Professional Documents
Culture Documents
Ene Brauigte
LITURGICA SPECIALA
pentru facultiEile de teologie
il o,
Coperta:
Larisa Barbu Preot Prof. Dr. Ene BraniEte
LITURGICA SPECIALA
@ Gheorghe BraniEte
pentm faculta,tile de teologie
@ Oferta SRL
pentru prezenta ediqie - 2005
Edilia a V-a
Lames Ovd.inpi - Magd.zin ilotswnt
Str. Armeneasci 13, sector 2,
Bucurqti, cod,021042; Retiplritd cu binecuvAntarea
tel.fax: 021I 21L.L6.62; tnalt Prea Sfinlinrlui LAURENTIU,
e-mail: r_bucuroiu@yahoo.com
Mitropolitul Ardealului
Director: R"Izvan Bucuroiu
Redactor-qef: Rizvan Codrescu
Un produs
$$31
-
-EDIT"GI,.A.
Bucuregti - 2008
Prefati
tn vieqii cul-
ticc a imPunAn-
dtt-sc vocaqre $1
de teo teologie qi
fiiirualitate litwrgicri, de pastorald qi de artd. creftind a completat qi fundamentat aceste
{ltcipline ale Teologiei. S-au intAlnit, intotdeauna, in lucrlrile gi in studiile Pirintelui
Brnniqte, seriozitatea qi acrivia cercetitorului, dublate de dragostea qi sensibilitatea
tf[itorului, toate redate de miiestria condeierului.
Mai presus de toate: ,ld.rfutele profesor ne-o intdyat ce este Sfd.nta Litwrghie", s-a
rn cuvAntirile la inmormAntarea noi pu-
iwd.yat ce este sfinyenia 5i cwrru se le cubw-
scop, Pirintele Braniqte a lisat iversitar
eurs de Liturgici, in doui volume: Litwrgica Xenerald., care studiazi cultul divin,
rcana liturgici, timpul gi spaqiul liturgic, qi Liturgicn speciald, care prezinti institui-
r$ncluiala qi iemnificagia'mistico-simbolicl a firturor sluibelor cultului ortodox,
ite in trei mari capitole: C,ele qapte Laude, Sfinta Liturghie qi Tainele gi Ierur-
;cricegti. Pragmatismul, si tematizarea qi sintetizarea materialului, prin plange gt
i sinoptice, adaugi o notl valoricl acestei cd4i.
Ncccsitatea gi utilitaiea practici a acestor manuale, la 9ar9 se adaugi gi valoarea lor
foryiel, au determinat aparigia acestora in mai multe ediqii. Litwrgicagenerald apare
Distribuqie: tt edigie, din multiple pricini, abia in 1985, la un an dupi moartea autorului,
a cloua .diqi., ,rrnizwiiri Si cunptetatd." de citre doamna profesoarl Ecaterina
Supergraph Prest Com SRL , in 1993, Lirurgica special.d apare in prirna ediqie in 1980, spre bucuria qi
irca autorului, in ediqia a doua in 985, prin stiruinta qi grija doamnei
Str. Ion Minulescu 36
031216, Sector 3, Bucuregti iierirrn Branigte, qi in edilia a treia, la Editura Nernira, in 2002-.
,Edltarn Lwruea-Cred.iny"i din Bucuregti implineqte acurn o ceringi a tineretului snr-
Tel. 02LI 320.6 I. 19; 02U 319.10.83
Fax: O2L1319.I0.84
ll n tururor celor dornici de a pitrunde misterul slujbelor liturgice sivArqite in_ca-
hitcricii noastre, ceea ce duce implicit la o participare reali gi congtientl in cadrul
ttltri liturgic, sfAnt qi sfinqitor. Ediqia a patra, Pe care o bi.necwvd,ntfun Si' a reco'
Mateiaq Media SRL IW iubitiritor de cile 5ftnte, respectd. intru totul ediqiile precedente.
B-dul Regina Maria 50,
Sector 4, Bucuregti Dr. LawrenYiu STREZA
T cl. 02t I 335.42.23 ; 07 23 I L92.909; 0788/63 5. t 86 Mitrtp olitwl Ard.e alulwi
Sibiu, 30 noiernbrie 2005
Distribugie directl: Sf. Apostol And.rei, cel
Sorin Savin ocrotito
TeL07881456,090
Prescurtiri folosite
Ap
66 q.u.
nes, ed. a III-a, Paris,
chitienne at de F. Cabrol, H.
Supldment
,
:?:?'
id. par. S. Pirot, Paris, l9l2
g.u.
f'If,j),,, 5.'e,2;
,MP
Llnrrsia
Pnro't' PRotr. DR. ENti BRANt,s,t,fi
LThK - Lexilrun.ft,ir Tlteologie wnd larcbe. zweite Auflage des lhrchtichen Hand.len
Penrse iNTAt
in verbindung mit F-achgelehrtcr.r und mit Dr. i(. Hoffrnam als Schriftlei
hcrausgcgeben von Dr. M. Buchberger, l0 vol., Freiburg im Breisga
I930-1938.
MA - Rev. ,,N4itropolia Ardealului", Sibiu, 1956 q.u. Introducere
MB - Rev. ,,N4itropolia Banatului", Timigoara, l95l g.u.
Ml) - ,L" Maison-Dieu". Reme franqaise du Centre National
Litr-rrgique, Paris, 1945 q.u.
de in Liturgica speciali
MELV - Monwwettta Ewcbaristica et Liturgica Wtwttissirua, Collegit, notrs
prolegomenis insrru.dt l. Quasten, Borurae, L93S-1937 (volum unicj.
MIVIS - r\Lv.
Rev. ,lVlitropolia
,+vlLrupuua Moldovei lil Sucevei,',
-tvrulu(-)vcl qi Jlrcevel- , Iagi, Iy4y Q.u.
Iaql, 1949
Iaqi,
MO - Rev. ,,N4itropolia Olteniei", Craiova, 1949 q.u.
OC - Rev. ,,Oriens Christianus",Leipzig, 1901 q.u.
OCP - Rev. ,,Orientalia Christiana Periodica,,, Roma (Inst. pcrntifical
Oricntale), 1935 q.u.
Ort. - Rev. ,,Ortodoxia", a Patriarhiei Romine, Bucuregti, l94g q.u.
OT - Opuvwla et textui historianc Ecchtiae ejwsqwe uitarw atqwe dnctt ina.rn illwstrantia;
series liturgica, edita curantibus R. stapper et A. Riicker, Miinster, 1933 q.u.
PG I.P. Migne, Pawologiae cuysus cl?,npletus, Series graeca) paris, lgd7_Ig66 (16I
.
vol).
PL - I. P. Migne, Patrolagiae cwr"sus concpler'zr, Series latina, paris, 1841,-1}64 (22i
vol.).
PO - Panolagta orfuntalis, E!!td9 (d'abord) par R. Graffin et F. Nau, paris, 1903 q.u.
POC - Rev. ,,Proche-Orient Chritien", ]drusalem, I95l s.u.
RAC
ROAS - ll. IJenzrnger, Rttws ()rientahwn, Coptorr,trn, Syron*n et Annencrwru i?, adn i-
tomuri, Graz-Austria, 1961.
nistra.dis satraru.entis... 2
ROC - Rnwe chrltien, Paris,1896-1946.
de l'Ot"ient
SC - Sources chrdtiennes. colec$e de texte patristice, ed. de H. de Lubac s.I. et I.
Danielou S.I. (t), Paris, 1942, E.u.
SCNAC
Sint. Aten.
S1'A
Liturgica speciali
ca disciplini
de invigimant teologic
.regtini ortodoxl, cu
i
ll
I'Rt(lt l)t{otr. l)H. Iitti llnnNr,s't'ti l,t't'r.Jl((;t( )A sl,ti( )tAt.A
tclc d<rctutrcrttc.li izvolrc liturgicc: manuscrisclc qicdiqiile vcchi irlc c:irqilor clc sluj 4. ImpirEirea materiei
colccliilc clc tcxtc litr.rrgice vcchi, editate miri ales ir-r Apus din sec. al XVI-lea inai
(vczi lrr cap. dcsprc Literatutn litwrxicri, din Litw,gica,qeruerald), vechile ,,Rinduieli bi Inrprirqirea cursulni nostrll de Liturgicri speciald va fi cea indeobgte urmati in mai
scriccgti" clin secolele lV-V, canoanele Sfinqilor Piringi qi ale sinoadelor ecumenice q l()rlte tratatelc similare. Dupi. aceasti. scurti introducere despre cuprinsul (obiecnrl sau
localc, rAnduielile monahale, tAlcuirile linrrgice din literatura patristici gi bizantini g.a. tnrrteria) Litur,,tVicii speciale qi despre izvoarele, metoda gi impirqirea ei, prima parre a
_ CAt priveqte expunerea exegetici a serviciilor religioase, adica explicarea sau tAlcuirer cttrsului va fi consacrati serviciilor divine din grupa numiti Lawdrle bisericesti (cele
lor, ea se va intemeia ir-r primul rind pe comentariile sau tilcuirile iitr.rrgice, clasice. dil pnpte Lawde), care alc'ituiesc seryiciul divirr public al Bisericii pentrLr fiecare zi liturgici
ep,oca patnstici gi ceea ce alr splrs Parinqii gi scriitorii bisericegti din secol (Vccernia, IJtrenia, Ceasurile etc.).
-bizantini;
I-XV (ca de ex. SfAntul Chiril al Ierusalimului, Sflnnrl Ambrozie al Milinului, Sfin Partea a doua se va oclrpa cu studiul separat al Sfintei Liturgbii, slujbi cireia i se
Maxim Mirturisitoml, patriarhul Gherman al C,onstantinopolului, Nicolae Cabasila, Si lcordi, in cadrul cursului nostru, o extindere propor(ionali cu importanqa ei in cadrul
meon al Tesalonicului g.a.) in domeniul interpretirii cultului rimAne pentrLr ryri norma culnrlui divin.
ttv, cici numai in aceasti perioadi se poate vorbi de o exegezi originald a culnrlui Partea a treia va prezenta serviciul celor Sapte sfinte taine ale Bisericii noasrre, care
dox. Interpretirile gi pirerile personale ale unora dinrre teologii ortodocgi de mai col.tstituie o gmpi aparte in cadrul culnrlui, atXt prin structLrra (rAr-rduiala) lor, cAt qi
(dupa ciderea ConstantinopoluLui sub turci), care se ocupi cu tAlcuirea culnrlui ca
ex. Nicolae Vulgaris, Meletie SirigLrl (sec. X\|II), arhiep. nrs Veniamin K
- pl'in scopul qi destinaqia lor in viaqa reli.qioasi.
Partea a patra gi ultima va cuprinde srudiul celor mai importante servicii reli,qioase
(sec. XVIII) E.a. - vor fi luate in consideragie numai in misura in care ele aduc din grupa cunoscuti. sub denumirea de ierwrllii, adici acele slufbe din Molitfelnic, care
buqii noi, de un real prosres in dezvoltarea literaturii mistagogice ortodoxe. Au ca scop binecuvAntarea qi sfinqirea credinciogilor, in anumite imprejuriri ql mo-
ntcnte din viaga lor religioasi, precum qi a lucrurilor de care omul are nevoie in viata
rn religioasi, in general.
3. Metoda folositi
Metoda pe care o vom folosi la redactarea acestei pirti din cursul nostru va fi 5. Folosul gi importanta studiului Liturgicii speciale
imbinare a metodei descriptive cu cea istoricd qi exegetic'i, potrivit celor trei aspe<
sau puncte de vedere din care vom prezenta materia tratatd. Firi indoiald, in e Despre aceasta s-a vorbit indeajuns, credem, la incepunrl primului volum din cur-
rea tipiconali a serviciilor divine va predomina rnetocla desuiptivri (expozitivi); in e* trrl de faqi (Litu,gica generald) .In plus faqi de ceea ce s-a spus acolo, subliniem numai
pnnerea privitoare la istoria sfintelor slujbe vom face uz de rnetoda interyretdrii istornice eil, din punct de vedere practic (profesional), aceastd. parte a snrdiului Linrrgicii este Qi
iar cAnd va fi vorba de tAlcuirea sau explicarea lor, vom folosi rnetod.a exegeticti. mai importanti gi mai utili decAt prima, deoarece ea are o legituri mai direct'i cu
in general, cele trei aspecte sub care vom trat; serviciile divine (tipiconal, istoric lirnc-tia sacramentali (sfinqitoare) a preogiei, familiarizAndu-i pe studenqii teologi qi pe
gxegetic) vor fi expuse separar, pe rand. Spre deosebire de alqi liturgiqti (ca de ex . tlujitorii bisericilor noastre cu rAnduiala gi ritualul sau modul sivArqirii corecte a servi-
Mitrofanovici qi colaboratorii), care prezinti concomitent, in una qi icieaqi lecgie, at ciilor divine. Cici la aceasta qintegte, in primul rAnd, acea parte din cursul nostru care
rnnduiala, cAt qi istoria gi explicarea fiecirui serviciu divin in parte, noi preferi.m sr ttc ocup5. cu expunerea tipiconali a serviciilor divine.
descriem mai intAi rAnduiala acnrali a fiecirui serviciu divin (indeobgte cunoscuti) CAt privegte cunoqtin,tele cu caracter istoric gi exegetic, care se adaugi la cele
pentm ca dupi aceea si revenim, in capitole separate, cu informaliile de ordin istori tipiconale, acestea nu trebuie considerate ca adaosuri ale unei erudiqii superflue din
qi exegetic care sunt necesare pentru inqelegerea justl gi deplind a ritualului acfi-ral a
Pttnct de vedere practic, ci ca nigte completiri necesare ale culturii liturgice a oricirui
Bisericii Ortodoxe. Vor fi mai rare cazurile cind informatiile de aceast;. naturi se clcric gi teolog, menite si-i lir.qeascl orizonnrl qi si-i dea o intelegere mai inalti qi mai
da concomitent cu descrierea tipiconali, intr-unul qi acelagi capitol, fie in text, la qtiinqifici a ritualului sacru al cirui interpret este; cdci, cu cit slujitorii cultului nosrru
rile respectivem fie in note subsidiare; aEa vom proceda, de exemplu, la unele sluj vor cunoaQte mai bine r1nduiala, istoria gi explicarea serviciilor divine pe care ei le
mai puqin importante, din capitolul ultim al cursului (taine gi ierurgii). t,lvArqesc, cu atet se vor stridui si le oficieze cu mai multi pitrundere, pietate gi
Cu toate c5. ne vom strldui si dlm expunerii noastre un caracrer cAt mai stiintific crcdinqi, cu demnitate qi cu respectul integral al rAnduielilor tipiconale, consfinqite de
orice afirmagie fiind intemeiati pe consultarea qi folosirea, cinstiti gi obiectivi, a i lliserici, de tradigie gi de practica unaniml a slujitorilor. Un indoit clgtig indirect va
relor celor mai demne de incredere - totugi, ne vom feri de excesul de erudiqie ca l'czulta din acest spor al instruirii noastre liturgice: pe de o parte, uniformizarea mo-
ingreuiazi de obicei lectura gi utilizarea de ci.tre nespecialigti a unor astfel de trata tlului de sivArgire a serviciilor divine de c5.tre toqi sfingiqii slujitori, conform indicaqiilor
universitare; de aceea vom reduce la minimum posibil aparatr.rl critic qi trimiterile tlirte de Sfintul Sinod al Bisericii noastre, iar pe de alta, sporirea frecvenqei qi a partici-
bliografice, care vor fi date in cursul expunerii numai in misura in care vor fi abs< pirii active a credinciogilor noqtri la sfintele slujbe oficiate in biserici - doui obiective,
llcccsare pentru indicarea surselor de informaqie gi pentru spriiinirea ori verifica tlcopotrivd de importante qi deopotrivi de vrednice de urmirit in activitatea noastri
ttltor afirntaqii, pireri sau atirudini discutate sau controversabile . in schimb. la sfirgi
;rrtstorali. Srudiul aprofundat al Litwrgicii speciale ne va ajuta sd le atingem pe amnn-
crtpirolclor principale vom indica bibliografia principali a chestiunii respcctive, rlorri, aga clrm ne indeanul gi conducerea Sfintei noastre Biserici.
qiortiirrcl irrclct>scbi lucririlc mai noi
;i mai imporranre.
t2 t3
CAPIToLUL II
Slujbele bisericeEti
Ei impi.r,tirea lor
lnc{ din partea intAi a Liturgicii (cap. despre Cwltwl public Si cel pa.rticular), am
cI, anrnci cAnd este vorba de rugiciunea particulari, personali sau individuali,
etrc fiecare credincios o inaltl lui Dumnezeu, aceasta se poate face oricAnd gi ori-
adici in forme neingridite de nici o reguli sau rAnduiall. Pentru o astfel de
iune nu existi, deci, nici termene sau.soroace anumite qi nici formulare sau rAn-
oficiale, fixate sau itabili e dinainte. tn culnrl particulai, putem si ne rugim lui
si-L cinstim qi sI-L liudim in orice vreme, necontenit, precum zice psal-
: ,,Binecuvinta-voi pe Domnul in toati vremea, pumrea lauda Lui in gura mea"
XXXII, I). Tot aQa ne indeamni MXntuitorul insuqi: ,,Privegheaqi, deci, rugin-
ln toati vremea..." (Lc. XXI, 36; comp. Mt. XXIV, 42 qi Mc. Xfltr, 33; XfV,
iar Sfhnnrl Apostol Pavel repeti aceasti recomandaqie: ,,Rugaqi-vi neincetat" (I
V,17) qi: ,,N4ulgumigi pururea pentm toate, in numele Domnului nostru Iisus
!" (Efes. V,20).
0u tonrl altfel stau insl lucruile cAnd este vorba de rugiciunea obqteasci a Biseri-
rdicl rugiciunea flcuti in comun, de citre togi credinciogii, sau pentru nevoile spi-
qi materiale ale obqtii credincioqilor, prin mijlocirea sfinqiqilor sluiitori, Pentru a
:a crea Ei pistra atmosfera de liniqte, de ordine si de randuiali, necesarl bunei
a rugiciunii colective, ea se face dupi un ,,tipic", adici dupi randuieli di-
stabilite, in forme gi cu cuvinte fixate, Qtiute qi reglementate precis de citre
l€ricl (consfinflte de practica qi tradiqia bisericeasci). Ea se sivirqe_$tg, de asemenea,
ulErmene sau momente .alumJte
din cursul timpului,^pe.care to(i slujitorii qicredin-
unei Biserici sunt obligaqi si le respecte, atunci cAnd vor si ia parte la culnrl pu-
fiindci ele sunt aceleaqi pentry toqi.
rAnduieli sau formulare de rugiciune, potrivit cirora se oficiazi cultul pu-
I nl Bisericii, adici prin care obqtea credincioqilor, aduce lui Dumnezeu prinosul ei
Ginstire, de laudl, de mulgumire gi de sllvire qi prin care ea cere qi obqine de la El
gi ajutonrl SIu, se numesc slwjbe bisericesti, sluibe sfinte, oficii (sewici) religioase
Ficcare din ele are un scop anumit, care determini qi forma, structura sau rAndu-
ficclrei sluibe in parte.
2. Alcituirea (componenfa)
slujbelor bisericeqti
l)in puncrul de vedere al structurii lor externe (ca formd verbali), formularele ver-
hle sau rextele slujbelor bisericeqti se prezintd ca nigte opere literare (uniti.ti euholo-
) cu o individualitate distincti, perfecti, avAnd un cuprins (o parte principali), in
sc cxpriml scopul dc cipctenie al slujbei rcspective gi care este incadrat la inceput
l5
PRrirl' Irnot;, Dn, liui llnnNr5,rri
LLt'Ll Itcl<;A st,t:clAt.A
clc o fbrrntrli dc itrrr<xlrrcerc (lrinccuvlntarc), iar la sfilr;it c-lc una clc
ilrcScicr:c ( lrrr individualii, spccifici, a fiecirci slujbc divinc, gi de aici provin dcosebirile de
sau apoJis).
RAnduiali scrviciilct_r reli.qioase e alcituiti din rituri saLl ccremonii liturgicc rril dintrc difbritclc scrvicii religioase.
plexe, compuse, Ia rinclul lor,- din formele generale de exprinare a ctrltulpi,
#ici:
(sub touni de.,molitfe qi ectenii) qi cliferirc formule s,rcr,rn.rr:,.,t,r1s,
!lylAt;"*i
alcS-ruiesc parrea verbala a slujbci respccti\re qi in
,are se exprimi.,) de
3. tmpnrEirea slujbelor bisericegti
--- obicci,
--'---) "
de cipetenie al fiecirui serviciu..ligior, adici icleile, siintiminreler;i
{i:o-|'rile) jbcle bisericeEti se pot imparti in mai multe categorii sau grupe, atAt dupi
rile sau nevoilc irnecliatc rrle l3isericii;
b) cd.r'rtdri sa.u hrune lituri4ice, sub diversele forme gi nruniri (tropare, srihiri, n'a sau extensiunea lor, c6't qi dupi scopul sau destinatia, locul gi timpul in care
dace, canoane, catavasii etc.) care exprirli mai ales functia latreutici a
cirlt.,lui,' l, dupd exterusiw,rea (ruirinoea saw lwngitmea) lor, gisim trei feluri de servicii di-
cirrstirea gi lar-rda Iui Dumnczeu;
,dcosebite intre ele chiar prin numirile pe care le poarti in cirqile de slujbi.
c) I,.ectwri din crrqile sfinre (citiri de pericopc biblice), sub <iifcritele lor forn
denumiri (.paremii, psaLri izolagi sau in erupe. carisme. apostole, evalghelii) sau ) Ocle mai reduse ca mirime sunt alcituite din simple ruXdciwni sa't tnoktfe
ch r orationes) molitfa)', citite de preot pentru diferite scopuri sau nevoi din viaqa
lecruri ziditoare de din operele sfinrilor pirinti'(sinaxaie r-.i;i;ii';.: .ij
.sr.il)er, ioqilor. lqa avem, de ex., Rugdciune la htsetnruatea pruncwlui (EbXrt elg td
omilii sau cuvinte dc invatarura ctc.), prin care cultr-rl clivin isi iqi indeplinegte
i nrii ocrt ncxrSi"ou), Rwrqdciwne la a opta zi dwpd cununie, Rwgdciune (de citit) la
fur-rctia lui didactici sau inr.iqitoreasca;
casei, Molitfa Sftntwlwi Mucenic Tt"ifon, la grdd.itr.i, l.a ili Si la holde, Mokftele
d).Act9 htwrgice, adici sesruri sau migcdri rin:ale (irgenturc[reri, facerea
cle) Sfh.ntwlwiVasile, care se citesc in biserici la I ianuarie q.a. (a sevedea11:o-
cmcii, vohoade sau procesiuni; binecuvintS.ri etc.), care 'alci.nriesc partca ceremor
ical). Unele din acestea sunt de fapt menite si fie citite in cadml altor servicii re-
(rinralistici) r culrulLri;
tnai mari, ca de ex.: Rugiciunile la binecuvAntarea salciei din Duminica Flori-
e) La acestea se adaugi uneori rudrtut isiyea a,ed.inpei. sub forma simbolului pentru binecuvAntarea diferitelor prinoase aduse Ia biserici, care se
;l llugiciunea
credingi, sau a diferitelor formule sacramentale qi imne, in care se exprimi, i11
tbr cltrpi Rugiciunea amvonului din rAnduiala Linughiei, Rugiciunea pentru bine-
poetice qi inqelesul tuturor, diferite adeviruri de credinqi gi care contribuie la
-pe artosului (anafurei) din ziua de Paqti (in Molitfelnicwl ed. 1937 qi 1950)
struirea religioasi a credinciogilor.
€elc care se citesc singure sunt incadrate de obicei intre o formuld de binecuvAn-
In randuiali sfintelor slujbe, toate aceste fonne de exprimare a i6eilor $i a se
mentelor religioase ale ,,Bisericii rugitoare" se inlinnriesc intr-o ordine d.;; ..r;;
tlnrpli (ca la ierurgii), urmati de rugiciunile introductive, qi o formuli de inche-
(41:olis sau otpust).
nainte stabilita pentru fiecare serviciu divin; proportia n carc sunt dozare (combinr
Ccva mai mari sunt aga-numitele rAnduieli (la sing. : tdEte 6tara\tg, ord.o,
gi ordinea in care ele se succed variazii ae ta iluiba h slufbi. Rrtfel,
in uneie ,i.iiu., 6ccstea, pe lAngi rugiciunea in care se exprimi. scopul gi care alcituieqte partea
cul predominant din punct de vedere cantitativ il ocupi rugiciunei, in difcritelc
er' a rinduielilor respective, conqin gi imne (tropare, condace etc.), Iecturi gi
riante (de.cerere, de p9.r+il!1, de laudi qi de nrulqumire etc.'), .*.,r r. int{mpl.{, de
llnrrgice (rituri sau ceremonii diverse). Aqa avem, de ex.: Rh.nd,wiala bineccwd.n-
in Ri.nduiala inophtdsirii (din Litwrllhier qi din censh-p), in'iar" rugiciur.rea de
Eolivei (\n Litwrghier Ei Mol,itfelruic), care se citeqte ori la Lirurghie, dupi Rugiciu-
predominr in prima parte^ (inainte de imprrtisire), iai'cea de mLiigumire in
a Htvonului (ca o simpli rugiciune), ori seara, la sfirgirul Vecerniei, inainte de ot-
pane (dup1.impirtigire); in alte sen,icii divinc'preclomini lccnrrile tiuice (ca
la Rfrnd.uiala irupdrtdsirii (in Litwrghier gi in Ceaslw), Ri.nduiala parastasului perutnt
cernia din SAmbrta Pagtilor, uniti cu Linrrghia Sfinnrlui vasile), in altclc,il;"h
lldnd.winla in ziwa intdi (dwpd nnstere) la feru.eia ldwni, Ri.ndwielile peru.tnr. bitcecw-
cAntirile (ca in sen'iciul Prohodtilui de Ia Dcnia Jii, Vir.,"."" patimi
-litur.gice aceasta a elementclor Si sfi.nyirea diferitelor obiecte bisericesti (ctwce, troitd., clopot, iconrue, steagw.i s.a),
g-a.m.d- Proporgia componente ale rincluiclilor de slpilri pentnt c0nsa.cv"dt/ea
ile pentru
lrle intrd. in cd.lwgfu,ie (Rinduiala la facerea
cqnsa.crdrea celor ce tnfu"o
determinari. de legea (principiul) echilikrului ittaynic, a"rp,= li,=
inte qi care cere ca, inauntrul oricirmi serviciu r.ti[;or, fiecarc din ^-;;i;;;;t
i Iui, la schima mici., la schima mare) g.a.
cele rrci firnctii ,
(lcle mai intinse ca dimensiune sunt slaibele divine propriu-zise (la sing. :
scopuri frrndamentale.ale culnrlui (latreutic, harisniatic qi diclactic) si fre sarislltst uQicr2, latinescul fficiwrn, slavo-rus poslead.wania), care, pe tingd perlile .ornpo-
chip. just, proporqional-cu scopul principal sau particularl el ficcrrei ,r.,ii*,
;., i;;ii;
sentimentele sau nevoile. religioase ale credir-rcioqilor, care sc cer expririrrte
i1 si tit'ctl romAni intrebuinleazi de preferinli t penrrrl
sau impreinrirrcil respectivi etc. lltlnil de prcot din cirlile de slujbi, iar pe ru cele
. .I)c^asemenea, din puucntl de vedcre al ordinii sau succesiunii accstorformc, un,
sluibe incep cu citirile gi continui cu rug{ciunea gi cdntarile (ca de ex. slujba
ff fl. l-+lli (comp. Pr. Nic. M. I'opescu,
tlirr ,,I3.U.K.'', pp. ll qi l3).
,1937
Vei.rn ttttclc cdilii vcchi alc Molitfelnicului rominesc d,ro),ou0to s-a tradus cLt ttyrnare. ,,IJrmarea
cilrtirile
,;;;T,;;;;; eclrri mic" g.a. (vczi, dc ex., Evhologbiu, Bttc., 1854 gi 1858). in terminologia lirurgici, 6t-
(ca de ex. rAnduiali botezuliri qi cea a cununiei) g.a.nr.d. Tocnrai
variitqic a proporqici in care sunt dozate qi a ordinii in care se succecl acesre
dil acea .ittscirntuii gi rAnduiala unei sltrjbe redatl pe scurt (tipicul ei), spre deoscbire de d,ro],or.r0tcx,
clcllc lic,l r:incltriala complcti a.rtnui scrviciu divin, cuprinzind adici nu numai regulile de tipic, ci
colrlpollcllte ale rAnduiclii sltribclor biscriceqti (nrglciunea, clntarca, lccturir religi6 Dlttlrlrtrl sirtt tcxtttl nrgricitrtrilor', al inrnclor Ei al lccturilor ci (vczi Pr. P. Vintilcsctt, Senswl cuvin-
r;i ircqittrtca lirtrrgic{ satt ritunlul) trr cupriniul 'shilirclor bi.scriccEti, rezult,I trntd(tq qi droi.ou0ta it tnruiuologia litwrgica, in vol. ,,l'rii-ros la sirb:itorir-ca,r optzcci dc ani
ftrlio r1 ni l)ntliirrlrrrlrri Nicrxlirrr irl llonrAnici", lluc., 1946, pp, 299-310).
l6
t7
PHrot'Pnor. Dn, Enr BnnNtli'rtl Lttuttctct spllctALA
rrcntc ale rAnduielilor (rugdciuni, cAntiri, actc riilale etc.), au in plus lpunl.{ ' b).[)c lf,rrg{ cele qapte Laudc, mai existl in culnrl ortodox gi alte slujbc, rAnduieli qi
'i1i"'6r^ii in irccasti catcgoriU
qhelie, intri, de ex; slaiba botezwlwi, i LiturXhii' Elgrlciuui cu caracter periodic, de o irnportanqi secun ivirea
,pti (rnici Si rnnti), sluibn'inrmonad.ntririi, slw n sfin !'"i' . Itll l)trrttrrczcu gi sprc cinstirea sfinqilor, dar care nu clasic
''- 'Din
i*ntt at y'ed.ere it't;*prt
,;,
Si locwlwi fn care w sdifu,sesc, precan4 Si nl dadnayiei (eflcirrl) dc rugiciune zilnici a Bisericii. Acestea sunr: d.inoi-
scopwlwi'tnr special in cadrul cultuiui public, slujbele bisericeqti se pot impirgi, de pifd (dttpl.scularea din somn), Rwgdciwnea la rnasd, Nd.icaren Paruagbiei (specifici
menea, in mai multe grupe sall categoru. $Ffll rrrrlnlstireqti), Rugdciwnea d.e seard (dinainte de culcare), Pnrncksele, Canoanele d.e
a) Astfel, unele dintre ele, ca vecernia, Utrenia qr Liturghia) au ull caracter pe EiAcatistele alciruite in cinstea diferiqilor sfinqi. Ele sunr la origine expresii gi
dic, slvArgiria lor fiind legatlde termene stabilite in timp.(perioade gi zile anumite ftst{ri mai noi ale pietiqii personale a unor clerici, mai ales monahi, sau chiar a
cursul anului bisericesc, ceasurl sau momente anumlte din cursul zilei), repet' sinrpli credincioqi. Menite la ir-rceput si satisfaci nevoile religioase ale monahilor
in fiecare zi (la mAnistiri qi la catedralele episcopale), sau micar in fiecare sIr ttrilnilstiri gi ale credinciogilor cu pietate mai profundi, fiind practicate, deci, ca
(la bisericile de enorie) qi succedAndu-se intr-o ordrne fr-ri, aceeagi de.fiecare dati ( Rle culnrlui particular, ele au intrat apoi in circulagia generali, qi in cuprinsul
iernia -Pavecerniq" - Mi.rottoptica gi Utrenia - Ceasurile I-VI - Liturghia-- Ce i. cu excep(ia Acatistelor - care au prtruns gi in practica bisericilor de eno-
If;. Toat" laolaiti alcinriesc'serviciul divin.public al Bisericii pentru !e9r9 tttiti alcs la orage, devenind, deci, forme ale cultului public - celelalte atr ri.mas
iinrrgici, adici rAnduiala de slujb'i prin care Biserica 4duc9 lui Dumnezeu gi sfinqi itcttnr in practica exclusivi a m'inlstirilor, ca forme de expresie ale cultului parti-
.uu*init prinos zilnic de mgi.ciune, de mulgumire, de lauda gi cinstire' din partea g nl ciluglrilor) care le citesc in chilii (Rugiciunile de seari gi cele di dirnineari),
numele tuturor credinciogilor. Ele.sunt cunoscLlte sub numirea inditinatl' de ,,( tr6Pczd (Ruglciunea la maSi), sau chiar in biserici (Paraclisele gi Panaghia), ele fi-
Snpte Lawd.e" satr,!,aud.ele bisericeSti"
(vezi despre ele mai p-e la$ I t'p.'.urma I ntcnite sd incadreze in rugiciune toate momentele de cipetenie'ale fiec.;rei'iile din
iendrrirl, lor o afiim in ( (p..rt* cintireqii de strani) qi in Litarybier (pe Ittr, ori ale unor zile mai importante din cursul anului bisericesc.
diaconi gi preoqi). c) O alti categorie de numeroase slujbe bisericeqti sunt destinate pentm binecu-
AtAt prin desiinatia lor, cAt qi prin locul unde se sivArgesc, s]uib9le. din.aceasti tturca gi sfingirea diferitelor lucruri, persoane) momente qi sinraqii (impreluriri) din
gorie au, deci, un caiacter'prin excelenti colectiv gi to >dat[ eclesiol.ogic, adici ele,se rcligioasi a credincioqilor. Acestea sunt sfintele tnine qi ierurgtile, care alci.ruiesc
Iarq.r. ,ro-ri in bisericd, in ambele intelesuri ale acestui cuvAnt: acela defocaQ de 'tsttl Mol,itfelniculwi ortodox. Din puncnrl de vedere al timpului de sivArqire, ele
qi atela de colectivitrt. tro obgte a credincioqilor, deoargce ele se oficiazi in p {srilcter ocazional sau intimplitor, adici nu sunt legate de termene sau date fixe gi
sau in numele qi spre fo sul tuturor credrncr,ogrtor care alcituiesc Biserica, in nu sc repeti zilnic (sau in fiecare sirbitoare), ca cele qapte Laude, ci se oficiazd
tea ei (Biserica oniv..sali), sau in pirtile ei componente (eparhii, parohii, filiale etc :i cflnd cer credinciogii sau cAnd se ivesc cazurile speciale pentru care au fost
ir, ..." ce privegte scopwl pentru care se sivirqesc, Laudele bisericeqti satisfac astfel de slujbe.
ales funcqia sau latura latieutico-euharistici a cultului ortodox; in ele predomini Prin destinagia lor, ele au o sferi de aplicare mai restrAnsi decAt aceea a Laudelor
doxotogici, adici lauda gi slivirea lui Dumnezeu qi venerarea sfingilor, adusi triccrlti, fiind menite si satisfacl nu nevoile religioase ale Bisericii sau ale unei pa-
nit de citre Biserici., de unde gi denumirea colectivi de ,,Laude bisericeqti". ll trr intregimea ei, ci ale membrilor ei izolagi sau ale unor grupuri restrAnse de cre-
RAnduiala acestor slujbe este alcituitl din doui pirgi: krqi (ca familia sau diverse, comunitigi)1. CAt priveqte scopul lor, ele corespund mai
IJna invariabill (neschimbitoare), formati din rugiciuni, rituri Ai 1m!., Ittrrriiharismatice sau sfintitoare a culnrlui divin, deoarece mai ales prin ele Bise-
repeti in fiecare zi'(ca de ex. Ps' I03,,,Doamne, strigat-am"'", imnul ,,Lu ccrc gi obqine de la Dumnezeu harul, ajutorul qi darurile Sale, necesare credincio-
.ri...", rugiciu.ile ,,invrednicegte-ne, Doamt.'.." -Qi ,,Acum slobozegte"'"t il.li tr ei, in diferitele nevoi sau imprejuriri ale viegii omeneQrr.
Veceinieij; ,..rrtd-p".t .orrriituie cadrul, tiparul sau tipicul fix al rAnduielii l'rivitc deci mai ales din punctul de vedere al scopului pentra ca.re aw fost ahdtwite,
slujbe, p.'.r.. il giiim in Ceashv (pentru cantiregi) sau in Litwrghier (pentru lftrflrelc bisericeqti se pot impir[i in d.owd rnari categorii, dtipi cele doui. scopuri (ftinc-
slulitori).
'Alta'variabil'i
sau schimbitoare, alcituiti din mgiciuni gi mai ales cintiri can fll) filrrclunentale ale culnrlui, la care ele corespund:
dupi zile (sirbitori), dupd siptimAni, sau dupi diferitele perioade mari
d) a Ei b (Laudele sunt
schimbi lh'f,trr Dumnezeu qi a e ale
anului bisericesc, cltm sllnt, de ex.: stihirile de la,,Doamne, strigat-am..." 1i$e. 11
h.rr,rrr" din rAnduiala Vecerniei, sau cele de la ,,Laude", din sluiba Utreniei qi d
€ttlrrrl enerare adus de
g'isim in clrqile de slu;ba care . lr) Oclc' de la punctul c (Sfirutele tairue si ierwrgiile) sunt forme de expresie, prin exce-
,,-b'-ericiri", din rAnduiala Liturghiei g.a. Pe acestea le irlc funcqiei harismatice sau sfintitoare a culnrlui, adici mijloace de impirtiqire a
din rAnduiala sluibelor: Octoih, Triod', Pen't Ett1,l.
irind imnele schimbitoare (variabile) hlrrrhri divirr.
tnr qi Mineie.
, ()ryi1r<rziqie intermediari intre aceste doui categorii o ocupd. Sfanta Litwrghie, care
r" Atet Litwrghierului r' flttr clc una, de cealaltl; in rAnduiala ei se imbind slujba celei mai sfinte taine de
qi
cit gi
ediliilc grcceQtl,i, cat
AtAt in edlllllc Et in rominegri
ln cele romanetilr :atc
ale Molitfelnicwlui lt
tvluttrJct7ttuwtw, 9i L"Dtutt'e, '',v" se
€ll't' lxrr bcncficia credinciogii (Sfinta Euharistie), cu slujba celei mai inalte laude gi
t..rl iii,."i,"r-"r,.il dc id.nduiald,unde ar veb ;/ dwjbd gi.invers. Pentru cdiliilc ziua
vechi,alc
'r-;tut,';;;i;; i. ioi;rytt t'h, t%7; ,,Shtjbo (dxorouoicr) plecirii genunchilor,in dc,Rusalii"
t,Accrsrrt ii.flccrr
1ir, ,i* ,.ttdndyiala...")'; ,Jllinfuiiala tle itrgtiiiww la vrernc de scceti satt neplottarc" itr loc de pc tnrii lirurgi.lti (ca V. Mitrofanovici gi c<>litLt.,Liturgica,ecl. 1929,p.718) si
Iri,..", rjrttn cstcin Etiolofllizl grcccsc (' Arol,ou0ta etq <ivoppptou)' ;i iclrrrgiilc cir ,,rlrtduicli lirurgicc particulaic siru, nrai poirivit, pcriodicc...".
Htltlitlt'r'c rrrirtclc
Itr l9
lREor PRoF. Dn. Exe BnnNl$rs
(a se
Dumnezett prin iertfh linrrgicl
:instiri pe care Biserica o Poate aduce lui
#i;i.iiltpi. sfant" Limrghie ca act de cult)'
dincioqilor gi a lucrurilor'
a. 4zr'.4t/vr
slvArqirii u! qetYta
it*'--;--i Posibil qi necesar - tiffi;
moour savafurrr
modul ",i, 'p"i^-
in trmp a ranourcrrr rur '
limurl Laudele bisericeEti
rJLvrrle) t*tgt
evolugia ;''"r"i-":tiG1rto,itt,
^Ai .d:T:l:lrea v/]-b-
' ii:r'r:;
nl(Jlllrd![rw
sau slujbele serviciului divin zilnic
: l;
r \r
si a ingelege scopul, spiri"' r' :::-',"-'-
..; t.grt. de riturile sau ceremonlrle lor'
al Bisericii Ortodoxe
C,qptrcllul I
Nofiuni generale
despre cele Eapte Laude bisericeqti
23
I,R r x )'t' I)ncll,. l)H. IJrut i l) n,,rt r,s't.t i l ,l'tLl trr; It :A sPti(lt A l,A
aceea Ceaslll I se citeqte totdcauna indati dupi Utrcnic, inaintc- clc otpnsftrl rccsteia s,lg u.l()ll'tclltc {iu istoria sfhtrtii n nrAntuirii, pc carc lc contcmorcazii zilnic sau lc
flr'i binecuvAntarea de incepur, oUiqn"iti la celelalte ,nit..i siprtxrlizcrlzri, inrprosprltAndu-le astfcl in aurintirea noastri qi flcAndu-ne si ne aduccm
l)e ce s-a fixat numirul Laudelor zilnice la gapte, iar nu nrai multe sau mai putir1 rrrlirrtc tot6lcarura clc elce. Ble corespund totodatl unei nevoi psil-rologice a credincioqi-
Se gtie ci la vechile popoare din Orier-rnrl apropiat. ca asiro-babilor-rienii, qi apoi'qi Ir r
evrei, numirul qapte juca un rol insemnat, ca simbol in viaga religioasi. Aar.t, ,i sc
crea(iei lumii erau socorire gapte (comp. qi IeE. xxx. lS-17); gapte zile avea qi'si.1 sc
mina (erau gi saptami'i de lurri gi de ani, veziLev. xxv); q"pi.'bi"q. avea sfeqnicul ilf
gi gapte candele ardeau deasupra. ca siniboi al plinitiqii d.rmn.ze
9"{_flq.iei torttc laolalti.
ci am aiuns cu bine
(Ieq XXV- 31.q.lr.); qapte zile stlteau piinile punerii inainte la altar, gapte zile qinea AaeL Wcentia se aduce ca o multumire la sfirqinrl zilei, pentru
bi.toarea Pagtilor sau Azimile (Lev. XXTII, 4 c..r.) etc. (vezi qiinNiul Tntaruent, A noastr5.. Ea ne aduce totodatS,
zi la vArsta
y, 1, 6 qi wII, 6)u. D: la evrer a mogtenit gi Biseiica cregrini'numirul de q"pt i in mormAnt, care a a\ut loc spre seari.
Ior sau momentelor din zi, in care ea se simre indatorai.i si-9i aduci *-irt. de "irl.ri
Di e la Dumnezeu ajutor qi pazi pentru trece-
nezeu, sa-L slaveasci, ga_I mulqumeasca qi s'i I se roage, dupl cuvannrl psalmisrului: u-L si ne dea odihn[ netulburati gi si
gapte ori pe zi re laud, Doamner pentrLl iudecitile Tale ceie drepte,, (ps.
GX\{II, I e niluciri gi de ispitele picatelor, care ne
Lirur.q(tii
^ortodocqi
pun de obrcer numamlacesta simbolic in ieg.iruri qi cu cele ga1 pin oaPtea
umne-
damri ale Sfinrului DS, deoarece ru.qiciunea este priviti, in viata religi"^rl...qti"il vicq
un dar sau o roada a Sfinnrlui Duh: ,,Vremile orAnduite qi rugiciunit.'io.rt in numir ,ctl de co-
qapte, dupl numirul dan-rrilor tluhului, cici gi sfintele rugiciuni sunt prin Duhul,,,
z ['xrr Pe cel
simeon al TesaloniculuiT, rindu-se ra spusele Sfintilui Ap";"I p*J.r;f; dirr veac legaqi.
Duhul se roagi pentr-u noi, uspine negri.ite,, (Rom. 1 II,26). tWit",onopi;tz sau rugic qei monahale qi
pustniceqti'a privegheiii ( tie a laudei ne-
l.,r-u,. p. care in[erii o aduce totodati
3. Temeiurile biblice Ei religioase .'rirrr. de incep.rtol p"ti Ghetsimani gi
ale instituirii Laudelor bisericeEti nrlucerea Ia judecati), dar gi de Invierea Lui, precum gi de.judecata din urmi'
(Jtrenia exprimi frimeie ginduri ale sufletului credincios, indreptate cdtre Dumne-
Pentru fiecare din aceste laude gisim, de altfel, teyneiwri saripturistice in textele acu, dupi. scularea din somnul nop(ii, cuprinz
chiului restam_enr gi mai ales in psalmi. Astfel. vecernia, utienia gi rugrciunile rl uop(ii gi rugiciunea pentru trlirea cu folos qi
dmpul zilei (Ceasurile) pot fi considerate ca o aplicare a cuvintilor nnrinte de patimile indurate de Domnul, de la
ir"f-irt".
,seara_qi dimineaqa gi la amiazr mi voi mga gi voi strig gi El va auzi glasul
19). NIai ales rugi.ciunea de dimineaqd.^este aminiiti d.r, in multe locuri -.r,; 1 dusi lui Dumnezeu in
!IV,
Psalmi: ,,Dimineata sfert din zi, mienil' zi-
.vei ruzi glasul meu, impi.ratul meu qi Du-nereul m
Dimineaqa voi sta inaintea Ta gi mi vei vedea" (ps. v, 2-2. Ase vedea pentru ac( Pe care Puterile cereqti
ind din trei in trei ore, prin multiplii cifrei
1a! {es psalmii de la inceputul utreniei: ps. LX[, 1; Lxxx\{r,14. comp. gi lauda neincetati adusi de Biserica
cxv[I, 147; cxLr, B E.a.). uit privegte pavecerniqa, adici rugiciunea dinainie tr.ci, ele au gi un simbolism trinitar, exprimind
culcare, gi Miezonoptica sau rugiciunea de la miezul nopqii, sunt gi ele amintit< prtnAnteasci Sfintei Treimi gi aducAndu-ne
practicate.
prdLLrLdLs Lrc psahnist: .,Dpara-vol
de psartust-: ,,Spi.la-voi In
in toate nopqile
nop[lle patul meu, cu lacrrmrle
lacrimile mele yoi r ioria patimilor Domnului, intAmplate la cea
(Ps. VI, 6); sau: miezul nopiii m-am rii osAndirea la moarte, ristignirea gi tea
l$ternu!.ul1neu" ,,in sculat si. Te slivesc, pe
judecilile Tale cele drepre" (Ps. CXWII, 62 q.a.)u. Ceasul D( incheie serviciul divin ic a
ln afara de aceste temeiuri biblice, fiecare din cele gapte Laude zilnice are gi a ecrnitr gi se termini. cu Ceasul al noullea.
mite inqelesuriistorrice sausirnbolicel ele sunt puse adici in ieginrri cu unele.;i; Sen,iciul divin zilnic al celor gapte Laude este completat, desivArqit-gi incununat de
Liturghii, care se sivArqeqte dupi Ceasul Vl,_sau de Obed.niyd (Tipicd sa,u
s
vczi, dc ex., Simeon al.Tesaloniculli,op. cit.,cap.324,pag.2ll. AJlii socotesc insi Utrer
in zilele in care nu se sivArgegte SfAnta Linrrghie'
(lcasulsttl
.l ca.lrrude scparate, dar u resc Vecer-nia
Vecernia cu paavecernilia,
Pivecernila,-ficnnd din ele o singlri laudi,
rrrrrir..,r,{.'
clcntttrrircrr
('(irtnp. ,fl
clc P /-,^-: Ceaslwul
(vezi ----t^---, -
rom. iif"",
cd. g;."i;
qii,lgii,T;-i;il;)'
..1]llllll
f, llrrnp.
,' Srrrrcorr-), al
l'r.,-
qi
si l'r
-^,,.,_
ihlicdricrztt)ni
,atua
ibticd ft
si u'estind.
ct"zfttna. oiryanontititiptii,
Di.rrinunyo-.i.i*i;
L,tcwna,, encxctapedrc, ii..,"^ -^ tlas,
'l'rmrgoara,
riliqor.r, ro2< ^ ao,
7935, p. 297: 559:
l.csirl<rniculni, op. cit.. cap.. 298, p. 196. comp. qi mitropoiinrl ir.o, pirtn.rn (.'ott.t
,\.utut1[is, I.r{i, 175 l, l:. 47..
-A -sc
vcdc.a i;i Ipincll El ninrer'o r'nsrrd, ie las hora,s del oficii, Iolut
,,Mi,sccll.rncrr liturgict Orrr.cl.
,,Misccllrrrcrr li,turgicr
S l,ld.C. l,crcirro". lionra,
Ci. Lcrcirro,'. lionr,r. oo. ggZ-93a1
I962. pp.
I962, gg7-9341' I )n1n'ctfirtcla wqlriciwrti, cap. 299 q.u. .(trad.
* (irrrr1r.
Silneilt rrl 'l'csrrlorricrrlrri,o/r. /0,:. r,r'lr-, srrl-rla.
Si (c(1. 19.56, p1:t.414-417); Pr'. P. Vintilcscu,
24
,5
Pnlol' PRor;. Dn. Eur IJRANt,s.t.li
303,
)fufin t atlt.
caP,
I.rru nctt :R sPriclAl,A
Pnrror Pnor, Dn. Enn BnnNr$'rri
29
2ti
FREOT PROF, DR, Entn Bnnr,lr,g,rn
I"rtu ttct<:n snF:clAl,A
L,a ccnsul nl treilca, pc,tru cil in acc.st lnomcnt a primit Domnul crc
hottrrArca dc osflnd{, ra expunAnd qi tcmeiurile saLl nl
plus: n4qfuiunea d.in a.tnurl s
!,a ci arunci a fbst ristignit.
<-l,ensut.al.Snselca, penrrLr
lX-lcrr qi cea dc la sf'Argitul z
l:,.':?:,' !! "^?
lnfricogrindu-se
( :,r-:i:r' :i, r? 1': :,
!:
de indrizneala
* 9;J;6; cand D omnur a ros t rrs tig dimincdPd.;.care se flceaduPi
,.J"g""qif". iudei
ruder qi
qi neputAnd ribda batjocura
tltrcilcalr. Rugiciunea aceasta de dimineaq
Domnului.
seara (la vecernie), drept murtllmire pentru ci. eltceva decitt Censwl d dup'I care veneau
v-a dat noaptea spre odihni de te cunoscute qi practicate; mgiciunea din
tenelilc din timpul ziler.
se citea Psalmul XC) nu e altceva decit
(Ia utrenie), pentru cr acesr ceas vesreqte sosirea iar cea din zorii z1lei, Utrrnia. Iat
,^r!ir[Kiir!1!"X?:ilf zilei, spre
t unit cu lJtrenia, adicl duPi ea, ca
. vede,
Precum se la
i1T:i 11t1l:1.,
lltre(rne
p:
permanenti
aceste momente
de a se
din cursul
;d;;1;;;,,i'1r.. XXr, 36) qi de-
ftecarei zi IV-lea gisim deja incheiat nutnd.rd d,e
s. CXVII, 164: ,,De gaPte ori Pe ziTe
ntirea pe iiedincioqi in osteneli qi irpii.. "), numir la care Biserica a rimas gi pe
errc l-a consacrat oficial in cele din urmi, adici:
4' Fixarea numirurui de azi al Lauderor bisericeEtr (sec. rv s.o.) a) Ceasul al IX-lea]2, e) Utrenia cu Ceasul I,
b) Vecernia, f)Ceasul al III-lea gi
publice gi, deci, obligatorii, a .orelor de c) Pavecerniqa, g) Ceasul al Vl-lea.
din serviciul de noapte, ,-, fl*t in crrrsJ d) Miezonoptica,
le de rugiciune din timpul zilei. care oAni
de pietate individuali,' deveniifu...* o rea dupl momentul din zi
ln l, Pe de o Parte, recgmal-
J,, alta, datoria monahilor de
if Tes', III, 8), se aiunge la
implinirea idealului rnuncii qi rugiciunii continue, cirora se vor consacra vieguitorii
ntArrdstirilor de obgter3.
Randuiala serviciului divin zilnic din rn rlstirile Sfandui Vasile a fost adoptati apoi
pentru multi dintre laicie. Dar incepAnd d dc ministirea Sfhnrului Sava de langi Ierusalim) care a dat Ortodoxiei risiritene, dintre
ascegi seintimpld o schimbare fundament eHlugirii ei, teologi gi imnografi ilu.gtri, ca Ierusalimului,
a se retrage in pustie, punAnd temelia Durnaschinul, C.osma de Maiuma qi $te iror imne gi
cttntribuit mult la dezvoltarea culnrlui o gi indeosebi
l,nudelor zilnice. Din ministirile savaite, r trecut mai tA
Viif-fp in cele srudite, din junrl C,onstantinopolului, infiinlate sau organizate de cei
d6i tiaqi: Teodor qi Iosif Snrditul, dintre care al doilea a ajr:ns mai tArziu episcop {
Tesalonicului. O ultimd fazd. de dezvoltare, in care se ajunge aProape de rdnduiala de azi,
errp,ltl serviciul Laudelor zilnice in minlitirile din Atos, incepAnd din secolul X, cAnd
S1llpnrl Atanasie Atoninrl fondeazi (in 963) Marea Lavrl. De aici, datoriti mai aleq
ntru bisericile de enorie. i spirituale a isibasrnalui, rind'tiala s-a intins qi
slave ale ci4ilor de slujbl
le din firile RomAne, Prin
in Rusia Prin mitroPolitul
(irigore (Ciprian) Jamblac (11406), recun mitropolit al intregii Rusii'
vol. II, p. 258. tt Yczi Regulile mari, rlsp. Ia intre b. 37 (P.G., t. XXXI, col' 1016)'
sanct4 cap. X)OV E.u. (ed. IV de W. ,, il,;ti#;, qi in carrouul 18 al sinodului din Laodiceea (a doua jumitate a sec. IV): ,vA.ceeagi
rlrri$r1 a nrgiciu6iior trcbuic si se fhci totdeautta, qi Ia Ceasul a[ nouilea 9i seara" (CBO, vol. II, part'
turde dcscrie serviciul l,''p. 96).
Cezareea, Egipr, Libia, ,, C:i. Sfhnrul Vasilc ccl Marc.Cuud.nt ascetic: ,,Toati viala trebuie si fie ttn timp de rugiciunc..."
(l',( i., r. XXXI, col, tt77),
30 3t
l,rtu Rctr:n sPt:clAl,A
,RBor PRoF, Drt. t]rur BRANl$l'ti
Acelaqi, Le llrfuiaire.., |irris, 1929 (ec{. noui: 1941, llibl. cat[. des scicnces
Gcneraliz,ilrca rLrruror celor qaprtc Laudc in pravila sau canonul oticial c{c sluib'i a
tlisericii 611 s.a flcut dintr-o clati pcstc tot. Con'rpletarea nlrmirului Laudclor biscri- ''
rcligicuscs).
s,-31ffier,Geschicbte d.es llre'viers, Freiburg, 1895. Trad. fr. de R. Biron, Histoit'e
;criti Qi gcneralizarea lor ln Pr
latorcqte nu numai influenqei du ';:j;,llT:ti,'To!;, d.i rito bizatctino), Roma, re2e,
iiind rccrutagi in general dintre
lc cxpouenqi ai viegii monahale in miilocul (o r,2).
ni d.r*, la ,rTrnd.ition Apostoliqwe" et les docuruen'ts d'irittis,
or de mir rAndr.riala de slufbi cu care erau
iormizarea rdnduielii de slujbi a celor gapte Irt,,La pribre des heures", Paris, 1963 (,,Lex Orandi",35), pp' 101-lI5'
Paris, 1906.
in ,,Catholic Encyclopedia" (New York), vol' XI
(l V Z.+Z 1'u' qi vo[' XIV (1912)' p' 514 s'u'
Mase, Paris, I92I.
C. Callewae rt, De parvis horis rottaanis ante Regulotn lan^cti Beruedicti, in ,,Collationes
ale SfAntului Ioan Cassian, or
B*!.rrr.r,,, X;gX (i929), pp. 4BL-492 (retip. in vol. Sacris Erudiri, Steenbrugge,
ale Sfintului Benedict de Nu
a, inci. mai dinainte, SfAnnrl Ambrozie, episcopul Mila- -
1940, pp. 119-126).
acolo, cel dintAi, modul de cd,ntare anffinicri a psalmilor i.H Dalmais, Cirigirtetconstitutiond'el'office'M'D',21 (125.0),(1960),
PP:21-39' ^ ..
p?...53.14'
l..i"qi, Les s/ns d.i, hrrnrs dans les liturgieiorientales, M.D.,64
pi a inlelor noi in cursul laudelor biseri:egti, ca mijloc de luptl impotriva ereziei in Lwc,tirile €rudi)
...
g. Oi"t o,rrt i , Ai.nd.uiila ieasw"ilor lit lUetnrl d.e noap r. Snrdiu
rricne.
noui a serviciului C,easurilor din ministiri o reprezinti Mezorele --
-Acnd.. Teol. d.in IAev,1909, t. II, pP. 546-595'
O dezvoltare mai
(Meoc6 Cea- i. Duche sne, Or"igines'dw culte cbritien, ed. V, Paris, 19-25' ^ -
L. Eisenhofe r, Hind.bwch d.er Katoksch in Litwrgih, vol II ( I5a), pp. 527
-537 .
suri) si 1927 '
fn'. luibei f. L.b..,o.r. La vie chritienne aw l-er siicle d'e l'Eqlise,-Paris,
i{. Lecle.cq , Brivinire, in DACL, t. II, col' 1262-13L6'
Laudelor din Ceaslovul orrodox (rugiciuni vor fi
aritate mai departe, la studiul separat al fiecirei Laude (cap. Istorie Si sirnbol,isrn silry ?- Acelagi, Laud.u' ibidem, t. VI[,
col. 1887 g'u'
plicate). Precum se va vedea din capitole Laudelor L"frii, None, Sexte et i'ierce, ibidel, XII, col'.I554-1557 gi t' XV, col'
! 1396'
in
noast;e bisericeqti este rezultatul uneievol au contri- i. M"ie"r, L'op.ce *r"iiiqi h. ln fin d.a IV-e sibcle: Anriocbe, Palest;ne, Cappadnce,
Siml ori Sfintul Ioanichie cel Mare, ba chiar gi simpli laici, martiri, ca SfAntul ,,!-ex Orandi,27).
"'" A..hqr, La pyibre d.es hewres, in vol. L'Eglise en pribre. hctrod.uctiotc h h Liturgie, red'
Mardarie gi SfAnnrl Evstratie, gi-au adiugat partea de contribuqie, cu rugiciuni gi imne
rlmase in intrebuinqare pAni azi in rAnduiala acestor sluibe. dc P' 787 g'u'
ruentdt (in rus.), ed. II, I(ev, 1913'
'ir"usnleru'
d.e 16'5sru5irxe' sainte d' d'w IV-e ow X-e sibcle'
ffices
BIBLIOGRAFIE l)aris, 1929.
Tyciak, Moraruntba. Die geheiru.e offenbarwng wntl die hirchliche Liturgie,
|.
B. Batiffol, Histoit'e d.u Brhiaire roru.ain, ed. a III-a, Paris, I9II. Warendod,1947.
Brniaire rontain, ses oriXiroes, son bistoire, Paris, 1907 (Col. ,,Science et pr. prof. p. Vintilesct, incercd.ri d.e istoria LitwrXhiei. LitwrXhia creftind. in prirnele
f . llar.rdot,
Bucuregti, 1930 (extras din rev' t 'I'):
.L e
l(cligion"). -
h'civeacuri,
A..i"Ei, Cu,s (liiograf.nt) d.e IstoriaLitwrghiei, Bucuregti, 1940, p. 305 I.u.
Vczira loan Cassian, De institutis coeruobiotwm,P.L., t. XLIX, col. 53-476. Ed. mai noud; fealt
oirssirr ,BiiJ;?fl1: i-l#,1ji';J'-"t' \ffu;,tf;)??")ae lutrenial, pri,,a,
tcrtin, nzzr (Pavcccrnila)'
33
12
LITuRctt:,c st'EflAt,A
Cnptrolul III
Vecernia
l. Denumirile slujbei Scopul sau rostul rugiciunii de seari este si aducem lui Dumnezeu mulgumirc
ttru ziua care a trecui gi si-I cerem ajutorul pentru petrecerea in pace a nop[ii carc
Iorooie6.
ln lcginrrl cu istoria sfAnti a mAntuirii, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea dc
'qi
Cmce inmormAntarea Domnului, care, precum Qtim, au avut loc spre seariT. Ve-
Plrinti bisericegti o puneau in strAnsi leginrri cu Cina Domnului qi cu moartea
pc cnrceS.
4. RAnduiala Vecerniei
RAnduiala Vecerniei diferi, ca dezvoltare sau extensiune gi solemnitate, dup{
zilei liturgice, adici dupi cum e vorba de:
2. Timpul slvArqirii - ni de rAnd peste slptimdni;
- Ziua unui sfAnt cu doxologie mare (insemnat in calendar cu cruce neagri);
in vechime, Vecernia se sivArgea dupi apusul soarelui, la ieqirea luceafimlui-de - ziua unui sfhnt cu polieleu (insemnat cu cmce roqie);
seari sau pe la aprinsul luminilor. de unde vine gi denumirea greceascd cea mai veche: - sAmbitd seara (Vecernia duminigii);
l"rryuLrdv'(lat. lucemare), pe care o gisim in scrieri din sec. IVa. Astizi, dupiTipic'
vremea sivArgirii Vecerniei este ceasul al zecelea din zi. adici aproximativ ora. 4 P.q., i Vczi, de ex.: Sfintul Ciprian, Despre rugdciwnea d.oruneascd. cap. 35 (P,L, r, IV,_col._ 559-560):
deci inainte de ciderea serii (iarna pe la orele 34 p.m., iar vara pe la 5-6 p.m.)'. Il sfirgit,.diri.nou, trebuie si ne rugim;,cici Hristos
,rpll cc a apus soarele gi ziua s.-a fi{:"::!-::l
ministiri. la sirbitorile cu priveghere (sAmbiti seara, in ajunul praznicelor impiri itrrt gi zira cea adevirati, de aceea gi noi, cAnd ne rugim la ipusul soarelui gi al zilei din accst
qi cci'em ca si risari din nou lumini peste noi, ne rugim pentru venir^ea lui Hristos, Care nc va
tegti qi al sirbitorilor sfingilor mai importanqi), Vecernia se oficiazi dupi apusul s.oa luminii celei Apist., YII!, 39 cit., p. 258): ,:\9gi91u"i
hrrrrrl vegnice" ; Const. Qrad.. rom;. ,
lui, urmati de Litie qi Utrenie. Ca excepqie de la regula generall, in ceea ce.prive tB, drept rnullumire ci v-a dat no"ptei spre odihni de ostenelile din_ timpul zilei"; Sfhnnrl Vasilc
.f1.-"t11
timpul sivArgirii, Vecernia se face in timpul dimineqii in urmitoarele cazuri: in Dumi li1;1,'Regulile ruati, 37,4 (p.G.,i. XSq col. 1016 A): ,,Iar cAnd ziua se sfirgegte, se cadc cI
nica Rusaliilor (Vecernia Lunii Rusaliilor, care se sivArgeqte in ziua de Rusalii, indat llrrrrrirr pintm toate cAte arir luat in curgerea acestei zile qi pentru cele ce am. implinit cu bun
dupi Linrrghie), in Vinerea Patimilor (Vecernia S6.mbetei Patimilor, care in unel i, ,r1r,ri si mirrurisim toate cite nu le-amTmplinit..." etc.; Sirneon al Tesalonicultti,Dospte fintclc.
pi4i, mai aies la'bisericile de enorie, se face dimineaga, Lrpi sluiba Ceasurilor.impi_r{ itiini.
itiini, cao. 299, rrad. rom. cit.,
cap. 299- 197 ..ient"r." Vccernici inseamni ci liudim pe Flcltontl
cit.. p. 197:,,ii.,t".."
j, qi in toate cazurile cind Vecernia se unegte cu una din cele. trei Linrrghii:. cu I-i lru c[ ani ajuns ia apus, adici la s?irginrl zilei gi hirdzim lni Dumnezeu tot ce am ficut intr'ltrsrr,
ieqd
{t:cca, mrrllirmim pdntru viala noastrl, pentnr hrana, p€ntru cugetcle, cuvintele gi faptele noastrc,
roigirii SfAnnrlui Grigore Dialogul (in toate miercurile qi vinerile din Piresimi, afar llc rrrg,lrrr oaptca inpace, fhri picat qi flri sminteali. CIcl noaptea este ca ull
tlttho'l s
,rl cici ca o moarte ne vine noui noaptea".
/ Vczi, Litwrqhier (ed. 1956, p. al7);,,...Sluiitorul altanrlui... dator estc.,,
p. 86 q.tr. (ia Ghenadic Eniieanu, Liturqlico, BucureEti ll lf,v,|.;casc cuiernicie si gindeasci in sine gi cu umilir4tr str
Ellpr.tc, cum e Sale patimi, vineri seara s-a rdstignit Pc crucc
Elltrtt tlicat a noastri..." etc.
' , Vi.ri, cl r. XLIX, col,
llil tZSir ri se cuvintelc lui
ilevlrlr ,lA rnet. ca o jct'tfd dc
IlttH (lts. s
are ri Pe- carc, dc
anunlcncilr sce cAnd a lrrcre'
dlttlnt ltisclici urmiltoarc, ll
lHrlirrrl vcecu atoet{ lumca,
lntlir.lcrc,r nrf, pt ctrvint sc numc$tc dd.icare...".
34 35
Pntur [,Rot, DH. Et,tti JJnnNr,s'rti
Ll't'u nc; tr ;A sl,l'lotALA
36
37
PREo'r PRor-. Dn. ENp Bn,tNlSrn Lr:'uttc;tcR SPECTALA
pe solee, in faqa ugilor impiritegti. CAnd strana a terminat vrrhod cu cldclniqa, prclchimenul mare al Paqtelui: ,,Cine este Dumnezeu..,"),r.Se
$i acum...", preotul cldegte cmcig spre sfhntul altar, rostind: lhr"c, dc aselncnea, volod qi Ia Vecernia din seara urmitoarelor praznice: /oia inaltdrii,
dupi care intri in altar, prin ugile impiriteqti, continuend Schirnbarea la fagl qi Inilqarea Sfintei Cruci; precum gi a zilei hramului bisericii. ....
cildirca in jurul Sfintei Mese gi cidind tot altaml. b. Vecernia mici gi Vecernia mare. Slrbitorile mari (duminicile, praznicele impi-
Cintlret-ul sau cel mai mare, rosteQte (ori cAnt'i, daci e cazul),T,uminI lini.'.". rAtcqti gi sfinqii mai irnportanqi) care au slujbi cu Priveghere, au de reguli in cirgile de
Dupi aceasta, preonrl stind in spatele Sfintei Mese, cu faqa spre credinciogi, zice: euk (Mineie, Triod., Penticostar qi Ocmib) doui Vecernii: Wcem.ia naicd qiWceru,in. rnare.
