Maici (in.
II, i, cirrati, pe care o vor duce gi in cisnicie3r; cununiile care li s-au pus Pe capete s_ul1t.asc'
,.- !:^ly,!iy:f, ,: eonrl il binecuvAnteazd qi din care apoi grrtn
-ir( i ntcnca celor cu care MAntuitorul ii incu Leazi. in ceruri pe sfinqii gi pe aleqii Sdi dup{
uTlwottt|erntr pahaml sau de obgte (td rorudu notfptov). El inchipuie aiat, nloarte (vezi vechea iconografie religioasi a martirilor)
ria gi veselia nunqii, cat qi soarta .orn,r.ri a viitorilor rggi, p. .rrJ ,o.;ffiil;il;
ni, avl.nd.parte de aceleaqi necazuri qi aceleagi bucurii2T.'Acelagi lucru vrea si aratc
Formulele: ,,N4irit sd fri, mire, ca Avraam..." gi ,,Iar flr, mireasi, miriti $ !i...*
Silrra...", p..ril preotul le-rostegte la depunerea cununiilor, sunt formulelc de fclici'
cata de pAine (cozonac sau pigcot) din care, prin unele prrti,
se di acum mirilor sr tnrc (hiritisire) riruali a mirilor de citre Biserici, prin glasul preotului.
o dati cu pahaml de obgte; aceasta din uimi este o reminiscengd veche, precr C)t lttlrt ca tinerii crisritoriyi sri vind a. opta zi dwpd cwnwnie la bisericd, pentru a li sc citi
mogteniti din rinralul,nunqii la romani qi amintind de painea comuna (un'fel
cinti) care se frangea la ei c' ocazia mrnqii qi pe ca rn v ocQdutou),
(li"bry.fu*tu.*.: confaweatin)"..$ta, pahaml,"cit qi painea-n" -irii-" -a"cau amnci ir cs botczatn din

pirtiqirea mirilor, care avea odinioari loc in acest moment al"J".

i"ra ;i"1; il rA dupl botez,
slujbei, deo"rece'r ) de mcriqor,,
se sivdrqea.de reguli i"{",1 dupi Sfanta Liturghie, .a"J qi'l zile de la nuntl la
-iri^rl
-CXV, pc care ei le purtau timp de o siptimAni qi cu care veneau dupi ^opt
aceea se cinti
acum: ,,pahaml mdnnririi...,, iirs. 4), cAntare lriserici, unde preorul le lua de pe capete (uneori lucrul acesta il flcea p.regrul mcrgflnd
priceasnr_
!n_
tlmpul impirtiqirii credincioqilor;'in randuiala'b"nuni"i ea nu se cl insuqi la casa mirilor)32. Depunerea cununiilor se flcea deci a opta 7i dupl cunttnicl
decdtinMolitfelnicele
.romineqri T.rt."gi (in celi_grec.Etl Ei ,ir". existi). rulterioi, a fost incadratd in insiqi slujba cununiei, dar obiceiul ca tinerii sl vin{ la
. "" ilirili nasi, ln
lnconiwrniea ruesei de citri ,rri"iJ. i-r-r-*a fo...,rt din slujitori, lriserici la opt zile dupi cununie i-a pistrat pAni azi,in virtutea tradiqiei, pistrAnd vc'
de hori, simbolizeazi gi exprimi bucuria fireasci qi r."ti-J"r"1 de
clrea denumi re: dezlegarea cunwn'iilor, adici desfacerea cununiqelor de ramuri gi dcpu'
de nunri, sentimenre care s-au exprimat totdeauna pri" .antr..Ji,".iubilare'pri1
monra aceasta este, ca qi cea analoagi de la botez qi de la hirotorri., ,r1
s*;-J;. lcrea lor. Tinerii stau anrnci la uqile bisericii (sau in pronaos), ca unii ce se socotcsc
rest din lrcvrednici de a intra biserici, pentru ci qi-au pierdut curigia feciorelnici de mai ina'
ritual (religios), care f}cea parre din cuinrl ebraic,.,li ai, cultele altor
lntegranti irrte. Tocmai de aceea, preotul se roagi, in molitfa pe care le-o citegte, ca Dumnczett
gii gi popoare vechi precregtine. $i deoarece nunta se face invederea naEterii de pr sii-i invredniceasci a inira din nou in biserici qi a se impirtlgi cu Sfintele Tainc, la
vremea cuvenitl.
in practici, astizi tinerii vin de obicei la preot dupi slujbi. Odinioari ins{, molitfh
li se citea dimineaqa, inainte de slujbi, pentru ca ei si poati inrra apoi cu prcotul ln
lriserici gi si asiste la slujbl, cum prevede incd' Molitfelnicul.

ItAndui;rla Cununiei din bh manuscris, .r^J.i, ;'" .pil. n.i.rrlJ.a^iii"Xrriil BIBLIOGRAFIE

nrbeologice aduttate de pe la
r: ,-:
4 biser.ici antice, Bucure.sti- f isi "- l4q. Mirii crau il
.:
?lli
,1,
9,,Pe iarnt nlstta. Preorul zicea: ;;i'i;;;.:il
Jlttltclc, Eea pe miri, zicnnd: ,,primi mnului nostnr P. Anciaux, Le sacreruerut d.w ncariage, Louvain, 1963.
Hristos, ^picatelor,'.
iea Li se didee ,,rma rirualul P6[
rrrra rrLuarLu J. Basaroff, Die Ehe nach der Lehre und. d.em. Ntus d.er orthod. ntss. IGrchc, Stuttgitrt,
Taine" etc. (cr 1873.
545, CAmpulur
r.iiSi aMaslului
O., an. 1962, 30
Aceasti cinrare nu ala nunlii descrisi de Simcon al Tcsakrrricrrltri (n7t.
'w-r2: t)' vvr' uuu, uu7' $ cea.orn lwottJetrrcut rom. manuscris, copiat a. p..o*J'bJp;'Fffi
t
iit.. cap.282, trad. rom., din Canonul Miezonopticii de l)trnlitrica, glrrs, V,
de M_.,Milinas.Mamusaise lituraie,t;i, n;hnu i,:;;;5';"iJ Irnrostrl Cint. a 9-a (vezi qti. 1952' p. 375, col.21.
l:t.,ii,!lr',]",],li_tT9s-,_d.*ris
rrr..9-10,-p. l]15-1135. Comp si Nic. Da
I.tqi,^1t146,.p. 106. I)c altt-el, birnul obicei al
:j. iii 31
C,omp. Simeon al Tesalonicr.rlti, Despre cirystita ryinyi, c1V.2&.2. tra'J. ronr., p'..182. l)cs|rc
rrzi in urrclc cperhii alc Biscricii noastrc istreazd silrbolisrnuj cerernoniilor ngn(ii vezi Ei Mi^rttrisirea ltti Mitrofan Critol'rtrlos (la I. Mihillccsctt, l)lr
lltherur.tnisse..., pp. 231 -233).
illrprirrr;ircl arc loc inaintc de cununic, fic dirnincala, la Lirurglric, fic intr.-11 slr6,itoar.c
--"
antcri 32
Oomp. Mi'lclrisc.lcc, NotiSe istori.ee Si arheologice ad.unnte de lc la 48 mdnhtiri Si bistici &tttict, lt'
(vczi l), l)'oco1,oviciu, Ritunlitita, p. r.32 I. lirjor
;i ;i'$t. n,,lifii", zii,;,iair,, ..r. 1, 1.,. itroj. 150. Grmp. qi M, Mrllilrrr;,olt. Sirat. citr, sttpra, p. I I34.

12<
rrEut rR(/r{. uR. ENE I'RAM$TE

o'P., Lo lirurgie du maiaxc dans hs ritcs oricntnux, i, rc*,. (lRt,t rot.ut. Vl

-^ I-H..Dl4ts,
50 (Paris, 1957).
Le rmariage, in vol. L,Eglise en pribre, rid. par A. Martimort,
_ ^ _P. Jor.rnel,
595-6L7. Hirotonia Ei hirotesiile'
DTC,IX,23|7 y:u.
Bisericii Amdoxe de pdsdrit
ir-r , ic,,,26 (Igzr r ^^ ,r"')i Hirotonie gi hirotesie. Taina preo-tiei
Nerrclow, car,qclele ;;'r; ;;; (ordinatio). Din punct de vedere etimolog
^. ffyitentiet in vol. ,,Lih
r.nljrri"l-9es pdchis" (C.onferences Sain^t-Serge, pa ZS,pp. iOi, irlr.-n.rri lntinderea rudinil'or (de la leip
R. Raes, Le rnariage d.ans les Eglises d,Orie*i Chevetogne, 195g. satnleXere, Pentru ci votarea sau alegerea
Ambrosios Sravrinu,' Iepol,oyio ro6 ydpou, Co".t"itinopJ, tgZg. rea mAinii. t.t t.nt cregtin, cuvAntul letpo

Nunta la Rund.ni. Stud.iu rz f"."reqti, 1g90, pp.

Co-p. qi Dimitrie Cante part. II, cap. XVIII (Der
moniile r,
'-^_::r^pe care moldovenu Punerea miinilor e un rit care se pract
le oDserva Ia logodne gi nungi;, tlad. rom. de
Bucuregti, 1923, pp. 158-164.

l;)): .-r. xv: ..,{leeeli-vd (Xetpotourloote) cpit'

"a,iititrsrrtt
ipott"Aiit, cart. VIl, cap' 3l (tiatl'
- p. 197).
rom.,
I iomp gi 1. Fo.g.r,Diares, in DTC t col' 708'
-!V,iluc,rcati, f.a', p. 55 (citAndu-l Pc )' 'fixcrotrt L'ordff
a
Comp, qi pr. C. i":n,"Crirt'i"ii,ilt.ll; '
et les ordinatioru, P' 2, n, 6)'

331
 r Rrrrrr rrrrJ!, lJl(, trNlj ItRANI\STB lJl I Lr NVrVn $r Ev*'rPrr

d" (),[)*rtc gi , clcrscbirc clc dc alra, cstc clcci

Ili,:.:,l,1::::i],=" l.)Hirotoniablprciltscsrlvflrricr;tcittaitttcclcsfirrqircal)artrril<lr(lrrclatilclttpililttrit-
jltjl"'::';llll::ir,::l,f::19:'lr-'i;;ilja;,{t'itil[',x,,:i1ljt:l!.H::
^irorcsic d.l;il;tJ';*iiii'ri,iru;iiltiea 'lc a sfinqi Danrrilc' adicl
rcn cu Cinstitclc t),rnr'iii,
.rr1!:r indelebil,. ':'li'-T'11':::
::li:::''1'iil:::, l+,'i'i'l*'iii"
pe cAnd hirotesiile
#"iH';d (il:i'1";lil fr'l
ie pti rrr.,t, formal.
de rr stuli Sfhnta Linrrghic'
'n''jl1:i. ?l*:'l::J*1*.1f::l':H$':i$fi
ii'tr*i:,,ilii i,,')i'fr'o,i roc.dupi
diaco.ul nu poatc sluii
'r:9"i:li a. r,ii"i",ri!1.
sericeqti'i),1'\i',,9::?'"i*:r'wr'.vi[;i;lill,H:#:lj::'ff
"a*:t;-":lj "i^- r"-iirn.ir, in diferitele ,r;I*K::3:"r1"#'Ki;;ilr-*r"i o",,ni,"".li), a'o"'Lce
^'e
:';:H ii,'tgr',t qi nu poate sfir-rqi.Daruriie'
_ .- . #_l;*"!*:);S:,'-,y:,:.ij'!o:i.i'11:,);-42"i;d,-'i!Xl,"ill,;
I Grenori an' i r.-r., t.' L-{ii". i;;;.
..... - .. ta ru i;;;i;;;?::;,'"i'i'.-'ilr.r-r.. ,r. clerului se sivirQesc 1.::fl]i-tiT[::^1:"Lt$::
*,!,'{l",ii,i{":li'pT':.",l:ii.i,f'"."i1i,5"jff,,X-:'::* :.0:JT,3:iit'::'.:fi !;X,'J
i#1,"'".:* roni ei
.este numai e piscopul ( arhiereul ) . Hi
! ::::tr:! b-iro flliill,T#i?:Ii,:T:[h';:il;;'ii;;;iil'' ""?'];,ii:^:.r'^:,,::'1,::"lLl,1illl:
$T"l gi cea ur
{r \Ld de preor
prsur' o savar'eQte
rt"arq.fr.
.
*riig,,r fi 'ffi #ru:':'ffi J':H[eii#"-'i'sra"i"'r"fln:[']::".:H::St3i]#:fi;?
li'H?:[ !13i'i,'] ;iilil'til;+i" '"il;::'Fil,:'li'^''',:1""i'-'i,t'
un srng.r arhiereu.
r.ir; iar pentru hirotonia primesc; de
trebuie cel puqin doi sau mai mulqi ,.ni"ril;.
;lH :H' #I;;;;'."' p' ;' r'qi uq ilo r imp rr i5 t':, ?: (
se ri"a.qo. de regrti de cdtre arhiereu.
3:..?-ft::,::^j:
manistiri,
^--*r'sv!,r, rL.rvLur T"T."ea,
s.tarequl )du
sau igumenul poate
rBLrr.enur poate iirotesi
N
il'[i.',i'#li,;[[ffi "k*.
,? fiT { ril9;, ;;i *,y ( di acon i i preoqi ; arhierei ), ci
"'-*:'l sau
resp^ecti'a gi numai ...'
hrrotesl crteqi
ci qi ipodiaconi pentru
uoia,", .r'.o*i-,.;ianrul episcopuluiT
eoisconrr'ri7 , #it t::1Hij ;';^ ;; ;;; ;;J
ili -"rte h rotes i deodati
i i
I2

eparhie'"'"Jru
ff l, l: I?:::: : Ll;.".i ;#J ;"."#H * in arhi a 4. Randuiala hirotoniilor qi a hirotesiilor se afli
in cartea de sluibl numitfl
::, T::i1 i; n"*li .u ;#;; :, ;U:ri:Hi;;
ep
poate si.vArgi
acelei eparhiis.
hirotonii s;iril;; s a

'-
Arhieraticon.
a\ Hirotuia clericihr inferiori (ciny Si ip
2' r,ocul sivarsirii. Hirotoniire se savdrgesc rordeauna numai lui act al hirotoniei in viaqa spirituali a ce
U"ffll",l:::^,,:-tq- 6F,"t M;,:;3rs6s c{r^.^ rr. : in bisericie gi
Biserici
lJrse,ca
sfintirii, iar exercitare" ar"rr"i pi."qi.l Lri",..a^
s" ri*,iiq"sc, ;; ;;-g,il, tor in biserici,
r ile, de ase
dar in naos. ele se pot ta
in paraclisul ..i..ir,ri'.,,r
paraciisui episcopar iau rhi.*
chiar t^ -^^^s:--- -,
i" i"ila.t"-episcopari, rnarntea .-r, ,.#LiXXfl
3' Timpul sivdrgirii ca gi Mirungere-a, taina
independenti' de sinestitatoare, .i r. ii."a.i-^, hirotoniei nu .orrrtitui. o sri
il ;i;ib; sfiniei Liturghii depriri
*TlXlll,:"*,:,,.: l,
sg*1y
1 !i;
i1-1r;,",
"a.q*.
hi;;;i L L rurgh ia D arur
a
i

il,ililr'f5,*1,[..','.Hirotottiite';;'a'a.*;;";i:;iH;lHi:":"iii[1#i
a) Irirotonin in nt'hiet eu se face inainte
de Apostolului gi a Eva
lindard dupd ,'sfinte Dumnezeur.....;'y,'J.""rece
'- /) s>v! ^citirea
in acest momenr se incepea o,
Lirurghia, in prezenqa ,rhier.ului;

5.
drstmcua carc se face azi
.,,, , i.t- Pfle ;a in limbaiul ortodox intre hiroroni.r hirutesie
si dateazddin scc,
ctica Bisericii carorice
cuca Catolice nu
lgc ^;"t azi r.;r,i Jif.';;ilffi"ffi.#i;ilr1:
n,, G,." nici "-i-"-^)-i^';;r:::
vorvctChbnt*,""r.1!]?r::t*prirrtrrirrt"riai;-ii,nirrli#"il)
-.
e ur,,tuLa)w. lnryoyranfe et relntwte
dz l,innposition
6 972), nr. t, pp
T-?.Lgi nr. 2, pp. ZOZ-ZZIA4.
eculn., can. 3 a.l Sin. \4I ccuri_r., can. 19
cr,l. gi 2a
7 II, 4-S Ei 27.
. can (t
can. 6 tlal Sfintului
Q€i-;,t,,: \r:^L:r-
Nichifor
Arbieratico [i hirotesiei de.ipodiacon.
Mimrrisitorul. Cornp.
, Can.
\) ,. ;r can. 22 Anriohia.
,,,'r1,1, _f_:lildli.i(cRo, vol. II, part. II. p. t7\.

hintreb.39,trad.rom.'P'322,C<>nlp,$Pi,dalionil,rrrltrlln
t""t,u3;R:;:\l''irrn**. care vin ta hirotonir, intocmit dc Ar''
F,mili'n Arr'
pentru cardid.alii
tal-Tflrgovilicantrl, lhirrrcqti, 1 939'

33n 339
 HN^ttl\) I E

.,.-I'ttndcrcA.acc.rlstil' carc sc ficca gi lc-vililor clin scrviciul Oorrulrri Mdrnrrici (I qi ctt prtlsoPtrl pc gnlnllii'
j",1**: ::1, :::::1".:i-.i"d dirur ui i n ; r ; ;; l;#;ii;i ;
d i;;t.il; l)omnului, urrclc rlmf,ttc nrni
Hl1;l candidatul
aceasta, : devine levit, om in slujba altarulur, p"ir* .a pdrul
I
$i

este un
al trupului gi prin tundere el se aduce rui'Dumnezeu'J,
piign ain partea om,
tunde la creQter, perrm c
F{ris.tos_este capy] qi .regteJ';il;;i;: fil,JLr;:
mai inchipuie gi cununa de spini a patimilorrs.'
Apoi. arhiereul, luand un.felon scurr, dinainte pregitit
. . (sau, in ripsi, un st
9:::::lryazi si il pune ind^oit pe grumajii .r"aiir"i"l f"f"r"r acesra aduce nrAna arhiereului, care-l
i"a r:
de veqminnrl speciar p.,:11".iI purtir slujiiorii
uiseric"qti infe;;;iAir;ffi;;i iffi;rd;Gt'*ilii.
serica vecher6. Arhiereul ir binecuvd n
n"" p" .l"alirr, a.a"au_i semnul Candidatul face trei
tei cruci pe cap de trei-ori, pune "^riain ii
mana dreap,a p. .i.q* gi, zicand dia
!,,, arhiereul citeqte rugiciunea'de tri.ltesire (,,Doamne
:?:T:ylr-:.uj.
nezeule TgiT
atotqiitomle, arege pe robur rau acesta..."); apoi ai.anaiaanrtuirl
n::!y2:-^'-:1Tt tunctiei _ din care .#a;hrroi.tG;;U;'.;
o reminiscengi din ,,cercarea,literutui t'tecuvAnteazi Pe caP de trei
sau_,,ispitirea,,_sub firr_t J; ;;ilJGiffi"i;;,
ilj Sfintei Mese, cu faga sPre a
:j:"1:?::::1y:l-:andidasii ], treapta de citet, p =nr'u-" r"',.i., Jr.a-ililU
teasci frumos din cirqile Dupi aceea, candidarul se ridici;;;il,t tcsti- e luat de miini de
llnti
citre arl iereu, primeste de la diaconi .tih,-,i <i nrorul ,oiii'Sfen,, Masd de trei
:1T11lllf:*
treptei urmitoare, de
ru (ys,
\vwrl doua, ,,Slavi fie, Hristoase
arhi...ului ;pr;-bil; ); el le Pr cAntiri ca
v!$rs,-v' r Precum vedem, se cAnti la hirotonie aceleaqi
ml orarul'i'.-ar"i
gi oraml"".
mI gt ,i.o
Apoi sdru f,tiqe"t,in
;t itil[r* i1,1#i!";, gtiharulri o,34: r"..i,?rili p.;#";;:,,;:l:]'aduc
aceeaqi ordi
Hristos, in
.. P"pi aceasta, noul. citeE e ficut ipodincon, d;r;ia"["1"r[lli-,1,e.o"r. .u, altar sunt P
melia Sfintei Mese, qi Pe
*:r::::,,1'_*1:3::,{i1 ".i1 trei metarui spie risrrir, intre sf\,ricete impiritesti
into,rc", i,, ai,i""ii]l'i1it iiiJ:Tltl;Tift_il,:],'T[.'j.:::...,t ,trfffii.il mirnrrisit Pe Hristos qi
schimbind la sfirqit: ipodiacon in loc de i;tep1. in pe care EI i-a incununat
rrE, ,rr.,i",",,r,,i l---^,,^^r.-^-l
eceste il binecuvXnteazd,
acesta hin..rr.,4-.o^-x pe ) trei
--^^-^- de
^- creQtet colguri'ale Sfintci Mtt:
.
ori. Diacon L 'Patru face cAte doul nrctanu
jurare'
dreapti pe caput can iar c 'engolPionul
de hirotesire intru ipodiaconTal"
f1T,:^I,1.:hl1::!f_"Xa"d (,,Doamne D.rmnezeur nosrru. cera ce prin Qi mina drcaPtd'
unur gi mari
un lighean g"i
:i::3,9:31._]; ?,:1._"llipilzinti "."p*,,l-o,_ prosop, si o
::.i1"1:1'^1danrlnnandlt8#L;ffi ;:.i","'#JtU*:il'.::::?Ji.:,
arhie.reului si se spele pe.miini, deasupra tGt.1""]"r,
eitei inconjuriri
r.a"Ji5..,"".,;:H;:1; faqa Sfintei Mes
teazi numai cu
timpul acesra,'diaco"tr ..r" pr"r"p"f sub tighean,
:f*:lf.rX.*:t,^".t_iin ca sI
t1.:ipi,pji:::^*-n"_..uI\iqtergemiinite,p;"i;J;;[l;;#;
con, il binecuvdnteazd., iar acesta ii sirutd ;?;;
jt,'il ,i]';
ai, ;;:;;;"prffi;^#r"i.lilr
il;il;i
teQti, merge gi sti in faqa icoanei impiritegti
,roli- rm. Hrisros Izice:,,Si lu[m anrinte l";
dX*fti"':"Ti'ri'.?s+;ffilil[;il1.i't;:Hyf
"
,i:',T.::H#,1"'o'," in ieq, iqi ia mitra dc Pc
r"nP'
Se incepe apoi s{hnta Linrrghie. candidarul?;;;;ir'il"""li
pi"u r, r candidarului gi zicc, ctl Hlil$l:
I::;, ?,"1i:1-d:'::
tcgti
jl fl Aeruvicurui, ;i,ff;;;,i.'J"'i., rata uq,or im
:ll" li toarni
qi, venind arhiereu.r,
ti sil ttc rrt'
de trei ori de se spali pe
dati: ,,cnqi sunteqi credinciogi..."; apoi ii slruti a.""pt" ;irl;i."ili:;il -#t,fata icoaneiMaicii
jii;.;;1" ncetiqor, rar qi dulce: ,,Do t' lrr timP cc
ori pe candidat lc crucig' Pe
:i de trei
lui, ii citeqte incetiqor cete ao'a at l)unrtrczcul
ili'l;:l !)::!::t:*o:**:i*,r, hiroto1l2cap. r58-r5e, rrad. rom., p. r30. capul 'latitt"i
iiffi]:.llil'+:l';*,::*:11;".i:li:::;:r;";:il icqirea cu Darurile, ipodiaconrrl mcrsc in trrml ttltitrttlltt
rom., pp r 0-r4r) numerre Arht
,r#'Iii:1,11,}i::l'L';*:
ct,tttstln
l7 tt.,'.-: .,--:: r:-'-
(vczii,lii
II-pL
r'(vczt
hrnrirrri" (lccx.,
clc cx., V.
.::{::::::y::;15.9r-'-;
$i il s()c()tcirc ,,inccpitur:a-,,

V.'Mitr.rfa,r,,ui.i
veqminielor sfinte
di n<>ultri'circ; 1i fulie
linrrgiqri.scj
Mitrofirrrovici qi
.

Iache .(stclntc),
r;i c<lla[r..ao.
, op. ctt., oi>. g:
rrr.. pp.
acest vesmtu11

lsfc;nic;, pcltrnr ci circprl c numit qi ,,purtitor dc

835-836 gi l,r-. G. Tclcagir, lipirtit, p. aa6),
#, lfft*:;:::'fiti',!61':;d';T?ll:r"*.'::1"''
rrl:rri, Despre Sfintele hirotonii, cap' 169'
ronr" pp' l srt ll r"i'
tracl'
p' 130'
I
"-'..'
2,'O<rm,. 1,, l.tvtt.kirrrrlv""i'ii2iftarr". -itititlli le la btnut,!,I'aris' 1970,
340
34t
 PREor pRoF, DR, ENn Bnllugre Lt't'tr n<ittlrt sl'll( :lAl,A
l'lostrLl..." qi ,,Dumnczculc, Mi,nritoml
nostru...,1). i, acclaqi timp, arhidiaconul
in qoapti ectenia.
Apoi, se ridici t ul diacon vin. intre ugile impiritegti unde,
cu. faql spre popor. !
de la-diaconi qi di pe rand, nourui diacon.
::::*::tl:l,lu_i,!^ r. este.1I.
. ,,Vrednic il ,,..i,"il;; [i#"i.i, astfel: ia orai
aratd popomlui. zicAnd: !,,qi if aa;;;iltH;;,'.#;il?'i crrrrtl a se insufla noului preot congtiinqa rispunderii grave cu cate se incarcii ccl cC Sc
L:t*:tli-"^tfg'^p-1T:na"-tp. "-a^l
trei ori: ,,Vrednic esre,,. Acelaci l*-
r',ang, in timp ce soborut slujitorilor
r" fr;.'"poi..r._a;..;"r;1"':i::ff'l?t6it
iii. ,.o- chivernisitor, itorrom sau ispravnic al Taineior lui Dumnezeu2a. N<>ul prctlt
pocrovrprl mare), rispunzand de fiecare datn credinci6ii
G;ii, ,,vrednic este,,.
credincioqii din biserici mirturisesc astfel sau
confirmi vrednicia celui hir
:*:,:ll*::::flf,:* :TT,:"fa"d ryg"."r iy" parte efectivi la ale.qerea gi confi
;':ru?:;":TT l'* !i^,#;;,!1;;;;;';
!'i;;;;,';;:;:z';;;;;i,,i,);71;;$rflfli
preoqi.
Dupi noul diacon
aceea,
qi spre stAnga) le n]ea9i spre credincioqi (intAi in fagi, apoi spre -Lavremea cuveniti, cu binecuvAntarea a
Ei se intoarce, intrnnd i, lfe.rtrt ,lt"r. ttnlvonwlwi,aritAnd astfel credinciogilor a
,"yl-r:._::r:1j""::Ty rAnduiala ruga pentnr ei. Tot el imparte anafura, c5.
con sti 9q,1"",g , ri u.ghi.t arhiereqti, iar noul
i" a..,pi" sfiilMG,##;si;[,.'J;il:,:l':ii pe credin
ida (ori cu
- il,J; ; ;; il;;",ri ;. Hffi 'pi#, 'iXii ',Xl Dupi
:
l, -
clerului,
LrLrurur, 11:,ir1i
ll l, ,uur
noul 2
diacon
uracon p'meQte, d"
primegte, cre la
1,,\?1i.fi
[;;iarhiereu, Sfannrl Trup Ei sfhntul Sange ci Sfinta
oii:::)ril obicei la
;:f:li,j ll=,-.^.:.11,1*ri1, .lrg:reQte ecenia: ,,Drep,ti, primind
::'::i*::,"::r:*,i**Hi!":'#"!i;i:'i':;:1,"?,xi,',J[ili*:#:it,
de a-i indemna pe credincioqi la
rugn.i".,.ji
c) Hirotonia iy preot are.roc, precum arn spus,
^ indati dupd intrarea cu
*act dupi aceeagi rAniuiali ., qi t iio.rh il;;i,
dorr ., .r.
?J3.;,31
deosebiri:

::m'lt:t.r;l
se
- Inainte de
didinainte, xpur, semneaza ramane r,
Qr
j:,:x::1 1l.altar, pentru hirotonie, candidanrl
.;ru;::;f*Hf:'.f:T*:S:[
a"iJ'." Ii?:;#tjl;;:*' ^t'
. f"r, a. _aini nu de citre
"J :l
coni, ci de citre doi preoqi, cu care fe.; i".",i*H*i;.it#iU avrurL \Ld HJ'j::T;
u.tllll L
ali aceasta
i (veziArh
njurare ingenuncheaziin fata SfinteiMese cu 'iesalonic iala aceasta este ca o l<lgtxlirc I

ci va orimi fr,;,te )lc ^'^^t:]:\ ,l- ^^^- ^"lea)

rca) rormu ipopsifiului cu Biserica (eparhia) pentm cl ales qi care i se va da irr griirl sI r

mnului sI pistoreasci26.
'-"ffir*""ia propriu-zisi in arhiereu are loc, prgcum am sp-us, intimptrl l-ittrrglriti
i se dau, indatl dupi ce s-a cAntat ,,Sfinte Dumne ;eule" (inainte de citirea Apostolttltt.ill ,tll
rH!!*rL! uuyrur,;rrcuregti: intAi epitrahilul22, apoi br6ul qi la in momentul cAnd odinioari (pAn[ prin s :colele VI-\fII) se incepea. de fapt t,inlrghltl
;:-;:,
- oiT;,r.lT,llt:r*,Iy!:y1 urmi ddffii- . aceeagi rAnduiali ca qi la cclelaltc cl<tttil trt'ptt'
.T",.,
de slujbi prin. excerenqa , ,ri,;irit preotesfiz.r i; itt*;i;;"mAneascl ." ,. i".. dupi
Apoi, noul preot rdmine.in-dreapta ;hiJ";il;ilffi
i#iJ;:"&l, rpr. cinJ cu urmS.toarele deosebiri :

::::#:*H,1;,:i,,:0,.1::11,:_1,,1=",,n-tar
tar, dupi rAnduiali, ca unul ."r., i.rt."i1rir."p."
pa.ii'.i,lj-tn.o
'uld Lu preo.tii
Prcopl din al:
to.. 2a
Simeon al Tesaloniculti,op. eit., cap. I82, p. 139. Vezi qi S^. Salville, un ritl d'ot'dhwtiot
r.

ient: l,hostie d.ans la m.ain i iorin n;, in'rev. Eb, an. XVI, nr. lO2 (sept.-rxt. .l9l 3), pp,
424'43{
Ot
sil t
Astizi se di de obicei noului preot Sfinnrl Agne[ scos pcntru Linrrghia zilci .(tlilt crrrc ttt'tt'tc,tz;l
ljXX:::l1':1:**,"1
22
o!. c1t.'.cap.
Odinioari, nu i sc ddJt'-r'-:-':
rur' (rau'
--r' r84, rrad. rom.,
rurrr.' p. r'lu.
P. r40. impdrtdseasci sfin1i1ii slujitori)l mai inainte insd ise didea un Agncl dcoscbrt' sc()s tll ilccst sc()l'tt I

se-ficca din orarul pe care acesta il purrasc I'r6scomidie (Simeon al Tesalonicului, op. cit.' cap. 17\
pAnii acum,
acum. aducindu-se
aducindu_se .,.", "l:l:,.1:::,"!plllrl!:,_i
r-se capinrJ
ca din spate at^orarului pe11. g-_;, ilf+:.r;;
Tesalo^nicului, cit., cap.
E. I
cap. I80-181, rom.. pp. 138-139)-
rrad. rom., l3g'-l.lgr" iiitffii
'-o \'' .f 2s Simeon al Tesaloniculti, DeEre sfrntele hirotonii
2' in *;;;:
siseirc'a ;"; ;"'.*iiGI; iIfi ,l13"iJ?;
]l!,:.,11-hi."r"nic
peste grum^z gi pe care preolii <ipoart'i t"rti
o cruce, pe care arhicreul i_o pune atunci
VIII, 33,35: ,,$apte zile si nu vi depirtali de la
rii voastrc, ci sfirilircrr voastri trebuic si sc sivir
,i"1r. 2n
Dcqnr ttitttulc hirotomi, capitolclc 197 :l 20

342 343
 Pnaor Pnon, Dn, ENr Bnarur5,rn LITURGIOA SIIECIATA

Sltriba c oficiatI, precufir arn spLls) de ccl puqin h Nouveou T"cstf,mcnt ct

doi arhicrci. dtes connexes dans

-t:, ":..T:,:
q p"i Ll,::*:i
.*J"e iii' i;i;: j,iiereilor,
I :i F
ids+i ;
ft,',1!ii#ffiff.H[,i;ifl:##,i
_i ii".iJ ui, *i ci i, pentru a se
nu de citre diaconi, ci dans les Eglisa Orientales,ln rev. Ml), nr.
1":-T:":1'..1._ l:*tr.Thima;drid s;'i.io-or,rhi, deoarece ,ii,Xilir?""',i'.j
T:T*-'"j,:T?T:1fa;l yorul monahat, r""i"i" JL dr;-,;;.:laci a fost
clericii de mir sau dintre laici.
ns de Vanves (1954-1955)), Paris, 1957
La inconjurarea Sfiitei Mese, candidatul e purrar
^ de doi dintre arhiereii srufl
inlitareflff;.il;a;c[il
I:,,,,T1* l::::,::.: ?ITfrr" {e in taini re zic col.1302-L425'
rern Verhrilttttrs, Atena,
;::tili?Jiy,:?:H:*'#::",nztln*1,"1'..#i:ii;il:Ui1}","fi L949-L95L).
Dupi hirotonie, se dau noului arhiereJvegmintere gi insignere specifice dela kturgi'e byzantine des ordinationsr^ln
tr
inainte), omofor, engolpiorr, cmce p( de Saint-'Sulpice), 196I, pp. 190'208.
:eilalti arhierei. tesiihr (in grec.), Atena, 1949 (extr. din
arhiereu are protia la slujb{; el zice la
ntii, iar dupi sfArginrl Linrrghiei, prir ns les rites d.'ord'inotion en Oriont et en Oaci'
creqrntele).,l'ff #!'Hf
;ti'+Hi#H',f,[:1xifi
il.:i-;;'#;#i::Pf
6,,.
fura r. ^, -,_^ -,
mantia Ei_i di toiagul urr'lrvrL) dupi Ldrs
arhieresc, uuPd caie accsra
acesta Ilmp nt'i,on bewte, Kassel, 1972.
la popor qi -tine cuvAntarea
"n.;ril---..-..r
orice cleric trebuie si. serbeze in fiecare an ziua hirotoniei sare, ,,cinstind-o
..r. _",iii;;i;;:ffi;;;er.
slujeasci Liturghia irlracea t-,1.
:i,i.:"::f,r,:.Tjlt,^ly zi, mutgomi;;;il;ru
sau, cer p

si rimAnd intr-insul,,2 .
J.,il;j:i"r'ilih
e) Hh,otesiile
ad'ruinistratite 5i ranguri
.fice sesiv1rgesc P9!tt'
d'e
tacre rao"nil^ .(distintfct)
/-^^):)-- t
e dus
e .1,,o i-
in f^+^ ^^:
t.tr.njy.rrurur cu acelaqi."."-o,lrid
tanu in mijlocul bisericii, il iau diaconii (preoqi
t,,!- Po :u nces te, Prea# nsi te
3:-."j,f l,,l:.Tl:, i.^-^* :--rlen erc.),,
:P.i:.:j,lll"l."'.,-,
episcopului, care sri :.!11:9,r::i,^,i"t """i., bi.rniere,
inrrc ugile. i-pn.lt.qii,
binecuvAnteazi ge cap de treitri IiilttJi,.
Ei, pr.oa"i" ii citeqte r
reqneetirri .lo
ne2 respectivi
nea hi*^,- r
^:-^ candidatul
de hirotesire. - ,
^---r. se ridici qr primegte d. ,"
3;f:*:lfi::::stly:.i :
I ' r'iorerr*
pistoresc Ia stared, briur roqu, i g;i?il1 pectorari ra stavrorori, "^i#ilrli
.i.rr-.nI"
carja sau tc
.l-q :.. :: ;.;"p"p#;t*rili Hr:
l'^::*,i:f.:;1,-,:
noului
.rr.,,l Ll"t-,l.ltJri, de duhovnic
^vs,rL voLL'
-.ir..r'.,,v'.a"i.
duhovnic-cru c.a qi fuIotitfel";)t."'
t::,:^::,:^::solemni este hirotesia de stareq sau igumen
lgi"gl (vezi

BIBLIOGRAFIE
B. Botte, L'ordiruation d.a blqwe, in rev. MD, gB
(1962), pp.LI3_126.
F. cabrol, o.s.B., trnpattioi di *inr,-in-tiact),-wl,'i\\'6Zi,cor.
39r_4r3.
se la hirotonia de arhiereu se practicd
cca a a dispirut din ulLvru
secolul n v rr
azi
ttiro
hiro g,
L. {ytia.
.,jl la Prof.
8,298, citat
tn.Neselc
yoronou Cnn,o
Voronov,
l.\csclo
* Concerr.* v,,vw&w @'9Itrr, ,orult,
liPj"l*. ss-
"' itr"{ l.li.l!
i:^:.!'li K lt ;t loz, nr o,
2'simconatrcsalcrirl.uti,i,dieiri#irrpt'iai,rilrirroei,cap.r22,tracr,rcm,,
?n .t
.
.p. 72) .

p.r17.
344
 l,t't'Lr t\clt :A sl'l':( :lAl,A

Caprrc;nrr- VII
, sc sivirqcqtc aclescn adic':a:*:,ffr;'1;1,*I'l"l#lil'"3:;|lil:iJ
nnsltt dc obitc,
,l,ii::"lilT'ti':q;i:ffi1+#ilI.,1it,,,,,"i, ,'*"ii si acordc o ierrarc gcrcralil
clc

:;rtc, mai ales lnaintc dc PaQtin'

SfAntul Maslu i,,'iriTll'li, #il;;i;;nL.'9"-" se sivargegte h:hio-10-"1ll,111yl
Yvotv'tt\ p**.,
T,*1'1;1::
irr#.iffi
cuu)tc \dLurrLr $;'tbtl),
Ldrru u r-""- -- s[ capete,.
-ip.aattrird?'-apoi
-q'i!I':i"fi'i..*:,.,*
prin masltt, aducAnd
Sfintul Maslu.(T6 Eblei"atov, Eleourugerea, Sviatii Elia, Eleosyesteniia) tic, curaqi-rea-suflenrlui dt,p."r'^tl^t^1:-'r."ir:
hl iili"irilt.* il;hli ;.
..'"":i
,,eAere doometic ins[- ercc'
^,,nrt rre ,":*l'^9:I111:,f'r'
B*rdl; din iunct,1' cfcc.
sfhnti. prin
pr,r ldrL
care DrDsf
Biserica_ roagi, p.n
se f.,aga)
rLa_ str prin srmFflr .i srurrtorl,
sfingiqii el
acordandu-le ierrarea a5 gi91te. prin ungerea cu untdelemn
,f";i.".i pentru si.nitatea rrrdsrurur i,i#];;
rurrl rvrrvr:rvrrqlv J;a;Eil
rru ffii
L;:illlil,l :il d n'*]'u l a tainei poc r i nqe i
8

: s5' se faci maslu celor ce li s-a legtt

sfinqit. Der l)r,rpi vechile Pravile bisericestie nu trebuie.
p"r\ e^ste de origine. slavi (de la cuvAnnrl vechi_slav ;;rh,-r;;;-il;;;l -y---^\ ^:gi .--L.,-:r^- panl cece rru
rrrr
lemn). Se maiintiebuiinqeaza qr denumirea de eleouruXere (tngere
cu untdelemn)'
;-;.il* pa"n u qrp,. ".,i (pentru ci ei nu au picate) nebunilor ^An.i
o:y.fjr..r,^d. e.1el.crtou, adicd ;luibr''"",}.rfi""r"i lqi vin in fire.
(de ta
Pl"=:::_
1i1.1"f..,_:Jl,Pi ui,9lcxtoy : untdet:mn), iar la popoa..l. ;i;;; ;; di;.;;.
rea de &tratii..Elda (u'tdelemn sfA,t) sau'EtrrrEtiil;i
intrebuinqa mai inainte denumirea ai ttt**o "".a.
irn"tir*
fT11"_.*lici,sepentru ci. ei o administrau numei
wnctio (
*i.l-g11 yT_rlt -".ib;;ii;;,"il;;"'pt
]l"Yf:::::111|:"por
sesc
de concepqia qi.practic,
denumirea de unterlea. bofuat ihi. """a"*l 1u.rt ilil#")
r. subiectul (priminrut).si efectele tqinei: pentta cine se sdvrirseste sfi)ntul
conform practicii Sfinqilor. Apostoli, caie, dupa pril; i;;-l;;-i,.r., ruaslu
untdelemn pe mulqi bonlyi qi-i timiduiau" (Mc. Vr,'iJi ,,rnsi
ii p"trivit sfatului r
Apostol Iacov (v,- 14), sfintul masru se sivd.rqea &';.. pentru cei
ca un rit de timiduire) care si aduci bolnavului -ri'i"idi
srnitatea ,, nLi.l,G."i,I..",
},t:j si ca,un semn al acqiunii sare divrnel.b; il,-.ai prin
tain5. ?"T".29u
se cere qi se doban "i."ria
pi.catelor, in Biserica ortodoxi.$re nu ""-ri id-idrir"" de bolile irupurui, ci qi
se poate face masrul cei boln
pentru cei^siniro{i, chiar gi pentru copii, gi nu nurn "" i o";;;i;entru
singuri-dati, ci a. -ri'
orn virnratment. u"r"r" li ir,f.l; Sj;
" 9T: i1.,9,"$,
grgltin si se nevoiarie "ili;J'
B::
Tesalonicului ?,1i.. pe fiecare
il indemna -este
pr$, f".. maslua. Ba in
ortodoxiei_(la greci), se obignuia mai de m lt a"-qi J i;;" maslu chiar r
"J. mo4ilors. De aceea,'mai
sufletele arei in bisericile Ji" *rg.,^r"
-?iiJ#'sTrl
1 t
Vezi Decrerul ,,De Lirurgia,,,
can, vezi de ex. H. Leclercq, Ex*e
Elic MCIir (l'nrir)'
ex., F. Bourassa, L'onctian toriqw ct tlrchYtt
X?t *
clirrrs lrr Liittrgic",

Royaurue et I'onction des m"alades, in vol, Ol) Ei Mdrntititen

1975,pp. l0l-125.
itence et ottctiu ir,t
5, tad. rom. cit., pp. lg4 si I
ol. II,^pp. 928-929: ,1702,f.29-30.
185. In vechile Evholonbii srt
vechile Evholoqbii srcc Li"-."i. Arsenie (secolul al XIII-lca), lir Putt'
\rd ur cr. (u. ae venetra. tr5/ qr 1b66. .rp. 99: p- l9l g.u.) exisra chiar o rinduiaia spEci
Maslulur
Maslului penmr
pcntru mo(i,
morti, atribuiti
arribuiti mjgo.qgtitulgi
mitropoiiruiui Nicolae ar Ar"r"i A..".te nrcrtiri ;'ilr;5
Aceecti p*.ii.i
al Atenei. ^ r^-r r-.,
#5:1._* nr;1.;h{ ecumenic Nicfiifor rr.din sec. ,r xrrri.r-1Dio_tzoz, vezi ta
9**:"1,11 ^oL!!).,rli
164 din Nomacanonul
*i:.'l.-1ry:i r..i"..f.,t ei-p;;;.;.'fi;;#;;i (;'.::
a.fost de
stav tn 228 titturi, tipitrit;; ;t[.i r,i?r'il)i'ri"!*1.
.::lj:tl
Artic. t
de a se da maslul ca cpitirnic
r.greccasci
ucigag mash.rl drcl.rt cinxtn, vczi Acta
II, p..3te).
Pnnrrr PR<lrr. [)rr, tiNli llRANt$ r'ti

prcot, cum sc olriqntricqtc pc alocurea - ca la romano-catolici - cste o abatcrE

tradiqic. O asemenea practici., in imprcjuriri normale, este impotriva cuvinnrlui
al Sfhrrnrlui.Apostol Iacov-(V, 14) carc ne indeamnl sl-i chemim pe preopii bis
nu pe un singur preotl4. Ea este admisibili numai in cazuri de mare nevoie
preoti), culn ar fi de ex. pe cAmpul de rizboi, sau in satele rizle-te, de munte, ln
locuri depirtate etc.rs; de alfel, in mod practic e foarte greu, dac5. nu chiar
pcntm un singur preot, si faci singur toati slujba, care e foarte lungi.
3. Locul qi timpul sivArqirii (wnde Si cd.nd se shtd.rSeste sfhntwl nraslw)
Sfdntul maslu se sivArgegte fie la biserici (pentru mai mulqi), fie la casa
pen^tru care ne mgim sau la locul de zicere (spital).
In ceea ce privegte timpul, sivArgirea lui nu e legati de zile sau soroace
(fxe), ci se face oricdnd e nevoie. Se obiqnuieqte insl si se facl mai ales in
luni, miercuri gi vineri, qi de preferinqi in timpul posturilor de peste an. In
rici de oraQe, la catedrale qi in mAnistiri, se face maslu de obqte mai ales in
Marea Miercuri (in SlptnmAna Patimilor), in amintirea ungerii MAnnriton:Iui
de citre femeia cea picitoasi (Lc. VII, 37-38). Se face, de asemenea, maslu
sinltogi, gi |oi sau Vineri din SiptlmAna Patimilor, iar pe alocurea chiar in
SAmbIti, inaintea C,easurilor (sau a Linrrgh^iei), in amintirea ungerii trupului I
itorului cu miresme, de cltre mironosiger6. In Bucov na se inddtineazi. a se facc
in )oia SiptdmAnii Patimilor, in loc de spilarea picioarelor care se face prin
iar in unele locuri din Biserica Greciei se obignuiegte si se facl maslu gi in ziua-
nrlqi Iacob, fratele Domnului (23 oct.)17.
In ceea ce privegte timpul din zi, se indici dimineaqa, cum se flcea de reguld
tindeni, pAni nu de mult; in ultimul timp se obignuieqte pe alocuri si se faci
obgte qi dupi masi (spre seari), cAnd credincioqii sunt mai liberi (mai ales la
pot lua parte la sluibi.
4. Renduiata sluibei qi explicarea ei. CAnd se sivArgegte maslul la casa
atunci bolnavul trebuie intAi spovedit (qi la urmi impirtigit, dacl e cazul).
pun pe o masi aQternuti cu acoperitoare albi, lAngi panrl de zicere, SfAnta Evan; memenea gi
gi Sfhnta Cruce, iar alituri, un vas (castron) cu griu sau flinl (unii pun gi vin) preotii fac se
IJrmeazi
preot, cici zice (Sfinnrl Iacob): ,!:t;rt?;y{^r*t
gl. 66
e ffopare scurte' in care invoclm, pc
(ed.
Putneanul,
66 (ed. cit mai veneraqi in popor sau reputilg ca
Atcnei gi A toati Grecia a interzis, de curAnd, printr-r,rn ordin circular, sivArgirea maslului de ur Pantelimon, Sfinqii doctori f{rrl dc
grrr preot (vezi rev. BOR, an. 1957, nr. l-2, p. ),21).
'" Vezi Pidali.anal, Neam!, 1844, f. 322 verso, subinscmnarea 2 la tAJc. can. 12 gi 13 C Eihtan helii. Apostolele le citesc diaconii
l'cntru pircrea contrarie, vezi, de ex.: Prof. N. Chilesor qi colab., E. Si vol. cit., p.927. Atit in d:'G; i;r.gheliiie le citesc pe rAnd Prcotii'
tu.rsi, cAt gi la sirienii ortodocgi (melkili) din patriarhanrl Antiohiei, se admite sivArEirea maslului dc
sirrgtrr preot (vezi, de ex.. Calend.atctl bisericesc otodox al Patriarhiei Moscovei pe amrl 1947, p. 44 Ei
Oharon, Ia rite byzantin dnrs les patriarcdts rnelhites, in Xpuoootoptrcx, Roma, 1908, p. 694). c Dlrnazelnice sa:u pormdzwitoare (dc la slavo'nts'
l6 Vczi
V. Mitrofanovici gi-colab., Litwrgica, ed. 1929. p. 851: Pr. P. Procopoviciu,'Ritua.li ;,'C[ili;t , 1820. f. 79 v 9i Tipicul (marc)' [rr1i'
p. 73, 134; Ic.D. Lungulcscu, wal de fraciicA I indrurndtu.ul tipiconat al Mitro!
1.r<rlici B:rnarului pe arrul 1955, igoara, p. 173; ericesc al Mitropoliei Ardealulul;
Sitriu, 1953, p. l5 9.a. iuccpttt a rnasltrlrri pr<lpriu-zis (,,Birrcctrv$ttratrl
t7
Yczi 'Hpepoi61ou, Atcna, 1960, p. 178. incqii nrai nr>i (lipsqrc din Euhologltiila grcccqtt'
r8
F'rliua gi griul, obignuite in practica romAneasci din unclc rcgiuni, nLl sLrnt mcnlionatc dccAt ttt rit bizantin).
rrltirrrclc ctlilii ilc Molitfelnicuhti rolnArrcsc, inccp:ind crr cca clin 1937,
341)

irtccpi-ncl ctt pr_rotosul, aQczat c'u faqa sprc crcdiuciorli (irr crsil h)vrrrglrclia sc qi6c
captrl bolnavtrlui, carc, dupl citirc o sirutl)22.
Celc qapte pericopc din Apostol inccp cu cea din tspistola Sfhnnrlui Apostol
(v, I0 q.u.), unde se vorbeQte despre puterea vindecitoare a Maslului. Toate
fie despre ribdarea in suferinta gi nrdejdea vindecirii. pe care trebuie s-o
bolnav, fie despre darul timiduirilor dat de Dumnezeu sfingifilor Sii slujitori, fie
preputerea qr efectele minunate ale mgiciunii flcute pentru cel boL-rav q.a.m.d.
Dintrc cele qapte Evanghelii, unele istorisesc poci.in(a unor persoane biblicc,
sunt date ca pildd celui bolnav, ca de exemplu Zahet (Lc. XIX, I g.u.); altele
pilde gi inviqanrri ale Mintuitorului, socotite ca simboluri sau analogii ale
de exemplu, pilda samarineanului milostiv, care unge cu untdelemn'rinile, celui
intre talhari. Lc. X, 25 g.u.), iar altele istorisesc vindeciri minunate sivargite de
nul (ca de exemplu, vindecarea soacrei lui Petru qi a femeii cananeence, Mt. V
gi XV, 2I), menite sa insufle gi si intireasci nldejdea qi increderea bolnavului in
rea lui Dumnezeu.
_ Dupi fiecare Evanghelie urmeazS. o ecrenie inrreiti., o wokffi perutrw sfinlirea
lerunwlui (de fiecare dati alta) qi ru.rgticiunea perxtra wnfiereil. sl i,r.ruaAuirei Uolt
(,Pirinte sfinte, doctoml sufletelor qi al trupurilor..."); fiecare preot citegte
o Evanghelie, continuand cu ectenia gi molitfa urmdtoare, dupi care citeqte
nea: ,,l'innte Stinte...", ungAndu-l totodati. cruciq pe bolnav, cu unul din br
muiat in untdelemn sfinqit: la frunte, la ochi, la nd.ri, urechi, obraz (guri), pi
maini qi pe picioare23, in timp ce cantrreqii (preoqii ceilalqi) canti tropirul:'
armd. asupra diavolului crucea Ta o ai dat noui...". Rugiciunea:
,,pirinte
impreuni. cu ungerea, care constiruie miezul slujbei sau forma tainei, precum qi tt
ml amintit, se repeti deci de qapte ori, la fiecare ungere intrebuintindu-se alt'bei
La maslul de obqte, aceast;. rug5.ciune, precum gi un rea celor prezenqi, se poati
la sfArgitul slujbei (vezi mai deparre).
Dupi ce s-a citit E-vanghelia a Qaptsa gi s-a frcut ultima ungere a bolnavului,
tul-protos deschide SfAnta Evanghelie2a gi o pune peste capul bolnamlui, cu faqa
(unii pun gi Sfhnta Cruce peste Sfinta Evanghelie)2s. Credinciosii din-biserici
nuncheazi (cand se face maslul de obgte in biserici), iar protosul citegte
--.^-'I)
,,Impi.rate Sfinte, indurate qi mult-Milosrive...", prin care cere de la Dumnezeu
rca picatelor bolnavului.
bolnavului. In acest timp-
timp, preoqii tin qi
oreotii ceilalti qin mine SfAnta
si ei cu mAna .SfAnta
ghelie sau pun epitrahilele pesre caperele credinciogilor gi cAntr incetiqor gi rar
ne, miluiegte", intreit, pe glasul II (ca Ia hirotonie). Aceasti punere a SfinteiiE
Iu pe capul bolnar,rrlui inchipuie punerea manii Domnului insuEi peste capul
I,I'II I I\CI( ;A SFF:CI AI,A
Itti, asia crtm rci*{( qi dirr errprinsul rlrgiciunii rcspcctivc. l)uptl ilccca, bolnirvul slrufil
Sfhnta Evarrghclie,
Ap.oi sc c|ntil doui poddtii, in timp cc preotii se ung reciproc pc fiuntc qi clupll
rrccea ii ung qi pc cei ai casci.
Urmeazi o ultimi ectenie intreiti scurti gi apoi protosul face otpustul slujbci.
Dupi aceea, bolnarT rl (credincioqii din biserici, stdnd in genunchi) zic(e) dc trei
.
ori, citre preoii slujitori: ,,Binecuvanraqi, pirinqi sfinqiqi, gi mi iertaqi pe minc,
pricitosul", iar preoqii r5.spund, de fiecare dat5., binecuvintand: ,,Dumnezeu ia te 1v{j
icrte gi si te (vi) binecuvAnteze gi sinitate si-qi (vd) diruiasc5."26. Prorosul lncheie'crri
,,Pentru rugiciunile Sfinqilor Pirinqilor nogtri...".
Daci suntem in biserici (cAnd se face maslul de obgte), dupi otpust preodi slujitori
iau fiecare cAte un beqiqor cu vati gi se aliniazi in dreapta iconostasului (spre sirana
stlngi) cu fata spre credincioqi, in ordinea ierarhici; se pun pe iconostas Sihi'rta tsvarr.
ghelie gi SfXnta Cruce. Dupi ce preotii se
rind qi siruti icoana, Sfinta Evanghelie gi S
strccesiv pe frunte cu beqigorul inmuiat in
Se ung de obicei, cruciq, gi lucrurile aduse
e
rugiciunea ungerii (,,Pirinte Sfinte, docto
in goapti, de citre fiecare preot, in timp ce cAntireqii cAntr troparul: ,,Doamne,
'- armd
ilsupra diavolului...". Apoi protosul incheie cu: ,f,entru rugiciunile...,,.
cu Agheasmi mici. In acest caz, sfinqirea apci se thcc
casei gi ,a_ bolnamlui, cu cAntS.rile respective, sc facc Ia
lnar.,ului27.
. 5. .intrebuinlarea untdelemnului de la maslu. E qtiut ci untdelemnul, care
alcinriegte materia tainei sfinnrlui maslu, este simbol al induririi divine gi totodat{
medicament, mijloc de insinitosire, intrebuinqat in acest scop din addnci vechimc
(vezi, de exemplu, Mc. vI, I3). In unele pi4i, in untdelemnul de la maslu, se amcste-
ci gi vin, amestecul acesta amintind de vindecarea in acest mod, de cdtre samarirrcanul
milostiv, a celui cizut intre tAlhari (Lc. X, 34).
IJntdelemnul de la maslu, fiind binecuvAntat de preoqi cu invocarea lui Dunrnczcr.r,
cste sfent, plin de darul dumnezeiesc al Sfintului Duh, ca gi apa botezului. EI arc prr.
terea de a curiqi suflenrl, prin iertarea picatelor, gi a timidui trupul, prip izgolircn
bolilor, impirtigind mila gi indurarea lui Dumnezeu. De aceea, untdelemnul rinras {c
la masltr, ca qi flina binecuvAntati atunci, trebuie pistrate cu cirst , in loc curat qi rrlcs
gi pot fi folosite numai in scopuri pioase28.