.,Si luim aminte ! Pace tuturor !" (La strani: ,,$i duhului tiu"). l) Veceruia wicd a acestor slrbitori este un fel de anticipare gi prescurtare a Vecer-
,,tntelepciune ! Si luim aminte !", iar la strand se cintdprocbirnenwl zilei sdptimini, ttici mari. Ea se si.vArgeQte numai la mlnistiri, inainte de apusul soarelui, dupl ceasul
de trei ori, cu stihurile indicate in Ceaslov (Catawsier). nl lX-lca (adici la vremea obiqnuiti pentru Vecernie) gi numai arunci cAnd urmeazi a
La slrbitorile care au paremii (citiri din cirgile sfinte ale Vechiulwi $^Noului Testa' l€ face Priveghere de toati noaptea (vezi denie). Dupi Vecernia mici se ia cina gi
went), indati dupi prochimen se citesc parerniite, din miilocul bisericii. In timpul citi- tpoi, dupd apusul soarelui, se incepe Vecernia mare cu Priveghere. Daci., deci, nu se
rii lor, preotul, rimAnind inapoia Sfintei Mese, poate sta Jos. fiec Litie sau Priveghere, Vecernia mici nu se face nici in mS.nistiri, in bisericile de
La sfArqinrl paremiilor sau indati dupi prochimen, cAnd nu sunt paremii, fltir, Vecernia mici nu se sivArgegte niciodati.
irucbid.e wsile irnpdrd.tesri gi rostegte ecteniahrtreitd: r.,S5. zicem toqi din tot sufletul gi Prin ce se deosebeqte Vecernia mici de cea mare | - La Vecernia mici. se toaci in
tot cu.qetul nostru) s5. zicem...", din altar, tlnd
1...", drfl fiind lmbracat
imbricat inln felor].
felon. fttnc'a cea mici (tochiqi); nu se zice nici ectenie nare, nici ectenie mici qi nu se citegte
mlnistiri, cel mai mare) citeEte rugiciunea ,,Invredni (Jntism'i, ci indatl dupl Psalmul CIII se cAnt.i:
Dup5. aceasta, cXntiretult (la ( ,,Doamne, strigat-am..."'cu stiluri mai
Doamne...",) uuPd care preofltl
dupd Ldlu rostegte, tot din 6tL4L)
LvL uur ectenin cererihr:
altat, vwvv,"vv plqine (numai patru). Nu se face vohod gi nu se zic nici ecteniile de dupi vohod.'La
ceQte-ne, Lr(ralllllg...
LcILc-Irc, PrgvLul fvolviL!,
plinim ruglciunea noastrS.'cea de seari...". Preotul se intoarce apoi spre credincioqi qi.ii lfllrqit (dupi tropare) se zice ectenia intreiti scurti (ca la inceputul Utreniei). Iati deci
binecuvAnte ezi, zicind: ,,Pace tuturor!"; apoi, intorcnndu-se din nou spre r5'siri Fhcma rAnduielii Vecerniei mici:
,,Capetele noastre Domnului si Ie plecim !", dupi
zice: ,rvaf/llerv
&l!e. --T-
care citegte in tai
llinecuvAntarea; Stihoavna;
Rugd.ciunea plecdrii capetehr, pe care o incheie cu ecfonisul: ,,Fie stipAnirea
Psalmul CI[; ,sA,cum libereazd..." gi rugiciunile
Tale binmecuvAntati !".
La strani se cAnti acumstihoalTna. ctr stihirile gi stihurile ei, apoi cAntiregul ci ,,Doamne, strigat-am..." introductive;
(numai 4 stihiri); Troparul;
,,Acum libereazi..., Sfinte Dumnezeule..." qi celelalte rugiciuni introductive
minlstiri qi la catedrale, ,"A.cum l1bereazi...." il citeqte cel mai mare, iar ,,Lumini. 1in5...." (citit) ; Ectenia intreiti (scurti) qi
Prochimenul zilei siptimAnale; Apolisul (mic),
continuS. cu,,Sfinte Dumnezeule..." Qi celelalte).
Dupi ,fatil nostru" Qi ecfonisul respectiv, la strani se cinti troparYle, ctt ,,Invredniceqte-ne, Doamne... ";
lor. sAmbiti seara: troparul invierii glasului de rind, ,Qlavi...", al sfinrului de laMi 2) Vecem.ia lnare a sirbitorilor cu Priveghere este de fapt Vecernia sirbitorilor, aqa
ru.ei,
/.ve) acum...",
,,$i qsurrr !. al Niscltoarei
, ru r de Dumnezeu, din ale Invierii, dar pe glasul troparu
)rY\ ^
etlm am descris-o mai inainte, avdnd ln vedere indeosebi practica bisericilor de enorie.
Iui s$nnrlui la prazricele impiritegti, troparul praznicului respectiv de trei gri; l)ar la ministiri gi catedrale, unde Vecernia aceasta se face in cadrul Privegherii,
sirbitorile sfinqilor, troparul sirbitorii de doui ori, ,,Slavi'.., $i acum..'" al N .
dttpi regula dtn Tipicwl ware (inscrisi gi la inceputul LitwrXhierulur), ea are unele
Dupi tropare, preotul deschide ugile impiriteQti Qi zice: ,, [rarticularitiqi care (intesc si dea sluibei o solemnitate mai mare gi pe care le vom
Enurnera la rAnduiala Privegherii din cap. despre (Jtreruie.
dupi regula aritatd inLiturghier (vezi ed' 1956, pp' 33-36)' Apoi i
face otpusnrl, c. RAnduiala Vecerniei din zilele de rAnd, in perioada Octoihului qi a Penticos-
htlului se deosebegte de cea pentm duminici qi sirbitori prin urmitoarele amS.nunte:
- Catisma de rand se citeqte firi a fi intrerupti de ecteniile mici, la cele doui stirir6.
minAnd cu cea a Floriilor), seara la Vecernie se cAnti, alternatiq cele doui
mari, specifice postului; ,,Si nu intorci faga Ta..." gi: ,,Dat-ai moqtenire..."' De aceea, it
- La,,Doamne, strigat-am..." nu se cAnti decAt primele doui stihuri (pe glasul in-
rlicttt de Minei), iar celelalte se citesc; stihirile se pun mai puqine (pe gase).
aceste duminici, seara, se face slujba Vecerniei mari, pani la prochimeq punAndu-se sti
hirile de la ,,Doamne, strigat-am..." pe I0 (ca sAmbitd seara), ficAndu-se vohod cu cidel
pita qicAntAndu-se prochimenul mare, de rand (unul din cele doui indicate mai inainte) '' Ve la locurile respective (ed. 1936, pp. 53-54 qi 316), Tipiculrnare,pp. 589 qi
[()l ;i^G. p.310.
Dar de la prochimen inainte, slujba urmeazi dupi randuiala Vecerniei din zilele de It' Itt ui, duminica seara nu se citegte catismi la Vecernie, dar la ,,Doamne, stri-
din cauza posnrlui, lisAndu-se deci ectenia intreiti la sfirgit (inainte de otpust)Ia. i ori se cAnti ,,Fericit birbatul.." numai daci luni
Tot dupi rAnduiala sirbitorilor se face Vecernia in zilele de rAnd din Si1 luni seara se citeqte Catisma a 6-a, marli seara
Luminati, care au prochimene speciale in Penticostol,, in seara duminicii S :ara Catisma a l5-a qi vineri seara Catisma a l8-a.
'foma qi in seara Duminicii Rusaliilor (stihirile de la ,,Doamne, strigat-am..." Pe cincea), in toate zilele de rind de peste sipti,mAni
in ristimpul dintre22 sept. - 20 dec. Ei dintre 15
In siptimAna a cincea din Postul Mare, la Vecer-
Vczi Triodul, la Vccernia clin l)uminica lisanrlui sec de brinzi qi la Vecernia Dtrnrirricii
ra I din .0-a; marli seara, a I9-a1 miercuri seara, a 7-a; joi
'
Plrcsirni (ccl, Brtctrrcqti, 1946, p. 120 g.u,, 238'239) liTipicul clc G. Tclcaga, p' 310, t('rrrilt il l2'a; ilr vincri, a l8-a; (vczi Rdndaiala citirii Psaltirii, in Psaltirea, ed. Bucuregti, 1978).
-"!"''"qt
- Nu se fhce vohod sau ieQirc cu cldelniga (de aceea preorul nu lmbraci f'clonul,
r[mAnc pAn{ la sfhrqit cu epitrahilul, gi nici nu se deschid ugile impiritegti, care lmbraci fblonul, dcschidc
inchisc in tot timpul slujbei); deci, indati dupl,,Slavi..., $i acum...", de la ugilc inrpiritcgti qi face
strigat-am...", se citegte ,,Lumini lin'i...", apoi se cXnti prochimenul zilei siptimAnii Vohodul (icEirea) cu ci-
indati se citeQte rlrgs.ciunea ,,InvredniceQte-ne, Doamne...", urmatl de ectenia cere clclniqa, cidind in naos qi
[or: ,,Si plinim rugiciunea noastr'i cea de seari...)', pe care preoflrl o zice din faqa altar
lor irnpiritegti gi cu capul acoperit. Apoi, ca de obicei, Stihoavna (de la Octoih, (c:idind, dc pe solee: ,,in-
de rAnd al siptiminii), dupi care ),Acum libereazi..." gi celelalre, rroparele, qclepciune, drepqi !"
intreiti, incepAnd de la ,,N4iluieqte-ne pe noi, Dumnezeule...", pe care preotul o zi
din faqa ugilor impiritegti inchise, de unde, intorcindu-se cu faqa spre credinciogi, fl ,.Lumini lini..." (cintat) ,,Lumini. lini..." (citit) ,,Lumini lini..." (citit)
indati qi otpusnrlrT.
I) Vecernia rlhc zilele d.e rd.nd. ale Pdresincilor, care se face de altfel numai in m Prochimenul zilei sipti- Prochimenul zilei sipti.mA- Prochimenul zilei s5.pti-
gi catedrale, se deosebeqte de cea a zilelor de rind din restul anului prin urmitoare mAnale (cAntat) nale (cAntat) mAnale (cAntat)
particulariteqi (pe care Ie indici Triod.wl qi Ceaslotwl):
Paremiile (numai la praz-
nice gi sirbitorile sfinlilor)
Tabloul comparativ al rdnduielii Vecerniei de diferite categorii (din altar): Ectenia inrre-
VECERNIA ZILELAR
iti (,,Si zicem togi...")
(la sirbitorile cu Priveghere - (numai Ia sirbitorile cu
Rugiciunea ,,tnvredni- Rugiciunea,,invredniceg- Rugiciunea,,tnvredniceq-
Vecernia mare
ceQte-ne, Doamne..." te-ne, Doamne..." te-mi, Doamne..."
Preotul (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilul, (imbricat cu epitrahilu
din faqa Sfintei Mese): din faqa Sfintei Mese): .,Bi- din faqa Sfintei Mese) (din altar): Ectenia c-ereri- Ectenia cererilor (,,Si pli-
,,Binecuvintat este Dum- necuvAntat este Dumne- ,,BinecuvAntat este Dum- lor (,,Si plinim rugiciunea nim rugiciunea noastri cea
nezeul nostlrl..." zeul nostru..." nezeul nostm..." noastri cea de seari...") de seari...")
Cant. ,+A.min. Veniqi si ne in- ,,Amin. Veniqi si ne inchi- ,Amin. Venigi sd ne in Stihoarma, cu stihurile qi Stihoavna, crr stihurile qi sti- Stihoavna, cu stihurile qi sti-
chinim...", Psalmul I03 ni.m...", Psalmul I03 chinim...", Psalmul I03 stihirile ei, ,,.A.cum liberea- hirile ei, ,y',cum libereazi...." hirile ei, ,y'.orm libereazi..."
(iese in faga Sfintelor Uqi
2i...'l Qi rugiciunile in- qi rugiciunile incepdtoare qi rugiciunile incepitoare
Preonrl La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir. cepitoare
qi citegte rugiciunile lu- torilor bi.torilor , I
minilor) (dupi,,Tatil (dupl,,Tatil
nostru...") nostm...") (dupn,,Tatil nostru...")
,,Ci a Ta este impirigia..." ,,Ci a Ta este impir{qia..." ,,CI a Ta este impiriqia..."
Preotul (din faqa Sfintelor Usi) La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia si,r;
Ectenia mare torilor bitorilor ] Troparele rAnduite Troparul sfhntului zilei din Troparul Sfhntului zllei
Minei Si al Ndsci.toarei dinMinei qi al Niscdtoarei
CAnt. ,,Fericit birb'itul..." (cAn- Catisma de rAnd (ciriti in
rat) mijlocul bisericii) (din faga Sfintelor Uqi) Ec- (din fala Sfintelor Ugi)
tenia intreiti Ectenia intreiti
Preotul Ectcnia mici (.,Iari qi Ectenia mici (,,Iari gi iari,
iari, cu pace...") cu pace...") lr cleschide Sfintele Uqi qi (din f"!" Sfintelor UEi) (din faga Sfintelor Ugi, in-
face Apolisul (Otpustul) chise) Aoolisul (Otoustul
CAnt. ,,Doamne, strigat-am...", ,,Doamne, strigat-am...", ,rDoamne, strigat-am...",
cu stihirile qi stihurile stihirile pe 6 stihirile pe 4
rinduite (stihirile pe 10, l,wti, rnnryi si ioi seara, dupi prochimen (din Tri.od. sau din ceastov) se adaugd doui
pe 8 ori pe 6) FB|'elnii, iar finalul (incepAnd de la troparele apolisului) este mult mai lung ca cel
g[tlrlrtrrit, qi anume: troparele Mineiwlwi se inlocuiesc cu cele 4 tropare drn Triod.
Preotul (La ,,Si se indrepteze...", La fel ca la Vecernia sirbi- La fel ca la Vecernia sir- '(uNrlsciitoare de Dumnezeu, Fecioard., bucuri-te... l; Botezrtorul lui Hristos...; Ru-
torilor bitorilor fiRti-vli pcntru noi Sfinqilor Apostoli...; Sub milostivirea Ta..."),
6llletanic. Apoi: ,,Doamnc miluiegte", de 40 de ori, ,,S1av5...., $
t7
Caukrwl aclatrgi la sfhrginrl Vcccrniei o frumoasi rugiciune a SfAntului Vasile (,,Bine clti cuven- ffipi cinstiti,., Intru numele Domnului..,". Preorul; ,,Cel ce este
rnt, Strlpnnc Atotliitonrlc..."), de citir bcnev<ll (,de-1i cstc voia"; vczi Ceaslov, Bucurcgti, 1945, p, 14). Itfnnil sc citc$tc ruglcinnca ,,tmp[rirre ccresc..," (irl'Ceaskr), Apoi, preonrl zicc rugr-
Lu'uttclcR SPECTALA
Pnur:'t'PRoti, DR. ENU BRANI$1'E
siml (,,I)oamne gi Stipanul vieqii mele"'1')' :y metaniilc qi sti CAnt.: ,,Doamne, strigat-am...", cu stihirile dinTriod (preotul, cldire mare).
ciurrcir SfAntului Efrem
Preonrl: Vohod. cu Evanghelia.
lrurilc ei; urmcazl rugdciunile incepitoare.("-S!nte. Dumnezeule""' Qr
(&o;rcrttrdg borueprudq), care se ficea mai mult Ia ministiri qi catedrale, in ajunul du-
L*g#,",-. Cam'in aceeagi vreme_, il 4p.T, Feryilrl.Ieronim o indemna pe una
ffirricilor gi al sirbitorilor mari, fiind combinati cu Litia, ca la Privegherea mi.nlsti-
.o-[rp""a."te[e sale ca,,,a'rrinzAnd sfeqnicul, sd adrrcl lertfl de seari"3s.
-- in aqa-n lGrtsci de azi. Ea urma schema obiqnuiti a Vecerniei, dar avea in plus unele antifoane,
c., dintai desc.i"r. " rirualr,rlui rugiciunii de seard. o glsim Bdicir grupe de psalmi cAntaqi antifonic.
Rd.n d., care ests o prelucrare a lucririi Tra'dl?f, apostolicd'
Chiar de pe vremea arhiepiscopului Simeon acest gen de Vecernie solemna iegise
lui I III (caP. 25)36.
tt- - -l:- din uz mai peste tot, din cauza lungimii ei excesive gi a lipsei de cAntireqi buni.
Urr rinral aseminltor n: transmite qi un alt document, similar, din aceeaQi Bru
^^^^-^: --.^:
(cart.,II, 1,1)t1_ [,a uniformizarea rinduielii Vecemiei, adici la fr-xarea ei in forma pe care o are azi,
,,R.ind.ri"lilo, bireri..tii;', gi anume Teitaru.entwn Doruini :ip
"- Uri aminunqit - I eoirtribuit qi apariqia ci4ilor liturgice tip'irite (Ceashtwl, htbologhiwl qi Tipicwl), de la
ni ie discrie rinduiala sluibei de seari in.al ueilea document, lflrqitul secolului XV inainte.
,C"."qi categorie .,, ..1. dinainte, adici in CinstituViite apostolice (Aqezimintele Sf
lor Apostoli) din secolele IV-V38'
tnfor-aqii interesante despre felul cum se sivArgeaslulba de seari la Ierusalim, 3. Explicarea rAnduielii actuale a Vecerniei
p
at r lrr Slpu.*en" patimilor, sluibi care prezenta multe analogii cu cea descrisi
;i;i,;.;i prin anii aso-ags, peierina apuseani Etheria sau Egeria (alias Silvia), in
t, Partea inmoductivi. Precum am spus, toate cele gapte Laude sunt puse in legl-
simnirile eide cilltorie la Locurile Sfinte3e.
--- furfi intimi cu istoria sfAntl a mAntuirii neamului omenesc. Fiecare dintre ele amin-
Di; i"fbrmagiile date de acesre izvoare, vedem ci in a doua jumitate a secolului sau simbolizeazi urta ori alta dintre perioadele sau din momentele qi faptele cele
r. f*"r. J.;" o iarrd,ri"la a slujbei de searl, cu rinrl originar qi central al aprinderii i insemnate ale iconomiei mAntuirii. Din punctul acesta de vedere, Vecernia evoci
(antifo-ane), care erau.in gen
Ei cantili de imne qi de psalmi
-i"ii"., cu'rugiciunin}e.in cea mai veche din istoria sfinti: epoca Vechiului Testament, adici vremea
ffiili"t*.]ir..i", t .r.qtin; la aceasti rAn riala flcea aluzie gi sinodul iei nedepline, dinainte de venirea MAntuitorului.
"--ilil"il (can. IB). cilugirul Ioan Moshog
La.odiceea
(viitoml P]tr1arh,a1 h'orru.uln d.e biruecupd.ntare d.e la incepwtul Wcemiei (,,BinecuvAntat este Dumnezeul
anJui'600, 1i Q9fr9$e. ,..") arati ci, in epoca de inceput a istoriei mAnruirii, pe care o reprezinti aceas-
[^;;i);;r-iraJJp. ririlqd Nil al Minrstirii_din Sinai,,asisti acolo la tt3!bl_-:
ig5e altele: nlujbi, omenirea nu Qtia altceva despre Dumnezeu decAt ci El existi gi ci e Unul
,...rnii'd. sAmblti i.^.r, p. care ei o descriu. Ea cuprindea,
r. Caracterul nedesivArgit al revelaqiei din acele indepirtate vremuri este simboli-
CXL (,,Doamng strigat-am c5.tre Tine"."),
i"e.ii.i, birbatul..."), Psairnul iT"ll r1i prin f"pn l ci, la inceputul slujbei, se deschide numai duern (perdeaua ugilor
r{tcqti), pe cAnd ugile impiriteqti rimAn inchise, inchipuind astfel cunoaQterea
(,,Acum slobozeqte...")ao. lugiti gi vag5., pe care lumea o avea atunci despre Dumnezeu qi care se intemeia
d;;it air"j secolului Y\I. ualnvt (69-2) vor.beste, in :y9""1 90,,1::
Sinod.wl
lf,gi rrrult pe amintirea revelaqiei primordiale, de la creatie.
itrt."il" pr.oiilo. in altar (vohodul de astizi), la Vecernia de sAmbiti seara qi Ircotul di binecuvintarea de inceput, din altar, deoarece altarul bisericii inchipuie
nici seara. tGt'ltl satr paradisul, iar preonrl ii inchipuie acum pe primii oameni. in timpul cit erau
Itte,t irr rai. inainte de ciderea lor in picar.
12
Apologrriturn, cap. 39 (P.L., r. I' col. 540 A)' Itsllnrul CIII (,,BinecuvAnteazi., suflete al meu, pe Domnul..."), care, in Psaltir"e,
" P.G., t. XrvI, cot.985. (P.G., r;XXXII, col' 205 A)' lf€ el srrprascriere (titlu) ,,Pentru facerea lumii", ne vorbegte despre crea(ia lumii, de-
'a Despre SJhntul Dwh' XXIX, 73 lpt'c liurnuseqea qi minuniqiile firii, aqa curn se inflqiqa ea atunci cAnd ieqise din mina
id g (P.L., t' )fiII, col. 875).
* "Ifi;;;1;;;;; i.^r,'LiirrAirion
'5 Epiiola Laetarn,
Aposrolique d"apris les ancirnues versions. Introd'' trad' et Eltlitrlrului gi cind toate cate {Icuse Dumnezeu erau,,bune foarte" (Facere, I, 3t); el
o". B. hoitc., 2-e (d.,Paris,
tcs uar (SC'
dd.. Paris, 1968 (SC' 1I bis), p' 100'
),P.r Itlgrilvcritc totodatS,, cu miiestrie, providenqa sau purtarea de grili a lui Dumnezeu
-r ten. iphraem II Rahmani, Mainz, 1899-1reed. la Hildesheim 1968),
5z ea. p. 135.
frt,t tlc fhpturile Sale. De aceea, Biserica l-a gisit potrivit pentru preamirirea lui Dum-
-^rt.irttI,' SPA, Il,pp'259-26O)'
cap.35-37 (in trad. rom. din sPA,rl,pp',259-260)'
'*
t Cart.'VIII,'..p.35-37 1om.{i1 pol rq texte ladn, introd. [1E/,crt-Orcatorul la inceputul unei noi zile gi de aceea i se mai spune gi psahnal intro-
iiiAiiijl, i u* trii,_1"p 211irt e1ie,1ouili de et trad' de
P(rr(, notivcatr tiragc, Paris, 1971, p. 188-9'u.). tt l)rt^prc dunnezciascarugticiwne, cap. 33I-334, 336-348, in trad. rom. tip. de Toma Teoclores-
40'l'crvcstirca lul lom Moshos si i hti Sofronie, ed. de J B. Pitra, inJwris ecclesinstici Grqecotwrn
Etlt'l tflhtat Nt4tra tuturor dogwclor credin.lei rtlnttve ot+odoxe..., Bucurc;ti, 1865, pp. 214-229.
io ct nnrunneztfl, I, lloma, 1864, pp' 220-221,
4tt
I't{r()r' ['Rctt,. Dn. IiNu l]HlNt$'t ti Lt'l'u ttr;u;l spHcrALA
dr.tcfit, sirtt hucpritor (irl Vcccrrrici rii totoclat[ alzilci: npoorprordg ryo]upd6, prcdnaci' tlirr rf,ndrtiala rugiciurrii dc scari,chiirr in Constitupiile apostolicea+,la Sfhntul Ioan
rtrttclrtii psrrlom), Hl a fost collsacrat ca psalm sp-recific al sluibei de scari ( tlc Auras rii la Sf'Arrtul Ioan Cassiana6 gi e intrebuinqat, in aceasti calitate, atet la
!:oneptydc), ntiri alcs pentru ci in vcrsetele20-21, care se repeti la sfArginrl ps ittnca cic scarl a evreilor, cAt gi in toate rinrrile liturgice creQtine, impreuni cu
sc vgrbcqie gi clc apusul soarelui: ,,Soarele gi-a cunoscut apusul siu; pus-ai intuneric ii urmltori, cintaqi (citiqi) - in acest moment al Vecerniei inci din vechime (Ps.
s-it litcut rx)aptc, iutru aceea vor trece toate fiarele p'idurii". I,l, OXXIX qi CXVI) gi numiqi in general psabnii de seatd. sat psalrnii larninihr"
Iesireo preotulwi din altar gi riminerea lui ir-r faqa ugilor implritegti inchise, unde l'lt ci ci se cAntau odinioari in timp ce in biserici se aprindeau sau se aduceau
citcqtc (in taini) rugiciunile luminilor qi de unde rosteQte apoi ectenia mare, inchip :lc cu lumini) - psalmul CXL exprim5., in accente duioase qi impresionante) sra-
rrluugrrrca din rai a primilor oameni, dupl ciderea lor in picat; preonrl dc riltricire qi de dezn'idejde a omului despirgit de Dumnezeu, izvorul gi dreptarul
rlcunt ()lncrlirea de dinainte de venirea Mintuitorului, implorAnd mila du snlc spirinrale, precum qi ideea de pocdinqi, intim legati de rugiciur-rea de seari,
irr fhqa porqilor zivorite, ale cerului. tlirr cultul iudaic.
Rw,qdciwnile pe cf,re preotwl le citette in toind., in faga uqilor impiriteqti, se numesc flildirca de la ,,Donnatce, strigat-atro..." este simbolul vizut al rugiciunii noastre, pe
ndciwnite Wcerniei sat ale lun+inihr d.e seard. (eb21critoO i"ulutrorj) pentm cl ele se rt lnilgim spre Dumnezeu) aQa cum se inalqi fumul de timAie, cerAnd si fie bi-
tciru odinioara la vremea cAnd se aprindeau in biserici luminile sf-eqnicelor gt ale ca irrriti de El ca o jertfl de seari, precum zice psalmistul: ,,Si se indrepteze mgi-
clclclor. menite si risipeasci inrunericul nopqii. De aceea, in ele este vorba de lumi nrca, ca timiia, inaintea Ta; ridicarea mAinilor mele (ca) jertfa de searl, au-
spirittrali a cunoEtintei de Dumnezeu, care lumineazi cirlrile oamenilor in inntneri< I)oamne !" (Ps. CXL,2), care se cAnti la incepunrl c.idirii. Dupi unii linrrgiqti,
rtccunosrintei qi al picamlui. in rlnduiala de azi a Vecerniei, ele sunt in numir de qa 'ilccasta ar fi, totodata, o reminiscenEi a ritualului iudaic prin care se implinea
tc, ngmir socotit sfAnt, care aminteQte atAt cele qapte zile ale creaqiei lumii, cAt gi n teit..,1^.: l^ Dumnezeu
clati de T\,.--^-^.- l.-: Moise
lui IiI^:^^ )^ ^ ^^ ^)--^^ ^C---l:
de l^ -:-A:^
a se aduce ofrandi de ):--'- :
-: dimi-
timAiere seara qi
nTirul Laudelor bisericeqti ale unei zile liturgice. Ele alcittriesc una dintre pi4ile c< i^rr faga altarului in semn de ispiqire a picatelor (Ieq. XXX, 7 gi Num. X\'[,
miri vechi ale sluibei de ieari, pistrAnd reminiscenge (formule qi expresii) din rugici , In rirurile Bisericilor Orirntale necalcedoniene (la copti, sirienii iacobiqi qi ma-
nilc serviciului divin zilnic, de seara gi dimineaqa, al sinagogii iudaice. Texnrl lor de a ca s-a dezvoltat mai.mult decAt in ritul bizantin, lu6.nd extensiunea unei slujbe
il putem urmiri in manuscrise pAni in secolul VIIL O astfel de rugiciune ne transmi lritc de Vecernie (slujba timAierii de searL), in care se accentueazd.ideea origina-
chiar cea mai veche rAnduiala a Vecerniei, pistratl in ,,Tradiqia apostolici" a lui prrciinql, legati de ritualul rugdciunii de seari..
lita2. Dintre cele qapte rugiciuni ale luminilor, cea mai frumoasi gi mai expresivi Ritualul vohodului (ieqirea cu cldelniqa). Cu toate ci slujba Vecerniei repre-
tm scopul Vecerniei ca rugiciune de seari este ultima; ea seamlnl mult cu ruglciuni It't gcneral, vremea de dinainte de venirea MAntuitorului, tonrqi rAnduiala ei anti-
corespunzltoare din rAnduiala slujbei de seari in vechile RAnduieli bisericeqtia3. ,il, r)arecum, venirea Aceluia care este gelul ultim al istoriei mAntuirii qi in Care
Ca qi Ia cele 12 rugiciuni ale diminegii, de la inceputul lJtreniei, despre ca{e _vo lnrplinit toate aspiraqiile lumii precreQtine qi toate preinchipuirile gi simbolurile
vorbi mai tArziu, rugdciunile luminilor din rdnduiala Vecerniei acnrale erau odinioa Vcclti. De aceea) stihuri din unii psalmi, ca: ,,De Te vei uita la flridelegi, Doam-
nrai numeroase (in unele manuscrise erau, de ex., noui) gi rispAndite de-a lungul i nruc, cine va suferi ? CI la Tine este milostivirea !" (Ps. CXXIX, 3) exprimi,
rregii sluibe, fiind citite de preot in timpul ecteniilor rostite de diacon (prima rugici irrcrederea omului vechi-testamentar in mila qi indurarea lui Dumnezeu, deci
lue se citea in timpul ecteniei mari de la incepunrl slulbei; a doua, in timpul ecteni
Iui in mAntuirea dupi care suspind. Astfel de versete servesc drept introduce-
rnici de dupi prima stare a Catismei din rAnduiala Vecerniei sirbitorilor; a treia,
ttiltirile din rAnduiala Vecerniei, compuse sub inspiraqia mAntuirii realizate in
comitent cu ectenia micl de dupi. starea a doua q.a.m.d.); cu timpul, au fost gn 'l'fttrtruent.
roate la un loc, la incepunrl slulbei (in timpul citirii Psalmului CI[), Pentru ca I
trilc Legii Vechi, adicd. versetcle sau stihurile din Psalmii CXL, CXLI, CXXIX
sit rimAni liberi qi si poatd rosti ei ingigi ecteniile rostite odinioari de citre dr
Vl, cintate irmologic inainte de fiecare stihiri, se impletesc deci gi alterneazi cu
clupl impuqinarea gi disparigia treptati a acestora din serviciul bisericilor parohiale.
rrlticl, cele mai veihi martuscrise ale LiturXhieru.lui nt cuprindeau decAt rugiciu l_alc l,qttiiNor, aritdnd astfel leginrra indisolubili dintre cele doui mari perioade
prcotului, aEezate una dupi alta, firI ecteniile diaconale, care se scriau in manuscri llturici rnAntuirii.
rrpartc; de aceea Liturghierele noi au preluat aceste rugiciuni aQa cum erau aQezate Etllririlc dc la ,,Doamne, strigat-am...", ca gi cele de la Stihoavni, comemoreazi gi
nrirnuscrisele vechi.
lic invicrea Domnului (la Vecernia din ajunul duminicilor), fie praznicul rei-
rr,ttr thptele sfinqilor sirbitoriqi in zilele respective. Numirul lor este in raport cu]
Cntisrcta d.e rd,nd., adicd psalmii care se citesc la Vecernie dupl ectenia mare (azi
lriri la Vecernia zilelor de rind), reprezinti perioada de pregitire a omenirii de rlc inrportanqi al fiecirei sirbitori: la Vecernia invierii (duminicilor) se cAntl
rc dc venirea MAntuitorului, cu ajutorul inviginrrilor divine date de Legea Veche, llllrili, lit Vccernia sfinqilor mari B, la Vecernia zilelor de rAnd 6, iar la Vecernia
patriarhi qi prooroci. (,t s:irbiirorilor cu Priveghere) numai 4.
I\alrnwl CXL (,,Doamne, strigat-am citre Tine..."), care se cintl dupi catismi, €ltit'crt l)ornnului in lume este simbolizati mai sugestiv de ritwalwl yohodului de ld
(psalrnus lwcernaks). E menqionat ca Itti,r srlrtr:itorilor, adici ieEirea cu cddelniga satintinrea micd.
lrsalrrrtrl propriu qi caracteristic al Vecerniei
ff t ,rtt. ll, cirp.59, tt'a.el. rorn. rir., p. 80.
a) r" 1'ttttt, lr l's. CXI-, P.G., r. l-lX, col. 426,427.
Vczi in urmri, r-r<>ta 8.
'tf Vczi, clc cx., (,lozrt, apost., Ylll, 37, in *ad.. rotn. cit., pp. 259 -260. * l'rilhliott'r Piltnrnr, lX,36 (P.L., t. XI.IX, col. 818).
50 .sl
lrRilol'PRoF. DR, tiNn []HrNr,sr ri
Lt't'U nci tr :A st)tiotALA
l)escltidorcn usilor hnpdrdtcsti inaiutc d.e yoltod. simbolizcaz[ rcrlcschidcrca
pcntnl or:t, prirr vcnirca h-ri Adam ccl Nou, iar lurnina purtatd inaintc:r sh-rjitorilor nil cca clc scirril" = OcSq borueprudu), cAt qi ltrmAuarea aprinsi sau sfcqnicul purtat
chipr.ric lunriua aclrrsi ir-r lume dc Minnritorul, Care a spus despre Sine: ,,Eu sunt
Itcil prcontlui lir volroclul Vcccrniei sirbitorilor, dar mai ales rirul luminii (sfeqni-
na lumii" (In. VIII, l2). Dupi cum spunea Simcon al Tesalonicului, prin iegirea ri) clin rAncluiala Vecerniei unite cu Linrrghia Danrrilor mai inainte sfinqite, in
tului in mijlocul bisericii gi apoi prin intrarea lui din nou in altar ,,se arati iuri (a sc vedea mai departe, la rAnduiala qi explicarea acestei Linrrghii). Lumina
Unul-Niscut, Fiul lui Dumnezeu, pogorAndu-Se pAnI la noi din crugurile nprirea irr mijlocul credinciogilor adunaqi pentr.tl mgiciunea de sear5. era ca o pre-
iariEi Ia cer S-a inilqat gi pe noi ne-a suit... Pentru cI ieqirea gi pogorirea ( sinrbolici (spirinrali) a MAnnritomlui, Care se identificase pe Sine cu lumina lu-
irrscmncazi qi smerenia lui Hristos; imbricarea in vegminte (felon) simbolizeazl (lrr. VIII, l2). Rostirea sau centarea imnului in acest moment) voia si. spuni ci,
tnlparea; gederea in mijlocul bisericii qi plecarea capului inseamni ci MAnmitorul hnosul qi inrunericul in care se zbitea omenirea din perioada Legii Vechi, aqteptarea
ristignit ir-r mijlocul plmAnrului, a murit gi S-a pogorAt in iad pentm noi... intoa Vetrircir lui Mesia erau ca luceafirul de searI, ca o stea ciliuzitoare, dltitoare de in-
clin nou qi intrarea ilr altar inseamni ci (Domnul) S-a inilqat de pe pimAnt la ce ;lcrc qi de nidejde.
S-a suit acolo de unde a venit, cu tmpul pe care l-a luat... Vohodul Vecerniei i l)c aceea, importanqa momenfLrlui este marcati prin formula ,,Inqelepciune,
ni totodata qi pogorirea lui Dumnezeu) care va fi in veacul cel de apoi"a7. i !", care - ca qi cea de la vohodul cu SfLnta Evanghelie din rAnduiala Liturghiei -
Cd.direa cl.e la yobod. reprezinti timAia despre care este vorba in ruglciunea in sil atragl luarea-aminte a credinciogilor asupra prezenqei sirnbolice a lui Hristos,
ca simbol al mgiciunii noastre. Ea se aduce spre slava gi cir-rstea lui Hristos, a cstc ,Jntelepciwtea de la Dumnezeu" (l Cor. I, 30) qi trebuie intAmpinat prir-r ati-
vcnire in lume este inflqigati de vohod qi a Cirui viaqi gi lucrare riscumplri tlzica de respect, adici prir-r poziqia dreapti a corpului gi prin cuviinqa gi atenqia
ggrc rrebuie si ascultim imnul care se va cinta (citi) qi care ne vorbegte tot despre
constituit o adevirati jertfl bine-plicuti lui Dumnezeu. Dupi unii liturgigti,
tlmAie simbolizeazi. acum norul in care Domnul S-a inilqat in cele cereQti ! rs-Minnritorul.
Imnul ,,Lumin5. lini..." (<Dorg il,opdv, lwnwru iwcund.wrn; slav. : svinte tihii - €, Prrrtea de dupl vohod. Prochimenele gi stihurile care le insoqesc sunt resturi din
veseli, aducitoare de bucurie), care se cAnti sau se citeqte la vohod, este unul ii care se cintau printre lecrurile biblice de la Vecernie (paremii), Utrenie gi Li-
cele mai vechi imne de inspiraqie creQtin5., intrate in uzul lirurgic. Dupi unii i ic. Aceqti psalmi se cintau odinioari in intregime, dar cu timpul au rimas sub
imr-rul provine chiar din secolele II sau III. Intrebuingarea lui in cult, ca imn spt runor simple versete aQezate inainte de paremii (la Vecernie), de Evanghelia di-
rugiciunii de seari, prin care creQtinii aduceau lui Dumnezeu ,,multumire pentru s ii (la Utrenie) sau de Apostol qi Evanghelie (la Liturghie). De aceea gi poarti
nic", este menqionati in chip expres, inci. din secolul IV, de citre SfAnnrl Vasile irca de ruporetpeuog, adici aQezat inainte.
Mareas, care citeazi un fragment din el, numindu-l ,,cAntare veche" (d"pyaLa Pnrclrimenele de la Vecernie sunt rAnduite pe zilele slptiminii, fiecare zi avind
cunoscut.; inci de pe atunci ca fiind a Sfintului Antinoghen martilxl, episcop ori I ei, iar cele de la Utrenia duminicilor, pe glasurile Octoihulwi. La lJtrenia
din Sevastia Capadociei, martirizat in persecuqia lui Diocleqian (303 sau 3ll) gi r silrbitori se cAnti. prochimenul propriu al slrbitorii respective, iar la Liturghie
tit in sinaxarul ortodox, la 16 iulie. Vechimea imnului este confirmati qi de faptul Apostol are prochimenul gi stihul lui.
gisim, ca parte a rAnduielii Vecerniei, gi in riturile liturgice ale Bisericilor orientale },n Vccernia din SAmbIta Patimilor prochimenul nu se cAntI, in semn de intristare
calcedoniene, adicl la monofiziqii sirieni (iacobiqi) gi egipteni (copqi), cu mici vari l)omnul, Care arunci Se aflI in mormint.
de text. Numai Ceasloavele slave qi romAneqti il pun gregit sub numele Sfdnnrlui l\treruiile, care se citesc astizi dupi prochimen, la Vecernia sirbitorilor din pe-
nie, patriarhul Ierusalimului (f638), clruia ii putem atribui, cel mult, consacrarea Octoihului gi a Penticostarului qi la Vecernia zilelor de rAnd din perioada Trio-
ciali sau generalizarea acestui imn in serviciul liturgic al Bisericii de risirit. (ruicrcuri gi vineri seara din sdptimina brinzei gi toate zilele din Plresimi), sunt
Dupi cuprins, imnul ,,Lumini lini..." are un caracter hristologic qi totodati tri i (pcricope biblice) alese din anumite cirqi ale Vechiwlwi qiNoului Testancent. Cu-
El este, adicI, adresat lui Hristos, Care este ,Juru.irua cea l,hd. (aducitoare de rl grccesc ncrporpicr insemneazi, de fapt, prroverb, parnbold, pild.d qi se aplicd, Pr"o-
slavci Tatilui ceresc", - dar, totodatl, afirmi cu precizie atAt distinc-tia celor trei tlor (l'ildelor) lwi Solotnan.. Cu timpul, denumirea de pnrencie s-a generalizat pentru
soane ale Sfintei Treimi, cAt qi unitatea lor in dumnezeire (,,...liudim pe Tatil, pe Fi c lccturile biblice folosite la Vecernie, pentru ci de cele mai multe ori aceste lecturi
pc Sfinrul Duh, Dumnezeu..."). Textul imnului ne face deci si binuim cd alcinri lntt r'lirr I'roveybele lwi Sol.oru.on. Numarul lor e variabil. La Vecernia sirbitorilor din
introdr-rcerea lui in serviciul liturgic s-a flcut pe vremea discuqiilor trinitare qi hrist< url,r Octoihului qi a Penticostarului sunt, de obicei, trei paremii. La Vecernia de
cc, din secolele III-IV. Textul acesta constinrie, de altfel, un ecou fidel al celei mai 'tri rii vineri seara in siptimAna brAnzei, se citeqte o singuri paremie (cu cAte
rugiciuni de mult-umire pentru lumina de seari, care ni s-a transmis in cadrul ritu prrrclrimene). La Vecerniile zilelor de rAnd din Piresimi sunt cite dou.i. Vecer-
dcscris in Rd.nelwialn biserriceascd egipteand. (sec.III), amintitl mai inainte . rlitt irjrrntrl marilor praznice impiriteqti se distinge gi prin nurniml mai mare de
in vechime, imnul se cAnta in momentul cind-pe cer se ivea luceaflrul de seari, ttii cirrc se citesc: Ia Vecernia din ajunul Nagterii Domnului sunt 8; la cea din
irr biserici se aprindea (se aducea) sfegnicul cu lumina meniti si imprdqtie i rl llobotczei sunt 12; iar la cea din SAmbita Patimilor (uniti cu Liturghia SfAn-
scrii, sfcqr-ric a cirui amintire clari. o pS.streazi, de altfel, atit textul imnului (,,... tl V,rsilc) sunt I5 (vezi gi nota 27 a capitolului precedent).
httglcirrrtca ,,InvredniceQte-ne, Doamne..." pare sd fie de o adAnci vechime, prin
I e i, crrrc lminteqte nota de smerenie gi evlavie caracteristici rugiciunilor Bisericii
't7 Dtsprt sJilrtele ntlyticituri, cap. 333-334 ;i 347, in trad.. roru. cit., pp.218,226. ll,l't', l'lir ilparc ca ficAnd parte din rAnduiala Vecerniei de simbiti seara in Povesti-
'tB l)csprc Sliirttul Dnb, XXIX,73 (P.(]., t. XXXII, col. 205).
lni lorrt Moshos Si a lui Sofrunie de pe la incepunrl secolului VII (vezi in urmi).
52 ('l
Pnnor Pnor, Dn, ENn BRANt$'r'E I,ITTIRGICA SP}:CIAI,A
Cilt privcritc cctcnin cucrilor (,,Slt pliuirn rug{citurca^notrstrl cca clc scirrrl, I)onu ftr pircea n()p(ii tii a sornnului aclnciltrlr de odihnrl qi intremare. Iar cttur sontlrrtl rlop(ii
lui"), cerc sc rostcstc indat{ dupl rugiciunca ,,InvredniceQtc-l1ct Doamne . ll lirchipuic pc ccl al nrorqii, rugiciunca dreptului Sirneon uc aduce anrinte qi de sfhr-
irrtrcbuinqarca ci in slujba clc scar.{ se ridici la o adAnci vechime; in rAnduiala qitrrl vicgii noastre) cAnd va trebui ca gi noi s[ spunem, cu congtiinga linigtiti gi cu
clc scari, dcscrisi in sccolele IV-V in ConstitwViile apostoliceae, gisim textul ei actuall Ittirt:it iurpacati:,,Acttm Iilrereaza, f)oamn
dat in forrni de reztrmat. ,l lrr ctrltul .t"giitr, rugiciunea drepnrlui cea mai adAnci
Tot atAt de veche trebuie si fie gi ruXdciwnea plecdrii capetelor (,,Doamne D Vculrirrrc. O g'isim in cele mai vechi Ri.t'td.w in Constitwpiile
zcttl nostru, Cel ce ai plecat cemrile..."), pe care preorul o citeqte in taini dupl Flntstolicest, unde este agezatd ca final al doxologiei (,,$av'i intru cei de sus lui Dumne-
dc mai sLrs; ea corespunde, ca idee qi funcgie, celor doui rugiciuni citite odinioa lgg.,.", cLl titlul,,Imn de seari" (boneprudq rSpvoq), fiind folositl, probabil, inci de pe
cltre episcop pentru binecuvAntarea credincioqilor, inainte de concedierea lor Antllci, ca rugiciune de searI.
biserici, la sfArqinrl rugiciunii de sear[, rugiciuni al ciror text ni s-a pistr 'lroparele, care se cAnti la sfirgitul Vecerniei, inainte de otpust, qi in care se
C onstituyii le ap o sto li c f o
. proclaini pe scurt virtuqile de c'ipetenie ale sfinqilor zrlei sau mireqia gi importanqa
Stihoavna sat:- apostibwrile (w &n6ott1cr), care urmeazi dupi ectenia cererilor, i6rlrltorii, se nurnesc Ia greci ano].rxirrcr (slavo-rusi: otpustitehrii tropnri), adici tro-
o serie de stihuri, strofe sau tropare (de obicei patru sau cinci), numite aga fii Dnrclc apolisului, tropare finale sau de incheiere a slujbei.
doul sau trei dintre ele - gi anume a doua, a treia (qi a patra cind e cazul) - sunt
' l,cnrru moriwl aritat mai sus, la otpwstul (apolisul) Vecerniei ii pomenim, printre
dcauna precedate de cAte un stih (prima se cAnta flrl stih, iar a patra gi a ci tlqii, pc Sfinqii Ioachim qi Ana, pirinqii Ni.scitoarei de Dumnezeu. Ei ii reprezintl aici
,,Slavi..., $i acum..."). Acest stih poate fi un verset din psalmi sau, mai rar, din Be drcptii Vechiului Testament, care L-au aQteptat pe Mesia, firi s'i fi ar,T rt bucuria de
cirqi ale Vechiwlui Testarueyrt (ca, de ex., Pildele lwi Solomon). i,l, vcdea. Cu ei se irlcheie qirul sfinqilor pomeniqi la otpusnrl de la sfArgitul Vecerniei,
Ca qi stihurile de la prochimen, stihurile de la Stihoavni reprezinti resturi ale Cepirrcce cu ei s-a incheiat epoca Legii Vechi, pe care o reprezintS. sau o simbolizeazd
psalmi care se centau odinioari in intregime in acest moment al Vecerniei. Din Eersti sluibi sflnti.
V inainte, printre versetele lor au inceput a fi intercalate, ca gi in grupul psalmilor
la vohod (Ps. CXL gi ceilalqi), noile strofe ale poeziei imnografice, de inspir
cre$tini (troparele sau stihirile de azl). Acestea inlocuiesc apoi, cu incetul, stihurile 4. Simbolismul Vecerniei in raport cu via+a Mintuitorului
chilor psalmi cdntagi, dintre care au rimas pAni azi numai doui sau trei, adicl
care preced stihirile a doua, a treia gi a patra. Itaportati la fazele vieqii gi activitiqii MAnnritorului, Vecernia amintegte ristignirea
Rwgd.ciwnea dreptului Sirneoyr (,$cum libereazi pe robul Tiu, StipAne..."), Mflrrtuitorului gi patimile Sale, care au a\ut loc spre seari.: ,,Dator este preonrl s5'
flvf,rricasci sau si'asculte, seara) Vecer
citegte indati dupi Stihoavni., este una dintre rugiciunile de origine i
intrebuintate in cultul ortodox. Texnrl ei il aflim ln Evanghelia de la Sfhnnrl Luca ht urlilinql si cugete cum Domnul gi
29-32); este exclama.tia drepnrlui gi bitrAnului Simeon in momentul cend lEr,rrclc Sale Patimi, vineri seara S-a risti
ir-rtAmpini qi gine in braqele sale pe pruncul Iisus, adus de Sfanta Sa Maici la flf 1lcrrtru mAntuirea noastrl..."52.
40 de zile dupi. nagtere. Ca qi cAntarea ,,l\4ireqte, suflete al meu, pe Domnul...",
consemnat de acelagi sfAnt evanghelist ca fiind exprimat de Maica Domnului,
rugiciune de origine biblcn apartine perioadei de intrepitrundere a celor doui BIBLIOGRAFIE (lzvoare gi lucriri auxiliare)
tamente, adici epocii in care amurgul Legii Vechi se amestecd. cu zorile Legii
Autorul imnului, bitrAnul Simeon, face parte din lumea Vechiului Testament, M. Arranz, S.J., Leg pribres sacerd.otnles d.es vlpres byzantineq in O'C.P', vol. XXX\{I
alte personalititi biblice pomenite in Sfintele Evanghelii (SfAnnrl Ioan Botezi
(lq7l),
' pp. 85-124.
SfAntul Iosif gi SfAnta Fecioari, Ana prorociqa Q.a.).Toqi reprezinti apusul epocii
l)r. A. Baumstark,Abend.Xebrr, in R.A.C., Band I (Stungart, 1950), col.9-12-
tr:rrrrn. Nilo Borgia, Orohghion, ,,Diurno della chiese d.i rito biznntiruo, Roma, 1929
chiului Testament, dupi cum Vecernia este amurgul zilei naturale. Cu ei se inchei
(,,Oricutalia Christiana", vol. XVI, 2, num. 56).
se stinge perioada istoriei omenirii dinainte de Hristos; dupi ei, se incepe o erd
l'r. Prof. E. Branigte, ktoriasiexpkcarenVecerruiei, inrev. B.O.R', an.L966,nr' 5-6.
ilr istoria omenirii: era creQtini. Mesia cel aqteptat venise, dar era inci prunc gi nu
A.A. Dmitrievski, Desa"ierin rnanwscriselor LitwrXice pdstrate in rui.rudstir"ile Rdsdri-
dcscoperise decAt la puqinii privilegiagi ai cemlui, ca bitrAnul Simeon, care i
Htlui ortodox (in rus.), 3 vol., IGev, 1895, 1901, Petrogtad,1917.
ochii cu sufletul impicat qi plin de bucuria venirii lui Mesia.
Acclaqi, Sitviciwl d.iyin d.in Sdptd.ru.d.na Patirnilor Si d.in cea lwnoircatd l.a leru;akru. (in
Pe bund dreptate s-a aQezat deci citre sfhrqinrl Vecerniei cAntarea de mu
bitrAnului Simeon, care exprimi linigtea implir-ririi unui qel gi impicarea pe care ftlx.), Kazan,1894.
I M . Funtul i, W cernia rnd,n d;tit'ens cd. (in grec. ), Tesalonic, I 971'
.
clidcau acestor suflete nidejdea qi siguranqa apropiatei veniri a Riscumpiri
V.N. Iliin, Denia (PriviXherea) d.etoatd.nld.pteil. (in rus'), Paris,1927.
fig'iduit qi agteptat de atAta amar de vreme. Ca gi Simeon, putem inchide gi noi Vcniirmin (Krasnopievkov) Nwaio Scrijal (Tabll NouI), ed. XVII, Petersburg, 1908.
{e
Cart. WII, cap. 36.in *ad. rom. cit., p. 259. h | ( )nrt. VII, cap. 48, in *ad. rorn. cit., p. 215 .
5" (lart. VIII, caf . 37,in *ad. rom. tit., p. ZOO. ^) Y c't,i I'ovtiluirile din Liturgltier, Bttcureqti, 1956, p. 414.
54 55
.a'r!!llf'F|
Iuarr Marccl s, Lln Horologion inid,it d.e Saint-Sabaq, in ,"Vl6langes EugCnc Tis$crant", Carrrolur IV
vr;l. IIl, ltorna, 1964,
Aceiaqi, gwelqwa anciens d.ocwrnents swr |ffice d.u soir, in ocP, vol. XXxv, fasc.
(1969), pp.347-374.
' ec6iaii, La sypaxe rnoruastiqwe Litia
des ilpres blzantirues, in OCP, t. XXXVI (1970),
248-272.
Acelaqi, De officio ru.atutino et vespertino itr. r,itibws ot'ientahbus' Roma, L96-81L969. I. Ce este Litia Ei cAnd se siver$e$te
t-. Merieniei', L'Optt d.es Viprei selon le rite byzantin, Amay-sur-Meuse, f.a.
V. Mitrofanovici gi colaboratorti, Liturgica Bisericii Ortodnxe, Cerniuqi, L929 La unele din bisericile de enorie (mai mult la orage), in ajunul sirbitorilor mari
B. Sarnoilov, Vecirn'ia ortod.oxri (in rus'), in lMP, an. 1971, nr. 2, pp' 7l-78 ai nr (praznice, sfin.ti cu Priveghere, hramuri), iar la minlstiri gi in ajunul duminicilor se
3, pp. 66-70. Uncqte cu Vecernia o rAnduiald deosebiti, numiti Litie. Ea nu constituie o sluibi
M. Scaballanovici, Tipicwl clruerttat (in rus.), Kiev, l9I0' lprrte, de sine stititoare, neavdnd nici formuli de binecuvintare la inceput, nici
Silviae vel potius Aeth'eriae peregrinatio ad loca sfr.ncta.) Heidelberg, 1939 (ed. a &rmuli de incheiere (otpust); de aceea nu se sivArgeqte niciodati singurl, ci se
ingr. de W. Heraeus). lncadreazi fie in slujba de seari (Vecernia sau Privegherea), fie (mai rar) in cea de
Simeon al Tesaloniculti. Tt"actat a.supra. tuturu' d.ogm.elor cred.inyei noastre Ellm ineaq'i (Utrenia).
trad, rom. tip. de Toma Teodorescu, Bucureqti, 1865-1866. Acest serviciu liturgic, propriu la inceput ministirilor) nu este generalizat sau
E. R. Smothers, @rr5q il.crpdu, in ,,Recherches de Science religieuse", 19 (l icat in toate bisericile de enorie, deoarece el nw face pafie dintre ceh Sapte Laud.e
pp.266-283. ale cultului ortodox, adici slujbele care alcituiesc oficiul divin al unei zile li-
P. Trembelas, RuXd.ciwnile (Jneniei si nle Veceruiei (in grec'), b-It"'. ice gi care au un caracter normativ qi obligatoriu, atAt pentru bisericile mdnlsti-
Atena), an. XXIV (ilSa), pp. 4l-48, L75-L89, 359'374, 520-535 Ei catedrale, cAt qi pentru cele de enorie (Vecernia, Pavecerniqa, Miezonoptica,
( I 954), pp. 7 l-87, 244'259, 337'352, 497 -52O. qi Ceasurile). De aceea, in bisericile de enorie Litia se oficiazd, numai sporadic,
' prof.'N. Uspenski, vecerutia ortod.oxd. (in rus.), \n Boxoslowhis Trry.di (opere teo mult pe la orage gi mai rar la sate.
gice), vol. I, Moscova, 1960.
''
P;. P. Vintilescu , Despre poezia inonograficd. d.in cfutjle dr ritwal...' Bucureqti, 1937.
Acelagi, Vobodut si pnrtea finald a Vecerniei, in rev. G.B., an. 196L, nr' 7-8' 2. RAnduiala Litiei
ln ..." Litiei, putem distinge doui variante principale:
ce priveqte rAnduiala
Una ministireasci - adici Litia aga cum se sivArgegte de regull in mAnistiri, inca-
til ln serviciul Privegherii; aceasta este rAnduiala corect5. gi completi a Litiei;
Alta, mai simpld, care se oficiazd, de obicei in bisericile de enorie, uniti numai cu
E.
Arlose
N S.
6
l/itr /.4,
k,
Grdu
V.
Fig. f . Agezarea artoselor qi a celorlalte ofrande pe masi la Litie.
ir) Vom descrie aici mai pe larg pe cea dintAi, aritAnd apoi numai prescultirile Qi
tlmplificlrile care se fac la cea de-a doua.
57
Pn rtrx' Pttott, Dtr, Hr.rtt B nrt Nt.st,ri J,tt'tl ttc;tcA sl'ti( )tAt,A
Ciirrtl sc thcc Litiir, sc trqazi)i clirt vrcrnc in mijl<rcul [riscricii, sutr policanclnrr o m Vll-lca), iar cfflrtircqii rcpcttr itcccagi cAntirre dc inci doui ori2, in timp cc prcotul ia
pc t'arc sc ptlt-t: artlse, o sticlugd cu vi,t, alta cu untclclennt qi un vas rnic (o fhrfirrioari) ulr ilrt()s, ilslrutii, tl fringc in chipul crucii qi il pune inapoi pe masi..
pufirl,qrdu, agczatc in chip cle cmce) astfel: artoselc spre risirit, grAul spre apus, vi Prcorul mcrgc rrpoi pe treptele altamlui gi, cu faqa spre credincioqi, ii binecuvAntea-
sprc- nriirz[noapte, iar untdclemnul s1'rrc miazizi (a se vedea F'ig. 1 de mai sus'). 2,1, zicAnd: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi...". CAntireqii: ,$min. Slavi intru cei
sc pun, dc asenrenca, stcgnice mici cu lumAniri aprinse sau rrei lumaniri rlc stts, lui Dunrnczeu..." (de trei ori) gi se incepe citirea celor gase psalmi ai Utreniei,
crtrcl$. (otltinLt.{ndu-se asfel serviciul Privegherii, in timp ce preotul, mergAnd in altar pe uEa
. Ficaudu-se, dupi. regula, slujba vecerniei mari (vezi in urmi, cap. III), indr
dupri ecfonisul de dinaintea Stihoavnei (,,Fie stipAnirea impiriliei Tale binecuvi
tlirrslrrc ntiazizi, citegte acolo primele qase rugS.ciuni ale dimineqii (a se vedea mai de-
;rnrtc, la serviciul Utreniei sirbitorilor). In timpul cintirii Laudelor, preotul iese la te-
tatii..."), clntireqii incep si cAnte stihurile Litiei, sau, cel puqin, ,,SIavi....,, de la Liti trnlxrd (iconostas) gi ii mimieqte pe credincioqi. Tot atunci se impart qi artosele bine-
iar preotr'il, cu capul acoperit, ginind cidelniqa in dreapta qi p....J"t de un purtitor < ettvintate, care s-au tiiat intre timp in buciqr.
Itrrninl (sfeqr-ric), iese pe uqa de miazanoapte a altarului (uqile impiriteqti fii;d inchi l{czumat'i intr-o schemi graficl, rAnduiala Litiei ministiregti (incadrati in serviciul
gi r:rcrge in proru.aos, unde se aqazi cu faqa spre risirit in faqa unei mese (unui analo
Privcgherii) este urmitoarea:
pc :are unl.aqaza.li icoana sirbitorii qi lAngi care se pune qi un sfegnic cu lur l'reoml (din sflnnrl altar), ecfonisul: ,,Fie stlpAnirea impiragiei Tale binecuvAntati...";
aprinsi sau.doui sfeqnice, de o parte gi de alta. Cind este gi diacon, el merge inai (l:lnt.: Stihirile (sau numai,,Slava...") Litiei, concomitent cu iegirea clerului dir-r
preonrlui, qinnnd cidelniqa. flllitr, pe uga de nord, rner,qerea in pronaos gi cldirea in jurul mesei (analogLrlui) cu
. . Aici
pregqlcideqte masa in cele patru laturi, icoanele din pronaos gi pe credir-rcir lcp,ura sarbltorii, gi in tot pronaosull
(daci este gi diacon, el merge cu lumAnare inaintea preorului); iar dupi ce cinrire Preorul (diaconul, daci este), ectenia Litiei: ,,N4Antuiegte, Dumnezeule, poporul
au terminat de cintat stihirile (,,slava") de la Litie, diaconul (dacr nu este dia 'l'ilu...";
preotul insuqi) rosreQre ectenia Litiei, drn Liturghier (,,tVlAntuiegte, Dumnezeule, l)reorul: ,,Pace nrturor !";
porul'I'au..." etc.). La ultimul alineat al ecteniei se face pomenirea nominald a Preonrl (sau diaconul) :,,Capetele noastre... ";
peltru care s-au adus (de obicei se por-nenesc acurn numai credincioqii vii). Prconrl: Rugdciunea Litiei :,,Stipine, mult-Milostive...";
ecfonisul ecteniei, preotul, cu faqa spre credinciogi, zice: ,,pace tuturor !"; diac
CAnt.: Stihoavna Vecerniei - concomitent cu mergerea clemlui in naos, ,yA.cum
(preonrl): ,,capetele noastre...)'. credincioqii ingenuncheazi, iar preotul, cu capul
Illlcreazi...",^rugiciunile incepitoare (,,Sfinte Dumnezeule..." Ei celelalte.
coperit,.citegte cu glas mare rugi.ciunea Litiei: ,,strpnne, mult-Milostive..." (dupi ti
l)reotul: Intreita inconjurare qi cidire a mesei cu prinoasele, concomitent cu cAnta-
ccle vechi, preotul o citegte cu faqa spre apus).
feit troparelor r5.nduite, de c5.tre cler gi cintireqi (credincioqi);
Dupi aceasta, cler gi credinciogi, precedati de purtitorii luminilor, se intorc Preotul: Rugiciunea pentru binecuvAntarea prinoaselor: ,,Doamne Iisuse F{ristoa-
ttaos,.in timp_ce cAntireqii continui slujba Vecerniei. cintAnd stihirile Stihoavnei,
celelalte. pAni la tropare.
ff, l)rrmnezeul nostru...";
llerul se aqazi in faqa mesei cu artosele gi cu celelalte pri (lAnt.: ,,Fie numele Domnului binecuvAntat..." (de trei ori);
sc, iar dupi ce a rostit ecfonisul rugdciunii,,Tati.l nostru...", preorul (cu capul'ac
l)reotul gi cAnt.: ,,Bogaqii au sird.cit..." (de trei ori: o dat5. cleml, de doui ori
rit) cddegte in cele patru laturi ale mesei cu prinoasele, ocolind-o imprejur, flri s ellrrtrlregii).
plece capul (cAnd este gi diacon, el sti in faqa preotului, cu lumanarea aprinsi).
Preonrl: FrAngerea simbolici a artosului binecuvAntat, mergerea pe solee qi bine-
ttmpul cddirii se cAntd troparele rAnduiter, incepind de obicei preonrl (primul tropa
euvnntarea finall: ,,BinecuvAntarea Domnului peste voi..." sau otpusnrl Vecerniei,
continuAnd cAntireqii (al doilea tropar) gi incheind preorul impreuni'cu cAltire'tii
ducrl nu se face Priveghere.
crcdrncrogii (al treilea tropar). DupI a treia inconjurare gi cidire a mesei, preonrl
b) La bisericile d.e enorie, unde in aiunul sirbitorilor mai importante de obicei nu se
c'lcqte, in continuare, icoanele impiritegti, iconostasul, jet-ul arhierer., clerul gi
"poi titcc I'riveghere, ci numai Vecernia uniti cu Litia, aceasta din urmi se face mai simplu,
crcdinciogi, incheind cidirea in faga mesei cu arrosele.
Ctt ttrmitoarele deosebiri faqi de serviciul mS.ni.stiresc, descris pAni aici:
Dupi cidire gi cdntarea troparelor, preorul ia in mana dreapt.i un arros, face cu
lcrqirca din altar a p^reo.tilor pentnr inceperea Litiei se face prin uqile impiritegti,
scmnul cmcii peste celelalte qi il agazi la loc (unii il qi sirutd, inainte de a-l pune la
pc mas.i). Diaconul (preotul, daca nu este diacon) zice: ,,Domnului si ne rugim fArc rlnrAn deschise. Intreaga slujbi a Litiei se oficiazd. in naos, lAng5. masa cu
' ) i
!",
;rt'ittoitsc'le (cu litierul), unde clericii se aqazi de la inceput. Unii adaugl partea finall a
^ -D*^^_
prcotLll, cu capul descoperit, crteQte mgiciunea penrru binecuvintarea prin&seloi
pc masa (,,Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru...,,); cAnd spune: ,,insuqi Vcccrttici (de la Stihoavni. inainte), intre prima parte a Litiei (cea care la ministiri se
ttlieirrzii irr pronaos) gi a doua parte (binecuvAntarea artoselor); alqii insi o omit, gi de
rrccuvAnteazi...", face semnul binecuvintS.rii intAi spre artoase, apoi pe rAnd,-spre c
dcccit, indati dupi mgiciunea Litiei (,,StIpAne, mult-Milostive..."), urmeazi. cAntarea
.prinoasg dl p. masa. Dupi aceea, preorul iqi acoperi capul, iar cAntire,tii cAn
leltc
(ca qi la sfirqirul Lirurghiei): ,,Fie numele Domnului binecuvintat..." (ps. cxli, 2), tloprrrtrlui ,,Niscitoare de Dumnezeu, Fecioari, bucuri-te...", cu intreita cidire qi in-
tltttittrare a mesei cu prinoasele, apoi binecuvAntarea pAinilor qi celelalte; iar dupi ce
clri. Apoi poreod (clerul) cAnti:
trci ori. cAnti: ,,Bogaqii au siricit
-Boortii err sdricit..."" r/de
(de nhirei
obicei pe oio.,,i
^. glasul te ('ilntii ,,Bogaqii au slricit...", preonrl merge spre altar qi face otpustul Vecerniei, ca
I .srimbiti scara sc cAnti ,,Niscitoare de Dumnezeu-Fecioari, bucuri-te..." de trei I Oiur.rrca
ori; . ,,Bogalii au s.iricit.,." este vers. l0 al Psalmului XXXII (,,Bine voi cuvinta pe Dom-
srlrbt\torilc slinlilor tlc cloui.ori tropar-ul sfinnrltri, iar a treia oari ,,Niscitoare de Dumnezeu...';; Itltl irr toltil vi:r[;r tnca...", carc, in une]c ministiri, sc citeqtc pi.ni la acest verset, iar vcrsetui se cAnti
pritzrticclc inrpirrltcqti nrrnrrri tropirnrl prirznicului, dc trci ori. tll trti ori.
8 .59
Lt'fu R.(iI(iA .SPECIALA
)R[o'l' I,Rotr, DR. tiNu BnnNt$'tt;
r:u irrsistenqi scntimcntul dc poc[inq[ qi irnplorare pcntru iertarea picatelor, dcoarece
qiiim Irr conccpqia vcchilor cre$tini, nenorocirile, pentru inlS.rurarea cirora se rugau, eraLl
gi din
corrsidcratc urmiri sau pedepse ale picatelor.
insuqi
l,a rugiciunile vechilor litii procesionale s-a adiugat cu timpul un ceremonial nou,
em de Domnul"). cnrc alc,iiuieqre a doua parte a Litiei de azi qi in cadrul cdruia se binecuvAnteazi pAinile
la Vecernie, ci dimineaqa, inainte de Utre' (nrtoscle) aduse de credincioqi Ia biserici, spre cinstea qi pomenirea sfinqilor sirbito-
ei. PAinile binecuvAntate la Litia oficiatl fiqi, sau a praznicelor respective. Aceastd parte a Litiei, care se intercaleazi la sfirgitul
Vcccrniei (intre tropare gi otpustul Vecerniei, sau incepunrl Utreniei), are origine
nrilrr.{stireasci. Ea a luat fiinqi gi se sivArqea adici la inceput nurnai in ministiri, atunci
crlrrcl se flcea Vdenie sau Priveghere mare de toat'i noaptea) adici Vecernia mare, uni-
t[ cu Utrenia. Cum aceasti Priveghere se incepea de cu seari gi se prelungea pAni
lloxptea tArziu (in unele biserici chiar pAni dimineaqa), citre sfhrgitul Vecerniei se adu-
ec1,i i,', biserici vreo cAteva pAini, care erau binecuvAntate de citre cel mai mare. Apoi
tc tringeau qi se impirqeau fragilor gi celor ce luau parte la slujbi, care igi astAmpirau
ntrtcl fbamea qi cipitau puqinl putere, pentru a putea suporta pini la sfhrqit osteneala
Privcgl'rerii gi pentru a putea ajuna pAni a doua zi la vremea imp'irtigirii. Apoi se
3. Istoria Litiei. originea qi formarea randuielii de azi htccpea Utrenia sau Privegherea propriu-zisi (serviciul de noapte).