22 ic, dar in practici se folosesc gi altc filrnrrrlc, cn

cum recomandi simeon al resalonicul:;i sfdtttwl ruaslu, cap.29o,trad. rom.,,\p. I
(.Despre
'
.particulare de ca cele cie p. Irrocopovicil (op. cit.,lr. lsa;, F. Balamate
ttncle rnanuale
nyiuti la practica lituryicri, p. 4 E.a.
23 n-.-^. c:- ^---- -Y Tesaloniculti
Dupi.Simeon.al - (hc. cr'.t. supra), fiecare preot citeqte molitfa lnand mina pc
oolnavlllul, lmrranctll-L
put bolna,"'ulrri,
ptrl imitAndu-L pe Manrultorul,
Minruitorul, uare-r
Care-i'vindeca punindu-$i mxinile
ie bolnavi punindu_$i
vrndeca pe mXinile peitC
t()toclxti, la fiecare ungerc, dupi acelagi, preotul respectiv ziiea formula, ,$j.rtorol nostru in
1

Heitz, Der othodoxe Gottesd.ienst, Band I, Mninz,

l)omnultri"
24 c:_.--
'- Slmeon ilii de rit bizantin. Ea consti din: binccrrvitnrtrcrr
Simeon al
al Tesalonicului
Iesalonrculut nu pomencqte
Pomencqte de deschiderea Evangheliei, dar spune ci preolii lgi
,,".yr,llilil. pcslc,capd bolnavului (pespre.sfanltlmaslu, cap.290l
intarea ur tol,
P. ZyU, trao.
trad. rom., p.-lSSy.^
P. rdd). Vezi, de rfiu
Unii pr-coli dau S[inta Evanghelic bolnar,llui insuSi. orii unuia di
dintre cei de fa1i, si o sirutc se slwjaye rlrit
rrtlcsclridi,cunrseindicinumai.ir.rultimele edillialeMolitfetniruluirominesc,incepindcuceacic
Lrrlulrr' I950.
in tinrpul nc-
cttrcyri, r7ru. O
L, asclllcnca
asemcnca practici favorizeazi insi
Practlca fivorv,eiza cultivirea supefsullllof
lnsa culttvarea privitoaie la acest
supersriliilor pftvltoafe gcrcr sc s()c()rcltc cii ir prirnit nrirslrrl contplct,
rrl slrrjlrci (conrp.;i Pr. l). Birzanr, Din istorirrMatitfllnicutuiottodax,in'Mo,'1966.l-2, p.30), trari. rorrr., pp. Itttt- I tl9.

350 35t
FRBoTPRoF,Dn.ExBBRANT$ffi [

futfel, untdclemnul se poate pune in candcle s{ ard{, fie ln casl, fie ln

tele dezgropate)'cu untdelemnul sfinqit la maslu, in cazul reinhumirii lor. Pc

este obiCeiul .a, din flina qi din untdelemnul binecuvintat la maslu, si se facll
goare din care se dI bonavului si minAnce, in unele pi4i (ca de e1. Bu P,ARtrR.l CINCEA
untdelemnul sfintit se di bolnar,rrlui si guste indatl dupi Sfinta Impi
resnrl e folosit la pregitirea mAncirurilor destinate lui3r.
in alte pirgi, din flina binecuvAntatl la maslu, se fac prescuri pentru
(daci este mai multi)32.
Ierurgiile
Beqigoarele folosite pentru ungere se aduni qi se ingroapi ori se ard,
cenuga in loc curat.

1i92
,,
30 ti toc. cit. supra. gi la nol odinioari, cel Pulln
noi odlnloara, qrin Paqlle
pulin Pnn unde u
lvloloovel, urlqc
pi4ile Moldovei, 1l s€f
acesti exNta
Obiceiul acesta exista $r
acum doui secole in urmi, mitropolirul Iacov Putneanul: ,, rsi gi mor1ii.cu untdalewn s:.ung'
cum zice dumnezeiescu Dionisie,'spre inchipuirea untului de lemn celui de Ia botez. l- t- -
$i
--- de
face intru inchipuirea lui Hristos gi pecelruiiea celor ce intru Hristos s-au mutar la noi gi
.rn*." ior, ." .LIo, ce au vrefuit aici^dupi porunclle Lt| precuru peste tnoasteb fr."t;W ruucethi
F ,.1 ----:
.
:rului a&sriria. Cici celoidesiviiqili cele desivirqite qi sfintc ll
f --
m.ore
m"are
cade"
3l
l]32 Unii
,r,, autori o"T;rE
manuare deTiPic
de manuale ,l?!;ic obiceiul acesta (ca de ex, F. Balamacc, op. cit., p,

352
 OAP! ft)LUt, I

Introducere generali despre ierurgii

tn afari de rAnduiala sfintelor taine, Moktfelnicwl ortodox.cuprinde qi alte.rAnduiclit

sltrjbe qi rugdciuni, pe care le numim, cu un termen general, ieru'rXii sau afiolaXit' (la
romano-catolici : s acrarnentalii) .

slvArsitc
oriinaintea zului, ln
inrrffit
i.'ge*ia.,
ape
sfinqirea cxemPH
deiegarea6 e, parastasul dupi Linughie s.a.).

2 ierurgiilor. Este
firea el, adici vietiqile
cios tru viaqa sa mater
voie de aceastd purificare I

asupra fllturor oamenilor, catc

bi:,Lfl'*',?#ffil,iHllltr
toate zilele vieqii talc. SPini qi
pildmidl va risiri fle qi vei mAnca iarba pimAntului, intru sudoarea feqei tale vci
pAni vei intoarce in pimAnt, din care egti luat; cI plmAnt eqti
-en." pAinea ta, cAnd te
qi in plmAnt te vei intoarce" (Fac. III,
intre om gi naruri a existat de la
flpnrra fizici a omului fiind alcinriti di
gi o comunitate de destin, in ordinea
omului a flcut intreaga naturi si sufere
in lume, iar prin picat moartea..." (Rom.
originar asupra firii zidite au flcut-o
striciciune, ca qi omul, precum spune
degerticiunii, nu de voie, ci din pricina celui
insiqi se va siobozi din robia striciciunii, spre slobozenia miririi fiilor lui Dumnezctt.
Cn.i q,trn cd toati flptura impreuni suspinl qi impreunl are durere pini acum..."
(Rom. VIII,20-22).
Soarta naturii a fost astfel strAns legati de aceea a omului; coruptl _din pricina
o-,rl ri, ea igi agtepta vindecarea sau resiabilirea tot prin el. Qinuti sub influcnga cclui
I 'Iepoupflcr - lucrnrc (slujbi) sfinrl; Euhologio = e'trxfl gi 1,67o6 (cuvAnt dc rtrgllcittnc rett
slujbl cn nrglclunc),
 _r !E E.r^r!rv I q
LrrulRcircl sPECIAt,,l
r'itt clitt pricina picrrnrhri orncl'lc'sc (courp.
Efi:s. ll, 2), ,iltura rr rccl,lr1,dit
o da zA dcci o ,,clcpgrlhtture" lrr clriirr liinqa rccstci lr.rmi, I'rin sfingirce clcrnctrtckrr nnntrii, tttti-
.."Jii.., h;iil;rJqi ..,,,,,,i.
in trup are a M in nri torur"i. 'i':l?11'^'-i;'""
ill;',H:"#:xTi.1.,-1,11 im b ra.en;
impletit toati viaqa Sa parrrarlfeasca
pdmAnteasci cu ,..
;' il iniqiar{,
#" l;;.' ;" :";T,::#i: "^1ilX fr ilf,..I
Aceea, oamenilor
vcrsul sc tralrsfirrnril fntr.o ,,liturghic cosrnici", iutr-un tcrnplu al prczcnlci qi aclitrnii ltri
l)umnczeu, 'liltul c prrs in lcg:ltur[ cu l)urnnczcu) sc rcfcri la El, crcgtinul fiincl astfi:l con-
nim4nt ra StribitUt vqrrrLrurur qi
lr a rratuul.
narurii. El a m.t qtient cI el trlieqtc, sc rniqci gi activeazl nu intr-o lume ostili, ci intr-<l lttmc a lui l)umnc-
pimdnt, c+*ikXr_- O ^d mel
a iubit florile cimpului qi pislrili zeu, pitrunsi de puterea qi iubirea Luia.
rului, pe i*.1.* al.'
seqea qi strilucirea lor (comp. Ierurgiile constituie astfcl mijlocul prin care Biserica qinteqte s[ realizeze dcs{vArqirea
26_29\_ a mincet rti. Mt,
creaqiei; ele pregitesc qi anticipeazi sau prevestesc flpnrra cea noui care va sI fic, adicil acel
d rusl u's cu mlr sr 2romate, inainte
de inm.ormintare.Q.a.m.a. irt. ,,cer nou gi pimint nou", pe care le-a vizut Sfintul Ioan Evanghelisnrl in viziunca sa ditr
tll*::l*::s,^.1.11,.il;:;.ri" "n-il*n-i Apocalipsi (XXI, I) gi pe care le agteptim, potrivit flgiduinqei, dupi sfArqinrl vcacului
Sfinrurui ",i.""aqii sare qi nimic n_a rdmas in
Duh, care o,yi:::..9.:i;G;;;;"r"j,i" tn.atara I
afara h
a;t#ll.,i"Ti?f:Ii: acestuia (II Ptr. lII, I3)s.

,0,,fr*,i,',0[Tj,^,._,"1.::l !t
"_.,iJ,i.,nahrra,
anoygri gi puierea d.;;;,n;;
pe care _ .r^ .a
Iati de ce, pe drept cuvd.nt, s-a vorbit despre sensal saw ceracteral (pan) cosmic al
lj::i,i:: fii 8: M:.xw, rz-r8 s.a.), .,-
de
ruSdciunii ortodnxe: prin ierurgii, sfera de influenqi a rugiciunilor cultului ortodox se
:;:T,i1ljf::l,Y-r: I,
divin qi Ia destinatia ei origiriara,;.il: " ^ cxtinde dincolo de persoana omului gi tinde si imbrlgigeze intreaga lume crearural{,
Fldy
rorosul omu_tul. De aceea, Biserica binecuvAnteazi
toriieileintrehrli.teaz\|n".*':^:'.l.^l:^:.
torii ei le lntrebuint"*il::-.r.i+."frgi", 4. Originea qi vechimea ierurgiilor. Se obiecteazi uneori cI ierurgiile n-ar fi font
(.rpr, p,inea, vnut, tlmiia, untdelemnt practicate in Biserica veche, ci ar fi creaqii sau nlscociri mai noi ale Bisericii, sub prcrl.
::i'.tlJ:H'::'l'-l':r'""-i;ia1a;;""[';ilffi ;;lru;reomurvinein unea mentalitlgii magice a poporului simplu. Celor ce pretind astfel le rdspundem _cI
ffiTj#ff:I:'iJtri,, nor,. qi ierurgiile sunt tot atAi de vechi ca gi Biserica creqtinS.. Ba, pe unele din ele le moqtenht
r lsl
Fructere pomilor
fructele (la
n.rnirnr rrro
:1.:
oare *lxl;"; ':";q#il;i,;'ilb,
h,n' / I tchn"-i^ ^fegtaniile'
rsllitrutle
ri
incd din Legea Veche, ca de exemplu slujba pentm curiqirea femeii la 40 dc zilc dupl
tu Fr"'iiri'n;;iil ' ramuril naQtere (veziLev. XII; comp. Lc. II, 22-24); pe altele le-a sivArgit MAnruitorul lnuuql

*i:.,*:":,:'l:# 'nicirite .,,

TJ[,t:
.::::';-: susqine urE, ,r,, .u
(timiduirea bolnavilor, izgonirea duhurilor necurate, binecuvAntarea pAinii gi a vinu.
lui, a peqtilor etc.). in sflrqit, despre cele mai multe dintre ele ne vorbcsc Sfingii
Pirinqi gi scriitorii bisericeqti din primele veacuri cregtine, ca: Sfhntul Justin Martinilo
H:#i.:fffi;:i;Ytj:*:1,.11:
suDune si infnrrnrr"ot-p.v;

L.-^----:-
bucurie
^^h.-^ ^-^ ilH'iJT'i.',1tr: qi Ternrlianz in secolul II, Sfintul Vasile cel Mare in secolul IVS g.a. Ruglciuni pentru
binecuvAntarea gi sfingirea apei (agheasmi), a untdelemnului, a fructelor, sfcgtanii
pentru ploaie g.a., dintre care unele aseminitoare sau chiar identice cu cele dinMoli*
felul de
hroniul felnicwt ortodoi de azi, gisim scrise chiar in cele mai vechi rAnduieli bisericegti carc ni
^-rrrrv,qrarr, r.rurllclrlc frfranl m catugane q.a.). s-au transmis, ca in SfinyilnrApostolie, prectm gi in cele mai vechi c{rgi de
3' care sunt deci efectele_ierurgiilor. prin ele,. puterea slujbi, ca Erhol.oghiw Serapion d.e Tbutnuis din Eqipt (secolul IV)'o.
gi acqiunea curiti La acestea s-au adiugat, desigur, qi altele mai noi, iar rnnduiala unora din cclc mni
asupra omurui, ci tbf vechi s-a dezvoltat treptat, prin adiugarea de rituri sau ceremonii, rugiciuni gi c{,ntilri
;fi1,:.::l#,.".",:: :: _,:"j:,
tumi creanrrare- scotan4, d:'"bl.t-"^::l;i
p;,;;.; ;[J;"ili'ir
rnsei
. si asupra
prin Biserici, r", ii,Ti:Te_'j. T# #Jl noi, dar simburele sau miezul lor originar a rimas acelaqi ca in vechimerr. Atlt icnrrgiile
rir;;;;;;r'ei
-ri.bir" rfinqiro"re data sluiitoriror sii ce im-i
"','#?:il:::"?fl:f mai noi, cAt qi dezvoltirile adiugate de Biserici la randuiala vechilor iemrgii ltultt ccnttc
::lT':',.*:n:.':l-:ii;"fi i" f"t"ir..r1", a"ia.""Ar*rtr{rl*HiliilH;,tI
sura in care le este de tre-b"i"qe. lT"'#lttrltrdl'bhi de desfiqurarea qi evolugia normali a viegii religioase a credinciogilor) care crccazl mercu
imprejuriri, condigii noi de viaql qi nevoi noi, care se cer satisflcute prin noi servicii rtli-
,,roati fiprura lui Dumnezeu e buni qinimic nu rr,r.r,.a.
irir., .e.l i.;;;;- daci se ia
este de lepidat, i, cu
",, n_l
gioase. Ierurgiile constituie sectonrl cultic in care se manifesti deci in cca rnfli mrlre
';;dil$.H il;JJi'fl,:'rliTrclnczerr "; pr4
prur ruBaLlune
mgiciune,, (I Ilm. IV
(r Tim. IV,r 4- m.isuri puterea de creaqie liturgici a Bisericii; aga se explicd imbogiqirea Molitlilniccbr
ese in dezarmonie cu omul, re,
, un auxiliar pentru existenta 03.
r sau pinaqd cu el la culnrl div
)du[
rrvqrrrqr.Ld arurl..rru_rul qe catre om, prln Biserici.

sau. rezumarur ei (microcosmos), reimpdcad

$.HL.il:.',T..:::fl.:::::11^:::_,:::_,i
iil,;':::f Uh:T:^f:.:,::-:T.,*i,:ffi {ffi ;'#:.i,:Tffi i?i,l??;ffi l,llii
Ei ir,,t^-..,i; ilffiffi;i"i"ff-;;:i"i'i:,1i.!lilli::i:
El, ca tonrl si fie mediu
I Mir), cartea VIII, cap. l9-26 (nrgitciuni pcntrn
hirotesia treptelor inferioare ale clerului), cap. 29 (rugiciuni pentru sfin;irea apci gi a untdclcttttttt.
lui), cap. 40 (rugiciune pentru binecuvintaiea premiliilor), cap. 42 (rugiciune pcnrnt pontcttirett
2 (irnrp. S. Bo morfilor).
" Cornp. l)r. f r0
Rugiciuni pentru bolnavi (WI gi \{II), pentnr roadc (IX), pcntnt birtccuvintarca trlcitrlui qi a
rhu'rotknrctisclnn . ,, 'apei (MELV, pp. 54-56. 66-67).
,T;!, rrC<rlrt1'r. rii l'lrrcidc Mecstcr, Rituale-llenedizionale lliznutittct, llorl1il, I929, p. .3.

3-56
357
 ruEUr rn(Jts, uR, IINE ttRANI$TE l/l t V NHr!/n

ulor lliserici ortodoxe, ca cclc slavc, cu atatca slujtx rpi nrg{ciu.i noi, prccum gi cliu
a) Ccle mRi rcurtc icltrrgii stttrr nlciltttitc
wolitfit (eb?(t'
citcqtc l, Dtt"
birile existente intre dtfcritele Moritfbinice i" ao-.ili.,r lilfi,di; r,oliwa), ca clc cxct,pii;,"ifi;ili;'*'i"-.t'it"ttr
rninica lrloriilor), n.Jlli.lrr"l;;;;F bi"ttttua :" :iT!l:-l,t-11
rlcat nttnrat ctt
RAnduiala de azi a iemrgiilor o afldm in Evholnghiu (t
1". o--., Ierurgiile se anroni" de sfi.tel^ *t-^ rrugust), Ruglciunea ia toatl neputinqa
q'a' Ele
"idi priii
rdl rr pr,r uu,ruaccrc qr efectele lor. AtI'i ;f#i,i;ffi (
lllTll^'111"0*::-r'-"::i-:r-:n"qj',""
nic ,
prin aceeaqi putere nevi.zuti a Harului^dumnezeiesc, pe care.r.
ri-ii[*r'I
azi in chip
I
:

:.:::::-":^.1::.,1i:: q*i odistinctie atnt de.igu.""ri

'odinioarii" *i i"rr. i;i";'iii;r;
din, ierurgiile principale de azi eiau socotite
T_"ltt de Biserici i.rt . t.i
oe exemplu strnrirea apei (agheasmi), slujba inmormantirii,
rarnosirea bisericiii
timpul, Biserica a fixat .rumlrul tainelor'la ..1. qrpt.,
numiml darurilor Sfintul ri Duhr3. t.:;^i;;-#;.;;i
Ierurgrile se deosebesc insi de sfintere taine din mai multe puncte I
de vedere.
a). Astfel, Iisand la o parte deosebirile de stn-rcnrri (rnnduialij,
sunr intemeiate, direct sau indirect, de MAntuit"r"r irrr"qili
,. i.r..e
-ri irrtai tair
exclusiv la
soana. gi. viaqa noastr5., sfinqind momentele gi actele
r"" iriip'..i"ririle de .ep.i.ni.
cursul ei; pe cand ierurgiile sunt oranduite'in cea
sferi de inraurire mult n ai rargi, adicn efectele-;i;;[ i;te ae niseli.n qi
i;;-r;^ili.a ,r,, numai la
omeneascl, ci gi Ia naflrri qi la fepturile necuvanraroare BruPe, Qr anume:
b) Al doilea, din punct de vedere soteriorogic, sfintere taine sunt a) exorcisme,
pentru mantuirea noastri, unele dintre ele fiind'abr"i"i fundar b) curdqiri gi dezleglri,
-filai.,q"'qigi i"J;p;
.,.tUOr, (9.1 a. exemplu, botezut mirunger.r, "trigrtorii c) binecuvAntlri,
L:::T pe _olt!: si
cAnd ierurgiile.- chiar acelea .".. p.irr.r. ui,l-.^j"i* _'-,1 i: ::^::
Sfenta
ltl,iil:
de absoluri necesitate; Iipsa lor .rt', ,,rre. nedobdnd ' sunt rugic
prez:n^ta.lor.sporeQte qi intireqte Harul qi sfintenia prin , inrAurirea
.) treilea, sfintele taine lucreazi in chip necesar) adici prin ele de obicei
^ .a lor nu inseqi: efecte
eficacitatea atarni nici de vrednicia..ili.. r. ,i;il,r:rri;ilil.-;;il:l;
ierurgiilor depinde $i.d.;.;di;i;sid.
l".lTl$1.:-?l:llg:T*
sau de a celor penrm care se sivArgesc,"r.."rJ-U*;il;; d:;;,-".!d"i.i,pri;i;;
impirgirea ierurgiilor. Dupi obiectur sau destinaqia lor, ierurgile
, 6. mari se impart
doui gmpe:
a) Unele se referi la persoane, adici cele care privesc viaqa
omului (ca, de
ierurgiile in legituri cu naQterea, cu moartea g.a.);
b) Altele se aplici la lutruri inrrur" ..i"rirn.ii,; gi diferite
obiecte), cum sunt, d$
pentm binecuvantarea ogoarelor, pentru prori.,
cx., cele pentru plori., p*,^ ,."d;ii;A;;i;.*i;?
rnntirea obiectelor dt
::: ::j^P: tt:l,l chip indir9ti, to"r.' i..,fi i. ;,Ir*;' b##;;.H:il:ffi
3:1::1.::ff:ry-:-.1 iredincios, a."".* .ff;_#:r
.l;iil,.';;t.ii":,.,ii.ii"'l
:*lr:i:t-::lyl:,,_,l."cesrea
rimane
se curigesc gi se sfinqesc ."i rfr. r"r"rrlG_J;i.;;;
in centrul atentiei Bisericii gi al jlanului mantuirii.
Dupi forma, structura externr sau lungime" tor, i.-rgiile se pot impir,ti
categorii: rugiciuni, randuieli gi slujbe. in trci

varietate in cultul Bisericibr ortodnxe, in SI, an,

fugmaticti Si s.irubolicd.. Manual pentru Instiru.

193
. D. Stdniloae, p. 340; pr. Prof. Isidor Todo. r, lrenrru accst paragraf, compari gi
pr. M. Popcscu, Dio*otind Molitfelnicut, I]ucurcqri,
_d9
l-3, pp.I00-I07. (cxtras clitr lJ'O.R,), PP' 9-13'

358 359
rREST rRoF, DR, ENE BnnNt$ni
I,I,rU R(iIcA Spt.:CIAI,

8. SlvAreltorul lerurglllor. I)intre toate ierurgiilc, sunt doar cAteva pe cerc lc poat
sivArgi numai arhicrcul (cpiscopul), gi anume: sfinqirea SfAnnrlui qi Marelui Mir, sfin
qirea bisericilor qi a antimiselor gi hirotesiile; pe toate celelalte le poate ftce qi preontl.
Ca sivdrgitor al ierurgiilor, preotul trebuie si observe urmltoarele:
a) Si respecte intru totul rnnduiala slujbei drn Molitfelnic, nelis{nd nimic la r

parte, dar nici niscocind sau adiugAnd ceva de la sine.

b) sn sluiefsci firi grabi, cu cuviinqd., cu pierate, cu credinqi gi cu convingcrc
pentm a insufla celor prezengi respect pentru cele sfinte gi incredere in putcrca qi tr
ajutorul lui Dumnezeu, care se capiti prin aceste slujbe.
.9) E-i povituiasci gi si-i indemne pe credinciogi a chema cAt mai des mila gi aiuto
rul lui Dumnezeu in toate cele ce fac, prin rugiciunile preonrlui (mijloc prin circ'p(e
otul va contribui la frecventarea ierurgiilor de citre credincioqi).
d) E9t9 datgr preonrl si limureasci, ori de cAte ori i se cere sau se iveqte prilciul
rostul qi folosul ierurgiilor in viaqa religioasi a cregtinilor qi si tAlcuiascl slmnificnji
morali, simbolici gi doctrinari a diferitelor acte) rituri sau ceremonii din rAnduirl
slujbelor, care au nevoie de explicare sau limurire (ca de exemplu, r{nduirlr ln
mormAntlrii).