Obiceiul acesta era cllnoscut, pAni nu de mult, sub numele de dptorl,dora (fractio
Dupi cum s-a putut vedea din cele exp pauis, bulg. petobleabne), adicd fi.d.ngerea mp. Fapte II, 42), denumire care se
htrrcbuinqeaziincl. gi azi pentru Litie in rutl grecesc gi cel bulgiresc. Ritualul
bitrccuvAntirii, frAngerii gi impirqirii pAinilor, care nu avea la inceput caracter liturgic,
I luat treptat o dezvoltare gi o solemnitate din ce in ce mai mare gi s-a unit cu
ntgtrciunile de implorare citite in vechile procesiuni, devenind o adevirati rinduiali
mu slufbl aparte.
l)in ministiri, Litia a trecut cu timpul qi in uzul bisericilor de enorii, unde se sI-
Vdrrlcqte nu numai atunci cAnd se face Vdenie mare sau Priveghere (adici la sirbitorile
derivl gi cuvAntul ktanie, adicl ruglciurie €6rc au in Mineie stihiri speciale pentru Litie), ci gi cAnd se oficiazi numai Vecernia
n care invoclm pe MAnnritorul, pe Maica obiqnuiti. AtAt in mlnistiri, cAt gi in bisericile de enorii, binecuvAntarea pAinilor nu
litie se ingelegeau ktaniile sau rugiciunile l1lni irre asrizi rostul de odinioari, cAnd se f}cea Priveghere de toati noaptea, ci a
in frunte cu clerul, sub formi de procesi- G{pltat un rost simbolic, ca gi prima parte a Litiei, precum vom vedea mai departe- .
ri din sat sau din oraq. 'I)cosebirea
de origine qi de scop dintre cele doul pi4i componente ale serviciului
Litie, in ingelesul de iegire procesiona de rrzi al Litiei se vede gi din fapnrl ci astlzi chiar, mgiciunile din prima parte a Litiei
cu cAntiri, se flcea inci din vechime, 1g citcsc uneori de monahi, fIrI a fi urmate de ritualul binecuvAntirii pAinilor.
calamitili publice (seceti, inundaqii, boli
invoca
vinte, 4. Explicarea rAnduielii actuale a Litiei
litnnii
vreme irr vechime, cAnd litiile se flceau afari din biserici sau afari din cetate, ieqirea cre-
(437-+46 clirruroqilor afari din biseric'i simboliza alungarea omului din rai: ,,... Fiind noi afar5.
Sc spune rlirr llisericl, aritim ciderea din rai qi cum ci ni s-a incuiat raiul qi cerul", zicea Simeon
intreit-sfi el 'l'csalonicului, in secolul XV3. Semnificaqia aceasta simbolic[ a Litiei se pistreazi qi
ttrrlci cAnd ea se sivArgegte in bisericl, precum explici acelaqi mare linrrgist al Bisericii
( )r'tocl<rxe. Dupi el, iesirea clerwlui Si n cred.incioSihr in pronaasul sau tind.a bisericii (adici
credinciogi. De altfel, termenul litie se llr irrciipcrea in care odinioarl qedeau penitenqii), la inceputul Litiei, inchipuie alunga-
ul popular, cAt gi in clrqile de sluibl, cu Ieir prinrilor oameni din rai gi pociinqa noastri, uniti cu rugiciunea pentm redeschi-
_
tlcr,c:,r uqiloq, cerului gi a milostivirii dumnezeiegti. CAnd flceau Litie, credincioqii de
Vcchile rugiciuni ale litiilor tatea de odinioard au fost ,t
p,Istratc in uz'pinf acLrm) dar au divin din biserici gi alciru-
ccentuat caracter penitengial, adicl cxprimi I l)NP^t tlirtele
il p;il; f"1i" , i*i.i cic azi. E, rytgdail.rti, city:t.342 gi 353, in trad.. row. cit., pp. 224,236.
'' 6r
60
LrIu nclttln srL,(llAL,A
)tiliul' l)l{t ll'. lltt. l:tttti l}nnNt.s l'li
clc lor de,prd.w, de vin, de untd.eletnru gi clc_toate bruritlgilc, c1 1o19i
indcsnrlarea avArrd,
carc,. intrind in
rlirri.irrri sc rrrgag cu atituclineir uurilit[ a varncgurlui din Evanghelie, li1isigi...". GrA.,l..rt., de altfel,.roadi plminrului dl".'i1:-::_9..31it]:i
,,,:;.rii;iil ," ..ig" ,ii fii;;J;;tr$ticnt clc.nrulqinrca pacatclor sale, s-a oprit intr-ttu un' r,1..r, ii.;[;, linrrgice, lcesl:a
si-* ydice,oilii,?p^*_..,.,',.:1",'1,'. "1,*, ri*.,,I.*y, carc,'ca gi vi'ul, es e intrebuingata in cult ca materie a ieryfei
sfl.i.ii,.r'iii,i.r"r [r"'pr.,i;i ;i;i'.1'-ir,.rina 11.^1 pic[tosului !" (Lc' xV[I' l3)' ;,u-;;;J.i;rJ, prii, rn"iire, tftipul qi shngele Domnului din Sfinta Euharistie' CAt
:t1#;;i'il;il:5.r-;zeule, milostiv fii mie, Tip.i'.'t'i' pistrall
"i;;;;;;;;';"s"i;-"J. t"'1li :":1: ;;';,r;,J;ltri-"t Ui*.uvAnrat la Litie, amrnteQte, dupi ugii, untdelemnul din
" irn Litwrsbi'n'.q.i
pe uga :ioiul vlduvei din Sarefta Sidonului, care, datoriti puterii dymn91e15t1ce1ucra
prin
ru,isiiri, uqile'implrlteqti rirnin i.chise in timpul Litiei, iar clerurl iese
XVII, 12-16)'
este despirqit de ir,ic.,l tii", trebuia si nir se mai termine in-timpul:t:'tti ({.n'e5i
;,;;;.i; tr. ti-lrir".i.ile de tip vechi, ia care.naosul ;i'ri,poiii'NAttdtonr"ei d.e Dwmnezew, specific Litiei (.,Nls,!ntoa,re. d:
"ri,,.'"rr.ri. p..a.i."?;;ieiliiilor fiumoase"), yjsair perdele ?:l^::tt
:i,,.i',1, b.,..,ri-te..."), este alcatuit in cea mai mare p e dln
aceste
il;ri.i; ;ai ,"., .se.inchi
dupl sfargitul pdrl
salutarea adresatl de
i
clupl icqirea clerului ,'ii.ai,r.ioqiloi.in Pt-".n*: .tt,.:t-t*tttnid
clericii gi credinciogii revin in naos-
i.
ii ii sie,-,,, Elisabeta Sfintei -Fecioare. la Buna-Ve ,l: (L-t I, 2-9
-D): ?t '::-"-1
' . ii,i.i, atunci clnd
i;i;[i
pronans - adi I.n,.'i,i t. sfirqitul Vecerniei (Litiei), pentru ci, dupd tradiqie, Buna-Vestire ar fi avut
it nl.rirriile
llurqticiwnile rostite d.e liturxhisinri
kturXhtsr'tory itc pron.atts
it't'
ii.rr.. Este considerat ca unul dintie cele mai vechi imne de inspiraqie cre-gtini,.dar
tulc, popoml Tiu..." gi rugiciunile Litiei: ,,StIpAne, Chiril al Alexandriei
prin.mulqimea.sfinqilor.pe
.
liir; r-,iUti.l, introducerea lui in cult fiind atribuit.i patriarhului tll:
i.ry,'.riiu..tal, iar :"tt ii,'^1]l= ezeu
linga ^a6r.r n^,
azarr pentru i, Vli;1. i"i."rol, alcinrirea lui constituie probabil unul dintre,p1"9"t.1.
i.1.il:',,ilil}r"iii"i it-" p"t..ii lor de mii'locire pe Domnului:
i.i i,ii" .^.. nir..i* a clutat sa dezvolte culnrl.Maicii gi de cea a lui Eutihie'l,r,lT19i:-
po.icntnnrrprcn. rto*riii ii, pt"vnttos itt. ma.os,.-a. t.
1'" . p.'Ttl 1dou.a 3 .Llti?
faqi de ngi._!s.te iiiftir'n,rrl"r"gice provocate, in qec. V, de erezia
lui Nestorie
in qi a milostivirii dr.rmnezeiegti
i cchivalent iatinesc a[ acesrui imn ii
raiuh.ri in cultul catolic cunoscutul imn
.i I oentru nol' 51: ca
" "qit"i
enrl -- il-i cum ne-aln fi unit cu ir-rgerii prin Flristos'? "q1 constituie
ir i; t;---: r '+'^^ aceea, 1,.^x cu(n ne informeazi
-'-.^^- dupi inFnrmeqzl acelaqi.autor
rcelesi atlfof introdus in secolul XIII de Bonaventura.
nrecum zlce slmeon
^ir.r'rr""i."ruia.'De siricit.'.", care se cAnti 4ye1-9]":*yAntarea pAinilor' este de
iiintarea ,,Bogaqii au s5.ricit.'."
( )iintarea
I;ffiH#'.#^^J":"e-r"ane (coruri) se uneau simbolic in acest moment,
semnificaqie
cAqlan<
simbolici ,r1 resr (qi ;"-. verserul tO) ain Psalmul XXXU (,,Bine-voi-cuvAnta pe D9*-
ffi;.]||l,.lirlit Stihoavnei.'Din nefericire, aceastS. fmmoas1
:;*: i'i.; ., ";^...U,ii"t" ,Jli, ;;;hI;. oaitiorta se cinta.sau^se.citea in intregime, a3A.t la tt^ttiT]..L"iy-
;;'*-: " r - despre'originea
11 :T.1 9-t-"^t:b,"':tr1-t:',:j.*' i, .f*e impirqirea anafurei, cAt gi la sfArqitul Litiei, dupi implrqirea
pAinilor piry-
:, Serviciu divin'. s-au t-r,, pieriut
pierdut desivArqire din vedere ir
cu desi citegte de la in-
ei se oficiazl in naos' lr,ir". O.
rrr,rte rltfel inci qi
T)e altfel, acrrm in'unele mindstiri
si acum psalmul acesta
ac:s.t1 se
s9 ci1e5t9.
intregul,serv"iy,l,!.lrl
,
n .no1ie, ylde
sau ,,litiile") ^_:..r-.-
amintesc gi .i simboli
"i_r_nri ,, i*, u..r.*l l0-1." se cAnt;., aQa cum
"i LiturXbierwlwi-
prevede incl rAnduiala Litiei dinTipicul
' ,0,n,,, cnre se binecuvd.nteaf,;";;-L*;(,it-.-oGt." il n rpi de la incepunrl .. .
zcazl celecinci paini .r, l"i. Mintuitoml'i sirurat mulqimile
,"::i::^'l^:!f ,Ti:,I 'liit u-r rest dintr-un pr"h .a.rt"t odinioari in intreqi este Qi cAntarea ,,Fie numele
inmulqirea lor. De a..e", dupd unii titurgiaii, ieqirea clerului
qi
|;lifiH[;..ffi p:tl: tti: prrrnrrlui binesuvAnta,..:; tpr. CKI, 2), care se c6ntl inainte de ,,Bo-gaqii au-siri'cit"'"
LrLurrrLrui'v^ "^ pi""""s
.*al".i"uf"im t'" inseamni m€rgerea poporului i? i:"t:1tl J tui]1{
ffi.*, ,* artoselor A.'"i
^::*:--::--:"-i:.
Lirr.*ua.r,"rea de ci.tre preot-in mijlocul bisericii inseamni bi
I iti:.*r. Simeon al Tesalonicului6 o numeqte.',mult-umir;a 9|I::-I,,'^"!);-,.**,
h.r, invdqa-
iliipn-tA;*6le prinoasehr binecuvd.ntate la Litie Si dapre^in'.trebuinfarea pdt!t?:,,
."."rarir"t.a pAinilor de cdtre Hristos, in mijlocul adunirii Popo$.oi:., r- L:..^^,--,a- u .fi f" ,ieral*l rd.nduielii Litiei, drn Liturghier,
sfune;,,Cade-se a gti cI
Simbolismul .*,-de altfel, indic"i chiar in extul rugiciunii de binecuv hiir".ruarrirt, este irUluit"".. d. ,or.. .#1., pentm cel ce o va,lua cu creding[... $i
1:.
or.' ,,O""-.r....,"..r." Cr* "iUin..o'"e,iat ttlt cinci pAin. qi ai.siturat cu ele cinci mii rtstrt si qtii, pieonrl., qi J pizegti, ca si se.feieasci^untdelemnul
acestal.tt,1,1,bt::,
uaru<tLr ,r
Ll.u;'ii r" pJti....". ;;.;;;;;.f,ai cAr-rd p..otoi ia i r mAini
i,i;,,;;-; il .o-u" ii , h""" oarr nici vinul, nici
in patru, el imiti i1":Yl*-:::.1-1,:l
PuJLrL.'' 1;;;:: sd-l binecuvintezi; asemenea
."rl"i" ci'cind apoi il fringe li
qi il
lr ]--.,*.'
imparte pt: Mannritorul i,suQi
(din nou) Priveghere; ci altele, nebinecuvAntate, si
ii, iriti fai.rlte, cAnd vei face
e;;;;"';Gu "..t.i -i"I"i,' 1 PI":'g'l $",^ 9".p," :-,3'
q i0; M.. vi,'zt i+; L::JT: r?-17 qi In' \n' 5-r3); i'i:'l'::',lf15't i:']il .ni'ti.^p"ii"..i'ar wntd.eletnnwl acesta care s-a binecuvintat, de este candeli la
-"ffitii.f.. *iil',5rii}v1, 26 gi loc' par')'
""YXt
ripi,.t, orrd.'rti sfAnta icoani spre sirutar_e, punAndu-l,in.candeli, sn min*_'1i
* ^iif.f.
[" tor aQa , n."iii la Cina cea de taini (vezi Mt. XXVI,
a pj,1r,r; gi poqi sd-l mlninci gi in bucate.Iar.ilnwl si-l bei cu buni cucernlcre'
_1_e]
ca pe
tir- oriir.ii. iai ,liit i*rtarbrmrcul, care se aduc Ia Litie gi se binecuvAnteazi' Irre.rr binecuvAntat. lr*iltt si le tai gi si le imparqi credinciogilor, care pot.si le
dati. ctr piinile, ,t ,rlrrrii;t;;il;:+ sau ofranda a{us1
-Tt,gPy:::ti,*l
{e ale a,if i',i. ... .insr., fie in biserici, fie acasi, mai inainte Ie alte bucate' Iat Xrd'wl,-satr
hranei noastre'
,""a"r. i..lp"L"l. "i.f pl-*1"nrlui qi din.elementele principale ]ir,],,,.,.,i, ,"., .r, alnrl si-l amesieci qi cu multumiti sI-l intrebuinqezi. Si nu indriz-
-:rr.. :^-r{-i ^1.,.c la il.".r,,n,l omerririi de cdtre Abel qi dupi modelul
jel
-
i rr thic'Lirurghie cu acesre pii,i ^^^^. ..:-
^: -: iau cu acest
L.^X
vin, dt pi cum
-,,m oir
zic cfinfele
sfintele canorne
canoane
acirr,',, lrtcrarea celor sfi nte"'.
*'i,',",;,i,;i.;,i.i,-i-pirtirea gi consumarea p1inilor binecuvAntale la-, Litie se face rn
gfrri,it *"*i.iuttii t'rivegherii, de la I septembrie pind la I-ruminica Tomii, Pentm os-
in care-L imPlorim P. P::T:^',:" Ifl:T :'r,,,.il,.r,t.r,.Vintilcscu,
poeziainrnograf.cdd.incd.rliledcrituatsichntat'eabisericeascd',Bucureqri,
i,mulgirca aceloragi roadc, ca de ex., p.r-" -ge.iune din slujba Cununiei: ,,Umple 19,1/, pp, 5ti-5t).
' n iir1,n slitttolo ntgdtir.nti, citp.
i 342' trtrcl. ront" cit', p' 222'
' I ititryili,t',lhrcrirc;ri, |956, 47.
P,
't Duln't slhn'h: nrllricitrli, crrP' 341 ,*ad' rou' cit'' p' 221 '
63
[,ITURGICA STECIAT.A
tcneela, slujbci qi.mrrimca h
iar clc l),mi.ice Tomii nflnrl la
ImpArtrrea lor sc fhcc dqtla'opgii,
zi.la Linrrghie (Tipicut marc, p, S9g).
1
La urele biserici, de obicei la ora qase. din untdelemr.ri uir"*"Antat la Litie LirurXhierul explicat, Bucureqti, L972, pp. 54-57.
adici bucigele. de vati inmuiate in
111--rll,:1r._,t:;,p-,,Tri,,, "."i'"nta"t._"Ji i';
::r,,]:ff, hArtie; acesrea se impart la credi,ciogi, care I pt;i;";];'t.;;il; Manuale de liturgici:
de
de leacuri. :, Glrenadie, Litwrgica, Bucuregti, 1877, pp. I 3 3- 1 3 5.
, l,ctrcdcv, Litwrgica saw explicarea sewiciwlui d.fuin, trad. qi prelucr. de Icor-r. N.
Ilrrcurcqti, 1899.
BIBLIOGRAFIB (izvoare Ei lucriri auxiliare) , Mitrofanovici qi colab., Litwrgica Bisericii Ottodoxe - Cursuri univ., Cerniugi,
pp. 618-62I.
1) g,i4lde sluibi si manuale de tipic: rttr, G. Rigcanu, Litwrgica..., Bucureqti, 187 6, pp. 86-87 .
Arhim. F. Balamace, Expricayiuru.i la practica ritu,gicri, Manual de Tipic
Bucuregti, 1924.
Bgior qi $t. Roqiany,.Trlit b.isl"icac, ed. a II-a, Blaj, I931, p.225 qt.
f,
M' Draginsl<r, Ntualwl bisericii o*idnxe-catoki, (wr^n i'le-Tipic
Cerniuqi, l8BB.
d.e Tipic o,r.todax, Cluj, 1940, pp. 50_51.
pp. 9-10, 39-47 (qi alte diverse ed. rom. mai vechi
, Kiev, 1907,foaia43 v, g.u.
nstantinopol, 1895, pp. 13_17; Alte
1928,.p.
!66 q.u. (atti ed. Sofia t95t).
litwrgicri, Bucureqti, 1926.
dr Tipicwl Biseri.cii Onodnxe RAmnicu_\
!t;:
'liprc Iaqi, 1816, cap. 2, pp.
ed. Sf. Sinod), Cernica, 1925; Bucureqti,L976.
b) TAlcuiri liturgice:
I.. Y Ag1 Sirnbolica biblica Si westind,Timigoara, 1935.
Pr._C. Moisiu, ,,5d, std,tm binie, sd'stdyn- cw piid...r,'', p,
Pwdywitor hturgic pentra
popor, Bucuregti, I 941.
Sime
39-342' 348;
P.G., t. tutaror
credtnte,
c) Studii:
Pr. Prof. Ene Braniqte, Litia - stwdiu coruparativ al rdnd.uieki ei
" in d_iferite
ortodoxe Si ntanuale de ttpic, in rev. S.T., an. 1956, nr. 5
6.
J. Braun, s.I., Liturgisches Handlexihaz, Resensb,r,s- 1924 nn r 9F-l 96
Ic. D.
v. N. ' b-o'
Prof.
vol'
Moscova, 1960. '
64
[,trunctcR sP],clALA
cint': ,,slavi '|'ic, I)trurnczcul nostru,.. inrpirate ceresc..." etc. Nunrtri in 4. ObservaEii tipiconale in legituri cu Pavecerniga
silptiinrAnri a PosruluiM1*i Ps. LXIX qi parte din canoru.ul cel rnnre at Sfd.ntwlwi
Criteanul, prccum aratd T-riodul Itr ,rf,rri'l clc zilele aritate mai inainte, Pavecerniqa mare se sivArqegte, in ministiri, qi
__ _
Ir]_S"l:ltlte siptimAni ale posrului, dupi ,,Veniqi si ne inchir-rim...,,, citim: psal zllclc clc nrarqi gi joi seara din siptimAna brAnzei, ca o anticipare a rAnduieliior
Iv, vI, xrl, xxIV, x4x XC. (in mif locul bisericii, impirtigi in doui stiri gi fi<
{ Sfttlrri Mare. Se face, de asemenea, qi in ajunul Nagterii Domnului, al Bobotezei gi -
clu-sc meranii la ,,Aliluia..."). cantarea prorocului Isiia (,,cu noi este Dumnezeu, llltclc cazuri - la Buna-Vestire, fie seara (la ceasul I din noapte), ilr loc de Vecernie,
ctr
.stilrurile respective, cAntate alternativ, la cele doui strane. Troparele din Cet tlitttinceqa, inainte de Utrenie sau in loc de Miezonoptici. in aclste cazuri, Pavecer-
,,ziua trecAnd..." gi celelalte (citite). creaj, (in mAnistiri il citegre cel mai mare). i n)nrc sc face uniti cu Litia Praznicului respectiv, inlocuind Vecernia mare a Praz-
l'rurile de invocare a sfinqilor, din ceashv (,,preasfAnti. Stipini,'de Dumnezeu N Itti. cirrc s-a sivArgit dimineaqa, fiind uniti cu Linrrghia SfAntului Vasile (in ajunul
toare..," qi celelalte. ,,Sfinte Dumnezeule...", $i celelalte (frri metanii). Troparele :elii qi in cel al Bobotezei), ori cu Linrrghia Darurilor mai inainte sfinqite (in aju-
s{primAnale, din Ceaslw
.(la.
sarbdtori, troparul sfnnnrlui sau al sirbitorii respe( Brrrtci-Vestiri). in toate aceste trei cazuri, Litia impreuni cu stihirile Stihoavnei'se
dhMinei).,,Doamne_, miluieqte f' (40 de ori), Slavi..., $i acum..., Ceea ce eqti clttpit slavoslovia mare din rnnduiala Pavecerniqei, inlocuind astfel resturl acestei
cinstit5..., Inrru numele Domnului...;,. I (n se vedea rAnduiala pe larginMineiele respective). in unele pi.rti, ca de ex.: in
Preorul (din altar): ,rP_enrru rugiciunile sfin.tilor pirinqilor noqrri...". ,
tll Molclovei, Pavecernita acestor trei praznice, cur ori firi Litie, se face dimineaqa
cAnt.: Rugiciunea Sfintului vasile, din ceaslov (,,Doamne, D.r"rn.r., cela ce tc clc Utrenie, inlocuind astfef Miezonoptica.
^
rnAnnrit pe noi..."). lttcori, vineri seara, in Pdresimi, Pavecerniqa mare este inlocuiti cu cea mici, daci
elrcqtc o parte din icoasele Acatisnrlui Maicii Domnului (trei), pAni la a cincea
tdtttiin[, cAnd se citeqte Acatisnrl intreg.
Pnvcccrniqa mici nu se sivArgeqte nici in sambita Pa imilor, qi nici in toatr Sip-
Itit I uminatd, cAnd este inlocuiti cu slujba speciali a Ceasurilor Pagtilor (vezi mai
rtc lt slujba Ceasurilor).
6tt 69
rtrr:rrt rl((rr. r.rK. ]:NE rrRANlsTIi
l,t'l'u ttctt< :A,sl)li( IIALA
Pt'ihiuril' Psllnrul lccs^trt (,(,cl.cc locuicqtc.sub ncopcritrnAlnrl (rlui pr-eaiuirlt...,,) I ) Exprimarca mttlpulirii citrc l)unrnczcu pentnr ziua cxpirati, carc constituie
Pilsrriu pAnii azi, atArin rAncjuiara pavecerniqei -rri'ai;i;ilj)i,,igi.
'ril;il'caroric. .a,'qi tttl mai alcs al scurtelor troparc din partea intAi a Pavecerniqci mari (,,Ziua tre-
slrritra corcspllzitoa;e (cowpretoriwwt, d; ft """J..,
sc poatc spune deci ci, pe la anui Q|yil1aL
aoo, r,"*i..",t" ,;;I;;;r. ca a qaptea
l, rtrulqumescu-Ji fie, Doamne...").
momente rugeciun. ,;in;.; ,-";r.'1liiio. din pont, i
, 2) Ilxprimarea seutimennrlui de pociinqi qi implorarea iertirii durnnezeiegti pentru
l: ?::fl.tX:l:,:H:-::
in jurul Sfrnrului Visile cel Mare. {eputin'ma lc slvArgite in ziua trecutd. Noaptea a fost privitl totdeauna cu teami, ca o
cI se referi la acelaqi lucru, vorbind despre e;;';r";;;; ripuire sau ca un simbol al mortii, care poate si. survini oricAnd, pe neaQteptate;
vremea sa. Dupi n(cca, rLrgiciunea pentru iertarea pdcatelor Ia inceputul nopqii era o griji fireasci gi
cea de. dimineaqd, Ceasurile qi Vecernia), drttorie in viaqa monahilor de odinioari. Aga se explici prezenta in rAnduiala
au mai bine zis incheind totul cu imne,' :crniqei a unor citiri, ru,qiciuni, cAnti.ri cu caracter evident penitenqial, ca de
Psalmul L, troparele de umilinqi gi rugiciunea Sfintului Efrem Sirul din
dgo.c_am{ati o practici. izolard gi limitati
,*;.'#i'J:::lr::"p:;['::,'L'r",T'X**;lr;'.t$:I.it#*'*n'il rniqa mici, mgiciunea lui Manase, regele iudeilor, gi cea a SfAntului Mardarie,
iljfi rvrrrLrNltL uLrPls_r-avElcrlllra ln lntormatllle el despfe CUItffl din Ie
n doua parte a Pavecerniqei mari, unde caracterul penitenqial al slujbei apare gi mai
il decit in partea corespunzatoare a Pavecerniqei mici.
r,Lr orarrLul
nici Sfdnrul roan
Ioan uasslan,
cassian, ln
in ctescrlerea rinduieiii;;;;;,
descrierla rinduielilor ;;Lil-.i monahale
comunititilor ho r.,
Mesopotamia g.a., vizitate de el- s-ar putea insi *;;lilr;;;^eoi -^., s.; fi. din Egi Ru,qdciunea atribwitti l4i Manase, regele iudeilor, se zice ci a fost alcltuiti de acesra
nare (synu.
acead., Bnbilon, unde fusese dus in robie de citre asirieni, din pricina plcatelor lui gi unde
ciuni diirainte de culcare ;;;', ,,t'iind in strdmtorare, s-a rugat fierbinte Domnului Dumnezeului sIu gi s-a umilit
;i'::::?Y: ,d:'q",'*'
Pahprnie, pi.o..or,a ,r Lrauuccrea latini "-i"i'qi'-
a lui Ieronima.'
olw"tt
sfil.nt ln faqa Dumnezeului pdrinqilor sii, qi I s-a rugat gi I s-a inchinat, iar El i-a ascukat
:iunea lui din inimi..." (2 Paralipomena, XXXIII, I2-L3). Dupi insemnarea din
Ipatie (Hypatius, episcop de Rufini ana, f44),scrisi de disci
,.,,I!--nF!f,
lul lflStwlui a doua Paralipomena (cap. XXXII, lB-I9), texrul acesrei rugiciuni ar fi existat
sdu cal,inic in secolul v, s'e spune
..i, p. cflnd era intr-o mlnistire din Tracia, dr
a'primit d; il;;flin p,r,,, si paine, doui cirgi pierdute, care au servit ca izvor de informagie autorului anonim al celor
,Y"::::-::::::'-T
Dapd.cinare, numiti aici9:lti:ur'fr,1*l
srw.iba d,inwintea' sornnwrwi (npcoQ6nuroj. 5ilL l'.Jrril'
clrqi Paralipomena) qi anume: ktoria regihr lwi Isrnil qi Istoria proorocilor. Critica
)lic[ o socoteQte neautenticS.; rugiciunea ar fi fost compusa ^d. .- iudeu palestinian
sivdrgit-o apoi, in fiecare zi, aldhrri
in ministirea
de celelalte i;;J r.irri:;,"ffi..rrn cu ucenicii llntlra greacl, probabil in epoca Macabeilor (sec. II i.Hr.)e. in orice caz, ea este una
sa de la Rufinianas.
It 4p*, Pavecernita a fost consacrati oficial in ofi iul mini,stiresc abia in sec, cele mai vechi rugiciuni folosite in cultul creqtin. ExprimAnd un sentimenr
- -- nd de clinqi sincer5,, a fost primiti in SeptwaXinta, intre ci4ile necanonice (bune
Ylli.l jLttrl.
dintAi denumirea T:,l*it.
ale lui Benedict a. N".ria- 84;i;;"r. i"t..u*"t.#
eitit) cu cuprins poetic (liric), iar Biserica Ortodoxi o folosegte in timpul Posnrlui
latini de azi ,..ri.i il"i* a;*fr;;;;'i;;;;;";'r;;:;;;X;,
1
"
bilind qi rinduiala ei din v emea aceea6. Dar qi t" ca una dintre rugiciunile menite si trezeasci in suflerul credinciogilor senti-
Ap":,-;;J1i""." dinainte de cu de umilinqi qi pociinqi pentru picate. Texnrl il gisim qi in Constitwyiile aposto-
era pracricari in pieratea particurarr a monahilor
fiind recomand.aqi, de exemplu, de citre sfantui Ambrozie
si;;;J;;;i;r-JMilanului,
cu mu1inainte, r care ne-o dau ca pe un model de rugiciune de pociinqi, incadrAnd-o in locul ei
jumitare a secolului al IV-lea7. in a dc ; din cartea a doua Paralipomena (cap. XXXIII, vers. 12-13). In unele manuscrise
ti, rugiciunea aceasta flcea parte dintr-un serviciu pentru morqi, care constinria
_ Iniqial, a existat o rxnduiala unici a pavecerniqei, gi anume cea numitd
n{: a treia a Pavecernitei man.
de care, pomeneste rrp ;rii i ii k ir, (ietuger.* J sE*
:'K:!^:
sava. cea micd :*:,:!!y, ^ probabil, p.i" r..brJ xrr, lrt'pr.;:"?rrJ
I Itrrgiciunea care incheie partea a doua a Pavecerniqei mari (,,StipAne Dumnezeule,
a luat nagrere,
ru:,il: Itttc atotputernice...") se citegte gi la Miezonoptica de toate zilele (vezi mai de-
I:l-",:..Tli:ll. ff-lq rezervarr numai penrru vremea posnrlui Mar{
prezinti Simeon al resalonicurui, in prima jumitrr"
,..or.rr,ri ivr.
il;; ), precum gi la Ceasul al treilea, unde este atribuiti Sfantwlui Mard.arie, martir in
" :cugia lui Diocleqian (t3Oa;, pomenit in sinaxarul ortodox la 13 decembrie. Ea
b) Explicaren slwjbei. Scoltul sirrubolisrnul ei Itrrrti din Pdthniyea Sfindlor Mucenici Evstratie, Auxenqiu, Evghenie, Mardarie qi
Si lc, pomenigi in aceasti zirr. Mucenicul Mardarie ar fi rostit aceasti rugiciune ina-
Slujbr dc origine evident minastireascd, pavecerniga nu a purut , rlc'^ a primi clrnuna martiriului. Unii o atribuie insi Sfintului Vasile cel Mare.
intra decat sp<
rlic in uzul bisericilorde enorie. in prog.r*ur zilnic dL--ga.i'ri. J) IIr al treilea rAnd, Pavecerniqa este meniti si deaXlas rwXd.ciwcii de cerere pentru
ar monahilor, Ia
rcpLrt ea era destinati - aga^cum. arati gi denumire"
prirnele ore ale nopqii, cu un intreit scop: - ,tfi; ;;;arai;r Gili"i Ch'it,vca aiatotttlui d.ivin hc ped.erea ty'ecerii in pa.ce a nopyii care incepe, pentru paza
Ftttttttlui gi pentru ferirea odihnei din noapte de primejdiile care, in vremurile de de-
Flttll, c:rau mult mai dese gi mai mari ca azi, ca Ei de nilucirile gi ispitele diavoleqti, care
o
A sc vcdea Studiul Vechiului Testament. Manual pentru uzul institutelor teologice, Bucuregti,
lUhh, p. 2.57.
l" (l.rrtca a ll-a, cap. 22, in rrad. rom. din SPA, II, pp. 4l-42.
rl Lit H. I)elchaye, Synaxariwru. Ecclesioe Constantinopolitanae (Propylaeum ad Acta Sanctomm
_
fiuvrrttlrris), Bruxcllcs, 1902, col. 305.
70
7t
PHnnT PR0F, DR, [ll,.lri l]uNr,5,rr
Ltturtcil<;R spr:ctALA
sullt mai st.{nlitoare rloaptca, cAnd. paza cugetului gi a mingii este adormitl sau mai Itt, nopqii, este
Acestei nevoi'ii corespunde arl
inccputullglul !le!,
f-"^*.I --i i"iai,*,a-..lor q"r. frrk.,i
mari, care formeazi un fel a.
, irnpului din
_P_avccernitei
i,ceputul Utreniei (vezi rai departe). Dintre ei, ieL #iil;;"ant f".rt.tl l, .irpJLrJ-' lrr rie de tropa
qi mai de Itr Viaqa Sfrnrului Auxenqiu din Bitinia (t470
atestat in documentele vechi este psahnwt xc (,,,ce|." t"*i!q1"
sub'acoperi, $t'ff rrtului Ioanichie.
ql sub umbra. Celui Atoipur.rni....;,1, i."re, precurn am 'l"ot semnificaqie trinitari. au, dupi Simeon al Tesaloniculuirs, qi cei trei psalmi care
3r1rjj^.:11{l
s-a intrebuinqat inci "*1":a.:
de la inceput in slujba Pavecerni,tei r,arirr.int'o.toJor,,-.ai lc citcsc la inceputul Pavecerniqei mici (Ps. L, bi ultimul
:1:trt" lnrri li_nrrgrce. El exprimi s.entimentr-rl de paci, a. ri"iii. qi ,igorrrrgn lil- dirtrrc ei este expresiv pentm scopul Pavecerniqei ajutorului
se incredinqeazi scunrlui ocroriror al lui Durmezeu. Aceeaqi
i;Aj".J; ;Jild;;
doui cantiri caracteristice pavecerniqei mari, a. ,"-ri.r-uil" r.o*"*t
dttntnczeiesc impotriva primejdiilor nopqii, asem ('vezi ver-
p*i, ;crclc 7-B: ,,Degrab auzi-mi, Doamne, ci a slibit duhul meu ! Nu-ti intoarce faqa de la
grrtiii, qi anume cd.mta,en proorocwlwi'Iswia (,,bu noi" .rt O.rmrr.;;..-.;\";i ,i;;; lllirtc, cn sd. ruu rud asem.d.n cw cei ce se poXoard in rnnrtnirut. Fi si aud dimineaqa mila Ta,
n:t:Y1"fi:cw noi..'. Amandoui se canti gi
cele,dour strane.(coruri), ca in Biserica veche. fitazi in n"a *iia"ic 1arteinffi,'lrrtade cil lrl Tine imi este nidejdea...").
c., ai"tai, * r.1rriit..i,.rt
unele_-prescurtiri, din cartea pro,t",ciei rwi Isaia.(cap.,v'III;
versetele
9-li, l2_i5; i
";rr;;.le celor vechi
€ltr f,:i;
i,.l.,T ? ]i 6,^i..traducerea SeptuaXintei); in corrcepqia lntl,
slmDorsmul mortll (preinchipuirea mortii) este arnestecatd "r, cu sperarta venirii lui
care ii insufle..rea gi ii intirea pe cer vechi in necazurile qi rrf.ri;q.i.
lor: ,,poforul
umbli intru intuneric a vizut lumini mare; cei ce loliqi ill;,ir;, qi i"'""jurri Itt Ceaslnv, Pavecerniqa micl este urmati. de Rurqdciwnile d.e seard (ale celor ce merg
lumini va st-ri.lucipeste voi... cici prunc S-a niscut noua FiJ..,, erc. cea tpt'c somn), care alcituiesc un capitol deosebit al programului zilnic de rugiciune a
de-a
cantare, luata drn Proargcia.lli (: p..
!y?(piimul 13, in trad. Septwagintei), se cdt tllottahilor, ele fiind destinate sd fie citite de citre fiecare cilugir in parte, in chilia sa,
cele cinci stihuri ale psalmului cL repetandulse l.:fa;ffi. fle hr continuarea Pavecerniqei (cAnd aceasta nu se citeqte in biierici)', fie ieparat, ime-
qte cele pa*u rurgdciuri cane se ciiesc arternaiiv
.. 91r,pr^ir" 'd. ii faia' icoarrtar dlnt inainte de culcare. Rugiciunile acestea) emoqionante prin p..t.i." credinqei gi a
sfkryitul Pn'vecenritei, to"t. o rari frumuseqe. euhologici ji tr..r.n, 5111ii ;;;, plctrlqii de care sunt inspirate, sunt indeaproape inrudite ca idei, conlinut gi semnifica-
q:ntry .exprimarea scopul i^pavecerniqei ca slujbi de ceier" j, m..pri".r cu cele din rAnduiala Pavecerniqei, alcituind un fel de continuare a acestora.
dintai dintre ele, adresati. sfintei Fecioare (,,Neipurcatn,neintinatl...,,), ""pii.
este frcu
Pyel d.irL Atnoreon, fondatorur minrstirii Sh"t.i
y6xnq) din constantinopol^(sec. Xr), care a jucat un rol
F".6;,,B;La.er6"i."; r ri
a spiritualiti(ii ortodoxer2. intrucat somnul era privit i";d.;J;a
i*i*r*t in istoria cultu BIBLIOGRAFIE
o imagine prei
puitoare a mor.tii13, autorul acestei frumoase rugrciuni irivoca aiutorul n) Ci4i
de sluibi gi manuale de tipic
Maicii Don
viegii noasffe pimenteqrr, , iii f"1fip.fe grele rf. Bucuregti, 1945; Litwrghier, Bucureqri, 1956; Triod.ul, Bucureqti, 1946.
iyl-,":lr^1."-,'.,Jipp,*l
fl:ryI": ;.[, Gij _,(haslav,
4i"..!rye (,,si fii'lAngr. mine... si in vremia'ieqiiii
pizindu-1..."). De aceea,.mai ales i'Apus, pavecerniqa,.;di# gi
;i&i;il.i,i,] Flvcrse manuale de tipic gi de liturgici, indicate la bibliografia capitolelor anieiioare.
ca o
mijlocire- pentru un sfirqit cregrinesc qi uqor al viegiira. -gi.i i b) Expliciri gi studii:
cea de-a doua rugiiiu-ne,'adresaii M*toito-rui (,,$i ne di noua, Stipine, A, Baumstark, Abend.qebef, in ,,Reallexikon fi.ir Antike und Christenrum", Band I,
ce mergem spre somrl0dihni suflenrlui gi trupului...rr), este lrgirrt, 1950, col. 9-12.
opera monahului'
A, Drnitriewskii, Descrieren tmanwscrniselor litwrXice pd.strate tn ru.dndstirile Orientwlwi
lntigchu5 din secolul vII, suprantmit pind.ect t, priti;i-; ,Jr" o lucrare inti
fi'loflo,r, vol. I gi III (Tunrrd), Kiev, 1895, gi Petrograd,lgIT.
'"*l*l: w*
scriptl,tl'r (rlcxu-Etrtqq tnq' Av. rpcrQnq), t" i30 d. .rprtot.l{---
c,ea de-a patra rugtciune (,,Nidejde"
Llnea cu care exprimi, in partea finali -9
Lrt rrtai...',), iemarcabirl prin , - l)r', L. Eisenhofer,IG.tbolische Litwrgik,II Band, Freiburg im Breisgau, 1935, pp.
l*s-sss.
a pavecerni,tei, .iedi.rg" ortodoxa in
.
Treime gi speranta puternici pe care o inspiri ..r"iil r" i"lilai"q.rrj l'1. l.'c h ren bach, C ontp k e s, in D A. C. L., III, 2466-247 O .
L.i",i.ii S, I'c trides,,4p odeipnon, in D A. C.L, l, 257 9 -2589 .
l)trrf. Pr. VIad. Prelipceanu gi colab., Stwdiul Vecbiwlwi Testotnent. Manual pentru
'2 A se vedea indeosebi.Ir..Gheorghe (V. Cande a), (Jn d.ascdJ icwrnenic uitat: Cuviosul
Everhetinwl.,Ctitot ia Si scnerile sfe, in tiO, 1956, pp.' 456 +,5t.
-
Utttl snrdenqilor institutelor teologice, Bucuregti, 1955, p. 257 (pentru originea
1Ju,
roan Gurd de Aur, o*;ii'trw,G i;p; Htg.lcirrrrii lui Manase, regele iudeilor).
il::tS.":l:,lp$
somntil Ei firea a biruit; esre icoana mo4ii,
mocii, este imaginei
(p.G., r. LX, col. 202): ,,...A
D;;;itt;; d;,#;;
sfn.ei'tu1ui_ oi.e [
imagine" sfnrgfrului.
:]I,':T:ll"efl::,.i
'rrt llyi! :.._ll:"p"
j],*.i,::,qt^';.dr:l:._:lti Tl1 casn, ii toli zicAni'ca t" -,j.-a"i.:l cr. qi"1!!.;;;;;
Amalarius. Da
rrr, IlY,8:
oJJitiis, Y , o; ,,Somnus esi xnago
,,Jomnus est irna ".1\1.
morus,,. eon Metafrastul). Dar unii teologi apuseni atri-
ll 9j:,r::!i::ll:f::. !g*'i*|e Litwsih, rlot. ]r, Freiburg im Breisgau, re33, p. 546.
's,r)c'sprc.er v;,i Kr'k;;b"^.h;;""i!,;rt,t; ;;;;;;;;;h;:;:,:;;;,r;:;;",ilifl',irli;.n*. ,
i DTC, t. I, col. 2585).
cit., p.223.
p. 146, gi A. PrCvosr,,4 ntiochus,itr DHGE, r. III, col.209-210.
+l 5.
11
73
PReor PRor. Dn. Exg BRANI$TE
A, Raes, Les Coruplies darus hs dtes otientoow, in O.C.P., I 7 ( I 95 I ), pp. I 33-145. Cnt'lt"ot.ur, VI
V. Rafth, F.D.P., Alcuni problemi relativi a Compieta (Unele probleme referitoare
Pavccernig[), in rev. ,,Ephemerides liturgicae" an. 1968, fasc. IV-V, pp.315-334.
Simeon al Tesaloniculti, Despre sfintele rugdciarui (slujbe), cap. 343, qi Pdtp. la Miezonoptica
*eb. 79r ln trad. rom. cu titltlTroctat aswpra. twtwror dngrnehr cred.inyei nlastre
Buctrregti, I 865-1866, pp. 223, 341, 342. (PolwnoSnigo)
Vandepitte, Saint Basile et l'oriXine dts Cornpkes, in ,,Re'urre Augustinieme", I
:. II, pp. 258-264.
nANourALA SLUJBET. rsToRrA $r ExpLTcAREA Er
I. Ce este Miezonoptica. Timpul sivirgirii.
Cele trei variante ale slujbei
75
rKfJ0'f rRoF, DR, ENE BnANI\STli
Ln'uR(;t()A sPHotAt,A
l\r'rtca a doun ir Micz.url'rticii crc toarc zilclc sc luccPc
ctr ,,Vcniqi
citesc piatm,ii oxx.si cjrxiaU
i*l,l:::: :1,.'.rI.:1:::: iiiii i'iiiili,,i nc
Se deosebegte de celelalte prin urmitoarele: a. Scopul gi istoria sluibei de noapte. Miezonoptica este expresia cea mai concreti
In intai, dupi Psalmul L, in roc de catisrnd de siruborwr credinpei,
parte_a nevinr>viqiei monahale gi pustnicegti a privegherii, adici a stirii de trezie din timpu.l
Ei se ii rii totodati simbol qi inchipuire a laudei necurmate pe care ingerii o aduc pururea
?:y,,!-!,If!7I:::ry,"( iesnicui) al gtasut.i de rini, iii o,rrif,;;K"i;;
:. T"1l?:"1,0:'::.,r
lan5.i ca11,': PH: ;.
;rd"i. ;ii ei,r*i#lila.i#f# l)trrnnezeu in ceruri gi pe care indeosebi monahii - adici cei ce se striduiesc si fie
gct'i tu trup" - se sArguiesc si o imite pe plmant. Prin ea, in timp ce lumea doarme,
t:_ ft^:"l
II, qi tot in. mijlocul_bisericii, c ete t ) *'p
u,n;:r:^.^"^,^j:I_ilr.l liuda pe_Treimea cea
ii;d)- iil' iiii;*ii icr, rcprezentatd indeosebi prin cilugiri gi prin credincioqii ei mai zeloqi, iqi indepli-
-ai p..s.rs de d,rmn.reire...,,). rlntoria de a liuda toati vremea pe Dumnezeu qi de a face neincetat rugiciuni de
i:l::,0:,,:"^'*.^{qle11;i;i,-i^;iffi
')
1:t.1"e,T::',T";"lau.._."qi x'irc pcntru lume. in secolul III, Ipolit Romanul se referea chiar la o veche tradiqie,
[?l11111:i.'^.*1.;:::1i,!!y,iatinyierii,p.'gr,,Jd.1;;J,;;;il;i;,,;
Itri,daci r- -.
se intAmpli vreo sir6itoare impiri.teascd.
clreia la miezul nopqii intreaga creagie - pdmAnnrl, asffele, arborii, apele -
Rugiciunea finali este adresati. sfintei rreimi (,,tntru n(' ull moment in stare de repaus, pentru a liuda pe Creator impreuni cu ingerii gi
tor puternici qi de fr rrrllctclc drep.tilor, la care credincioqii trebuie s5. se allnrre gi ei prin rugiciunea din
flcitoare- Treimo ,,\ Ei
toare, Preasfinti Treime...,,),
"i u citeqte f-^^---:
^--^a,r irir"ii,
-iron+o preotul f"r_[" ,qilo.
cr.r faqa spre rislrit.
^
fEeqt rrr<rrrrent (Tradi;ind.plst. cap.42,trad. B. Botte, pp. I30-I3I).
Partea a doua, adici rugiciunea pentru mortJ, se suprimi, Irrrlcrnn pentru rugiciunea de noapte giseau primii cregtini in exemplul MAntuito-
, deoarece duminica ftfltti irrsur;i, Care obignuia sI Se roage adesea noaptea, fie singur (Lc. VI, 12),fie impre-
:,),i,1: n:::),:(,,C"t
tu.l face otputtu{ Xf,l,,:* a.{,,a;{3"n-e
a invierii;
cc a inviat din morgi...,,l, ,p"ifii J*.
;;.;., de mai sus, ; Ulli r'rr ttccnicii Sii (cf. In. X\l[I, 2), cirora le recomanda: ,,Privegheagi qi vi rugagi in
E dt,1 vrcrnca !" (Lc. XXI, 36 gi XVIII, I). De altfel, rugiciunea din timpul nopqii era
nia d.e obste, ir.rcheind cu,,penrru rugiciurile.. ;,,.; "i;;;;*;ffii;iJ;;
$irl-ui.r"ffica din celerarte zile. 'tir',rrl in pictatea iudaicl inci din epoca Vechiului Testament, precum confirml
crrf nrai alcs Psahnul CXVIII (,,Fcriciqi cei flri prihani in cale..."), care alcltuicgte
76
Pnror PRoF, DR. Erun Bnrrrvr5rr
I,ITURCICA SNBCIAI,A
siltgttr. Catisnra a XVII-a qi a fost rincluit s[ sc citcascl la Miczorropdca dc toare
Rtrgiciunca cltrc Sfhnta Trc-
tocmai pcnrll ci in el cste de mai multc ori vorba despre ruglcillnea flcuti de ps inre, a lui Marcu Monahul
in timpjrl-nopgii: ,;{dust}-mi-am aminrc n,a.pten de nirmele ?l"l-n".-ne, ; (citit{ de preot)
Qi
Ta" (vers,.55); ,jyyiezu!^nuplii m-am sculat ca si. Te sli*,esc pentru judr
l:F"
Tll"".:.1" drepre" vers.62); ,,pen; nu resar zorile Te chem, cici in numele Rugiciunea Sfinnrlui Evstra-
nadilduiesc. Inainte de sn'a'ja dhninet,ti deschide ochii mei, ca si-i ide.r."r. in invitd tle
Tale" (ve11.- Referinqi gi indemn la rugiciunea din timpul nop(ii s. faie
_\!7_!a9
Psalmul Cxxxl[ din a doua parie a Miezonopticii de toate zilele (vezi'vlrs. ,,Vcniqi si ne inchindm..." ,,Veniqi si ne inchinirn..." qi
3: ..] qi I']salmii 120 qi 133 Psalmii 120 qi 133
tea ridrca;i mainile voasrre spre cele sfinte gi binecuvantaqi pe Domnul,,). urmdiJ
gi exemplul Mnnruitorului, sfinnrr Apoitol pavel, imp.eunl cu-
9:*{.pti$isnrlui
(ca toqi iudeii mai zeloqi), cand se aflau in temniqi la Filipi, in Macedonia,',,s-au
Rugiciturilc incepitoare
(,,Sfi nte Drrmnezeule..." gi
Rugi.ciunile incepitoare
(,,Sfinte Dunrnczeule..." qi
ruiezul nopliL s-at rugat gi au canrat laude lui Dumnezeui, (rrpt w. 2s).' " celelalte) celelalte)
.Amin". Rugdciunile ince- La fel ca la Miezonopdca de La fel ca la Miezonoptica (din faga ugilor impdri- La fel ca la Miezonoprica de
pitoare qi Psalmul 50 toate zilele toate zilele teQti) : Ectenia intreiti: toate zilele
,,1\4iluieqte-ne pe noi,
Catisma a XVII-a (Psalmul Catisma a IX-a (Psalmii Canonul Treimic aI glasuh Dumnezeule...'l
I 18) 64-6e) de r6nd, dn Octoih
Otpuseul: ,,Slavl fie, Hris- Otpustul: ,,Slavi fie, Hris- Otpusnrl: ,,Slavi Jic, Hris-
Simbolul credinqei Simbolul Credinqei Troparele Treimice (Triad toase Dumnezeule..." toase Dumnezeule..." toase Dumngzeule.,."
calele) din Cewbv (,,Cuvi-
ne-se cu adevi,rat a liuda ,"Flristos Adeviratul Durn- ,,Hristos, Adeviranrl Dum- ,,Crl ce a inviat din mo4i..."
Treimea...") nezrul nostnr..." nezrul nostru...'
i
Rtrgiciunile lncepdtoare Rugiciunile incepitoare Rugiciunile incepitoare Ectenia de obgte: ,,Si ne m- Ectenia de obgte: ,,Si ne ru- Ectenia de obgte: ,,Si ne ru-
(,,Sfinte Dumnezeule..." gi (,,Sfinte Dumnezrule..." gi (,,Sfinte Dumnezeule..." gi gim pentu pacea lumii..." gim pentru pacea lumii..." gim pentru pacea lumii..""
celelalte) celeldte celelalte)
)
,Jentru rugnciunile Sfingi- ,,Pentru rugdciunile Sfinlilor Pentru rugiciunile Sfingilor
Troparele glas 8: ,lard Mi- Troparele glas 2: ,,Neziditi Ipacoi al invierii glasuJui
rele..." qi celelalte Fire..." qi celelalte rind,dnOctoih
" I'rir-r caracteml ei cu tonrl nocturn, Miezonoptica ne aduce cel mai bine aminte de
,,Doamne, miluieqte 1", de ,,Doamne, miluiegte !", de 40
40 de ori
,,Doamne, miluie$te !", de sfinte ale creQtinilor din Biserica primari, cAnd intreg serviciul divin avea ca-
de ori 40 de ori
:tcr uocturn sau sub formi de priveghere, cuprinzAnd in el gi ruglciunea de seari, ca
,,Ceea ce eQd mai cinstiti..." mai cinstiti..." pc c'ca de dimineagi, a Bisericii (vezi in urmi, la cap. despre Istoria Laud.ehr biseri-
,,C€ea ce eQti ,,Crea ce eqd mai cinsritd..
li).Intr-adevar, la inceput Miezonoptica era parte integranti din slujba Privegherii
,jntru numele Domnului...' ,jntm numele Domnului..." ,.intru numele Domnului. de t,,,rtE noaptea, obiqnuitl in Biserica veche mai ales in nop$le dinspre duminici, ma-
Prcotul (din altar) :,pumnezeuJe,
fllc praznice qi sirbitorile martirilor mai importan(i. Cu timpul, sistematizAndu-se
La fel ca la Miezonoptica de
milostiveqte-Te spre noi..."
La fel ca Ia Miezonoptica r
ilerit scrviciu, pentm prescurtarea lui, oficiul Miezonopticii a fost scos Qi a rimas ca un
!€t'vir:iu separat gi independent, care se slvArgegte ori la miezul nop(ii (in unele
toate zilele
Rugiciunea Sfhnnrlui Efrem Filrrlstiri clr respectul tradiqiei vechi), ori dimineaqa (in bisericile de enorie, mai ales la
Sinrl, cu mctanii (numai in feril qi numai in zilele de sirbltoare); dar qi intr-un caz, qi intr-altul este uniti cu servi-
tx)st) €ltrl Lltrcniei, ca un preambul al acesteia.
l)csprc adundrile de noapte ale creqtinilor pentnr rugiciune aminteQte, la inceputul
lecrrlrrluialll-lca (c. lll-113), scrisoarea proconsuluhljPliniu celTd.ndr al Bitiniei cI-
19
lrRliot' Pru.lrr, [)rr, ENri ]lnnNrsj'l,ri l,l't-t ttci
r t< :n sl,t.)( ;lAl.A
trc itnptrratttl-'I'ririatrr; iar pc la sfhrEinrl aceh.riaqi secol gi incepunrl celui urmit rii prcinchipuirca invierii noastrc din rnorqi, ne ducc cu gindr-rl gi la ludecata din
'l'enulian.lc sfhnricqtc: pc fi:r:reilc crcQrinc sr nu sc mrritc cu birbaqi pigAni, pentm tti, cAnd l)clnrnul va veni a doua oar5., pe neaQteptate, la miezul nopqii, ca mirele
accia tru le-ar permitc si participe la adunirile cregtine de noapte (noitumcae- co*voca pilda celor zece fecioare (Mt. XXVI, 6). De aceea) toaca de la miezul nopgii a fost
ncs)t. ln secolul al III-lea, Origen aminreQte despre rugiciunile din timpul noptii, trinati cu trAmbiqa ingerilor din vremea de apoirr. Ideea aceasta o exprimi. in chip
c."t: q: crcqtini3. in acelaqi timp, Sft.ntwl ciprianl, episcopul cartaginei, ple Ituuat cele doui firrmoase tropare din partea intAi a Miezonopticii de toate zilele:
clc la identificarea -cam
lui Flristos prin lurnini (vezi in urmi, la expiicarea Veierniei;, I , Mirele vine in miezul nop(ii..." gi ,,La ziua cea infricoqltoare gAndind, suflete al
fica gi recomanda credinciogilor lui rugiciunea de noapte, aitfel: ,,Aceia .r." i, rr, privegheazi...".
totdeauna in Hristos, adici in lumini, sd nu incerim din rugiciune nici in ti lilc se gisesc qi in ritul copt gi sub diferite variante le gisim in celelalte rituri lirur-
nopFl". Bl di, in continuare, exemplul prorociqei Ana, care petrecea zi qi noapte orientale, ceea ce inseamni. ci sunt mai vechi decit secolele V-VL Aceste rropare,
rugrciune, la templu (Lc. II, 37). ,,Noi, care vom avea in impirdtia lui'Dumner c{au Miezonopticii culoarea ei proprie, reflect5. ideea - foarte curentS. gi familiari
rlumar zt - fdra interwenirea nopgii - si veghem in timpul nopqii ca in timpul lumi lliserica primari - a Pnntsiei, adicl credinqa vie in a doua velire a Domnului, venire
$i fiindci acolo ne vom ruga totdeauna gi vom aduce multumiin lui Dumnezeu, si. cirre primii creEtini o sperau ca foarte apropiati, trebuind si aibl loc, dupi credinqa
incetim nici aici a ne ruga gi a aduce mulgumiti lui Dumnezeu"4. il veacul al iv- , la miezul nopqii, deoarece Domnul insuqi le atrlsese atertia: ,,Privegheaqi deci,
in Risirit, Sfil.ntul Vasile cel Mat'e consfrntegte oficierea serviciului divin de noapte ;i nu qtiqi cind va veni stipAnul casei: seara, ori la miezul noptii, ori la cAntatul co-
pravila zilnici a monahilor, justificAnd r-,.."rit"t." ei atAt cu exemplele biblice aminr rr, ori dimineata) ca nLl cumva venind flri veste, si vi afle dormind. Iar ceea ce
mai inainte (Ps. cXVII,62, gr Fapte vl, 2s), cit qi pe considerennrl ci dimi voui, tuturor zic: Privegheaqi !" (Mc. XIII, 35).
trebuie .s5. ne giseasci treji qi meditAnd la_ inviqiturile dumnezeiegti, conform, Conqinutul celor dou'i tropare ne indeamni si ne gAndim qi la sfArgitul viegii noas-
manddrilor psalmistului (Ps. CXVIII, 148)5. Citre sfirginrl veacului al IV-lea,^ pe care poate vem pe neaQteptate, gi si ne rugim pentru ca el si fie in pace qi sub
apuseanS. pSeria ne spu_ne ci, duminica, la Ierusalim uqile bisericliArunstasia (inviet rtirea sfinqilor ingeri. De aceea Biserica pune la indemAna creQtinilor o mgiciune -
se deschideau inainte de cantanrl cocogilor (,,ante pullorum cantum") gi credinci in aceastS. privinqi - intercalata la sfhrginrl primei pirqi din Miezonoptica pen-
zdboveau pAna dimineaqa in rugiciuni gi imne, la care luau parre totdeauna gi preogii simbete: RuXdciuneo Sfil.rutwlwi Ettstt"otie, unul din cei cinci martiri din persecugia
diaconii, pregitiqi penrru privegheri (,,ad vigilias')6. cam in acelaqi timp, sft.ntut io, l)ioclegian (1303), pomeniqi in sinaxarul ortodox la I3 decembrie (vezi in urmi, la
Gurd de Awr aftma. de asemenea, ci. in vremea sa, creqtinii zelogi stiruiau Paveceru.itei). Sfintul ar fi rostit aceasti frumoasa rugiciune inainte de a fi
rugiciunea de la miezul nopqii pAni dimi rea(a7; ,,in timpul acesta - zice elin altr pa :rrt pe rugul pe care a fost ars gi ea se afli incadrati in descrierea Pitimirii celor cinci
- gi rugiciunile sunt mai curate, precum gi mintea este mai limpedes. tccnici din sinaxarul de la 13 decembrier2. Ca qi rugiciunea Sfhnrului Mardarie din
b. simbolismul slulbei. Din punct de vedere simbolic, adici pusi in legrturi ttiala Pavecerni.tei mari gi a Miezonopticii de toate zilele, rugiciunea SfAntului
istoria sfinti a mAntuirii, Miezonoptica ne aduce aminte de inceputul patimiior ie reprezintS. rugiciunea exemplari a unor mucenici creQtini pe pragul mo4ii gi
nului,.mai ales.de rugi.ciunea sa cu sudori de sAnge din gridina Ghetsimani, r poate fi rostiti de orice credincios in clipe grele qi de aceea a fost incadrati in
de prinderea qi aducerea Lui in faqa arhiereului Ana, Care a a\,,ut loc in noa .riala slujbei de la miezul noptii pentru sAmbcte.
tridirii, dupi Cina cea de tainie. 4
l)lrr gAndul la a doua venire a Domnului, cAnd El va judeca viii gi mo4ii, ne in-
. Dar Miezonoptica ne aduce- aminte gi de invierea Domnului, care a a\,'ut loc in si ne aducem aminte gi de cei morti Qi s5. ne rugim qi pentru ei in ceasul aces-
doua Parte a nopqii, ci.tre ziuilo; iar scularea din somn pentru rugiciune fiind simbr rlc rroapte. Aqa se explici prezen(a troparelor qi a rugiciunii pentru cei morqi, din a
ttil parte a Miezonopticii de toate zilele gi de sAmbita: ,,Pomenegte, Doamne, pe cei
I
Epkt: X, 97; ,,Ei (cregtinii) susfin ci toati gregeala gi vina lor consti in aceea ci aveau obiceiul ilttrr-r nidejdea invierii gi a vieqii veqnice au adormit, pirintii qi fratii nogtri..." etc.
sc aclune intr-o anumitd. zi (stato d;ie). inainte de iyirea nrilor (ante lwcerm), cAntau alternativ un ir ()nnoaruele h,eirnice nle cehr opt glasuri (Troieqnicul) din slujba Miezonopticii de
Iui Hristos ca unui zeu... Dupi
l!.ea:: despi4eau, spre- a se aduna din nou, pentm ca si ia im1
rtd o hrani (cibwn), de altfel obignuiti gi nevinovati..." (textul latinesc al-epistolei Ia
itrici. sunt opera marelui dogmatist qi imnograf risdritean, Sfintul Ioan Damas-
f.P. Ki Itrul (sec. VIII); iar Troparele Treiruice (Triadicalele) din rAnduiala aceleiaqi slujbe se
burg im Breisgau, 1910, pp. f8-19).
L, r.I,col. f408 gi 540). iorcsc SfAntului Grigore Sinaitul (tt3I0)t3. Aceste doul grupe de imne, impreund
Iullriciunea finali datorati lui Marcu Monahul, episcopul idruntului (,,lntru rot pu-
s60c_562A). rici gi de viaqi ficitoare, PreasfAnta Treime..."), alcdtuiesc partca principali a Mie-
)OC0, col. J.016). rpticii de duminici, in care predomini lauda gi preami.rirea Sfintei Treimi. Miezo-
6rie,Jowntal d.e wyage, Paris, 1971, pp. 188-f 90 Jlttica de duminicl este, astfel, una dintre pu[inele slujbe gi forme de expresie directi
vizut pe Domnul..." (P.G., t. LYI, col.420). tttlrrrltri de latrie (adoraqie) a Sfintei Treimi, cu accentuat caracter doxologic, in rinrl
adici priveghere de toati noaptea.
t'gic bizantin.
s86).
967. p. 393.
rr Silrtc<rr.t
nnrlui Atanasie cel Mare, cap. 12. 16.20 e.l " si al Tesalonicul:ui,Despre sf.ntele ngd.ciurr.i, cap. 304 (P.G.,
t' l'.t;., t. CXVI, col. t. CLV, col. 557).
xxvur, c<t. 276):,,La.miezul ,opfii tc ,.t ,.Jil'f'rllxi,Tl"'j'#ffi;i?9;i'":ih ??"o.?;l 468-505- (intre scrierile lui Simeor.r Merafrasrtrl). Cf. $
Simeon Metafrasttrl). qi Bibliothecn
itccil orrl l)<tnrrtttl a inviat clin rnorfi ;i a Liudar pe Tatil; dc accca s-a rinduit noutr si1 liuclirn 't lraffL cd. III, clc Fr. Halkin, Bruxcllcs, 1957, col. 646.
l)rrtrrnczcu lll Acca or.{". '\ l\irrrcrrir irr sirirrxirrul *lujh.i .ti,.r Mirreiul pc apriiic, zirra (t.
EO ril
BIBLIOGRAFIB CADnI)LUI, Vll
A. Baumstark, Noctuma Laas. Typen friibchristlicher Vinil,hienfeier und ihr
vor altem irn riimiscben wnd. rnonnstichen Ntws..., Miinster irn watfalien, t9s7 IJtrenia
gie -wissenschaftlichen Quellen und Forschu ngen, 32) .
Ierom. Nilo Borgia, 'flpo),dyrov ,piurno" d.elle chiese di rito bizantino,
1929 (Orientalia Christiana, vol. XYI-z,Num. 56). A. NOTIUNI INTRODUCTIVE $I RANDUIALA SLUJBBI
Ceaslov, Bucuregti, 1945.
Henry Chadwick, Prayer at Mid.niXbf, in vol. ,fipeletasil'.
__
offirts na Card.inal Jean Dnnidhw, Paris,1972.
MilaruXes I. Numirile slujbei
Dr. Ludwig Eisenhofer, Hand.buch der lGtbolischen Litwrgih,Id Band ( (luvAnnrl Utrmie, intrebuinqat de obicei in limba noastri pentru desemnarea sluj.
Liturgik), Freiburg im Breisgau,1933, pp. 500-512.
dc dirnineaqi., este de origine slavoni (de la Utro : diminea(i) gi traduce cuvXnnrl
A. Gastoud, La Vigiles ruocttu,t es) Paris, 1908.
LitwrXhier, Bucureqri, 1956 qi 1967.
sc 'O "Op0poq (aurori, znrri zllei, revlrsatul zorilor) sau forma lui adjectival{
udu, de unde vine rominescul ofirind' intrebuinqat pini nu de mult, irr unele re-
Manuale de tipic Si d.e litwrXicri (enumerate in bibliografia cap. IV qi V).
ni romAneqti, in loc de utrerue.
In plus: Isidor Marcu, Curs d.e Teohgie pastorald., vol. L
Sc mai intrebuin.teazd (mai ales in Transilvania qi Bucovina) termenii, de origine
Liturgica, Blaj, 1906, pp. 309-310. rnd.necat, rudnecare qi m.d.necd.nd.d, derivaqi de la cuvAntul latinesc monicare (a
]. Mateos, Offi.ce d.e rninait et offi.ce d.u rnatin chez Saint Athanase, in O.C.p. de dimineagd.,inzori, inainte de rlsirinrl soarelui), derivat qi el din nd,ne -
(1962), t73-1 80.
ncafi. S-a mai intrebuinqat gi denumirea de Laude (druor, Laudes, I:balite), folosi-
Simeon al Tesaloniculai, Despre sfintele rugdriuni, cap. 304-305, qi Rd.spwn:
Rcum in Biserica Romano-Catolici pentru indicarea slujbei de dimineaqi, pentru
innebdriJc wnui arhiereu, 79, (in P.G., t. CLV qi *ad.. rorn. cit. la cap. anterioare ).
Una dintre pi4ile cele mai importante ale acestei slujbe o alcinriesc psalmii dc loudd
Pr. P. Vintilesot,Istoria Litwghiei. Curs dactilografiat, Bucuregti, 1940.
Idem, Ofioial Miezanopticii, in rev. G.8., an. L961, nr.7-8.
CXLVII q.u.), cAntagi spre sfirqitul ei.
83
l'Rr irn' l)trrltr. Dn, Iir.ru llnnIr,$'r'ti
LI'rurtc;rc:A spFlclALA
3. RAnduiala Utreniei sirbitorilor Bfirrrci.., Trcimi...", crdind in fata Sfinrei Mese, in chipul crucii. La strani (in minis-
tlri, c'cl nrai mare, daci e de faqij: ,,Amin. Slav.i intru cei de sus lui Dumnezeu...,, erc.
lc incepe citirea celor sase psalruti ai Utreniei (de reguli in mijlocul bisericii).
in timpul clintre
Utrenia duminicilor; piLri aici se omitc,
Utrenia praznicelor impdritegti gi a sfinqilor cu serbare gi Sfintci... Treimi...",
I'tflilnc inci dc doui
Utrenia zilelor de rAnd (mai simpli gi mai scurti).
rttitri biserica. Apoi indati la strani se incepe: ,,Slavi intm cei de sus lui Dumnezeu...,,gi ci-
Cum ins5. intre Utrenia duminicilor gi cea a sirbitorilor din cursul sdptimAnii tirca cclor qase psalmi2.
prca puqine deosebiri, noi vom expune) ca gi la Vecernie, mai intAi rir-rduiala U cu,
sdrbdtoriht, in general, menqionAnd, la timpul cuvenir, micile deosebiri dintre rA
Tot . Treimi..., Anii Luminate, dar
ctt ttuele de restul peri arita mai departe,
duminicilor, de o parte, qi rinduiala celorlalte si.rbltori, de alta. l,r cirp. desp rdnd.wiatd
La vremea rinduiti, paracliserul (cintiret-ul) trage clopotele gi toaci penrru
(toaca mare).