360
 l,r'r(J lrct( )A sFlr,cltAt,A

CAI't'rr)r.ul. lI tn uncle pilrqi, tlilr accirst{ nprl sc obiqntricqtc a se punc lrr apa pctttrtl bniir cr:pilului,
in primelc tr'ciiitc dupl naqtcrc (sau chiar mai rnult)4.
rerurgiile in legituri. cu naEterea cu botezul Mengionlm ci rAnduiala sfinqirii apei din ziua intAi dupi nagtcrc lipscritc din EultoloXltiilc
Ei grecegti qi rusegti, ca qi din unele ediqii mai vechi ale Molitfetnicwlwi romincsc (cl c{c cx, cclc
de Bucuregti, 1832 qi 1858); ir-r practicd insi mulgi dintrc preoqii greci foloscsc apa sfittqitl
Cele mai de seami ierurgii privitoare la viaqa noastri in aceasti imprejurare, ca Ei la noi.
sunt cele in legiturd cu r
moarrea) adicd cerl doui momente cronologi..
-t"1,!.t_.: irrt .i"r. se desfiqoari CAt priveqte cele trei molide pentm liuzi, previzute in rAnduiala din Moktfclnic, ln
vlepr noastre.
Biserica il asistd pe om.gi ir ia sub aripa ei ocroriroare ele preotul se roagi pentm grabnica ridicare a mamei de pe parul liuziei, pentru icrta'
incd de la primere cripe
venirii lui in lume. Ierurgiile prin care iqr ,rrii rea plcatelor ei, pentru ocrotirea ei qi a pruncului de bintuiala duhurilor necuratc $i,
de mama lui sunt urmitoarele'trei: ", ;;[fhd'il
p*n.ut nou_ndscrr mai ales, pentru curi,qirea ei de intiniciunea trupeascl pricinuiti prin naQtere. Precum
l) RAnduiala din ziua intai pentru femeia rir,,i (indati dupi naqtere); se vede, la baza acestor rugiciuni sti concepqia ebraici, mogteniti de Biseric{ dc la
2) Rugiciunea la insemnarea pruncului, ;r;a'i;;;iJ""rr.r., a opa zi LegeaVeche, ci zlmislirea omului porneqte din aprinderea poftei trupeQti a p[rinqilor
naqtere; qi cI, deci, noi oamenii suntem zimisliqi intru flridelegi gi niscuqi in plcate, Prccum
3) RAnduiala imbisericirii pruncului gi a curitirii riLzei, zice psalmistul (Ps. L,6).
Ia 40 de zile dupi
si vedem, succesiv, rdnduiala
a,uur.rd tr
qi rt.rllul
rosnrl sau n*rG, dtn
semnific"ti" trecarera
saii semnlltcatta ,c.st" ierurgii,
Jin aceste Aceeaqi concepqie se reflecti qi in celelalte molitfe pentru moaqi gi pentru.femeile
i..,, care au ajutat la naQtere: atingerea de liuzi gi de_prunc le este socotiti ca o intinrrc
l' in ziua intai dupi naQterea prunct'lui, moaQa sau alti femeie, din cere carr trupeasci, de care trebuie curifite gi ele, ca gi liuzas.
p_.-i acasi (sau r" pirl{g,lL * #i pr.orol; ., uri
li*tlr-:":1._..::iT_t:
(sticli) cu api, pe care. qr:"r-"I ,nrrq.qt. a.rpn .a"a"irL-^iar^ri'i"Wiiilii,
"Lr" Unii interpregi ai cultr:Iui oftodox cautl
" n,igagi"l,l.l;:;;::::- ;'1,^-^ n.-__
o-biqnuiti ta ierurgii;. apei qi al rugdciunilor din prima zi de dupi
3,::,:rl::::rea
gi celelalte);.cele trei tropare d. ,fiiil-gl],N4iluieq
(
40 de zile dupi nagtere (vezi mai departe).
pe noi.-.." gi celelalte); o rugiciune de sfintir.a' s-au desfiingat (comp. Gal. IV, 9-10). Necrrr
mare...");
h4rp l^ ^,-.-:--^l^-
la o: e gaqie pentru vreo curiqire rituali. Versetul 7
"\. cuvintele: ,,$i sfingegte ' --
preotul atinge cu mAna apa din
(sticld), binecuvnntdnd-o'cn ciq.' "p, "..^rir...,,, ie referi nu la zimislirea pruncului, ci la picatele omenegti in general, care sunt consecin[e p['
catului originar (comp. Fac. II! 16). Nagterea de copii nu este produsul unui picat, ci cotrsc,
.. Molttfblruicul cuprinde apoi o cinqa fireascl a unei legi nanrrale gi totodati scopul tainei cisitoriei, sfinqite de l)umncrcu
din: BinecuvAntarea obignuiti; (,,Creqtegi qi vn inmuldqi..."). Rugiciunile de curiqire din randuiala zilei intAi apar_in manu'
Domnului; trei molitFe p..rt*i
au aiutat la
ii.ir. ,Ui" din secolul )trV inainte, iar cele pentm curigirea liuzei din ziua a 40'a, din sccolul
Tf:r.e (preonrl le pomenegte nominal) gi otpusnrl Nagterii
Dapi Molitfelru.ic, aceastd, rhnduiarf ar urma ,i ; .it!;;i p;tur Domnului.
K tnai'nte, pe cAnd resn:l rugiciunilor din aceste rdnduieli (in care nu e vorba dc curdqirc)
chiar ra casa sunr mai vechi6. RXnduiala din prima zi are deci sensul unei mulqumiri adusc lui l)umnczctt
si. stropeasci. cu aoa sfintiti cese /eryglg, intii pentm ci,,s-a niscut om in lume", pentm ir;biirea mamei din greutiqile pu-rtlrii.sarcinii qi
i:::rrT":ITg,
icoani), pe mami, pe
ueri' rrrl4r spre
oPrL rislrit
rdsdrll sau s
din durerile nagterii gi totodati exprimi rugiciunea de cerere pentru sinitatca fcrncii qi n copl'
la naqtere qi pe togi ai cas(
apoi sd-l insemneze cu f.orri",l";ili s, i; i"i"iil Iului; iar cea din ziua a patrttzecea este o aducere-aminte de ceea ce a flcut Maica l)rlmnttlttlt
cAnd: ,,NdAinile Tale m-au prunorl fiind adts pentru inchinarea sa lui Dumnezru, prin insemnarea pe frunte7,
rn practica generali, i1si, nreotul nu mergea ni inainte la locur
de naQterc 2. Rdnduiala punerii numelui celui nou-niscut e prescrisi, dupd, Molitfthia' nil
Hf::y,,:9,:?:iyi *leni ialan{ i",".a..Ja.,o m.l'ii'r,*".tiile specifice r,,
;"f.r;.d"p';,il;ii;i*:;i:"d;'tiilJEH[:?,r,Xi,',1'i#:]f se faci irc ziua a. opta. dupd. nastere; pruncul ar trebui adus atunci de cltre moaqlt ln
".rr.i, #rTX biserici gi, stind afari, inaintea ugilor bisericii sau in pronaos (deoarece pruncttl tttt
?r"".ut vin
1l1lr^lr:^:rl.*r::1,_:qi pruncul
nou-niscut,. mama )"i qi ..i ,t dupi rAr
'"""' este inci borezat qi imbisericit), preonrl ii citeqte o rinduiali speciall, alcltuitil din
acasd d.'h;;;;;rl;
"T.:".:::::T:de preot in ziua intai dupi naQtere este,
a;;;;;;;',;;:"
^^
ca :!i^:']:j1ti
o preinchipuire
drupi simeon al Tesaroni
sau anticipare a botezului3. E"
toare), care spali necurigia fizici produsi. de nagtere.
;;. ;;;i J".i L*trrl.( ,'n?,rr.o. Iac.v Purttcnrtttl,
"p. Sin cu apa sfinlitrl sc fhcc ,,tlc
vre6YeziP. slujit ele".
I in ultimul timp. Trembela, Mtxpdu E'b1ol6yrou, t. I, Atena, 1950, p.259 E.u. Dupd unii litttrgiyi rrrqi
la noi in tari' in urma misurilor de.imbunitdlire a sirualiei
-c.onducere"
ulaliei, luare de c.onducerea stanr.rui, igienico-saninnl
st"n t"i,.,,E.;.ii. ;;, d;h;ffi;,,*".;;'ffff;,'H]T:':*iXliil (ca de ex. P. Lebedev, Lhurgica,trjd. rom. de Icon. N. Filip, i.378, noti), asrfcl dc nrgtlcittlti nr'
i,l.,.iil,l,..j#,11.
c:rsc-de naqtere.
h ;;i;.i;;,*-.;;;L..
"rE...il. "iii"., in marcrnittrri u cxista inci din sec. IV.
7 Yezi Icon. C-tin Papaiani (Tesalonic), Curdlirea d.upd nastere a fcmeilor (in grcc.) lrr.rcv,
Pr. I.St. Popescu, Noliuni liturgice...,IaSi, 1922, pp .
^2 l3l-\32; C. Vladu, Curs dc Tipic ,,Grigorie Palama" (Tesalonic), an. 1963, nr. 5-6, pp.223-229; I.M. Fturttrlis, Ildsp. landumc.ri.ri li'
P.25.
t Despre turgi-ce, canotice Si dltcle (in grcc.), Inrrcb.29 irt rcv.,,'O'EQqp6pr,og" (l'rcottrl), Atctlit, ntr, XV' ttr,
fintele taine, cap.59, tracl. rotn., p. Zl.
8 (15 apr, 1960), pp, 343-346.

362 ?r(?
 rREOT t ROF. l)R, ENE BRANI\Sl,ll LITUITGICA sI!ECIAtA

Lrrmitoarcle: llinccuvAutarea; rugtrciunca lnccpit<>arc;T-ntdl nxstru qi 3. La 40 de zllc duplt noqtcrc sc f'rcc rd.nduiala pofltru lmbitaricirca pruncului Si
' trgpaml zilcl
al hramului bisericii. ' pentru curdpircn lduzai, tlup[ clirtina mogteniti tot din Legea Vcchc (vezi Lcv. XII,
. Apoi_ preonrl il binecuvanteazd. pe prunc, fxcandu-i sem,ul Sfurtei cmci la
(pentru luminarea minFi qi a gandurilorj, h guri (oentru rfi,-,ti.", n,ra.t,h,i ,
l-8), datinl pc carc ir p{zit-o qi Maica Domnului, aducAndu-L pc dumnczcicscul silr,t
Prunc la templu, unde a fost intAmpinat qi qinut in braqe de bitrinul Simeou (vczi Lc.
qi la p^iept fteie gi'de
"i s,
I1,22 g.u.).
molidl pe inseamnl Pmncul e adus de maica sa ori de naq(I) inaintea uqilor bisericii (in pridvor). Prc-
numele, la lumina fe otul, cu epitrahilul, ii insemneazi cu semnul Sfintei Cruci pe mami gi pe prutrc; mama
Apoi preorul il ia pe pg":.in
prunc in brare gi face cu er semnur
braqe qi semnul sfintei cruci spre
sore (sau r-raqa) stl in genunchi cu pruncul in braqe, iar preonrl pune epitrahilul fi mAna
serrcii s.au ig faga icoanei Maicii Domnului
IntAmpinirii Domnului8 gi face apolisul mic.
1in pronaos; ;ilril
,ropr*i'qi1 dreapti pe capul ei gi - dupi o scurti introducere, formati din: BinecuvAntarce,
rugiciunile incepitoare obignuite gi troparul zilei sau al IntAmpinirii Domnului - ci-
In-practicd, in cele mai.multe cazttri, rd.nduiara ru.ndrii prw*culwi tcgte cele cinci molitfe din Moktfelruic (A,qheasruntar), in care se roagi intAi pcntru
se face
dup{
3p^:_ri1.- lattgre, ci ori se face 9 latl cu sfinflrea Ji" ii6,"it ,.
frii^ . rnami, ca Dumnezeu si o curiqeasci de intiniciunea lir:ziei gi si o invredniceascl a
"p.i
ziul botezului, inainte.a. iarra.,i"i, iriJrr"-.;;,ffii?; intra din nou in sfinnrl locag gi a se impirtigi cu Sfintele Taine; se roagi apoi pentru
3:Tjl::,..:lla1
acesta, apolisul nu-in
se mai face, ci urmeazi,indati botezul). prunc, ca Dumnezeu si-l creasci, si-l binecuvAnteze gi si-l sfingeasci, invrednicindu.l
numele pruncului a opta zi dupi .rrg,... e veche, fiind la vremea cuveniti de luminarea botezului (in cazul ci pruncul e nebotezat; sc lnqelegc
,,..r,r1l_1
din. Legea 1", ",0*.care
vpchg, ordnduise aceasta'zi pe.rt r!;;ilil-p;:ji#;;#"iJ de la sine ci, dacl pruncul e deja botezat, molitfele respective nu se mai citcsc rlu ee
birbitesc, prin tiierea.iSqreiu.r gi punerea numelui (r; il;.
dI, 3). Noi .r.itinitn adapteazi texrul lor la situaqia de fapt).
Pjjlll3, pll:-,.1dupd.
qi_Mantuitog
ip*i, supunAndu-Se randuietii'Legii,
naltere, cdnd i s-a pus numele de
ar IJrmeazS. apoi incbisericirea pruncwlwi, adicl. introducerea lui in biserici (dac{ prun.
Tl.:ly
zice I "p\^p
simeon aI Tesalonicului, intr-aceasti zi luim
Iisus (veziLc.
Zt). ii, cul e botezat)ra: preotul il ia in braqe pe prunc, inchipuindu-l pe drepnrl Simcon, cltE
L-a purtat in bragele sale pe pruncul Iisusrs, Ei face semnul Sfintei Cruci cut cl lnrprt
inng]re (incepunrl unei noi siptimnni) gi pentru cd""-.r. ["tlr-cn a opta zi inser
qi Domnul ainviat in ziua a opj ris5.rit, in faqa uqilor bisericii (pronaosului) zicind: ,,Se imbisericegte robul (roaba) hri
Nurnele care se dr p^runcului, dupi iradiqia oitodoxi-ei .il;il;
ui zitei de nasteie ,."" q9
;;;t; Dumnezeu X, in numele Tatllui..." etc. Apoi intrd in bisericd (in naos), zicf,ntl: ,,ln-
f:l*i_'":-l
:HTf il.aleg ca patron
piringii {dnn .b";;;;; rl ;hri ,at"i p; tra-voi in casa Ta..." etc. gi face din nou semnul Sfintei Cruci in mijlocul bisericii, zi-
sau ocrotitor al iopilului. E bineln ; cAnd: ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezeu..." etc., qi: ,,In mijlocul biscricii
din calendarul ortodox sau din cele obiqnuiie in popor, ir."" an il;;;;'h5 Te voi (va) liuda" (Ps. XXI, 24). Apoi merge in faqa uqilor impiritegti, unde facc din
cele neroml
1ca Frang, r*i,arir, g;ui.,.-rl
imitate dupi cele striine sru invenrate nou semnul Sfintei Cruci, zicind ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezcu...",
sfhnnrl al cirui nume il purtim este pentru noi nu numai un paffon qi-l inchini pe prunc pe la icoane, zicAnd troparele obiqnuite. Daci pruncul c partc
p.izitor), ci $i #d'
g: TIil,?;':"lT::ffi:1 Hilffi 'jrH ?LHlJ T::ffi:: birbiteasci, preotul merge cu el qi in sfhnnrl altar, intrAnd pe uga de miazdzi, ocolind
,,Prin mijlocirea""acestor sfinqi, noi strangem legiturile ;"rJ; impreuni cu lur Sfanta Masi (unii il ating chiar cu fruntea de colqurile Sfintei Mese). Apoi ll punc jos
ipirinrariNilic;##H;.:':1"':?ff;1:'fl13i,t:.H,T,'#3fi Hl#;i: pe solee in faqa uqilor impiritegti, in semn ci e inchinat Domnului, zicAnd; ,oA,cttm
purtdm..Mai ales pentru prurc) aceasta legdruri, care il unesre slobozegte pe robul Tiu, StipAne..."; mama (naga), inchinAndu-se de trei ori, ll ric{ic[
cu Biserica
este dar neprer-uir"r2. Totodard, numele 'de bolsz il l"rgt;.';;ul-ndscut pe pmnc.
.un de
mogii qi stribunii sdi,.integrandu-l in comunitarea ,.r?gi6"rt a Preonrl face apoi apolisul Intnmpinirii qi il impirtiqegte pe pmnc.
Bisericii qi'in,
nadonali, a neamului face parte; acest nurne corxtituie qi un simbol sau Dupi Simeon al Tesaloniculuir6, prin ritualul imbisericirii pruncul ar devcrti ,,cetchu.
t,.'a.;;iil#rffi $n care j.T,::ffi
i.,d,.f il: ;,ffi :ffi :"',:l':',U:JUl.."fiH1,:"J
de persoane derivi din substanrive sau. adjeciive qi ,"
men" sau ,,chemat", ceea ce presupune ci imbisericirea s-ar face pruncil<;r inctr nclrtl-
morald, soci tezaqi (de fapt insi imbisericirea trebuie si urmeze botezului, iar nu si-l prcccadlt, cilci
religioasi etc. (de ex: Teodnsie : darul rui bumnel r, N;iiiii':
"-r;;.rrT."qi.
Gheorghe : Iucriror de pimdnt, agric.ortor,Mari" :
bi-i.o. de popoa este nelogic qi absurd si introduci in sfinnrl locaq qi in obqtea cregtini un nebotczat),
il-merii, m"rinai a.;.il1 In Molitfelnic, molitfa pentru curlqirea mamei gi rAnduiala imbisericirii^pruncului
"i sunt impreunate intr-o singuri slujbi, ca qi cind s-ar face amindoui odati. In practicd
diliile vechi ale Molitfelnicalwi rominesc (ca cea fi insi, de cele mai multe ori, ele se sivArgesc se parat una de alta; imbisericirea pruncttltti
se face (mai ales la orage), indati dupi slujba botezului, inainte de implrtigirca prun-
ebedev, @. cit, p. 379, noti.
-72.
lica mai veche, nr. 814 din 20 mai 1955), SftntUl Unsere Namenspatrone, Freibwrg, L9l6; N. Iorga, Nwnele d.e botez la romd.ni, Bucurcqti, 1934; V,
dea p-runcilor Ia botez decit un ,ingu. ,rrmc, Ursichescu, Vecbi nurne rornd.nesti de botez, in rev. BOR, an. 1939, nr. Il-12, pp. 612-663; l'rtlti
1i
Maria C. Marinescu-Himtt, Observasiwni privfu.d. onoruastica rorndnd., in rcv. ,,Ausonia" (llucr,trcqti),
an. III (19
\a Yezi q 1820,f.7 r.
rs
Vezi 6l v.
t6
Dcsp , trad. rom, cit., p, 72,

364 365
 lrRno'r'Pnor, DR. BNn BnnNrg,rl

culuiiz, ia^r molitfh pentru curiqirea mamei o citegtc preotul atunci cAnd mama vinc CAPI'I.oLUt, III
bisericd (frrd pmnc),, rrLfie !exact
aLL la 40 uL
rd rw de zrrs dupr .rrgt.r. (mal
zile LlLtPai.ralLcrc (mai fafr,
rar), IIC
fic Cl-llaf
chiar inai
lnalnEe,
obicei la patru siptamAni dupi nagtere (inainte de icest rermen, numai p..r,- n oi
intemeiate, ca de ex. apropierea Pagtilor, temere de moarte etc.). Motivul pentru Agheasma sau sfingirea aPei
li.uza cere s5. i se faci molitfa de currqire inainte de termenul..gl.-..rtry ai: +o dc
este ca ea trebure sa faci cele ale gospodiriei (de exemplu, si frimAnte gi sr
(mici qi mare)
paine) gi si-gi alipteze pmncul, lucruri pe care nu le poaie face atata vreme
considerati necurati.
Cea mai de seami dintre ierurgiile privitoare la lucruri qi, totodati) cea - mai
Tgtugi, chiar dupi ce i se citegte molitfa, liuza nu intri in biserici inainte de frecventi, in activitatea liturgici a pieonrlui, este agheasm'a sa:u sfinVirea. d'pei' Ea Se
zile. In acesr rJ.stimp, ea nu poate lua nici anafurr si nici ..pasre (mic),,. oenr ,eui.A"q. cel mai des, deoarece apa a fost considerati totdeauna ca una dintrc celc Pe'
acestea.sunr de fapt d,uo6crrpou, adici tin locul Sfintei impnniqanii,s. Atei leuza,
tru stihii sau elemente constitutive primordiale ale cosmosului (apa, plmAnnrl, aerul $i
pruncul^nebotezat pot fi insi stropiti cu agheasmi, la boiezul obgtesc al caselor, cel mai util qi cel mai folosit in viaqa casnice
atunci cind preonrl merge ,,cu botezul,, sau ,,zi-intAi,,.
^ D.acn, pruncul nu a fost inci botezat panr la 40 de zlre dupi naqtere, nu i se
face imbisericirea (care e condiqionati de botez), ci se ciresc numai molitfele
opg ietr
at$t *Pt
r

curdtirea maqrel, imbisericirea pruncului rimAnAnd a se face numai dupi botez. mrrc 11

Neofi.tii adulqi se imbisericesc la 40 de zile dupl botez. mlc{,ll

Potrivit vechilor canoane bisericeqti, daci pruncul e botezat indati dupd bisericesc.
va trebLd
43pt"t de alti femeie botezati gi curati, panr cand lir:za igi va face Ne vom ocupa mai intdi de agheasma micl.
de curaqirele
I. mici ( ,o ptrpdq dyroopdg to6 t6crtoq) se mai numc$tc ln unck
. -Tot in leginrrd 9u rlaqlelea pruncului,_zl4aktfetnicwt mai cuprinde qi o ru:
4.
pirqi satt feptanie, i"*"j slavon, care inseamnd. lnwinnrc s?ltJ SlrlibA
deosebiti pentru cazul cind femeia leapidi pruncul. E asemi.nrtoare cu cea t nil." ci la'inceput se ingelegea prin el numai agheasma cea fnare' cere 0l
lduz" in prima zi dupd nagtere; in ea se accentueazd. insr mai stiruitor ,nua.q.q.. la Boboteazi, sir'bitoare care - p..:"4 am vizut.- se mai ntuneqtc q.i SiUt
pentru iertarea celei in car:zi,.5lse.rece lepldarea pruncului i se socoteQte ca un sau a lwrnind,rii, deoarece in aceastd zi se botezau odinioarl catehumcrrii.
de ucidere cu voie sau f}ri. voie. in asdel de cazuri, vechile Molitfehice previd o
'
luminil.or
iotrlsd.td.rSirii. Afhemma mici se sivArgegte in biserici qi prin case, iar,unCof
femeii de la impirtigire timp de un an20. chiai la rAuri gi flntAni (izvoare), in gridini, qarine sau in orice loc curat qi cuviincioc
^S
In asemenea cazari, nu se face nici sfinqirea apei gi nici nu i se mai citegte la cer ncioqilor.
molitfa de 40 de zile. b) biseiici, Agheasma micl se ryvAr19lte de r_egull la ficcarc z
intAi august (inceputul posnrlui Sfintei Marii), I septcmbric (ln
..p""rt anului bisericesc), p...r- qi in Vinerea din S[ptimAna Luminatl (Izvoru
Timiduirii).
Originea obiceiului de a face sfinqire
ciutati in dorinqa Bisericii de a inlocui,
pigineqti (practicate qi la iudei) de la ser

In. [V, 5-38), precum qi la unele s

Paqtilor. in biserici, agheasma se face
" In ctLtl
17
cazul.acegtl rugdctuntlc
. -
rugiciunile speciale.pentru pmnc-Jc19
prunc- (care in forma acnrali presuprur
presupun ci el e incit
,botezat) .ac{ta^. i
ll
:zat) trebuie si fie ori,afap.tlte
ori adaptate siruatiei.(lrun..rt
situaliei (pruncrrl fiind botezat).
botezat), ori suprimate,'rostindu-se
supriinate,'rostindu-se ntr I yezi inlelepciunea . Comp. Sfhnnrl Chiril.al Ierusalimtrlui, Cntch.dw
formulele s.cyr_e Pentu imbisericire.(,,Se imbiiericcgre robul lrri Drunnezeu k...,,.t gi cclelalrc.
; 5 (trad. .o-. d6 pr. o. t. mrrt lucru gi cel mai nobil din cclc patru clemcnt
18
Patiarhului Nicolar IIt
fuisputtsul Parriarhulwi'ilitot*
'o Vezi Rrispunswl III G)antatical
G:anaticul al C";;;;;ri-"ptrrr.rili.'rur.'-Cii"a.un,
"l Constaptinopolului. ia M. Gh
.ri. 2,r.rt in ltrme..." (C trad. rom., pp' aa2-+43)'
Kctvuyrrq,i 6tcr,rd(etq l, 14. YeziMolitfel 139.
Ie
Vezi Can.38
Can. 38 al SfinduiNiclrifor-r\4irrurisitorul
SfAnn (CBO,u<>1.II, part, 2, 1.t,241). 3
V, Mitrofin< rlica, P.863.
Vczi, tlc cx,,
20
Yezi, de exernplu,.rllolirfehicut dc Bucurcgti, l$).p,479. a iiua I', insemlrarca dc la sthrqitrrl Utrcnici.

ata 141
 rRBOT I'ROF, DR. ENB BRANI$TB I,I1.TI ReIICA SPHCIAI,A

fie chiar dtrprli CAntarca a 6-a a Canonului Utrcnici, ca in S{pt{rrr1la

-- Lumilatl ln Hvrei ll. I l-
Lunea Paqtilor sau in Vinerca IzvoruluiT{miduirii)s '
.. ,r
In Lauc
case (sau la raun
rduri qi
Ql lzvoare),
izvoare), stmfrrea
sfingirea apei se
ie sivargegte
sivarqeqte ori de cate ori ccr
hv t4),
cer ctt ccrcri sPec
mai ales^in'zileli de Dost: mierc,,.i ,i,".i aimin.ai"
ltff::it,i:-!jli:i:u*
qi luni), pe nemAncate_, de prefrggn
Q.i in "i iur
;ift..;:]il;
qi in ultima siptimAni din Posrul Mire),
anului indicatc
sus (l augusr,.vinerea Izvorului rdmnduirii), precum gi
in anumit. -;;.;1;;;
din via.ta casnicd a omului (ca de exemplu, la mutarea i;.;r;;"d.
sau ra inaus
ei, la sfinqirea flntanii gi_a izvoarelor, , i.or.r.to.,
c).Pa,nd.1ttnk sluibei. Rhnduia r slwibei pentru tnt".i-itiJr.r.i..;.
nnal.
apei se^face in biserici,'se_pune o masd in mijlocul bisericii (sub
,,^^-a::1rll:,.:i
llcandru), rar pe ea, Sfanra Evanghelie, sfinta cruce, sfegnice cu lumini'apri
giJdirya (vasul) cu_apjr^care va fi'sfinqitd ai
(sfitocul sa.o sfistocul)6. cand se face in casd, se pune la
;r";;ij^;!'il;;.;ffir 5 : ,rPace
icoani L masl acoperitr Doamn
(castronul) cu api qi pimiruful, iar al rqind-o
e cidelniqi), pentru cidip. pe masi se

, di, binecwvrintd.rea. (,,BinecuvAntat este

,1. cantdret-ul incepe cu: ,,Slaui ti..l;il'ilate ceresc...,,,
f,,r::-,.::::1.;_.]:
lelte rulactunt introduc.tivr, in timp ce preotul ci.degte, in si
biserici: intai masa im[ ,l
:3...1 :lf ,:i^f e-1";1.-ilft ;n;i;ri",l,;&i,;F:i';,tH':,"J';i'#':.1T'J?jfi re apus, nord gi sud (la binecuvlntarca cil'

(in bisericl intii icoana de la iconos'

inrnerl. lAngl iconostas), iar dupl cl
de invocare a Preasfintei Niscitoare a. o"-".reu (,,cd.tre icoana de Ia iconostas (in biscric{) qi
acum cu osArdie si alergim noi, picdtosii...,, gi:
Nar.i"IrJr:;.";l; tocul HmP
nczeu..."), dupi. care se cite
,,Nu.rom ta..r,-Ner.etoare de care r[ de
de ar cntru
_ DupI aceasta se cAnti o trnpare scu?.te) majoritatea adresate
Ni'scitoare de Dumnezeu qi precedate de stihul: ii...' rugfl'
,,pr."rftrti-Nlr.itorr. de Du
zeu, miluiegte-ne pe noi !"; ile se termini cu,,Sfinte n"-".r."t
...,, (d. r..iorii ciunile robilor tii...')'
Acum se intercaleazi slujbele sau moli
cele mai mulrc dintre cintirile din r4nrtuiala acestei slujbe
I:g^l::
Sfintei l.de,
Fecioare, deoarece sluiba a fost alcaruiti de Biserici peni* rl"r"."i
sunt
"dr.sa(
unele vechi
i.,-':| *,::I:i p"s.r:., legate de sdrbitorile lunilor ;;i;[,
""i alsiil ;;; J..;,"i"o?,,.'Ji
,'nrUato.ile solstiriu
3:..::l QJlj :"::)1 ;.19
,u"^1, loc pe mal,rile apeloi il;}i:
Iccloara, trumos impodobiti gi imbricati ca o mireasi, care ffebuia sl'ghiceasci viitor
concetiqe nilor ei, cu. aiutorul unor. lucruri (obiecte) aruncare
in api qi .poii.orr. a. .;-.-iji
aceca, majoritatea cAntirilor din slujbjr-creqtini. a sfintirii
,p.i ini,"ii qi t"rrae pe
citgiinbiserici,stropireacredinciogilorcuaghcastrrllsc
sfAnta i-cl
cioari, Mireasa cea curati. a Duhului sfint, in , .i,- p;i;;..;,rH;;";;
qi-au pus nidejdc*; otplst), iar nu inainte de ectenia intreiti, ctlm c prcvllzttt
mgind-o si-i curiqeasci de urmirile picatelor gi si-i apere a. ulr[,
i. gi de ,ur"ii,ig6u]'
""voi

iy:!'P.'::::2:li^1it,1 leji: p. r57 siI]._P:P..o:op oviciu, Ntuatistica, pp. 77

ji,"o'i,$1""'"' 1i r4t.
:,D"F..'"Ii,tr;,ffi -,t;;,"iri""#L"l;lo
i,!:,!:.r,',!l!:!,^g::.:r,:,
rrrrduc,tivc til^:g'ittf,";tillii
(inilati dlpn binecuvint"i.
iZ"tliu6,r"icwtwi romanesc ripsesc rugnciunile in
.it gt fr. CXLII/.
'' l(ttrlnlc accstca sunt dcscrisc mai
alcs o:.T1-,:,:_.,,#;y
de marele canor r.. oo. l8-19).
lli:,::::l.::":i.1,:lll:,*.-.:l:" T.l1,". ?*^dox reodor Barsamon, in tilcui.
G, r cxxxlll vot.74t),;;;;;;;;;;,#il]il:'#j:
l:l i,i,l1li:i;.f,1":ti:::*[l:lly.IP ii[,i"g," in tvltoktgbiilc grcccgti, in T'rehtiaclt ilrr:vrv
r<lmAncsc.
. I40,

368 369
 l,trtictt' PROti, Dlr. lJnti Bttllt$,1 ti LrruRclel snEclALA

Cca rnai vcchc

Itrui . aflinr la i,. zl-lltal a
atribuite
rrrrrl.r Nichifbr Mi
l-rului a\l\tllrut lvla
rAnduieli 1 I . t.i r

*ibyiti de.unii,tui Fotie, patriarhul Constantino;:ffXitl.i

:^l{]:r:i? iil. rugiciuni mai vechi. ca ."t.'.rr" r"-;#, il;iiiir[.iT.iJ
r:Anduicli
P^l"_,r_,_l, ,?."babil, rVl
art. VIII, . p.\il.--'..^-*
d) in irea tmpului qi indepirtarea nrtLlror cursc'
r si in orige zi d.in Sdptdrer.d.na
.- r.-^
se face ,r._^: -^..r._:-,y deosebiti, in care psalmii ql la"ifrii;'Jin Lwruinatd.,
d}Ri o^ randuiald mai vechi formulare de rugiciuni pcntru
randuiala
acestei slujbe sunt inlocuiti cu cAnieri ale invierii
. Dupi
cAnti^de
binecuvintarea dati
{e preot
(,,Binecuvantat este Dumnezeul nostru...
.treiori,,r{risros
/ S.i i,..,i^-^
a
d inviat-..",
rllvlal"' t .arriarra
canfanq miaipr.tr"i;;;i
mtal PfeOtUl; I apoistihwrle pt
^,,.---_'t-o ",r gi
lr celelalte),
celelalre)) cidind
cadlnct preotul in j
;urul mesei pe care c
Cmce, vasul cu apa penrru sfinqii gi sfegnice ." li
cintereqii:
-i.i
celor din mornranrurt Gtl'J?:.l:Hix';;,a:'*"nzdnd
"r"*fix.Tr""Tl
Preonrl (ori diaconul, de,este) .orr.qi. apoi ectenia iiii, ,ucererle speciale perl
d,iL:lrib., Agheasmei mici ae pesre rot anul. Dupi aceasra se
:.Tll.:Pagtilor
nonul lfl (,,ziua lnvieiri, popo"r., rn r"-i"n-..iL,"rll*du-se cAntd (
stihirile
:i: o:,u-,(ti,.t g^.^T".:
f:Iyi
nia. mici qi ipacoi: ,,venit-au mai inainte a;
"J
ie tantr numai il;;[t;'i,ip?
ca,,orea a treia,
ffi#r,.a-l; 1i, de se
:u:?:::".:^1f"9*lli
a
Ghe91ehe, zicem intni
Easea, iarigi ectenia mici., apoi condacul pagtilcr (,b.!i T:-"i pogorat
.o,,a,.J h,t, ;;;i ipacoi) ;dupi
mAnt..")/ qi in
rlvrur (,,pe
yr icosul \,,rr rudrsrc cel r,ar
soareie ...trr mai rnalnte a. soare...,,).
inainte oe r""..111;y.t. .,,pr,. apoiApostol*l
se ctqegte apoiA,osi in Transilvania - dupi inmormAntare, pen
Agheasme^i mici, dupi care se cAnti
,,invi"r." t"i iiirt vAntarea ogoarelor qi a seminiturilor, pen
Qr strhrra: ,.lnvrind ti11_aj1_ mormint...,, (de trei ori). i:

.e#;i,';ffi#:T',";,1T:#: l:fflrle
uI-IX) ;'e;iil;-'!, h'm'qi*r te
Dupi CAntarea a noua) din nou ectetcia $e
lwi (,,Cu tr
ifl:#tt*;;.1',9:.:::,.:I1::^*t
irfirrrdi Sfinta Cruce gi sfitocul
citegte apei, d.,pi
oi
o
rh,qr.", stroprnd gr cint6.nd ,,Hr.oy;::"'r[;;:j
il 'd9"1,
o.1Tr,1X:1=ii-:iijer_elii "rl qi ,'tr.;,'o;;ii 6;i'il';,d;;ffii'
,f.?.',",.::1, 3
l',otcazi pe ce.i de faqi, canttueqii canri unir;i iiir;iii;fip;,I;:#,n"ii," ,#ii""".f,
s-arr arirar...") cu stihurile lor qi slava Laudelor'
1,,ziia iiiiirii qi sl ,i. r"*i""., &
1'lriznuirca...") qi se termini cintindu_se: ,,Hristos a inrriat...J
crcdir-rciogii. ffi ; ili.,frHi heasmei mi
Irr ziua de Izuorul Tfuttid.wit"ii la minist rugiciunile
Iordanului.