Preonrl intri in bisericl qi apoi in altar, dupi aceeagi reguli ca qi seara la V
(vezi in urmi,la cap. respectiv).
Se citegte mai intAi Miezanoptica, dupi rAnduiala ei din Ceashv (vezi la cap. r
tiv); iar cAnd trebuie si inceapa Utrenia, preonrl vine in mijlocul bisericii, se i
de trei ori spre risirit, depune metanie la tronul arhieresc (in minlstiri iqi ia bi
vintarea de la cel mai mare, daci e de faqi), apoi intri in altar pe uqa dinspre mi
se inchini in faqa Sfintei Mese, iqi pune epitrahilul dupi regula gtiuti gi ia cldelr
mAni, binecuvAntAnd timAia, cu formula: ,,Timiie iqi adrri.m...". Apoi deschide
ra gi stAnd in faqa Sfintei Mese, cu capul acoperit, di binecwvd.nta.rea (,,Binecuv
este Dumnezeul nostru..."), cidind totodati cruciq. ContinuS. apoi si citeasci in
ftrl altar, flcAnd cddire mare (in toatl biserica).
CAntiretii r'ispund: ,aA.min. Veniqi si ne inchinlm..." (in Postul Mare,
rugiciunile intrgductive obiqnuite: ,,Sfinte Dumnezeule..." $i celelalte) qi citesc
)flX qi XX (,;{uzi-te Domnul in ziua necazului..." gi: ,,Doamne, intru puterea Ta 'r,Y-r;ri.P*rtr?ttarut { Tipiryl ce! mare, la randrriala Utreniei de luni tlupi Duminica Tomii. cf. Ei
veseli impiranrl..."), continuAnd indati cu rugiciunile in^troductive obignuite: (,,5 Mttrotanovici, T. Tarnavschi gi N. Codarciuc. Liturgim ed. 1929, p'. 712; Catapasier
lhrcuregti. ioctoi'h
Dumnezeule..., PreasfAnti Treime..., TatII nostru..."). In timpul acesta preonrl 1959, p. 28 nord.
cidirea, in aga fel ca la ,,Tatil nostru..." sI fie reintors in naos gi stAnd in mijloc, Alir c practica gene rali in biser. cile romineqti din Muntenia, Oltenia si Moldova (vezi- de ex.
n, F.
Fltn,
policandru, si rosteasc5. ecfonisul: ,,Ci a Ta este implriqia..."; iar c6.nd zice: 6ll)i irrr
Tatilui gi a Fiului gi a Sfinnrlui Duh..." cideqte de trei ori spre altar, dupd !ftr'ic ;i
continua cidirea, ca de obicei, reintrAnd in altar pe uQa dinspre miazilzi. llttcu rc
l,,.r
I)upi ecfonisul de mai sus, la strani se citesc cele trei tropare ale crucii ( a.r
itil, ,,:yi -,.,,,,. uupa Lrrrrca.pnmuor rrer psalml dln cel;ase, cand preonil trebuie
'ittlpiirite$u sprc sd iasd in fata
icgte, Doamnq, popoml Tiu..., Slava..., Cel ce Te-ai inilqat pe cmce de bunivoie.. a citi ultimelc sase rusiciuni alc diminerii
acurn..., Ocrotitoare, infricogati gi neinfruntati...") t. tul Proscomidiei (ed. Bunrresi
r'ed Bucureg i, 1q67
1967,p.n g3
R? c,r \
E.u.).
DupI aceasta, preotul, stAnd ir-r faga Sfintei Mese cu cidelnita in mAni, zice imbricat toate vegmintele inainre de inceperea
e rugiciuni, ci le citegte tot dir.r altar, de irnde
intreitd scw,td: ,"Nrliluieqte-ne pe noi, Dumnezeule..." Qi celelalte (vezi Li rutinua, daci a inceput-o mai inainre, lucrarea
ciclind de cnte rei ori spre SfAnta Masi, la fiecare cerere (alineat) din ectenie. se citesc. dtrpi rinduiali. Ceasrrrile. rinralul
ccfonisul ecteniei, cAntareqii zic: ;{.min. Intru numele Domnului binecuvAn rrru n [)cr)n1-l Llntrgnle !l lmDracarea vegmmtelor pentnt inccpere
a loc
p.:rrirrte". Iar preotul dd, binecwvd.nt&1/ed. pemtru irutepwtwl propriw-zis al (Jtreniei: ,, dupi ccrenia de la cintarea a gasea a Catavasiilor, face,
lli,r,.,]:tl.-",-lyi"
dt('rt e;rzt in timprrl Latrdclor gi al Ceasurilor.
F l )tttttinica: tiooa.,rl inri.iii de dorri n.i
I Accrsta cstc rindr.riala previzuti irtTipicul cel ware (fa1a l5), de acord
cu cea din Cea.shv gi
\()Mnvnsienrl Practic (Ocr<tihul Dar qLrpa
mic). r_ral dupi Tipicul 'ir,,. \ tr'oparlrl stennllul drn Mint-i...$i acum...", tropanrI Ndscdtoarei de Dumnezeu (Bogdro-
ttr.tLytLJt[rttl t'rLrLttL \\JLL(.)Illut rrlrc/. trptcul o$e?.tcesc (de ex., eo.
biset icesc (oe Cernica, l>zJ,
ed. Lernlca, p. 16,
1925, p, I lrrvrcrrr) P: tropamlui sfinrului. Daci sfinrul zilei nu are rropar, se zice.,Siavel.,
221, nr), Psirhnii XIX qi XX nu sc citesc dccit ir.r zilele de rAr.rd din Postul Mare, pe cind in t'!'!."'^tt'trparttl $li.ul $i
r rrvl'drrrl Niiscitoarei
r\.tnldt(2drcl dc Ltc l)umuczcu
r/LllllllczcLl Pe. Oe rind
Slastll dc
pe.glasrrl ranq al
Al Ortoihutii. praznicele i-piri-
UCtOrhAlAt. La praZntCele impiri-
tclc gi tltrnrirricilc l)ostului Mrrrc gi ilr zilele clin rcsnrl ar.rului, irrdatl dupi bir.rccuvinrareir de i nttntai troparttl.praznicului rcspc.ri*,, de trci ori, iar la sarb:iror.ilcifirililor;i in zilcic dc
sc.citcsc' rttgiicittttilc irltro(luctivc (,,Sfirrrc l)unrnczculc..." qi cclchltc), apoi ilrdirtil trrrparclc .t,'u,jltt} rropirrttl
sf.lonrlrri cic.cloui ori,,,Slavri..., $i acurn...", rroparul Nriscitorrrcicle I)umnc-
tr ticqtc, I)oirrrr trc, poporrrl'l'ilu..." rii cclcl:rltc. ::. :t1lrI
th ; r,1 glasrr I rrrrl'rrrnrl rr i sffl r.rtu u i.
r I
PRtx)'I' PRotr, DR, tiNti ll n ANt,stli l,l"t'tt ttclt:n sl,licIAt,A
silu cAntare (vezi regula combinirii lor mai clar Ia Gherasim Saifirin, Tipic, pp 2l-22,
.;rcirsrrl Ei
l,f.l, l,rrrrgr
onrl ia SfAnta Evanghelie, punAnd Crucea in locul ei pe antimis gi, stAnd in latura
miazinoapte a S{rniei Mese, cu faqa spre miazdzi qi cu capul descoperit, citegte Ev ]ll,qT'i"
i0);Mclc eezi:
'r Tipical rntwe, cap.2l. (pp.
ungul^escu, op. cit., pp. ZdilZ;
Siliil,t" ienJ a invicrii; iniimpuicitirii, diaconui (da i este) sau un paracliser stl tl Ntrisirr Eti, 1959, pp. ,1+-+S, ,'r<lru.
87
LtTu ncitt :n sltl'lol At,A
lltrtit) I l,notr. DH, Huti BnnNtus't'li
l,ir ()tntarca il l'l()rra a (latirvasiilor, prcotul (sau cliaconul, daci este) ia apol o la Ql mr:rgc spre altar, Precedat dc utr
clcsclriclc dvcra gi cidcqte in faga Sfintci Mcsc, zicAud: ,,Pe Nlscitoarea de 'trlror dc lumini (flclie ori sfeqnic)'
qi Maica Ltulinii intru cAntiri cinstind-o, si o mirim !".
qr !" La stranl se cAntd (lArrd a aiuns pe ,r.p;i;'di;-i;il'altamlui, s;jntoalce 'c1 tf 3'::l'*Tt::tl-t]
spre er, apol se ln-
meu) pe Domnul !'!" cu,
stihtnile Mdrirnwrilor Sfi.ntei I'ecionre (,,r\4iregte, suflere al meu. 6nt"arl flcA.d semnul Sfiniei Cruci cu SfAnta Evanghelie de pe sfhntul
cc citi mai cinstiti...", iiar la praznicele impiriteqti (gi in ziua odovaniei lor) se i.tr1 in sfAnnrl ,f,"r p.""ili.l,,,peie,.q,i gi, luAnd SiAnta Cruce
Mfu,irnutile slrbltorii respectrve,
'rwnuv'tle sarDator[ ive. cte
resDective- Cnntarea a noua
de la uantarea
CAntarea nolr2 a uanonulut sirhitorii
sirbitorii.
Canonrrhri sarbatoru.
Canonului itnis, aqazl SfAnta Evangl-relie la locul ei'
la sfirqitul doxo-
in timpul cintirii Mirimurilor, preotul (diaconul) continui. sd cideasci., l)trpi ce s-a cAntat pentru ultima oari ,,,Sfinte Dumnezeul....l'd9
cd.d.ire ru.are. Duminica, in momentul acesta, Sfinta Evanghelie fiind scoasi in i;iil il;l':;';;;[;';,'w,,t,*'ii;i 1i, "i", ryl 9f,:']:.9?:1f:",:"::.::il:
a toati lumea s-a ficut" in duminicile in care
este
lrisericii, preonrl, dupi ce a cidit icoanele de la catapeteasml, indati cidegte ,il,ilii'(r^di.;; ;;ri'.ian-ir.,
dintre primele glasuri, ori
,r.rrl dirttie
lt,,rt unul
rlncl mormAnt.'." in duminicile in
iat-ai din morment.'."
Evanghelie, stAnd in faqa tetrapodului pe care ea este pusi. gi flcAnd de acolo ".i-;[;il;"ii.
cidirea din naosul bisericii. In unele biserici, la CAntarea a noua se tra,qe Qi clo ffi t'.l#["r',rf ii"'.ftjil;' p;il;i"';.ii
"ri,,inviat-ai iar la celelalte sirbitori, troparul
ori se loveste in toaci. ,rr\torii respective.
Dupi irmosul CAntirii a noua urmeazi ectenia mici, dupi care la strani se ;iil;;;i
'fjil#;:#i.' ori
"'i
diaconul, dacr este)
(
:uicgti...").
ia't'ry'
Dupl ecfonisul z a v y-^ -jr6
.fi1#,i*:
mai cinte,,Sfint este Dumnezeul nostru"l3.
Indati dupi svetilne la strani se incepe centarea Lawd.el.or (,,Toatd suflarea si ;il"li (r;;tit;D,e;pr-regulr, dintre uqile impirdteqtir6'
^ ..
pe Domnul..."), cu stihurile qi stihirile respecrive, duminica pe glasul de rand al
bisericilJ;;A;;t d'" untle pl^rqi, T'i-"t-:]i,Y,Tt:::,1Pt:::':;
n practica, Ia
;tffi[:'#,#i.i-16[ ilil;;;r;;te de la,raiqirur doxologiei) se suprimr, aqa cr
-J"*tr"gi.i
hwlwi, iar la celelalte sirbitori pe glasul indicat de stihirile din Mineita. Dumini preotul ori face apolisul Utreniei' ori
Slava Laudelor se cAnti Voscreasnn sat Stihira Evangbeliei (Eotinala) de rAnd (ur ;; ffi; i."prrri a. rr li{.Ei"rl
indati SfAnta Linrrghie.
cele ll, indicati de obicei in calendar)rs, iar la,,$i acum..." se cAnti.,,Preabi rre
12
in
Duminica Floriilor, se cAnti ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." firi
'I-r'iod,
locul acestei cintiri il line rugdciunea pentru binecuvAntarea silciei sau a stilpirilor).
cilnri, de aserrlenea) ,,Sfint este l)omnul Dumnezeul nosrm..." nici in duminicile in care cad
tricc ctt date schimbitoare, Ia care trebuie si se cAnte svetilna praznicului respectiv (Nagterea
nului, Boboteazi, inilEarea Sfintei Cmci).
'3 In afar'i de dumir-rici, ,,SfAnt este Domnul Dumnezeul nostru..." se mai cinri gi in Simbi
[,tzir, inair.rte de svetilni, precllm Ei in Simbi.ta din SiptimAna Sfintelor Patimi (i)enia Prol in toate bisericile ortodoxe) '
Iui), firi svetilna
Ia l)trnrinica avem
opt stihiri ale
tle uctqthulur; daci El
Octoihului; daca sfintul zilel
qi stantul laMinei
zilei de Ia 1y. are stihiri, la
()ttoth 5i
sc pun. pxtru de la Ottoih $r patru de la Minei. La celelalte sirbitori avem, de reguli, patru stihi:
llnlpxtru
'" Itr dttnriuicilc Triodr.rlui gi ale Penticostarului (afari de cea a Mironosilelor qi de cea a T
Slirr[ikrr), in l)r-rnrirtica Strimogilor gi in cea a Piringilor dupi trup ai Domnului (penultima gi
dirririntc dc (irac'iun), uu se cAnti stihira Evangheliei, ci srihiia respectivi de'la Slava
irrdicntil in'Iriod' Pe,ttuostol,, ori - respcctiv - in Mineiul pe fucembrie, in accsrc tlurni
chisc.
tlliItlilsrit'i v()scrclsnrl, srttt srilrira dc rflnd ir Evanghclici sc cflnti clupi otpustlrl Urlenici,
88
89
PtrHo'r PRotr. DR, ENE BRANT$ fll Lrrul((t t( lA st,t.)<)tAt,A
tqile impirireqti, spre a tlirrt este Domnu] Dumnez. t nostru"re. Daci sluiba zilei respective
are stihiri la laude,
[p:r, aceshria, p"."itir.-t, ginAnd i- iEnrl n".""iprimele doui stihuri de la Laude (,,Toati suflargl si laude pe Domnul.-'"
llT:.f:f^":It_,(i.it T
h.-ilocr.rt bisericll. * Aq,,pre risirir, s
-r-i ^ rx^r:^ ^-__ ri...') pe glasyrt stihirilor, i citim.Laudele dupi ceasl'ov
11'.T.t:,,l,ilT9
anll-ltlnd asrtel strigarea flcuti odinioari monahilor ;i;;;iip. rllt"ti i"g".ii
Stf2ne spre
strane, snre ra sta
ct. in
f,. srare
.r.,-- de
-]^ ---^-:
sau inhnii CXLyIII, CXLIX qi L) pann ia stihul cu care agi prima stihiri 1|.1udel,or
are stihiri Ia Laude,
ffezire gi cr-r atengie Ia sltrjba care se ficea in
timpul ** .airr" stihirile, cu Stau"'tor (daci existi). Dar daca sluyba lilei nu
Lffifl ff:f:"ir.:i.,i1:,:l-?.:J,"r"t, + :i;__i,D"d"..- .ra.,..
d,.',5;x;'.,Ti
ci i,, p icitim Laudele in intregime,
$;i ;;.;"rl: ,,Slavi Tii, Ceiui
dupi Ceaslop.
ce ne-ai aritat noui nina !". Uqile impirltegti se
['i,Y,;;.;';pTi],*JH,T:,ixHl*,1,:.,.,:];r,"f
, caqlnd Crucls sDre risir'it Anni
,:-:p5j1ili.._1X"1 : -) - ^ " , --^-.''
-x)i-'^- irr,Ji.,- rt.* pri.i uqil. i .r.r-ri dacl dupi Utrenie urmeaza indati nrrghia; daci urmeazlG"-
diY:':Ji, cidlnd ^^-ri^,.; .iiia
:"tinui cidiiea,
in.chipul ;;;i'J. ;i;;:;{'; "."-
if. ii" -e"nstiri) ugile rlmAn inchise gi se vor deschide numai pentm otpust, in ca-
Qlo',.i Qfi-.^: 'ri..^:--: - . r ,- ,.Arrrl nreofirl este deia imbricat ,.rrt.o Liturqhie. La strani se citeqte dnxolagia
incepunrl Utreniei).
Ia inCepUrul
Qte-ne, Doamne..."). APoi pregnrl
agj .iti""i;i e
cel mai mare, dacd e'
inchindw...rr,
tncn'narn" dupi ci
de dimineagi, Domnului"; duPi
citeqte
citeste ka,ntr.l
Psalrnul ,t '", dup rugiciunea PrtrLatu
ruBaclunca capetelor (in
pleclrii LdPsLrrut \ur
,d,1?1"t"':$;#";'".,1,,x1i,1#, :
:*",::ll:..,4::ii:+Iffi
strane; stihurile i;::'ffi u
acestea se nurnesc
attixandare,
- L.,Ldrs'rr Lcror qc rI), cu ecfonisul ei (,,Ci Jie se cuvine-a ne milur"'")'
iilpi "..rr.r, se cdntl ia ,t.ani Stibomna Laud.elor (specifici U=qini;i qiz,it^e^t3^r,^$i
rn ti-^,.r
;;;ffi::::'Y::*" " =^- ..1,,o.r.hiraTI't"m'fH:
" (,,r'jeschziind'ru
ae cuvannrt-c*u
rcll,'"poi,,Bine este a ne mirturisi Domnului..., Sfinte Dumnezeule..." c^elelalte
in timpol ,..ri, ., mAna Ta
dtpd. Ceashu. DupI ,,Tatilrostru..." se cAnti tfTTHi
ioif*'I-ri.ii.ri" dinspre miazinoapte in uQa illi*ii#.pi.o"..,'$i acum...'i tropaml Nestetoarei de Dumrezeu (Bogorodigna) ""piPt al zilei
il;;;^;;::::,,^ Wcemiei, apoi zice ecienia rua i,-,Sf*n
idaca este.d1r.9ir,t z,uc er, rar preorur intra.in p{'ri{31k;:.";f;Lec.tenia
i
r,i-it-rrl. resnective- oe slasul troparului sfAntului.
De aici inainte,
"r:-i,,siuiba obiqn,ita , v.[.r"].iHi; combinati cu Liti
^t ^, pe noi, Dumnezeule...") qi
otpusml dePlin al Utreniei'
:ffi,X,-"ffii1i:"j
canfar,,bogatu sdricit...", in loc de otousnrr obiqnuit ,l v..irri.i;;;'di,;H".;.?]
au l?.',T,i'",1"ij;::':3::,*1,'j*::y,Y::.,1111ii,,,"%:tp; t5., cAt gi otPustul le zice din
r..,^:"t:: ji, ,prf?.a*c"li,l"*"* r mbricat toate veQmintele pentru Linrrghie,
:,T1,-::f:
ntrrui peste voi. ;ra1d ;u ,r,^p
toti...,,, rx.anJ r"- ;Jii;;; i#"ilitji;;frJ#1il'ul,
"'r_ecuvdnrarea
;}T':1":li:u ll:y,::l-*
vci deschide..."
s-us
gi indati se i"lep. .t.#;;i;r'r;.:';;;#1,
lui b";;;;;, .
"'ra. i..i l,;i;';,D""-,e, buzere
sirbitorilor) curn s-a aritat in urmils. ;?,1Tlll. rtl
'll|lfflliii,ji; ,ulflll,lil,'r."*-:iil;'li:"":!:i4;l;ia,'silii'i'i,i!1"::;:,;'i{:'fl,f, Nrlsciltoarci de Dumnezcu iii rt"tl.SA-Ue,, i. p.*. intii a sfintul , cca de
.c gra rt,
r ri 49 (rczi
rr
dc oit.
I9 d
) ; a il. u,"r rr'.(- rt, ;;;-;; ;, rtu:#i{I, rTv . [?;;trr,Ji" Ntscitoarei t rt d. (Tipicul *oi', p' 18, fala 32 q
".o1, ' P' 20)'
90 9l
rvr, ptr. ENa, DKANIU-IE I,ITUI(CiI0A Dt'EL,IALN
/ ---__Tqr!4 Ls lva wl
tcrminAnd cu cea din seara
.,Deniile din SiptdmAna fent drr^i rA-,{,,:^r: rr-..^-l
,il"i;;';" i"jffii"'oiresimi.
r arcslmr- crr rtencohi
c,r deneehrr-. ci
Ld du
- fapt dupi.rAnduiali
au. Evanghelie.
Utreniei
intbraci si
irnbraci felnn,rl
qi felonul. 'Evallgnelle. De
lJe aceea, pra"rui
pre(
ma..catismi, fie indati dupi tropanrl
l. -Aiil"il,i-#il ugile
uiur impdrdt^
,rrPdl aL -,
raLd urll(Jl .
grupd aparte o alcdtuiesc cele din loia
Pi(ile Murteniei icuia -i.; .: t'--.,-
"r-# A^..I a-^r--^
-:- oficiazi vineri seara, ste tot, cl
n!sr"], #ff nostru yrlin ti cw- i UWeniei
J \o)Y
legriturd.
1'ril,iii
rtrIrnrri in Triod,Shljba
,' rirlblri dirnineaga (Vezi articolul
ori ?, in rev. ,",tnli.top' B $oara)' an
infricogaroarelo Irltttltttei celei Mari; Sa*iAti ai*lnea|a,
| 95(r, nr. 4-6, PP. 46-60).
92 93
PnRor PRoF, DR, Eur Bnnrur,5'r'r.: Ll'ruRctt:R sPEC:lAl.A
95
_.rH yn^trtv I r:
l,t'r[tRCl(;A snHolAI,A
filcca .tlitti,lr{ ilt accastil scaril, la lc^lsalinr. cl9
il;ir; *,,a,-,unti, i, G.lg.ta la sfiirrtul Mo,rant. i1ii, p<tpoirrc, si uc vcsclim..."), carc sc. cAnti in intrcginrc (rcpctirrcltr-sc, la ttc-
I^a
cltrialn rrccstci pr<;ccsiuni.cil
pcnrru scoarera SfAntului Litirrhier, rir capitorur ,,invd *tit.,lrii") qi carc alcinricqtc p"ri". principali a slujbei. La ficcarc pca.sni (cAntarc),
\er (Epitaf),,. ,',,i
in aJ i;tAtSit'toatd biserica,'prutind in rnana stAr-rga SfAnta Cn-rce gi o lumfu-rare
"',d'ra'a' !o...:ii:"t;i',,':'J"'.r.-.n. a, acestei denii cere nei re*uri
urr- aPostol gr o evanghelie). bi ;lic) aprinsl, iar dupi fiecare peasni rosteEte ectenm'mtcfl"
?^:f(f!:y,:,yi!e;.1"^ir"'.-i., ""';;oiioft;'" evanshetie\ c,rc -,.^.^
ep citesc
care se ,.__, i.
dupi _
.S. i,ipii*l deci partea de la inceput a Utreniei, dintre ,,Slavi Sfintei."
Treimi"'" gi
1."'Sfh,rrulu;"E;.:"f i;'iLrrrrs' lui pe Sfhnta [4asi, t'nd. u, rdmdne
I,
Inilgarea
i lsarea D
Domn,,rrri l:::::'::l.if1':t'1
omnurui A..' i; i;.L ;T
Prohodutui. Este unul di".;.-;;;;;.rlir#ri
:;; #
t"" llH:,XT:#i*?
_ rs!.rvre Laaurr A:_ - - -lri lufih: : riii,, ri.,"r" (adici citirea celor qase psalmi qi a celor 12 rugiciuni ale
qi toati partea Utreniei sirbitorilor dintre
^ectenia
mare Qr canoane
dimineqii),
sau
pre-
catavasll)
de lecruri biblice
lut bisericesc cd r : catismele sau sedelnele, BinecuvAntlrile Invierii (care s-au cdntat, prrrl antrcl-
lrr slujba Prohodului, in noaptea precedenti), antifoanele, prochimenul
gi Evan-
.irqi'i"ib."il;- gvlnghelie), inq
taqi zile gi la ser pentru inceputul slujbei).
sc toate acesre trei lecnrri {in (.ar. s-a citit inainte de binecuvAntarea
i'irrpi cororul invierii urmeazi' ca de obicei, r'uruind'ttd'n invierii ('Crr trupul
u;;l;i ;;il;ih: ::#,iltff1iil ii."i#'[L' YiIi " rost asimlatd cq irrd c" un muritor..."), fhri ,,Sfj.nt este Domnul Dumnezeul nostt-tt..." (carc s-a
sebi prin cinrare,
sebi cAnrarea .1,,';^,"
duioas la utrenia Prohodului), Lowd.ele cu stihirile invierii, ,,S1av5...., $i acum...
cu Sfintul Epitaf, denia ii*i*i, gi si ne luminim "p"i
cu prlznuirea...", ectenio inn'eitd. .qi ecteruia cereril'or de
lmpr€sroltante
-^-.rr!urvrratrLL )rLrruc
sluibe ale incall, omiqAndu-se, cleci, doxologia (care s-a cAntat qi ea, prin anticipaqie, la slui-
ologr, pe drept cuvdnt, ca,,pun*ul."t"ii;;;{:;;:1iiill"',.".:::i:;X;1rt4e unii Pryrhodului)'gi apoi ltpustul special al Pastil'oF6 -
c\ .a -A^.r'-:-ry cu- ,"aut ;i A;.;rii .e,-,arirll'o ,.. ilrrlb" Uweniei in toate zilele Sd.ptdrnd.ni,i face
Sfintehr Pas.ti
,':":,,X1;',^'S^,^l?.-Y!',"i!
"p".r"-irr"i*d, i"d",ii;'i
..^ ^_ -
sn" nana Luminati), cu deose'birea ci inceputul slulbei m1 s9 ryai
afarl din
f .i,." de obicei, in biserici, cu,,Slavi Sfintei... Treimi"'", dupl care se cAntd
cei la orele 12 noaJ rs a'inviat", de trei ori, apoi stihurile Pagtilor, ca qi in noaptea Invierii, ectenia
s5.rbitori I^. ^.^-,,*i- , t"ar.e
qi canonul, apoi'Sveti[ea gilaudele, tira doxologie (a se vedea rhai pe
scwtfts in
seryices tn tlte
the Grerh Church, Rn*. I
CLur,:h Roma, r(
" Ilcinrr,rrca'.i"..lr;i::'"':- )^1,111^,,
tl
r,,
'" particularitilile rallclulcrr
Il)csprc Panlcurarlnllle slujbeidin
randuielii sluJUsr Sfintelor rPaqti in Biserica rusi, vezi descrie-
rruaPLra ururrurvf
uur noaptea
z,cirzil.
irr v.t.
*::"l
c,,l.ciii"irrri,rti')rr
mi:i n*,*
tunrina i,vicrii, ."*; ;rdl;;i;.i;"#;ti rnrunencur de
:li': I de.,ar,a
l::,'lT" Schulz, r i, in
af,ard in biserica
.
is u m in a ti, sii m
b er ca luminati,
i
Kaltsymbotih a* uyririirr,ioirn'
r s
'csPrc T,*bm,nli
tce ih ttrivoskrtnii Terhwnii l{alend.ari
ti,, t)--,,^Jdn@i; Knlco.tln.ri (C.ilendar
(Calendar bisericesc ortodox). Moscova.
ortodox), a,l97O,
197O, pp. 62-69
62-69.
Irr v,,1. c.tcctiv svrnt,ititiair-'o,ti,;;;;,:r',;;';;;:;)!^)#i;,"EiY;ffiP;,*!(!:{:;rrr;;i:;:l;",
rt4rtndnvo,, -,,, ^".r-"..-;,7;I. t'yczipenticostanr] la rAnduiala Utreniei de luni a doua siptimini dupi Paqti (ed. Bucuregtt,
lu7J, p, 7ti)
96
LI'runcllc:n SPEcIALA
[)ntiryt' Pnrlrr. l)rr. ENti BnANrus'l,ti
r! ' 'iii*"i*
B. rsToRrE gr EXPLTCARE Itti, clc aLl remas. lllsa mar Lr.'l'dr
rlrri,clcau.rnrasi's'lmaii:pl*"!l'f T:::):*:X"*'#,il:'fr'r:)*d:T"l:
*;:!':1T^:i"#;, e{octurne, Matutines),
care
;iH;i-il;t.r. '9.-111 re carro,ne: si Laudes (Aiuot), care
I. originea utreniei. Evolu,tia ,t^ffiHqil'?,!i'::.":-:::ii{i":r,[::::!":;"y:K:;(Aiuo'l)'care
gl' tr:?T:::"#?;
slujbei pini la randuiali actualt 5:T: tii #ffi
EI'.ff I ttgY9t'
erprrnd pioltir
;'d*"#;:i
Uffenla rlrurur ""^;;;;;Ji"-pr,.,i.a ministireasci sub
flmDul noPula rdrrrdJ'1L.lf'Jr'-inicilor
Irqirea Utreniei in timpul
.
c1 ti vecernia, Utrenia igi are originea gi modelul in rugrciunea de dimine ilt{tfl;;ir'""
il;H;;r*^ dtn Jir _alurut *"'"':).iiton ,l r'rminicil".';;;i;;tblio.il"t
"9?:i1-',:11-itecr-i qi al sdrbitorilor
postului
posmlui
culnrl iudaic, de la te_mplu gi sinagogi, prescrisi. in Legea Veche qi nurnitr I Priveghertr PrazruLLrur-
"iunul'praznicelor^impa'j,');,,^;*din timoul
clin timpul Mare (vezt
(vezi
t," nl"ii-poftanti, pr€cum si^:* RlT11l- ,^"r,rrase insr d. f;;;."i;, A.an-
(vezi, de ex., Ieg. XXIX,38-42; Num. XXVII, 2-8;I paral. XVI, 4O; U l"r"i.
ll q.a.). Minnritorul insugi a practicar-o (vezi Mc. I, 35 qi Lc.yI,L2).' lllH:li-ffi:"i:'?Jff :i.T,:,iti;ffir"i;::::':i',.':;:'*'".'x:'.'J::ifl'#
a nopqii' ca odinioarl
noP\Ir, ff'ffi
ra ori ffT'il'J'flT:'l'"**ii
liiifS;' rdr rru "' -
'"J""
Dar in culnrl Bisericii primare, IJtrenia a fost de la irlceput incadrati in se in pnma fT:.."
.:-,,r ln
vizut in ..n
cap' ""e
,.teno., ;;al-itrenia Sfintelor Paqtia(Qi,
i\., (Qi' pe
pe
divin de toati noaptea (Priveghere), care, precum am vizut, sla scindat mai tir
cele trei sluibe deosebite ale serviciului divin zilnic: Vecernia, Miezonoptica gi
i".. 1pr..om am
l.js;.,( K:iH'',S"',fiffi
".t;J'"*tl?-11::
f i'."iliffi;;.-"" i,
odinioara. ii
ta evtet ce odinio'ra,
"rrilrititrenia in doua
"'abi*
nia, aceasta din urmi fiind ultima parte a serviciului livin nocturn de odinioari. ,opqii,
n in
Gc
lntirrrnaqii de dimineaqi
1'r^*:^-1: :::tffil
ll
Fr, rrc di s
Marturii despre o mgiciune publici de dimineaqi a cregtinilor avem iltii in
cuta epistoli a lui Pliniu cel TAnir catre impi.ratul Traian, de la ilceputul secc
iii)"oi\"n d' \r.,,,v).crssLr,s)
":,ti-o*))#t" '
iarao-
rd,uu
I.{-lea; apoi, la Tertulian,. care ne di qi cea dintii descriere sumari. a rugici
[#J;;.i;;1n\citor si a ";l'^in,*(!rY
zilelor'd"'i"1*L-f:1 oin ron-
dimineati, precrxn gi explicarea ei (De oratione, 23-2s),la clement Alexandrir
dagogwl II,
pdnaacum
pana acum L)ul qiqi
LXII
l0), la Origen (Dnpre rwgdciwne, XII, 2), in aga_numita Ri, e,iei in toa p"ir-"r L' unele din can-
bisencenscd egtpteamd, care este de fapt Tredilifr apostltid o'tu; tpi6t t,la sflntul UL,. mogten
CL, mogren lor ilrp..tiu. din
lo', respective
cel Mare. (Regulile monnhale rnari, xxfr/rl), canoanele 25 qi 26 atribuite lui
*1.
Romanul q.a.
biblice
"gj9T::,'.11:?:"'":",::ff citiqi) qi.rugdciu-
cea mai veche descriere completr a rAnduielii Utreniei din Biserica veche o
inAsezdtu.itr.te.le (Constitwyiile) apostohcde, scrise pe la sfhrqitul secolului al IV-lea
cepunrl secolului al v-lea, care are probabil'in vedere r:zul de anrnci din
Antiohiei. aceasta va deveni cea mal
oezvolla.ta rtulud a
Ittcit
. C"P in aceeagi vreme (circa 385), pelerina apuseani la locurile sfrnte,Aetherio
via), descrie cu aproximaqie randuiala serviciului divin din a doua parte a noptii ill;*ffi;;i", .if" i""i. riturile liturgice risiritene.
cum se desfiqura el la. Ierusalim, serviciu care se compunea din doui pirqi.
_
ei' in general
parte, alcituiti din psalm.i, imne, antifoane gi rugiciuni, se oficia dupi 2. Scopul Utreniei qi simbolismul
inainte de cintatul cocoqilor (ante pwlhrwrn caniirn). La ea luau parte -1.r"1 asceqii,"fi
rele gi credinciogii mai zeloqi, conduqi de cagiva cierici (preoqi qi airconij. R
Lltrcnia este serviciul divin
in care obqtea Ht;r;[::
parte, la care, duminica, asrsta gr episcopul insuqi, incepea' cu cantarea i
# scularea din somn, primele ei gAnduri -
dimineqii (,,incipiunt
.rnanltinos hyrnnos dicere"). bpiscopul insugi citea peri
gJ:ffi;H^,;;;*!"la ti::ri'i'L'ILr-r 4,ulvru r-^ :--
cre$tineas-
creQnneas-
99
98
Pttlrt'r Pnor, Dtr, Huti BnnNt,s'r'rr Lnrr lt(;tCA sl,l.)(llAl,A
l)itl pttuctdc vcclcrc istorico-sitnlrclic, rugilciunca clc dirnirrcirqii uc ducc cu
.lir pirtilrrilc ittclttrrttc
dc MAntr.ritortrl dc la nriezul noptii pAn{ la ziuri. ac{ici dc iltcil rii liniritea lui (vezi, dc cxcmprlu, vcrscntl ultinr al primului-psalttt: ,,l)oamttc,
Lttt tlc lrr Atta la Caiafa, de scuipirile, lovirile gi batjocurile ipcluratc de E136. U rricqtc 1'rc irnplratul gi nc auzi pe noi, in orice zi Te vom chema !")'
ttc rducc rrurintc, totodati, de ccle doui mari evenimente din viata Acclrrqi caracter il au qi cele trei tropare ale Crwcn dtn partea introductivi a lJtreniei,
tflrrrprlirtc in ultima parre a nopqii (spre ziui), adici naqterea gi inviereaLrti3T rrift: tincori ,,tropare impiriteqti'j, adicl: ,,N4Antuieqte, Doamne, popoml Tiy l]
ppnrtrl Crucii, cf.'PsalmuiXXV[, 12),,,Celce Te-ai inilqat pe cruce de bunivoie.'."
,,diolositoarc, infricogati Qi neinfruntati..."; in acesta din urmi ne ru-qim: ,rN'{Annr-
3. Explicarea rAnduielii actuale a Lltreniei t pc accia .I.ot" le-ai pomncit si implriteasca gr le da lor biruingi din cer...".
hiittyrin intreitd scurtd, de la sfArgitul prologului lJtreniei, cuprinde de asemenea un
Precum am vi.zur, ca slujbr a dimineqii sau a incepunrlui zilei, utrenia inchi rent special de mgiciune pentru conducitorii statului.
gcncral, inceputul sau zorile cregtinismului, ivirea luminii sau a revelaqiei dumn Accst exordiu al'Utreniei constituia. la origine, un serviciu religios deosebit de sluj-
carc a urmat dupi noaptea innrnericului, a pS.catului gi a Recunoqtinqei. De aceea, prg;rriu-zisi a Utreniei qi analog cu Tedeumul sau Polihroniul de azi (vezi la cap.
'l.rrc'Ierw,lii). La ilcepui, ,..rt serviciu se sivArqea, intre Miezonopticl gi lJtrenie,
nrttlt decAt Vecernia, slujba Utreniei constituie o impletire de elemente din Wchli
Nowl restam.enL reprezentAnd in general epoca de tranzilie de la Legea veche ;;ri ."r. eiau ctitorii sau fundaqii impirltegti. Cu timpul, a intrat -Ei
il ;'d;r,iril.
prtr(tica celorlalte mlnistiri.
Nowri, epocd, pe care, precum am vizut, o intrezrrim inci de la sfhrginrl vecerniei.
fcl, psalmii profetici, care prorocesc gi exprimi presimdrea venirii
lp:i,' "-:I,'_l' Y ll^lfo:lltl
,o^':::::19j,'-"^11i'l:
lpindu-se cu lJtrenia qi rimAnAnd astfel ca un prolog sau o introducere insepara-
alterneazi cu cintiri ca ,rDumnezeu este Domnul...", care vestesc venirea n rcestei slujbe.
lui in lume, sau cu troparele gi stihirile diferitelor grupe de cantdri (sedelne, anti Itrccum am vizut (in cap. anterior, la rAnduiala Utreniei), in timpul de la Pagti Ia
Domnului, prologul Utreniei se suprimi, deoarece IJtrenia din acest rasttmp
!aud9 etc.), care slavesc atit lucrarea riscumpiritoare a MAntuitorului, cAt qi
lRt l. gi virnrqile sfingilor care au contribuit la rispindirea credinqei creqtine in ilm.rr irr.l de la inceput icutiti de el, predominAnd rugaciunea qi lauda adresati lui
Dar mai ales vohodul Utreniei duminicilor, adica scoaterea Sfintei Evanghefii in I el se suprimi de asemenea qi in resnrl anului, atunci cAnd Utrenia se face
cul brsericii, este actul care, precurn vom vedea mai pe larg ceva mai- tArziu, inchi Birrrrr.rl
-h1 sdrbitorilor mari, sub forma de Priveghere (vezi in urmi).
---_-_-, _^_-^__T'
vesteQte Invierea Domnului. Ton4i, puncrul de greutate in alcrtuirea gi cuprinsul In portto unu.dtoare a (Jtreniei, adici incepAnd de la ,Sla1i Sfintei..' Treimi"'"
duielii Utreniei rimAne, mai ales in prima ei parte, ror elemenrul dinyichiu'l Tr la i"noane (Catavasii), predomini lecturile sau cttrrile biblice; inceputul acestei
adici cel care simbolizeazS, qi reprezinti epoca anterioari venirii Domnului. 1i rcprezinti prin excelengi epoca
Legii Vechi.
a) Pattea d.e la lncepat n Utreniei (pAni la ,,Slavi. Sfintei... Treimi...,,), nurnir il,,rmol" ,,Slayd Sfintei...'Treinci..", iu car. incepe aceasti parte, constituie binecu-
linrrgiqti prolog salu proinoion, adicd innod.wcere, cuprinde rugiciuni pentru autori ., p..i- incepunrl propriu-zis al Utreniei (in fbrma ei originara). Ea are un ca-
supremi a stanrlui, concretizati odinioari (in epoca sclavagisti gi trinitar desnrl de vidit;'in loc si-L preaslivim pe Dumnezeu in unitatea esenlei
1au lgndycerea pe Dumnez:" ql in Treime liu-
fcudali), in persoana impiratului ;ci) Sale, ca la inceputul Vecerniei, il preaslivim
Rugiciunea penrm conduci,torii statului igi are temeiul scripturistic in i . Cu Uirenia n" ahim deci intr-o perioadi mai avansati. a istoriei mAntuirii gi a
sfintultri Apostol Pavel, din prima sa epistoli citre Timotei (cap. rl, L-2): ,,y ellqiei despre fiinga qi insuqirile lui Dumnezeu. Lucrul acesta il exprimi qi formula
dcmn deci inainte de toate, si faceqi cereri, rugiciuni, mulqumiri, pentru toti arrl ,. incepe rispunsul credincioqilor la binecuvAntarea dati de preot: ,,Slavl intru
pentru cond.ucd.ton si pentru toli care sunt in inalte dregdtorii, ca si petrecem {c sus lui Dumnezeu..." care precede citirea celor gase psalmi qi care nu este altceva
praqnici gi linigtiti, intru toati cuviogia gi buna-cuviinqi....". rJna dintre obligaqiile :fit cAntarea ingerilor din noaptea nagterii Domnului (Lc. II, I4)' Astfel, de la ince-
intAmplat noap-
gioase elementare ale oricirui crestin, inscrisi in porunca a cincea a Biiericii, , Utrenia.r. do.. cu gAndul inapoi la nagterea Domnului, care s-a
rugi,ciunea pentru cArmuitorii gdrii din care facem parte ca cetiqeni. prccum
r'l',rttw,ile am spus deja.
De aceea, toate elementele care alcituiesc aceasti parte a Utreniei ne ami din aceasti. parte a Utreniei sunt alcltuite din grupul de psalmi pe care .il nu-
psalrrui ai diminetii sau ai lJtreniei: III,
intr-un fel sau altul, despre impiraqii de odinioari. Astfel, cei doi psalnoi, care se citer frtlrn Hrapsalruwl (b E\o:yalpoq), adtcd, cei Snse
inccput, adici Psalmul )(Ix (,,si te audi. Domnul in ziua necazului...'i) Ei psalmul if-Cirixvrr, rxrl Llxx\,r[, CII qi CxLrI. Aceqti psalmi expriml sentimente gi stiri sufle-
(,,l)oamne, intru puterea Ta se va veseli impS.ratul:..") se numesc, uneori, gi ,,p ,,".ir.., cAnd iAnguirea
ti,arte Ligii Vechi
'Lxxxlromuluicind pentru pS.catele, deznideidea gi
in'rp.f,riteqti", pentru ci in ei se vorbegte, intre altele, despre prerogativel"; HeDrrtinta sa (mai i ales Ps.
Ps. Lxxxv[), f;, cAnd speranqa gi rncreoerea sa in
El increderea ln mAntuirea
maNurrca
strilttcirea cu care era investit odinioari cel ce reprezenta suveranitaiea absoluti in
bil; ii[,t.lrritA, care rrebuia sI vini (vezi, mai ales, Ps. CII). Citirea lor simbolizeyl. v.refel
dcsprc supunerea pe care i-o datorau cetiqenii gi despre datoria lor de a se mga p( A?i;;,;;i;ri; Je dupi clderea in picat a primilo de aceea, in ministiri, cAnd
[jrrc,,i" se face seara in cadrul irivegherii, se cest timp toate luminile din
in bisericile.
hlle r.ic,i, afar[ de cea de la analog, lucru care se flcea odinioari
toate
rn Vcz.i l'ovtilttirile d.fu Litwghier (9d. Bucuregti. lg56,p. 415): ,,Sivirgind (preotul) U
ginrlcasci
Lrrrrilinlri sil
-Sfhnnrl cum l)omr.rul a fost dus cu'dcflimiri de Ia Ana la caiafa...;; et. t. CLV, col. 565 A 9i
tirnrp. Sirrcon al Tesakrnicul uii, Despre sfintele ru.gd.ciwni, cap. 309, P.G.,
| \tati Ciprian, l)e oratione dtminica,Xxxv, p.G.,t. Iv, col. 559 Ei Simeon al T 'x
j. apariadiugatti cu atribuntl ,,9i ir.rtru rot
Aul, ,ioti.iit.,- zOZ (la Simcon, forrnula dclinccnvl-ntarc
llr ricci (Tlclimi)" (rct[ ncxvco8r udpco Tptd6r... ).
prrt
l(x) t0l
. qHV ' I NVr. ['I1I DNts f,RANI$TA
I.,lt't-t ttc;tt)n slJliolA l,A
cci snc psalmi atl fbst rdncluili sil sc circ:rsc{
la s.luiha clinrirrcqii
,e,tr, cr ln
n,,*',.e .rln sonrnul ,,,priiil a.',,rc.rugdciunca, l,cgc ('l'hora), iirr irt cel Nou prin lisus Hristos - estc coururlii cu tcma Propnc
fi;,:'#l',t]#'rl:jir'f': ".'1..". adormit; sculatu-m-;"i;'.;''i;nnut irifrit,ri dc dimir1eagi clin cultul ebraic, ceea ce constinrie gi un indiciu despre
/r)s rrr (\. ,^- -.. ^.:,j:T-giam ml va sori llun vcchirne a acestor rugictunt.
lli:..,11,"1}i$t:ij,;s:T;t;aPn[:::ll#j#:iir;ry.*r#J#i,:'l;ffi i iiirr cuprinrul unora clintre aceste rugiciuni (mai ales a gasea gi a opta) se vede ci
meu,
meu.pe Lrrnl
Lrrn{l tc eitcau odinioarl in timp ce afarl era inci noaPte gt inmneric, deoarece, precum
(bco0ru66 excl Vilzrrt, incepunrl Utreniei se flcea in vechime, mai ales in ministiri, cu dou5'-trei
moqtenir II, g ri irrainte de ziui. Ultimile gase dintre aceste rugiciuni se citesc afara din altar, in
ilIIT rurlilor impiritegti inchise, ca qi rugiciunile luminilor de la inceputul Vecerniei,
lc. grmmeara
tn Constituytile apostolice rl inflqig{ndu-l pe omul izgonit din rai. Pentru acest motlv) atAt crtrrea
iv, atat psalmilor
citirea psalmllor
chi.v; el s_a pistrat, de asemenea, ln in timpul supriml
ici, cAi qi , ciiite in taini
-gi.ionilor qi din toati Siptimanade c5,tre preot 1or se la
r- .i*__-r - r ,,o"p.."
in clin ^_--r---
noaptea Paqtilor
Pagtilor SiptimAna Luminali,
Luminati, inlocuindu-se cu
Itr:_preot - -l
ti, i care au menirea de a vesti gi a sirbitori marea minune a Invierii Domnului qi
-L^v HILUL
,
aces ror rugiciuni r" ia"a"i ti'".", j""il|ilri, I cxprima sentimentele de bucurie ale credinciogilor.
^t^ "i,
-r.rrcrrica.,^^Livechi.t..r* hi:tutiamnre (h peyd,l,r1 ouucrnrrl), care urmeazi dupi citirea celor gase psalni,
llnele manuscrise
unele - e
-"i.i"r* oii1re r+1, ori mai pugine (I, 3,Tl
ii de la incepurul Vecerniei qi al Lirurghiei; ea reprezinta rugaciunea comuni a
lj7,:l ll;.",f1l::Ijif,-1." ,.,',i,an,. ra un roc, in .!
stuj be, ":iaa
.r" ..r"'Ii,iffiil;t,#:,.11 iciogilor, rostiti prin glasul preotului ori al diaconului, gi constituie tranziqia de
::j::l T:fgii .deoarece
.1T::t odinioari^in .h,p;;;i6il; ;; It$rrrite bi6tice (psalrnii'la cintirile urmatoare, care, precum vom vedea, anungi
ffi':l
iau :l':::: ?:11T,
o inchei.'. ior;.; a acesror e*enii. a" #Iffi:lffihi$rl, iilc cpocii Noului'Testamenr sau prevestir-ea mAnnririi care se apropie.
I2,^dupd numirui'oret". n"ffi o;;i
#^" -:r^: ^^_- 4_ +, ror, ,. fixar defin ()intarea,,Dumnezeu este Domnul..,", formati din versetele 26 qi27 ale Psalmu-
au fost strAnse gi snr.rt rat+a tn,.^ r^^
si grupare
toaie la un loc- I
ii-XVff, se'cAnti de patru ori. ca o trAmbiqare a veqtii venirii Domnului in cele pa-
ntel, pentru ca, dupi citirea lor, preotul a Dom-
lnnrri i. lumii. Spre a se arita c5. este vorba de o ,,aritare" sau manifestare
Aqezarea acnrard a acestor rugaiiuni li. odinioari, in momentul cdnd se incepea aceasti cAntare, se aprindeau toate lu-
in cadrul rinduierii utreniei drnr;ruogLriii
zd, dupi unii, aproximativ din .". ,ily_r." r-^inte Itilc (care, precum aln spus, fixeserl stinse la incepunrl citirii.celor qase psalmi,.ceea
Numai ecfonisele ,. tr.. qi azi prin unele'biserici). ,,Se aprind acrun toate flcliile - explici arhiepisco-
rf";U.i-d. p.ii."?ir.fr.
aces in curile lor de odinioari din
s
* ruLrrc aT
L4r dcrall
a erau Simeon al iesalonicului - p.rrt- cuvlntul ce zice: S va lwi Dwru.nezew a strdlwcit
tive. fi.
tiverfi Lurcn[cror tecturi sau cAnt ci, adici peste pistori (Lc. II, 2), qi se cantd. ,,Dumnezeu est€ D_omnul...": Pent*
strane. clt nroieirrnil- ^^ ^^-^ ra ,*r. .r, cale a se face noaptea-inchipuirea naqterii gi a ardtarii MAnnritomlui celei
inci li zice: ,foui, celor ce qe-
^ld---*-.. elrvrrrr qasea a,Catavasiilor ( ;:[ trup, de vreme ce noaptea S-a niscut. Pentru ci Isaia
eqti-impira.rt ;r;ii qi A{a., nu e altceva decAt e, n in.i.li"a""eric qi in umLra necunogtinqei, Iumtni mare s-a aritat..."40.
pe care preonrr o citea,-probab,
in ,"rH t'"ilffJhi::'Jrif:? AtAt ,,Dumnezeu este Domnul...", cit qi stihurile urmitoare (care pe alocuri nu se
i citeic deloc) sunt resflrri din Psalmul CXVII (,,iVf{rturisigi-vi Domnului, ci este
dinayn.4;i77isilt;iffil'it:*a"'i;!;i'iii"o"*,e..'",caree
'*yfi:'::x..1.1-"L1,!"f
;#i,i",,Tii,ffii,:?:il:.".a..# t, ci in veac este mila Lui..."), care odinioari se cAnta in intregime in acest moment
rugiciune trebuie si se fi .iut odini6ail
i*-...cre
-ni;; percopa evangherici a Utr Litreniei, fiind apoi inlocuit treptat de imnele cele n ri (tropare), rdmAnind sub
ten-ti al, ; rl;,H'il"b: o:i ifff"ffi J i 11 nr,r celoi cAteva stihuri izolate (vers.27,26,1,LL,17,22 qi23), care exprimi
mai
a.douisprezec"a iu conginut a"_"f"gi., simbolismul momennrlui respectiv din rinduiala slujbei, adici vestegte apro-
elor si rrr dn*^l6gi2.
v5r4.
ni.i venire a Domnulut.
exprimi, mai toate, multumirea ' 'lroparele inaugureazi qirul cintirilor de inspiraqie sau origine noui', pur cregtini,
itlntrr
Itt rirrduiala Ut..ni.i, fiind primele producqii ale poeziei imnografice incadrate in
,
'," Simcon a[ Tesaloniculri, DeEre sfintele rugririuni (slwjbe), cap' 309, P.G., t. CLV, col' 568 9i
x r r X, cor. I 3 s - I 3 6, i sE, r,
.
citau
crtillt tt
;i nronahii din
r r ir
"',"d
dirr Palcstina Ei cci
i;
li Nl,?--'-,
din Rpr'rci.
ii] U::, ; : ::r.1T]7. f ;,Jrif i,";.il '
hui. rom. cit., pp.202-203.
i, V..ri inl, ',Jcsprc Formele denumirile poeziei hwtografice din l,itutgica gen'erald.
Si
t02 I03
rt(Eor rRoF, tJR, tsNE ItRANt{iTn
Ltt'u ltcitt:R sPtict At.A
(hlntdrila 'lrciruiu, carc ittlocuicsc ciintarcr l'16tr
,,I)urnlrczcu cstc I)ornuul... ttlu cr\cr5uo td bl,eog o(uto0), ccca cc a Ei ficut ca accastl cAntare s5, ca-
e.rg
clc rilrtcl clirt Pircsinri, cxprinri participarea Biscricii t^ .eirtnr.n irrucrilor.
ill,Icn C dc irca dc l'o liclcu (rnult-wilostirt sau ruubd. ruild.) .
n
t:i,j,fi ,()aprc pcrlt* a vegliea cu i,gcrii qi a aduie l;p;;;;;r;
lii A;;i'i;,I;
r r r r r
;$ rilrhrirorilc Sfiutci Fecioare, Polieleul este format din versete ale Psalmului
, tiop"r. t."i-i'..-ain aceasr[ parte
--:
,j9j-:
a V (,,()trvAnt bun rispuns-a inima mea..."), dupi care se repetS. un fel de refren
termini., invariabil, prin intreitul imn,,sf6.nr" ,t irrg.iit;i,
19
(VI, 6) gi din Apocalipsi (IV, 8).
Ji"l-,L.,
rri ), cirrc incepe cu,,Bucuri-te..." qi care reprezinti frinturi din diferite imne gi
lni pcntru Maica l)omnului.
cu citirea catiswelor de rd.nd. din psarth,e incepe o subdiviziune noui gi
serviciului Utreniei, care qine pAni la canoane. trci din dun-rinicile Triodului (duminica Fiului risipitor, duminica ldsatului sec
tc qi dtrminica lasatului sec de brAnzi) se adaugi, la Polieleul obignuit al sirbi-
catisnaele cle rd.nd. din Psabit"e, adici grupele de psalmi a ciror citire
urmeazi (l'srrln-rii CXXKV gi CXXXV), gi Psalmul CXXXVI (,,La rAul Vavilonului..."),
sc numesc. aga de la cuvantul grecesc rcci,Oropo, adici
sederp (de la roOi(co, a elprin:i plAngerea qi nostalgia popomlui evreu pentru Jara Sfinti, atunci cind se
qen1n1.cd in timpul citirii lor poate qedea jos in stranen'. ln'unele ai".nrqil.,ii
f! llt rubia babilonicl, simbolizAnd acum plAngerea creqtinilor, dupi raiul pierdut,
i:,|:t!,",Pt:rs!:!ef?,r;ry.cyt llericac, .oc.toih, .Ttu4l.?,),.t. .rri ""-i,l-il rrriginarl qi fericitl a omului, din care l-au izgonit picatele.
holoeil' (le Psaltitii), adici citirea pr"t rlto. ,tcituigi'din',,stihuii,, '"",
sau versete. I )riururile (Td Meycrl"uudpro, la ruqi Velicnnie, germ. VerhewkchanXslied), cu sti-
catismi e impirqita in trei stnri (pirgi), in cinstea Shntei freimi. La utrenie se
frl', cirre trmeazi dupi Polielerl) slrnt o particularitate a rinrlui romAnesc qi slav
catisme, iar iarna trei catisme, dupi ."-
f, lygLrl,v.erii^doui Regwla d.e la I trtr lc au). Se numesc aQa pentru c'i ele preasllvesc mirelia praznicului sau a mi-
putul Psaltini. rn timpul citirii lor, dvera sti. inchisi, simbolizand "i"a,..-., de po< tt'qi rncritelor sfingilor sirbltoriqi, incepind totdeauna cu cuvintele: ,$irimu-te
dinainte de venirea MAnruitorului.
e,,," (Meyo)"iovopev oe, Velicaem). Acestea alcinriesc primul rAnd de Mirimuri
. . Se poate qedea jos, de asemenea, in timpul cAntirii acelor stihiri care alterne rlu-zise) gi sunt de origine ruseascl, fiind atribuite, dupi suprascrierile din unele
citirea catismelor qi care, pentru acest motrv, sunt numite sedelne,
(dupi termenul grecesc rcrOtopcrto), adici iAntiri ale catismelor. ss^ezd.ndei^i
iit ile l\altirii qi Catmasierwlwi, Fericitwlui Macarie, filozof qi ritor (predicator), la
Intrebuintarea elc cdiqii il adaugi pe Tirnotei Moru.abal.
cult se pare c5. este anterioare secoleior vIII-rx, cind sfintul r."e;; s;;iiril; lc slrbitori mai au gi al doilea rAnd de Mlrimuri sau ,,Pripele", care incep de
qiona ca pe un lucru notr (Cwud.nt diru. postwl Nnsierii...).
cu ,,Veniqi toqi (credincioqii)..." gi care sunt opera unui imnograf romAn din se-
catismele gi sedelnele reflecti - ca qi stihurile de la
,,Dumnezeu este Domnul... al XIV-lea: IOr Fihtei Monahwl (probabil de la Cozia), fost logoflt al lui Mircea
!."qI:lg - antagonismul sau lupta dintre elemenrele Ligii vechi a. p".* qii;ie , ctr numele mirenesc de Filos.
$i aiciie vede, incr" .i.
Legii Noi de alti parte, in evoluqia cultului creqtin. ile Mdrirnurilor sunt de fapt diferite versete din psalmi, potrivite cu eveni-
,.ru-"ii,
ta de ruprimare sau comprimare a elemennrlrri precregtin, i., auo".." ..toi, silu cu sfAntul sirbitorit in ziua respectivi. Alegerea stihurilor pentru fiecare
".ini
nou, de origine pur cregtini; in bisericile de enorii,'p...r.- il,il,-;. .;i; l rrtrc (de reguli cdte qase) este atribuiti, in suprascrierile din ci4ile de slujb[, lui
multe ori se suprimi citirea catismelor qi se clntd numai sedelnele. Vlernid.e (teolog bizantin, LL97-1272). Ideea exprimati in texnrl Mirimurilor
Aceeagi lege a procest'lui de suprimare sau comprima.e gi-a flcut deja izatl odinioari in ritualul scoaterii qi inchinirii icoanei sfintului sau a praz-
efectrl
a_supra altor grupe de cantiri din restul Utreniei. ,qotf.l, ,tih.rl
,,Birr.cuvdntat rcspectiv, ritual care avea loc in timpul cAntirii Mirimurilor gi care se mai
l-rl)aru[c,
Doamne, invagi-ne
rnvara-ne pe_nol
pe noi indreptirile lalel,,,
tndrcptanle Tare !", care se repeti inaintea
inainte, fiecirei sti s ;rl inci in unele ministiri, cAnd,se face Priveghere.
(ttecarui tropar) de la Binecuvintirile invierii din rAnduiaia Utreniei
d. d"-;;; rfn sau stihira numiti lpacoi (bro"Kotl : ascultare, rdspuns, ecou, risunet) sau
este altceva decat verserul 12 alpsalmului cxvlll, psalm care alcdtuiegte
,i"g;a; (cum a fost tradus cuvinnrl respectiv in unele ediqii ale Octoihwlui n4a.re Qr
ma a XWI-a, adici a treia catismi din rdnduiala fitreniei d" d";i.ri.;lil;;?;J
ci.r-rta deci odinioari in intregime- dar cu timurl a fost srrhnbnrrr .lc elnt4,ito
prcccdi cAntarea Antifoanelor, in rinduiala Utreniei de duminica; la celelalte
a -^t^ ori, Ipacoi e agezat dupi CAntarea a treia a Canoanelor. ,,Ipacoi" insemna la in-
:rle BinecuvAntirilor invierii,' rr.li'cr-rul care se intercala printre versetele psalmilor cAntaqi in cintarea psalmo-
Cd.direa din timpul Binec Astrlzi. stihirile duminicale numite astfel sunt rAnduite pe cele opt glasuri qi toate
sc de femeile mironosiqe la rrrii in chip solemn invierea Domnului; de aceea li s-a dat aceast;. denumire, ca
._--^^_t--
tt',T.plgt"
}".g...:a rrupului Domnului, potrivit rinduielilor tradiqionale pentru n cilrc trebuie si fie ascultate cu deosebiti luare-aminte gi flri si stim los. Dupi
!:1li*a!(de la ruo)'ubl"eoq, mult-milostiv) este o cinrare care la praznice qi la t;ilerritori ai culnrlui, denumirea de,,ascultare" (ascultitor sau stihiri a asculti-
torilc sfinqilor mai importanqi inlocuiegte Binecuvintirile invierii de duminica. La te tcll'rii la Hristos-MAntuitorul - Adam cel nou - Care, prin ascultare, adici prin
hirtortle Mantuitorului qi ale sfintilor, Polieleul este alcituit din versetele voii Tatilui, a anulat neascultarea vechiului Adam gi l-a adus la vrednicia
Irircrr
alese
ll:tlTii CYruY.(.Robii Domnuiui, Alilui"...,,) Qi CXXXV (,"N4irnrrisiti_vi dhrrfli; sc poate referi qi la sfintele femei-mironosiqe care, in fmnte cu Maica Dom-
Iur
rt,, cste b.p...''),
ca LsLs
Ld preamiresc in , ,rrr vcnit cele dintii la mormint qi, ascultindu-L pe Hristos cel inviat, au vestit
lr.:r... ,, care preamaresc rn chrp
chip cteosebrt
deosebit grgi laudi milostivirea lui Du
zctr-'; dupa trecare verset al Psalmului cxxxv se rereti refrenul
,,Ci. in veac e rrlilor'trucuria Invierii, anulAnd astfel neascultarea Evei, prin care s-a cilcat po-
1i rr vcrrit blestemula
'r2 Vczi Sinrcon al Tes.,.op. c!y., cap. 3.1!, p G ,,.
'13 l)c.s1'r'c 9!V,ip.col. 569_572 gi trad.. row, cit., p. 204.
l)oliclcu vczi ja Simcoir al resalonici"li, ,:ir., , pl. s-d ,"'t,.c, r. CLV, col. 56g {{ Vr.ai, tlc ex., Tdlewire pe scurt, tdlrnfuitd din cea pre larg ellineascri, a lui Nichifor Callist
trtttl. nttt. cit., l\.203.
1fit1wlnl, ln afiifoanele celor optglasuri..., dc icrotn. (ihcrontie, Neamftt, 1817, t. 98 r.
l04 10.5
Ptrtxt'l'PHr-rrr. Dtr. ENti IIRANt$ tu Lt't'u tttllt :A sPli( )lA 1,4
Antiftaruele sau Tieptelc otr.tifitnnelor (duoBcr0po[) tlin Octoifi sunt cAnt{ri biscric{, dcoarece lnvicrca nll estc cunoscuti inci decAt fbrncilor mirouosige, care
rturnitc ,,irntifbauc" pcntnl ci se cAnti alternativ de c{tre celc clcluh arrrrr" ,",, ., rtrrzit ccle dintAi vestea fericiti a marii minuniaT.
cA-ntircqi. Ele sturt compuse de sfhntul Ioan Damaschinul ori, dupi cum cred
l,n silrbitorile din cursul siptiminii, Evanghelia este cititi insi dintre uqile.iqpird-
sfhnnrl Teodor srudillls, pe baza psarmilor cxlx-cxxXlit
lcxx-cxxxr (crr la Liturghie), deoarece nu mai este vorba despre cele II Fvanghelii ale.Invie-
fbrmcazl Catisma a XWII-a, numitl gi ,,cintarea treptelor,,, p"ntru ci se i'*t,*.-tpt.3tot'il reprezinti pe MAntuitoml insuqt, vorbi.d in faqa.mulqimilor,
treptele de la intrarea templului din Ierusalim, de citre doui coruri (cete) de ii" p"it-, gi invierea Saa8. bvanqheliile respective se aleg atunci dintre perico-
care sr'iteau fatd in fati gi cantau pe rand. Fiecare dintre antifoanele celoi
opt lti ierbr conqinut vorbeEte despre evenimenflrl sarbitorit (la praznicele impirl-
format crln
rurrllar din noua tropr.i sau suhlrl
noui troPare ,.ra., grupate
stihiri scurte, g-pate trei cAte
cate trei, in trei antifoanC
antifc ) ori sti in vreo legituri oarecare cu viala
gi virnrqile sfinlilor serbaqi.
tru fiecare glas, cu excepgia celui de..la gliiur w^II, .r.. .rt 'f-pi4it in patnr [itoaterrn Sfintei Et inXhelii in rniilocul biseri^cii la Utrenia de duminica inchipuie ari-
rudrir:,
foane, dvarr(r astfel lz
avAnd asLrcl t2 tropare
[opare sau stlnlfl
stihiri scurte. lmparqrea
impirtirea aieasta a antifoant
antifoanelc ii,r-""i"1 a"pi invierea Sa qi vestirea invierii la toati lumea. De aceea se cAntl
deci o evidenti semnificaqie ffinitari, referindu-se la'celi noui cere ale ierarhiei ll1 :J/;;il;;,jl'.aiq.ilili,
trvenlg) tog creqrncrolll) sa ;. lllLtrurdrrr
;t rrtr Sfi ntei invierii
inchinim rrurLLr urvrvfu ru H'stos -"'
lur rur
a ingerilor, care cinti. sfintei rreimi lauda cea necurmati sau neadormiti,
cu Ai.ii*d'imnului ,,tnvier.a lui Hristos vizind..." este atribuiti SfAnnrlui Ioan
unim gi noi spre a-L lauda pe Domnul. inul.
'iittttrnrt,
. CitireaEvanqheliei este partea principali gi specifici a Utreniei sirbitorilor. ln este intrebuinqat inci din vechime in rAnduiala Utrenieiae, in acelagi loc
l.l9l'ru.wl,,eSfcIIlLIcUulllLdLlllLduIrrYLLllllllvllrlGIrgulqrq
ei se gmpeazi o serie intreagi de cintiri qi iormule (BinecuvAntl.it. irrui..ii o.il iu,:. if g[i- qi azi in toaie riturile liturgice rasiritene; el exp.rimi aici sentimentele
eleul, Antifoanele, Prochi enul, ,,Toati suflarea...,'invierea r"i u^,", ,#l Urnilintl gi smerenie, cu care credincioqii il intimprna pe Hristos, Cel ce S-a. araut
q.a.), menite si incadreze gi sd puni in lumini aceasti lecturi biblici, prin i;i.it i. irin citirea'Evangheliei ori prin cAntirile care ne vorbesc despre E-l' Odi-
cij r r.r' e'
alr dimineqii
i:-^:-^-::^^--^l
slrbitorile din cursul slptimAnii, se simbolizeazd. aritarea sau venireai"iH.iJ ,*if"ni.fr constituia inceputul vechiului oficiu sau al
lume qi inviqirura Lui mAntuitoare, iar duminica, invierea Lui. tet
"i-r.'la"r,
ici propriu-zise ( in Apas, Lawd.es rnatutinaz ) .
'CriitiLini
r
Dumiryca se citegte la Utrenie una din cele J.l Ettarughehi ale invierii (Eboy i"vierii i..invind Iisus din mormAnt...") se rmini cidul cAntlrilor in le-
.bo:0ruci), deoarece duminica este ziua siptimanali in:hinaia comemoririi r cu Evanghelia, care alcinriesc o parte distincti - qi anume partea cea
mal lm-
noraru lnuefll
tnvierii' I
nulur. citirea celor tt';J;"p.;ri;i##'"r. Er*gh.riei incepe de la prim" dill rti qi maiiaracieristici - a Utreniei duminicilor,^ prin care. aceasta se deosebegte
(il;;i; ,ili", de rAnd. Stihira aceasta este de 9 adAnci vechime, fiind socotiti, de
{upi. R.-us{ii (Duminica Tururor Sfinqilor), ciclul loi repetnndu-se ,;d; di"
duminici, in tot cursul p4-,
ii- iii,"rgiE,i ca fiind de provenienti egipteaniso. intr-o formi puqin deosebitl se
_.y gxceptra
perioadei penticostarului, cand ii"rr r";
unele modificiri. Ciclul celor ll Evanghelii duminicale ale Utreniei era deja rif qi i"'."li-,rl catolic, la venerarea Sfintei Cruci din Vinerea Patimilor.
fixat ii i'l"pl aceasta urmeazi, precum am v5.zut, citirea Cnnoanel'or sa:u cinterea Cd'tfl'-
colul al WII-lea, dar momentul in care se citea Evanghelia in cursul lJtreniei nu er (Jweniei qi des
nrtindeni acelagi. Astfel, la Ierusalim se citea (ca az'i) dupr antifoane- De c6nrl la lior, , r, alcituiesc partea.'a treia n seruiciwlui
Ittrlrrl despre Poezia irnnoXrnficd. din cursul de ,,Liturgi:i gen
stantinopol se citea dupi doxologie, fiind incadrati'de ce in acelagi c trs, ca
condac qi'icos, iar despre sinaxar a se vedea,
care qi-au pistrat pAn[ astizi locu] lor de la sf]rqinrl Utreniei
d.ivin).
Pentru ce sunt numai I I Evanghelii ale invierii gi nu i)anoanrl alcituiesc una dintre cAntirile caracteristice serviciului Utreniei. Fiind
Pentru ci mai ,o,,. uoii.i;;#f,"iilit #;llIIl",T"i citre snnsii sii A ale poeziei religioase creQrine) inspirate - precum. am vdzut -. a{;an11rile po-
dupi inviere, cand acegtia rimiseseri n.rmai Il; din pricina ciderii lui Iuda ( rrlc Vechiwiui. qiNowiwi Testarnent, ele reprezi rla 9e.a-lnai.sgiluciti expre-
ci4ilor
:.T,.*Bl",.qt. XX\III, ]8, ruc XVI, 14; Lc. XXIV, 22 qil.). Dupi numirul Eva, poctici, in culnrl ortodox, a legiturii strAnse dintre Vechiul qi Noul Testament'
Ittlor Invteru avem gi ll Lr inAnde gi ll voscresne sau stihiri ale Evangheliilor, [ln*r.ii.-""-ite svetilne iat iwrninfrndo (:,d' Qcoccrycoyxd), care se cAnti inainte de
cum se va arita puqin mai departe . lc, sc numesc aga fie pentm ci odinioari ele se cXntau in momentul cAnd incepea
.Ptntru ce F,vangheliile invierii se citesc in latura di spre miazi.noapte a Sfintei te fiimineze de ziui, fie pentru ci in mai toate cAntlrile care poarte aceasti numlre e
se I Penru ci in aceastd laturi este sinrat capul MAnnritorului,
din scena icon< rlr: lrrminS: lumina naturali a zilei, adusl de soare, ori - mai ales - lumina cea
numiti Ep*afiw (punerea in mormant), zugriviti pe sfinrul antimis gi pe sfan ti qi veEnici, intruchipati qi adusi in lume de Hristos-Minnritorulsr. Ele sunt
raf (cxnd acesta se afla a
fzat pe sfrnta Masi, adici de la pagti la iniliare), iar
care cit.Qte.Evanghelia Invierii il inchipuie acum pe ingerul care a vestit I .'l,.xccplie se face, precun am vezut. numai in noaPtea Pagtilor, cand Evangh.glia se citeqte nu
mironosiqe invierea, $ezdnd pe piatra rrsturnati a mormantuluia6,
,,in partea drr ,,,i'iii-.t"'i. ,f,r^rf,iij ci chiar afari din biserica, in miilocul qi-in 'dzul credincioEilor 9i chiar Ia in-
ttrrl slujbei, penrru a se vesri astfel la toati lumea m"i., -i.,*.,. a invierii, a cirii amintire
unde era cS.zuti niframa capului, cum precizeazi sfantul nvanfhedst Marcu anuald
,t,'.,',,.rri-'r'.o.rci (comp. qi Pr. Prof. P. Vintilescu, I!'tury!i:e!1!l licat, pp'^70-7\)'
IVI? 5). De aceea citeqte el l,vanghelia diniuntrul alrarului, langa sfanta Masd {I Si,n..,rn al Tesalonicuitri', op. cit., cap. 335-336, P.G., t. CLV, 608-609 |i wad' rorn' cit', pp'
irrchipuie Mormanrul Domnului, iai nu dintre ugile impiri .yiEl nu in vizul mul
Itt ltu.
"'(J.V.ri,
as
dc ex., Sfinml Vasile cel Mxe, Epist. CCWI (Cd*e clerul d,in Neocezareea Pontului),
an
Nichifrrr Callist Xantopulos, a/. qi *ad.. roru, cit., f. I ve l,(" t XXXII, co|.764.
sirrrc<rn al rcsal<>niculii, oisp:re sfintele slujbe,cap. 335, ., t. cLV, col. 603 si trad, rom. A. lJ,rrrnrstark,Litutgie nmparie, ed. a 3-a, P. l12.
il Sirrrc.orr at Tesalonicillvi,op. eit.,-cap.3l3,'i'.G., t. CLV, col.572 tii *ad. roru. eit., p.2O4.
p. 2l tt,
I06 t07
Pttrxrr PRorr, l)n. Eruri llnurNr$,rri Ll'tr.J t((il(iA sf li(llA l.A
IOtt
I09
Pnuo'r Pnrlr. Dn, l{uri t}nltr,},ni I,ITI.'RGICA SPIiCIAI,A
rilor sittt a ltrrninirii, clar qi a [xcurici, prccur]l o caractcrizcazil Sfhntul Vasile , l)rrrf'. Hnc Branigte, Sluiba lJfyeniei - Istoric Si expkcare, in rcv' S"l"' art' L972,
rc60. l)rrci in slufba dc seari (vecernia) rizbate ,rclrncolia ilir.rctl a amur
1 2,1,p, 70-89.
nr.icgoriirii qi a dispariqici tr praie a.ltrminii, in cea de aimineaql i.*.". t, L awd.e s rnntwtin es, B rtigge B ruges ),^I 928'
iutr"nia;, aimfr
(
il, 1':,i
t. III, Bucu-
t
izbucncgte exuberanqa buc riei, a jubilirii pentru lumina care re.rine, ."ii .r.q[i iil.i;il irro,*nrt ktwrgic al Sfi,itei Biserici Ortodoxe d.e Rd'd.rit,
tat qi inviluie din nou lumea, aducind cu ea nadejdea gi frcand se puLeze viaqi, 1914.
(extras din rev' ,,Grigorie
teptatr din amorgirea somnului gi din intunericul nopEii, aQa cum venirea lui Hri 4, Ftrnnrli, slw,iba (Jneniei (in grec.), Tesalonic, 1966
lume a adus bucuria mAnturrii. )-
In diferitele pargi care alcituiesc serviciul Utreniei se exprimi. astfel un gir i5 ii,tJtrenia reascd (ingrec..)Jesalonic,1972'
religioase,.pe care ni le rrezesc, pe rAnd, rugiciuniG, Hanssens, ,t griiu'dt l'offict d'es Matines' Roma, 1952' ("Analecta
1,:?.:,:,1:,timqirii .ngastre
rile qi citirile slujbei. in..p.m cu senrimenrul de trisiet;,;"';;;;iliil;i llriittra", 57).
aflaqi odinioarr^in intuneric. gi pi:".r: exprimare prin cei'gase prlt ,r; g;r.e- l"iiiililt Beitrtise zwr Geschichte d'et.Ge!ets!'it1'rgi'' !' 2i( E:"::k!K !::
umentul de mangaiere gi de nidejde, pe care ni le aduce chntarea
,
';;,'i;','-;;;:"Z"irtiilttr, tur katholische Theologie" (Innsbruck)' 72 (1950)' pp'
,,orm.r.ie
jubili-. sentimenrul de bucurie qi fieasH"ire,
P::* de Polieleu
nuite ; _,ll,..l".rl-itoare; il
gi de citirea Evangheliei; dupi sentimennrl de liniqre qi ir l.cclercq,Matirces, \nDACL, t' X (1932)., col' 2677-267,9'
care ni-l toarna in suflete citirea (cAntarea) lini a Canonului (caravasiillr), i,iil)t (oirrrii i""a.t"ti, in aielasi di.q.-, t' VIII, col' 1887-I898'
uda lui Dumnezeu prin in onarea svetirnelor gi a Laudelor, iar in cele din urmi
'il'^i;;;:"i;;i;)' p-ttai'l'd.e t'dbros -l 61zantin, in rev' ,,Proche orient
\ r^: I/-'.,.1^-
Jdmsalem, 1961'
OKI
ria noastri. explodeazi, culminand in slivirea entuziastr a lui Dumnezeu, din cl , II'(196I)
^z qi extras aparte)
doxologiei. i, o1fi.r, de rn)nuit * rtiiil'*otin
e - J-. ----+)-^ cbn
-l^-- Q+St' At
Athannse, in o'C'P' vol' XXVII'
9rli fu"rI tropar,, care se canti dupi doxorogie la utrenia de duminici, | (1962), pp. I73-I80.
amandoud, d;sp1e
.Inviere, de aceea in greceste se gi numesc tp*rcipra d,ucrr
;ei;i:D:;;frcii rnatutino etnapertin-o tyri7ibul orientnkbws, *gq1]19i191:
Bisericii Ortodnxe, C:ut-
(tropare ale invierii). Dupi suprai"r.-iri." din vechile hthohgbii rnari grecegu, , pfi,iofrrrii.rici, T. Tarn",os.hi qi N. Cotlarcix, Litwrgica
rite la venegia, aceste tropare sunr opera Sfannrrui Ioan orm"rchin; .t. ,o fort Urtivcrsitare, Cerniuqi, 1929.
buinqate la. inceput in slujba invierii gi incadrau odinioarr Evanghelia care,
la
t
iiitt ii lwrii*o uUi L ii by*otin, trad. fr. par P. Mercenier, in rev. ,,Irdnikon", I
stantinopol, se citea in acest moment al Utreniei duminicale (vezi in urmi). (suppl.), pp.138-142.
, ,S.^U"Ur",i"ici,fipicul clruentat (in rus'), t' I, Kiev,
1910'
Rugdciunea (fiini. titlw), pe care preonrl o citegte in taini'la sfirgitul Lltreniei
il"il4A'il.lu rii si-.drea), trei dgsq : FryPy'"(( d'e ta Cozia
ectenia LufLlrl(rf
LLLL,r4 cererilor (,,Doamne
\rrr.-ruarlule Jnnte,
Sfinte, uare
care intru
lntru cele cle
de sus locutegti...,,),
locuiegii...,,), este deJ : !;, litic"te
rugi'ciunea de binecuvAntare $r de concediere a credinciogilor din biseiici Ia ;;;d*,' l; ;;;. 14.o., an. Dsa,nr. I -3, m ; 4;6, ti
.' ,' t, -t--+^1- -.1^^5.,:-l; "9. 1?5
5,
ry, 1.0
I/o.omioi ci -I2'
fftt, (in
sfl1
S',""ri""r, Co,in;Urylt ta sfinteli rdn6wiek ale ^1, Vecemiei Si UTeniei
Utreniei. Ca sens, ea corespunde deci ctr Rugdciunea arnionulwi de la Liturgtrre
( lonstantino pol, 1923 -L924.
vedea.mai departe, la.explicarea Linrrghiei).'Ea trebuie si fie desnrl d.,7..ff.,,
iutn,, stest
tc|n, Ustail, lvloscova)
siesttlstitr, 1954 (rsLrP'
Moscova, l)'DZt dupi e{. dil 1906)'
(retip. u.LrPz
rugiciune similari, dar cu alt texr, grsirn gi in randuiala utreniei descri 'tlwiniei
ii. ir. fr.-bila, xwXdriunile si ate Wcerniei (in grec.), j" tt-Y'
Constr.taliile d.plstlkce (cartea a VIII-a, cap. 39).
oyto'; (L.rrr;, *xri-xxv (1953-54), retip. in ,, 4trpdu Eblol'6yrou"' t' II'
Hu, [955, pp.188-274.
psalnni (in rus.), in f-fu1.P, an'
BIBLIOGRAFIE (lucriri auxiliare) n,V. tV,jriftrsl<t), inyeteswl Si strwctura celnr Sase
)t, trr. I0, pp.63-64.
.^ Ev. Antoniadu, Deslre rugdciwnile Wcet"niei si (Jtreniei din sfintele noastre rd li'l i,-f.'P.' Vintiles ctt, Despre poezin incnograficd' d'in cdryile d'e rituol Si cdntarea
(11-gr!.,), in rev. ,,Byzantinisch Neugriechische Jahrbiich'er,, (Atena), t. rlfi ncd, Bucureqti, I937.
pp' 683-699'
(1936-1937), pp. 245-280. A.;[ii; oitt"t Uirrniei, in rev. G.8., a.n'-r9-63, nr'597-8, 5'
A,'.t.,,i, Litwryhierwt explicnt, Bucureqti, 1972, pp' -7
. I99-, Despre parianta cw cdrutdri sau bizantind.-lwrueascd. a sluibehr sewicialui
de zi Si nld.pte (in grec.), Atena, I951.
priires prabytirnles da ru.atines byzanthta, in O.(
pp.406-436.
ruinisteriel dans pribres secrites d.es Vipres et d.es
-_. Nil." B-orgia, ' Qpo),6yrou., ,!)iumto" d.elle cbiese d.i rito biznntino in ,,
Clrristiarra", vol. XVI, 2,56 (nov. L92g),209-218.
6tt
llt4ttlilc rnari, 37.
lt0
l,rt'uncltc:R sPli( )IALA
t2 l t3
PHno'r PRotr. DR, HNU BHANr,s,l'ti I,ITU RGI(:A SPT:CI AI,A
resp.).
cu
l;, ,A "."i; ce"iul sd Se prosllveasci Fiul Omului..." (cap. XII, ]3.). Se fac
citiri.
ii .f. i, Luca, iar de la ceilalgi evangheliqti cAte doud; de toate, nour
ii.,rrr,, ..""rir, in fiecard din zile, la Ceasul III se scoate SfAnta Evanghelie,
(In post: trop. zilei din sip- (In post: cele trei "..St
;i;uii" impiritegti, in mijlocul bisericii gi se aqazi un analog,.intre
pe doui sfegnice
timinl, dttpiCeasku).
iiii ,f r."itti"id.i, inceprml Ceasului I). Pieotut
din Ce*rbv:,,VizAnd cadeqte apoi SfAnta Evanghelie
zitta resp., it't Ceoshrr)
rul..." qi cele.lalte)
iirr.i,,. gi toati biserica, apoi, dupi troparele N.iscitoarei, citegte pericopele *,:pt-t--
,,I)orunuc, miluiegte" (d. | . .. Evanghelie":" tt:'
40 dc oli;
.
, ,,i.and, ,,$i pentru i^ ,e ,r. invrednicim noi a asculta SfAnta
rvlnSlrel.il
.,(cll cc in toarA vremea 5i in tot ceasul... f,ii ".""" int.l i" altar qi inchide uqile impirifelti (Sfentl iiiT:il
,.I)olnrnc, mihrieqre" 1de 3 1............ ircrrl bisericii). Aqa r. .i..q,. gi Crasul VI, dupn Paremie, cAnd cideqte numai
.r'i) |
irtrr livanghelie, gi"Ceasul Ii, cAnd cddeqtg din nou in toati biserica;
dupi citird,
,,Slrv;i... $i acum...'' I ... rtul ia Sfinda Evanghelie qi o duce in altarT.
F.-'
" l)rrpi,Snflirr.n (Tipic, p. 2g).r la otpustur ceasurui vI se pomenegte sfAnrul anror al , Vczi 'friodul, inscmnarca de dupi Utrenie Ei Ceasul VI dc luni Siptimina Patimilor (ed' 1946'
cilrc sc vil sivlirqi (ca la I)rr>scomidic). cit'' pp' 65-66'
€F n()8 ii 609). Cornp. Ei I']' Procop-oviciu, op.
t14 il5
rKEsI rRoF, tJR, tsNIi ERANI.$ llj
l,l'l'tl ttcil( )A sl'l':( llAl,A
4. Ceasuri cu rAnduiali specialil
lrrltc), trrr ct;rrdac carc arttl rostul qi inscmnitatea slrbritorii, ,,I)oamuc miluieqte"
in trei zile linrrgice din cursul anului biserices( 49 tlc ori), rttgiciunca,,Ccla cc in toati vremea qi in tot^ceasul..., Doamne miluieqte
trci rlri), Slavi..., $i acum..., Crea ce egti mai cinstiti..., Intru numele Domnului...";
I')--^.----. :\1.; e+
r- - dec.),
e!!,/r ajunul DUUULLZL!
urur.rur (J i*".it.iiiVi
Bobotezei'fs lailuarle,l
lntl: ,,[)umnezeule, milostivegte-Te spre noi..." (la Ceasurile I qi \aI) sau ,,Pentru
!
e Ql
orrr;ua r-casuriror are o rind,iari deosebitd.'mai dezvoitati
lciuuile..." (la Crasurile III qi IX), iar la strani se citegte mgiciunea de la sfhrqinrl
Aceste ceasuri se numesc ,,ceasw,,e lrt"i'\ t^"-,d)r)r;i'i:)ri;,!irrii;,"a2"\^ urrlui respectiv (aceeagi din rAnduiala Ceasurilor obignuite).
cel cr rnai.mari praznice id#;;;;i Urrrreazi indatd Censw.ile celelnlte (III, W Si IX), dtpd. aceeagi rAnduiali ca gi Ceasul
H::*.,3,r,-9:yl,j:
Domnului,
airK,rrtanului (I , iar lecturile (psalmii, pa-
Botezul Domnurui qi i""i..."i qi deoarece i;;--hil;i":i:i}:'.t,:;
din Constantl"gp"] im^x..a.r D:-^---,--: ilr, irpostolul gi evanghelia), troparele (stihirile) gi rugiciunea final'i sunt la fiecare
i.:iJ.i^-SfT1,Sol,
lui8, iar la noi - domnitorii ^sist" "; roari
cu toatl nltele. La Crasul III si VI nu se mai face cldire mare ca la inceputul Ceasului I,
tr.", A.-aLrl"_* ql at (dom
r
" vczi Dan simioriescu, Liter"atura torudneascd. rre cetewoniar. cond.ica twi Gheorgahi, rl Vczi lrrof. I. Fru.rduli, Cea.surile Mari ale Joii celei Mari, a.lr Wnerii celei Mnri Si ale Sd'rubetei celei
1939, pp. lI5-lt8 gt20-t22.
r" lrLL)Ld Itni, rlupti Cod. 7 d.in Bih AcelaEi, Ceaswr"ile_Mari
Accsta ap;lrc,-dc
'tl"rrcr crc alficl.
alrfcr, ca
ca organlzator
organizttor al
ar troparelor din randuiara
rdnduiala ceasurilor
Ceasurilor impdritcgti
in nlr Aiwrilui Rusnliitnr (n in Tesalonic"' 197I .
u'ca i. ir maiorirrrca ;;,i.r*i;.ilr'irrrgi..
maioritarca franrrscriselor litirgice (H.
rrr. i..[..q,
Leclercq, iifui,adr,
Aexandie,
c rl l)c alrfcl, i. uzrrl al Sfintului Athanasie
Yji'iiLr'irr'rit.r'
col. rP.rrimifor,
I ItlT). in DACL, r,
Atlrorrirul (/,.G., t. XCIX, col. 1709 g.tt.), citirea tot timpul dc la I']a9ti
pilrI lrr lxrstul Sfirt;ilor Aposttlli.
lt6
il7
rREOT I'ROF, DR. ENE BRANI$'TE
l,t'ru tcllt :R sPU( ;lAl.A
5. Explicarea slujbei Ceasurilor ir biscricilor de e11orii. Aqadar, fiecare din cele patru Ceasuri sau momeutc
de
Ccn
in viaqa creqtinl^ qi o anumiti
a) sluiba ceasurilor constituie una di,tre cele mai f'fr.ir'iir. Jin timpul zilei aie un anumit scop religioasS'^
De aceea, tAlcuitorii serviciului divin anteriori sec lului al patrulea, i.ar." Sm"n f"ib"h in ziur Cincizecimii (Fapte II, )"'
'i:tot*t W (i"ceputul sfertului al treilea din zi, care corespunde totdeauna cu amiaza
r.,!
_r,,:H : f 11l.9,f,yll
atribuindu-le
1
o semnificagicT.."t
j i p- U i.a r;-, ;;fi
5i c.,,,,,.
ca Tern:lia
""!,,f .r vedem ci la facerea-rugiciunilorr rr, w,
trinitari:.,Nti ;iib.J;Gi), adicr _------ rugi.ciunea de la amiazi sru de la mijlocul.zilei,
.t .
se citeqte tot
o rugicrune
- ,iaua Sfint.i'Treimi, ca o multumire pentru injumitilirea zilei_qi ca
*;:=r5,fgiyl,cil:i,l - Daniil cu ..i ti.i ii".;*i;-.;edinqr qi birui ane feri de,,dracul cel de amiazi", de care vorbeqte Psalmul Xc, care se citegte
robie au pdzit ceasal^ai treitea, ot
sorrhi it at notuaLi-c#;;ffi; tH#tT nr23 deoarece in acest ceas strimoaqa Eva a pierdut ra ul.Prin^ amigirea,diavolului,
:i::T:i:r_,',.f_T:,i"-,!rlnurit; cici i"taiJ-pa"e [-"t ;-r"d?
mai din urmi. *n."rin."n.a de la pugrl lui Iacov l-a recAEtigat prin credinqa in Hristos'"' In gene-
arati numirul Treimii.depline; de asemenea,."t prt.oLr-;A.I
treime qi de la al saptelea oani la ar nouilea ,rtr,'"q"
ir-;T;#;;ffi 5
i, Tleim.a aepmi Desprt cap- 299 (P.G.,1. CLV, cot' 552 A ii *(' rom, cir''.p'
hovnicesc a
se aratd. c
;'Jri'i'i'#Hi; *'€d^i
tA iuni (slujbe),
a' [iii,st i,, i.d..s,,.r..q,i,.1297-: p ie3]:.:ii'lyu
.197.);
e foloseau la rugdciune in timpurile hotirAte. *,'h:ii,':u cucernicie ;'ge;e;u1i;il uanruitorut qira.id.-t nott.u d-. bine. f,rind-leg1t:
"Y::t^'"I',:"::::
:l,:ti;
*p"i s-ainararar pe raga ca aceasra a fost o.semrrifrcaqie pli;i d; misrer, ci cei I rl zilei, a fost dus de liCaiaia la Pilat in pretoriu,la.locula9 iya;iiti. :',T llt::":^::^t:'.t:J:
^ . frceau
iqi r
ni Lcolo |udecitoml ,o"re-lo-.r, de arhieri:ii cei flie de lege qi de
biuanii iudeilor a fost clevetit
acest mod. rugiciunea ror. cdci
asupra apostolilor, implinind haruJ frgiduingei
i;-;;-;'iil'{
I'pogorat sfentul "
r.lc iudecitoml cel nedrept osindit"
Domn"r"i. o. petru in ),/'';:;',];;;;;I ,-.,.".i cu
/:.4.1 af,^;;;;;i{'C".;;;;i .', adevirat cAstigat daml ca i ne invele.a
,.levirar a cAEtigat invete a cilsti cele trei ipos-
cinsti cele^trei
mai inalt a fost'.inviqat, "r.menea)
?,yK:ii*-r:i^..:ll lgc.
lui Dumnezeu care poviririeqte ".ai-pri"
,."_", cAt qi prin gl r,ill" siaia"irr..):(itri;iii*/, la slujba Dumiiicii Rusaliilor, canonul al doilea, Cintarea a
i9*1,-."
'#;ffi;::;'#'.L?t i"jfiH'l#i
,".::T,:u,:tj.:,:9:-,^1T1,_,l"i"f daci pigAnii ,. pot.riafi t*,i F;G-x, t;.j:
cir, stihira a patra).
;''V"ri-ip"iii al'Romei, Trad.i?ia apostolicd (alias Rhnduiala bisericeat"scd egipte\nd)' c.ap'.41:
y::,t!t:?, fiind.ristignit, la a noua.a spilat pe.r..f"'""1[ii.'p.i., ,t,,ri-to In C.,acul al. *eilea si laudi oe^Dumnezeu..., cici Ia acest ceas Hristos a fost ristignit pe
Pr:::I: pAinile pu-
]l),"titlT.,._1-ri",:,p"ati riscumpira gi si ne dea o noui viaqi; atunci piin r
sivArqir biruinga Sa,,t7.
mielul cel
Pistorul gi
Explicaqii aseminitoare s-au dat mai tirziu qi crasului
I, dupi ce el a intrat, alrtt nes versfins.
dc celelalte, in programul oficial al rugdciunii ,il"i* D..-:" toKQ ^^ 1)6-1)7\
ar-p.'r"JI-a"istirilor gi apoi
9f, q |'
il l)e Frogeq ma,
ma,1946
194_6 (Bibl. ,,Ephemerides
,,,lphemerides ILitr
iturgicae,,, l9).
'* Oratione.25 I, col'-l193, $t t- II; col. 966-968),
tF .r*-s;,;-
-^i*^r:
'),I;*:!:^"^p":.y:!:"i:,i!;^llii. !: ot:iii"c!;i;1;.Hi::)h,,,,, d, pnhn,,
",?*,:'up *y
^ "T:K:::l:)::*:y:::;
r:, yir*:f !:!:r,:i1*il',iii ,Lex-o. randi" rr**i7u"({6?#,iK:{tr
, cap. 34- i. p. i,' L iv, ."i. s I oo I
',)
t,' l:*r*" 3 i s s
tb.itcry. Cf, qi.P. salmon,.res origines d, ta p:rii"; ;;'iiiii,
.
limottahale, Dobru;a, 1929, P.352.
tu Cypricn,lrr "Ni;;;;;,"i;;i:;;:;T;i{o..
a,^prx le tdmoignagc de Terrulien
Christin[ M..rmairn,;, Niil;;,-ifi5: ir. ),57-irc. la ,rf)oamne, strigat-am'.." la Vecernta marc du'l
,ypricn, in vol. ,,rVlcla,gcs ih.i.tin6M"h#;,,,
v<rl. ,,r\{ela,g.,
ni,-in ceasul al gisclca, Izvorul miuttrrilor sprc a
lttl ll9
rREOT PRoF, DR, ENri RRnrur,s,t,ri
LtT't, RCiI(tA spr.lcrALA
tlin ttrntl dintre ccle gaptc Laude sau slujbe zilnice. Ceasul al nouilca incheie deci
'irrl clivin public al fiecirei zile liturgice, care incepe cu Vecernia gi se termini, cu
rl ll uouilea.
b) Prccum am vizut, in prima parte a slujbei fiecirui Ceas se citesc psahni. Aceqtia
tiittt inci de la inceput continutul principal al serviciului Ceasurilor. Astfel, Psal-
l. clc la Ceasul III gi Psahnii LIV gi XC de la Ceasul VI sunt deja amintiqi in Rr-
twnahale ale SfAntului Vasile cel Mare3r. Dar numirul psalmilor citiqi la fiecare
nu era acelagi peste tot. Astfel, dupi informaqiile date de Cassian, in unele locuri
erbiceiul de a se citi atAqia psalmi cit indici numiml ceasului respectiv, adici trei la
rilei, txul III, gase la Ceasul VI g.a.m.d. Intr-un Orologiu - manuscris din secolul LX - la
coresp anzitor cam cu oru a p.ri
Ceas sunt prevS.zuti cAte opt psalmi32. Obiceiul cel mai rispirrdit era insd. ca s[
Sfintei Treimi,
rrrrrtrrr ca
L<r u nlullumlfe p.rl*i
o mulqumlr. pentn €ltelsci la fiecare Ceas cAte trei psalmi, ca gi azi33, adici in roral 12 psalmi pe zi,
a m, r, re$ re d" ;;;;;J;;'. :'; B#;,]:,rf,l, I*ffiil' ili$:'i, ; Ii;:gX,,L l
ttumirul orelor zilei. Se citesc cAte trei psalmi, ,,pentm cinstea Treimii gi pentru
tinqa tainei ce s-a flcut intr-acel ceas", precumzice Simeon al Tesalonicrilui34. Ei
ci Eva i,tru , rtclici alegi in concordanqi cu semnificaqia speciali a momentului din zi pe care il
ii:,:;:;;;ti.fl.::1:t,E^:':;
\1
vt..ywwJew,,
2s
25 tr- '
"..,*,, a ieeit din rai, din p..;;;; itttl Ceasul respectiv. De exemplu, Psalmul V - primul dintre cei trei care se
yezi,
, la Ceasul I - cuprinde pe de o parte rugiciunea potriviti pentru momentul
Constituyiili ':on'1 ?..XxxIV (texrul citat mai
Itc(ii, ,,aritAnd dumnezeiasca luminare din strilucirea soarelui celui vlzut"35, ca de
aftr.ci a fos ,; ,,r(Lrgacrunr taceEi... la Crasul W
col- q
CLV. col. 5-_ .- .. lculu,
tc.utut, Despre
t)espre sfitrtele slaibe, cap.29i.
$trtele slujbe, cao. 29\ p, vcrs. 3: ,,Dimineata vei auzi glasul meu; dimineaga voi sta inaintea Ta qi mi vei
J;;p; il^iTi,",* n\i,;,'p#l;S: fl:1,:'^':::al,.ll_,'
qaserca ce-as in,.i,.Lu,'rr, ", ori versetul 16 al psalmului urmitor, LXXXIX: ,,Umplutu-ne-am dimineaga de
ctr.Pa
!11-rc-a
cU pa injumitilirea'z'ile
inirr-.it;+;--^ -:r^ ceasun din zi a hlum
CeaSuri drn 'l'r qi ne-am bucurat qi ne-am veselit in toate zilele viegii noastre"; pe de alta, ele
ce s'3 nii"; Pr. r,."r. i;. a rdstignit pentru
26
itt versete profetice in legirurl cu patimile Domnului, de care ne amintesc Ceasu-
cit de ex. vers. 9 al Psalmului V de la Ceasul I: ,,Cici nu este adevi.r in gu^ra lor,
clupi faqtr,
fu ziua Si in rt lor este deqarti; groapi deschisi grumazul lor, cu limbile lor viclenesc". Indeo-
.;r si ne imp I primii doi psalmi de la Ceasul al treilea (Ps. X\{ qi XXIV) gi de la Ceasul al gase-
(l's. LIII qi LIV) prorocesc pornirea cS.rturarilor gi a fariseilor impotriva Unsului
fanrul Evanghelist Marcu de o oarte
r,fi gilor, cdci Sflrrnrl'Marcil .si Durrnezeu gi patimile indurate de El.
--.]_1:-,_i Dnr ultimul psalm de la fiecare Ceas arati gi milostivirea gi ajutorul lui Dumnezeu,
'yr1:o,tfpo t(n
c de psalmist gi acordate celor ce pltimesc pentru El. Aga, de ex., Psalmul L -
n, ,e .r*rnj. E"l,-.ii.irr1lr.-
ll-atl deloc
tr-au cleloc scopul de a itace cronolooie cxac.-
l-ace cronologia fltilca care se citeqte la Ceasul III - pomenegte de venirea SfAntului Duh (vers.
^*.. ", ,,
chip vag sau aproimativ. in f.n,t .:;;;;';-';I::'.',:' raflmrlor,.cr local-izeazd faptele in ,13). Psalmul XC (,,Cel ce locuieqte in ajutorul Celui Preainalt, intru acoperimAntul
(lcasrrl
I
Ccasrrl al rreilea 1al
tal d.il""
doilea de
cle
tczeului cerului se va silaglui"), - ultimul care se citegte la C.easul \lI - (amintit
rrntiazd pini la ora 3 p.m. am
tlc pe vremea SfAntului Vasile cel Mare)36, pomene$te de ajutorul dat Fiului
I I L/4
t, a.nr., -' '
I/2 d.tlt-) ii a
strl al gasclea, ;^^' .";l'::l' j"n'tYl dar oe tapt ne apropiem de
h)wttqile, co,t
I:.t,rrttqile,
rr Vczi, de
colt . Veil Vezt Chanoine
Lhanoine A. Weber.
Weber, LeIe rtr\ la templu, la rugiciunea de la ceasul al IX-lea (Fapte III, l)". Cf. EiCeaslwul, trop. Cea-
ex. ipolir ai ), P' 562. Povifuiri (ed. cit., p. 39\.
ll rrl I X-lea, 5i Litwrgbierul la
cilrdtt-1i arninte dc ilrisros al!m9t'5,, la Ceasu.l al gaselea, Alli irttcrpreli din epoca patristici raporreazd. to-ate ceasurile de rugiciture din timpul zilei la Cru-
t,trtigrririi, cum face autorul necunoscut al scrierii Daprefeciorie, atribuiti SfAntului Atanasie cel
c (/',(t., t. XXVIII, col. )65-)72): ,,'lrebure si te rogl Ia ceasul aI treilca, pentm cd la aceasti. ori
Itl'r'tlrtit lemnul Crucii; la ceasul al qaselea, pentru ci Fiul lui Dumnezeu a fost indllat (atunci) pe
,=ei l,t rrl nouilea, trebuie si te rogi din nou, pentru ci Ia aceasti ori Domnul $i-a dat suflerul pe
r ( litrd XII-lea (miezul noplii), cAnd Domnul
soseEte ceasul al a coborAt la iad, trebuie si facem
lr itrni mai lungi gi mai stiruitoare".
. t0t3-1046.
t-Sobas: Le Cod. Sinaiticws grec. 863 (9-e s.), in
70-75.
, col. 116 A.
, t. CLV, col. 592 B $ *ad.. rom. cit., p. 2L2).
t. XXXI, col. l0l6 A.
120
PRB01'PRorr. Dn, Etu Bnrrrurgrn LI'l'tl ltc;tt :n sl'li(llALA
p{tirrritor dc c{trc Tatll rii aratl binrinta a$upra iadului, dr:h.{ncliti clc ccl cc, snrr rrpolis), hind asenrlu.trtoarc-cu unele mgicir.rni din CottstituYiile ilplst1lice
cr,l. putcre dc sus, e in stare sr calce peste aspid{ qi pesie vasilisc qi pcste leu rl
, cclc 15,7)42.
bilaur. (vers. t3). Psalm.ii ceasului II
(!r' Lxxxill, r-iixv'qi' I_X)fivfi rhrjtra ruior Laudelor mici din pe,rioada Piresimilor este
nrAntuirca noastri cea prin moartea lui Firistos qi prin omorArea SfAntului SIil erisiicl i Efrern Sirul (,,Doamne qi StipAnul vieqii mele..."),
qi ctrm ca Dumnezeu este. viu, micar ci a gi
-..rit .., trupul pentru noi, cici inc. prin excelenqi a monahilor gi asceqilor, expresre- a smereniei gi a pociinqei,
jertfl{ qi folosire celor vii gi celor morti din iad.
ntrl ti'prin metaniile cu ingenuncherile care insoqesc de reguli rostirea
care erau la locul plangerii; qi a ei'
bu,r voirc,. a intors robia noastri (izbivind) sufleiele 'rr.r"r,i"; a- ii irirp"..t., cAt qi rugdciunile exprimi in general funcgia simbolicl a fiecirui
Riry,"l, din zilei, la care se citea
tdrldelegrle noastre gi intorcandu-se ne-a inviat, a veselit poporul siu cu inviero [, p.*., referindu-se'i, -orn..rtul respectiv cursul
a griit: Pacea gi Mila qi Adevirul s-au intampinat qi , piirrit din cer Dreptar urtr ficcare Ceas, precum s-a ardtat mai inainte.
vrcme ce Hristos a sfl,ramat cu.moartea pe moarte, pimand va da roada sa, Vechile evhologhii-manuscrise greceqti, preotul era mai mult
angajat decAt azi in
,lyl"!:u rrupul"37. Iar psalmul cel de p. r.-i,',,pleaci, Doamne, urec irrrr.ilo., prin rugdciuni pe care el ie citea in tarni, printre pi4ile
*l
(Ps. LXXXV), ,,insemneazi roate acestea gi cum ca cel ce S-a ristignit'gi au dispirut apoi din
iltercalate
uza3. Acestea consdnriau o
ar nte al slujbei, rugiciuni care
tru noi esre preacuvios Qi. fhra picat, indurat gi mult-milostiv qi adevirat, care iii"i a.r""it"te rn lU.l Ceasurilor, numiti ,,Sluiba catedralf', care s-a pistrat la
stipAnirea gi semn bun Fiului celui ce I -a ni.scut din roaba sa, Mai.r lui Dum iiir"p"l pAni prin " secolul al XII-lea. Amintirea ei se pare cI s-a pistrat pAnd azi
Crucea gi invierea Lui, prin care s-au ruqinat vri.jmaqii,,38. speciale ale'ceaswrihr irupd.rdtEti, despre care am vorbit mai inainte.
. c) .Troparele speciale ale ceasut ilor, ca gi *oparelc Ndscdtowei, care
desnrl de vechi, cel_pu,tin din secolele v-\h, deoare.. .t. * ger.*
;i h G;tl;
purzitoare din rinrl Bisericii c,opte3e. cel de la ceasul III (,,Doamn., c.tr.. pe
fen;ul ri.u
Puh...") are forma unei adevirate epicleze qi d" ac..a el este intr
ca formuli de invocare a sflnnrlui Duh inainte de epicleza propriu-zisr
din Li
d) in afari de psalmii de la inceput, in randuiala ceaiuriior intri ca pi4i
nente) precum am v5.zut, lvopat ele qi cond.acele care se canti dupi psalmi gi ."r.
dupi zil:le srptimanii, pr:cyn y rugd.ciwnea cu cd./.e se incheie stw;ta qi .a..i
altul la fiecare c,eas. cea de la s6rqinr ceasului I, pe care de reguli o citegte "t p
insuqi (in ministiri, cel mai mare), esre anonimi,'iar textrl ei il'aflim inci'in
cc
u^echi Evhohghiw - manuscr.is grecesc (cod.. Barberirci, din secolele
wII-x).
Ceasul III este arribuiti Sflntului Mardarie (vezi despre el la explicarea pavecem
cea
celg de la sflrgitul Ceasurilor W qi Ix sunt atribuite in Censhv Sf1nnrlui
ia-r Vasi
Mareal. Ele s,nt o mirturie a rolului important pe care l-a ar,ut u."r,
bisericesc in organizarea gi generalizarea il"jU.i Laudelor zilnice in serviciul -rr. pi
Rrsirirului cregtin. $i daci autenticitatea lor esre greu de sustinut, este qi mai gn
&i
fie.respinsi; limba, sulul conginu rl teologii'al acestoi
intipiriti amPrenta originii 9i -ga.i""i p;;^A-;
lor capadocrene din iecolul al IV-lea.'Tot SfAnrului
ccl Mare ii este atribuiti, in ediqiile catolice ale orolngiwh.i (pentruuniaqi), qi
fru
rugiciune ,,Cela ce in toata vr_emea Ql in tot .."r..i...,,, .rL f".. prrt. Iin ri
rururor Ceasu-rilor gi provine din stranrl cel mai vechi al componentei acestor
Ea estc luati din serviciul Mtezonopticii gi are caracrerul unei rugiciuni finale (de
" Y:.::-fr;,t^YY
Strr... Mila gi.Adeviml s-au lf^dgilea
de la Ceasul rX), vers. 8, ll-13: ,Ctva grii pace peste
Drcptatea si.p".." ,-r., ,i..rt"i. aa.re"Jat :
l)rc
gi l)rcptatea di,r,Tr privit. ltimpinar,_
Ci Domnul v
din ccr a privit.,Ci v fffi;
il;jJil;;.:.;
enn t nnctnr ic; .,. ,l^ .^,{,,t .x,,
Anhrl at l,a d.es Heures (La priire dzs Eglisa de rite h|zantin, I, ' 0 po),6ytov), Ed' de Chevetogne,
:,;.8!1!.* lrriire
Despre sftl ""rt...ql
cap. 327, aup;,",trad.. j,
,o*. cit., p,
*aa. rorn. tl, 77 -78 qi 252'253.
;; :,;":,r,Iil l":-rqnicu.\i,
LttlAil irupirie,ecl. crr., p. 107, 1'4t.
it V';;i
}9f. A. Baumsrark, I( d;il op.- ,it., swpra. Cf. Acelaqi, Les Xrandes itapel d1 Q_lilrlu @z*nri.ry
P?'la;
in Liturgltielal staiEi cel rotndneic) ct ci din cel grecesc a fost inlirurat (vezi
lll l:i t,ytCeasul (vezi Pr. ,llyatrrrc*Russie, lnvoi.,,Lito.gie de I'EgIise paiticuiere et Lrturgie de I'Eglise universelle" (Conf'
/urtrlcscu,
P. Virrtilcscu, *eileain
ceasul al *eilea in rd.niuiala
I
rd.nd.uiala epiclezei, BucureEti, 1"932
1"932, extras din rev. B.o.k). lt.scrgc I Paris), Roma, 1976, pp. 50-5f ,
ll.
h:l1, lulotoqttiypre,,r,. ..*r.,,.,i,-'d,n;;:"fi;i ff i;;;ffi;il'i!'ir";I;tr;.r. it. ufr.r, 9i: La priire'dtt Hliits,6d' par Mgr.-Cassien.et B- Botte,^la5i.s-t9!l
19:l^:L:t
(lclstrri sttnt atribuitc SfXnrului Gherman l, patriarhul Constrnlino'poi"iu ain sccglul al r,ii", ii;,'U. Dihnais, Le sens dcs Heiru d.ais tes liturgies orientales,.in M.D.,64 (1960), p.
(M. Arranz, I.es pilra
piires presbytlrata det petita eitt iir" byzafibt,
Arrarrz, Les prabytlrata des Petita'Heurts d.ans
(cxrrits clirr ()CP, vol. XXXIX, fatsc. l, 1973), p. 77.
dans l'auien
l'arrcien Eicbologe brz,antitt Roma,
Rtv I fi, ti. li*nn , La priire des Heures, in vol. L'Eglise en pkirt. Intr.oduction i. la liturgie, Toumai,
l, l', 789 t.u'
122 t23
Lt'rU Rc;tt:A sl'11()lAt,A
-Iipicl sau
,r,flrtrl sc facc Liturghial)anrrilor mai inaintc sfinqitc). I sc nrai spurc gi
dupl mrtropo[$
CAPI'I.(x,UL IX
T'urr,ro strtt' AKol.or0d ;; i;rcr;u! denumite :1f' lT:1']
I inrrghii" qi se explici prrn aceea ce
i,,',io,f,'ii, insemneazi,,inchipuirea Sfi.tei
q,*l. cand ea se sdvarseste ina-
;il;i;iiill. ."*ori to*iii*igt,t.i, iar alteori - sl
Mijloceasurile qi Obedniga ;;6;;i ;
-
k.J."S*_rr*;I,=#::,,l!',ffi
Slavi.,.,gi bo*-r",
""iil$* i?#"1i;ii, ,llHri##::ll1
acum..., Psatmii 102 qi I45
,,Unule-Niscut..."
b) Originea Si exltkcarea Obedniyei Fcricirile pe .qlasul \1[(,,intru impirigia Ta po- Fericirile pe glastrl VIII (,.intru irnpiriqia Ta
lu'lcneQte-oe pe noi, Doamne..."), cu stihurile res- pomene$te-ne pe noi, Doamne..."). cu stihurile
pcctive din Ceaslot respective dio Ceasht
acestei slujbe o avem
Apostolul
IX), care cuprinde qi rl Evanghelia Acestea se citesc numai
ujbi a impirt{girii Ia v .Sinrbolul credin-tei cnnd nu urmeazi. Liturghie Simbotul credinqei (numai daci nu se face Li-
rrrreDurn[a aceasta rdnduiara, ra sfhrginrr
ei se impd4ea
ministi.il^ r*i*,-r"
cr,Ji+- 1-
Rugiciunea,,sl.ibeqte, lasi, iarti, Dumnczeule
urghie)
Rugiciur-rea,,Stibeqte, lasi, iarti, Dumnezeule
Originea Obednit< "ilHffI"'ir greqelile noastre..." greqelile noastre..."
qi arume mlnEstirif. din iurul
limului- cici r^Lrrt,,i,i;r"fr",: $??^r?l 9_ri:nnrl, ,Jatil nostru..." ,,Tatil nostru..."
Condacele, dupi rinduiala din Ceaslov (al zilel, al Condacele, dupi rinduiala din Ceaskry (al zilei.
hramnlui etc.) al hramului etc.)
.,I)oamne, miluieqte !" de 12 ori, Rdqlciuhea citre ,,Doamne, miluiegte !" de 40 de ori
Sflnta Treime (,,Preas{inti Treimc, Stipinie de o
L i nrrghi ri sr; e; J;ri- *i'a..i' ri *ii'iiil,|
,;;;i 9?-rp*r.r. pentr-lL#fili
e ; aceas bd' fiingi...")
ficea ifnpirtrsiriea.
i
#irr.effij ,.Si se umplc gurile noasrre de Acestea se zic
gcasci
..ljjr'" ilil;;$i;..";:;:."{ il'
_ ,
huda Ta, Doamne..."
numele Domnului binecu-
numai cind nu
se face Litur-
Missa htrshie secri\ . r^r^ri^.ir^-
,,Fie
vrintat..." (de trei ori) gl.rie
in
Irl rec
C.,',rr.r".." dffi;;i ;,;;:tt:il?;
Psahnrrl 33 l.,Binecuvinta-voi
pc Domnul in toati vremea...")
,,Crrvine-se cu adevirat..."
,,Ceea ce eqti mai cinstiti..."
,.(lcca ce egti mai cinstitl..."
.,Shvri..., $i acum..., Doamne, miluieqte ! (de trei .,intru numelc Pomntrlrri,
oli ;. Birrccuvinteazi !" Pirinte !"
(din rrltar) Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveq- Ecfonisul,,Dumnezeule, milostiveqte-Te spre
tc-'fc spre noi .." noi..."
()tprrstul mic Rugiciunea Sf. Efrem Sirul, cu metanii (indati
incepe Vecernia)
ril 161-16+.
",, ii g'L'' t' xV' col 1556)'
;;,;;i;pj.ii.iz$.
t21
PARTEAATREIA
SfAnta Liturghie
SE)(;TIUNIiA I
l3t
PRfio'r Pnorr, DH, EuiRnnNl,$,l,li
Lrrt.l nclr< ;,t sPl"lotALA
Pclltnl tttiltfttircrt ltlnrii qi Prcvcstitr:r sllu iurticipatti clc H,l, irr chip rrcsrirrgcros, irr
(lirrci cclci clc rrrirri.
l,it vrcmea cAnd incepea sii sc intttnece, se aprindea gi o lumini, care era qi ea
et'trvitrtirti ctt cttvinteic: ..BinecuvAntat fii, Doamne Dumnezeul nostru, impirate
veryricici, Carc ai flcut ldrnpile de foc" (adici stelele). Cel mai.tAnS.r dintre membrtr
2. Raportul dintre ritualul pascal iudaic, nilici aclircea apoi un lighean $r un Qervet pentm a spdla mAinile comesenilor; la
Cina cea de Taini qi Liturghia creEtini , Iisus ildepii.t.qt. acest rit, spilind picioarele ucenicilor Sii, dupa cum relateazi
nttrl Ioan (XIII, 3-I5).
Prccum reiese clar din datele sfintei Evanghelii,
,,cina cea de taini,, in cadrul c i)rrp,i un iiro"l'as.miniror se desf).qurau de altfel qi alte mese rituale evreiegti, mai
MAntuitorul a insdruit sfhnta aaicn jertfa N""r"ir.gimant, rort ac ccic de sabat (care aveau loc vineri seara), al ciror ecou se resimte qi el in ritualul
.Llrurghie,
anticipatia pagtelui iuIaic din aceian (vezi Mt. ifvr, I7;Mc. " iIV, istiei creqtine, alituri de cel al meselor pascale.
1>ri q.191_ba1
l,c. XXII, d,
l'c-' 8, lr)
11, lJ, l5),
13, rb), ss6
cum inrerpreteazd.
rnrefpr€teazi chiar unii dintre vechii exeged
exeseti cr....1 tJrrui astfel"de rirual s-a conformat qi MAntuitorul la Cina cea de taini' Dupi-opi-
ori o^-\r1)
masa speciali., anurne pregititi de Mintuitorul la sflrgitul activitiqii
Sale
ccklr mai mulqi cercetitori, pAinea pe care Domnul a binecuvAntat-o gi a dat-o
rticc, masi cireia El i-a d t inri'.r.".t r religios, instituind'in ;;r"l^;i'sfa";; r(il9r Sii Ucenici era una dintie cele doui pAini obiqn ite-la cina pascali.a iudeilor,
ri.stie gi rostind atnr cuvantarea Sa de. despirtire citre Sfintii ap"ri"ti,
cAt gi rugi c,rrc geful familiei le binecuvinta la incepunrl mesei gi le frAngea, impirqindu-le^cg-
sa arhiereasci., aqa cum cr exegegii mai noi2. orr .H"i'i" ,'..rt an rilcir, dupi ce el insugi gusta din ele. De asemenear paharul pe care El l-a oferit
poate. ti_gidui orice relaqie cinei cu masa riruali, prin
care se inaugura "dta;,-;
serbarea iciloi, dipa ce l-a binecuvAntat, a fost ori cel de-al treilea pahar ritual, din care
tclui iudaic. AceastS. mas5. pascala avea loc in fiecare familie, i" r."r" zilei de comesenii, incepAnd de la qeful familiei, ori al patrulea qi ultimul pahar rirual.
t: d1g1 ,rn ceremonial mai mulr sau mai puqin'unifb;
I4l Dcosebirea dintre ritualul observat de MAntuitorul la lini qi cel prescris de Lege gi
Y _1..{qyra
de Lege gi de tradiqie- care era acest ceremonial, pe care lla ..rt;;;
;;;;.*;";,^r; Iitic. consti mai intAi in faptul cI El a folosit nu azimi, ci piine obignuiti
i iti), deoarece Cina a avur loc cu o zi mai inainte de inceperea serbirii Paqtilor,
..Dupi ce veneau de-la templu sau de la sinagogi, toqi ai casei, in fmnte ^,ie"*cu
miliei, ili sRilau miinile
-qi.se agezauin
juml #;.i, ail-i" pr.g"tite, pe .rr" ii in seara zilei de ioi, 13 Nisan, cAnd azimele inci nu se Puseseri in folosinqi; al
a addugat pro-
doui paini (azime), mielul pascal fript, un vas cu vin qi pahare]ierburile amare , la formulele rituale pentru binecuvAntarea pAinii qi a vinului, El
vas cu oqet care aminteau de sufbrintele evreilor in robia Egipnrlui. gi
bale cuvinte (,/A.cesta este trupul Meu..." ,,Acesta este sAngele Meu..."), prin
$efirl f
una din nAini o hinec,y{n1x cu o formuli rinrald ,.r.,i
1$in..urrAntrt ni sc indicl sensul nou qi grav al celor sivArqite: prevestirea sau antrclParea
irate ar veqniciei, CiJh";#lX
a el mai intAi, apoi didea gi celorlalqi. Luand
i#llilllijt
li'; nmentalS. a jertfei sd.ngeroase qi mAntuitoare, care se va consulna Peste o zl Qr care
tgtrreazd, uqs consfinq"qte un nou leglmAnt sau testament_ (6tcrQnq).intre D^umne-
sau lvrrurr^riv,
apoi pa
--._-_ -T-^ r*
, uurprca cu vln) rn care amesteca qi puqini api, il binecuvi.nta cu o aiti qi oameni, pecetluit cu sAngele sfAnt al Celui ce Se va da spre ristignire..In mo-
cu cea dintAi (,,Binecuvintat irl cAnd MAntuitorul adaugi, la rugiciunea solemnl gi finall de mult-umire qi-de
T:Trlif".r:
al !i, Doamneqi Dumnezeul nostru,
vegniciei, care ai frcut road.i vitel'), bea dintr-insul lil, cuvintele ,,Beqi dintru acesia toqi..." (Mt. XX\T, 28 gi loc. par.), ia naqte.re Li-
apoi dta., qi ..tori"iii I
legimAnt vegnLc, adaugll
p.^ rp9,I.ma masa) in cursul:."r:i1 se beau, in total, irtr" .a"a",i if. pat ri. .i lhi,r cregtini, prin anunqarea Paqtelui celui nou, al noului
La sfarqinrl mesei se aducea intiistititorului ultimul p"irr, ,r-pt,rr cu vin ngrialuiui Vechiului Testament, leglmint care ia tunqi in preajma mortii qi invierii
amesl deci implinirea
apd, cum prescrie ritualul iudaic. Acesta spunea: llului gi qintegte la a doua Sa venire. Linrrghia creEtini reprezinti
,,si mulgumim Domnului Du poporulul evreq..promisiuni evocate in
ului nostru... !", iar cei de faqi risp,ndeau: ,,Binecuvintarfie nr.mel. oo-rrJoi, rtttici a hgiduingelor date de Dumnezeu
qi iifcsterile sale liturgice, prin care se intreqinea'flaclra nidejdii realizirii lor3.
.totdeau,a.!". $efi.rl.familiei incepea apoj r-nultumir.", .orti.rd o -r.. *!;
cuharistici, de laudi gi de mulgumire, evocand toate binefac"ril. lui o"*".r.i, l)iltre cele trei rinoptiii care descriu Cina, singur Sfintul Luca amintegte despre
crcaqia.lumii qi sfarsrng_cu.cererea pentru implinirea frgiduintpi diui".;
," .a"iri, rrrrrl (ori al doilea) pahar ritual, din timpul mesei: ,,$i luAnd paharul, multumind, a
Psalmii CXIII - cxv[I qi.cxxxv (cxxx\il), n"mifi hailet'(de taudi), I ,,[.uaqi acesta qi imp'irtiqi-l intre voi; cici zic voui: Nu voi mai bea din rodul viqei,
cvocarea robiei din Egipt gi mulqumiri pentru eliberarea evreilor din
.".".u 5furi'.'ina va u.rriimpiritia lui Dumnezeu" (Lc. XXII, 17-18). Tot el reproduce cu-
ea.
iiii.f. Me.rruito*lului: )r\/u
Yllll('lc lvlanfulforullllul. dor dlll
,,i)u Ll(Jl am uullL si rrrdrrdrrL
dorit rd mi.ninc Lu cu voi acest PaQte..'", pe care El
vvr 4!!or
ft-il rostit, probabil, in co
amlntea
u.r;. d:..119.1q.."t.Cry:yty_t!
I
,l:,!..,,r,,?-,".ilir.txyx7 !a1t9i, 7e (p.G., r. Xrrr, cot. 1728 C_D); Sfinrul roan €rr1rr. ,,p{i.r." sufeiinqelor Domnul
@tias-LXXXT) ta Matei, t' (p.i.,,. rVirr,iot. iis_zeO);proterius Sii la sfArgitul a parte.a
,]Ill'J,!p.1t cd.tre Leon cet Mgrr, cap. Z (inrre .pir,)rf.t. i"1 il;,;;:^bX)(XI Eu Uccr-ricii
I086); Slinnrl loan l)amaschinul, bogmatica, iV. t3
Leon, nr. CXXXII, in P.L., t. LIV,
Ht,rlrrrilor hallel (Ps. CXXXV) qi acea cuvAn exegetrc
1rrad. r.,*. d" D. Feciioru, p. 262):
sfA.ru.lui qt slEviruul si;;r,e"pi * fii,r""ril';;";;i;;;;;;;[;:;:1" il rrr,,r"l (numita hagadah), rostiti de qefu cu evenimentele co-
::l:ll,l.ll,.!l1us.a \ ------"/ 's v' itt.',,l.,.o,. la sirbitoare. DupI unii, acestea
vev're
SIi ;i rr plinit rcstanrcnnrl ccivechi...', erc. rea qi consumarea ul-
ortodocli, Prof. Chr. N.Ghiaouroff, Le jow, de la Sainte Cine, Sofra, tltrrrrlui pahar ritual (al patrulea), cu care se
,..,,,'..!...!,r.:U:.:.1.-,
(cxtrns !i,T*
Jeo]ogice din sofia,,); ai",.. .ui.iri.i; i. B;;ff"1,;;";;r";d+;
clirr ,,Arrrr:rrtrl Acaclemiei
fi-e-strie, r,!ych.a\11ie.10-e id.'r,"ii.,11,i, aiintrc protcsranfi:
!r,'!-'!:l!,:'{i'l,t:iritte, f.-iJs,^i*,;
l,iar,lnlrntt,Mctsc antl Hewcnrunhl cc1. III, ilerlin, 1955. i M. I(ovalcvski, Orilyirtes et diveloppement d.e la litwrgie cltr'/tienn.e, tn rev. ,,Pr6sence orthodoxe"
(llrris;, rrn. l96tl, nr.3.p.47.
t32
l'Rrilyl PRotr. Dn. Iiuri l!Hltrr5.rt, Lt'ruRctr:r sPr,gAr.A
haristie s-a intrebuingai totdeauna paine dospiti, iar nu rri-i,-r-" folosit un ne\a)12. Alte. numm'se referi
qi spre folosul obgtii credin-
pahar comun etc. Deosebirile acestea arati ci. Euharistia nu era o masi. c e sfinqigii slu;tton
"''
-tt"t"t
(obiqnuiti) gi nu avea caracter particular, ca mesele cvasi-riruale din sAnul far
iudaice, ci era pub_lici, participind la ea toqi membrii Bisericii. ia aminteqte de
t9a qi.d9 fertfa lui Iisus (vezi I c.or. xr,26:
,,cdci de cate ori veqi man." pAirr.,
/s*nrur
st";r""t" ;::1,".ffi!ii,tl,ffi'fa.
gi vegi bea paharul acesra) vestiqi mo"it , fiomnurui, pani cand va veni),,; de r tr, y:(q rqs ,!pwvvHv_!/.
(nornocrp Tug ..lgq,
(flotrloc[p
participarea la ea, adici impdrtdgirea cu trupul gi cu sAngele Domnului, nu era eli,
.E,i
--:r^'---' ll ce--,r r^,. Grrri
Guri Aur- (Owilia
de Aur' k^o"ff?P"i[,
Sfd'ntwl Filt-
'
r',, t i its i,"ii*ta; SfAnml Ioan
decat celor botezaqi qi vrednici (curaqi) din punct de vedere morala.
lu,'ur"it'i'iitif'uii*i'i"ilaTernrlian'Deexhu't'institatis'll
t. tl, col. 926).
sfilrinrr Iustin Martirut, Apotysia.I,.:,9 jl.:,$],":::::u l"i;lloli;'IT:%i:rJ,:tl:tr{{"
3. Diferitele numiri ale jertfei liturgice tHa ( ;;m'
rom. de N' Steflnescu' Bucureqti'
N. Steflnescu, Bucureqti'
911' iucharistiae iarramtnturu); sfintul
slujba sfinti.a Legii celei Noi nu a fost cunoscuti de la inceput sub 911"
Yczi Didah
+ I
6.Mait{rziu, e1,r},o7ta
se numea piinea binecuventati care prisosea de la Sfhnta
ferrfl Ei
;,Itjeji tr3,^i ;i.;6il;;pii;;;.fi'ffi11J:;ii"#i"'-1"J;^a?:1,ilt'.."o'rfr!11i[X,tt*]
care." intre clerici. dupi Lirurghie (vczi Const. apost. \TIl, 3l;, iar
imp,.ar-iea. u;f:;"?'[;' Ioan
l;,::]:f]:-..,r,):,r.u
trlrziu
tatrzru sc_cli\cica-;i
sc clilclca
1i crcdinciogilor
crcdincioqikrr (la
1la noi: anaftria;.
anafi.rri). Vezi Pr.Irof. P. vinrilescul
Vczi lrr."prof.'p. Vinrilcscri Anaforaiau
Anafirya.rou i'nti,l,
, p.G., t.LXr, col. 22e; Sfantul
irt
irr rcv. S'l',
S'l-. irrr. 1953, nr. l-i
1953 rrr . Ii tO
l-2, p. I,( g.t'.
",, I lrrrr.rsclrintrl, pogtnotico,IY, 13 (*ad. r0't1" ctt', p'
267)'
r34 t3.5
PRuo'r PRot', DR. lltr,tti littlltt,s t,ti
LrTrrRcirCA splicrALA
cirrqilrrr: rc)"ed1iepd, sirtr.d,yro (s:ivA*lirc sau
plinirc a turui irct sfhut), iepoupyto
tc cle slujitorii cultului crcqrin, incepAnd cu Sfinqii Apostoli. Asrfel, Epistola
il.'j
si, = 'l];11:9:.:Hn, ?.._,',-:-If:i.,1etl, r,yotgt,vt" r:uiilr'i*i,i.r, misrer, sravr l')vrci (VIII, 2 qi 6) intrebuinqeazi cuvintele )"er"roupydg gi l"ettoopyiq, penrru a
tnino-deastuie\ta, iar
.altele,..i ""r"e,i-j&il;
sfhnti, dc la ouudyro. a. aduna)'t ;;)i;;;;,i:;
r. ;.f.;; la forma exrerni a adundrii credinci i##";il;, lir chemarea sau misiturea sacerdotali (preogeasci) a Mintuitomlui: ,,El (Mdn-
perrtru sivArgirea slujbei (cgmq. Fapte Xrv,
27), fiini ii.",i,. ." cere mai tl) este slwiitorwl celor sfinte (xiv &yirov ),ertoupy6q,...) qi al cortului' celui
numiri ale Lirurghiei propriu_zise. ..."; ,,Iar acum mai deosebiti slujire a dobindit..." (Nriu 5t 8tcrQopcot6pcrg
c) cuvdntur intrebuinqat astizi in Biserica,gi. te_orogia_ t l'ertoupytcrg); in Faptele Apostolilor (XrII, 2) verbul ].ettoupy6ro aratr servi-
ortodoxi, ,pro"p.
ff
,1g1
o.grne *i::,:",":::,::Tq"l. sluibe,,u..,.i ai
greaci, el esre destul de vechi,.fiind intrebui"i"? ii;;""pytcr ). rerni "*, iffit; irr public oficiat de colaboratorii Sfintilor Apostoli in primele comunitili creq-
,,$i slujind ei..." (rcri l,ettoupyo0utrou cxbrrrru).IJneori insi, acest cuvant are gi o
dar i, i,qelesul si.u actual s-, intrebuG..".
i;:i' ;i.,ri.,t. de era Itlrtrc mult mai largi., indicnnd toati lucrarea apostolicd gi misionari in slujba
semna orice serviciu sau slujbi publici, adici -"r, -ri a;;il.-rrIrr."p,r,, r.ertor lflgltcller cregtine, ca in Epistola c5.tre Romani (xV, 16), unde Sfintul Apostol pa-
;il.-il6;r"Jftr*."d:
(l.eitou de,la.'i.oOq : popo, + Lpyov,lucru, lptrrrc despre sine: ,,...ca sifiisluiitor al lui Iisus Hristos" (elq to elucrr l,ertoupydu
*ll.^:_q:,:?!,::.
;d:'9i;,1l;'J:'ylir,1*?'"i,i[,",LtlH[",,;,,liH*:f lucrare. oDer ' Irloori), Co-p. gi Rom. XIII, 6; XY,27;2 Cnr.IX, 12; Filip. VI, 25 q.a.
ir4;fi l:,".?:;:],1 j ln itltttch_rtatea creqtini, cuvAnnrl litur.qhie avea deci un inqeles mult mai larg decAt
unei tdri. in'a,.'ri.hit,i", orcrr.\ ^r^^*---:-a,
a' ruvanrul
cuvinrul a avut
ffii,1ll"::ii:,]il^or
intAi insemnare gi 2
tlc rrzi; el indica totalitatea actelor de cult sau a serviciilor divine-, Drecum
precum qisi admi-
spre a indica ii;.l; Profane se i f'crt lor, adici. ceea ce intelegem astizi prin cult qi prin sluiire prelleascd. in general.
in .r""ti.i"- e'
inqeles il fblosesc, de ex.: SfAntul Clement RomanulrT, Sfinnrl Irineur8,
are relisioas iu al cezareeire, sinoadele locale din fuicira (314)20, Antiohia (34L)21, sardica
ceasci. a Vechiului Testament), .;fftrr ['r5:S,'3 :nn. 12) gi Laodiceea",
cnrr. Laodiceea22, Teodoret al Cirului,, E.". Numai cu ti
Cirului2r g.a. timpul, gi ,nume
H*j::#:.:!!i''"';ffi 'Hd;i,trn*$il'.,:ffi ff ,rz:-"ff {;i itr secolele V-VI, intelesul lui s-a restrAns, aplicAndu-se mai intii la Cina cea de
ai inti
.,4,1o, Nrrtu i;;;;;;
fblosesc apoi autorii " qri apol ln(elegem a^prrnLttwrghie,
apoi la ceea ce in.telegem azi prin Litwrgbie, adici slujba sfhnti a lerrfei Legii
.sfi"i,i"t r^"-ry,[r,"s'i,fiil.;rYlrLTil
I
23), vorbind despre Zaharia, tatil ilri Noi qi a impdrtiqirii credinciogilor cu Sfintele Daruri2s.
n^.j-r".:;f.rre era preot Ia
,
e
,,5iimpii
asemene ilii;L:'?"rffi:JiJ t
''--r'- uL Dru,ud (tci ore64 rn€ A*roDpylcrg) de
ct (IX,
Evrei 2lj, ;grt
\L,,}.) zL)) texrul citat la nota 6); Ibidew r,...arhiereului ii sunt incredintare anu-
acesra, cuvantul l.ertorpyicr a intrar
ra cortur Ma.n.i"i I r.I, col. 288.
)" P.G.,'^,;^
in terminol"gil
-i"J,* ;;.ailu, ni.ra intrebr I ;-
II, cap. 3 (1,G.., r.,!1-,..ot. 849): ,,Intemeind fericilii_Apostoli (p-e-
cirqile sfi nre ale Nowtuj. Ti*arn e nt p.",-, ;"ei;;lril;t.'#;,'i'::ilffi ,,
ll DrsErrLa \r\orrlcr,,, au
^incredinpr
lui Linus slujba--episcopiei (tqu'tfrq^bntoronflq
de slujitori ai celor sfinre, .at gi r"cia..a, .*...iiri." ;ft;ri-rea ':,'"11--
actelor de
It, bis. rY,)., (P.G., t. )c(, col. 303): ,,ca al patmlea de la apostoli a fost ales primus in aceeagi
iS:b!t,.IIJ, (tr)u tcrru obt6ft i"ettou"cyia.v)".
!9 (P-.G., XI, col. 992 1000); pseudo-Dionisie Arer
III- 2 si ?' Ctn ?) ratlaa /e/a\rn- 9i - vr (.lirn. I Ancira (sint.Aten., t
.Iil.r_p.21 gi la Nic. MilaE, canoanele..., rrad. rom., vol-. II, panea
l): ,preo;ii c!r? t u jenfit idolilor suit Er"i1i sd ruai stirirSeascd ceva din it lUtt, piioltpi"
loupyeiu rt to5v tepcxoroSu )"ettoupyr.<r5u). C,omp. gi Can. 2 al aceluiagi sinod.