Pr. P. Procopoviciu
cea descrisi la
ta (oP. ctt''
Procopovtctu (@. cit., p. l1+l), care recomandi si sc faci nu dtrp{ L'iturglric' C
P' 141),
dupi Clntarea a gasea din eanonul l5trpl de la Utrenie
LV.;',"# i'::;;;"';'il-ii,.
tir"oajL, r. w, col. 1681-168s; P. 4" Punict, Blnld'ictions dt
r D--ll:,- o/'
I. -.'+ ,..r
Bcldic, ^r oif"
l,eau, ll, eaw binite, Paris, 1908; Q"Tp. Ei-Pr' 1t1t

t:t S-Li qi i. 1958, nr' l-3' pp' l4l-143'

onpitole dtspre diferite chestiwni, cap. l, pitra,Jur"* Eccl. Grazcorwnt ^d::\(ts;an'
l.
':..{i,ii:,
la Historia et r,,ttnurmentar ,r'Comp. |rrrr Stetenellr t,rturfrica. oo. 128-129.
tlIirl'.',:-32.9,
il Y:r:iJ1
^.
gl.eQcanuJ op. cit., t..ril, .p. 344;p. Le bedev, op. cit., p. 428. r,^ ",,L:;:;:,
';Y:*?,!K"i!*{J*,1;
zi despre practicarca sfinlirii ?i"f}irtlliJ;l
J.1!,p".in.eaz, tiffitnicutui ro. A,lu i*"iul
....-. Adv. i,,u),"* I.
tt*,i19t,I, ? hares'
T 2,
2. hares. ?O (P.G.. t, XLl. cttl
heres. 30
?9.(P'fil ':Irf'Il;l:tt'l
ll"llltY:I:U:..':li i.._q,r,"i'_"n1r'q"'5,:rpil4;;li;ffi;L
g,","qii, i,, r,;i"i,;i;,h,";;; ffi,;:il:il"!{i{,,,i!'{li\i'ii
rd. ur(r,L!,r-r,.-,--.Aclv Cimltri, fir'' V
l,lllll:HJl|):),:_.!_i):.::!!4d'iii'
Itt oli tJi h t ic tl ul rourincsc).
illarion 1f.d', t. XXIII, col.45); Tcoclorct al
() r':'rrrtltriirli ctt ttttclc clcoscbiri firlii tlc cca dcscrisii 2l (P.G., t. I-XXXII, col. 1244).;.a.
aici-gdsim inMolitlilttittd crlirnr clc Mirrop,- \u
te
Molitfrlrrirrl, gu..,."qri-i dil,p, r-3.f,-ac.ca11r
Buc,rcqti, 1937,p. itrsctntrrrc ll scftc (lll Evlnlogltiile grcccqti' tll
139. Accastil itrsctnnrrrc.li
lirrrl Nilit, irl Urrgrrvl;rhici (lilrcurcriri, rts+, pp-ro+
is?til'tl;"iii'i'lrlrcir Morirfettticul, Tfl:.:l!"
rotrtflrtcsc.
$i c irscrrriluiirorrrr c. rrru"iirii,i'iiir. ii,ri, i.attiir'" dirraintc^dc 1t352 rlc Motitlchtitului
370 371
 Pngo'r Pnon. Dn, Entr BnnNr$.l.ri I .I'TL] RCi ICA SFF,OI AI,A

in ziua aiunr'rltri ll,botczci' sfinqirca apci sc face

dc obicci chiar i, biscricd (in
j* y
l,,.,1!, i.d Hr^ i':.:
t:r i ;:'I ; ;" [#i,"
-
ii i n a.u, du pd un
"1,1"0;
ifr 'f
iT',?.TT:fl :,y$::l: jr:::i3,ili{f1i?!,"illl8,ffi
-:111 1 "]' l;l;xil,i

ra rr4rlrl) Ll c ll
otpust)2r. Ea se afli in
ipul urmdtor:
rPur urmator:

:";1;# til Xl}|f&':'if H,#*iciunea

amvonului sau chiar
hrt,i,.a.i-o".i
menul) rd
rrrlrrur/ ia Sfir-rta
#:T?,.X;,i[?ji,.
,ia"l*
ol<ulLa Evan.qhetie,
-Uyan.qnelle, al- dOtlea ,
-du!i "1ny't,
.,:1.:_:.'_i*
--i5^ v$5
Ii1j1[y r^1:
Ior. merg .d"ril,"' cu' lumini. p.rprrr Bo,.,rd, :;llf#1ili,t;r:lj'
qi. icoana
aminresc de botezul Domnulrri:
n*X,11.]:1"':^*,.:f" ,Stirf l)omnului p.r,. ,p. srriga, griind..., ,\
;:
r
- i e.
i.1 Jj,.. il;;.l. il;;. fi;s ri .r, poter e.
.",11:"i'#;;:;,] j.'1fl1""9::;*::"':q::T-;.,+?il;ff #J".n['.',..,,r.
13* lt","r;,3is1.1i.r
zrrt,,i QfA_*^;__-1:;_,.
apa gr minunchiul de bus
Iul)r pe care se DUn: icoen;
ix*,ffffi;'(3#-':iffi
ntAi masa (analogul) cu ico
narn, lan'a,
cele patru ^o --;1.^t*:
letrrri f...it"tg,urrron (oaca sunr) u, o.:.t1rffitjuJru::"rt[;itr
merge cu lumAnarea inaintea oreotdui;zz.--
prorocia lui jsaj1.(.1p. XXy, t_I0;
Z_ (din I Cor. X,.14) qi.Evanxietia
LV, t_t3 qi )
in menflrl botezului Domnului. fd. fal{..l, i_i
.,#;:X1 :oN',::':('{_T{*'^1*^ii!I!1{; clref speciare pentru snn.tirea apei.

sirlimutui. Cuvintete :,#r.gb;;;;; ri,H;;'#']ff i:1ffi,:H?Jl:,1,J

!a.,,
rosdrea rugdciunii dire* T*:::l'l'
::::;H'ffii*:::',:::l: -,ip,,..,,i; i;;GH unii incep, de
cu acesre cuvinte, nemaicirina a

riri,i, aeroc, #':iffiT,r,fJiliH

parrea dinainte2a. cand ,;;;;$;. ;;ilr.]; d";;;'"r'bra,n tui Duh pentra

constantinopor nici 11:,:1,;{l

de venelia'
-I8!2' q, ^*i:'i1J:'.1:':llriil
lisati la libcia v.ic a Prcttnlltt
ei e
1858, P.
1s5_8,
123). edt
In tll^^
p. I23).Jn
,-^.. __ nrsici,ncir, dc la i'rtvintcl,
inceoe nrgiciuncir,
incepe cttvintcl,

1il1,i:J:'Bj,f;1;l',*??l
dz
,s p.-de puniet, Laftte
irig;r,:.u?':,r ,)
au ritgrec' in rcv' 'Rasscgnl Grcgot

p. r28;ripiut bhericcv dc rloi<,r qi lt,qi.,

; ia$,:;;!T;]858,
;;i;;t;,-; 130 qi l'r' V' Agrr, simbotica biblitd si ,zqtint'Tit'r
goirra, 1935, PP. 7-8.

372 313
 rRE0T t ROF, DR, ENI] BRANtg,rr

qi sc fhcc t'rtpttsrul Linrrghici (clacri accsta nu s-a frcut ir:ajntc de sfinqirca apci).
Bu*ll'll*i i'tAi di, aghcasmi si apoi i, ipii-"qt") a,afura28.
c) orixinea i veihirnea stfitei.
:::"#i :1,*:,T."1?l
troapte) qi pentru
*iL
.rt ,:.^ sfinqea
-tnisi"'(-rn"tlr.;;;;ru
,a,a,q."'i.
ia tsoboteazi era legatl,q
,il,;r-6,;;;;,",eara (pini tarziu I
"p" "".o1'a-eJffi;;:Ui"# H'il{|"Ot
;l:",,,1Tfl:.5,";l*.n:y1,1yi,;yja"g;r;.r,ft, ; ;;#;J,;,,sirea apei, regarr

sfi n qi rea a pei in a unul n u"*rr,,

j
9
J;ri{ .d.r.ri. i;'r;r[ii,r,",]"ti:ffif #i"l
la Locurile
LULLrrrrs rrrnre (Al:olrm
Sfinte-lAntonim al" pi".."r"j
drn flro,
'|d Piacenza) descrie
apclc Iordanului, in drmrneaqa marelui praznrc.,.
crm
curl se
^. rhrn^i
flcea pe L^
.nin.i,,-u",.li;;
1*l:1-:i
puternicd a"botezului'nrri
-'--- ;;;;
-"--' in tot cazul, rer-^-,:__ ,
""1'o_'l'
, -rr
",',uo...,'fl':.:,.:It!:l
amindrea
malla
apclc Iordan"l"i; a" aici ea s-a rd.s
Mi.l. n" ^."",-..i^),,;^t^ A^ azi P:'^11
marl
patriarhul rerus alimul ( tfled; r, r,eii- iiiiltrii t
care se cAnti Ia ilr:py*l slujbei, ;^, a, de ciue arhiereu, la sfinqirea Lrisericii'
ntiiitfrin{r-i i"
.jr'- ,!.,sir..^;;;:i"o L;'#'j,r..hilri{'{r:#K:ri
u..,t.,,
variante foarte
.aseminitoare i"t.. .t.. i., ;il.il]il;;
'*.*rv, urrL,L,(rr o'enrare necarcedoni.ri
il_.:_lili).'i: si a. influensar, inrr-o G3;;;;'i;.d;t:H'S[:,1'Hr1:
-;;;;".i,
chia*irujtJ .J..rp.,-ator din ri
rnlrgrc roman (catolic)is.
d) Efectele Arqheasrnli rnTri intrebwiruparea
si ei. pri.natrngerea sa de apa Iordanr
LT:::*L".'i111Y*:'::lLllg,1t-t
reral, a aperor de prerutindeni.
nu numai
frcanJdi;d.
fi;:;il;qi
nrea aperor in
;;fh.dil ,"l,'iii:l ;l'.i::ffifl,]
',T;ffiii {::1"1"::"^1":iil1.1o-' Io'd'rurlui-.p.."c}m .a.,ta,{iin't,oparur din randui )nt.
Itl:l,,,,{stizi firea apetor'; ;fi;G;;,i1." li.' :.frXfiH,,?: ;#:::;:
rile qi
rile si puterea tnineauitolre
^rrt--aa
tx*x)--:-^-,-
it ;;fii"#;l
ala slujbei, indeosebi texnrl ecteniei ornitioXXrv,I t:;#;:fr'[lfk,.l,,l*llh
si cwknt,ti t*r_,"..-r.^,.^"".r,t
preonrl se roagi: ,,$i_i dd ei hanil vor.
y, vurLLu v 4,rl<rr ca rurqanurur. n a-o pe iadrr; :"J1x#,:lr:rff.,r,dlr'H c'lc ltr cnrc lc
aratrtl r,.,
rrtrii. virsttl
"^r*
r,
ilt'cttlrl
Auir. olr cit" p' 8)'
'".Molitfelnic, Chiqiniu, l g20 si Tioic biseri, ,1r,,1i. l3o, ol" 1i
locaS, p.G.. t. 3i":'If
::;j:;i:i;"i;;i121]f
li,Pttpn'f CLV. col'. '5!:{r:"Bucures'ri,'e76,p2s6
+s c.,
S A. A.Z

Yy: /:: !:.1:,u*,: _'11,.

_bocxr,r , cot. 20e A)
'l{,!_,;;; rr'oo'oty*ii"ii iaec. rV-wil,.. ir, .a. iJil,".r.., in CSEL,Viena,
.

).166-167. r8e8, t. XXXTX,

]1,Y.:r:
O_",..-. B..Ci reqean t, op. cit., t. II, p. 343; y .Mitrofanovici
rcr gi colab.,
:l:t'tlcv, op. cit., p. 430. o1t. cit., p. 63g qi
fi P.
"" Itt ttnele menrrc..i rinduiala slujbei este tnsi atribuiti Sfintului
;fi\;cit., p.
cc.stcr, olr.ij$:Tse,
426)-
t" Yczi lohn-Mr..,',
vasile cel Mare (vezi pr. de
Nicoclirrr Aghirrrittrl' hr
or Bute - EA. walis Badge, rbe Bbssins of the dc Stiirrtn
'i,.,i.,i
rc Inlplrtillllllc
,;;ry;,'LlXii,,YrTBf' waters on the eve of the
ri 1,.y('I lvczia)
rF
o vcchc tradut'c'rc'latini a formularului g.eccsc.alslujbei . ,"'i.-4d.. 1966, P' 57tli
,r(dictirrc", r. XXrV lsti1, jp it_34.
Epifaniei a fost publicard in
;;t;. ;,ti:'ii:fff#:1: ii"i\,-n , pp 42t'422 Yczi
,,Rev,e
yczi, ibid,m,
It;:1;';' varianrclcl
'.439-456, l;HlY,Jil"13l:
!^r?,!,Idtiil::1* ft*?:*,1:,:::?tii::-ii;[I:r;il]H;'
sluibi,i iri Aif.ri,"r. -"r",1.-i"" ,*-,.."., -: -r^..- clc lkrtxrtclzil'
in(i,rn. !';#fi+;:iH,-ffi,';:iifil:,?;Jj''
i.t"r,",,st,Aiiiii;;';i;;;i;;;;;il',#;ff::j]i!tE,r,,r,
I"^,-b:i a sflrriitrrl tJtrcnic:i tlin zitrrr
r..3, p.t42.
374 315
 Pnror Pnor,, Dn, Enri [tnnur,$rti
Lrru nci tcn .st' EC)IALA
Uncori sc stK)pcsc cu aghcasmi cascle gi
lucrurilc tlintr-iuselc, curgile, viile umnezcule, Te ldudlm..."). Sluiba accaste
si
ilTi H:T,:$:,:l1 ,i,;;;,;;JiL.**,inr.i.#il;il1
agheasmi il:,:i:f1,-."y{:;
i",, ,i ji,,"ji,t h.., de boarr, cAntare de sllvire), pcntru cI ca are tut
effi"ffi:l ru,iiilli ,L';l;;t,Tf ,xl.o:.li rimi indeosebi sentimentele noastrc dc
Daci prisose$te sau s-a invechit, nu trebuie livire faqi de Dumnezeu, Pentru bincface'
aruncati. oriunde, ci si o virsim nduiala slujbei este integratl qi cunoscuta
neu3flat^ lr, clrrat, pentru a nu fi pdrgr.i;. rn
Atit Agheasma mica,p...rr- til.;-;-", rslovie): ,,Slavi, intru cei de sus lui Dumnc'
3. td, st obiceiul ,,rnersuM 1et...", care uneori se inlocuiegte cu cAntarea cealalti, amintiti mai sus (rrPe TinC,
z;:':::,'::,*:!17'i1to:: *1,; t.dip; i,, **r. pi4i inci de & Dumnezeule, Te liudim...").

2. Cirtd se sivArqeste. Se sdvArseqte Ted.ewru la anumite date

;troR1nd,
casele Ei p. creaincioqi .; i

,t frXl1x1,.?i'f[
bgtezindu-Te Tu, Doamne...,, (ia BL I I Decembrie); apoi la anu'
'I'iu..." (in arie,
celelalte ocazii). Oami"r.e- c
ca de exemplu, la deschidcrc*
otthrl slrrih.i
putul A-l--^.*-: mici dinzi4iii.trrtr,rr,.tareau
slujbei Agheasmei r: -;-;? a
-i^: (mai ares Ia orage) ,r.opir.X in instinrdile de invigimlnt rcli'
rl-.#., -,sfinsita ra fiecare inceput d. irni. Dar r, Ia vizitele chiriarhilor ln cplr'
n:::e r e 5'2.
in ail;..;'i"fa;tului t*1,$$
Sinorr rri. rJ
-,' i ii a-i'i;' ;i','J'.T,' :Y_XL
i #
r
i

"
desfiinteze, iar preotii si viziteze ;;J;'; i,il,
il.'l ffi ,: il I e aniversiri din viaqa particulrrl
n gindndu_se seur;^$i;;i..il1i;:"rffi,tfflJ
clsitorie), la inaugurarea unei lucriri i-pott"rt.
a25 de ani sau 50 dc rni de lr
x., la puner€l
temeliei unui locaq, la sfinqirea sau incheierea lucr corPOflHJ Bl'
sericeqti), precum qi in alte ocazii in care suntem mu[tuilto
din Posrul Mare; Ql
Tdmiduirii; lui Dumnezeu.
,roflrr'irr'*1r"#.,. P;tfu Adormirii Maicii Domnutui sau in priff
ffiry"'l 3. Cit priveqte locul unde se este de r-egulll^ biseriCf

(mTel decdt ;,:

,_,'[,13:# urlq cruce
sfhnta vtuLL si
rr rrtuPrrca
stropirea lor ,nh."rnj
ror cu agheasn! fd. o.mpfir, la incepunrl anului bi ul poate
.fi
slvtrqit gi ln
in aiunul Bobotezei :3'gl"'cu
i:3ii111,-1:._1 (5 ;;;;). afari de biserici, la locul cerut de i x., in palatul epISCOPAL
3' rn tfer4 de A-l-'^^'-re
rd pr"p.i*iri
propnu_zlsa (mlce in clidirea care s-a terminat gi se sfinqeqte etc.).
alte r-i.e qr
$i mare),
mare)- se face sfingirea
sffnrirao apei
^^-, gi ^, ioi
(dL obicei,_ri ,J*. sau mai simplc
sau i ::rl:,:t *osebite Ted.eurnwlwi s
zira t f--^i^ liuzi
o femeia
a t:.-]: I
i6, saw Doxohgid
acesre . Apa sfinqiti ln rilor in care se
prima I r----- rrs,-lurur oL'uucllc ul popor, u, aPa sttngiti
sfingiti lnln: a Ted.ewrnwlul pentru Anul Nou, alta pent
moliryi). pur gt stmplu, ap{ (in Banat
= onomastice ale chiriarhilor, altele pentm
De asemene binecuvinteun mulaml) cAntirilor gi al ruglciunilor di
care re gisim in atdt Ia ?p! de. b_iug prm rugiciuni deosebite, pe
il;;prt.rr i^iiui,'rri"d adaptai la impiejurarea sau ocazia respectivi,. iar tipicul sau planul,lor
rea sau darea ei ,epe.ii ia"il.iii ..r.i'r"i, cit gi Ia termina. g.n.."I, adici ordinea in care sunt inqiruite aceste rugiciuni qi cAntiri, estc acceaii In
calmorulrv toate tede'umurile.
De obicei, Tedewrnul se face dupi Sfanta Linrrghie, dar se face gi indepcndent dc
aceasti sfhnti sluibi.
Tedeumul sau doxologia CAnd avem de sivArqit Ted.euno, se pune in mijlocul bisericii, sub policandru (sa-u ln
locul gnde urmeazi. sI facem slujba, daci ea se face in afari de bisericl), o miu[ pe
."i. r. ,qrri sfeqnice cu lumini aprinse. Preotul imbricat cu epitrahilul qi sfita (dac'd c
J"pl Sfa"o Liturghie rimAne imbricat cu toate veqmintele), iegind din sfflnnrl nltat
, Cu o deosebiti solemnitate se sivirgeEte Tedcumul pentru inceputul. anului biscriccsc la cntc'
drala patriarhiei ecumenice din Constantinopol (vezi tmemtaghion is EhhLisias tis Ellados ttt ctus 1961,

la:
, de ex., (Tcdcum dc mullumin
Ecdinlci Sfinnrlui sinocl din scsiunca iunie 19s2, ln rcv.
i... a cregti prinra cdilic.a Sthtt-1t'
n ,, n.'nzi.ttrmarelc BC),|t, rn. inod); Brrc Cortc dt Tcfuum (Do'
).

376
317
 PREOT PnOr" Dn. ENE BnlNr*$rri l,rTuncitr:R $Plior Ar,A
prin trqilc inrpilr{tu;ti, vinc in rnijloculbiscricii, prrrrfiftl in nrilirri Sfhrrra Evanghe t"u.Xd.ciuneaprhnipnltt n nccstci slujhc (rcxrul ci, clc aseltlcttca, variazfl dtlpfl nilttlra 7'd-
sfhnta^cnrcc, pe_carc prirnind cidclniqa rii sian.l in fhqarnffi
le
.aqrzr pe'masi'?. dcwrnului sIvf,rrlit).
teqtc forw.ula de binecuvdntf,,re pe;ntru incepunrl slujbci: Apoi sc cilttil, Doxologia ril.il,re (,,Slav[ intru cei de sus lui Dtrmnczeu...") satt inrttttl
,,Slavi Sfintei Tieimi.,;ri
mai^la Ted.ewrnul penrru inceperea anului qcolar din inviqimantul teologi. ;; al
,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim.,.", dupi care preonrl face otpwstul zilci itt carc nc
cuvAnrarea mici.: ,,Bine este cuvAntat Dumnezeul nostru...,,), cidind toiodatd aflIm: ,,Slavi Jie, Hristoase..."8, ,,(Cel ce a inviat din morqi) Hristos, Adevfiranrl
ln
mesei.. Apoi cidegte masa de jur-imprejur, icoanele impirrteqii gi cele taterate, I)umnezeul nostru..." etc. Acum se rosteQte, cAnd e caz;ul, cwd.ntaren ocazionald,
icJ
tasul,. iequl arhieresc, credinciogii din biserici (sau de AqAl qi termini. cidirea tot (comemorativi, festivi sau omagiali), ceruti de impreiurare.
ln
mcsel pe care e agezatS, Sfinta.Evangheliea. in timpul acesta) cAntireqii (corul) Urmeazd partea finali a slujbei, pe care o numim de obicei, cu un termen grccesct
c
,,impirate-c...r.-." 11, noi se cante de i. .;ffi'nii;, ilru;;:,,ts;il: pol,ihroniw (ruol"t = mult: qi lpduoq : timp, adici mult timp, mulgi ani sau indelungil
rrtrzculc... El "Ui..iDupi
rugiciuni rncepatoare.
nezeule-..." qi celelalte
cerelarre rugaclrnr incepitoare. Dupi,,Venigi
,,venigi sI
sr ne inchin5.m...,,
inchinini...,, se ( zilire) qi care se sivArgegte astfel: Preotul (in sobor, protosul) ia in mAna dreapt[
Psalncul randuit, care variazi. cu fiecare imprejurare, dupi cum arati rln, SfAnta Cruce, merge pe solee gi, stAnd cu faga spre credincioqi, in dreptul uqilor
respectivS.; de ex., laTedewrnwl din ziua de Anul Nou se citegie psalmul LxV (,; irnpiritegti, rosteQte cele trei formule de urare (felicitare), dintre care cea dintAi per:tru
crrvine laudi, Dumnezeule, in sion..."), la sirbitorile nationale sau coff conducerea de Stit, a doua pentm cipeteniile bisericegti (ierarhul locului, patriarhul
Psalmul XIX (,,Auzi.-te Domnul la vremea necazului..."), la Lrceputul anului sau membrii Sfinnrlui Sinod), iar a treia pentm cei de fagi qi tot poporul (dac[ este
instituqiile de invifimant teologic psalmul xxxr[ (,,Iiinecuvnnta-voi pe diacon, aceste formule lezice el, din mijlocul bisericii, cu faga spre risirit). Dtlpl fie'
toati vremea...") g.a.m.d. care formul5., preonrl (protosul) ridici Sfinta Cruce in sus qi rosteqte cu glas tnrel
Dupi aceasta preonrl rosteQte ectenia,oare (,,ct pace Domnului sd ne ruglrn,i ,,N4ul$ ani triiasci !", f).cAnd totodati. semnul binecuvnntirii, prima dati sprc apUg, n
care cuprinde cereri speciale pentru ocazia respectivi. Apoi se .ante doua oari spre miazizi (strana dreapti), iar a treia oarl spre miazlnoapte (strene
,oumn&iul
d._ urmat de trop^are!.i randuite, c_are gi el.',rariarl; aqarl stangi). De fiecare dati, cAnti.reqii (corul sau credincioqii) cnnti: ,,N{ulqi ani trliascil lt',
?-$ ,l ,p3r*.,ori,
exemplu, la sirbitorile nagionale se canti. troparul sfintei' cruci
l,Trlannli de trei ori. DupI ac.ari" preonrl se intoarce cu faga spre altar qi incheie cu formule
Doamne, poporul riu..."); la inaugurarea cursurilor gcolare din invitima"n r a:"ol finalI:,,Pentru rugiciunile...".
sau la deschiderea sesiunilor Sfannrlui sinod se cdnti troparul Rusaliilor (,,Binc Apoi preotul (protosul) siruti intli el SfAnta Cruce qi, qinind-o in mina dreaptll,
cuvintat, Hristoase Dumnezeul nostru..."); ra Ted.ewru.wriu ae mulgumire, 'i-pn se agazi langi iconostas, iar credincioqii vin pe rind de simti icoana de pe iconostas 1i
,'lvlultumitori fiind noi, nevrednicii..." (glasul IV), ,,slavi..., De binefacerile qi apoi Sflnta Cruce din mAna preotuluie.
Tale-., $i acum..., Fdcitorule a toata fiptura...,, q.i.-.a. Dupi ce s-au inchinat to(i cei de faqi, preonrl ia SfAnta Cruce qi SfAnta Evanghclie
I]rmeazi Apostolul randuit (pericopa de asemenea variazi., dupi felul ?i de pe masa din mijlocul bisericii qi le duce, cu respectul cuvenit, la locul lor in sf{nrul
pe
:ar: il facem)6, in care ti-p p..otoi (di".";Jt i;;
.iG;'.;;i.
^"^rii altaf, prin ugile impiritegti, daci acestea au rimas deschise, daci nu, prin uEa dc
otul citegte Evcucghelia (al cirei rext de asemenea variazd)7,.o'i"q" ,p.. .i.ji ^i"i miazizi.
Preotul (diaconul, daci este) rostegte apoi ectenia intreitd,.aie coprinde cereri s
pcntru.imprejurarea respectivi.. Dupi ecfonisul ei, preonrl zice : Recapitulim, prezentAnd mai departe o schiyd. a rd.nd.uielii Tedrwrnwlui in general, itr cirrc
rugim!" gi citegte apoi, cu glas mare, rugiciunea care urmeazi gi'care.rt. ,,Domnrtri'J se indici pe scurr ordinea ruglciunilor gi a cnntirilor din care este alcituiti rincluiala turu'
del ror Tedeumurilor:
atedralele chiriarhale), ies inainte diaconii cu
- Preonrl (in sobor protosul); Binecuvintarea (de reguli ,,Slavi Sfintei... Trcinri..,") r1i