V('zr, de.*.,91,-,.
Vt'zi, de ex., Can. 4 (texnil
(texrul grec in Sint. Aten..,- r. III, p. 132 qi
Aten.., t. tratl,"rotn. cit., p. 65 q.u): ,,Daci
QittMl,rotm.
cpiscop caterisit de sinod, ori preot ori diacor-r... ai indrizni si sivirqeasci ceva din slujba slulba
_ ------"!_4rv4,.r, yvr, itsci)-.." etc. _(tol"pfloete n rpd\an cflq l,ertoupyiog). Comp. gi can. 12 al Sin. Sardica (343).
p.25 gi t5Z; lr(i,rrr. l8 Laodiceea:
ibid.eru, ,;{,ceeagiil.r1ui, rugeciunilor (irv dtdilu'}"ettoupyicrv r<ou etlciu) si se
lckrr); Stlnrul Chirit
t ,t /-
xXruII, cot.376-377:.4!-8_Bjt56 Cr
1/).(i., -r I0
, r XLrr. .i szs_i,zu Ci,",i
lrpir]"iii*ir:ff)
1
q,
A,c'sta il intrebuinleazi spre a indica rd.ndwiala slujbelor de seara gi diminea{a: tci,q boneprucig
l'o0tuct,q )"ertoup14crq (inEpist. cLrr, P.G., t. LXXXTII, col. l44lj, precum gi slulba botezului
IX rdtrc poporulA
il,,:;J,:;:,:):,G Guri de Atr, oruit.
xy: ! h Matet: t)tnttta tyft v td Ana, 1a.UE:: in rr Bis., rr,23 (P.G., t. L)c(X[, col. l06sc). comp. gi Is-
l't)r)l)ylo( tou 0etou Bcxnttolcxtogl
\Yri,T!j;
r r vii ..i iilll g,1,.'.{iL^.a,,,,i'r,tiuao oionisieAreoo. PG., t.^ LXXXTI, co.[..1333: trlu trlg 'Euvanng... ],ertoupytou. in acelaEi inlelei gisim
MEL,, p.
!,,,i,,.r,.?!,,:,;.\X; ,ttlilioasd
si tu'.cit. 1i'r ;;,;;;.;'..;;"i:Z'..;.'i?ft"#il,i1fi"3F; rtlittlrrt cuvinnrl Lertoopfl"cr qi in actele Sinodului III Ecumenic, Efes, 431 (Epiitola Sinodului
Arrirsrrrsic Si,ainrl, Czr ."^i ^.,,,xr.,.,-l-;;,';.;xxxx,
, r. L2\_\_\I_^, COl. g25 g.u.
col. dZ5
ltttpirat,.d:9p..
ttttPirat, despre Chiril^al
Chiril al Alexandriei Eiqi Memnon): ,,$i (neineiduind) sn
neadunAndu-se' (neingiduind)
,,gi neadunAndu-se si
$.u |t"tscl nici sirbitoarea Sfintei Cincizecimi, nici slujbele (l,ettoupyi.crg) de seari-sau cele de
xf
,c
y'l'|rv'|rb/r
l^Krvnq); rI rl)aral-,
d,dr-,
,,...DarDall
*ly:"ryFi
..ltrfba
r^r
IX, rc:
l3:
d"sroini.i-penrru
.....birba1i clcstornrcl
,,qq.I€rro;rrilT"*i"i.11"11ffi
Ia'C9q:l ,\,",.,,er
srribi la
pentru slujbi Ia lucrul
(AErroupyEry
rrrr.,r rocagurui r\..--
r,,: dumnc
rnrac,,r,,i ltri
::ii5fisti,T,-G* tllllt'itfI..." (citat la /oh. Caspari Suiceri, Thesawu.s ecclesiasti.cus ex Patribusgraecis...r, Ed. secunda,
l, Arrrsrcrdam, 1728, col.2211.
Jl t1...,: .r.- ^-, r^- t - t ^.
1l V*,i, cle ex., Teodoret al _Cirului, Epist. CXLW (reproducind cuvintele SfAnrului Apostol Pa-
6rrcou tou'e.oo;,, r^.. ri-r;.---,-;1|; in A ^ rlltr Ilpist. 2 Cor. X]IL l4: ,,I)arul Domnului nostru Iisus Hristos gi dragostea lui Dum'nezeu-Ta-
t::::::yli.::1,.i.ryi!""
atul tlte Orb
$-'r.;..i " cl(,), rclaugii: ,,Ci in.toate bisericile accasta este incepitura,slujbei ceiii de taind (tr1g puptrrrlq
,\t'ltt,ttltti,tt
ltlgz,
, dH ii| Htifrf
voi. I1,..()xfirrtl,
Nurtt'lltrmncnts urtd r
Il-W. Bauc Wiirtetbutlt
totqtlto,g npootptou)", adici a I-iturghici errlraristice (p.G..r. LXXKI, col. 1393 A).
ro Vcz,i,
tlc cx-.,codiceh lwyitiary, Nr]v. vII (cirar la Suiccnis, op. ait.,ri,22r): ,,...incarc a inrcrrciar
trchristliclten Littraw,lll, Aufl. ilr, I9BZ, cr
ht,trr,tstirc qi rr litcrrt Slililtn Litur;tilli'(tflu tepd,u l"ertorpyi"ou); Cin. 32 trrrlnrr f,!c,'N,4fl, XI,9s6).
t36 ,,.1
Pnuor Pnor. Dn, BNri BRANI$IIi Lt't'tlttti lc;A sPhl( )lA l.A
^
al h Biserica gi teologia apuseani, cuvantul liturllhia a conrinuat insr s[-qi pl W,l),E. Oesterly, T'he lrwish BachXrowtd, of the iturSXt, Oxford, 1925'
pAni azi sensul vechi, de cult in general sau orice slujba bisericeascl, iar pentrul p, pr<rbst, LiturXie der'd,rei eysten'christlicben Ia Tiibingen, 1870'
pe care nor o numim Liturgbie, apusenii intrebuingeazi termenul de missa (la tJ, ltrrch,I'Euiharistie d'apris la Sainte Ecritwre,inDTC, V, Il09-tl12'
die Messe), provenit din formula finali cu care se incheia altidati Linrrghia'a5 ii, Strathmann - R. Meyer, Aertoupytcr, in ,,Theologische Worterbuch zum
qi.cu care credincioqii erau concediaqi din bisericr: Ite!Missa est! (Mergefi UEtt Tcstament", Stuttgart, 1933.
sfd.ntd s-a sdodrsit. sau:. Este tin'?pal iesirii d.in. bisericd). Forma latinr tarzie, miis' [in* in"ti"n, fiEre de'Taiz€, L'Eucbnristie. Metnorial du Se'igneur, Sacriffice d)acyiolt'
de missio : trimitere, concediere), se intrebuirrqa la inceput cu sensul de ,i iiotinctttioru.,Il-e, dd., NeuchAtel (Suisse), 1963 (Coli. Communautd de
catehumenilor din biserici la sfhrginrl primei pirqi a Liturghiei26, apoi gi a
lor, la sfArgitul Linrrghiei. A rimane deci pAni la rnissa catechurnenorwrn (fu F, tr.rnb.l, , OriginitrSi catactm,tl cwltului creStin (in grec.), Atena,_1962, pp. 1-80.
adici pani la sfhrgitul Liturghiei, a insemnat, de la o vreme) a rimane pin ii, Usp.nrki, Cinn cei d.e toind. Si Masa Dornruulwi (in rus.), in fMP, an, L967, nr.
missa, adicd,la Linrrghie. r 70-75.
Prof. P. Vintilescu, Cwrs d.e ktoria Liturgbiei (ms. dactil.), Bucuregti, L940, p.
BIBLIOGRAFIE |il]'O-t P. Vintilesc r, Principiile si fiinla cultului ord.od.ox. - Curs de Liturgici ge-
tlfi (ms. dactil.), Bucuregti, 1940, pp. 1-2-L5.
Arhim Evangelos Antoniadis, Caractentl wltinaei Cine a Dornnului Si p J.. C"lz, TuchXebeie wnd.-Aiend.rnahlsgebete tn der altchristlicben wnd' in d'er
Eubaristii (in grec.), in ,,Anuarul qtiintific al Facultilii de T
nezeiestii Kirche, Leipzig, 1905.
Atena", XIV, 1958-1960 (dedicat lui G. Sotiriu), Atena, 1963, pp. 309-884.
G. Bickell, Messe und. Pascha. Der Aposmhsche (Jrcprwng d.er Messlitargie
Xenauer Anscbluss, nn d,ie Einsetzwngsfe,ier d.er heihgeru Ewchnristie dwrcb Christws
Pnscharitual n acltXewiesen, Moguntii, I 872.
_ - -P._Borella,
LiturXia ebraica e liturgia crestiana, in ,,fuvista Liturgica,,, 4 (19
332-347.
T,. Bouyer, La premibre Eucharistie d.ons la dcrni.ire Cbne, in rev. MD, nr. I
pp.34-47.
L. Spiritwaliti d.e la pribre eucharirtiqwe,
Paris, liturgie chritienne).
F. L906.
F. Cabrol, Litwrgie, in DTC, IX, 787 -844.
D. Doikos, La Pd.qae iuhre bibkqae, in ,,.A,nuarul Facultitii de T,
Tesalonic" (in grec.), t. XIV (1969), pp.125-233.
Adr. Fortescue, La rnesse, trad. fr., III-e id., pp. 523-528 (Appendice I:
de la Messe).
. H. Haag,Pd4ue,inDB, Suppl., vol. \l[, Paris, 1960, col. ll44-II49 (ct
la zi). I
r38 139
Ltr"u ncttla sPIi()Al,A
pugin s.iguri-qtc qi
CAPIToI-UI- II l)t'ir(:ticat irrclt de pe aruttci in adtttriirilc linrrgicc;.tot aqa cle
irrirrtarca ip cult a unei rudrturiiyi pwblice de credinyd.,la care face aluzie SfAnnrl
rl Ihvcl (l Tim. VI, l2).
revirsare abundenti
Istoria Liturghiei creEtine !rt irr lcgituri cu Euharistia aveau loc qi botisrneh, adicd, acea
rsc r;i inultiple daruri spirituale, caracteristici Bisericii
.
primare / -t --:: ---^--^
(revelaqii, Proro-
glosolalii. exorcisme, tilmlciri gi darul facerii de minuni, vezil Cor. XIV); ele aq
in chip firesc, atunci cind ardoarea iniqiall a creqtrnismului s-a atenuat qi cAnd
A rul spontan, specific pmnciei nrturor religiilor, a flcut loc unor regult gt
iri instirudonale.
LITURGHIA CRE$TINA IN p TTTELE TREI VEAC nfhri de ritualul euharistie propriu-zis, in cadrul adunirilor de cult din aceasti
irttrau gi urmitoarele elemente comPonente) care se pot deduce din aluziile in-
I. Liturghia in epoca Sfinflor Apostoli l nlc ci4ilor Nowlwi Testatnent:
l,cilurile din epistolele Sfin$lor Apostoli, allturi de cele din cirqile sfinte ale Za-
Precum reiese din cele spuse_pini. acum, cea dintii i'l'estnaent, care ficeau parte din rinralul sina.qogii (vezi Fapte XIII, 15; l'I'es.
Linrrehie a fost si
Mlntuitorul
rvrdrrlur'(rrur insugi, ,ri"",ia,ia, ; (irl. IV, 16);'forma
rrrsr-rQlr la cina cea de tarna.
la.Lil'la r,r;;;rl"f,rr"i
cAnd, irt cadml rirualtrlui urrei
::*f.":Il,:,iTly: rful* Euharistie, i.-.iil;i ;a;t#,. .,iruruiunei me
mese I'redica,'sub. ei cea mai simpli gi cea mai familiari, de oncilie, adtci
i asupra textelor citite (vezi Fapte XX, 7,ll, unde se intrebuingeaza chtar
culnrl fi.";Ei;; ."ffi il, ;ffi?i;i.::ffi lTf l'fil
creqtin' . ceea .. ;
ginar din care s-a dezvoltat treDtat
Legii ce
de bptl"6co; I Tim. IV, 13; I Cor. XYI,26);
,o",i ,*d.riala de mai tirzlt aSfintei Lit
precum am spus, MAn
ficuse El la CinI
rar"isn".iil,r; sit $;;;;it iliffi;JTHI
" facegi intru pomenirea
Cfrntd.rile reli.qioase (psalmi, imne gi cAntlri duhovnicegti: I Cor. XVI, 26; Efes.
9l Col. III, 16); intre acestea vor fi fost, probabil, imnele din cirlile Noulwl'les-
cor. Xr,
ceea ce, ta Mea,, (Lc. XX[, I ; al preotuluiZaharia, tatil Sfinnrlui Ioan Botez5.torul (Lc. I, 68-79), al drep-
."rr.i po-r,;i, i;#iii;i,Hi rJii
noiau in MAntuitorului "Hil,, intru continua aducere_aminte $imeon (Lc. II, 29-32) gi al Sfintei Fecioare (Lc. I, 46-54), precum gi unele
i"r.,qi;-a;-i;'a;"r, inainte de a
MAntuit"r"r rte de prozd ritmati, citate in scrierile Sfinnrlui Apostol Pavel (Rom. XlI,
T,:,::
pAinea ,pe
!t "--y-1rrr-r' ucenrcrlor , a binecmrd.itat,'xxri,
iai.arra t"-" i"ii", p.rrr.,rr , a. ?n / 2i Efes. Y,142; I Tim. III, 163; II Tim. II, lI-I3), care sunt privite de unii
ri irlti ca rudimente ale primelor imne specific cregtine;
I:XY::,yI\^?g:Zl'^y_i_KV,
se ??
2l;
adunau deci pentru rugdciune,'sn"qli'Ap*toli
l7 is, Tt;, Xr, 23 s u.). ilugdciunea, care forma preocuparea de cipetenie a c-elor dinlai cregtini (Fapte
mu.rrum"r,
si. nrefaci piinea qi-uinur Je pe masa to, in
,i'r#i i"riil;t ), cu invocarea frecventi a numelui lui Iisus sau cu refrenul: ,,Prin
Domnul nos-
ir,r,iii Sfinrur siu T
'"xr^t'P"^T:ul
SAnge, cu care.apoi se impirtiqe_au. Ritualul ac.r,;;;;;l;i;; Hristos" (Rom. V, Il,2l;IY,Il q'a.);
rtrs
dupi modelul
Liturghii r"_r"*;.;1*.ir. nrurgice cresti Colectele ptniu. sri.toci (I Cor. XVI, I-2), care erau obignuite gi in serviciul sina-
:i*'^,,,,Tf :::1.-*_:::li,l,1!tu,ei
simburele originar care a_ri.mas ."ni,r*Jri toate Linrrgrriii. , ca o aplicagie practicl a indemnurilor morale, Ia iubire qi intrajutorare, date in
ai" .;ij.i .;:'r:'Jl
.r"qii;;.--- -
iT
de,volrar, cu.1!mpul, rAnduiala de azi a liturghiei ''
Pe baza diferitelor yry gi aruzii incidentale d'in slrieril. Noutui rr
feritoare^la
14 Jdvdrr'sd
r:nt
sivargirea ,ulLcr Duna.st, sr
Sfintei Euharistii ii -"i
mal ares dtn rrrri^a,,,r;r. ar.,
din instrucqiunile date de
2.Liarghie agapi
!:**:[:-l'_l.li!r cu privire r,
"i."'i"
ci,itualul ewh ar"i*ic consta in' u.metorr.t;i;; 1i c";:'xi]:;b),,. po",. ,,, Ei
3G;" ;iir. o",j*rlli'#; 'i'rrr cu Euharistia erau conexate in veacul apostolic qi rnesele frdyetti (de d.raXoste) snu
3::t"l,r*1.:":i I ]$i
timitc si de moartea -"tq"-t..
i-rristoi,
1."-p
r^ui
r cor. xr\i;-i; i; apoi, amintind
91
A i[:ffi1i':'ffil: 'r. (d,yctncxr) (vezi Iuda, 12), pe care unii le consideri - nu flri dreptate -.ca o
li uj.1ur, aup;..".. urmau frA,rg"rea pninii qi impirt! rgire sau o supravietrrire a meselor rituale iudaice de simb'ita, pistrate in obignu-
3:X:.?::.j."_X1t1ie-.1
sc ',on;;:"'ir',"j.;;il
flceau gi rugdciuni.penlru direrite iltg"rii J.;ii;'.'iE,
i,T#: ii:ii'il"I
ci,,ile de laudd qi multumire. poporur ,"lro.ir, rispunzind ra sfirgit cu vechiul ,,1)c ,rccca zice:
'!
nrcn ebraic,4rufu (I Cor. XI, i6).' l)t'ltcirpti-te, cela ce dormi,
La acesre elemente principare are randuielii. Liturghiei $l tc scorrli din morli
din aceastr primi peri<
$l tc u. lurnina Hristos".
:::llj::,',:':fl1j1',T'T :: ""I
r:iclcntal in unele din carqile
n
sfinte'ai"g3'
E';Ei;,i;;ali", "-i",ite sporadic I
,,{ )rr :rclcvirat mare este taina dreptei credinle (cregtinitilii):
ale i{rrTri'i;;;^irri);i"grrr;;;;r:#i
infbrrlaqie asupra culrului cregtin din aiea-epoci. l)rtrurrczcu S-a aritat in trup,
S ,r indrcptilit in duh,
Astfcl, nu c tocmaijsuldaci pdcii", de care se vorbegte in unere rc
lin Noul Tcstavnent (I T;. v, 26;'Rom. iVI, 16; I 't*itiil
cor. xvl, 20 gi I ptr. v, 14
A lirst v.{zut de ingcri,
A lirst propovidult intre ncamttri,
A lilst crcz,ut itt lttme,
I (irntlr' S ,r irrll[lt iutnr slav{".
1i Sintcorr rrl 'Itsal<rricul ri, Da/ne dt*mrezeiestile taitn, ca;t. 44, tnul, nutt tit., p, 64,
t4t
t40
Lt"t"LlRCtl()A sPl:ClAl,A
3. Liturghia cregtini in veacul al doilea lerrrrrlc sau indirecte despre starea Liturghtet dtn vremea lor'
p,lrc prctroase pentm starea Liturqhiei din primele trei secole.sunt scrierile pse-
Izv<lntl cel mai important pentru reconstituirea rinduiefii generale grrrft dir-r grupa cunoscuti sub denumirea colectivi de ,,Ri'ndaieli bisericesti"
a rinrrghicir 't-orrlnwngin,
t)rd.onnances eccldsiastiqwes), dintre care cele mai importante sunt
':::,?,!,!!:,"!:'X! :..---11!i1
rvsti1, il'd p. i;^#;'rso, ii r"J.3uiil:
'ir,.d,p. ,....r
1-rit<rlclc 65-67, unde morul descrie qi expiicn iarra,ri"t, Lffi;iljii;
a r,anera pe^cregrini de caiomniil..".. .ir.rl"-., p"'r..."
tor, in
cu i.ii.lil?lll
T: acltrnirilc {e
lor dc culr. Aceste capitole alcrruiesi ;;;i lin,irrtrpliti f 'l'e rr irr p.C)., t. VI, col. 428-+32. Textul grcccsc al capitclor de intercs littrrgic (61, 65-67) cu
;i ,rrlrtotlri, in MliLV, pp. l3-21.
142 t43
rKE(r-r'rR()F. uR, tlNtj t RANI$TII Lt'ru ttcitt :it sl,l.t( )lAl,A
a) cgiptcan{s;
rrir o scric dc p:ttru cctcuii, rostitc tlc cliacon, dintrc carc prrinra pclltru catchtt-
tr) ! (Aqezinrintclc Sfinqilor Apostoli)o;
I rlrrtta pcntrri energumcni, a trcia pelltru candidaqii la botez (corupetentes.sau
c)
cca dintai provine dir-r secolul al III-lea, iar celelalre doui, in forma lor 2l) qi a patra pentru penitcngi. Iliecare ectenie era urmatd de cAte o rugdciune
provin din secolele IV-v, dar ele contin qi folosesc sau transmii de fapt tlc' cpiscop pentru fiecare dil cele patm categorii de participanli 11. sfilta
t"l,rr" itit"ru ir-r timpul acesta cu capul plecat; apol leQe.au succesiv din biserici,
vechi, din secolul III sau chiar gi de mai inainte. Ele sunt cele dintai
ne transmit adevirate formulare liturgice, adici descrieri ale rinduielii li ulil cc erau binecuvhntaqi de episcop, trecAnd pe sub mina lui.
desfi.gurarea ei normala_, cu textul mgiciunilor gi al diferitelor formule, ca in icgirca penitenqilor, to(i cei rimagi se sculau in picioare gi incepea LitwrXhia
loi 1cap. XI g.u.), cu o'noui ectenie (ectenia mare) qi o rugiciune a episco-
?j^d, azi. Aceste reguli qi formule sunr puse, printr-o ficqiune literain, chiar
MAntuitorului sau a unora dtntre Sfinqii Aposioli, care le dicteazi lui Ciementl 1*.,lrr,, ir"dirr.ioqi, dupi care urma sarutarea
picii.. gi spilarea miinilor
i*irgrilor. Se luau misuri pentru asigurarea odihnei gi a liniqtii in biserici. Dia-
nul sau lui Ipolit (1235). se socotegte, in generai, ci mai roate rinduielile bi Masi, pAinea qi vinul alese pentm Sfinta
Htluccau apoi episcopului, la Sf|nta
enurnerate mai sus derivi din lucrarea lui Ipolit cu titlul Tradiyca apostoticd. ( euharisticl, aseminitoare mai
irtr cpiscopul rostea ,t.,pi" lor o lungi rugiciune
l'trt1 ncrpd8ootq), care era socotita pierduti, dar care s-ar regi.si in traduce
crarea) egipteani cunoscuti azi sub denumirea de R-d.ndwiala'bisericenscd eai *n^iorrrm din Linrrghia ortodoxi a SfAntului Vastle. IJrma o noui ectenie, o
rtc cititi de episcop'ca pregitire pentm impirtiqire qi se f}'cea impirtigirea, in
cea mai importanti. dintre rinduielile bisericegti este colecgia cu titlui
sau Asezrirutntele sfintihr Apostok (Araroycxi ^cciv dyLtov 'Anoot6l,cou),
cirrcia se citea Psalm"i fXXfU. Se rostea o noui ectenie qi o mgiciune de
compilator necunoscut) de origine probabil siriani, din a doua jumetate a rirc dupi impirtigire, apoi se flcea concedierea credir-rciogilor, cu formula:
IV. E impirgiti in 8 ci4i. ht pace, rostitl de diacon.
ale titurghiei, asemlnltoare cu cea din Constituyiile apos!9\iry' gisim des-
Material de interes liturgic - privitor la locaqul bisericesc, la r|nduielile de
liturgice ale membrilor ierarhiei biseiicegti - .rrpii.rd ci4ile: a i irr celelalte doJe documente literare din aceasta categorie, adici in Testarnen-
!y:qit.
57-59.), a $3p_te_a (cap. 33-49) qi a opta (cap. 4-a2i. Cea mai importanti este
ini qiin Rd,nd.wiala bisericeascd egipteand. (Trad.iyia apostolicd. a lui Ipolit).
gpta (cap. 5_ l5), in care gisim cel dintai formular de Liturghie cunoscut
Este vorba de o Lirurghie de tip sirian (antiohian), sivxrqiti'cu prilejul hi
episcop. Aceasti Linrrghie este denumiti de obicei Litwrghia clenointind,
5. Uniformitatea liturgici in primele trei secole
cart. vI, cap. 18, se spune : sunt date de sfrnqii Apostoli, prin
episcopul Romei, care le-ar fi^constiruqiile
toate ce scrierile din grupa ,,RAnduielilor liturgice" provin din regiuni.diferite
'Roma),
consemnat in scris. tonrqi textele (formulele) gi regulile liturgice
In ambele randuieli (clrtea a doua gi cartea a opta), se disting clar cele lrinitiqii (Siria, Egipt'qi
e'se aseamini intre'ele, uneori pini la identitate verbale, ceea ce indicd penJru
Linrrghia carehumenilor gi Liturghia credincioqilor. p snrsi comrlni, care poate fi lucrarea Trad.itia fl.plstlkcd a lui Ipolit. Toate des-
Iati randuiala Linrrghiei clementine descrisi in cartea a opta, cu menqi
sebirilor faqi de rAnduiala din cartea a doua: dcci starea Liturghiei de la inceputul secolului III, adici tipul primitiv al Litur-
I 4i1 diferitele regiuni ale Bisericii. Consonanqa generalS. a rnnduielii
din aceste
.Lhwrgbia cateham.e.nihr (cap.6-10) incepe cu 4 sau 5 lecnrri biblice, din lllcllte, care merge uneori pini la cele mai mici aminunte) este o dovade in spri-
primele doui din vechiwl Testarnent (Lege qi profeti), iar celelalte dinNoul Tt primelor trei veacuri-
irrriformitilii lituigice care a dominat in Biserica
(Epistolele sau Faptele sfinqilor Apostoli gi Evanghelii). primele trei lect
ficute_df anagnosr (citeq), iar apatra (Eva,girelie;, de diacon rr., p..o.. 1.r,r.
din vechiwl Testarnent $1 cele din Nowt Teiiam.eni se cantau psalmi resp< BIBLIOGRAFIE
citre cantire.ti qi popor..indati dupi citirea Evangheliei, urma omilia sau'p
cantarea psalmilor, cat gi omilia sunt menqionate numai i., .r.t., a doua). in rev. S.T', an 1954,nt.
rros. Gr. B[bug, A,qapasiLitwrXbiain Bisericapriruard,
144 l4-5
PRnot PRol| DR, llNil Ilnlur$,ni Ll'ruRcit< :A spECI At,I
._ ),Y _Hanssens,
L'Arqape et l'Ewcbaristie, in rev. ,,Ephemerides li I,iturghie pusi mai tirziu pe seama SfAnnrlui Iacob, fratele Domnului.
(L927),525 q.u. . atei Sfintii Apostoli inqiqi, cit qi ucenicii qi urmagii lor la conducerea Biserici-
^ I,A]"ngmann) 5.1., Ln litwrgie d.es prerniers sibcles, iwsqw,k Gregoire le acliugat contribuqia lor personali la ritul primitiv uniform, adaptAnd rinduiala
L962 (\irl.,,Lex
Lv62 orandii qq),
(C,ol.,,Lex Orandf'. aplruti gi
33). aprruti si in trad. englezd,:
enslezdj Tlte Litr,
Ea,ht Litwrgy
The Enrry to ghiei la nevoile gi credintele locale, la caracterul etntc al credinciogilor respectivi
of Grexory the Greai,1960 qi in L germ.: Litwrgie d.ei christtichert Frll.hzeit'bis aa
{ifcritele practici qi datini care constituiau specificul vieqii lor religioase.
d.en Grossen, Friebourg-S chweiz, 197 3.
rsificarea tipurilor locale (regionale) de Liturghii a inceput prin multiphcarea Ql
I.F' Keating, Th e Agape an d. th e Ewcharist i,r th e enrly church, Londra 1 90 1., .tea textelor anaforalei, adicl ale rugiciunii Sfintei ]errfe, care constituia partea
4li din formulaml sau textul verbal al Linrrghiei Euharistice. La inceput, fiecare
avea dreptul si improvizeze aceastd rugiciune, dAndu-i o redactare personali,
L870. I pe canavaua aceioraqi idei sau sentimente, cunoscute Qi respectate de toqi
i-sitoriir0. Se pistreazi mai ales in Bisericile ri.siritene necalcedoniene (indeosebi
XII. lrii iacobiqi), o mul.time de astfel de anaforale) care, pentm a li se da o mal mare
ate, sunt aiiibuite, de obicei, unuia sau altuia din Sfinqii Apostoli sau dintre ma-
E4._ Schweitzer, Gottesd.ienst irn Newen Testa.rnent, in rev.
..
lin), 1965, nr. ll, pp.393-400.
,,Zeichen der rhi gi teologi, deqi nu toate provin de la acegtia. Unele dintre acestea) distingAn-
prin'adAncimea ideilor lor teologice ori prtn trumuseqea expresiei literare, au fosl
grec.), Arena, 1962, p. irinqate mai mult decAt altele. devenind uzuale in anumite Biserici locale gi dind
e t '- I :
(in rus')' in/MP' an' 1 : autorilor lor Liturghiei intregi in care erau folosite, deqi, precum
-------^- vom --^l^^
--^- vedea,
3, riile nu reprezinti niciodati. in intregimea lor, opera unei.singure persoane, ci
Bucuregti, I940. t,,td."rrna rezultatul unei evoluqii progresive qi indelungaterr; ele sunt o oPera
t. Werner, The saa,ed. brid.ge . Litutyical paralleh in sinanoXue and early :tivi, a Bisericii intregi; formatS. din clerici qi credincioqi, operi la care elemennrl
York,1970.
[tnhrtl va avea, ca gi in evoluqia Laudelor bisericegti, rolul cel mai important.
Altc anaforale au'rd.mas numai ca piese de schimb, care se intrebuinqeazi, in unele
rc llisericile necalcedoniene, in cadrul Liturghiei comune (uzuale) numai la anu-
I zilc linrrgice din cursul anului, inlocuind anaforaua principali a Linrrghiei res-
ivc. Ur-r element principal, care a introdus de la inceput o variaqie in textul qi struc-
r ll.ltrritelor anaforale, a fost modul diferit cum au fost aqezate dipticele sau ruga-
rile dc mijlocire generala Pentru vii gi morqit2; in unele anaforale, acestea au fost
t'
A.lr. F,,rtcs
l" 1,. lJrrrrl,cr, I'Eglise urcicmqinrev.MD, nr. Ill (1972) ,pp.7-19.
lr ( i,nru. Acl nora 3.
l' s. Srirrvillc giniralcs..., P. 15.
141
Pntxtt PRotr, Dn, ftNIi Rnallrrs,r,t
LI'l'U lt(;t( )A st,t":(lt A LA
plxsiltc inirirrtc clc sfirrqir.ca l)arur.ilor
_(auaforalc dc tip.alcxrutclriu), ilr altclc, Rr1s,1r'it, uur cvcnirncnt detcrnrinant pcutnr fbrmarea, fixarea qi consacrarea definiti-
l)amrilor 1",,.r"',i. .r" ,ip -,,ii[r,i.,.,i, ili r,, alrelc,
:lccsrca sc afli :ll,..Ii::l
l]:l:::,:1,,.f.*: risipirc in ror cursul anaforalei rur n l,itrrrghiilor aflare astizi in uz a fost flrimitarea unitilii cclor doul mari patriar-
1""Jror"r.r"'ffiil"r;;;;ilj." rilsrtritcne: al Antiohiei gi al Alexandriei, prir-r despirqirea Bisericilor necalcedonie-
,,.,31'-;,:T::i:1..,:I:_:.p1-:",,"
rarhi,
.,",.iu"ii1.;;;;",,,1t;;;lor riturghisi (lrrorrofizite qi nestoriene) de la periferia imperiului roman de rislrit gi transforma-
mirur tere adaptiri iocare,
sau accentuarea unui amdnunt intr-o
aa;i.,! .""iifr .n?#ffi i':
^pre.;regiune) a alhri. l- .Li--^^,.
:tl '|lr
lrr Biserici locale auton( me qi independente de Constantinopol, in urma sino-
exercifrt nu
exercitat nrr numai
n"-^i ina.- -^--*-t t r --. dc la Calcedon (45I). Secolul al V-lea constituie deci o perioadi cruciali pentm
----.
textul ,,r.ford.toiiii.gi asup
i.'li:,l,1il'flT:i,y.l,T*:-'ri
bile variante sau diferenq. riruffi,
.a, ii ai-pr
ll1lt',3i;;;.]:"r" unere se por constata ,[ Xi;
ra i
rinrrilor liturgice rasiritene; Bisericile necalcedoniene, constituite pe criterii
Ic, se vor dezvolta de aici inainte nu numai independent de Constantinopol,
irr.i airrtrae ;i scparat una de alta, creAndu-gi fiecare propriul rit liturgic. Concomitent, Apusul
intre'.r. t *t"r"1 rru.gi.. ail-ai6 ir.r. documenre
l1l]:l ?:,::
nite.din acea :"^Tl,rrarea
epoc-i gi enumerate mai " inainte. tin se dezvolti qi el, din punct de vedere liturgic, pe drumuri proprii, deosebite de
Aceste difere,te sunt la inceput mici gi neinsemnate. nlc l\isiritului creqtin qi determinate de geniul (spirinrl) specific al latinilor qi al
Ere se rs('ruL
reduc la vavarl ltrclor formate pe vechiul teritoriu al Imperiului roman de Apus qi cregtinate sub
rugiciunilor, la ordinea gi numirul lecrurilor fok
rcligioasi a Romei.
relgioase cAntate la slujba Liturghiei etc.
sebiri se accelrtueazi, se dezvolti qi se inmulqesc
2. Clasificarea riturilor liturgice
iitil*:*1,tit,"+;;;il,11'?,H*ii:'-1['ilY*:::'.:.*,I"jil#i.ti
c tali t cu ti m our in diferi te forme, t"d;;;
ri s za
;il;." ;;i .Hj ;;f:,'#i:' illnsificarea riturilnr kturgice-swrse gi a diferitelor tipuri sau gmpe de Liturghii deri
dl""ur.r,,ute in scris. puqin cate putin,":i's
obiceiuri in materie de f:.y,l*.1;le
$,:"T,qL,TH:,:",r: curt,. ae la inceput,;;;;;i;.^i.i, .*r'.ri."::IJ'i:;
F rlin ele nu este insi uniformi la toqii liturgigtii.
ceremonii din ce in ce mai impo.rtan're (i Noi adoptlm, conform metodei celei mai mult acceptate, impirqirea tuturor Li-
-"i .;;;il;;;;'rLa"te s_a fu
rugiciunilor si a formularelor; uzur nai."'rr"lii"r.iil riilor cregtine in patru grupuri sau familii, reducAndu-le la cele patru rituri-surse
fith;. I"r. t..brir.r ra,
trebuiau,l t.-,irr.re. Mai tdrziu se flcu ipale, qi anume: ritul antiohian (sirian), rinrl alexandrin (egiptean), ritul galican
l:*,j:r:,r11:: lr,.T.
adoptandu-se formele fixe, care racu un uultir romanl4.
sau_a.hazardului improvi zatjeit3 ",,
-"i-nr"ri nimic pe searna arbitrarului l Vom vorbi, pe scurt, despre fiecare din aceste rinrri in parte, stabilind la fiecare
.
qinca gi caracterele distinctive (specifice), formele cele mai vechi (documentele) gi
Dintre diferitele rirurgice, derivate din rirul uniform primitiv,
"ri*,:
in uz indeosebi cele din metropotete sau...,t..l"
..1.;riffi;;;ante din punct
s-au' ttrghiile derivate din ele, intrebuinqate astizi in diferite Biserici creqtine.
Toate Linrrghiile existente azi in Bisericile risi.ritene derivi din cele doui Liturghii
gi politic .r,,-rl-;.;"rreri, Rioo-:^:r^
origine apostolici: cea a SfAntului Iacob qi cea a SfAntului Marcu. Cea dintii a dat
*1t":,:,rfit^":j1]1,3]:i""ar
noi sau din tocatititi mai
formularul lirurgic aflate in uz
pugin locale mai mici
#.ffiHi fi erc Liturghiilor din grupa ritului linrrgic antiohian (Liturghiile de tip sirian), iar
:"1'-: -^-lan, i
:..
ne cele
pe rli- oragele
cele din A- regedinqa
-^^^):--- are patn tlc-a doua a dat naQtere Liturghiilor din grupa rinrlui liturgic alexandrin (Litur-
^-^"-l^ de
Roma, iar mai tArziu Constr.rti.ropoi). R fi:
__r
de tip egiptean).
si au
et r ri.mas
ri r,' ri*^,,| ^: - , ^ ' .
gi -." cu timpul singurele -, t" .*.'-
ntatea unora dintre marii teologi sau
ccntrele respective ori au a,"rrt leginrri 3. Liturghia SfAntului Iacob Ei Liturghiile derivate din ea
n.t.i.-L^l^t^-
patriarhalelor in a.^ ^-- t t
secolele IV qi tse ivesc gi diferitele forme sau tipuri rocarr (Liturghiile ritului antiohian sau Liturghiile de tip sirian)
.-1.:.:1,?Striarhate; cu un termen tehnic,
ri rltu.n ongrnare sau principale, "..rr.r r. l,irrrrghia uzuali gi reprezentativi a vechiului patriarhat al Antiohiei a fost Litur-
..r
.rl-_-,,
AIL!^HrupE (upun, oe ltrurghii. I .. rr'r!!rqrv, din ldtL
uur care vorv(,l qcfiva
deriva cu ctr El rr Sfhntului Iacob (cel TAnIr), fratele Domnului gi primul episcop al Ierusalimului.
de a se.stabili o uniformitate absoruti pe tot
intinsul domeniurrri de rtri
Alcinriti la Ierusalim, Linrrghia Sfintului Iacob, a trecut la Antiohia, unde a inlo-
_,,.-^"'-"i:r,.
:n1 j::Tl;;i":.#;"'#:':1T3::lnH:lH?,,If
pAni ta 'xlxlff ff#:T:,3; Liturghia mai veche a acestui oraq, adicl ritul antiohian pur, oglindit in Liturghia
ttd Clernentind d.escrisd
in cat"tea fi zpta. a Constituyiilor Apostolice, despre care aln
un dmp, adicd se stab,iseri;"i;ii";;r;;;;;rfiilir*r1'r""'i1'_li'J.il'
introdus schimbiri in ritul existent i; ;l;"i" c_err ..ri,,-^ +
-^-^_^_:: it mai inainte. PlecAnd de aici, ea a devenit apoi Liturghia intregului patriarhat al
,.1;c,_.. r
^^-_,*^_-:: dej
plificat ccremo,ii Ir on
orr s_au
filtiolriei, adicl a intregii Sirii rlsdritene. RAnduiala ei generali din epoca veche se
Irr fblul acesra, fie puirtc rcconstirui cu ajutorul datelor din unele scrieri patristice qi.documente din se-
1'r incuul in nrai mu I I; lc IV-V, care descriu intAmplitor momente din servtciul liturgic, sau explici rituri
lirrtnrrle din Lirurghia timpului gi locului respectiv.
rr L, l)trchcsn r:,
Oriqilts dru tultc t,ltrltittt, cd. Iy', px1.i1;, 1925, pp, 55-56, l{ Vczi, clc cx., Pr. Prof. l). Virrrilcsctr, Cun de Istoria I'burghiei, p.232
l4li
, Yn. srtE prn NIQ I E
LI'rLr R( it()A,sPti( IAI.A
AstlL. ,, Lirurghici c_otrrplctc csrc cca diu
* : irlc Liturghiikrr nrai ttoi, tlcriviltc clin ca (rnai rrlcs cclc bizatrtinc)r". latil,
si
pc:
VIII_a
u.rm:i) ;ili,i]lTil:,,1hl::,'tillsi:ff,i'"':X; rtrhtiirla acestci Linrrghii, a$a cllm sc slvArqcEtc ea la greci:
r\,/. ^ urarrlqlluul IAL
^ ,^u
v dcscrisi it-t ,,Testarnentwrn Dorninirrts. t)rrpI llrcgtrtirca l)anrrikrr Ia proscomidiar, preotul, stind in faqa Sfintei Mcse gi uqile im-
In nrul Chinl al Ierusalimului descrie
nrrohilrsqrrrlrvJ'vr
rurghi.. $i tte,iii iii,r.i ilchise, zice o mglciune Pentm icrtarea picatelor. Apoi deschide uqile
ii\* j:yf
n
,rltcriri rii rostcitc, cu voce tare, o formuli doxologici in cinstca Sfintet l-retmt (care ser-
:Lrr!:L,i'U'i1y^iii^,,,\if #,ti))},0r,,,^n;li,::,"1 e,r [irlmtrli de burecuv'antare petttm incepurul sluibei), apoi o rugiciune pentm Biserici
baptisrnale, explicAndLitur.qhia sirienilorrtsi irr{1;;;;r.'i.;,;11";i."u?i
l:l,fblT.rjceleiagi I-inrgirli la Antiohia snre .f4,"ir,,t cc.^t,,rsi IV ne fu
unele din oruitiite exesetiii ale Sft }e^nlr.i'ilt
aceeaqi vreme, unele din .r.ro".r.i" /d
Lirurghia sfinrului Iacob a fost cea mai rispanditi
dintre Liturghiile vechi
..
rly X"p*'].^u 1f:_10.._,: in,*i*i isi;{, pl.#ina, Asia Micd)
;:,H:"r.X
ilr Grecia. La sfirgirur ser.oiului' w1, u.i"gii ri;dd"iiil'i-r*, "i.;J#i'!?l
lT:,"rj jlp: o linrrghie
.
normari a Risirirurui creqdn. l;-..a
(vezi cBo,1,2, p. 397). Dinea au derivar "r;r";iuierioarea sfrnrului
roate riruigrriile folosite I
",; ;;i;;a.[ .#i:#i#l
Asia Mici qi in Ciecr. Lin ,gr,i,or
t_lj:,f::l::"X.^::,.^jl
Sfintului_vasire qi cea a Sfdnrur"i lor" mai
ruru'
locul' arr
In rErusarm
1liru.gniir.lir,i*il,
Iemsalim era lnca
incd rn intrebuinrr). in
in rntreburnlare #.-i-rl;-l;;;:'"--r.r
i,., secolul IX, iar in resrul r\-,^---r
orientu
trupul..." (care la noi se cAnta la Liturghia Sfhnnrlui Vasile din SAmbita Patimilor), in
i:llt*:f:::11 !i,'Ttoil"1li) ._" -!"qi""t pa"e
fi tqeptat inlocuiti de riturghiire 6;r;;.1-^-L Ha'c pi1,i,.."rJ'
rr,r rLLUrL, xu, cand
'\,' carq a ri ) cc diaconul cu preorul fac, in tdcere, vohodul mare, aducAnd Darurile de la proscomidiar
Incd din secolul IV, Lirurghia Sfinnrh,i Iacob se
oficia in doui limbi: grr llillnta Masa; in faqa Sfintelor Uqi, la inrrarea in altar, se intrempe cArrtarea Heruvrculut qr
Egtul roste$te 611 voce tare nrgiciurea punerii inainte a Darurilor (cea de la
proscomidie din
r.easti limbi, qi in siriaci.t;:;. ;6e*a.rplrgii.rl-;
:.:1.:.:_t*-:.-:-"-'Sl
monofizite qi nestoriene (sec.. v), redrciarea greaci [izantin: ,,Dumnezeule, Dumnezeule, cela ce pe piinea cea cereasci..."), Dupa
a ri.mas rcrea Daruiilor pe Sflnta MasI. preotul le cideqte, zicAnd in taini o -rugiciune a cidirii.
;:f$"::,:1.*^::.:hlte .ny,,1rh,ale, "#;idil..#
at Antioil;i a,;ir;,"iiin,,lui (numiqi r,ostcqre Sirubolut irertiruyei., preotul zice in taini mgiciunea pacii qi se face sirutarea
picii;
chi;i), care au ffadus-o qi i" ti-u, ri;ir.t;h;;
i1,,;.u"r"qi1'jl'J'ri#p; ptul zice din nou o rugiciune a plecdrii capetelor, dupi care urmeazi un fel de dialog intre
rinrl bizantrn. Astizi, .l,a"ii".* gi.".a se oficiazi r rt qi diacon, apoi intrc clerici qi credinciogi pentru binecuvAntarea reciproci, nccesari ca
fl;]i1l:,111119"*lt
unele biserici ortodoxe de limbi greaci, preot.qi diacon de dupi
#';i;;ume ra 23 oct, lrltire pentru iivArgirea lertfei, aseminitor cu dialogul dintre
qurrruuLa Lca
rqu ur duminica
ffln't3i.t^"cob) sau.in mat",id;;J;;;
te, -ri rpropiati cle
aDfoplata de aceasti. dati;
a"ta: iar la IeruSa
Ienrser fitrrir., cu Darurile, dirt fitwryhietal ortodnx. l)iaconul rostcqte apoi o lungd ectenie mare
?:irlT:::::r^o:if
cel Mic, intre
duminicd dupe craciu",.tl,J*
rudele apropiate ale Mdntuitoi.rl"i.
"..rrtl'
rv.rv'rl si a*;;;-.;.
de sfnnrul [nrrrlr mrl frumoasl
in taini patru
qi -ui *pii-itoare
rugiciuni deosebite
decAt
gi
cea din ritul
consecutive,
bizantin),
dtntre care
in
a
timpul clreia preotul
treia este rugiciunea
Eirult.
care s-a pistrat rexrul grecesc al acesrei Liturghii (cele mai Frrrrc.r.ii-ilainte a Darurilor, de dupi vohodul mare, din Liturghia bizantinJ. a Sflntului Vasile.
...,,.Y::T:lttfr?ll,
di, secolele X-XII) ne transmit i"re f"J-a evoluari, Ul1c,rzl apoi formulele introductive la anafori., inclusiv dialogul prefeqei, cu unele rnici
" ." d.rr;?Hi :;'; Variiyrtc r.tb"l. faqd de cele corespunzltoare din ritul bizantin. Preonrl incepe apoi si-citeasci
ln tirini marea liug.iciune a Shntei ferrfe (anafor)), intrer-r-rpti de aceleaqi ecfonise qi
Ftr;lrrrrsuri ale credincioqilor ca qi la ritul bizantin, dar cu o panicipare.mai largi a acttofa
;l'cirtl anasoralzl seam.ini mai mult cu al anaforalei din Linrrghia bizantinl a Sfhnrului Vasile,
ll. Text grec. gi trad. fr.: Cyrille de feru
llr,ri rtlcs in partea finali (dipticele), unde rugiciunile de milloc incep cu pomenirea celor vii
qi
,lT'r:,!'.-.li%ff'A*rLt j.il;*,,*,i:i.t rurrtirrui c-u pomenirea morgilor, deci invers decAt in rinrl bizanttn.
566-s77.
566-577' Ilrrneazj o ectenie diaconali, rugiciunea domneasc'i, apoi rugiciunile, formulele li 4tu-
rrau. cngl. ra /\. Mr rilt.prcgititoare pentm impirtlqire, aseminitoare ctl cele din rinrl bizantin: frAngerea Sfir-r-
f:!::J#;!!,r i;li:,
in trad. lat., ed. ie A. Riick..,
:" '' catecheticli....,
catecbet
_N.Lus
cts..., Miinster,
Daprrs?nt et.twrssae qaem
i.9gg.-ir^a
Miinsterl 1933. fr.
li,;,,y"' 9:::yri?,'rTh**:{l trrltri 'Ltrrp, pliniiea potiruiui, fi.rrnarea apei calde, inci o rugdciune pregititoare. apoi im-
;r,1 r,l;irca ilericilor
gi a credincioqilor, un imn.de mulqumire al preotului pentr-r-r impirt'iqire
Trad. ?.: uL rvruyrusll.,-;;{" [,.,r,,n-rr, al celui corespunzitor din Linrrghia noastri), o mgiciune a cidirii Dar-r'rrilor,
et p
rad., introd., index oar R- T..."r,, er I lar/FA-"^-^ -:st
k t-.t-,,---. ''st l-l
)-1 r' -'
' 1949
- de
Tra,r .
Trad. rom. ,r-
l' ve.zi reconstin i.il.'u..,
-L!?Z\i
73-1974, r', lilitii qi traduceri ale texnrlui grecesc: EL? pp.3l-68; Hrisostom Papadopulos,
I.M. l{ansse
l{anssc tllrir'a SJhntului locob, fi'atele Dorunului, ed.. VII-a, Atena,. 1959, ed. \^,.12T,;. ,^ ,
l'rlcrd, Zur l.rr.r:rycs, F.dition critique du texte
Arutlysc fur Qucllen
I Iitltttnttt, La Mc've,
Iitltrtnrrn- Mcrv tu,.w.'.'o) ot tantls pttLt4vrques, yat$) Iyo4[ (Lcftrcs i noui, publicati de Pr. Alex. loncscu, in rev' GB, an.1963,
chr(ticrrrrcs, 9).
/ tt, 1rp. 663-682.
150
t5
I t rEt/r. rJN, I]NH DKANI$ IL
^r)rr LI'rURrit<:a,st'tictALI
rtrgitcirrncn llec{rii r;apctctol zisrr ctc prcor irr taind, apoi
::::lli.l.i]:1
a lrnvorrrlui, ll:r()stitii
:!i:t::,',t
dc prc,t clc pc anrvonrrl'clirr nrijl<lcul hiscricii
o ilccilstA in seccllulIV ln prtqilc Capadociei, de unclc tru vcuit primii misionari
la crc
r:l conccclicrc: ,"r\4crgcqi
clc c()llccrrrcrc: qlrcliz,at<rri ai armcnilor, gi poate fi considerati. ca reprezcntAnd un stadiu mai
,*l\4crgcqi cucu pacc !", iar prcotul, din rrltar, irrchcic cr.r o scurtl
bu'rccuvantarc, zisi in taini (,,s-a binecuvantat l)umnezcr.r. Ccl ce rre hinr.crrvA tlri. rrl Lirurghiei bizantine, de la care a gi primit, de altfel, unele influente, in afard
nc bi
eelc latine primite incepAnd din timpul cruciadelor.
i,|1!::::.t:,,1:i l_:i:
irnpirtiqirea Sfintelor qi a t reacurat.r"ri.f*
ir-r vecii vecilor, amit.r l").
rrl,ri ..urn qi -lpccific ritului liturgic armean este intrebuintarea azimei (care nu esre o influenqi
ulic{) qi excluderea apei de la pregitirea Sfintei Euharistii. Biserica armeanS. este, de
Precum. a1.viz9g, din Liturghia Sfhntului Iacob, derivi toate ir, singura Biserici orientali care nu foloseqte anaforale de schimb in formula-
Li
azi in diferite Biserici risi.ritene, calcedoniene gi necalcedo"l.r.,fi
--) r- r;;;;
--
l,itrrrghiei.
1) llrurghiile din uzul sirienilor iacobiqi (siiienii d" veriy; cll Sirienii rd.sdritoni satt nestorienii persani (chaldeeni) din Iran (Persia de altidati),
b) Liturghiile bizantine (Linrrghia Sfinrului vasile qi rirurghia sfantului gi Malabar (din sudul Indiei) gi chaldeenii uniqi (numigi qi creqtini dr rit
c) Lirurghia Bisericii a.me,re qi run) intrebttinteazd, azi o varianti a vechii Linrrghii siriene a Sfhntului Iacob, cu
. {) -rin rghiile sirienilor orieniali (persanii nestorieni), numite uneori
rit chaldeian.
particularitdqi specifice Bisericilor nesroriene, gi numitr Liturghia Sfin2ilnr Apos-
Acld.ni si Morij (Maris), intemeierorii Bisericii din Edesa gi Seleucia (Addai e
, a),si.r"i.erli de ves.r Qacolil!),.din fosrul patriarhat al Antiohiei gi cel al
de restul.Bisericii dupr sinodul din calcedon (a5r) au pdstrat in
Ierug , unul din cei 70 de ucenici, iar Marij e discipolul lui)2s. Ea se folosegte tot in
siriaci veche.
::Tiiu,versiwnea sit"iacri a Litwrghiei sftntwlwi lacob, pe.ri.
numai Pc lAngi anaforaua proprie acestei Liturghii, nestorienii mai folosesc inci doui din
o iolor.r. qi
ghie normali, tot in siriacd veche (azi o limbi moarti), int.oJ".ana insi"r; hilc anaforale liturgice risiritene, ca piese de schimb, gi anume: anaforawa lui Teo-
ru
c,laritiqi caracteristice doctrinei lor (ca de exemplu, adaosul lfierpretul (adici Exegetul saw Td.lcwitoval - Teodor de Mopsuestia, f42B) care e
penrru noi" din texrul rrisaghionului2,. Lirurghia siriaci a sfenilnui ,,cel ce Te-ai
Iacob si ruinqati in duminicile dintre ajunul Criciunului gi Florii, qi nnaforawa lwi Nestorie,
inqe.az-i gi la sirienii risiriteni din Marabar )Llintat;. la cinci sirbitori pe an.
llndia;2r, precun qi I r, -r.".iqii
-'
(un(i cu Roma), care au primit insi nulte influenqelatine. re alte vestigii de adAnci vechime, care o apropie de tipul sirian primitiv din
. .Precum am_vi.zut, deoarece in Biserica veche textul rugiciunii principale a oPta a Corustitwyiihr apostokce, Liturghia nestoriani pistreazS. in rAnduiala ei
ghie, pentru sfintirea Darurilor (anaforaua snw ruxdriuru.ii sn"triknfe), r lccturi biblice, dintre care una sau dour din Vechiwl Testaru.ent: Lege qi profeqi,
era
zet
zat de trecare din rerarhri
fiecare drn ierarhii mai importanqi, existat in
imoortanti- a enistri R i"i'ir,,n
in Risirit n,r-X-
m.ra numir
un mare sc mentin gi in rinrl sirienilor de vest sau iacobiti.
rale euharistice. Biserica sirieniior de vest (iacobigi) plr* pani astizi Oaracteristicile ritului nestorian sunt: frimAntarea qi coacerea de cltre clerici a pAi-
multe.dintre aceste.a, gi anume 67..anaforale irtnru"l.ii"ti" ,ir-ilii;i iacobiyi, dospite intrebuinqate la Linrrghie, care alciruieqti o parte a proscomidiei, apoi
corifeii lor sau atribuite unora dintre Sfingii Apostoli qi sfinqii-pirinqi..'Azi
io
ln din textul anaforalei a cuvrntelor MAntuitomlui de la Cind (,,Lua.ti, mAncaqi...,,
parte dintre ele se intrebuinqeazd in diferite'o cazii capi&;;r;hirril;;.;; ,) riiaqezarea dipticelor inainte de epiclezi26.
la rAnduiala fr-xd a vechii Liturghii a S{ nnrlui Iacob22.
Existi gi o Lirurghie a Darurilor mai inainte sfinqite penrru uzul sirienilor
cu o formuli de epiclezi adresati MAn uitorului23. 4. Liturghia SfAntului Marcu Ei Liturghiile derivate din ea
b vte, d.et"itate d.in Litwqqhia Sfld.ntulwi lacob, vom (Rit"l liturgic alexandrin sau liturghiile de tip egiptean)
pe la
_ c) Biserica anneand. intrebuinqeazi o singuri Linrrghie, numiti uneori a l'irrm,larul linrrgic originar gi clasic, intrebuingat de Biserica Egiptului, a fost cu-
Gngore Luru.indtorul (apostolul armenilor)'qi folosite'arj'^tit d, armenii p
,l.rctrt sub numele de LiturXhia Sft.ntwlwi Mancw, deoarece traditia atribuie acestui
cat qi de cei uniqi2a. Ea derivi direct din Liturghia sa".rr"ilr."ulrql^.rrri^Jl
lfErtt cvanghelist activitatea de evanghelizare a Egiptului. Documentele care ne-au
is formele ei cele mai vechi, cunoscute pAni acum, sunt:
'"i",",!:r,i::'-l!; ::sL i"!!, pp. 6e-ll0 {. Riilker, Die ryrischeJa*obusanaphma
Vgzi.sj
Fl'rtttstr.
r)
furaforaua din Evholngbiwl lui serapioru' episcop de Thmiiis (sec. IV)27, care se
des lahob,lblon Edrssi.' Mir dem g.i".t'lr.t.n-fr;;il.I,il fvi;;f;;im W. 1923
!:::l,t::
giegcschicht, Quellen u. Forschungen, 4). Ent'itetcrizeazS. prin aceea ci, la epiclezi, se cere coborArea CuvAntului (b ),6yoq) pentm
21 6 ---- ) Darurilor;
O rom. a acesreia.a
trad. pub_licm pr._A]ex. Ionescu,in rev. GB, an. 1963, nr. ;1t'c
I irccrea
G- V;;;il;a f,Iib ana. oie
4.4) 467. Trad. germani l;,nia,," ^.r.
1gq 3uragy_".
der Thoruaschristrn Indiens, paderborn 196g. p. I ib
2') I.u. lltttlir I irrtrod. gi aparat critic, la Arhim. Zareh Baronian , LitwTghia Biset"icii Annene in cahu] cebrlalte
Edty. in Ir.O.p, vol. II, qi de A. Rtickei, A. il;, H.W. Codrington,
quotqaot in cod.tcr.bus
:quot tn cod.icibus adhuc repettae
$.a.: Anaphorac illtttiu ucuregri, 1975.
repertae sunt..., editae et. latine u..r.., [o-ie
et iatine Rt-lJ'(pontif.
lrontifl Inst. -
toriand, fixarea definiwi a texrului acestei Liturghii, in forma transmisi
S*9;),.r;l
T: ]; il,rrjrl9i., IV in Ie40 (Lirurghia sra"nriri i"'"" i.tror,o-;. pArrl^: arhului nestorian fesuyab III, pe la incep tul r".joloi VIt.
rhc3fogicar snrdlc; .. an. fi[tj_",t.i:.'oi"{; r:i?rr'?,'I'1,
-' rracllrsa $r ilr r()m. dc mar multe ori. vezi. de ex.: ed. I
i?r:T}, I?t
. .lfaura f i*t 'I1'tt.
26.f,rrurghrrle.nesroriene
lirrd.
aufost
r,rlur6ruuL rrLDLUrrElrE du luJt cuLaLc, in t'.ad.
editate, Ur LfaU, lat., inLoc)vol.
lri., lfl II. Trad.
,L,rU. VOl. lL. engl. inEL,
f fao. engl.
rom. de..T..Tarnavschi, in rev.,,candela", an. 1892, pp. 617-621,669:692 gi oa^a-oao.
ll7 LL, p.247
P. Z+/
1.54 r55
PRnor Pnolr, Dn, ENn BnnNlg,rri
l.t't't-l ttc;tr ;a st, tiot Al,A
glrii rcp riri romanizate arc._vccrrir-rrui rir garicalrrs; cre poart{
(p,rlticrrlarc) avcan unclc diocczc nrrri c{cpiirtatc dc lloma, ca: L1on, Paris, Trdves,
de origine orilnialr,. pr,.:; ;ifi.f i;ii,,.,sei Romei,
lfl*f
secm.i a .^r:^^_-^ ?I
,11 t"p..-agie a rinrlui roman, Dir:rtre
acesrea, cca,
*, S,rlisbtrry (usus Sarum) g.a., precum qi unele din marile ordine cilugdreqti, ca:
rrieirnii, Franciscanii, Carfi-rsienii (Leq Chartreu-x) q.a.''e. Aceste Liturghii, pe
are a c^^r^_r-
ale nd arului a Linrrghie, rdi.t ;;;ri
i;iil:J. ::jic
I
" -g"e.i" r-ir., ffi I ;: Clcrncntc locale sau regionale, au suferit gi unele influenqe din partea Linrrghiei
Dintre formele vechi ale riturui galican, intrebuinqate odinioari girlican,
'tlc ba chiar qi din partea Liturghiilor rasaritene. Cu toate ci ele sunt consi-
a e i -;iffi ;; in diferitele mtrlgi liturgiqti ca reprezent|.ndyitwr"i litwrlrice deosebite de cel roman, ele nu
I c req d n d ti ti a pusene; ?r."l. r#f iffi'jH " ::r',:#'j,': ele tapt dccAt vaiiante locale ale acesfuia, aQa cum sunt dialectele aceleiagi limbiao.
Gherruan al Parisului (din secolele iir""-vrirr;:r; ii*1r".I'-rrruscrise c
ril5.)."prr-.*,
rn (Bobbio\.Missale
* i:i:"i'iiffi
tlbl, multe din ele au ieqit din intrebuinqare, fiind inlocuite de missa romana.
11 putca spune deci ci in intreaga creqtinltate catolici se intrebuinqeazd, asttrzi o
v) v4L trl t,iturghie: Liturghia de rit roman, cunoscuti sub numele deMissa (d.ie Maw,
sebegte pri anonimi', care ! )4r. Existi deci in aceast.i privinqi o rigidi qi aproape absoluti unifbrmitate in
fii"d'i"i; ruri lirurgice cr
al Linrrghiei ci
uir papali. Puqinele excepqii sau abateri de la regulir care reprezinti resturi ale
t'itrrri linrrgice apusene vechi (ca de ex. Liturghia milanezi sau ambroziani qi cea
din primele trei ,.^^-_-_:
n,i_olo +-^i veacuri._r-rala carq rncepe tzorareeRomei di"
.J;:rilitf,:::
a Bisericii rru e sigura. Poate cd traduce?ea in limha lerini e .it , tr; ) sau variante locale mai noi ale ritului roman (ca de ex.: Liturghra ltonezd,
in li-k. greaci,
incenrrf in_limba ft-^^^: ^a pricinuit ^';'nitiv,
'rii"Li iilc celticea2, Lirurghiile neogalicanea3, Liturghiile diferitelor ordine cdlugi-
inceput ---:-: unele dinrre I,irurghii apar-
Damasus Y*::*1:u:"^*:Tr:x
iili.ili,: (366-384). pe cand alqii !'i?"er,"i,
o r"i papa
Linrctrerarirr opera r
), sc clcosebesc prea pttgin de Missa, pentru ca si merite numele de
iit'ritc ae ce" rom"ni, in general intrebuinqati in culnrl romano-catolicaa.
insi ci modificarea aceasta s-a ficut in ",.rl"r. (492:6;;.8
fiind "..o-r,.+i -*:^-^'-i---:--^-
eren"'trrn'tt'rpnh1^t; -*i^ st
ra $x-,.+x
re, ficuti lar^^r--^:.'r
sfirqinrl secoluluir r.
tinuata de papii qi Sinoadele d 6. Rit liturgic Ei confesiune
Deci precum
Degi, -r-.rr* D ^-- -
r_p,rt, Ror.na s-a gisit de la o vreme izoratd,de resnrr Ap
"-
:^T::,* I.1T:a I,iturgic, tonrEi episcopii Romei ," ft;,
,fbriiii inca ae U
::f.:]"]yl lde impunevede.dintr_o.1c1is-oare
Lituighia l";;.lr;i;il;#;d;^i"r",r rtatiei qi a;
iylllllllr,l;_.::_"_.:.se a lui papa i"".."ti" r catrJ epil
Decentius..din Eugubium, pe ra
";J4G;. Totuqi,a Tincercirle b;"#;ff:tfIi
I:H: it,rohiei oori^.^o ^-:- ^^a
roman T:u,'-i::::;*t,y::
s-a intensificat in secolele 9:,id:jt::tortatd
VI_VII
dintle.naqi si regii carolingieni ai
|3tir,:l
uz a Liturghiei galicane. indeosebi'irepin cel
scurt qi fiul siu carol cel Mr;.;;"i
r"11rr" jn ior; cet din urmi a DurL
1.^.1,"*:tll (Aix
Aquisgranum ,.,^Tl , lqperlJ- sitit }lll(Jttul
la ch^apelle, g0i) sr la misuri .o,rr,.arrgtioi.. i., ,..rt
sinodul l
!.. Ianin, I,e1 Eglises Orieru.tales et les rites orientawx, paris, 1955. , llrit'xlurg-Suisse, I968.
King Archdale, Litwrgie d;Antioche: Nte syrien-et rite'chald.ien, paris-Tr '.\,i,iiii,Vi*iu, ,ilrrti d.e rnaXnn oratiorce eucharistica, nd.ditn HaX7adah Pnschae et
Mame) 1967. lis jud.aeorwnbe , 1965'
1{_ce]a5i,
Tbe rites of Eastern Cbristerudnru, Londra, 1950. iiri,brr, LitwrXie
'l{"hm".ri, und. d.erert Rtforw' Miinsteq 1893'
_ N. Liesel, Die Litutgien d.er oxhircbe, Freiburg im Breisgau, 1960 (gi trad. , Les ktwrXies orientales et occid.entales, Beyrouth, L92.9. ^
Eastene Cathokc Liturgies, f 960). $;;-"J, rynU.tt'ttii iA wchi si cele d.e azi-(ingrec.), 2 vol., Constantinopol,
4'11"t, s.J.,In rnor"ientaleru,Roma,l947.
YIII'207'2L0'
S. Salaville, I itw Messe , 2 vol., p ans,'1942. 'l'lrcodoru, Ntwrile ktwrgice (in grec.), in,,Enc' relig' 9i morali",
Despre cele rnai insetnnaie litwrXhii ale Bisericii Orientnb,
^T..Tarnavschi,
,,Candela", 93), gi extras) Grniuqi, 1g93.
Card. E
PN
Fr.
rr
Van
i,if?;6#,Lii,i,1)i:llll;13i;
niloicheia wni
4egen End.e
l. Ziade 34_1488.
Acelaqi,
t60
Lmttn<;tcn sPf,lclALA
Originea gi vechimea, autorii (autenticitatea) !. Autorii Liturghiilor ortodoxe. Autenticitatea acestor Liturghii
gi rispAndirea Liturghiilor ortodoxe Mnre este,.flrl indoiali,,cea
a, LitwrXhia Sft.ntwlai Vasile cel #i l:,:-!t,9]l"t*ifi^4!vv' tg"li;
Sfintului Iacob'
I'irurghiei rrarrLurur
i1:;;;;;:;;";':r;:i;"iigi"., vaiianti a r'rlutF,ruLr
ruhii bizanttne. -B,a este, la orlgrne, o varlallla
'il,"d;";;;'crp"i;:lLi, 'u"rlr,r,l care, 9gl p"Silnintnl ll*iciunea?'iTiojil
^v:*^r
r. originea, formarea gi rispindirea Liturghiilor ortod.oxe -L prmfr; fb.*i aefinitiva prin SfinnriVasile cel Mare (i37?)j::iTii
dl qane ,"i*. !,.*rgr,iil", cregtine vechi si noi, ;i;;ffi..'i.i
" .*rii, ;i ;; ;Jtprec,m :g^-
in :lT::11::;
'i4'1 ::l': *:
?:1.1f::*lii lylr.Sr inSi in diferitele " .r!iii*^a"
s,".ri. ril",I;#;;;;;;.'illi_"J..,,er, Linrrghia sfanrului forma ei
)za1il1,
Liturghiei Sfa.,n loi [acob, faqi de care are insi
9,11l.y't
delung,
elrurrJi) in lT..!:11*",e
ur cele LL
LLrv ce urmeaza,
ullrlcaza, asupra ai*;fiiib.
asupra Llrurgnllor r"irJirl"tr,. "lil;.';#:;;j
ilor intrebuingate ];;;1;t* ton t;|il;il ^ma]
lnt ?i'i";il:,"Y.i;
azi i rlc rugiciuni mai scurte.
LitwrXhiile or"tod.oxe sau bizintin, p. .r."i" vom studia
st dintr-un intreit punct sunt, de con-
dere, gi anume:
ir
'ir..iil"." il ,ot.,rti.it^i.a Liturghiei _sfelnrlyi
cit
flsitgdocumente 'rcLil^1t-1uns
posterioare lui'
de contemp".*ii $ta"r[t* Vasile, qi de
a) Tipiconal,_ adici rnnduiala lor actuali.,
b; Istoric, adici evolugia rinduielii lor de la nasrere pAnd azi si
';;;datitsfr";;t
nlrc
ciira, i iirianr, in cwtdntarea sa funebrd ltde"y!!1y,Y::
,'i;;;;'(.;p.'5+1, rp"". ii a compus ,,formulare ruglciuni Ei rAn-
_?^,!I:ff:t.:;li}rSic, adici interprerarea t", do.r.ina?a, ,i-UJl.l qi mistici.
lir iltamlui"I.