cldirea de inceput.
a (de la cei mai mici pAni la
t'
^r^angurilor - Cantireqii sau corul: ,,impirate ceresc" (cAntat) gi Rugiciunile incepltoarc.
):,*;k:;:;ffirr, B,rcureeti, r e26, - CAnt.: Psalmul rAnduit (variabil, dupi natura Tedeumului).
slujbei (de binecuvintare), pentru a crea a - Preonrl sau diaconul daci este: Ectenia mare, cu alineate spccialc, ldaptntc
imprejurdrii respective.
, - -. 'lt
rd r alLr Pi'ula la rDalIare, ln Ioc de :-,,lmperate ceresc..." se cinti intii:
,,Hristos a inviat,..lr1 - CAnt.: ,,Dumnezeu este Domnul..." gi troparele rinduite (variabile).
(lc trcr onr .fr apol: .,sfinte Dur nezeule ..." qi celelalte. La zwruwl pentnt-Anul Nou (l ianj - CAnt.: Apostolul (concomitent cu cidirea).
_
rttgiciunile. incepitoare_ nu se pun, deoarece aunci Tedeuntwl se face de' reguli a"pl
Ciarri-l,ituil - Preotul: Evanghelia (pericopa, atAt la Apostol, cAt qi la Evanghelie, variabiLl).
ghi"; dcci, i'dati dupr binec,v:antare, incepem cu: ,,veni!i si ne
o inchinim..-,i ' ----:, - Preotul sau diaconul: Ectenia intreiti (cu cereri speciale).
I)e ex., la sirbitorile se ciriqteAposiilul de la Romani xIIi, l-7, unde se...o-.,rjio - Preonrl (in sobor, protosul): Rugiciunea principali a slujbei (cu text variabil),
.na;ionale
sl,lPrlncrea fali de autoritnli (,,Tot suflerul si se supuni inaltelor stioAniri l'\' l, A."l N^rr ec.irA.rr
- CAnt: Doxologia sau: ,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim'..".
- Preotul (in sobor, protosul): Otpusnrl zilei.
- Cel rAnduit: CuvXntarea festivi (comemorativi, ocazionali).

8
Daci este diacon, zice el intii: ,,inlelepciune !".
vorba dc autoritatca lliscricii, rcprczcntrrtl prin, ' Cand sunt mai mul$ preoli, cel dinfAi ia Sfinta Crucc, nl doilcrr stl itr clrcaptir lui cu Sffutrl
Evanghclic, iar nl trcilca, in dreapta acestuia, ii rnirtricr;tc pc crcditlciotli.

378 379
 PRrol PRoF. DR. Er,tri BHnxrgrri
I,I,I.IJ RCi ICA SI,I1C]IAI,,
- llrcotul qi cAnr.: polilrroniul.
- Preotul (in sobor, protosul): lor, pdnl la Sfhnnrl.Ni.ccm cirrc i-nr fi drrt forma ultimi, in carc sc intrcbuinqcaz{ pAn
,,Pentru rugiciunile...,,
azi in cultul catolicrF, ln slujba ortocloxl numitl Ted.eum nu se intrcbrringcaz{ lnsd dir
cdnd nu avem dmp ryfi!i:., penrru sivarqirea i,rregii slujbe a redeuru,utui acest imn decAt lncepunrl (primele 7 versuri) gi cAteva versuri de Ia mijocul lui16.
p":r;::::::^,f;11a1-se dupi Lirurrhie n,-,i'.,,;;;-i; J#s"ii, i In Biserica ortodoxi RomAni se compuneau mai de mult (secolelc XVII q.u,
r4r*L' pe care arn
Ps Lartr nur
am n'
Polihronion, adici urarea sau care se adaugi fic mglciuni de cerere sub formi de canoane gi stihiri, adresate lui Dumnczeu, Maici
d"pt RG;.i""., ,-""".rr"i Domnului gi altor sfinqi, la diferite momente din viaqa cregtinilT.
ci f..*-,,r^
ohiei qi
ghiei formula de r^^L:r^--^
,{- inchidere: ^ ), fie intre otpustul
,,pentru rugiciunile...,,. In vremea mai noui, in Biserica ortodoxi. RomAnI qi in cea rusi s-a simqit ncvoi
de a se alcitui chiar slujbe intregi, de sine stS.titoare, pentnr a da glas sentimentelor d,
5. Scurt istoric al sluibei.
Originea Tedewnwlwi trebui recunoqtingd, de laudi (slivire) qi mult-umire ale credincioqilor izolaqi ori ale obqtii rc
gie,adicii"il,,"rd:i#H:ii,Ji!,l,iSi,iK{rU?::';:H:;llt'*;l;...},.:
ului (,,Slavi Iigioase (Bisericii intregi), faqi de Dumnezeu, in diferite prilejuri gi impreluriri cu ca
lui Dumnezeu..."),
rL, r'jurrrnezeu...'), ar intru cei
cirui text iriigesi
al carur gisim in Sfinta s.criprurd 1Lc.-It, ra). Dup{ racter festiv) comemorativ ori jubiliar din viaqa lor casnicd, gospodireasc{ ot
lul aLssrul
rur imn, intrebuinlat
acestui rmn, lntreDuurlat inin.jiiiil..iiin
culrul cresdn incd din
dirr cer erran.' .,-^r.:*-
compus cu timpul alte imne similare, sub diverse
cea rnei
mai adanci ,..t irla,i. religioasi. Astfel de mgiciuni gi slujbe au inceput si se alcituiasci gi si se tip{rcascl
fo ne gi
fo. .i .1..,,,.r;r; (stihiri, rJ
denumiri /stihi,i mai intAi in rusegte, in cirticele separate, traduse gi tipirite in romAneqte pentru rom{
;::,11:'; ^',Tr",H,.ili,l::."1.:-TT,
r,"a, qi -;tFf-'d;. J;* liii"i"l,1llh] nii de peste Prut de la inceputul secolului al XIX-lea]8. Dar abia in a doua jum{tetc
Hffi
r

r s,fi ; aces tea.'. i" rJi.

*t
1.":,:f ,i'i :iiit" 1ti h il : #H#T'ffi1.,,:
YrLru(J( (tlv-ll secolului al XIX-lea, diferiti ierarhi romAni au tipirit, pentm folosinqa cparhiilor lot
"ir"ii_ pJ
:c
^
Uirenie, a.,."i"a ." ;[i ;;;p""ente
ii:: ii::,i
lilor acestorl::..,^T . Il l"
sfinte slujbe.
p ate
UnuI dintre aceste imne.este qi Te Dewn rawd-aru.ws, JE:.yJllTl,1l
care a dat numele sru iserici Orttrfuxr
:?::,:::".,:p_H;.ps,::
e1., cele mai vechi imnei;u,i"., asupra ;;. RomAne, aprobat de Sinodul ei de atunci2o.
ginii r,T:_r
qi paternitigii lui, istoricii
rstoricii literaturii creqrine qi lirurgiatii nu srult inci In Biserica Rusd Tedeumurilor de la noi le corespund, aproximativ, slujbclc crn
?.:1T9, j:r:^*lid,l.,.,,.pit:Iq.;;:;,4;,i,i,iiaf ili,iil,Hi,i;T,t;:
de
poarti denumirea de Molebfun salu Moleben (MOAE@EH) de la malenie (rugdciune)
H'#:*,lXl=H::'j13i:1,'sjty{qi:qi;".".rir'dffi #Jiliil:i:'i&,.:il Dintre acestea) se intrebuinga, incr din sec. al XIV-lea, o rAnduiali pentru incepu6t
ilT,i?1i::.'i::':i::':::{4iJ+sr#ili.::,'iii';ffij,T1'T"}if i:### anului nou, bisericesc (l sept.), intrucAwa asemin'itoare cu cea din Binerlcr
flil]i:,3::f *::I111 :,0:,9..d*t;;:;;.i'#;;iil'#ir;il"T:il romAneasci, (folositi la I ian.), iar in secolul al XIX-lea alta la ziua Nagterii Domnulu
i:lf nf f l"t.f*,.:.::lT:,::;f ,h,.,r,iFiGg,-.""r"r1,^illlii""fffr ;.i,ji (25 dec.), ca multumire pentru izbivirea Rusiei de invazia lui Napoleorr2r. C-clc mn
H,ll':"-f::)::i::-!r1ef
ciprian, ,i$eiai;;;"iie;"i;1n#d;i;.1'#:ff
De rnnttaritate, c. 26),, ff ti:
p.i"ii, a*rse adaose gi J.-tiiei"t#1,1&li
multe au insi forma de ruglciuni pentru implinirea dorinqelor gi nevoilor particularr

Io
Vezi la
ll Amenu
Hytnnus tTe F Vezi indeosebi, Kl.
105-107; A. Gamber, Die Awtorschafi ron ,rDe Sarram.emtis...)), Regensburg, I967 (,,!int
Theolooicel S
Theological dia P_atristica et Lirurgica", fasc. l), pp. )21-129.
S--*^,- , L.er) .,yv-.r/ r>co,c6d_Jyr; ty+l), t
I: Te Deuw ow Illatio ? Contribwtion i ) f t ;rirl*"i, t,oatrhnt^-.i- t^
Texrul latinesc integral
'n Texrul inregral al imnului, cu trad.
trad rom. paraleli, Ia Arhim. Ghcnadic Elrdccrutrt, Ul
sborttic. Istoria Te-dewrnurilor in Biserica a,eStind
a,estind ;i
si specialruinte yond.nd. ln BOR,
soecialruinte in cea yorud.nd, BOII. nn,
rrrr. VII
Solesmes. 1906;
Solesmes, G Mo
1906: G. Mn
(1884), nr. ll,
XI (1894), pp. 49-77; pp. 835-836. O trad. francezi a imnului la A. Hamman,Priln det prcnicra cltrltituc
Paris_ 1962. pp. 325-326.
,:*.lY: Bdn6dictine,,, t. 7 Un sbornic (manuscris miscellaneu) de origine moldoveana. din
ruLd, vulr secoltrl al XVII.lca, crrprirr
znnd astfelde ygrJi"t, a.publicat Melchisedcc afRomanului, in ,,Revista pentru isr<lric, irrhcokrgir
qi filologie", a luiGr. Toeilescu, an. ll (1884), vol. I, fhsc. 1, p. 142 g.u.
H
Slu jba de mullunnire
. 'n Vezi, de exemplu, SJujba
maaJtehr \Jdntalil,
ziua pomenirii
mullannire in ziua btcheiet ii pririi
pornenh"ii incheierii t intre Rutia Si Suulia Si lt
Ml.ucerea. m,qttftabr
a.d.wcerea Sfdntwlui Aletiandra
Alexandrw Nazsftl, Chiginiu, 1823;
Netshi, Chrgrniu, 7823; Rugriciurue
Rugdclurue de mwlptmiri,.. lctttr,{
d.e mwlpwtire,.. ltcu*i lo,
1to,
m.enirea izbdvit"ii Bisericii Si ;ri.t ii tuseyi de nd.yala Galilor (r'ancez lor), trad. din rus, Chiqinlu, l t{2t
(BRV,l1l, pp. +28-429 qr 485).
te
Yezi Tedeuw, Neam!, 1862 qi Tedeuru. dz ruulyuruire lwi Dumnezew, ce se chrutd la sdrbdnri wt1io,
nale, la ocazii cd.nd, cineta dtreSte a ruwl1urui lui Dwrmnezeu, ln dcschiderea Scoalelor. Tipitrit clc cpiscoptt
Dionisie al Buziului, Buziu, 1869.
chiscdcc al Dunirii clc ]os, pcntnr colcctin lui dr
a BucurcEti in ltl73.
blicd $ pa*icalard a crastbtilor ortodocSi, llucurclti
. cit., 1's. tt39 q,u.

380
381
 f NEt",r rier;-uR, IINB ERANI$Tri

lfiil:i:",1'ff['hii1* D,l,Rcze,, ci sri,sir<,r, cum sunr h

s Ijtrc
rr nr tc_Ac ti tc i?i:::j:,l]:.li::tJti
I.c rri rro r. Ji, ;^;-dr;; r;rTWi;,f)
i a s CaPl'trll,ut. V
.n s
In I]i.scrica Ortodoxi Romi,.l.,"";
" urod ri!.
Romdneasci i...-r^r-,,^^..-ii^
insi Tedeumr,rffi
rsu(;Lrrntlrllc ;.;;;;.;ncepure
--
Stlllt col)cepute qi practiCr
.sh.rjbc aduse din part , i,rrr;;';i".i
rordeauna adresare,"iirll',ff:;::?::1.::"n':r' O{i;hi'"'i ii'*i.i naqionare),, Ierurgiile rAnduielile tradigionale in legituri cu
Ei
li::i,",l;l'"13::'fl.:.1":P:::"i,"::-Tl;r!fl'Filfi',"ffi ,T.::f :T:#ll
*:lH;f,1""*r:ll:":F,*r,dili;ditil;;HlXt;#:fi?,H,Tf
....1_T:.L,i:ri1i :B:T sfArEitul omului Ei cu grija pentru cei morEi
1u^tzuqire., de u"Jiii J. p.ea_irir..
de
,Irrbecorespunzdtoareredeum
',:l::':l::::::L::::P-::i:J;"1,ffi
ffi ;i];l;"f ::H,J:ff :.""I:ff,:T
B,*:X3;1;.,9..r.il.,";.1r;,,fi
Biscrica noastrii.3. INTRODUCERE
sen'icii relisioase cu. un scop gi conginut simirar Tedeumur,or
romineqti Precum am spus, Biserica este prezenti gi-l asisti, cu harul gi cu binecuvAntarea ci,
irrciain-;:'il:oficiindu_seil;;il.,_inicire qiexir
,r"'::fiX 1,ru,U""..;,,tri.a, pe om, in toate momentele gi imprejuririle mai importante ale vieqii lui, de la lcagln
reror,ca,oniziritede'h"d".i"rt;Jilffi
retor. canon izi,te,toll11,:::::i_a !e
eniscgp,-h;;;;;.r"rliirl., consacrareasir pdni la mormAnt. Ea il intAmpini pe om inci de la venirea lui pe lume qi il lnsoqeqte
HJ,-.;ilTiffi ;:tt:?;?:i1:'ifi"i pAni in ultimele clipe ale existenqei lui pimAnteqti, petrecAndu-l qi pe calea cca f[r{ de
intoarce mult, grija ei pentru morqi se prelur:gegte 1i
dincolo -i dd uiririi pe cei duqi din aceastil lume, ii
pistreaz care rrebuie si existe intre cei vii qi cei mo4l
(,,comuniunea sfingilor"), pomenindu-i pe cei din urmi, rugAndu-se qi mijlocind pen.
tru iertarea pi.catelor, pentru odihna qi fericirea sufletelor lor in lumea cealaltl.
De aceea, in viaqa religioasi a ftrnrror popoarelor ortodoxe qi indeosebi la poporul
nostru) culnrl morgilor - adici ansamblul ierurgiilor gi al rAnduielilor tradiqionalc prin
care Biserica celor vii iqi arati grija faqi de cei riposaqi - este foarte dezvoltat, consfi.
tuind una din manifestS.rile caracteristice qi esenqiale ale vieqii religioase ortodoxe, In
aftri de scopul lor principal - cel soteriologic - aceste slujbe au gi unul catehetic qi pe.
dagogic; prin ele, Biserica urmireqte adici nu numai si-i ajute pe mor1i, ci s{-i Si
mAngAie pe cei rimagi in viaqi, si le ugureze durerea, si le aminteasci nestatornicia lu.
crurilor pimAnteqti gi si le intireasci speranqa gi credinga in nemurirea suflenrlui si ln
invierea mo4ilor, dogme de cipetenie ale credinqei cregtine ortodoxel.
Ierurgiile din categoria aceasta sunt patru:
l) Slujba la iegirea cu greu a suflerului,
2) Panihida,
3) Slujba inmormAntirii,
4) Parastasul.
Dintre acestea) cea dintAi se sivArgegte inainte de moarte, iar celelalte trei - dupd
moarte.

A. TERURGTTLE $r RANDUTELTLE tN r,rCArUnA CU

MOARTEA $r CU INUOnITANTAREA
ev,Bitt-Dank-und weihe Gottecdieucss(Kniga
fi,!ali:i:ll1i1",r;l'li.su.n1u:'rt.yl,"
::!!5cli;;;,,;,';h:?:;Bi,:li:T;;il.1f i,,",
l;ll1l T,g:,::ll.
B err in, rs,2 z,' p. ??i _?
f ;;, ;.i,# I. Sluiba la iegirea cu greu a sufletului. Cea dintAi slujbi din Molitfelnic, cu care
i23-52s. \i: Biserica il asisti pe cregtin in clipa grea a sfArgirului siu, ci.utAnd si i-l ugurezc, cste
sluiba la iesor"ea cu lrea a swfletului. Se face la cipitAiul celor care lupti greu qi indclun-

ll j,;l*'",t:lt'::ill;lg1;.ir.g.;:t"'i.;f ?lBliti.;.li,ffi:i,";*, gat cu moartea) adici cei care se chinuiesc riu qi nici nu se fac sdndtogi, dar nici ntr.qi
tooa, pp. ziiil/;':titilil: ',"''' rttrceasci), in
3:4p,t.,
tlr-+o qi ss--'so.i.i-p. pr. dc #: pot da suflenrl. Situaqiile de acest fel erau socotite, de obicei, ca urmiri ale unor pilcate
ii Mccsrcr. Rir,;; h"::;:):ie,:!:^:
'"
ItAndrriara rcdcumurui ai" iin,i,.i,il;;;i:,i;'trffiZT:::Z:it,.,?ii.lil
r'n' PP. tt.3z-838 (ra inccputrr art. sin
.'r,r1tci'se ce,iie ir,,*r i.j..i.n; J,J,i'.;l; ii,ln,.,r,r ra sfhriir;.
' Mathiir'rs llotlrcnhilusler, Slujbele de inmorwdntare ht Biseica bizmtitri, in vol, ,,Ut omnct
ununl lil1t", Itirelcr'lrorn, [939, pp. 9l-100.
382
3E3
 Pnnr:r Pnor, Dn, Enu BRnrur$r.r
I,I'I.TI u.CiICA SPIj(]IALA

grelc, slvArgite dc muril'rurrclgi. ncrnirturisite sau ncisprqite, carc

apasi greu coll$tii
,"tlj:1-,^,::: jana3ir-3i ur.rq,rr" r.,fl"'rfi;i;;^;*,...r^..i- -: ^::-rt2,
Itti Hristos,
. T:rlil,a"i
CAnd preonrl esre chemar in asdel d;.;;i iii;;ilfii[i sflrrnrl zug
tu
mo4ilor qi, t
la panrl de zlcere al bolnavului. slujba c, tiJrl
BinecuvAnta
a.;ri,'*,;fi;
le. fncepitoare, pAnd t",
clusiv); Psalmii ,,V*ip si ne inchinim...,,
qi L; canonul, alcinrit de sfintul Andrei
criteanr:
:1.^=|j:?::j:*.:.fr it,.,.",,L.?,r1ffi -Iffilffi;_iH#fl :t:,ffil
qipociindu-sepenrru."i.;a""e*gn.i""i;ffi..#'::?'dt'#'il:r1if;riTil'ii)
sufletul cel osd.ndi.t,^iar cea de-a doua: ,ltu rig;r;iir;;;;;
cer ce se rwptdgrn simbolizeazd apoi candelele aprinse sau lu
il roagi.pe.Dumnezeu si'derleg" ,on.u muribundului
blestemut sau de prcanrr.cari'qine legat a; ;p, ,r;1;il;;;;,.1e
^,-^.^3__,il--!le,Rregtul
ugor qi grabnic, precum qi odihni nenrlLurati a"pe '..-- si si-i dea
O slwibd aserndndtoaie pen ry -orr,..
cowunetada 1rS** sufletwlwi existi si h re1sli6i,
e, qwando infirtnws est in
Lv'!r' Lucu titlul
LrLrur tg
mormAntirii (iar uneori chiar in ficcare zi
,:("':/i?.,^
,:
che, cel puqin din a-,_."rg
cipitaiut
se face la
doua jumi.tate a secolului
!i{{!r'!ffK'a! la casa mortuiui, slujba numitl panihldl
IV,. inmormfurttrrii,
2. Rdnduielile tradiflonale la moarte. cand moare vreunul din qi, primind tn mlnr
cregtini, se (sau un vas cu ilmlle
tn inmomAntirii), pentru cr;r; vesteascd ceto
*:H:1""P,:::r^c1r.
membri ai parohiei!.rll",
ci unul;Iipa
di.,t.. .i si iti din urmitoarele :

" fi.."t ia_lcalea u.qrri.i.i, ii]iffi.H".j"r?

pe
e (in timpul acesta, preotul cildeqtc trupul
zic toqi: .,Dumnezeu i..re,,;-ii;tL
ci togi vom muri. Glasul cloponrlui ne duce totodati." gaia"Ila aduci si
:?1*,?::a:.t_10:,1._::, l";;ij -iioprr.t.
mortului de iur-imprejur, icoana, casa qi pe cei de faqi)-; 4
trnmbiga .r.rrJ
gerul v.a vesti sfirgitul ru'u
lumii ggi JLurarca morti il;;;;i"te
ccror moqr
scularea ce-[or un mormtnte pentru morrjtoi pe gl. 4t,,Cu duhurile drepqilor..., intru odihna Ta, Do&m'
.TT.,:3.:T*:--1p"i (vezi Mt. xxrv, 3t; r Cor. xv, iz; infricr
Dentnr infri
ii.r. rv, ro;.
(spilat) in semn de curiqire, dupi pilda'primilor cr,
fle...", qi celelalte;
Ectinia pentru mor-ti: ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule'.."; la fiecare alineat, pfe'
,,,^_1T*^Tgqfrl
(vezi Fapte lx, 37), lscatdat
*.apl *rr.i, ."..".-rao..-"-r;i" otul il cldeqte pe mort;
posanrl a intrat in Bisericia; apoi e imbricat
U[r#ri4
ln sftale nor Qr"i.curate,
"p", inchipuind ilil ;.: Rugiciunea: ,,Dumnezeul duhurilor qi a tot trupul"'";
:J+:yj"ll,i'::*i,y,ri'.ryi,:,1fr :t,}i:'ifi ..,.iYri%Ti:fflB-'lf vesmit
Oti*n f rp.iifr. rf"iU.f"r funebre: ,,Cel ce a inviat din mo4i'.." etc. (vezi Molitfil'
ffi )l
i" sicriu (racld sau coqciug), p;;;; fi;*jlTJ
_,Jryt1l..^pympgi descompunere
nicwl satPanihid.a).
Apoi, tdmAind spre mort, preonrl zice, ,,tntru fericiti adormire..." qi se cfint{:
|TSY:}IT:,$. s Denrru a arite ci et se efli "ub acop
celui.Preainalt si odihneqte sub umbra " Preonrlpomenire", de trei ori8.
F. ill[:i:.
,,Veqnici
cu privirea spre ri.sirit, ca qila.b* qi bi.r..orrA.ti.rrl mortul, zicAnd: ,,Dumnezeu si-l ierte qi si-l odihncascil" qi
pentru ci d
risirit ne-a risirit H4:l*, ,,lumin; cea adevi.rati.,,, gi tor air*_r.ofr'.l""uT# incheie cu:,,Pentru rugiciunile.'.".
judecata viitoare (Mt. )otrv, izl. rrpiept i se pune o icoani sau o cruce, pentru a
Termeni panihidti'vine de la cuvintele grecegti no._vvtryiQ (naq = tot,. u6fl '
&6r,1 : cAnt, qi insemneazd, privegbere sit slwjbd. d.e toatd vlloPtedl dcoarcce
"""lr.f fi
pescu, Preoti de ruir adnnai;i in Dormnul, BucurcAtf p.2M.
folclor in lcgiruri cu nrtlntctrrttl tntlrlii
de Sim. Fl.-Mari:rn, intmntdntnrtn ln

s in rindtriala din Moli.tfelnice ca qi din Panihi

i, dcgi
ntr-un
1059;

3E4 38.5
 rKn(rl rR(.rF, uR, ENli BR^Nlgl,lj
l,r'r"u rtritclA sltllclAlA

lnnrornrAntilrii
I{,
Prco'
dupd rArrduiala arltattr,
sPre biserici. Corrvoittl
care va fi Pusil la caPul
(pomenite gi pomul, numit prin uncle
purii), cei cu coroanele (dacl sunt),
icriui (carul morflrar)) urmat de rudele
nrortului gi de ceilalgi.
cAntare, ca una
Pe drum se cAnti,,Sfinte Dumnezeule...", funebru' Se cAnti aceasti
ce e s te i,chinati sfi ntei ireimi, cirei a -"
Hrl,ri :l"l\:,tri #3 :ffi,t;r: TJI:Lt if

unde i se face sluibn fumortnd.nth'iL Ajci

vieqii gi intrar
Sl nu este
cinci ale inm
la gapte ani in sus), a doua pentm prun
conii gi preogii de mir, a patra pentru c
mor intr-un anumit timp al anului, gi
siv
dupnMolitfelnic este,Pe hrg, urnrllto'l'
rea ca (de regutl in pronaos)20, unclc c a;c'

ebr.u al slujbei prohodirii mort,ilor, nu se fhc inmormf,rrttrri llr z,ilcle

p a;i. ra f.Ja""ii"e bucuria duhovniceasci.. Dupi traclilic, rttt se fhc
Otuilie la^martiri^ p.G., r. L., col
Ilcruuuli&ou tcou teprlru)....,. C".p.
665: ..Ari
V. ff4l,i,
6 o.,iin ziua dc rurri';J'T:i:'#lii?:lTl'iil parastasurui.
rd..rom,_p..244.
Moldowei .lianni. T^-: 1 1t 1