"..rt"
ortodoxi Romini -.ca toate Bisericile a.;:il.J;,"r:#;ili;t, ';t';;;;;rfr,
anume.: Lrrurghia sfintului Ioan Guri"*"a"o ffintwlui atribuitr lui Amfilohlt:,tpi:'"1 dj
Yasile' 9"*
de Aur, Liturghia smnJ"i vasi_le cel s-a rusat lui !L.::Lo"'^]:
Dumnezeu
Linrrghia Darurilor maj in1i11e sfinqite
lnumiii ai ,3farJ;Erig*. orJ"r
;;;;(;r:;;7ii1^'iir"ri"ir'" de episcop,.sfAnnrl Vasile ["
*j11,s...f i
srurt numite Litwrxhii de rit bizantin, pcntrt ci in forrn, rn. A. .-i o .,, -r^-l c zile in sir sa-t i.,,,r.i,i..1;;r i;;".1'i."ia^ :" r.:lriit_:,i1:
Bizang ( Constantinopol), capirala imp..iJ"i i'i"l iiiJi'i.";;il;;E;J* p'"p'i" al anaforalei linrrgice' c=n3 e1a,r:4rl n;
Iumea ortodoxi. Ne \/om ocupa, deocamdata, ;i. il;r-;;;*, iti, qrp.eazi,it-" rrrt,i Minruitomlil'::'iTq[li"*'.l.d"t^'ljli Scilia, intr-o
..; ra.duiala
r;i -4.-1,,:^t- celei )^ - -
^^t^: de-a treia vor constitui obiecnrl unui capitol separat. ir, f .i.p"*l ,..ololoi'rrl (iToy Petru. Diaconwl.qi ^alli cilugiri din pt
Litr-rrghiilor^ortodoxe_este siriani (antiohianii. p;;;fi; iiiiii ^ait*ra episcopultui irititii qi altor episcopi "f.titgi'.exilaqi -"T-".:] ll *:;
autoru
,I-inrrghia
,_9_|'flT:ide tip sirian qi angmg ai"
spus, ere deri i;; ;il; ;'t *i di.r aiiiicdte Liturghiei Sfhntului Vasile, despre care
l.9flld"lMicd J.acob, gr"..ascd
"ari-t"EfirJ*i"i a acesteia, aqa ,iiciscrisorispunciseintrebuinqeaziin-iotRis.Irinrl3'-.
*'iirti"''-"ri';[-;il -siit: i-^)^- )^
:l ]:tf:-"r--T1.i"lei F *i" - -oi ,t"' i, c.,rrl*
rii apni, puqin mai tarziu, in.c.onstantinopol. - prir, ,;;ttl (;; lstoricul Ltontiu din Bizany :1.*,. :,,-I'_?9:,: 1:
I ucrul s..xptca piinLgnnrrile istorice
mari cenrre ale.crqtindridi ;d[-;d;ril;'., Antiohia, c ff,,r"ir"r,ir-7.^.";.1"',t ca narintele doctrinar ,11 -t:t'?iiltt-q*"ll-:":i:1::l'-":1
:llT:.1^:-1.":.j: l.j ll;;ffi;; fintei lertfe) ,,plini de.btasfeTii'1, c1t-9 se deosebeste
l:f9f::i pe !i'*l,
bi.scriccasci :' Tpf ca vechiul iliary'.'i '" u.,*..-a.i#"1iff#i:"il#Li";
care a dobandit-o prin aleryrea l*dr;pr.rpr;rlr-, '#;;iil';frf; ctlr rlc ,,cea cea de o.igin.'"pottolici, atribuiti SfAntului Iacob),
t62 r63
Rirtrl linrrgic prrirrritiv' trlrilb'n1 rrl
Bisc.icii urri* rrirr scc. I-Ilr (xccrn$i pcsre totcrr rindttirli
tttriform' rrl Biscricii tlniv' tlin sec' l-lll (tcelaEi pesre
r.i,rluill:I tot ca
iii plon gcncr:rl, .1,,,, .,, .,,gi.:i,iiii i,r,r.,u,,r.r"
]ERUSAJ-I]VI
t rrIrrrEi- '-""
lltttlqic plinritiri
r'
plan gctrcrrl' improvizlrc)
5i
;ti.'*1.l.fiiiii'i
- |+
ln-
-t F E=
C
E - !n=
'z F t- 7.>
-r-'4
T E -o 2.
z a v. -2.
.---- f--rtab-
!^-1.
r i \. ara,\
C1
t ? 'a. *-< P -. >u< ,rl
2"-
l
-.
=ix
3=s -' J.-R /. =- e_ d'o' n7.=
;+ rl= Ts$
(,
Lj
=
a
5
a
J
<:' =7
-?
:4,
-:l.
I-
s,ri=
+=! ai' z 4 1+
-!
r'j
^)
=.a
6 5
i-a, a4"
'b=a- c
=.G ! e
= = a.-
-'- '27 Zln g ='r ^
il 7 -n .:' j:- ?< t)( " =ci'
)=9-'
= n' a-
j a :O aiui<
,8. .5 ='
ij .a:
'H' io
2 =J -. G- ia
= o7 7
c;O=j I !:-=Z
.E!.
=i
'iG=3=;'>
-= s- a9
E'P: * X+.J S 31 E'
gT >7 N-
t-
\- 3
J='6 =.F 0q =t F
:l5= H'5, 9.7_ A. A' I=
T Yod i1 = d
t AIq
at=l
ts-!2 N
,'9 P
P
C
4
n
f ;d : !. G_
N'f I a
JG
t/')
:a *,
D
ta,
'
(t
^) =-
X E-Z Z
N-
o N 'i
c -j/
:!>
r.J (h(h-
-c
l=;= r =r ^]
.zL
i-=si
J,- =.=
-c--3='
= r;, '
=2= tFl
'El
ec j.qD
qq=':
Y',t
ri'
== de E,5
N =, !
n.
Fi
,X EL
n
PREor pnor, Dn. Htr BnnNr$t"ri
Lt't'Lt lttitr ;A,st'ti()tAl,A
, b.f""3
loan
----:
.ma1 nugil -r
Gurd de Aur. Nicj
gi clari este origin.
mporanii acesrui i
i rii ltcstorienii persani se despart de Biserica Ortodoxi, cici dupi aceastd dati
grafii
orrfii ci na-o-j-i^*lj
gi panegirigtii sdi t^
^:i de rnai
.; ik nccalcedoniene n-au mai imprumutat aproape nimic de la cele calcedoniene.
lil;cea dintAi
illqrnr"""ci er ar fi arcaruir vreo Lirurghie.
gigtii de pind acirm socoteau ci .ti*^^+.X r^^
rr..tirrne --- ceva
CeVa s-
intr-n mici
intr-o mi^.i.^-:--^:--:.--r--y
scriere intitulati orrpii
'\ prri""r,
hului Proclu al Constantinopolului, i; ;";; se pune
. S-
ibuitl I Rrportul dintre Liturghia Sfintului Vasile Ei cea a SfAntului Ioan
crare (sau mai exacr o-prescurrare) a Linrrghiei Ioan o qi raportul lor cu Liturghiile de rit antiohian
timpului siu, posterioari cerei
de sfintul vasile cel.Mare dupe ritu-r.qhia
mai veche a sfintului racobs. M
o valoare docum.ntari., deoarece op"r."f,rf rn.,rgio.,ri vizut deja din cele spuse pAn'i acum) cele doui Liturghii bizantine (a
rtm s-a
ffi:""ltiJ.r#i.:t.t ri Vasile Ei cea a Sfnntului Ioan) sunt amXndouS. prelucrdri ale uneia gi aceleiagi
cel mai vechi manuscris cu textul rugiciunilor. Lirurghiei qlrii mai vechi, adici aceea a SfAntului Iacob. Ele sunt deci Liturghii surori, for-
Sfintului roan _ gi
me cod'icele Barberini din secolere vIII-il
uiuu"G., rlproape in acelaqi timp; cea dintAi reprezinti probabil varianta capadociani, iar
@ziin vlilcanurui din Rorr
p,ne numele sfannrlui Ioan Guri de Aur t"
r"-,* I ilu ai"". rugiciunile tlc.rr doua, varianta constantinopolitani a vechii Linrrghii, care se intrebuinqa in
IV-V, in tot Oriennrl creqtin, adic[ Linrrghia, de origine apostolicd, a Sfin-
de ::
:f ,r:.j :tifll'l
li Tmare
l1r. -rugec,u., e" penlry
- . -i;;ii'j;',ft
{.rrr."."i qi rugiciune a pro
ilClc
dupi vohodur
l"i;JG; ; lrrcob. AmAndoui urmeazi indeaproape rAnduiala generali, adici succesiunea
diei
; ;; i"' a;;;;;i;'i; #:ff :rrtclor din Liturghia Sfintului Iacob, dar intrebuingeazi' alte rugiciuni, in gene-
W:::;.,I:_.{::__.,"1" lts"lgyl _s*a,;i,";v) secotel. i )ii. ritlul de Litur
din
sfh'rutului Ioan Guni d.eAwr (' H @ril i;;;rpv]g .or) i., f.ort", #it"itff.-Xlil nlni scurte. Ele au aceeaqi rinduiala qi nu se deosebesc intre ele decAt prin textul
t,a*" manuscris din.secolele VrirJX^a&. Bibl. Sin. rus. rlt rl anaforalei (Rugiciunea Sfintei Jertfe), mult mai scurt la SfAnnrl Ioan Guri de
ff:it^?:,::,?"1u in al+rl di. il;i;h xr.*,r'ftial'*!]iiro ,r,, dccit la SfAntul Vasile, precum gi prirr alte cAteva dintre rugdciunile citite azi de
*" lslit8'ad) qi apoi
din.Bibl. Vaticanului,
Roma)2. t fir tain5., care au texte'deosebite in cele doui Linrrghii8.
Dacd n-avem izvoare directe care si confirme existenqa gi intrebuingarea Hrrr obiceiul in Biserica veche (continuat pAni azi in Bisericile orientale necalce-
sfdntului Ioan inainte de sec.-
Lir
wI, in schimb, ,.".rrm."'ri-.rt i^ritorgtii .rtJ illcrrc;, ca in cadrul rdnduielii stabilite (fixe) a Liturghiei, si se adopte rugiciuni -.qi
ale sisericil"; lglcs'anaforale - brodate pe tema sau schema tradiqionall gi compuse de diferiqi li-
Ti:i :111.::rj.^y:d.^tlnyshii
sursi. sau ca moder. Asrfer,'rugiciunea ";;l;;"i.-#, .m.a ea le_a s itori sau ierarhi iluqtri prin pietatea sau prin reputagia lor c'irnrrireasci, morala
""hr.i;;i;t-A;;;;il;, numiti a cehl Llstc deci probabil cI opera SfAntului Vasile gi a Sfintului Ioan consti, ln primul
r-
.. ""Apoi tr I.acob,
gi .3q al rri
lacob, fratele dupi
tratele duPa
trup
. i1 compunerea celor'doul arraforale personale, mai scurte decit cea veche a
ttrrlui lacob, pe care apoi au lnlocuit-o, fiind introduse in rinduiala de pini aici a
""'.'Pol lui Hristos
Hrisros Dunnezeul
Durnnezeul nosrru, ciruia cel dintai
dintdi i s-a
l-
valk yiy:iepisc,p i,Zi)),i,"J.li,L ,.n,,," ,_. ,i
f:*::::T:"*"tl'_..:t:i1,.*'ariniLrrui,.j;
,.::::",::::p:,^.'?*_?:,"" trghiei, care-a rimas pini la un timp neschimbati. Cele doul anaforale - a SfAnnr-
eok",,,lir:,!;';;:;;7f;,{;;,:;;7ii,r)it#),iTT, Visilc si cea a Sfinrului Ioan - sunt deci singurele care au supravietuit in ritul lirur-
r
_.!.<ta,lol I, pam. II. Arad, t93I, p.397).
t3 (p.G., r. XCIV, col. Il52-lt53j:.,Dar hizirrrtin dintre diferitele otd.irues missne (anaforale liturgice) intrebuinqate odinioarl
y1r._
^
".,.,
. -- ,.-i,._,'rX,i;Io,,,;,y*,i?l_,rrj"r"L,l,i,l,.,,p"frf;;y:#
1,7,::f:f "::*::T:
(cr.ei rrad
,. )._-
"i,[;i
k;;::;:i;1*"ffi[]tu,irl.:'.1:'i].?,"ff,Xi:,!{::^i:K,'{0,K,
oi,..;p;[TF1f,*Tlj;*:;1!!,'.hfi
ilt llizanqe, cit gi in tot Risiritul creqtin. Am putea spune deci gA q1 i" Bisericile
Itkrxe de rit bizantin se oficiazi de fapt o singuri (rAnduiali de) Liturghie, cu
[T rJ rrlaforale de schimb, aQa precum am vizut ci este uzul in toate celelalte Biserici
xii:-);s;if
:,i'Jii'"J:""Y#"'f,f
.i,'fi.1,&1i','r3i:J:;,rT:
"J:l;::X:, ''r'f;,ii3fti; tlircnc (necalcedoniene), in care numirul anaforalelor inci folosite asrizi vtriazl.
(@apporiuteg npooelli(o1rsv tq dyio,
.""*nj1".'.;':_S,,l:g"yi:,' ouorqo_raprro-.1, edirr, rn p. ir, jii, ."r. r, r. 2r q.u.
Epistola ad clentm Ravennatim rrlabilloi. tla De litutnia crairili-p'.,erotia rrrr.- r-
t)c rrltfel, de la SfAntul Vasile qi Sfintul Ioan - sau din vremea lor - nu provine de-
I l).rrrca di1 Liturghia de azi cuprinsi intre lecturile biblice (Apostol gi Evanghelie)
?::{:::::y:"*,o,
auct,re Basitio:,J ;;;il;#ffi1:ilti,"ilH;::;"!L",L,Xyi',1i,*, t'tip,iicitrnea amvonului; aceasti parte reprezintl deci elemennrl originar, -de. sorginte
it,i ;i capadociani, in Liturghia noastre. Partea de la inceput qi cea de la sfirqit,
,:"*U6g1ero5
trl,g @etcrg i.ertoupyicrg, p.b., I.LXV. col. g52
i T^*1, r^r;"!,:lli"i';^di;i;;";;);;i;;;:;"77"i,i'irr, B.
]#:ll.;:f
LXVril (1962).' pp. 2:88_2ss. 'alcocappa, in OCp, catehumeni), cele doui nrgiciuni pentru credinci-
te a Damrilor (de dupi intrarea cu Cinstitelc Da-
- .'Yezi, mai pe larg, la placi
iji.'1;*Y:::rfI:r_*d{:,,ettesdtuaappemznts,
Saint lean Chrviostuw. i,.,,rol.-,Hp-rrooorolrrrF,"X.t^^il"gOS,T;
- ., . titursia T at dl n ostta,..ru^giciunea. de dupi impdrtiqirea ctr
inDACL, r. \1, c.l. toos rori+; l.u-i;.;;;rl,i;* ii;::;;;: ' (consumirii) Sfintelor Danrri.
tuttoncs titurlvicae .r. trr
l6(r 1/,r1
Pnno'r [,Ro,r, DR, l]uti llrrnrur$,1ri
Lt'r'u nc; tt:R sPliot ALA
prccrrll qi ,nclc ,i"r:-.-.]1'] rcsnrl Linrrghici.,.astrc_(c,
Hcruvicur, crczul, t l,irtrrghiilc intregii crcqtiniit{qi ortodoxc, intrucAt deci domeniul de rispAndire
posrcrioarc epocii cclJr-p;l;;'iri'."pii"[r'iUiliH[ll
doi Sri"fi-r,lri,rii ,*., a"r"oltiri or
l;1:1.:rlr,t_L!:osc
rirultri bizantin, precum vom vedea *;i or l-inrrghii coincide ca intindere cu teritoriul intregii Ortodoxii de azi, ele se
Ortodoxe. I ttrrrrrcsc - pe drept cuvAnt - qi Litwrlhii Ofiodoxe.
llitr ptrnct de vedere al extensiunii geografice, ritul bizantin esre ritul linrrgic cel
rrlsprindit in toatr lumea cregtini, dupi cel roman (latin). Lirurghiile bizantine
4. Rispindirea Liturghiilor Ortodoxe. tirlositc in toate Risericile ortodoxe de azi qi chiar la uniqii
-pti din ele, fiind
clin limba originali (rotufi 6rd).ertog) in limbile nagionale folosite in Biseri-
Traduceri qi limbile in care se sivArEesc
l.romdneste, Lirurghiile Ortodoxe au fost traduse gi tipirite inci din secolul XVI
I in Ardeal), degi limba slavi n-a fost inlocuiti definitiv in slujba bisericeasci. de-
f,hirr spre sfhrqitul secolului XWI qi incepunrl secolului XV[I. Paralel cu misiunile
rlcii Ortodoxe Ruse, Liturghiile bizantine au fost traduse in limbile gi idiomurile
httttror popoarelor de sub dominagia vechiului imperiu msesc (limba finlandezi,
;aponezi etc.).
Hxisti, in sfhrqit, numeroase traduceri ale Liturghiilor bizantine in limba latini qi in
I toate limbile moderne (german5., francezd., englezi, italianr, rusi., spanioli.,
zi, ungari. etc.), frcute la inceput pentru interese p pagandistice sau gtiinqifice
ire a fost inlesnit mai intdi de faptul ci noile Li r snrdiu), apoi chiar pentm uzul liturgic al comunitiqilor de apuseni, de diverse
rep amentale ale rdnduielii I in,,-hiit^.--^, ,.^^t, rli naqronalititi, care au trecut la Ortodoxie.
int L-
ln \- urarrlqru -taLuu lL
me cu acestea. Rispdndirea ]
rice favorabile. Asriel, Antio I
.
f rMai despre
lvtAr pe larg ocspre
Pe Lirurshiile bizantirre vezi l, A tte^h r -,yaditiort.
- ,yaditioru n
K.,'i;;;;it"tititi d.e la liturgie byzantine d.e S. Jean Chrysostorne, in oCP' 24
it
ia lfitt). pp. 5-Io.
ct
ct charisties
A,.i.ii, L'awtbenticiti d.e la titurxie b.yzantine d'e S. Bas'ile, in ,,Revue des Etudes
l6 (I958), pp. 158-161.
r,urtirrcs",'[Jn
Auclrrqi, nowveaa dicwrnent de h litutgie d'e S' Bnsile, in OCP,26 (1960), PP.
'1....*1..i::: P:+t4q,rou bu d,yrors.nctpdq lpcov, rcoduvoo to6 Xpoooot6pou. Testo 4ll.
*""i,':11,'.''f..Tll.fl:p.li.,d-"!a messe diMa;iaSS;, I a.i il;;;L N;;" il;.['ffiii;,',rzfi I
',i i': llyr.shii ma"r,,,i,,ir-;;;-i;;;iii'g.... ;, Atena. I e3 j
d.upd
":t,
'),,.1:,.,lIn;,_I:.,: ,,_I,."s1!, fo.a.r[ i-8.'F...dl;;ipil^fo*tl.opi..., de Acad. tl I,ittrtqbier romdnesc tipait lCoressi, BraSw, 1570), in aceeagi revisti' an' 1959' nr' 9-10' pp'
Teii iu inrrod. indice de Al. Marei,
i:i:iii.''*"""u" riiaii^rri rii"rrt,;ril't"i iorrs,i. stabilit, srur 9i
re
zl
riri. I 961 . - Stucliu linrrgic la pr. prof. E. Braniqie,
i'ffi),,.;i'i
"t'i! l'jl.l,?ul11'',,19-11,t.1
prin fbnx'opii:ic 103,1
1958^(.^*'"+1;
'\ irn. r yc<l,.l'lr. r u- I I , pp. IOJS_ 1069 (a sc vcde a g
dc lrr. prof. Sp. CA1{ea,'t'eutat
nsr{ rcvisti).
ttrt'1ti, 1969.
lo vcz,i cil.r. Auncr, -Les uersions mumaines dz la liturgie d.e saht Jean chrysostome , Romc, 1.908 (cx-
Stidiu istorico-liturgic, tczi dc lice'r1i
l \":ip. CAndea, t.eutat Lifitr
Lifir,glticnrfui mrtdncsc rlirr vtrl. Xpuoootoprra,"lj'"'n,*'iii*il ,i, t ir"S|**l -
titwil ()trui, i^ rcv.IwA, an. re60, nr. r-2i pp.ro-;i?;.:;i;i.1;;flnli"*ru.rirrr ir.,rr, rrscris claci.), Btrcr'rrc;ti, I 93ti,
PREoT PRoF. DR. ENn BnnNrS,nt
J. larnrys9hi, Stud. cit, din rev. ,,Candela,,, an. 1g92, p. 527 st.
in cursul anului bisericesc
P-.-Trembela, Ntu,"ile riturgice a[e Exiptwru;
s; zura*itui-1in''giec.1,
pp.323-349.
Pro{. L $I LOCUL SAVAR$IRII. OBIECTELE NECESARE
.- Pr \. Uspenski (Le,ingrad) , Rwgd.ciunile ewharistice ab sfinyihr
dt.4!\ (in rus.j, in',,Bofoslorskie iruJi;,-."i.t 2,Edit.
{are si loan. Gwrd PENTRU SAVANqIREA SFINTEI LITURGHII
Moscova, 1961, pp. 63-76.
waele
Pr. Prof. P.
G
-#ffi:'l'?il{i
wissen-schaftli
l, lntrebuintarea celor trei Liturghii in cursul anului bisericesc
Llturghia Sfintului Vasile a fost la inceput Lirurghia normali sau obiqnuiti in
Ortodoxi; de aceea, in unele din cele mai vechi manuscrise ca, de exemplu,
Barber"ini, ea era aqezati inaintea celorlalte doui linrrghii gi inscrisi sub de-
de Linrrghia zilnici (de toate zilele: rcrQrlpepi.uq l.ettoupyio). Cu timpul
.ulume de prin secolele IX-X, din pricina lungimii excesive a anaforalei ei, a
treptat cu Linrrghia, mai scurti, a SfAnnrlui Ioan Guri. de Aur, iar
ei a fost limitati la un numir restr6.ns de zile, din cursul anului bisericesc.
, astizi ea se slvArqeqte numai de I0 ori pe an, qi anume :
n primele cinci duminici ale Posnrlui Mare;
n ziua Sflntului Vasile (l ianuarie);
Joia gi SAmbita din SiptimAna Patimilor;
ajunul Criciunului (24 dec.) gi in ajunul Bobotezei (5 ian.).
Atit in )oia gi in SAmbita Patimilor, cAt gi in cele doui ajunuri, Linrrghia Sfinnrlui Vasile
fncc uniti cu Vecernia (adicI se di binecuvAntarea ca pentru Linrrghie, dar incepem cu
pAni dupi Paremii sau Vohodul cu Evanghelia, dupi care urmeazi Liturghia, de la
tc l)umnezeule" inainte). Cand insi cele doui ajunuri cad sAmbita sau duminica, atunci
r,iua ajunului se oficiazd Liturghia Sflnrului loan, iar Lirurghia Sfanrului Vasile se face in
i zilcle Praznicelor (al Naqterii Ei al Bobotezei), firi si se mai combine cu Vecernia.
I M,ri tmlrrunlit dcsprc timpul sivirgirii Linrrghiei Danrrilor mai inaintc sfin1itc, vezi mai de-
cirp. privitor la accastil Liturghic.
l1)
Pt{tio't'PHott, Dtr, litrtti llHnNt,s ui LlTtrltclt< ;A sl'ti( )tALA
in athrl dc vrcurcir Ilostulrri Marc, Linrrghia Sftntului loitn sc slvArqcqtc Btltt insrtr in cttrsul anului lriscricesc cAtcva zile aliturXice, adicd, zile in care, dupi
srlrlrirtorilc din cursul anului, cu cxcep(ia celor trei zilc din pcrioacla Octoihultti, iit vcchc a Biscricii, nu sc sivArgegte Linrrgl-rie nici cl'riar in ministiri. Ele sunt
facc Liturghia Sf"annrh.ri Vasile: I ianuarie, ajturul Nagterii gi aiunul ht curc tipicul gi cirqilc de slulbi previd ajunare deplind, adici post desivirgit pAni
pcrioada Posnrlui Mare, Lirurghia Sflnnrlui Ioan se face numai de opt ori, gi lil Llllume:
prirrrclc gasc simbete, in Duminica Floriilor qi in ziua Bunei-Vestiri (in orice zi ar R) Vincrea Patimilor, zi de ir-rtristare gi de post, pentm ci. atunci a fost ristignit qi
)ltilt l)omnul; de aceea, in popor, ziua aceasta se mai numeQte qiVinerea seacd/;
irr Iliscrica grcccasci. in afari dc cele trei Liturghii bizantine, se mai s'svArqeqtc ) l,trrri qi marqi din prima siptimAni a Postului Pagtilor - fiind primele zile de
Sffurtu.lu.i lacob, o singuri dat'i pe an, Ei anume in ziua Sfhntului Apostol Iacob (23 etr irjunare deplini;
bric), sau in Durninica cea mai apropiati de aceasti zi, iar in unele biserici ) Micrcurea gi vinerea din siptimAna brAnzei, pentm ci in ministiri, in aceste
facc qi in prima duminici. dupi Criciun, cAnd SfAntul Iacob e pomenit intre l, pt'curergltoare gi pregititoare pentru Postul Piresimilor, se cAnti ,y',-[iluia" in loc
trup ale l)omnului. nl)trrttnezeu este Domnul", se fac metanii gi se ajuneazi;
) Vinerea dinaintea Criciunului qi a Bobotezei, cAnd aceste doui. praznice cad
Inicir sau lunea, pentru ci atunci se ajuneazi; se fac numai Crasurile gi Vecernia,
2. Timpul sivirqirii Sfintei Liturghii. Zile hurgSce Ei ali 'nrca ei, flri Liturghie.
rrc deosebire de romano-catolici, unde se pot sivArqi mai multe Liturghii in ace-
Precum am vizut, in prima comunitate creQtini din Ierusalim, Li ri fi in aceeaqi biserici (de aceea, la ei bisericile au mai multe altare), la noi, orto-
slvirgea la inceput zilnic (vezi Fapte II, 46). CurAnd insi, mai ales in i, r'tu se sivArqeqte Liturghia decAt o singuri dati pe zi in fiecare biserici gi de
diaspora, sivdrqirea Liturghiei s-a limitat la o singuri zi pe siptlmAni, adici ticcare preot slujitor; de aceea, bisericile noastre n-au decit un singur altar, cu
zi care a devenit astfel zi liturgici siptimAnali prin excelengi. Cu timpul, n exccp(ii. ,/.ceasti unicitate a Sfintei lertfe insemneazi numai o moarte a lui
lelor liturgice din cursul sdptimAnii a sporit la doui (sAmblta gi duminica), r moarte pe care o dati a luat-o pentru noi, gi numai o patimi a Lui, pe care o
patru (miercurea, vinerea, sAmbita qi duminica), iar in unele pirti din Apus, u rribdat-o pentru noi"8. Cu alte cuvinte, precum explici marii teologi ai Ortodo-
ie sivd.q.a chiar zilnic. t., t...rrt, n-a existat deci o perfecti concordanqi i Mintuitorul s-a rlstignit nu de mai multe ori in lume, ci o dati pentm totdeauna,
tele regiuni ale Bisericii in ceea ce priveqte numirul zilelor liturgice, care a rrre zi este ca o icoani a veqniciei gi fiecare biserici, o icoani a lumii intregie.
epoci la epoci gi de la regiune la regiune2,
Astizi, in mindstirile mai mari gi chiar la unele catedrale chiriarhale, se
Liturghie in fiecare zi, aqa curn recomandi de exemplu Simeon al Tesaloni 3. Locul sivirgirii Sfintei Liturghii
vorbegte despre obligaqia preotului de a liturghisi zilnic". In mindstirile
(schinrri) qi la bisericile de enorie se sivdrqegte Linrrghia numai in zilele de lillnta Linrrghie se sivArgeQte numai in bisericl, inclusiv paraclise sau capele sfinqite
sirbitori, iar in zilele de rAnd din cursul siptimAnii, numai atunci cind este iurtimis, gi anume in partea ei cea mai sfAnti, adici in sfhnnrl altar.
(de.obicei, sAmblta, cAnd se fac parastase pentru pomenirea morqilor)4. l)irci printr-o intAmplare oarecare, biserica s-a intinat prin virsare de sAnge ome-
in ceea ce priveqte wevned. saw ceasul d.in zi la care trebuie si inceapi sluibal prin vreo necuritenie omeneascd, prin nivilirea ereticilor sau a plgAnilor
Liturghii, dupi predania veche a Bisericii, este censal al treilen d.in zi ( lttsir sau prin ingroparea vreunui eretic, nu se mai poate sluji in ea inainte de a fi
9 dimineaqa), cand Domnul a fost ristignit pe cruce (Mc. XV, 25) qi cand S-a itri prin binecuvAntarea episcopului.
SfAnrul Duh peste Sfingii Apostoli. In practici, aceasti ori variazd', dar nu se Crttroanele interzic slvirgirea Linrrghiei prin case particularero. Numai in cazuri cu
ccpe SfAnta Liturghie nici inainte de risiritul soarelui gi nici dupi-amiazis. cxccptionale, ca de exemplu pe cAmpul de lupti, la hramurile de ministiri sau la
Excepqii Ia aceasti reguli se fac numai la citeva praznice impiritegti, qi
Pagti, la Criciun gi (in unele pi4i) la Boboteazi, cAnd Liturghra se sivi t. III, Constantinopol, 1905,
l,,Jl,tO,, risp. la intreb. 2 (la C. Delikanis, Ilo,rptcrpltrd ElypcxpQcr,
miezul noptii sau dis-de-dimineaqi (reminiscenqe ale epocii Bisericii pri
scrviciul divin al tuturor sirbitorilor avea caracter nocturn, de priveghere)6 ' Ytvi Triad.uL noti la sfiqitul rAnduielii Ceasului al nouilea din Vinerea Patimilor (ed. 1946, p.
l;'l'ipicul bisericesc, Bucuregti, 1893, pp. l9l-192; Simeon al Tesalonicului, Rdspwns la inh.ebarea
llrrclc tipice prescriu insi si se faci Linrrghia SfAnrului Ioan Guri de Aur in Vinerea Patimilor,
zi cad
'il irr ircca ezi de ex. P. Procopovicitr,Ritualistica, p.25).
4 Dtrpi Litwrgliir (vezi, de ex., ed. 1956, p. 432), sivirgirea Linrrghiei ln
Pwriywh"ile din
A
q
LittnqJhierul, 956, p. 432).
sinrbiri cstc obligatorie pentm toli preolii de enorie. Simeon al Tesalonicult'ti (Despre Arrrrinturte gi Ia Pr.- P. Vintilescu, Binayia Liturghiei, in ST, seria II, an. II, nr.
rorn. cir., p. 355) prcscrie, de asemenea, preotului obligalia de a liturghisi negregit cel pufin (ttrrrrtic-iunie 1950), pp. 125-L36. Ca o derogare de la tradifa ortodoxi qi ca o influenli din
ori pc s{prauriua. lr',t crttolicismului, Biserica greacl a ingiduit ilr ultima vreme sivirgirea a doui sau chiar a trei
I llr"1',,i T-ipirut cel tmre (cap. 10, p. 16), incepurul Limrghiei variazi in ministiri intrc c rplrii in
ttttliltii iu acccagi zi intr-o biserici, motivati fie de
de lipsa bisericilor, fie de nevoile credinciogilor
lrrt,llirc ir Sin. Bis, Grcciei din1957,veziMO, 1962,34,p.255).
' clin zi, dupi zilc gi praznrce.
3 gi 5
l0:.I:lr"] SIhntr Littrrghic-(la cap,
lll U
Vczi Crrr. 58 I.aodiccca ;i 3l tnrlan; SfAnnrl Vasile cel Mare, Regulile monahale mici, 310
" Pcrrtnr acist paragraf, vez,i:.Tipicul .cel.myry, cap.
pruutrt, slujbci); Scris,raica srtrrxlirli a prrtriarhrrlui ccumcnic Paisic I cilrrc prrtrilrlitrl Nic<>n dl
t1A l7-5
PRgot Pnor, DR, Hurr Bnaur$Tri
sfingirile dc biserici la carc vine nrr,rlt{ lumc, qi nurnai cu invoirca (lApltr)l,L,L Ill
se poate sivArgi Lirurghie in afari dc biserici, intr-o casi particurlar[ sau
curat, pe o masi pe care se intinde sfhnnrl antimis; acesta gine locul
firi el nu se poate oficia Sfinta Lirurghie nici ir-r afari de biserici qi nici in Sivirqitorul Sfintei Liturghii
qi pregitirea lui Pentru sluibi
4. Obiectele necesare pentru sivirEirea Sfintei
in afari de sfh.rutwl antincis, mai sunt llecesare pentru sivArgirea Sfintci I. Cine Poate sivArqi Sfinta Liturghie
urmi.toarele lucruri: sunt opriqi de la
sfinta Linrrghie numai arhiereii qi preoqii care nu
a
a) Sfintele vegminte; srlvarqi
,ll'l morl'corl
impedimente rrrvt
in IITlPcLrurtslrLL
rannnr'e
b) Sfintele vase (discul, potirul, copia, linguriqa, steluqa) r m daCi e
m,
iL, p.L"*r nu poate
gi roh
tgh ^qci
vegele);
c) Prescuri (de diferite forme) ficute din flinl de griu gi dospite (de tlc arhiereu sau e o d; asci
a
(Prin
sivirgit
f'q
,: ^r;n ^-.ire la
iar in caz de lipsi, cel pugin doul: una pentru Sfnntul Agneq gi alta Itq
a- l:ft ''...^-,.1r ftrceert ne ( rIE rl'dr
dtrr+rr
rr rLll ,- -;
, o"4t.tt
aritat ci
cI
vrnovat de ^a greEert Pc Larc
daci n-avem prescuri, purem folosi o bucatl de pAine, pe care inscriem 1:Ic pa"'sta de a sluli' Cd cel'ce nu face Sfinta Lirur-
rlc " i:::;-.- vtnovat va Il lui
cu copia in locul peceqii;
dtiiie
.--',^'-'
Pdrinqilor' impotriva "" l,,.i"^ri
sa lucreazl si
gt vinovat fi Tainelor
rallrcrur rur
fi
d) Vin curat (din struguri) qi apI. Culoarea vinului este indiferenti ( "q.rLninrul cu c6't mai virtos va
[Rs: ca de esre vinovar ;;l';; tL impirtdqeqtlcu
neurednitie,
gie, daci nu, qi albi)rr;
e) Cirqile de slujbi necesare: pentru preot, SfAnta EttanXhelie qi Li lil'*,tt ;;;;;;i.i;i';',i"il*.;;(ii,
si-'"n al resalonicului2'
ilr arhiereul sluieqte de obicei inconiurat
pentnr cAntireqi, Apostolwl qi Octoihwl rnic (Catatasierwl practic) sa:u wtul poatesluii singuris;,;
lhor de preoti gi diaconi.
strani cu cAntiri; dupl cum nu poate sivArqi singur
ilnconulnu poate ,t ;i ,itgttt SfAnta Linrrghie'
f; Mai multe lumini: cel pugin doui pe Sfinta Masi, una la slulua) .i
alta sluibi,
o altr ,rr-"i"..i;;t"*i
Lr ,urr4r !u Hrvvls^ i"
to'"tnittd'
-- iIt:::f1f.**lt1i13il
trna in sfegnicele impiriteqti, iar in caz de mare lipsi, cel puqin una (flri de unele lucriri mai mirunt e din'renduiala slujbei gi rostind ec-
rvAntarea acestora,
poate sivArgi Sfinta Linrrghie). iA"a expune rinduiala SfAntei Linrrghii'
precurn vom arita
r -;;;;i;;;, 'om
ecesitateapregitiriisPecialeastujitorilorpentruSfAntaLiturghie
care il,o"",:,:uy-".rqi preotul in ca--
lviirqirea Sfintei Linrrghii este achrl s.uplim.pe
ca Vecernii:i,Y-,llj::1:f
ntisiunii lui sacramen;;l;.-i;;t;lelalte sluibe' E:::
H;1# a"iH#t;;:;#;,;;li, il-i "..,., nu esre posibil pentru Sfanta
I A sc vedea Can.29 Cartagina (C'B'o', [, l, 186) qi cap 148-l4g gi l5l din Notnocanonul slat
tt Yezi Pr. Prof. P. Vintilescu, Culoarea vinului pentru Sfdnta Ewltaristie, in l2tl ritltrri.
rev. B.O.R,, ')
l9aI (qi extras). l)$pre Prellie, trad. rom' cit'' p' 354'
t71
176
l'Rtjot' l)R<lrr. DR. liNt j llnANt,s,t,t j
LrruR(il(lA sPIlclALA
'lixrnai dc acccir toat:i. viaqa prcorurui
ar trcbui sr fic , c.rrtinui irnpicirii sufletegti depline, preonrl linrrghisitor
nrttlqumirc Pcntrtl Sfhnta ,tllrgnrc,
r-in,.grrii'.a circi
.l..irn"a^;re Perrtrrr asigurarea cchilit'rrtrlui qi a
,rrij ,*fijl
cu carc l)umnczcu i_,rr.1
indelungarc
^\
ai
4, ud. c q, r, o,;
;Ti:,l'fi: ii :,'""Ji ::' :n j,.j
ill^; il;?;.b".id;.iiite qi nevoile de
.cend
ordin gospodiresc
1:_TX,
din zilele de sirbi-
experiente in r."urti'.ir',.ri.. sI fie lisate pe seama maicii preotese, ori a celorl-
ci. pregitirea impusi p.eotului
"t
Aceste srl fie satisficute din ,il"'r*
"pi;;;";,3.i,iillii;Tlf .ril-'i,_.'a.,.r. ,,, ffrcnrbri ai familiei Preonrlui-
:lgitfiiii'='ij*:['i1T*,i,:;'::l?":i."ry\i P,.Spot.a"ttia. Pacea inimii presuPune nu numai relaqi.
norm^l: * t1T:l1i-":q:1
c_u trupul...".(gd. I gez,
_", i"d -.+.""p. p. is'il. altii, ci qi cu noi inqine-. De
Sj vedem
Si ve.r._ -"i ;-.j1^q] '.""ituJir. ;:'"",1ir,T;lil, fi,.,'ifr."-r"" .*lqi" .-rqtiiriqei, ny numai pacea cu
u, fizic pecare ffebr el nu trebuie si litur-
, iii'i"r"f ci preonrl "r. i. conqtiinti
indeplineascd preorul care vrea vreun pdcat mai mare,
si sltrjeasca. r gi impedimentele .^^ ^i A^-l^*^--
qi dezlegare
care il ;;;;ffi;;;; "t#rnrrisi
la duhovnicul siu qi m1 v1 l11.canon
;":,1;::r":#;;iltr;iffilTij'*'gt'ii,'q, gisim'.,pu,L indeosebi in d.e Litwrghie este deci obligatorie in asrfel de
1
lx,_bl:6;?;;;'J
:: infrdneze
sc ;.;;;r", si
l::,:y::,:1,iti:::., ii^ (irr..pat d cu Vecernia) gi pe care orice sluiitor al altarului a. t..b*t^:i^1.:+;
Jiia.i cAte ori are de SfAnta Liturghie, aQa cum de fapt se gi intAmpli
cJ;;,J..;'i#.*ibjz.;. B;; #l*lri,.fl:Jf,:Inj
priveghe
ze pdnd;,ta_v*T:1 "hit^.
ccrc rAnduite de sfintere iri ,", la catedralele chiriarhale. La bisericile de mir, unde- de- obicei preotul
;;:.;.*;ii." rrR.t r,.a 1 il; il biserici decii iecernia qi Utreniacei(uneori Utrenia fiind preced,Jl 1'
.,?_y
iji.I ",.,1:], ifl ;
: i,i{t,"j "i.',T.",',r_ *,gh e i po a te fi d ec,
f i
; i
con c re ri ze, lrrlpii*1, .i.r.. obligat si le citeascl' - ^- -A-L.l+,Y ^a6r6r puqin.singur, qi^pe toate celelalte
il:;;;n;"'r.J"aiiiii,i"",;il^L:"fi[))'i)r,"i#'ii,n',f,lonz\:,:;:;il;:;T;i'nf, ;;;;r,,r,6easurile), de cu sear5, sau la vremea rAnduit'i pentru
sau
d^--.-
fiecare'
pietate personali,
ii f,i,-,gl cele q"pt. r"oa. se adaugi qi.alte sluibe de devoqie
ii .13.if"i[1.,I",H;.*::?,,,: llfl^.,],y-llnritorurui, care spune: ,,De_fi i-:;;fi;:p..r.rit. chiar pentru laiii inainte
r
de
!
-t -:--^
impirtiqire, ca )^ ^-.
^^ de.ex'
ccl :l;'
Il ll H',il:'r Iryy
r r rrr. rIs l:i;,,ql i::
v) ro/ ,rDum lllct irnu
ce it sluies<""'
ffi 'll?lil!ll,l,ly:,iil*::i,:;!,;r""8;.,il"l,#"i",il.iXit?TitTll;,t
lm:llll':::;,1,:X,*i+1i1"_'i;il1:T,!i-T,[1'1?,"",?',10i"'!^q;:tr,':;l
^,\ l
n
h t t e l e Si D unnt
yczi t ovtiluir^ile
e zeieyi le L i t u rg lt i i, Btr cureq ti, l-9 3-7, p' 15^l
din Lt*rgi1.;, siiii..q,i, t967,'pp..388^389:
^^^ p1egnrl,^d:t I1,"i9]
P^t.-t]
Lirur:ghic. pAnd cind n1 1e la
nu i,'rdierneasci i'sluii Sfanta =I.ar
:['UJl]fl,:,;]:':31:
e' vrajbi asrpra cuiva, *'i*:,^:.,:11,']fi.i{fl{"J;'l:'il:il:ffii -".""., ,eafli.
.r.t1l r)csrr-s picate de
"i-ia" r;il#Lffi;'[L?Tlllili;,{
"Y:fr!:,"!ft!i
si n" i1i p.f i'," di picanrt in care se cu ciinld qi, prin-Te1'i:':t.:u,ff:l-:1'::i,1,,PTt:t:j.t:'l
-.-._ il,iil';l;:.., tilii;il^;r.,..r. r" mai intoaicc'la'pn51t ci de va iidrEzni a sluii, in picat dc
.n1rhu.,..r::.-.t -; -" ". ',"';;;;';";-"r-fii" fociin$ mai inainte t!-1\-B1i:t,.1:
t,rs11,oql
'(irrrrl'.
;i
'r'rr(lcltlirr
Mc. XI, 2.5:
tliu ccrrrrisi,,u
..
,,.,f1.i,I1..;11it]ct".'e.1'ga1i,
ccrtrri s,i v,i iciic iertali oricc aveli inrpotrivir crriva, lt.t"'t.tltl{,9i
ifii.A:; Dumnezeiegtile laine, din pricina nevredniciei lui,
Yczi t\npitn dt k coii'a.[i. i.ll,
g.i.i"iii"'r,^r,,.,j ca gi nlrr,r
,t _r. o,'ii uair* ll vo,t
tirtitnir,
i,,;, rrrrcrrrc;ti,
rr,"rir.{ii ,'iiii'."rli'oa,,,ccr
r.r.rz.1', r'ii,l,i;.i'*:,1
cc ,a i;J,i'li,?i!{'#"i,!;lJ[i[.ti'i;,lil3l1
,rv..r, ,,,,,:n'!"!i,i!!:l,ii:::.;l:i1,1s.12,
p. 47t).. (i,nrp. qi r.f. Errc Brtrnistc, Vialn ldantricd a praotului. Iwportdltla ei itt
lfl;,[1il], pil),.trel,irrrcv.ll'O'R',an'1956,nr'l-2'pp'12'3-138'
l7n t4n
t,r'r'uR(;loA .sPliolAt,A
PRtol PRotr, Drt. HNti llRANr*st,ti
I,iturxhjer). Aceasra este.cornpusi din croui pirqi: una ipainrc tlc in-rplrtiqire, ,, ar rcsaro,lT!,1,lll.:.]'':.::1,:1*:u,l;:il::,Lil[',il,.oo]l'il i':.'il'i,$ '"
urtri canonul imprrtlgirii qi 12 rugiciuni pregititoare, qi alta dupi Stirrt esle
este ci
(rugiciunile de multumire pertm imprrtiqire). Di, prima parre se cireQte, a- Pdmtecelwi'
^A.^to.olati $tiut. C5
de numai ca Preonrl si nu
t de rug.iciunile pavecerniqei, iar resnrl (adici
se ci inci din ajun sI nu-qt
de slujbi. a.e, qf, p
L'duLur.) !o!r aceasta l')
steia de rugiciuni, pregititoare pentru SfAnta tczc DAntecele cu prea mutta mancarc + nnante crr visrri:i:i:
mai ales pentru impartiqire, nu trebuie si se reduci insi la o simplr r"citarc, iil'uit.:r;; ;i [h";r-'omn"r
rlil si destrau Ql tulDura sL'rrur 'rp
mecanici aa. ruHacrunuor
rrrcL<rrlrLa rugiciunilor respectrve)
respecrive) ca o oDllgatle profesionali, ci trebuie si fiiri
obligaqie protesronala, il,i;H;; "lrn.r.,. adici' de se mrc rn ---'
de meditagie, adica sa constituie un prilej ae
[xndire qi de iniliare a sufletului i,,i,, precum - de altfer. iTqon :':f;iTl::it"lti.f'J,it;l
incepe cursul zi-
MAntuitorul gi la patimile Lui, precum qi la toate momentele iin istoria
aceste- slujbe le amintesc gi le simbolizeazi:
I il\ltfiHTr;l'r:ff ; :1,5t ;; caz uup^a,,LZur ^'-' *i' -cindavem in vedere ci
dacr
,,Spre vrednica slujire, mai ,rcscripqia de a ajuna:J:J'#J;;;?"d1.,i"-.r"ti,
gitindu-se slujitorul Altarului, daror esre, dupi rdnduiala Bisericii, si'siv6
vecentia, la care cu cucernicie si gindeasci in sine, cu umilinti si cugete cum
Puru:i::l!'fi ',ffi'li:'i5'"i""T'1'J'deatuma,i1-T.oyl;[f :i'+l",:*:i'{i"';]
[i't ce nu se pot'"'u':..'#:';"r:;;;;;; inJierni si ia sf^ntut
Qi Minnritoml nosrru
rrup qi sange
_Iisus Hristos, dupd. mintuitoarele sale patimi, vineri ii, si in ziua
c^-:., pentru picatele noasrre s-a rrstignit... sivargind utrenia,'cu urnj
'tl ',""p,."
"]:t'J["ft;,iXil"1""ilr, ,
gandeasci cum Domnul cu defdimiri a fosi dus de la Ana la caiafa (i ..,.., i-tl'--r-;- -.resiri si o deslvArsiti
.ompletl Pentm Liturghie "::::ll11i-.o
deslvAr$iti
i
ferit de bunivoie.prlr.r. peste obraz, scuipiri, batjocuri gi lovinrri frri de
miezul nopgii qi pAni la zi:ud., pentru picatele noastre,,8.
- -_.La
fel ne poviquie Ete Liturghierwl, in continuare, penrru slujba ceasurilor
vl),^care se sivarqesc la ministiri intre utrenie qi Lirurghie, sfargind astfel:
;
'lc
ll'lc
;
li----L:-:r^? -""";
'i-ill'-1:l:'T"T1';1l5r;;::1';
Tl*i;1,'J:T:#:r;:1: o
t!a,.in. scurt amintite, gi la alte mdntuitoare patimi ale ijomnului, ., .o..ro
, inir Penffu sd
dind, intru zdrobirea inimii, cu osardis, iar de va fi cu putinti chiar qi c; tic crrPtur in
rL rur I^
le.lui
rugiciunile C,easurilor sa le sivArgeasci,,e. rll
nI itr
stroplre Inlmuc Lrs LUHUL Lqs \\ Jr"'-" n0
rto
citirea Pravilei de rugiciuni - $i in primul rand a Randuielii penrru i,lrar." credingei,)) curigindu-nt-
tr-.- v lO lr\P.tit'
constituie o obligaqie atAt de imperioasr in cadrul pregdtirii pentm Liturghie, | ' t -.-: ^: pentru cee^ ce contribuie la o
t^t c€e1'
^^.^ra1 tot
d'ecentd' qi
respectarea sau neindeplinirea ei e considerati in pwdpwirile din Litwrghier ca l, pect din f*t' credinciogilor' trebuie
de ase-
de moarte: ,,Iar daci pregn:l qi diaconul pravila Bisericii de mai sus gi e
pregitire pentru dumnezeiasca impirtigire, de bunivoie, din lene sau din sil nu fie uitatd.
griji o va lisa cu tot,l sau numai o pafte dintr-insa, de rnoarte .r" g..qi,,id. N; ,r."r^--ii;t"irile Liturxbier adaugd in chip expres
dtn
ccte A^tor e fi curat'
cand, din pricina unor lucri.ri urgente din obligaiile sale pastorje in vederea lElc{til Llturgnrr, p.."*t
;iillffifiii preotul yri LudLvr
{ia9o1"r
DUrLLlrur (ca, qc cxcrlplu, spov€qanla $l^
- "- : celor pe moarte ilrrtr,,t. $i piecum trupul sd-l
aiba
9u{let9fo1 \Ld, de exemplu, spovedania gi q.a.), nu t
moarre g.a.), qe vor fi
tr
cici
I.d.p!"1 toati pravila, preohrl p_oate i intreXi' cacl de vL)r Pitate
i cu obrigaqra de lll
nli SlSi futreX4 Pdtdl!
deoarece inaintea lul nrlsrL'5 !/urtrrLzLsr
Lirurghie, cele de lipsi. orice ar fi insi, "'i-pl
precizrazi'ci ,,rugiciuniie ftali aa moarte,
a' s9am3' D'"t'-:1:t:i:"? celor Sfinte sunt
grni negregit si le citeasci (preonrl) mai-nainte de Liturghie. (ed. cii., p. asol. hrclc Sale Taine, ,.
ll'"u"lli,i,lj::", il
","d;;;;ag"i'
ffi'.";;i;?;Ftere snnte' mrcar de vor n din
rl,rl si fie cuviincioase;iffi rt
hnge aceasta' pyl^::It"!t,?:K:
'i,')iiliofi#i"?ii',;;;;'i;^;;";;;'Pentm"'p"t"rqicinstea
'
4. Pregitirea trupeasci
'r',rinl, ca qi credinciosul ce-l Pliv.el1e tf 1'trut1^T.Tl:fI,::;;^*frf:'"'"l:
a) Aceasta incepe, pentru preolii cisrtoriqi, cel pugin cu o zi inainte, prin ;l ll|}|;;,"":'#?;::'#;;.J,^nqiti"di a. cu seari qi srra gi-o va spila, ca nu,
de la iruprewru'area tntpeascd cu soyia, masuri .rr. qir-,tiqt., de altfel, tot'la trll .tccstea a doua zi, si inghiti tt'mu"."p"'il"-tft1t^e-1=':ltt:*Tft'i:tr1'itr;;
va n riu' numat
dc ordin sufleresc-moral a liturghisitorului. Lhwrxhierwl pretinde preogilor
abstinenqd chiar cu cateva zile inainte: ,,preoqii gi'diaconii care au sotii sunt
i,'liffiT:J,;"#;:; ;' ';;1;;i; g"." ir ii'i'in'aqa, qil's"l't:1nu
ftri de teami si sluieasci
lht'i rtccasta cu luare 'pi' 'a"
nu se impreuneze cu ele cateva zile mai inainte de a sluji sfinta r-iruigtri ,,;i ,. in'tplttigeasci" 'H-*t;"ti"";gr'iia
(ed' 1937, p' 356)'
in acea zi, clci cel ce nu se va infrina qi va sluji foarte gregeqte,,u.
rr r(,iv,. ta hrtreb.^l4 si
ls *4;i1T-'l?31i,3'"1
',',1;ll!&,::.";iJ't"1,!G1:"','isn;[i;'Ari"l{il n"
.,.i. afi#rtri si nu
111;se sivirqeascd dccit de
sivirqeasca dccAt crlrl au altF
de Pcr^s9ane ctlrl elu-
8
cit., pp. 353-354. " vol' it, part' l'r'p' l' 203 si vol' I' part'
;iA;. ;;;i^i
, ill'"'a i-ao,uol
(CBo' iI' p^"' p' te7'
,
"d. cit., p. 3-5_5. ' (
i,rrrrr. cir'. iil
r)ltlP. llsi u:111. c."tgi';'ii'dt"lis
47 \,artdSrrr
"d.
, cd, c.it,, p.!_59, ntr. 39 rl-t>Ll.
-392).
r ccl, cir,, p.351.
'ili,"it'ib**uzcicstik
.1y
't\ ,\lirttclc
,\lintclc si i) Linrylltii' ctl' cit'' P' 351
I80
t8l
PRBoT Pnop, Dn. Enn Bnnur$rri
lli' "l'],,,11;i,::11,.::i,l::!,,.,1,.,
roarc, accsre prcscripqii pri vitoare
. ra CAPI,I{)I,UI, IV
;:::'.:.1,':#'}:iffi ::11':i':r-g':T;nJdffi
u",i 1'rfi .iHJiilJil;11'"':J:i
;;;;ffi;;#,'i,ffi:tilll,,H,,,::ij,j
lr.".fL',.,: ilil3pltuT:.:^g:,:."1 e
RAnduiala Liturghiei SfAntului Ioan
llli.l.llill :,::;i:*l:lld;":J'F#i:::;::.'[?fi
:l"iiffi .l',ffif.p qinuti i"liiltii'qi .".,q'p.',iaiiiisplace
:il1
!, i,t1_o
fclar preorul cu o infigirqare, exrerioari neglijentd, dezordor"ie'r"u
gi
qi a Liturghiei SfAntului Vasile
:,]f,ii1:,,
trel'ruie
. dezacord
"I, in serviciul
l.!'desflqoare
si se
;;;;f#-u? ;ffi:ranta estetici (de frumos)
divin.
Eluitn Sfintei Liturghii se imparte, de obicei, in trei pirqi mari:
l'roscomid.in,
5. Efectele Ei folosul pregitirii pentru slujbi Li turXb i n c at eh uwt enilnr qi
l,iturX h i a cre d i n cioSil.or.
?:::::P!tt:lt:_?y sunt efectele a:cest?,, rudsuri preventitte, invederea stuiirii irri ',l...rirnqi metodice de sistem !n .tu{iyl g!l*i .ligtg^1ii:,':i-:::f::i
:Xil:#::1,::,-,.^:.:, 11 !i"*i '".".aoni,r, ;;;';;;';"{d:;'ffiffi'r"Jil,'il:
auca amDran[a, atmosteri sau di i-paiti." i, expunerea rA.duielii (tipicului) slujbei, cAt qi in expunerea
suflercasc:i d" a" ,-,rkli.-;i;-;;:"
,,
"l.uaqie,i_^t^^_: ^^.- _:ocupirile terestre qi cotidiene; ",et
lor- fin,."i,;.il;',j':: cu
i:';l'*:ll"l'."#,*::s,:r""^l::l,I.#,ii'ffi ;:'::"oxi,iili',11'i.?'il3Hffi .:::i
3i#llJ,'$'ll-:":#"i"::rT.:-:t:iil;;;effit;Tff
,. A. RANDUIALA PROSCOMIDIEI
#;r *;:i
5#::1"'J il ,'jff :tr,;, )/\rrvp,rrLru_sE
l$,.,^:jiYi
qe.altar gt sivdrqtnd Taina,
luAnd i:i
umani;i:"1,:' ;'1 iil;i.'1
oddjdiile r,., (p
sacerdotale,'se
jr,raceasta'."ai,oi.-a;.d;,;HHl;ffi'."i,X',li#'li,i,iT
(
'i
i
ff Sinaiului"rs.
nrl lf l,1l"f I. Ce este Proscomidia
Pregltit asrfel sufletel^,.,a,, ,Tp.$r:l pieg*l
poate pigi impdcar spre s
spre a sivirgi, cu vrednicie
Ei dupd'cuuiingn, Sfartr l;-rd...''
"""* este ptiTl
lrrovoncid.ia (fi rup6Qeorq, fi npooroptsfl) _Pr::: "^:l:t-t:Ttill':,I";
i,l:ii,ffi);[:Er=,;L;#a;-'-*.s''npoor'opt("Y]:^1:-':::::,:ii"":.""*]:"';'i
curent astizi, pr
irrainte, a oferi. in inqelesul
/ . t1i^-+it-l^- T-\^-,ri oAic\ e rneteriei iertfei li-
' -^-:--::\
iil;i*#;;;it'i;F";e;"11cil$;torDaruri,"di'ilTj:1:']^1'-':f
'."ii'tiir)iiir,'ilil;i;;;irii :I:
r"'-a.gi_intinderea unei adevirate sluibe
"i.
."'"" ii iii p.op.i.r, ." "-6r-"t[ introductivi, de binecuvintare, la inceput qi
lcuun
Uttrr de incheiere, otpust sau apolis, la sfirqtt'
nrr trebuii socotiti ca o sluibi -deosebiti de Linrr-
ffi r;;*;:;;;,-il"t."-iai'e o integranti
| r-- r:^-^-^ -L:lX a^
qi indispensabild
;6;i";i;tral i"a.p."aenti de ea, ci ca pane
ruc apoi prescura pe ialerul de lemn, infige copia in dreapta pecetii (stAnga
pre-
uga milosuvr.r...
-ir,"intirrl in
l,l i:1,._--T t","ol, --,1.
p.-irt i; gi,',aird, zice: ,,Ca un miel spre-iunghiere S-a adus".
-- ^_-:^^--^-x
Face
,r.
acelaqi.lucru
apoi l-in.partea
na+aa
p. ",, se pcceqii (dreapta freotului), zicAnd: ,S-i..a o oaie - -; - nevinovati..."; ^^^:
rrece ra.icoana Ti"
ilffi":i:j:,T:'*"::1'lr-lilT . .
MAnruitorului; -'ry
i-pe.nI*r.'l .inchinr si
a Maicii Domnului, se - inchini qi o zicAnd:',,tntru smerenia L- iudecati Lui s-a ridicat" Qr, i1 fine, in marginea de
zicind troparul respectiv (,,Ceea ;. .a;ii;;;",1
.4^,r la
ne rAnd :^^^-^ dinspre'iiazdzi
t^ icoana i:-^- .
mirei ,,\ A'^l^':
lrlrl mller a-^r^j, l'-^ru il face
m t pccetii (cei dinspre preot), zic1nd: ,,Iar neamul Lui ctne-l va spune |"'
pc (fi.; ijt,t:t"t"j Dirpa ,.."rta, infige copia ir prima tiieturi, pdni aproape de coaja d9 io13
prescu-
restul prescurii qi zicAnd: ,,Ci s-a luat
iije r'.o",. pecetea ing".trt), desflcAnd-o de jos s$nnrl
de p. i.o,o,,i];[^",fr p,imlni viaqa Lui;. O'inioarce (pecr tea) in pe disc qi
i".h..i-sipesaruti-icoana
:ii1[::T:]::f :Tf:I..Iil ii zugr,.vit' ea. vine ai,, .,to i,i';]i,:!f '#II de
qi
coaii
o aqazi
(dar
cu
firi
fa(a
ry -! -: ^ ^--:-----:\
si o stripungi), -:-A^A.
zicAnd: l-A^A t^i-
(9and taig
erirciq mierul, pAnI aproape
H":ff tnr15 # r5i-nic,lui^ spre risirit, \i descoperi capul, d.i.e p"r.te rus in los') ,,|unghie-Se Mielul lui Dumnezeu, Crl ce ridicd
p.icatele lumii", (tiind
irrchin.i de
sc i,china Ae An ,i
doui ^_;""?"ll.I^lp
ori si, precana, qi .rpJ,;il"'';;J#"-g"i#:r",5"HffiiI gi pentm mAntuirea lumii"' Apoi intoarce
I tlc la driapt^ la stanga:) ,,pentru viaqa
..;.'iJ,i..r,i"e-r..e ffi;;1 face aporisur rr nrxr Agnetul cu pecetCa (fiqa; in sus gi impunge cu vArful cogiej in partea dreapti
;lliH.*,liii::l*:*":1a"_1lire,
inrt pros comidiei. s; ;[.r.^G;: ;"-dt,ffi
;i, ffi ;ffi ", I if ::^l!:'i
Lr
(rrrrde e r.iir 1S1, zicind:',,Iar unul din ostaqi cu suliqa coasta Lui a impuns".
s f h rs
S[ aibi griii preotul ca, arunci cind toarni vin gi api in s$1tu] potir, si ryr1i mai
iegit sAnge qi api, iar
prrtir.ri api decit vin (cel mult I/4), pentru ca nu cumva apa si schimbe firea vinului, ,,cici
!l::::,_",_liy"tr] pregiritor al inchindrii j.penrru Lirurghie s_arerminat.
: :##
:::'.:, 1; :::'y:
:,artarurui a" L 1 ui.;i;;;
"i;;;,;t:;;t1:
*ri#iiilhri i,ri1,, nu'se va sivirqi cu vinul c^rle s. va schimba in gusrul apei, qi preotul de moarte
Hi.ifl. D. a in sobor, vor fi credincioqi mulqi de
va
impirtigit,
iii:';,'::?::i?.:^:!:,i:t: wsn'ointe, ""
i', oiji,,"" p;;,;;;; sau cAnd
din
ii si scoati un agneq mai mare ca de obicei qi si toarne.dupi
',1:-::sacramentale respective.
lclc
-Ircce qrvr iitr.i,nrl p.o
rd spilitor,
- rrs! apoi.la rPdldlLrlr unde-qi Vx,,rrc in p at si ajungi t,r,r.ot celor ce se vor impirtigi. Cici
urtqe_Ql spali
s mAinile, rostind mgiciunea:,,Spila_voi
Ircviuovilgie nriinile mele...,. etc. ' rlirrlirea Darurilor nu mai este ir-rgiduit a tuma vin qi api in sfintul potir2.
I)acri prcorul s-a inchinat la sfintele icoane qi
a imbricat toare vegmintele i,ci[ Alxri preotul face semnul binecuvintirii deasupra sgnnrlui potir, zicAnd: (,,Binecu-
:i.I]1f,1:#T,:lTIy_,:::1-.1
(:y- fh. pr;oqi a"-""".i.1,",i,.,.i, dupi ce a rc rt,itit cstc amestecarea Sfintelor Taine, totdeauna...". Acoperi sfAnnrl potir cu un
c*crrirr nrarc, dir.r sfi.tur altar, er p"",. i"..p-.hi;d
^";ii #;.i"i'nrJrlll_TJ#l tperilmAnt mic qi il di mai la o parte.
I Vczi cirpir<rltil
,,Pcnrnr mrrcria Sfurgclui lui Hristos", ilPovd.piib drnLimrghbr
(ed. 1956, p. a2\'
t Y ct) Liturlflticrul (ccl. I 956, p. 438).
I84
I tt5
PRDo't' IrRot;. Dtr, liruti llnn rur,s,r,r i
LI't'tJ ltc;tc ;A sPE( )lAl,A
4. Sfintii Ierarhi
nlene$re, Doamne, pe robu_lTiu (roi6a Tasau: illi t,i"-Aie iqi aducim !G, rriit.""se, Dumnezeul^nostru"'")' Ti"a"1 P-'Tl]:-tq
preonrlui, acesta ia steluqa gi
robii Tii) i...,;. lilliifii rpr-;; i;r;fi-d aglqatn intl-un iui) la indemAna p,ne
Ia apoi a cincea prescuri o
finind-o cu stAnga deasupra rrA"n-(sau
al cincilea corn de prescuri), o binecuvanter
r"i Jir.,l."".. cu copia alti serie de firamituri
iii'i,tL;, ;t.oiiina-o a. flr-"f cldelniqei, o siruti. qi unde desficuti,peste sfAntul
era Pruncul".
pcntru mor.tr, frcand cu ele a doua grdmijoari, :;j;l;, ,ii venirrd steaua, s-a oprit deasupra locului
la ar."p.l i.t.r ai",ai (in d;e"p-t#
|}:?:*::*",: ::I-.illid,cjunea
rcir picatelor ruftrror
#"5i,ri nlf- ..i -""ii,"p.,,,* pomenirea qi r' ) Acoperirea Dan u,il.or
Alxri ia acoperS.mAntul discului, il apropie de fumul cldelniqei, il slruti
celor din veac'adormi.ti irrt- urr"r-l;..iii6..;1, gi acoperi
t"rfar;ffi:;
HHi:::_B-:,"jT:_f toqi mo4ii.pe care'ii are de t'"*pind pil;-r, cu ctitorii rl'tliscul, zicAnd: ,,Domnul a implriqit..." etc. (Ps' XCII)'
claqi,ai bisericii si coniinuand." ;;fi;;;i
.rr" t-" hirotonit, J..#'""0'.'lii'.ti,
tru ficcarc llurne scoate o.-miridi- adhrgand-o J" ..l.l"lt. qi]i.eriJ,',,p.rrtru
o*, l.rr fbl face ., potirului, zicdnd: ,,Acop:rit-a cerurile bunitatea Ta'
pomenl Hr ".op..i-Annrl 31'
rcrt:rrca picatelor adormitu ,r"aA;;-rtei o.r-rii)ii, i..:y""'"
roabei) r,ri ), acoPeri cu el discul qi Poti-
mo4i .o,tinui siil;i,ifiilf,p-rZ"_raiei, pi Frl "" etc' (comP' Ps' XVI' 8)'
",,,]':'.r,r:Tf:::1,,:,.:*
primirii pomelnicelor,
sttra
(pcntru vii)
seur,iudu-s. p."r..r n".lr. ffi; .#; miridi 6in
r)rtra sau a cincea (pentru mor.u) gi adruge;Ju-r":i" gre,"rjoara rcr i) Cdd,irea Darurilor, rwgriciunea pterutrw binecuvd.ntarea lor, apoliswl Si cd'd'irea fi'nnld'
r Vczi-le h l,iturllhicntl l,rr urmi, prcoml ia cidelniqa qi timiiazi Darurile, zicAnd de trei ori: ,,BinecuvAn-
clc llucrrrcgri, lg37,pp. l0l _1 02 Si 1967, 1t.
t)7,
f u, .iii, ijii*i,"r"ul llostrut
Claic ai ['riucvoit aqa, slrrvl Jic !". Apoi c1[ (lasi) criclclrrila,
. ttt6 trJT
I..I]'UITGI(:A SPF,ctAI,A
PRliol'PROr. DR. EHn BnnUr5r'Il
siruo trccc lrt r:rflna stAng[, se inchinl dc trci ori gi zice Rugdciunon ltroscomidiei ( g. RANOUIALA LITURGHIEI CATEHUMENILOR
rrcrii-inainte a l)arurilor): ,,I)umnezeule, I)umnezeul nostm, Ccl cc pe pAi
ccrcasci..." etc., flcAnd cu mAna semnul Sfintei Cruci asupra Cinstitelor Daruri,
vintele:,,Insuqi binecuvAnteazi aceasti punere-inainte". I. Ritualul pregititor Pentru inceperea Liturghiei
l)upi aceasta, face apolisul cel mic. Apoi ia din nou cidelniqa qi
proscomidiarul cu Darurile, SfAnta Masi gi tot altaml, zicAnd in taini, in jurul Pirrtca a doua a Liturghiei - sau Linrrghia pe care o numim ,,a
catehumenilof -
M.t., trop"ml: ,,1n tno.rrtAr-rt cu trupul..." gi, in continuare) fs. t'1,rMilui clc la binecuvdntarea i.-i.t..prr, pAnn h cuvintele : ,Ciqi
sunteti chemaqi iegigi"'"'
i,rrc ;. incep.rea Linrighiei, preotul de_schide_uqile impiriteqti
Dumnezeule..."). Ei ay.er1
i9a_c.a
fb;;;il;;il";i.;.i. Stdnd tn faqa Sfintei Mese, face trei metanii.mari, zi-
gi mi miluiegte !"
dc fiecare dati: ,,Dumnei..,le, curiqegte-mi pe mine o:cltosul
ceresc...",(de trej
6. Momentele distincte ale Proscomidiei f, * -ai"if. ridicate i"l"r, zicsinqoaptn rugS.citnea,,impi'rate
;},;;'hi;#;;; d. ii.;;
datr, i,rt* i.i
,,slair de sus lui Dumnezeu..." (de doui
RecapitulAnd deci am putea implrqi intreaga lucrare a Proscomidiei in citeva qi ,,Doamne,^buzele mele vei deschide..." (o dati)'
s:tLr momente distincte, precum se vede din scbiyagraficd. a rd.nd.wieki Proscornid.iei
ritic Pagti
ntrc si iniltare, in loc de ,,Impirate ceresc" se
Pasti gi s zi
zice ,,Hristos a inviat", de trei
p.272: i;;;;lliftr,*. paira r, n"."iii nu se zice nimic, ci se incepe cu,,Slavi intru cei
a) BinecuvS.ntarea (precedati de metanii gi troparul ,,Riscumparatu Itlls...".
aga pAni la Rugiciunea
noi.,."); ii^.n pr.o*l poarti culion, igi descoperi capul, riminAnd
b) funralul scoaterii (pregitirii) Agneyulai; yonului.
c) Ritualul pregitirii potirutlwi; S.'ir.nire apoi de doui ori, sdruti SfAn11 Evanghelie, 9f*t'Yiti qi 91":1 9ry::
qi se mai
d) futualul scoaterii qi agezirii rnh^idehr: ii-.nipiJ ria"."t rl " i".,ri Liturghie o va' slvirqi (dtn Litwrghier)
- mirida Niscitoarei de Dumnezeu (Panaghia, Bogorodicina); incl o dati.