3llJ .319. Cornp. qi I,r. V. Ar;,

--b-r 1952, pF
pp. ltl.3-184. oara, t9bf,
.252-272 panihida, ec-l. Bucuregti, 192g, p. I l9
Ei
iul. general in Ardeal qi care a incepttt sa sc strc
^ dntarea la twtdtti, inmSrmintirii acasi qi-de aici si fie dus direct la
U. qi Roqiantr, op. eit., p. 192).
ilr rcv, ,,'ftlttis" ( ; - in inscmnirilc dc la itrccpunll rAntltriclilor irrmortnf,trtllrii'
20 l)r,)il inclicatiilc drn EvhohXltiu,
n (,/1, rrn, lg17,n
,"",1ii*;l;;i'j,rlli-.-"r.n'r"r"r' fl1ii"riii. pritlv.r, clcnrltlc crrririi (plc,1ii ;idirc.nii) 9i cilltrglrii
3ll6
387
 i y^, prlE E|IANISTE
LtT urtrir<:l spt:( )tAr.A

-aprinse
Ia tci tlc fhgil; precum anr c{ntarea a trcie (,,Nit csrc sfilnt cit'finc, l)oanrnc I)umuczettl meu..."), a Easea (,Ma-
'r uncle p{rgi _ irr miiniie morruluj,
rca viegii vlzAnd-o tltrlllf,ntlu-sc dc vifoml ispitelor...") qi a noua (,,Pe Dumnezett a'L
y ]llrilr. Iui Hristos, care cilluzr vedea nu estc clr putinti oamenilor..."). Dupi irmosul cAntirii a treia se citeqte

t2)
:lie ap
clie
p
ap
cdci Hristos
este --Lrrmin, t,,*::'
.iil#.j,in,T:.*lrffiJ:Tiii\
niru
SedealnarrCu adevirat degerticiuni sunt toate...", iar dupi irmosul cAntirii a Qasea se
ci,,nti Cond.aculgl. B (,,Cu sfinqii odil-rnegte, Hristoase..."), se citegte lcosul (,Iu\rsuqi
cgti flri de moarte...") gi se cAnti din nou Condacul.
b'r o zice prorosull-i.-&;;; Dupd irmosul Cantirii a noua se cAnti (sau se citesc) cele opt stihiri id.i.oruele (cirte
tlc-... ", cf,ntat funebru)
y.....,canratrunebru) Lura pentru fiecare glas), alcimite de SfAntul Ioan Damaschinul, in care se deplAnge
C,cltri lreainrli-.;r;l; /. _
^, ce.Iocuiesti.,rb Iru
scurtimea vieqii omenegti gi zidirnicia lucrurilor pimAntegti, inilqAndu-ni-se cugetul qi
1::tt, ".op..i,ri!
pilriiteqti,
piiriiteqti,
i,i.,
dc cei ce qi-^,, pot
Purtare
de griid , t,.,i o.rmn.ziul nddejdea la Dumnezeul cel vegnic.
Urmeazi Fericirile cu stihirile lor (pe gl. 6). Se citegte apoiApostolul din I Tes. IV,
apoi in iurul ideqte icoa
icoanel6
13 g.u., unde SfAntul Apostol Pavel ne mAngAie, incredinqAndu-ne despre invierea
:li,f,xrf
.prihani in cale...,,), ilp;.i;ilffi . CXVTII (
rnorqilor. in timpul Apostolului preotul cideqte (ca la inceput), apoi citegte Evanghelia
*lill,il..h.'rarea r, ,n4il;i.r;.:;#;iil r,sej:peti'
de la In. Y, 2+ g.u., unde MAntuitorul vorbeqte iudeilor despre invierea morqilor.
',y:;;,:;:;,iii;i'?,i.:;':i:::,il::#:;;,,,!-;,,.r,;,:;,::":x5i#;#
,osribaniei Dupi aceea, preotul citegte lAngi mort ,uoktft de dlzleXare, caracteristicl tuturor
(are morsiro,,
,:#;;;;;i^',"!s!ill#^Ki!| .8"^i",ili,11.:ir,;,,rui slujbelor funebre: ,,Dumnezeul duhurilor gi a tot tmpul..."2a qi apoi ntqdciwcile de ier-
tare (,,Doamne Dumnezeul nostru, Care cu inqelepciunea Ta cea negrliti ai zidit pe
psalmi om din qirAni...", gi celelalte) in care se roag5. ca Dumnezeu si dezlege sufletul
ri) pq I riposatului de orice blestem sau afurisenie, si-i iene tot pdcanrl sufletesc gi trupesc, ca
.si lirn6 suflenrl lui si se odihneasci impreuni cu drepqii, iar trupul si se dea firii, desflcAn-
du-se in cele din care a fost zidit.
irraintc de Binec Apoi se cAnti frumoasele podnbiiXl. 2: ,rYeti\i, fraqilor, si dim momrlui sS.rutarea de
narc in Mofitfetn
pe urmI..." qi celelalte, in care Biserica ne zugrivegte din nou piericiunea gi vremelnicia
cidegtc diri nou.
vieqii pimanteQti, ne amintegte ci toti vom muri qi ne indeamni si ne rugim cu togii
pentm iertarea qi odihna celui riposat. In timpul acesta, incepand cu preoflrl, rudele,
prietenii qi cunoscuqii momrlui vin pe rand qi dau mornrlui sirutarea _cea mai de pe
urmi (se sdruti de fapt SfAnta Cruce sau icoana de pe pieprul mortului)2s. Aceasti siru-
tare este pecetea dragostei gi a unirii care-i leagi pe cei vii cu ce mo4i gi totodati semnul
Du.pi aceasta urmeazi Canoruwl
iertlrii gi al impicirii, prin care ne lulm rimas bun de la cel ce pleaci dintre noi26.
tttriri, 1843), din care i"
Preotul face apoi apolisul. Acpm, de e cazul, se qine cmtd.rutarea ftinebrd, (necrolo-
lr^r:ii1e. gul). Dupi care, preonrl zice: ,,Intru fericiti adormire..." gi se cAnti ,,Vegnici^pome-
nire" de trei ori (prima oari clericii, a doua gi a treia oari corul sau cAntireqii). In tim-
pul acesta, preotul gi rudele apropiate ale mornrlui ridici gi leagini coliva (parastasul
sau paosul).
Prin cAntarea ,,Vegnici pomenire" ne rugim lui Dumnezeu ca) pe de o parte, El
si-gi aducd pururea aminte de cel mort intru impiriqia cerurilor, iar pe de alta, cei vii
tgJ cirrstirui presbiteri furr ui altar", ;r. .t" sunt indemnaqi si pistreze neintrempti legltura spirituald cu cel riposat, si nu-l dea
rccril irsrizi, .l iar", ' P:: aceasri air.i".-f* -orl
t't uitdrii, ci sd-l pomeneascS. neincetat in rugiciunea lor.
, sau ".i.r.
naos srrr
flaos, nF^6.
Prona, Preotul incheie cu:,,Pentm rugiciunile..."27.
;, cd secolele )lIV-
itesti) crr f,r. "
2a
Pentnr vechimea acestei rugiciuni, vezi rugiciunile similare dn Conxituyi.ilc aportolice (cart. VIII,
,Tiiu:: il :.'5n:y;:ffi l;fl;cit.,trtp,
copovrcru, o1t.
cap. 4l), $ din Despre ierarhia bisericeascd a lui (Pseudo) Dionisie-Areopagiml (VI! 3, trad. rom. de
.Pr. Cic. Iordichescu, p. 144), in care intdlnim aceleaqi expresii ca gi in texnrl mgiciunii de azi.

Molitfeboic, dar e generalizati

25
Obiceiul e vechi. Vezi, de ex., Pseudo-Dionisie Areopagitd (op. cit.,YII,2,3, trad. rom., pp.
in practicd (vczi, 144, 149): arhiereul dddea cel dintii sirutarea.
26
Yezi Simeon al Tesalonicului,Despre sfarsitwl nostru, capitolele 367 gi 368, trad.. ronc. cit., pp.
inmorminririi mirenilor adulli nu. 247-248.
^slujbei dc Bucurc.;ti. rgsot.
fj:,:]-.:.
rnmormdrrrarca prrrncil.r,
i,r-.iiffi 27 Formula aceasta de incheiere nu e previzuti in rAnduiala din Molitfelnic, dar e obiqnuiti in
ln ."" p.niii,'if practici (vezi, de ex., F. Balamace. op. cit., p. a37); in unclc plrli ca nu sc zicc acum, ci se incheie ctt
ca la citrritir, dup:l puncrca mortului in grorpi.

388
389
 LrTu nri t t :A .\t'l,ict Al.A

p. lJ,:',ll',,lf i',:,"'.:',:il':: ilH,:;f i;::xilii",;,,fl13jp{:,}.tl9ccsirr,,ca fbrmA,cru.se pc mort suh scttrttl ltri l.lristos p
itirul
itin t I e
o J^^.. --^ de
departe ,r - pccctca lui [Ir istrls, crt qi tttttclcl
ingd locurile legat lc'rnn il chctnir pc carttlitlatul la Lr
'e inscamnd ci ccl adormit a luptat
v cu
!u LLru
cele previzute
prcvazUtC in
ln
p:n,p morfi $i cAntAndu_se La cap'id mortului sc Pune aPoi
iar uneoii ci,;rj,1_* :::^.:i1 ,,Vesnici scmnullui Hristos qi al biminqei Lui
In "i.l:^": mAnd creqtinului arati ci ccl ce doarme s

rugic ectenia pentr.tt -"rt.ii, gi cu nndejdea ci se va scula imprcu.i cu El, la invierea cca dc obqte3s.
de a s ci pomenire,,. lnd .
DupI inmormintare (mai ales la qari),
l#":,lff ,'::f i*"*:ii,:::Fie:::E';::"i:::;';#'i,1T,;:rff f Jff i norl Panibid.a sat Parnstaswl pe scwtt, bi
;i?,:'fiT,'H,**;39_,i.a"i':#-""p#Xffi
.^:ly$l sau cirblnii din cidehriqe ffiJiX;l)*ft:31
1,":f nrortului (numit prin Transilvania qi Mold
a cidit zicAnA. ,.^,11 Jai-ai" vasut crr cr," mese frigegti, care la primii cregtini inso(eau
supravietuire sau prelungire a vechilor osPe
mai vechi, greco-romane. Acum preotul
prrevizutl in Molitfelnic, P
pimAnt te vei i potnand. sau penfrry sufletwl
rimaqi in viari c ce stlpnnegti morrji qi viii.
qi sub ocrotirea
cum ne invaqi Sfhnrul
:.T,,-,. invagi Sfrinrul Apo_-_.
Ano
^ uvLr. *udL
ffi []B::lT.#:i::i3*,:;p:ii+'e,:!:,'.'i,',T,'i'::]?"#,lY:I,,fr #
;il::[ # ?{;}' ffi: T4,1,-il ; il ii'* iJ ;I'",H'. :', f i:iril:1* ;' J,?J i adesea, vom vorbi mai departe, pc f,curtr
Apoi preotul incheie, ,ira-i,,,sravi.
rui Dumnezeu, cer ce a$a a binevoit a clericilor de mir qi a cilug{rilor, prccum
!,,32.
Se entru SiptlmAna Luminat5, arltAnd tlrlnr
turi ci (sicriul), Pe
aceasti xYrI,.27; I,i
giti cu semn rom., p. 185.
, 3 (trad. rom., P. 149). OonrP, 1i
Si (trad- row. clr., P. lttS) $ Dttlm
- '3' innottta,
sfiirlitul cap.368 (trad. rom', p. 248).
uttimele-edilii ale Molit{elnicului tomines
qi
ce
murr in pracrici (vezi di ex.
fbsr inirJ f. Blffirc..
t;;3ir
ZgT.tratl
:T:l:-+ in edirii is,.,;.;$;i'T;e{,
ovt_crt,.op:cit.,"ltim.l.
p. lg0. Dupi
r:;Aip.
437-438),
Simeo.n-,rii"",,^-,^,,t,.: /^_ -:-
P.
de

de cea din
.6 De la cuv. Iatinesc cormnten1are = a
a-gi da sufletul, l)ulnttt'z,t'tt, Vr'ai
LA. Candrea Ei Gh. Adamescu, Dicyi,onir enciclopedic art'ri", Ilttcrtt'tr;fi,

tru rugiciunile.,.,,
re celc din primAnt
" de
.(Motitfeliicat
Irt rcv. ,,Culcurt

390
391
 gNANID IE
I,ITUI(GICA SPECIAIT

*Tll,:l1lC.pf,nr ncurll, urmAn<t ca p Sfhnta Crucca6. I)up[ cc i sc facc acnc[

.tocunle respective.
nului) riposat purtat dc clerici, dq! 11
e
ar, de care e legati sluiirca preoteasc{47' Qi

clericilor e mult mai lungi qi mai solcmnil

slujba Sfintelor Patimi, la Denia celor 12

miior). Stihirile idiomele ale celor opt glas
pentru fiecare glas.
De aceea, sluiba inmormAntirii
mulqi preoqi (cel puqin cinci, pentru
obiceiul ca, dupi slujbi, si se inconi
unde i s-a frcut slujba inmormAntdrii
odinioari inainte de a se depune trupul in
tru preogi, s-a P
bisericd.
"'" de obic
i"-ilir*i.if. neascd, sluiba inmormAntlrii Preotllor r
lor. in Biserica ruseasci insl s'a conEltlt
aceastl slujbi, deoarece ln ea ee vofbclte
taine, pe care diaconul nu ll arc; dc eqc-Ell
anduiaia mirenilor, cazurile contrarc fiind
-'
aprobate de arhiereu.
d) Rd.nd.wiala iru.nnrw.d.ntd.rii cd.lwXdrihr se deosebegte de cele precedente, prin
urmi.toarele :
ca al laicilor, ci numai ln'
s la PiePt, la mflini, Picioarc
curiqia truPului-toatl vialo
Q se Pune c[maEl Curatilt e
s
4tt
o, , (p.208)
r-L:^:-v - ^^^
xi
rltrpi
a2
. O varianti a- acestei
.Ovariantiaacestei ectenii,
er
vczi hotirirea Sfin @p.^cir.,.pp. f g5_lg6).
UI- nr .? irrnie roAa omdne din 5 mai l9f
fleiduit-o Hristos tururor celor ce aqteapta a dou
- a7
Yezi Pseudo-Dionisie Areopaginrl , Despre
L\vttta, t7 / r, pp. zzy_ZqZ. ir., p. l6l).
c ai slujbei inmormintlrii prcolilor, la A,
l. ,,La maladie ct la mort clu clrrdrictt tlrrtrr
la Linrrgie", Roma, L975,pp. 155-192:
*' Pl. de Meester-
4e op. cit.,
Meesrer- oP. p. 107.
ctt.) P. LI
LU/. Despre varialiile slujbci in trccut' a sc vedca qi V, llnrrri' La
au ritr'
ao zantin
rite byzontin
bYzontin silon
sihn msnusc'its de laryy1
msnusc,its langtc lrrclltc (oryltttt,
lrrcquc (o.rj!!tfi,.
I
;. Thdr", instirut carh lg70 (qi..trad. itnl, Icrrrsalim 1972t
nel rito bizantino secotdt tlotcatt di litguagteca) '
3e2
393
 PREOT FROF, DR. Emn BnaNt$rn
LrrurrctCA sPEclAl,A
imbr{cat irr hairrelc cilug{rcqti (dc cste
schivnic,.i se infrgoaril cnpul cu camilafba
ca si nu i se vadl rat;);-. hr;il vierii qi,,Hristgs fitvirrt,,.", Otprrstul sc.fhcc^ca la Paqtisa,,iar la mornlAnt sc citcqtc
R
,p.i'r, -rffili-r.r
Il',11tiI
HL|,l',tli
pe
pe
i,irrgireasci., alc
;:;:#il'"r"rilii'alj'':ffiili::::'ft,'ff1
,: uur)a Acee) c ciezqL
aQezat pe
Pr u nisi.lie (Pe
o rrasii.rlc (pe Un
un pat simol P
rug.icilnca dc dczlcgarc din sl"ritra otrign*iti ir inmormintlrii"".
RAnduiala aceasta ;; ;fi.i*ri la togicei mo4i in
.i.i ai;til;r.i, a" ori.. vArsta (atAt lamaturi, cht gi
mircni' clc-
ea 'sc f{cce
' (miercurea
in ndu_se cu aceasta siricia de
pe care_el I-a purtat. ;i1;i";-; .i"o in-o.mAnt"qi in ziua odovanie
Dcnliyr50. iiptlmanii a gasea duPi Pagti)s7.
udr Prlveqre slulDa lnm

::fl:il:i?t*::f,,^X
cele din celelalte slujbe ale ,rrrr.-,rrrallrarlr:
i;il;il
,i.tii .ir,-;;J ,;l:"; -,-
,
'rLrulllle el propnr' deosebi
r'rele.se aminteqte de lupta gi de nevoi
i:l"X',Ltfffiri i:j:f,l'j
:fi
aduce
Observ. pe baza Canonului
jcrrfh
dinminte),ltilparastascpcnlrusl'
II al SfAnnrtui Timotei al Alcxandrici' cere oprc{tc.a $c
i51
exccryla c1l:ll
i:tlli
' 40 qi-I43);.du.p[ Prr'
;;H" ::l' 5:"rt;" JH I li ^^^^.^,_-, ;i gi la inmormenrarea
A po to u I
;- ;:, [J i' i',i:rT,''f T: nucigaqi (ar
s I

t)emrschi. se :r.
ft ilto ir'tn'C*ora (g1.40) acelaqi ffarament se aplica qi celor uciqi cAr-rd au fost
^ prinli astrpra
fllaschin
ce cAnti. ^,^tyl_..:l:"aj
rA^rX p. a--"iJ"t-Uirl"i.a ta mormint, flc
care se rosteQte ectenia qi rugicirrn"r. I)rrm-o-^,,t .r.,r-._-'11or. unui furt, in preacuruie etc.
in mormAnt
mormint se r^.rn; pert"'.I
(e toarni ,or'
^^-+- ^r 5. Vechimea gi evoluqia ritualului li
p't'"::::x$.:'* gropii
'a"ta Arhiereilor raposati ri, se
ri , ! inmormdntirii .rd;i;;:X.or....
iace srujba
11,3il'n1li'"'parea
.i ,,,
, n r,i-toniqi
resminter",'hi.;i; [ ; ;;;;':' arhiefti;i."bupa moarte ei
ffiil:rg,l in,.j,*"::-i1*,^:lll=,a! ;
;f.?"ff H r,lrTt;;.""8?i#fi[: ..l ;l
e) P'i'ndwialn' inrwrvndntil"ii in Sdpainad.rua
Lwruinatd. pentru cei ce mor
si fie inmormantaqi in vreuna din zilele .Sintirn4.ii T,,*;^^*^ /)^ t n
sau trebui€
mlnlca Tomii),
minica lOmtt) nu nrr se G-o r.
se face
in Mo li tfe ln ic :,, acesrea sunr
totcAti murim intru nidejde
De
T)e aceea,
r..^. pentru ca
^a6r-- r-
^^ bucuna
Invleru
tlTlrnt^i de jalea gi de durerea pentru cei Antiohiase pe vremea impiranrlui Iulian
sll,UDa lnmormdntirii din resrul de Aur spune c
anului e
ntintlrii alc4t-,ir; ----^ -: r' faqi de Dumne
locul nostru6o.
biserici, morqii erau privegheaqi, zi qi no

sa
F. Balamace,oP. cit., P.439.
,, xvll-a CK\4lI), care lipscgtc din, rlndttinla
ir;;;i;;;ii't".'i,i Moldovei). Catisma.a (Ps.
Snp,er"a.ra r-umitlatl, se citegte la casa mortului (Pr. P. Proc<lptlviciurop' elt',
i.r-".-arrae.li i,.*^
o. 162).
s('
Sitncor-r al Tesalonicrrl ti Dpent co4o*ir,,t
' on
i,, Biserica msi exista insi o rinduiald deos
sl Vczi inritit,*i
Vczi invdldtwni
203-204
-204 $i si Btrcurcsti- izrr'
/izrr' Bucuregti, 1858, pp,
Srurr,r. t<rrtrqi. .^rr.i
t.trr.si- \4urr .'a arUrLrLrr
,rrrrrli La,,u
.a,.* ar,,LrL,- ,)rovenir; ' Bucure$ri.te5l.
B^ucureEti.
1951. p.9'6),
o. 9'6')
proveniti rrin ^.^^+:: A^ ^--,t se
din preotii
p,:::lii.1"..norie ^,"-^;-o^::-':::':l],ii;j
illlll'u':l*:'m[;l';;;*:';t.r::J"Ti:,9r fi;
lilll.d:
rrrir, daci gi-au exprimat Jorini;,
".!*,a "i: re practica din Biscrica rttscascrl p-rivintnrc,l't
lJrlrrud
skv. Ies funirailks selon le itc dc I'Aquts cl ltt
i---^A-I ):- 1-/ . o - --. :..'b:q y
;lrri -
, rnmormantarea
^ z,'in voi. ,,La maladic ct la nrort clu chrdticn
I li_oITlll.rrea arhiereitor
arhiereilor dupi
duoi rAri-
.lc bedev-N. Filip, Lirurqic", o. ++Zi); dar
rlrrj Rusiei
Rusi alcniuit unlit
iei a alciruit un*rit special pentru
p< la inm<lnlfurtarca crcgtiniltlr pfurlt pe lu
cultuel dt fufi.tnt durott k plriofu pn'
381-413 (cu'bogatd bibliografic, lr zi),
DY cgDtca p(rmcntrc-
. ,^'LyuLa
, .. Pomcntrc c prcvezuti ntrmai tr. cdiliite
:T:?li::;:"tj::ii:ll
.Jnn () lnl()cutcsc cu ,,Hrisros a inviirt", 1l:Tii-,,, Motitfetnicutui si.ghcawnmtwttri r<tntancsc. se
Vczi Socrare,Ist. bis.,IU, l'8.
dc .3 ori. nn
Omilit IV-a io Epist. cdtre Evrei.'.,11G. r' L'XIII, col' 43'
3e4 395
 LITT,RGICA SFECIAI.A
PReot Pnor, Dn, ENtj BRANI$,rF:

cum s-a fltcut, dc exemplu, cu trupul impdrarului C,onstantin ccl Mare6r sau cu ccl
Sfhntului Ambrozie62.
conform sfanrlui sfannrlui Apostol Pavel: ,,Fraqilor, nu voim si figi ln
degpre cei ce au adormit, ca sd. nw vd. lntristapi,., ..itrl1i, care n-au nedelde ...,,
IV, 13 g.u.), era interzisi ;elrrea mo4ilor Qi purtarea hainelor de doliu ( 1tr
tteagri), pentru ca moartea nu constituia motiv de plAngere gi intristare, ci de
fericiti gi eterni.63.
ca trecere la viaqa cea
L-iri indoiali, cele.dintAi cAntiri gi lecturi sfinte cu care cregrinii ii privegheau
mo4i gi ii petreceau la groapi vor fi fost psalmii biblici, indeosebi aceia in'care.
vorba.despre viaqi qi moafte. Astfel, sfinrul Grigorie de Nissa spune ci, la
sttrorii Macrina) s-au cAntat psalmi gi imne6a qi acelaqi lucru ne relateazd gi
.sale
Grigorie de Nazianz la moartea fratelui si.u, crzar (cheiarie)65; iar Ieronim:p;C
la inmormAntarea matroanel paula in Betleem. s-au cAntat prri-i in limbile
latini qi siriana, deoarece erau adunati cregtini de multe neamuri qi fiecare cAntal
asculta psalmi in limba sa66.

^ CeIe dintAi reguli privitoare la rinralul cregtin de inmormAnrare le gisim

Constitwyiib apo*olice. Asrfel, in cartea a \l[-a lcapii. ZZy din acest documenr se tomb
obiceiul iudaic qi pdgan al spilirilor lustrale dupd ati rea de mo4i qi se spunc
mo4ii care au riposar intru br.rni-cr9{inqi sr fie scogi din casi gi petrecuqi ipre gioapl
cAntiri; autorul anonim citeazd,, mai departe, ,"rset din psalmii'cxv
1veri. o:
(scumpi) este inaintea Domnului moarrea cuvioqilor Lui") qi C)trv
ivers. 7:
cc-te, suflete al meu, la odihna tx..."), care se cantau (citeau) probabil in astfel de
In crmrtrre,
cmltlreJ se recomanda si. si se citeasci din Ci4ile Sfinre (ceva mai jos
Sfinte (ceva citeazi, de c
ios se citeazr.
din Prov. X, 7; Ingel. luj I9q sirah III, r; Ieq. III; 6 qi Lc. xx, 3B), sd se cante p;rhi
sr se aduci, in biserici gi in crmitire, ca jertfd, ,,pldcuta Euhartistie, icoana
impiritesc al lui Hristos" (trad. rom., p. 179). prolabil ci de aici s-a luat
rrlspnndit
in multe regiuni ale Bisericii vechi, de a se pune pirticele din Sfnnta Euhar
celorriposaqi, obicei pe care l-a condamnat sinodul cartaginean din 393 (
[fl.,
l8 ir-rtre cele de la Cartagina) qr apoi sinodul trulan in canonul 33. ' '--l[
. .To, in Constituyiile \L4rLLd VIII,
a.postllice (cartea
vv.,ryeywyretv wyvrtvttve 4l) luni sc
cap. ,tl/
v nr) Lap. se ,' -- r: .
^' n , . ,, r,J
slujbi pentru cei morgi, in care gisim gi texnrl unor ectenii
Un diacon rostea mai intAi o ectenie mare, apoi o ectenie
d.upi care-episcopul rostea o rugi.ciune, in care gisim idei
slujbelor funebre de azi. Slujba se incheia cu o rugiciune penrru plecarea capetelor gi
con^cedierea credinciogilor din biserici6z.
rn bholnghi.onwl episcopului Serapion (in Egipt) din sec. IV gisim qi nici
tcxttrl unei rugiciuni penrru cei morri, as .o ..i'di, Corustitwyiile ip^to- numar
licc68, iar in sec. v, scrierea ct tithi Desp iseticeascd. a lui Dionisie pseu- copii).
cele ort
de Pr.Cicerone Iorddchescu
L4l-142'
')'.Y-uiPatrlin. 7-49,p.L., t. XIV, col.46-47. 'pp'
6i
or
ex.,
ex..
Vczi, de L. : zOit, i.i.,
ta*, 2O-?.1
tate- p T. i.
t IV
iv, rnt
."f . r{
OrS-ors, ,,Nu trebuie sl-i t-..ildc i. .rol --La ct ln ntort cltt
pLlng imbricim^pentm powr les morts, invol'
-,.. ,,La maladic
mAl
iilf.i si' nu
t. XLVI, col.992 D-993.
ei haine mohorite...".
(,s t. XXXV, col.755.
6h
,
Epitaphium lraulaz (Epist. CWII),29, p.L., t. XX[, col. 904-905.
n' Ctnstinsiih
Ctnstitusiile apo$olice,
n" Vczi
apottolice. trad. rom. din Spz{, ll, pp.262-263.
Spz{. ll- oo.262-262.
tcxnrl la F.X. Funk, Didascalia et Constbutiones Apostoloflrrt, Parlcrhrlrn, 1905, vol. lI,
p,192,

396 $1
 PnnoT PRoF. DR. Enli BnnNl,$,rri l,lr"uRelcn snEcxAt,/

rcprezint{ o. conrbinaqic a rugdciunilor perrrr"u nrr:rgi clin vechile l

9:i:llTb.rscrlccgtt
ourelr
.acntalc
qi manuscrise de Evhohgbll cu cAnririle qi lecrurile'din B. IERURGIILB $I RANDUIELILE TRADITIONALE DE DUPI
vegherii de toati noaptea (l'annikl-ris), ."r" ,. flcea inci din v"ciri-"
rAnduiala
in biserici ln tNuon uANTARE. PoMENTRTLE MoRTILoR
nul^duminicilor gi al sirbitorilor.rnari gi care era cea mai potriviti pentm;;il;
Astfel, Psalmul cxvm (,,Fericiti. cei frii prihani irr .r[...;t, :;.e
ai.an iegte -a
a XVII-a, specifici slujbelor funebre, impirtiti in tr:i ,"tir"r".,
constinria incr
inceput psalmodia Utreniei de duminici qi de sAmbita, ir'r
asa
se cinta la catedrala patriarhali (Marea Biserici) dlrr c"".t""iil;;i;:
"n.i"jmanrstiresc.
odinioari gi la slujba inmormAntarii Domnului de la Denia din SfAnia qi
El';', intinde qi dincolo de pragul mormAntu
(azi rimas numai sub forma de versete izorate printre
l{^i.a V
strofele prohodului)
o parte dintre cAntirile gi rugiciunile din rdnduiali acrualllslujbelor i.r.rebre, c
provin din fondul vechi al slujbei privegherii de toati .ro"p*
(panichida), il
dupi.raditie,.pe sfhnrul Gherman I, patriarhul constantinopolului din au
1*t-?.: individuali mo4ilor.
vl[-.lea. Din acelagi veac provin qi stihiriie'de la Binec.rvnrrilrit"'-orEitoi-1,, r rea a
sfinqilor..."), care se cintd Slujba pe care ea o face pentm cei mo
.prima parte a slujb.l".fu;;;r;; il;';i#; ;; deobgte pa.rnstns, de la cuvAntul grecesc n
moase stihiri icli.oncele din s
ba inmormAntirii, care se datoreazi marelui imnogr
intea cuiva, mijlocire, deci mijlocire Ia Du
dogmatist, Sfinnrl Ioan Damaschinul (t754)?s.
*0,... este opera lui TegfaLl, episcopul Niceei (f c. 850),
inglobat probabil h yq,,+ expresii ai" p-aritii
^^_9i:r:!^:lVfl"r. ,toy.9.
orlnrl martirilor. In cadrul_lui. la ^qi
slujba inmorm6nterii
,..irt, ,, -i l;;i*r{
preogilor s. int rc"te"ra, dupl CI
tarea a gasea, c,ondacul gi Icosul obignuit al sruj.belgr firnebie (,,cu,fi"di;Jt;a;;
toase..."),^d{ nu singure, ci urmatc de inci arte 24 d. rtrof., .rr" a.eori.sc biserici se pun pe masa ofrandelor, de I
un r altd masi agezati in miflocul bisericii.
c9ryplet, in forma sa originard. Acest condac este atribuit de unii
Sfantdui R;; M;i& Coliva (td r6l"upo sau r6l'l.upcr), {Icut
dultu, t'Pa
dupi ar(u
attii caluganiltr Anastasre,
-l :llggamtiri Anastasie, probabil prietenul Sfenrului l,raxim Mirnrrisitorull,
srannrlui Maxim Mirnrrisitonrl, inchipuie insuqi trupul mortului, deoarece
Pani in sec. XIV nu exista dec6.t o sinzuri sluibi a inmorm4ntirii .^-,,-; ^o-xr
c^ -^t^-^--ill-
toate )- Ea este, totodati, o expresie materiali a cr
categoriile de mo4i (clerici, ficutl din boabe de grAu, pe care Do
mAntdrii monahilor de azi; in ea-
gorii de mo4i, existente mai dina trupurilor: dupi cum bobul de griu, ca s
ingropat mai intAi in pimint gi s
ingroapi gi putrezegte, pentm ca
CJmp. qi I Cor. XV, 36 Q.u.)82.
colivei reprezintl vimrqile sfinqilor sau ale
veqnice, pe care nldijduim ci a
chiar rAnduieli speciale pentru bi
.A.celaqi lucm ca gi coliva simbolizeazi
Ia mo4i pe lAngi colivi (sau uneori in lo
roap5., era de obicei a invierii luJrLazirTl.
se intAlnegte in manuscrise decAt
ci4i de ritual, intocmirea ei s_ar
so
Mitrop. T.E. Ma
8' Despre originea
Tt iad, Btrcrreqti, 1945
7a
M. Arranz, 0p.^ci1.,.pp_. g I -g2.
]l!:,lt:t, tli I vL",ti* cr, Despre poezia imnosraf.cd..., p. 339.
.li ei.. lirurgisrul .o.,r"-po'rrn'G i;;" K:;;
" 9.
11
77
Yczi.de
Vezi, (Molirfelnic), eA t. c
cx..Trebnicul slav (il4nlirfelttir)
de ex., ed. la Grottaferrata, in 1945.
'i,,.r;,1^^::,T:"^.g:',p1",-y1;fig' r,Lo.,r, v. s;,,i,'opl ,ir., ta nora 47. si ta A.
f:i...*slavr,'in'uil..,r^
I(rrirzcfl. La mor"t du ori*i d'apris_lr ,,Trebtih', .*i.1i.5","i;';;;^;,, .il;,it;'l#;
h I.iturgic",
I.irurqic". Ronra,
Ronra. 1975, on. I55-t97
1b75. pp.'l 55- l OZ
7')
Te
Vczi, dc ex.,
cx., Penticosii*t *rr.,
Penticostiral myt.. llr sfhrEinrl
lrr slujbci clin Duminica Palitikrr (ctl, lfucurcari, I936, t'oP' cit"P' 252'
16).rYczi,
P. : il,iir[.,if
3e8 399
 PREoT PRor. DR. ENp BRaruI$tn
[,rruRct(:A sPBclAl,A

m in cartea numitl Panihiddsi cum o des'

la inmormAntirii, cu singttra dcosebirc c[
ccle opt stihiri idiomele ale SfAnzului

,-il? ffffi3"l];:ff f."f;m'ji::,:l

,=l ji1: ",*r,r" c,in er crucis
de pe urmi. Fiind insi Prea lungl, la
tici, aceasti rAnduiali se prescurtcazil,
repreznti
reprezintd. o datini foane ,e.h.'
foame .;eche, Parasti
Paru flcAndu-se in modul urmS.tor:
care sftdmogii nogtri romani le de vin, usnrl td dupl
aceasta a cipitat insi o semnifica stropi , st5. qi vinul,
a fosf trnc rnrn,,l T\^*---r
a fost uns . m
trupul Domnului. foilorta trl
ul rrr
cu a Antrt .", Apoi
e roQu, comp. Deut. XX)ilI. t4i ;;; ales
prin
prin
curge viaqi
mormAnnrl peste trupul obiqnuite (unii le omit). P
preinchipui Sfintele J3 rel.e : ,,Crla ce cu adAncul
in nirti vinul
fn unele pdrti, r- .o rrr,rg e arha.r6^^+
'i^,,r de ^-- - . ,, nidiiduim
nidijduim. avem...". IJrmeazI citirea
Ul mortrlhri (iau
gylui 5norplui
pacatelor
/c,,, a
^ gropii)
--^-::\ .r'.i
- r

drn yiati (,,Stropi_mi_vei cu is

*
e lnlocurt cx apd indulciti cu
miere (mi
Sau Pdus (de Ia crrvi.nrl lati-^-^
^--)--.
;H#i:lhy,:i:^;y,:"!;::;ri;r::#,=,ncerare,odihni,moane,deundesi
;ffi
(ArdiJ;i Moldova), la inmormdntiri care urmeezi Cananwl rnorlilor, din care

I i::f :*l::i^igYit ri tory"t, adici

v preogilor) lumdndri aprinse, a ciror

; se aprind de asemenei qi turnaniriG ,

t, Cartea Ro rnhn e as c ds,

rev. A4O, an. 1963, nr,

236,238.
orice ofrandd (piine, vin, vase) adusd
ocn.
scu, op. rur.,
p. 995 $ Diclionarul tirutii ru-

Cind propriu-zis cu Liturghie (parastas

se face parasrasul ttl:),
morrul (pornclnicttl ctr
numele mo4ilor) po-.rrit Ia Proscomidie, iar Ia troparelc obilnuitc dc dupll icriircrt,ctr
"
Evanghelia se adaugi gi troparul gi condacul mo4ilor; pe lAngi Evanglrclia qi Apostolul zilci

ea
Yezi F. Balamace, oP. cit.' P.458.
es
Ic. D. Lungulescu, oP. cit., p. 190,
h F, flnlanracc, op, cit., pp. 456.462.

4()() 401
 r:sP:ctjYc nc pttll qi Apostrllrrl qi livtnghclia pcntnr morji, inr dup[
cctcnia lntrcit{ din
cluiala.Liturghici sc zicc gi cctcr:ia pe,irru morgi, cu rugi.i,rn"o,
,,ilu*n.r"ot
Mortul c pomcnit apoi gi la icqirca cu f)arurilci iar in iiqrl Crrin,riri.iiiui r"u
duhuriloi
se citeErc, in zilclc de rAnd, Canonul morgilorrT. "r

AtAt in Panihiili, cit qiinMotffitnlr gi in Linrghier, mai gisim qi tnparastw mic

Pe scurt' Prescuftare a celui mare,- tipirit de obicei sub titlul de Liiia rnicril penw ta
ei e aceeaqi cu a panibidei care se face ra casa momrrui i"J;d;;ii;;;;
[41.4!{a
iI1 zlua inmormintirii, cu singura deosebire ci la ectenie se
face pomenirea gencr
nenominall, a rlturor mo{ilor. Se face de obicei pe la ministiri, indeosebi
vinbri
gi se numeqte Litie (proceslune), pentru cd se face ieqind
in p.ia""r (pronaos), ori -:'
se merge in. procesiune-la cimitir (gropnigi), iegind din biserici
dupi siuibdtr."
.- .In catedralele qi in bisericile di mir (mai mult la oraqe), parastasi acesta pe
(Litia mici) se face de obicei la sfirgitul Lirurghiei n. b.ipn Rugiciunea
-
fie dupi otpust- gi poarti. numele die Trisaghiin pentru-"iti,"" panihidd
amvo
rnicd,
Aceeagi rA'duiali se face-gi ra cimitir, ldngi mormanr, sau la casa
.
zia pomenilor care se fac la termenele sau soroacere idrtinate pentru pome:
mortului, cu
morqilor, despre care vom vorbr mai departe.
Ard.*.existi.qi o randuiali specialr pa.ra.sta.surai d,in sd.rnbdta twi Lazd,r
, _f
dezlegarea Piresimilor, la cimitir, unitr cu ^binecuvantarea maqiqoarelor)ee.
(\

2. Soroacele sau termenele

carea lor. Dupd tradiqia veche
mornrlui prin slujbe cu rugiciun
tpwd, care corespunde de obicei cu ziua

cilrc ne mAntuim qi in amintirea invier

ui (ed. 1928, pp. f l0-lll); D. Lungulescu, ap,

, p. L78.
0 sau 2l zilc
I din t466 al

:rtrc;ti, 1967, p. 137:,,RAnduiala ce se sivirsesre

t'ti stilttthnd.ni dc la ziua mo4ii',. in unele oirti. o
iilptlrnfuri (l). Lungulcsctr,op. cit., p. 132)i

402 403
 -r!P PNn trtl I l:
I,ITURCICA SPECIALT
I sc i,chinir. duD{ ce a vizitat raiur.
di, zitra a 40-a, pcrtru cil atunci ar
cca
judecata particrirard a fiec*rui-liiii.i-i.uia ade din curst
vizduhului, prin rai gi pril iadr0s-----' -*r
p"r.grin.r;i'dli'A de z,e prin r

N (sau, mai bi de
^\ SiAntul Ioan cc
Pomenirea
-orn lrri ra soroacere de mai sus se face fie cu parastas qi riurghicr( .a# raznice (Naqterea gi Boboteaz[) nu sc po'
*::1r",1,,':Tr:::]1":_r1_
colac gi vin la mormnnt, unde.
zlri'arpa moarte ), fie ducandu_se numai col
li L- bucu
m^ormAnrul cu vin (aqa se obil-
b.i"*iir..;"i";.##;
' .- ---- ;;";"ifi;;;;;tr,
ca"J-p"."'.;J;'J..Lh? de zile r{,,^i r
rle zile.drPa
ornrlui la Pros
Stmb[ta
(prin scoaiere" a.'-i.ia.;, t, ln SdPtil'
punAndu-se gi loe, iar tn
nroicirr-.o.,,uu'u,Lzcur uunu.ror...-.; orr...l"Til'iXL,tul',!li
pentnr morti- clr rugdciunerr
rlT.-"rti,^cu
pomenrrea e insotiti de mese nntnecatll
.penrru sdraci (pom.niy,qi;;-i;;;;
'ill#,',inl.f, ;;t ;[.iI
direrirei";;i;;qilffi 'fi ;fi .11,,1".1,i.
prin rdnduieri ae iru;ua-iil;i;; t"".dir;ti.
;;i ;"i'h.il;
soroacele nu se fac in orice zi a siptimAnii, ci mai ales joia,
Orrflirllt..i,
I

3' ztlele in care se fac gi cele in care nu se fac parastase, uminica infricoqitoarei )udeclfi) plnt h
in cursul anului t iri'
,r,uitiia'a";;"d,rL':""sranrdr
rlqvrul4 uL Lrdur(ra consranta pentru
il::::;,o[:Hl.l,T.''5yi,'j:':lf,lll.:ta,i)
menirea mo4ilor, e sAm6ita. sairuar"^.
cea mai potriviti din
n"rp!e"aiii'.., ir".rrr"relor si, .,.,-..',.*!3t.'tu
De la olrr.m.. ,
sul.sdptimdnii, mai imai ale gi
)-in alte zile din,(
se fire parastas
sericii se.face .r.""r." ^^-. inclusiv /
l

pefltru LLrLLrnl raposa[r, rar la sdr

car; au purrat numete ,ra,idrr"i ,.rp.
l:::T,:f;1ii
zi de
Zl Oe duminici
dlrmrnrri este
ecte insi
i-.x admisi.r;
^J*:^: -- - ;;;;i;;';;t,
pot veni la biserici in zi de.rucru; ., * pogorimant pentru cei ce doua, a treia gi
J-r-,'.rrqtere unei aprige qi interminable conr In zilele gi mo4ii P9l fi pomeniti nominal numel lr
f [:'J"::::i':P::?,1"*.:r"i''t*i";;tt;;;;;;;',"'Jif, :;iJt:l]Ti: taini, la prosc ."t*ffi*rghiei previzute de tipic 9i dr
"ti a morqilor (de ex., la ieQirea cu Darurile)
l+lfrufl jif,:,,;f 'r.sm"t"lii-ri";;;:T;;;*;h""'HJJiffi ::,:"I3.3ffi tradiqie pentm

uJ (f 395). Cuvdnrpentru ieqirea suflerulzi ''"1

n.' p..zz'tt.- dmp. g rrair<ifan, ,; ;;'rf.t ;!^rV.ZT :;rffi*,

g)
-,1.92
( ed. Acadimiei Rom-ine, i g1;,'pl.r osf
.' v.ri ;# ;;t,rd
rD in urrcrL pi(i
ru unele P"!' ale Bisericii ..,9*!r.. ({un^t;nia,, 9lt"*1-,1',11"-'o:11.Y:1*::,1^-:.,1T'
"'-:j:-::li'ili^-,"'l;- ,l:tlX
dezlegiri de sariridarc p.niru C
loia din Siptdmina
rti- in foia
mo4i. dup:I Litt
Patimilor' dupi
Patimilor, Liturulric (vczi, rle cx
pr pI procoo p.73).
oviciu. Rirualistica, ;.-zzi.
Pr. P. ProcoPoviciu, rlrpa
Dupi p.rltilr;i;
practica din i1"".".
Biscrica drcciei.
Grcciei. ,ir:
,,in S-Arntr'ttrr
lli l:I':l
ln lrulnlruca rrutrlur lt [r r/uluru!' i.*ii'nr'r.
il d;ffitil;iil;;it;r;'iiIi., ^-"1;,i;; pomcniri cu colivc' drr sc utmcrrc*c ntrrrre
f... r----
^'--
' :*.r rLirurghiei
irul :r,--hiai *I,"^P*IT
eele n rrnr t;IP^'
rronrre ..Ctf tltthuri
func[frc: ,,cu
:c func6rc: tltthUfi
-"rtil"., dr.i trebuie
celelalte pe 1960' Atena' Iybv' P' v'4)'
drep!ilor..."
-ilo \r^-: 5i
i."rilri77r^ii
nr-".,,-t",t - n'i
l^ . n. 2ilele i'"t"'
,\;iip. DomeniriaXeneralil a
Oentna pini'ni'iaseneratd' mOrlikf, ln
A morlitor' ttt fl
rtt
sul anului bisericesc.
rrr Vezi can. ll din cele disciplinare atribuit

405
 Pnror Pnor. Dn. Enr lluNr$rrr
'.rtcT,tltcintr-ttttsicritr'li:,$l,lllll'il
aproape zilnic. Acest fel de ponrcnirc sc numcQtc in popor sdrindnr (dc
la cuvA6tul n<>ultti mort! oI
greaca moderni fi ocrpoutcrprd, = un gnrp de 40, slavoncqtc
qi sararustd (de la rcoocrpq,Koottl
= ,*or) sau (prinfuJ i:iit;' "oi"' tl"it'* prtrtstasttltti'rt
iitW.: a patruzecea zi) qi'r. i,i[.*iaz{
credinqa.popularl (de origine monahaii)'cI in a 40_azj a. U de moti"'c t:'i-:l::
-trit., dupi ." *fl oseminte neiustificate
morrului a stribinrt vimile vizduhului gi a vizitat raiul qi iadui, s. infltiqeazi la iuc ffiilJide exhumiri sunt iugldttttc'
cata particulari, pentru a i se hotiri soarta provizorie pa"n u'pa...i;';i;-;;;ii
soarti. care se
_poate uQura) prrn mijlocirile gi milosteniile ficute de cei vii in
rnorqilor. La sfirgirul celor 40 de Liturghii se face Linrrghie cu parastas qi se pc
toate pomeL-ricele expirate,.ceea_ce in popor r. .r,r-.gt. d.izlexarea" ,^u'rlobo
srirind.at elnr,^insoqiti uneori de Agheasme micn qi masi d.;ba;;;;tru
prazniciia.
Tot un fel de sirindar sunt^qi aq-a-numitele capete t^" i,;piyht,
pirqi (ca de ex., in Munte ria). Se aduce adici, la biserici ru djr..t l,
-o.-arn,
"bii";i;i",
pomenirea^ mortului, o colivioarr, un colac sau covrig mai
mare in,rmit cipeqel),
vin gi luma,are. Preotul face parastar_d. p" scurt ( 'nghi.o"wij qi'r..op"g,.
ctr vin. Aceste pomeniri se fac prin Moldova jn pii-.i. +o ii, )i. a"pl-o"r.., -o.n
a_lte_ pirqi in Posnrl Mare, timp de 40 de zile
i.;
in qi.,,r; ,faiqi*i se numcr
(ellegaren Pdresincilor Ei se face, prin unere parohii,'in se-btl;fu "."r.or^
Lazir, pri" ;ili;
loia.Patimilor, in SAmbdta Tomii, ori luni qi marii d"pi D;;i;ica romii
,,Blajenilor" sau al mo4ilor).
1ilp;ii
La unele biserici parohiale se mai obignuiegte a se face pomenirea individu
neintrerupti a mo4ilor la r ate Liturehiile din tursul
"""i ,ri bisericesc, ..., i"
unele pirrj (ca nordul MoJdovei) se numeQre.parusie (dela cuvant.ll;;;;L;"p;e
: prezenti., a sta cuiva neintrerupt in ajutor)rt6
L) ,h
,&

5' Citeva de9R.1e dezgoparea mo4ilor. in timpul din urmi, s-a incetitenitl
prin unele piry ale Bisericii noastre obiceiul spoiadic d" a se A[r"d;;.;;[;;i,

Vechile Pravile interziceau categoric

qi dezlegarea chiriarhului loculuitrB. Ele
care, dupi implinirea ter.
de asemenea, permise, cu
unor oseminte pentru a fi
ex., pentru cei care au mu-
rte de.locul de origine, soldaqii mor,rl pe
osemintele dezgropate se spali cu vin, se

',',,Y51!:::!:^.1ti Y.::: B_*1*, gt. 162; Mitrofan din Konewets , o\t. cit., pp. 2e-3r. Comp. qi
Nicotlim (Munteanu), op. cit.,p. 410.
','j Y:,r^:lli !!, ,,:,.q li_nt. n ungulescu, op. op. cit., t9t-192. Se pot da
,,,,
,,., .,- Yf,'.:11: f I.
3j::?,:-Ljiryl.'cy,
,,:lg,*Tl::':_lii.-T
pp..rer-re2.
cit.. pp-. da sirindare
sdrindare qi pentru cei
mai important din viala parohiei, ca de exemplu. L sfinlirea
Ili:.ii,""j.,T,"1:
ultcli,biserici_sau fl:l..f
Dlsenct sau a fflntini, ori cind vine prett.,o,
unei fhnrdni,
unet preot nou iir, ,r, .i..
rrs
Vezi lerod. Firmilian,Cartc derugfuiini,ed. II, IBucuregti, 1937, pp. l7l-173.
rf n
V. Mitrofanovici, op. tit., pp. so["iotS
t.t7
.Y921,
de ex.,. Pioik t;?,yf* fi*eytlre_1Legi); gt.l38 Comp. unele Rispunsuri
ale
iarhului ccumenic Nicolae III iramaticui r" u. GiediJn, Kcry wrcrf 6ttrd,[etg,
:atria.rhului
rr8
Ei
I,
r, p. si.".-
pl, 9 g.u.
--
Vezi, dc cx.,Mwrual dc pravi)d bk.,,lpl.iia. *i""p Nifon al ungro-vloii:i,lkl'ri, iJ.ir"u,i,
L. II, Bucur
4, p'. 128 Si,fuhcatnata4 Buctrrcgti, 1854, p. rza,
itff, n, 128: ,,N,-.;i'.i
,,Nimeni sl nu tf,lrtrzrrcnscl a facc dczsroorri ffi:,-11":i""':Ji,:}:$.:il}.uin<licxistIrAndrriclirr1rccirt
e in vcch' re -""*.l;i,.13iiifl
,, -
H'M;;;;; 0p.,,r,,
|
"pp. +7 | 48)
.

lll"1:f;]r_t^):"#rffi,1::.P1i::l1.l1',
.lc oasc dc rtp.safl, f{rrt qtirca
9i dezrcjaica ctrirr,irtri.i
"pilrr*i,
,i.i. ",-r,il,il;;'#iltil.e'o';i
iltffin.riiliil1r'lr["iii't astfcl dc oca
slulbil Pcntrrr
401
406
 CuPrins

Prefaqi I
r'!""r""'i"""r"'r '
Prescurtlri folosite

PARTEAINTAI - "' I-E'

ururclcA SPE ',rALA""""' """'rr'?"".trttt;'1{
INTRODUCERE tN ',

Capintul I. Linrgica speciali * ,{*tPll".

Ltflrr
i. OUi..tot sau materia de studiu a
2. lzvoarele Liturgicii speciale" ' ' " '
3. Metoda folositl
4. imPi4irea rnateriei "'
5. Fotsul gi importanga
studiului L

Capi.
I.
2.
3. impi4irea sluibelor bisericeqti

PARTEA A DOUA
DIVIN ZILNIC
BISERICE$TI SAU SLUJBELE SERVIqULUI
LAUDELE """"""""""""21
AL BISERrcrr oRTODOXE

sivArqesc

Cnpitolutll.IstoriaLaudelorbisericegti.Formareaserrliciuluidivinoubliczilnic
""""""""'2?
"""""""""'
al Bieericii
 I,TTURCICA SPESUIIA
PRE0't'Pncln. Dn. ENE BRANI$,nJ

A. RANDUIALA SLUIBEI
I. Denumirile slujbei
2. Timpul sivArqirii.....
3. Scopul Vecerniei....
4. Rnnduiala Vecerniei
ll. rsTozuA $r ExpLrcARrA VECERNrEr.............

3. Explicarea rinduielii actuale a Vecerniei

4. Simbolismul Vecerniei in raport cu viaqa MAntuitorului ...................................5

4ll
 LITURGI(;A S]'Er Trr+.'r
,Rnot PRor. Dn. Uuri
Bnnnr$tri

3,

4,

5.
6.
7.

eclianea o II-a.

rlritolul III.............. .................I77

vArgitorul Sfintei Liturghii gi pregitirea lui pentru sIujbI.........
.......L77
l. Cine poate sivArEi Sfhnta Liturghie.... ....I77
2. Nccesitatea pregitirii speciale a slujitorilor pentru Sfinta
Liturghie ................177
3. Pregitirea sufleteascd (morali).....
..........17g
4, Prcgitirea trupeasci.... ........Ig0
5. Efbctele gi folosul pregitirii penrru s1ujbi.......... ........1g2_1
pitolul IV.............. .................I83
Irchriala Linrrghiei SfAnnrlui Ioan Liturghiei SfAntului Vasile......................1g3
qi a
{. RANDUTALA pROSCOMrDrEr......... ..................r83
l. Cc cstc Proscomidia
...........Ig3
l. f irrrpulsivArgirii Proscomidiei................. ..,............,.1g3
|. l,r>cul strv{rgirii Proscomidiei ................. ,,,,.,,............1g3

413
4t2 &
rEEOT TROF, DR, ENT' BRANI$TE I,ITURCICA SI'ECIADA"

5. SlvArEirca tainci(inrpirtiEirea) """""""260

6. Partea finali a Liturghiei"' """"""""""'263
Capitotul WI. sfinqite
Lirurghra darurilor mai inainte """'266
I. Originea qi vechimea acestei Linrrghii"" """"""""""266
2. AutorulLinrrghiei """""""267
3. Timpul sivArgirii'....
""""""268
4. RAnduiala slujbei """"""""'269
5. Schema randuielii Liturghiei Darurilor mai
inainte sfingite ,,,,,,....273
rAnduiala acestei Linrrghii "" """"274
6. Istoria gi explicarea ,itor]lo, principale din

PARTEA A PATRA
SFINTELE TAINE """"""",,".287
Capitotut l.Introducere generali """"""""""287
C,e sunt sfintele t"ine,Icopul lor, timpul
sivArEirii""'
qi locul """""'ail
Capitotul ll.Botezul 9i ungerea cu Sfinnrl Mir """""" ""'2Bl
SLUIBEI ...'..'..'. "'.'.'','.', 289
A. NOTILTNI INTRO;UCTIVE $I RANDUIALA
B. rsTozuA $r ExpLrcAREn n ANOUIELII
SFANTULUI BOTtsZ $l A
MIR[NGERrr............ ""'296
I. Descrieri vechi botezului
ale """""""""296
2. RAnduiala catehumenatului """"' """""297
3. RAnduiala botezului' """""'300
4. Mirungerea............"' """""30{
5. Riturile finale ale slujbei ""'305
''" " "
Capitolullll.Mirnrrisirea(spovedania) """""'310
Capittfut ru.tmpirtiqirea sau cuminecarea """"""""""319
CnpitolwlZ Cununia (slujba nuntii) """""""327
Cf,pitvlutW.Hirotonia 9i hirotesiile"""""""' """""""""337
Capitolutl4l. Sfinnrl Maslu """'346

PARTEA A CINCEA
TERURGIILE ............' """""""353
CnpitolwtL lntroducere generall desprc iemrgii """""""'355
Capitolutll lcnrrgiile in legirur[ cu naqterca 9i ctt

4t4 415
 capilohll IY. Tedeumul ' r"Tr' ir rua,e,'r""""'..........;'......qrir........362
sau r
tul sa,r ,' ^^,^t-.
ogia.......
uielile tradigi"""n
r i.r* * **,,
"_r* U *r^
.................383
urELrLE iN rscAruRA
., oooam.a ;ft,1r,
rrroNarr ;r oupE """":""'383
RTrron,... ..............39e