- miridele sfinqilor (cele 9 cete);
- miridele pentru vii (incepAnd cu cele trei miride speciale);
- miridele pentru moqi; 2. Prinia parte a Liturghiei catehumenilor
- mirida pentru sine (qi, daci e cazul, miridele speciale pentru trebuinqe (p*i la vohodul cu Sfinta Bvanghelie)
e) TimAierea (cidirea) qi RuXd.ciwned. pentTu hinecuvd.ntarea Danr.rilor (
Proscomidiei);
f; Apolisul gi cidirea finali (a Darurilor, a Sfintei Mese qi a intregului altar). Dupi acest ritual pregititor, preotul-incepe Liturghia -dI insiqi, astfel: Ia sfhnta Evan-
rti. .o ambele miini'qi, qinAnd-o drept in sus, binecwvd.ntarea^cu glas mare:
Sfintei Cruci cu
ira"i",l iste impaielia iatalui...", flcind concomitent semnulpoTt-t-"-""^'-1111
7. Continuarea proscomidirii dupi inceperea Liturghiei il;G** p.t,i ""iit"is. in timp ce zice cuvintele
-i"*fi.fi. qi
I locul .i p. "rrti-is, apoi 'gi,
^::xcum Pe stanga, inchide
o siruti, se intoarce
impnr!'t qti (dvera rim1ne deschisi) intorcAndu-se inapoi pe dreapta,-incepe
La bisericile de enorie, unde credinciogii vin la biserici gi aduc pomelnice Ei, rugim"); e.nevoie, inainte
incepunrl Liturghiei, mai ales la orage, putem proscomidi, adici putem scoate ikin,1,Co p".. Domnului si ne cAnd
9.4*:19
d'ifoitele
atAta timp cAt Darurile stau la proscomidiar, adici pAni la Heruvic. Pentru ., rn iztevim "oi J. tot rr..rrol...", se intercaleazicererilepentra
t,tin[e, de la".
sfirqitul Z iturghierwhti-
unii preoqi fac, la timpul cuvenit, inainte de inceperea Liturghiei, numai pa l" strani se rispunde
Proscomidie pAni la acoperirea Darurilor, urmAnd ca acoperirea Darurilor qi sfZlt i;,,# ;fb;irJ'..t.rri.i i,,Cl ti. se cuvine toati slava..."), rugd.ciwteo Anffi-
;ff!
..t,-" "i r. r4nti iiiiftdi'1
ce .i"ie An.tifnull)i I in timp_ce oreoflrl citeste in
timo ce preonrl taini rwg;ciwceo Anttfo-
Proscomidiei si le faci inainte de cidirea de la Heruvic. In cazul acesta, cddirea r'1,'din Litwrghier, (,,Doamne,'Dumnezeul nostru, a Cirui stipAnire este
scrisi in LitwrXbier la sfArgitul Proscomidiei coincide cu cea de la Hemvic.
roati Proscomidia, deci gi acoperirea, timAierea qi apolisul, la timpul cuvenit, sc:minat[..." etc.).
(,,Iard qi iari"'"),
inainte de inceperea Liturghiei, dar lasi rlsfrAnte marginile dinspre preot ale ar Oflnd la strana se rermini Antifonul I, preotul zice ectenia tnicd
:lrcind-o cu ecfonisul: ,,Ci a Ta este stipAnirea"'"'
mAnrului discului gi ale Aemlui, spre a putea pune miridele pentru vii gi mo4i preon citeq :e in tainilzSti.ciwnea Anti-
clc cclelalte, in timp ce citesc pomelnicele venite dupi acoperire, pAni la Heruvic, ffi:; il;.;;; cAnti Antifonul II, preonrl
se .a"re
lu timp ce la strani r';
-
bo-.t.r.ul nostru, mAntuieqte,
- --t -^^--- popoml 'Firr ))"'
^^^^-rl Tiu'''
ii ?,,il;-;., -A-a,i-.+o
rnclnicele sosite dupi iegirea cu Darurile se pomenesc la proscomidiar in timpul
tuului, dar flri si se mai scoati miride. Cele primite dupi Axion se vor pomeni le iilp; *;:,'*e ::'p"t *,1ry1",,I' f'"Slii: !::.::.:"::o(,la !:::r'i;
i;.i'-; ;; *r""ir"t, ,,Ci bun gi iubitor de oameni Dumnezeu .!ti..."; strand se
trrrghia urmitoare. iar preonrl
rd Antifonul lll (Feicirib oh nuparal sdrbd.torii, dupd caz),. c-iteqte
3. Vohodul mic (iegirca cu SfAnta Evanghelie) t', cl sc irrclrcrrl:ti c[trc prosconridiar qi se plcrrci spre Cinstitelc f)antri, zicAnd in
lii ,,llillccuvAutat cstc Ccl cc vil'rc intrLr nuncle Dournului". Apoi se intoarce pe
,t r1i, trccAnd pe dinaintca Sfir-rtei Mese, se inchini (tutii siruti gi colt-ul de
tttiitzitzi al Sfintei Mese) qi merge spre Scaunul cel inalt, zicind: ,,BinecuvAntat
pe sc,rrrnul slavei impiriqiei Tale, Cela ce gezi pe Heruvimi, totdeauna...". Ajuns in
iflrl colqtrlui de risirit-miazdzi al Sfintei Mese, se iutoarce spre stAnga gi rimAne
crr fhqa spre apus. De aici, dupi ce se termini cAntarea Trisaghionulu^i, el di bi-
fitilrca pentru citirea Apostolwlwi (,,Si lulm aminte ! Pace tutllror", ,,Inqelepciu-
, ,,Srl luim aminte !". Apoi ia cidelniqa, dinainte pregititi, o binecuvAnteazi qi
Ctltlirc rnici, avAnd .qriji sd cideasci fhri zgomot, iar atunci cAnd trece cu ciditul
rtrana dreapti Ia cea stAng'i, il cidegte gi pe cititorul Apostolului. Dupi ce lasl
H
t. *'.'^=tui,
cl'I stanga
llc r'll
lIl: ^
cflhc.r
i ar p reorul.'i; r; i; [ ;" l^i ;-il .;; ; i'J :""'* :' -','-"-"::l''
!u rd(a JUIL iqr, cl citegte in taini Rullticiunea dinainte de Etangbelie (,,Strilucegte in inimile
ne Doamne,
zice in taind ;'..."), iar daci mai rlmine timp, sti tot in colt-ul ae risirit-miazizi al Sfintei
inalgi capJ , crr fhqa spre credincioqi, ca gi inainte de cidire. CAnd revine in fata Sfintei
:?-,T :1'H:': , sc 1'rleaci qi se inchini spre scaunul cel de sus. .
Lrna...", face
ta este il;;';,-.;,rsilor rii, Doamne,
--*o ,,,. ilrrlirrdu-se citirea Apostolwlwi, preotul vine intre uqile impiritegti gi-l binecuvin-
$.tiAp-,;;;;;i';;';l"ffi
Invierea spre credinci run'*:f Xr:L:tl?li:J#Hffi
,nlrnl.,"zi spre sfinrul altar printre if.qni..i. impl
Airrns i- faga
Ajuns.in ret. sfintelor u(i, canJ ta ;.;; r-;;;i"ri'alt"*".'ffi;Hifil
ec-.^r^.1o,$l:,
"in
rile ori troparul). preotul tr; iir"." ;;"eh.f
e
i"
,1i1rLuLiilr zrLrt ;;i;; ;;;,i;,:i:
ri.;; cu glas mare: ,rlntelel solee, analogul pentru citirea htangbeliei, intre doui sfegnice cu lumini (sau se
1rc
ugrte impdriteqtigi, luAnd Sfhnta Crui ie tm sfegnic in faqa analogului).
a locul ei. F-re,rt.rl, hin mif tocul uqilor implrltegti gi cu faqa spre popor, rosteQte: ,,tngelepciu-
ne inchinim....,,
rrLrrrrrdrrr... qi orinduitele tropare I
ll oranqultele l)rcpqi sI ascultim Sfanta Evanghelie ! Pace tuturor !" (gi face semnul binecuvin-
), ln timp ce strana rispunde ,,$i duhului tiu !", preorul ia SfAnta Evanghelie de
"
i,,r; ;.b; se il; J: i;"-;:ili;:"1,i i!; t?:ffi Hru:,ue* r " i in J,ri
q
$flrrta Masi, pune in locul ei SfAnta Cruce qi vine intre uqile impiriteqti, de unde
tlcschizAnd Sfinta Carte: ,,Din SfAnta Evanghelie de la ... citire".
$tr,ura cAnti: ,,Slavi Iie, Doamne, slavi Jie !".
Prcxrtul: ,,Si ludm Aminte !" $i citegte pericopa rAnduiti.
'l'crnrinAnd de citit, strana cAnti rar: ,,Slavi Jie, Doamne, slavi Jie !", iar preonrl
hirlc SfAnta Evanghelie, o sirutl gi, intorcAnd-o cu faqa (Invierea) spre credincioqi,
:uvAnteazi, flcAnd semnul Sfintei Cruci cu ea. Apoi se intoarce gi o aqazi in
de risirit a Sfintei Mese (mai sus de sfAnnrl antimis), cu cotorul spre apus. Se
r,trcc din nou, inchide Sfintele Ugi (perdeaua rlmAnind deschisi); acum se citegte
Orrzanie (omilia sau explicarea Evangheliei citite, conform tradiqiei vechi, repuse in
4. Partea a treia (dupi vohodul cu SfAnta Evanghelie) lrrc prin noile orinduiri ale SfAntului Sinod). Apoi preotul rosteQte ectenin intreitd
zicem toqi din tot suflehrl..."), iar in timpul rispunsurilor stranei citeqte EirwXd'
cererii cw osdrd.ie (,,Doamne, Dumnezeul nostru) primegte aceasti cerere cu osir-
. Cind e cazul, intre penultimul gi ultimul alineat al ecteniei se intercaleazd cere-
l'cspcctive, pentnr diferite trebuinqe, aflate la sfirqinrl Litwrghierwlwr..
l)rrg'ri ecfonisul ecteniei intreite (,,Ci milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu
i,.."), daci se face pomenire pentrlr cei riposaqi, preotul adaugi qi ectenia pentra
i, cu rugiciurrea ,,Dumnezeul duhurilor qi a tot trupul...".
' l):rci rlu, preoflrl zice ectenia penk't catehwnceni (Rugaqi-vI, cei chemati, Domnu-
hli,,.";, desflcind in acelaqi timp sfAntul antimis, astfel:
4
Lil Nil$rcrcir si la llotczul l)omnului, in simbdta.Floriilor, lrr primul alineat (,,Rugaqi-vi, cei chemaqi, Domnului !"), desface partea de dea-
SI'irrtrrltri.Visilc)' in Simbita patimilor (la Litr
i, DLrnriLric; P.i;i;il;';.;,i"iap,arn,i,r, Luminar.i Ittlrr';r (cca dinspre miazlnoapte) a antimisului;
1i i, Durni,ica Rrrsaliil,r, la al doilea alineat (,,Cei credincioqi, pentru cei chemaqi si ne rugIm, ca Domnul
r;,.,,..i1.'t
r,,ffi*^;iJ;':iil
Iniill:rrt:ir .Sfi,tci (inrci 1ti ..pi1Ji l;;
iurr.,iir^.. (l)rrmi'ica s trl i rrriltriasci pc dAnqii !"), desface partea dinspre mniazdzi;
190 9t
Pnucrr Pnor, Dn, HNti tluNrg'rri Lt'ru nc;t< ll sPliol ALI
- la al trcilca alincat (,,sil-i i,vcge pc dinqii cuvinrul adcvlrului"), dcsface 2. Vohodul mare (ieqirea cu Cinstitele Daruri)
apus (dinsprc preot);
.] patrulea (,,Sa le descopcre lor Evanghclia dreptiqii
_ ^-^1" partea
,,), .trtcrrzi yobod.ul lnare s 1J iesirea cu Cinstitele Daru,ri, astfel: .mergAnd la proscomi-
risfrtngAnd-o pesre Sfinta Evanghelie;
- la al cincilea alineat (,,Si-i uneas.ci pe dAnqii..."), preorul ia buretele qi p,=.'l',r ,,*'' n;ai."ti *hittil" voastre .:,:^:lT.-:1,:'.*T:I1?tiit"ff,.?:Ii
el.miridele (frramiturile) ce evenrual s-ar mai'gnsi "
.i*tulcelmare),ilatinged9fu,ny|cldelniqei,ilslrutd.giil
mijlocul lui.
[e ,ra"*i pc cu stnn*a, tinAndu,ll_$1:p*t frunqii, qi sfAntul potir cu
""ii,rrir, pieptului'
CAnd zice: ,,Cei chemati, capetele voastre Domnului si le plecaqi !,,, [lllandu-l ceva mar los, cam in dreptul
buie si se rispundi ,,fie, Doamne,,, c6.t mai pe frig
la st ii.,a,ra"-r. cirntarea'Hiru.tticwlwi, preotul, precedat de u1 purtito.r {e^ lumini,
pentru ca preonrl si aibi timp si citeasci i, taini fr.p.ia-"J":i,
'Raxdciunea alJ I iii* si cidelniga, iese pe uqa dinspie miazinoap ltarului qi, piqind-int:t' :Y
ientru. cii iiil rl.;I"ui!,-i iri.i..'r"r-rl" p"rrt* pomenire opului locului: ,,Pe (tnalt)
Care intru cele de sus locuiegti...,,), pe care '3ii,]ii*ilnr'ti-).pil"p"t (gi Mitropoiit*l)..nos si-l pomeneascl Domltll
liveasci impreuni cu noi...,,, flcAnd i., ,r".:ii"ri, f-p#nqia 5";. A;""ge.ri i, btsencii, preotul rimine pe loc,
-illo.ul
este sfinnrl antimis.
gi il pune pe marginea de risirit a
".est
;pil;+t".Gliif"..p",i":_,li:l:1,::f :):^!*1':r!:'1*:"y:l^Tj
atungi
j::1"*:
cAnd zice: ,,tot-
iifoi pe voi'p.
t,S, t"ti, drept-miritorilor. cregtini..."),
a,timis (peste sfi,ta rvarrgh"tieilretele ,.rrrr-rol Sfintei Cruci cu potiml spre credincioqi,
;;id'ii'pururea...',, ?"..
4pgj se intoarce qi inchide dvera, zicind ectenia urmitoare : ,,caqi suntegi tvAntindu-i.
ieqigi..." etc.
;;il;il ,t.rrrA se cinti (rar) ,,Ca preotul se intoarce (p:,t_.ll;
'mrti,pe irnpd.yat(...",
Cu aceasta, s-a terminat partea din Linrrghie pe care o numim,,a
,i. li..a"a printre ,f.ln*.1.'..1e intrd in altar prin uqile impdritegti, zicind
ca tii.l'ir"rr.J[ iil;;;rt;
qc ulF,luPars (,,losif cel
LLr cu bun
Lu_.uurr ch-ip"'",
vruH"' ,,in mormant,cu trupul"'*'
rrcl troparc \rrluru
iirr pu.tato, ae viaie...';); p"". sfhnnrl disc gi sfintul potir pe.tfitd antimis (dis-
c. nANoUIALA LITURGHIBI CREDINCIo$ILoR ;';fi;il;;"ii"rr t. a.d"pt, pr.on lui),-ridici -a9on;r1mA1tul discului q1f:-'-ll
ilrl-,i
ii'i,ii, gi le prrn. a. o parle.pe-sfhnta Masi. Apoi ia.Aerul de pespatele
l..
ii:ffir J;ir-al;:"p.* Ji tu*d'.edehiqei. (pe 9ar; p*1.1i',.ry1 o ti:le la iid:T}a
I. Partea intAi (pAni la ieEirea cu Cinstitele Daruri) bl;f.ili; il *
"ri."pii .t discri qi potirul. ia cidelniqa qi timiiazd Cinsti-
versete ale Psalmulu\L,(:lu^bili,
;'n;"rri, d. trei ".i, ,iJa"a incetiqor u-ltim.ele
Igtgca-1du.-r....o spre MasI, pleotul continui:
1ta Mase,
.sfhnta continui: ,,,,CAgi suntem f"r-
iii.l bunivoirea ia, Sionuiui..."). Apoi se intoarce qi inchide ugile. impi-
iari gi ^fr!1 mantui rimAne vreme, citeqte (in taini) qiRutlriwnen Punerii-inain-
utr) rdra
oqi, u iari...",
rara... , ,,r{piri,
,/.pa.ra, mantule$te...,,
ieqre..." gt
qi ,,lngelepciune
,,Ingelepciune !rr, citind in acest
!,,, citind aces. i;ih;;;. o".e -ri
taini, gi Rugdciwnea intdi pentmt *edincinsi,'pi care o termini'cu ecfonisul:
..(
'ii*rl.iit,,Oi^mne Dumnezeule Atotqiitomle, C.el ce egti singur sfAnt...").
cuvine toati. slava..."
Apoi repeti primele doui arineate are ecteniei mici qi zice :
,,ingelepciune !,,
apoi, in taini, gi Rugdriunea a d.owa pentru cred,i* ,;
il ;;;; J1.i-ilrn ." ol 3. Pregitirea Pentru sivd'rEirea Sfintei lertfe
,,Ca sub stipAnirea Ta, rordeauna fiind pizi.ti...".
plinim rugi-
La stran5. se incepe r{eru.vicur (care trebuie cintat foarte rar). Dupi ce se termini ,,Ca pe impiranrl...", preotul rosteQe ectenia ,,Si
, Preonrl giteqte in taini Ragdciwnea dh. tiw.pul cd.nairii brruviroir, (,,Nimenea nit"',io"r...
lllL trvarLrv Domnului', Jitind totodati, in tainl, 'i'iiwnen
punerii-inninte (daci'
legaqi cu poftele..."), airnl.carg zice gi er incetiqor, de trei oni, inainte)'
i*'o,i t eiwirnic (,i nvut vreme s-o citeasci gi
pe Heruvimi cu taini inchipuim..."), inchinnndu-se de
fiecaie artl f"",.,iJili ffi; ..i""ir"f ..t."i"i 1,c" indurdrile Unuia-Niscut FiYlui Tu::l.-ll,i",r:::i::
vorba de vreo. invocare). Apoi deschide dvera gi il'!; f;i;^rpr. .i.Jin.ldqi, ii binecuvinleazi, zicinp:.,,Pa5e ftrturor !" (pentm
i]:_fi1"d
lilecrciune. spre. popor, ia cidelniqi, acoperi Damrile (daci ;; "siL'i*pnJr.ati,
i;:; acoperit pani i*r* r. dischide dvera gi apoi se inchide la loc). Revenind in faql Sfintei M5se*Rr;
i ;L;; ,Si ,r. iubim uniiie i"I in timp ce la strand se cinti rar: ,,Pe Tatil,
"ttii.,."i incetiqor, de trei ori,,,Iubi-T._I:ilP"f;:It,
Terminind cu cddinrl, face doui inchinici,ni'mari (-;;i) in faqa Sfintei i,i,iiii il. sie"J b.rh...", preotul zice
zicAnd de fiecare dati: ,,I umnezeure, curiqegte-mn pe'mine, pe.etor.rl, qi mI Jrii, d,pi.ce
fi'rr,-."'"I*::;i;li;e"ri'" sdruti discul gi potirul la sirane se terminr de cAntat ,,Pe Ta-
icqte !"; apoi simti sfanta
llasi, sfanirl "rrii-i, qi sie"t;
--J., a.. i".i ii Hi";;t-s; ilcnml a. a""e ".i,
(acoperite), apoi SfAnta Masi qi
le2 le3
. ,rr.vr I tr(rr, lrt(. E,Nti URANI$I.[t
LI'rU nc;lt:A sPE( )lAl.A
4. Partea centrali a Liturghiei: parte a mgiciunii
Anaforaua ,rllitul) tlostrll X..." tii indati cond6u[ a citi irr tainl ultinra
(Rugiciunea Sfintei
fertfe) Darurilor
"i,n.rgi""a [;i'ii,ifl.lcilil:;:.;;.[;;*'L ,,sl * di I oua cu o gurd qi cu o inimr"'"'
rosdrea Crezului,
oi deschide uqile 5. impirtiqirea cu Sfintele Daruri
Pre credinciosi- ii '
I r^rrrLvJ... flr)oI,,
--*v H$l:i"'"'
-L1: inimile t"'
Apoi, i I
. ------nile ilccca, se intoarce cu
i.^,."' ;^:*'-';::- i".'[Itre i,-,t"^-arra,r-re (oe stinoe\ c;
^r-^{6 srl fic rnilele marelui
,, mAna zice lLLLrua
Mcse, zlLL
ltclci lvLcstrr ectenia
toata vra(a Ql r]aqclLrsa rru4Dlr."'
n.
ln
Cruce
-^ .v ln tnilrl, rugiciunea: ,,Inaintea I' Pt":- '
t:, irrrisul ,,gi ne i.,vrednilffi';;;;i {----------------t1na"'r'",4i111t]n]l ::.:':*::}:t"}l*Ti
a ra
u,a n ut t e a sfin rei ,fJ tiiT,i;#::-##s;;il;; i','h'i"d-o cu ecfonisul: "ci
t
vdrrta... 'etc.).
vanta...
f r*fit^(:,Clr;;";i rr\tia...".
efc.). La eCfOniSU
pe ^fa
^^ sfhnrul r r.
ecfonisu
illr:;
llr()llrcc aPUr credincioqi
spre Lt!urrrsrvtr
apoi JPrL gi ii binecuv ?"':u1;,1i\And: "Pace ntturor !"
( peste Sfinta
disc, o Qtergc ";;; sL deschide du..^ qi apoi se inchide imediat
la I
Evanqheti.r sffana
Puteri...,,)
ri-ir^ D,--^--:
ricite ,r\ rrUaPsLLlL voastre..'",
pf .t.',,C"petele la
YvGJLrv'r' ) 'u care l+tq"i9l,'{'-l
uu IVICSC: .
a citi. in taind5 Rwn*u.w,'vw t,.we." rr v--
ecfonisul ,,Luagi ot.: l'tirct.lng, pentru ca preonrl si aibi timp
apoi se inchini ift
UIq,
(,,Mult-.,mim Jie, Imffi;;il",t1, f'
rl.'ijnu
care o
'"'*i:,:i,f:.P1':"t'
Fiului Tiu...".
"Cu
ha-
'' I.irrurrrlc tlifcrirc in cdilii ' practicd grcu de citit la. tocul il ln-y:-Ttlf il'j^*
t956 (p. ts2) )967i0.'li'6" ale Litwrghierului rornrinesc:
1937 (p. r59), 1950 (p. 'citi in
,fiirrd
anumc itt timp ce cAntircftt (corut) canra
si
rilr(' mai iinaint"'ii
,, l',rill trtlstnt"'
t94 t at<
PREot'Pnolr. Dtt, HNrl BnnNt,s,tu I,I'I.I.J RGI( :A SPIi(:I AI,A
ogi clc implrtriqit, sc pot tun'la.acun1 qi nririctcle; daci ar]timisului intocmit, o datl cu cuvintele "acum
sturt crcdipcioqi de sthrrtul antimis, o aqaz{ dcasttpra
irccstcir sc roa.ri i, sfh,nrr potir ,umai du.pi irnpirtaqirea
lrcdiii.i"qilbr. ( qi. qinindu-l
pirgilc di, sffi,tul rmp, zice: ,,invie.." tli gii.tor'rera;J:.;;-;#';.;;; dacr poarti culion sau potcap, ia Lirurxhierul
Sfintci Fecioare, zice :. ,,I.umineazd.-te, f"-i".-lri.. ,1;; Hllii;; ;.peri capul, rrrtu snnteteuqi.lt:lt
Joarni miridcl lA,gr [a plePr)
tlqfl la ,.. irr;.:::i:.;;;,-:t't;-.
piept, rE "iii, ;;.,?Jffi::1Al
,r:ui.cete (ale sfi,qilor), z.rcer .O I prit,f. ..f. ;;;;...;,'i";;a;i I bisericii, sub policandru.
#fu ;il tu li:P^"An:]::",'.u .. pe cii
tnr vii gi nrorqi, zice: ,,spali, Doamne, picatele ..loi..;-;
;;;"it aici...,,s crttaqa sPre rasarlt' i,ill uin..u'rani.ri
acoperi sfhnnrl potir cu'acoperimAnrul l"i (a;;ili lrirrccuvAnteazi, Doamne"'")'
,._-.f-y?i."."ca, sunt cre(
i,rpirtiq.it, nu-l acoperi,, ci pune
.I gr.fing;ii;i; il
p.;ia;Jiir. prn. a.rul
TI) Se j"q*Ybt gi peste el steluga (inchisi),'ia. deasupra, ,"^^*--e-r,r .ri.^,,r..r
rnit. inchini din nou atl, Sfintelol'Daruri qi titea
mulqumire pentru impirtigire il (,,Ivtultumim
fie, Stapane,
cAnd de termini a,e
9ayai.-gt1lni";cit 1i^i.ae litit bazania, ori de rostit pi
deschide dvera Ei uqile impiier.E, S; i-,rro"r.", ,.
B:.:g-r_.lli;looogel,]^li
faga sfinrei Mese. ia sfannrr podr cu a..ipt". tinind
inl
rt*gr;.a.ffit,
roitind chenrarea il tdild"i]di?i."
i'"?Iiteqti, il inalgd,pune rri r nyme-I9 Domnului binecuvAntat"'"
de trei ori
(,ilj:(ijl':.::l?:ju:'.
)ltll""
dinain* ,,,, ,r.q,i;';iil;i';;i"rnl. l)uDI aceasta, la stran'i se cinti: ,Fi9
ca".erqi Lulrllnala: ''rrrrJLvJ;;i"t'i-d:.^t::.::l;"i1:,11::'iltiJl?'rXl*T::
'in--rr**t aliar prin uqile impariteEi q.i
,,blne este cuvintat Cel ce vine intru numele Domnului..." (in SiptimAna
,,Hristos a inviar.'.", q dlti). Daci sunt credi,cioEi a. ,..p*Iiji,"rin acrrm gi
Lu
ptamana t,rmi,.,"tJ'
Srlptimina
ffiffior,in
"t"p";
at."Pt, qi in stinga' jntra
pltn1)'nl
capul qi zice in goapti Ruxaciwnea
tiqesc dupi rinduialie..Daci nu, preonrr ,n^irr.'irti. se
: la proscom,o,^r, ,to.1qi ittt"ptli
si*.il'uqr gi_i binecuv 'tiitoi (,,Pt Le cilor""')'
,"rv{e;t ri;.;;.-;;;;;;,;r""1';ljjii-'*Y'
pe credincioqi cu sflnn:I p tir, zicdnd, qi face otpustal'
laA ^-v -^-:: -^ , ! "irea
indari I d,lasd,Litwrxhierul,\$i aco-pera.caput
CAntdregii cAnti: ,,Vizur-am lumina ce Apoivine
tos a inviat...", o datd, iar de la indltare la drr. se arata rn r. Dupi ,.."r,r'ini,a i., .tritlt] ^ltll^:',:nf,t-,[u.']:
ii miruieqte
-:----r - - iilil; i'Xl'".{ apoi iese p'i,., a' mi*)aii qi' venind la iconostas'
:lTt",l-r^:::,ll-p.B"g-r:intoarce, pune sfinrul potir pe SfAnta Masi qi il t,
#it "i'
"ii *;.lr^e*r; d; . ria. r, de
Llrru!rvrr"r';:i;:;;,,; la i co n os,,.t t tlJl1
f. peste ceruri, Dumnezeul....,,. Di cidehifa, se rcolnctoll
r rc .o .rrr
tl i nc i oq i LLr ra. t.
." i,' iT*
qtia, dup5. ce au
:::i:1.:^,,::^t:;1|1{ee
trei ori' ia sfinnrl disc cu sianga qi ginend potirul dearrpra
Sfintele Ugi, zicind intai in ri.,.,' ,,bi.r..uvanrat .rr. il"-r./eirl
glas, ciutAna rpi. .r.aincioqi:
lri, ;" dreapta, vi
nostru,, si ',,,'f,Hl*t.TfrYlff[T;'ff::.f :**iil;f;
il'H'if',::i*:*i.'-,riti*^:i:1*l':'::i*-i='e;*b'-imparteiinqiqi
,,T;a;;;;,
Sfintei Cruci cu Sfintele spre cre6incioqi).
acrun qi pururea...,f'(ilii'?.11
zrclncl:.,
lra. zlcend:
titra, , rTreroe la
merge
,^ se umple gurile noastre de lauda Ta, I Ap<.ri p.reotul me qi cu
(m a inviat...,,, o datd), iar preorul se ir :omtdtar
tHcomtdtar
lr cvravie :i:i::r:r:;;;;f;"
1:: aqazi acolo'qil.1.'ifi;.Ii i",ria"gr,
dre.v.o,,r * rua,(r uaqelmra) re tamarazd de trei ori,
f).ri. ri ri.l
qiI acoper
acoper
1r'c2 srlnrele oLralLr,t
j,-^'-J-.t '-io;rirn
metanii mari inaintea lor..La proscomidiar se aprinde
a."- i"-ini,"i-i;,I6"i; 'lta"J'qi '[ntiot'---
rc$lrea cu Darurile, qi rimane aprinsi pxnd dupi potri'ui.ea "
sfintero..
daci s-a wtr::;xffi .*1?:ii'[ffi"-]"li-::ii;ili,:ia",ii"i-'"."larLiturghiei
apolisul)'.
ffi;il,t;r"o^",1i'il;.e-;rei de Dumnezeu-qi : ^^ r:- r-:.
roare aceste", * i;;;;t;
liilci,d toate
liilcind i* t4il:i':":-uIl':9:I:::*
t'^::":':,:*;':"..,1^,
]t, cu cuviinqi restul zilei' iar noaptea urmriroare []lT,T'Tfl
(cel puqin),
6. Riturile finale i;il;;;i p.i...A"a
cu soqia' pentm cinstirea Sfintelor' cu care
s-a
vn f'cri de impreun,,t" *pt"'ci
Revenind in faqa s,fin13l Mese, preorul rostert,- rtiqit.
.ectey.ia de rnurywnaire penntt. irnr
Sire (,,D^rep1i, primind..."), strAngdnd totodati sfinnrl
trt2 strnhrt ,-ri-i" i.t- Lr'P
rntimi"
r.. J^^A^._- /^):-t _
l-a dcslicut (adici intocmind. chip ,rvsr!
invers Lrdc
^ intai iN SOSOB.
.", di,rrpi. ffirii la rrmi. cea pe cea dinspre
O. NANOUIALA LITURGHIEI
r.x .r., ^.=.--:_-^_ d rostegte ecfc
,,ci ru egti
--rr sfi,qirea noasrri...", ia in mnini Sfinta Evanghelie d;;il'.;.ill;
$i, l,it catedralele chiriarhale, in minlstiri'
N
LiturlTltierele rominesti. cu exccplia ultimelor doui edilii (Ig56
lirrruula
gi lg67). pun dc obicci
,jpali, I)oamnc...',
ntrla,,S1'rrrli,
Sl ,p"i
l)oamnc..." qi apoi .,invic.." .lui
iuiuri*.r.s..,,
Hristo.s..." si cclelrlta
cclelalre. r)errt-, j.rlrtn..i",
n.nt..i ;,,.r:fi..^-.,^ -^..l
" 9i
ii'J,iil:,tf',:t:::i',ui,tl
( cxtrrrs.
e
in rcv.
.rirli dorn u:i:t"?{'wr!;t,:!;o.tiilr#W';;i"ii.;ilfii,r,ik)
rcv.,,Iliscrica
i,l,scflca uftodoxd.Rornini"),
Ortocloxi Romini,i), 1945_1946,
"' ' pp, l3-15,
Vcz.i rnrri clcprrtc, h Rdnrluialn i,,,p*iS;*.'
196 t91
PRgorPnor, Dn, ENs Bnarvr$,ru LlrultcloA st'liclALI
-"6a"ir*,ri,i.JJffi iffi:T
ri#iiL','"11'*1.'f li*:X'i)::tl? jtiij.,i:'L::l:'i#
,:HTfj 2. I}IN!,CU\/ANTARF,A PTR. iXC,IPUTUI,
SI BINh,CL]VANTARI]A
PRI]SCLJ RII,OR
SI'LTJBEI
.""1-
'rqr q rvc
r^__-, -"i cei mar
cel mai vecti a) discul
rte de el vor "fi cei ca Preou'
5. TAi\,IAIERT,A $I
h) prxinrl
ACOPERIREA DARURII,OR
r.;";i
gine insd
,...
r^_- a;imiiil)nonlrge eratri,cafun
c) ambclc st. vasc
/' .?, rd,,Hu.ir.t^ pe care Ie degin .,liilri: i3J
eoali i,' h;'^r^-,- nrar;^ e va avea cel care 6 RUGACIUNEA PROSCOMIDIE,I
li::..,9:i.t..oii_.,r.'u..hime
funcgie sau o insircinare a ^Y- l".avca I
'
binccutittt,trta Danrrilorl
ereu' lnspector, coni
sau i distinr *-ui."" ."" 1a)
APolisrl . .
mul[i
multi nrenti
preo-ti nr rcn-,.i o^ conom stravrofor).
rLravroror,,. Inl 7. IUTURILE tlN;\Lt { ti t),i'ri"t tinali ctr rostirca rropanrltri
cu ranguri Szu ursurrcllr .,nonrrce cute,te, protia nrt''rmint tl trtrPul ""
.in
o va avea cer cu
cel mai inalt (intii iconomul strarrrofo.--rri.r; i..rr^-,,1 .^^i.^^L^r^--r
[
^-- ); la
wt
I(, (1i rilcuirea kx)
V.?; * t,,-- Dr--: r- r- r. rilc. Err tlit Cazatit
'#ttr#!;:,^t{:!:{eiryi;i:{ruf:{ru
cortcelehratione
in tl1 ()rniiia 5i
riranistc
'a
ntbt 37 ('1923\ on
__-:;.'ir"t:,i,ir_'*l'oilii i1r:#ii,.in:W;;ffi
conclllttratiaylns l.'rglxe ayririr*, i" u.bl s. nucActuxtt-t Dll DUPA
at F.ct. irrtrcita;i nrg. ecrcrii stiruit()arc
i,i F;; p,; .rt.'l'r*.ni crt tlcsfaccrcr Sl' Anrirrris ti
aS iiyrrf , pp.9_23:Archdatc R Kino r_^,,.;ut"_it-
ch.wtyh,'iondon, iso6; ii.'Br"#ffi: F,VANGI-IEI,IE,
!!!..9Py,'
rlr;oprotfptou et'xw
Rug. ptr. cltchuntcni
'L%q'Prorrptov et6fiv - zy11-gcmcilschaftlichcn
Ztrm Eucharisric.gcbc'up".,ti,iir.r.,". r,,i.,r.LirT""tn.
)'c'P,vol' XLII, fhsc. il,r9d,pp. stl-Jo79r i-riar, R.,.a. 1976 (crr
ktrhrurrrl hirrri,x,rrrj.r
h rgrrrll hibliogr.atic).
rnEUr rRoF, DR, ENE Bnaxtg.rr
I,I'TUR(iICA SPBCTALA
ilaibo ln sobor d.e Prenli f,ird. d.iaconi, Proscomidia o face in intregime un singu-r
qi nnume preotui de rAnd, Ia ministiri qi catedrale, sau preotul cel mai nou in
ic, dcci uitimul din stinga protosului. El se va inchina deci singur pentru T. i-
l. l)rtgitina S[ [crrfi
(parrcrr intrrxluctir,.i) r1i sc va imbrica in toate veqmintele, dupi rAnduiala qtiuti, la vremea regle-
clin cursul Utreniei, adici la ,,Dumnezeu este Domnul..." sau in timpul citirii
rrr (la ministiri in timpul Ceasurilor). Ceilalqi preoqi se inchinl toqi odati la
iri $i catedrale de obicei in timpul Laudelor, iar la soboarele pentru sluibe oca-
sc inchinl gi se imbraci cu sfintele veQminte pe misuri ce vin in bisericd. Dupi
rpnki mAinile, iau loc in jurul Sfintei Mese_(precum se_arata-in {iS. el.
I vrcllea cuveniti. inainte de inceperea Sfintei Liturghii (de obicei in timpul lui
lE l)umnezeule..." de la sfArqitul^Doxologiei), preoqii se igchini, asrfel: ridicAnd
frf,ilrile in sus, rostesc in qoapti ,,impi,rate ceresc" qi stihurile celelalte, cu inchini-
! euvenire, dupi care preonrl se inchini gi siruti Sfhnta Masi qi celelalte obiecte
dupl regula de la slujba cu un singur preot; apoi ceilalqi Preoqi, doi cAte doi, fac
lucru qi se pleaci pe rind protosului, in semn de asculta-re gi de supunere.
2. ANA-IrO&{UA tosul dl apoi binecuvAntarea gi zice ectenia mare cu ecfonisul respectiv. Ecteni-
(Rug. qi rirualul ,are le zic ceilalgi preogi, in ordinea in care le vine rAndul, sau culn va rAndui
jcrrtll
la fiecare ecfonis, preonrl care l-a rostit se pleacS. sPre protos, in semn de
.Slintci
III.I,ITURGHIA
ct{il)rNCro$rLoR mire. CAt privegte rugiciunile in taini, le citegte fiecare pentm sine, in tainI,
(liuharisticd) ttdu-l pe protos, care le citegte in goaptd sau in auzul celorlalqi.
Btcntie deosebitl se cere, la slujba in sobor, in acele momente cAnd slujitorii tre-
r& iasi in naos, adici la vohoduri.
latohod.ul cel rnic sart iesirea cu Sfil.ntu. Etanghelie,la slujba in sobor de preoqr
ni Sf4nte F.rrenohelie o noerri nrotosrrl- urmat de ceilalti oreoti in ordine
(de la cei mai mari panl la cei mai mici).
. preoqii se aqazi ca in jurul Sfintei Mese, avAndu-l in mijloc pe Protos, care zice
:irrnea intrlrii, binecuvAnteazi intrarea) siruti singur Sfhnta Evanghelie gi zice
pe loc): ,,tngelepciune, drepg !", dgpi care intri cel dintAi in altar, urmat de
.3. i,UPARTASIREA ,'in aceeaqi ordine ca la ieqire (fig. 4)".
t) Rug. An
a) ,<rnului
Anrr,<rnu
rl vczi aceasti practicd descrisi mai pe larg la: Gherasim saffrit, Tipic.aylra sew(iip1litine'
r) ,,Fic uun
b) uumelc f
:lc Domnului.
c)
:) ltalmul
tul 3.3
r )
d)
l) Rug. potrivirii
ivirii
porrivirii
por
4. INCHEIEREA (panea finali
a Liturghici) e)) Birrccuv
:uv finali
nali
finall t, * ,," u.d.", Pr.^P. Procopovicit,Ntuaistica..., Oradea 1936, p. 107; Indrumirile de tipic asu-
f,;) Miruitul
Miruitui
tui ;i
Ei impr
imp l.inrrghiei in sobor, pubtitite de Sflntul Sinod- al Bisericii-O r,Joxe Ruse , n Ca!:.nla1 t.isericac
^.p.), tuto'.oua, Le47; C.
1
g)) l'otrivircr
l'orrivircr
vircr Sfint,
h)) l)czbric:r
l)czbric:rrea
Stinr
rdclrea vt
.'a vct
l!""f4.1e!7. f; \t\*:My:*P:"Y.i!,iJf::.Iyf*::g:j:,
iliiin A n*er;cii Orndoxe (in rus.), ed. a IV-a, Petersburg, 1888, p. 453; Slujebnih (Liturghierul
citircr ntg.
nrg. dc
Jc mr
m rieii
ieii Btrlgare),
Btrlsare), ed. a ll-a
trlgare), ed.1 II-a aa'sfhnnrlui
Stinnrlut Sinod, S9!a,
Srnod,
Sffnnrlui-Sinqd,, rvzy,P.Jv+
1928,-p.394 (comP.
Sofia, !92p,_9..3.1+
Sotla, (comp. $t p.391);
qi P' Lhurghierul
9711; LrrurgnteTat.
Rlnt[, Inplnlqirii
Lnnlnlsi 1956, pp. ll7 gi 186. Cf. gi Pr. Prof. Vintilescu, Cin*ibisii la-ltunurirea unci
Bicureiti,'or;r;toriri
fu Tioil. privitoarc ln vohodLrite Litursiiei,
dc Tiph, Liturghiei, in S.7.,
S.7.. an, 1951,, nr. 3-4, pp. l2l-134.
an. l95l
200
201
. .r..r,, r Nvr. ur, trNi1 DRANI$TE
I,ITURGI(:A SPECIALA
SFANTA MASA
DiaconlO
ProtosulO SFANTA MASA
aconul
Fig. 3. Agczarca preotilor in juml
Sfintei Mese la slujba in sobor
'a tsvanghelie o citegte de reguli protosul, incadrat de ceilalqi preoqi, care stau
Iui, cu faqa spre credinciogi, fiecare in lanrra sa (fig' 6).
SFANTA MASA
},H;i *:*:
Fig. 4. lqezarea prcoqilor in mijlocul
$::,1-T:"
Sl;"1,'lri:::"',1^'""::l-il;'ilt#;Hffi
bisericii la iegirea cu Evanghelia
Dumnezeule...,,
"rl;;li;'lf
(,cr sfant esti
i[i."Jff;.T]l
-o:
Itt tirnpul ecteniei pentm catehumeni) pe care o po-ate zice oricare dintre preoqi (cel
i vin. i" rAnd), preonrl desface sfannrl antimis gi face gemnul Sfintei Cruci cu bu-
: pcste el, dupi regula arltati in urmi, la rAnduiala Liturghiei slvArqite de un sin-
pr"o,._ut.irna eitenie $iia!n1e..$e H..-Il:l :l
:*ii'll_,':'^T':lf-l:91,,:"-l
rrirca Ta totdeauna fiind pdziqi..."), o zice totdeauna protosul, care face qi cidirea
'3*Il.:,:i':"j,.,"":I:::::fi:",rq$fiH#i;lXlJl;iTt'iX#
: j::" n l1?1"+r"i, a "i"I,* l;,.: d i;T a; ::#T j:
.^:,"0: tinrpul Heruvicului.
Irl :, l)rrpi cidirea de la Fleruvic preoqii se pregitesc pentru, pohod.wl cel rnare sa,u iesirea
::'."f,ii:*:t:t:1"_:ljt^r;i;;;._fi rd;i,j.ri[,ll,iXTIl,i?J
.."i.'ji,::fli1. linstitele Daru.ri, inchinAndu-se pe rind in faqa Sfinter Mese, incepAnd cu protosul
T::lf::1,i"
q*'* 19,,,_p"i.r*ri ip",l.,r"iJiiff. ;i Corrtinuind ., ..ilrl1i, doi cite doi. Fiecare se inchini Qi siruti cele rAnduite, apoi se
!1gi1,r;*!
*g*:j:,,1,".:, ,,pace- i,t Oopi, a;*5iG;;'il'i'* i]o_..,t. din
a1=
rirrcc gi se pleaci spre credinciogi (protosul ii gi binecuvdnteazi.) '
:li.ll:i .Lit'slti),.qi
rnulclor introduciive'ia
ri. a;pi;i*.
citrrea
^Apostolului,
le zice protosul; resrul Apoi merg la proscomidiar. unde protosul_igi pune pe spate Aerul, ia sfAnnrl potir
citiiea .trpostolulrx.
A^, (,,Ingelepciune !,, qi ,,Si lulm aminte tlrcrpta qi'ifaniut disc cu stAnga qi iese cel dintdi, pomenindu-l.pe episcopul locului
Xlylll; [T:^:.^l:,
prcogii din t
ry:",| pill,* H
; ;ilT:,,'# ffi ",,Liii'J'# JHll
tl
,c l,ica'Sfinqitul episcopul nostru..."), fiind urmat de ceilalqi preogi in.ordine
dreapta protosului.
:rcscAndi; aceEtia portti fiecare in miini cite o sfAntI cruce, iar proscomiditorul
202 203
Pnnor Pnor, Dn. Enn Bnanr$,rli
I,ITuRc;I<x SPECIAI,A
dc r1-rnrfl copia qi linguriqa, i,cruciqare. ln rnijr,cul
{nc credincioqi,
spre
biscricii sc agaz{ r
unul de-a dreapta altuia, ln ti,ri.-t."^ptil lil
cere doud
rostesc, pe rAnd, formulele de pomenire pievt
ute le[*iiilr(ng.
ti zl.
S.
tirrrpul rostirii Crezului, togi preoqii, cu capetele plecate, gin cu dreapta Sfinnrl
gliltinAndu-l deasupra Cinstitelor Daruri, pAni la cuvintele: ,,$i a inviat a treia
cf,nd il siruti fiecare, iar ultimul il intocmegte gi il pune deoparte.
zice: ,,Harul Domnului nostru Iisus Hristos...", binecuvAntAndu-i pe cre-
i cu Sfinta Cruce, gi tot el zice gi formulele urmitoare: (,,Sus si avem inimile"
nrulqumim Domnului !"), flcAnd aceleaqi migclri ca gi la slujba de unul singurl3.
ilc care se citesc in tainl ale ruglciunii Sfintei ]ertfe (anaforaua) le citesc toqi
urmirindu-l pe protos, care le citegte, in goaptl, in auzul celorlalqi. Ecfonisul:
de biruinqi..." ilzice primul preot din dreapta; protosul pronunqi ecfonisele
rostite de MAnnritorul la Cini: (,,Luagi, mAncaqi..." gi ,,Begi dintm acesta
t'), aritAnd cu dreapta spre Sfintele Daruri; ecfonisul,;4.1e Tale dintru ale Tale..."
preotul proscomiditor, in timp ce protosul inalqi discul qi potirul. Protosul face
rcr Darurilor; el cidegte, rostind ecfonisul pentru pomenirea Sfintei Fecioare
alcs pentru Preasfhnta..."); el binecuvinteazd anafura in timpul cAntirii Axionu-
Fig.7. Aqezarea preoqilor in mijlocul bisericii la iegirea cu Darurile tot cl rostegte ecfonisul pentru pomenirea ierarhului locului: (,,IntAi pomeneQte,
rc..."), precum qi: ,,Si fie milele marelui Dumnezeu..." (binecuvintAnd cu mA-
Protosul incheie cu: Fll zice, de asemenea, ecfonisul dinainte de Tatdl nlstru (,,$i ne invrednicegte pe
.,,$i qe vo1, pe rod...,, binecuvAntAndu_i pe credinr
sfinnrl potir, qi intorcandu-se
ca la ieqire.
intri in'sfinnrl ,-- a...ii"rqi, in aceeaqi
"ri^.:
StilpAne..."); resnrl formulelor gi ecfoniselor se impart intre ceilalgi preogi.
,[ vrcmea cuveniti, protosul inalqi Sfdntul Agneq, zicAnd:,,Sd luim aminte ! Sfin-
Dupi rostirea formurei: ,,Si ne iubim unii pe algii...", tfingilot'' Qi face toate cele rAnduite pentru pregitirea Sfintei Impirtiqiri: sftrAma-
^ in timp ce la strani sc
,;I:,T1u,,.oe Fiui-qi^ p. sra"*r o"r,i.lfi;;;ii'[;)':: ",.-.--- - a.:Li,
31T.^Ll.: Stilrrnrlui Agneq, plinirea potirului, binecuvdntarea gi turnarea cildurii. Apoi taie
picii sau. a iubirii): ei sdrut;, iai,a p. ,1"a,
C,"r,i"1f.5;-ii copia partea FIJ in atitea plrticele cAqi slujitori sunt de impirtigit (toqi clericii care
p:"rgr,"l, qi r poi isi siruti unul alruia umerii, lelc in sobor trebuie si se impirtiqeasci)Ia.
:::p::1.y
carc sti pe loc): ,.Hristos ocul nostru...,,, iar ce*lait (cel l,it hnphtdgire, preoqii vin pe rAnd, prin latura de miazlnoapte a Sfintei Mese (ca la
care vine): ,,Estc
I;;"^.:::I::p,:_..11, .".. ,,"u i., 4.irpf" pr".rlrri ,i" prin dosul S
nrcl picii), in ordine descrescAndi, gi igi iau pirticica din Sfantul Trup, incepAnd
Mesc, trec prin faga celor qrn sranga qi, u.ni,a
in faqa sfintei M;., Juiillu"IiaTi Irorosul. Protosul se di apoi puqin mai spre dreapta; ceilalqi, dupi ce-qi iau pirtici-
pflnd de tal""iill
L :31Ti -"S:'.:,':{:li*il,'p"
cotquli ide
I
miazizi-apu' al sfiniei.M.r.,
;il;i" ffi;*i;;'d;;ii;UiE1'Ei1
;. -l a,.. p," arnria, trcc tot pe unde au venit gi, ocolind prin spatele Sfintei Mese (prin faqa celor care
fstoria Liturghiei ortodoxe. RAnduiala ei ini proscornidiar (rp6Qeotq) satpastoforiotc.La..timpul cuvenit, diaconii alegeau din
'ndrse la paitoforiu p. ceie mai proprii pentru materia Sfintei |ertfe qi,
Ei evoluEia acesteia pini, azi -lc la altar, le puneau, o dati cu cantitatea de vin necesara, pe SfAnta Masi,
Cpiscopul sau'preotul proestos le consacra sau le afierosea ca daruri de iertfi,
td A,ia!, calitaiea de prinos sau ofrandi, printr-o scurta rugiciune sau formuli
Liturghia ortodoxi nu a a\,ut intotdeauna randuiala pe care o are astizi gi pg vintare, pe care o rostea asupra lor, inainte de a le sfinqi'
descris-o pAni acum. Ca orice organism viu, de naturi spirituali, aceasti rf,5
suferit, in cursul timpului, un proces de evoluqie, de variaqie formali. Ea are ufl
$torie a ei, a carei cunoaQtere ne ajuti sl-i intelegem mai bine spiritul gi structura 2. Deptasarea ritualului Proscomidiei Ei cauzele ei
Este adevirat c5, in esenga sau in miezul ei, Liturghia este instituiti de
insugi, precum am aritat. Dar forme le sau riturile externe) in care a fost i: yitwalwlwi Proscormid.iei, din locwi ei origirtar,
fiirwt deplasarea sa.u tTd.nsfernrea
il s-a
care s-a dezvoltat cu timpul acest simbure originar al Linrrghiei, au fost pe care-l are' astd.zi, adicl inainte de Lirurghia catehumenilor | -
Transferarea
cesiv de Sfinqii Apostoli gi de urmaqii lor, adici de Bisericl. Ele n-au fost s-a ficrrt, aproximativ, prin secolele VI-VII. Bineinqeles ci ea nu s-a efecnrat
pretutindeni aceleagi, ci au variat dupi loc, timp, dupi starea qi evoluqia pi dati pesie tot, ci - ca athtea alte modificiri in rAnduiala Linrrghiei - trebuie si
genereazi formele linrrgice, dupi gradul gi intensitatea vieqii religioase a fi lnclripuim ca pe un proces lent, care a avut loc pe nesimqite qi care a inceput, mai
sau generagii, dupi nevoile de exprimare, de fixare, de popularizare qi de 41 tporadic, incl din sec. V gi apoi s-a generalizat intr-un lung interval de timp, c-are
doctrinei sau dogmei ortodoxe, dupi nivelul qi posibilititile culturale qi arti ini inainte de sec. VIiI.'Doun au fost cauzele mai importante care explicd
diferitelor epoci gi popoare ortodoxe q.a. Toate acestea au influenqat, intr-o mutare: mai intAi, slibirea gi dispariqia disciplinei penitenqiale qi a instituqiei
mal mare sau mai micd., procesul de formare a slujbei liturgice de-a lungu.l menatului, qi al doilea, dezvoltarea crescindi a ritualului Proscomidiei.
Privind deci retrospectiv, constatim ci, pAni sd ajungi la forma pe care o misuri ce'disciplina penitenliali slibegte (inci de Ia sfirgiml secolului fV),. i1!
(cam de pe Ia .-r
sfArgitul ^-^^t,,1,,:
secolului \/
V
- fbrmd care noui ni se pare fixi qi imuabili, dar care, in fond, nu reprezi t[ia catehumenanrlui decade gi ea progresiv
flcea
stadiul actual al unui proces de lenti, dar continui evoluqie -, rAnduiala Lit c;, i.r..p. si se atenueze in aceea$i misuri qi deosebirea tranEanti ce se
r : - ,--- ^ ---:- ^^^^l^l^
pAn_i
suferit desnrle schimbiri sau modificiri, adiugiri sau dezvoltlri gi suprimiri intre cele doui pi4i ale Liturghiei. Cu timpul, gi anume prin secolele IfT \ITT
\II-VIL
primiri. Expunerea pe scurt a acestor modificiri, adici a evolugiei pe care a deosebire se Sterge cu tonrl, incAt la Linrrghia credincioqilor pot lua ga49 de.qci
randuiala Liturghiei in diferitele etape sau faze ale istoriei sale, va constitui qi catehumenii. dredincioqii nu mai erau obli.gaqlsi agtepte incepunrl.Liturghiei
capitolelor urmitoare. Informaqiile pe care le vom da in aceasti privinqi sunt fistice pentru a-gi prezenta darurile la altar totl deodati, ca pAni acLIIn) ci puteau sd
pentru a inqelege unele forme arhaice ale rinduielii acnrale a Linrrghiei, Eccst lucru mai din vreme. Si anume chiar de Ia intrarea lor in biserici.
nea qi simbolismul lor; cu alte cuvinte, ne vor ajuta la explicarea aceste.i clrip firesc deci actele care alcituiau rinralul primitiv al Proscomidiei, legat pAni
ctl care ne vom ocupa dupi. aceea. de incepunrl Liturghiei credinciogilor - adiea primirea darurilor la altar Si aP"i
rcrea lor pe Sflnta'ivtasl spre a fi binecuvAntate - se deplaseazi gi ele, urmAnd
curs, adici avansAnd din ce in ce mai mult spre inceputul I iturghiei catehume-
A. PROSCOMIDIA pAni cdnd ajung si fie fixate definitiv irrainte de inceperea Liturghiei.
Nti mai puqin a iontribuit Ia aceasta gi cea de-a doua ca:uzi, adici dezvoltarea
itnti qi .r.rierrdi a rinralului sau a r6.nduielii Proscomidiei. Simplu gi sumar la in-
l. Locul ritualul Proscomidiei in Liturghie, acest rinral se dezvolti, cu timpul, in forme qi ceremonii din ce in ce mar ntune-
Ei
qi rnai complicate, luAnd deci o extensiune din ce in ce mai mare. Sivirqirea sau
pani in secolul al Vl-lea tirrca lui cerea sfintitilor slujitori un interval de timp din ce in ce mai lung. Daci
:omidia ar fi rimas in locul de la inceput, s-ar fi intrerupt sau ar fi f'ost qinut prea
In germene, Proscomidia - inqeleasi ca depunerea sau punerea inainte 4 Dan in loc cursul normal al Liturghiei. De aceea, locul acestei rinduieli dezvoltate a
de iertfl - a existat incl de la inceputul Liturghiei creQtine. Ea n-a avut insi de la lrurar inainte de inceperea Linrrghiei, adicl in timpul Utreniei sau al Ceasurilor,
put forma dezvoltati pe care o are astdzi. Pe cAt de complicatl astizi, pe atet de
gi de sumari a fost rAnduiala ei originari. $i nici timpul de sivirgire, adici
sfil$qii slujitori, fiind mai liberi. puteau sd o sivirqeasci pe ildelete.
O ctati cu aceasti'deplasare - ca timp sau ca molrlent de sivArgire - Proscomidia igi
momennrl ei din cursul Liturghiei, n-a fost la inceput cel de astizi.
inrL'ri qi hcul d.in bisericd. und.e se ofi,ciani. Pentm motive de ordin simbolic qi practic,
In primele patru sau cinci veacuri, rinralul primirii qi pregitirii darurilor de pli
de vin pentru SfAnta |ertfl avea loc la incepurul Liturghiei credincioqilor, cam ln
mentul corespunzitor astizi Heruvicului sau ieqirii cu Cinstitele Daruri. Lucnrl I Vczi, dc ex., descrierea Liturghici antiohiene din Con*itayiile apostolice, can. \llll' cap. l2 (scc.
resc, daci ne amintim ci puteau aduce damri Ia Liturghic nurnai crcdinciogii ),lrr SP.,{, vol. lI, p,235.
20e
208
l)R,ricrr PROI,, DR, lirrtH llnnurg,il; I,TTLIR(;ICA t;PECIALA
,tlt ,l I
PREor Pnor. Dn. ENe BnnNrr$rn
I-ITURGICA SPF:CIAI,A
Pcn:ru .c{lqgEri qi mircni la sfllrqirul
,r*:1.:.91 llattirii, prcclun gi cu unclc
liturghia Sfinrului y -"- p{rgi din
(tneie"n
-., ririi*j,
asile B. LITURGHIA CATBHUMENILOR
" ^ -ltii:,_,-ea,
JaITlData
pen iru. pomeni rea
-"rqiili r.' ;r; ;;; ;{'iin Ca,onul
lasaflrlu sec de carne /-Mosii de irp{,,) gi..t .ti- qA..k:,.. D..
de-vari"), cAnd se face ili.J; 1. Originea, scopul Ei caracterul Liturghiei catehumenilor
rul la zilele respective ). ecestei
orete4|
pleagis, rrnrl-
unde olo ^,, cir.*,,r,
ele au ^i- rua sporacuc gl ghia catehumenilor iqi are originea qi modelul in serviciul de dimineagi al si-
Pno{a, ,.."rii
bisericeascd D rpi_pirereS
iudaice. RAnduiala ei de la inceput pistra, adici, in linii generale) cam aceleagi
ruseasci', fiind adusi in ga-ri de mitiopolinrr varlaam a1 ungrovrahiei, dup{ componente qi acelaqi plan sau aceeagi ordine de inqiruire ea qi serviciul de
jnsclpn g: :t"- pomemituf rvntropori.i dfiil;..a,i, in anut
ll-ly':: ti pufn diferite cea di azi);J;-;id. - mai ales cel de sAmbita - pe care primii creqtini, proveniqi dintre evrei, il
(intr--o
e.qi
versiuni ale acestor doui{erugiciu.i iir.ulau r;;;J.L*,lr.rise :"#
; il;##
q*ii;li gi cu care se obignuiseri in adunirile lor de cult dinainte de convertire.
inc{ qi scopul Liturghiei catehumenilor era prin excelenqi didactic. Partea ei
'i?:.Tr^J:' :: !:!lyt :'1 ,.
p'-'po-.t,ri..t. a. r" p-'.";idt^#i ildil:ffi -ii ie o alc'ituiau adici lecturile biblice qi predica (omilia), cele doui elemente
lj'-' jlj-I.r
p_omeh'ricul ctitoricesc ar bisericii din Gruqeru-vaGa,
gine texnrl unei interesante varianr. ,..i, in prin care cultul creqtin gi-a indeplinit totdeauna funcqiunea lui didactici sau
, *giii.r.rii d.;;;;r;;;;.1;; rrcasci, de catehizare gi edificare, adicl de instruire qi intirire a credincioqilor
:irra qi in viaqa morali cregtinl.
4. Ritualul pregitirii slujitorilor pentru Liturghie
RAnduiala Liturghiei catehumenilor in Risirit, in secolele fV-V
. -.O-parte
ielii
sau o subdiviziune de origine mai fr
Proscomidiei din Liturzl,tier, t r".r".; -. isi
tJtwnt s{ ne dim seama mai bine de modificirile survenite in cursul timpului in
"
icoane, inte qi ,filrn a Liturghiei catehumenilor din rinrl bizantin, vom lua ca punct de plecare Li-
acestea veacul XI ina Sfinnrlui Iacob, aQa cum era ea in uz in plrt.ile Antiohiei qi Asiei Mici, prin se-
nral al mult inaintc
ruLcapa a u mengonat rn manuscrise. IV-V, adici aQa cum ne-o descriu mai ales ConstitwViile Sfi.nyilor Apostok (cartea
cit priveqte ritualul.
spilirii miinilor liturghisitorilor, i 57 qi cartea VIII., cap. 5 Q.u., aceasta din urml reprezentAnd Liturghia de rit
inainte. de incepcr
!1ff1T*lj::"^:,:t^T^,i1,1;hi
spilarea
elemlnt rirual din ,..,"r;
aceasta avea loc la inceputul
;;;;; r;r.--r-;-: I ian a Sflnnrlui Iacob).
)m prezenra schema rAnduielii acestei Liturghii, paralel cu cea a Liturghiei orto-
lul pregititor pentru sivArEirea Sfinte dc astizi, pentru a se vedea mai clar atAt pi4ile lor comune, cAt qi deosebirile
ahne+^L-- (cartea
/ -^*^^ 1n\r cle.
apostolice
:
vIII,
- I
ll); de arcr- ea a fosr rrencfcrcti rnninr^
cap. A^
grghiei catehumenilor, o dari cu i
-----l-t Rintluialn dc azi
Fragmenrul din ps. XXV (vers. 5-12) a Lirurghiei cirtellunrcni lor
'
F-naorit
Rinxald inchinirii sluiintrilor p-ntm Limrghic
rncnelaf oetrrutrv pana in sec I ntrrrea episcopnltri (a li nrrghisitori krr). Yohotlul rrric (ie;irca ;i intr:rrca ctr Sflnrr EvarrEllrclic)
azi capiticonsacrare graficr randu Trisrgtrionul linrrgic (,,Stinrc Dunrnez-ctrle")
dati l- ,: r '
-l^r: in manuscrise abia din te
" sec. xvr inainte (ca, de ex., ruqiciunile de ra Pen I. Apostolrrl (prcccdrtt cic Pntchimcn l5i ttrnrat
cea mai. recenti parte constinrtivi ra"d"i.ri ae;?ii;;;;midiei I-ccrurilc
mula de i".h.i.i. i..'t i ,ai. "
parc
i;;;:;;;;i#^fi\ir:;i;;"t:;.r I bihlicc
dc
2
Alkluiaritn)
Evirnghelir (cu RttgiciLrnel dirtairtter ci;.
" 'r"ju.,
212
rRBOT PROF, DR. EUC BneurSrr
Ll'ru ttctt :A spt.:<;rALz\
3. Partea de la lnceput dirt licctrrc, aqa cunl s-r intiurplat qi cu alqi psahni din rAnc'luiala Veccrnici gi a
a Liturghiei catehumenilor (enanra) formarea ei (vczi la istoria slujl'rclor rcspcctivc).
Ei
irr scco[il )OV, psalmii antifbnici (cu refrenele imnelor celor noi) se intrebuintau
Precum se vede din acest.tabrou c.omparativ,
inceputul Liturghici catcrrr rllhiitorilc (la orice Linrrghie); de anrnci incoace, ei au rlmas in uz numai la Li-
3**:::1, (lll*,1:::,. :i-. pi'.9 n"r"i y ."^r;, p.,n d., fl .e,.r J.;il il.i rurgh i ci rlirr zilclc de rAnd (in ministiri) qi la sirbitorile MAntuitorului qi ale Sfintei Fecioa-
l,itrrrghia dir-r celelalte sirbltori (duminici gi sirbitorile sfintilor) ei au fost inlocuiqi
tii nrrmigi tipici - adici Psalmii CII qi C)(LV gi Fericirile - din slujba Obednitei
Httaiirrclci (Tipica), slujbi care - precum am vizut - preinchipuie gi precedl Linr-
ittr in zilele de rAnd (cAnd nu se face Linrrghie) o gi suplinegte. Partea aceasta din
cedenti;;;a;iti:.::HJ";;;H:ff:1H"fi 'ffi J,T.,."::[ilfi TH tlun'rinicilor gi a sirbltorilor sfinqilor reprezinti deci o contopire a incepunrlui
:i crr irrceputul Obedniqei, contopire care s-a realizat abia din secolul )ilV inainte.
care.a provocar, de alfel, r(rqr
::j:*,T:gytt.g:-el
strucnrri a Liturghiei catehumenil"i a. aupi;;"1;V.
mai toati
Lv(La ttrvu'rLarc'
modificaree 4i psrrlmii antifonici, psalmii tipici se cAntau odinioari in intregime, aEa curn se
lnet qi azi in rinduiala Obedniqei, dar cu vremea, numirul versetelor cAntate s-a
. a) ndaosul acesta a luat naqtere 6i1 g11 56p,iei, *-.-:-
netir,--i^ *-^i+
r'rrr nplrnrrarr -^'- o patte, _ ( ft(l)tirr; asti.zi se mai intrebuinqeazi din Psalmul CII numai primul verset (,,Bine-
: y .
timpul cAt
timnrrl cAt credincioqii
creAin.in;: srrAnsi'in
.i-A.-^: a.- L:^-
Uir.,i.l ,i a zr\, suflete al meu, pe Domnul..."), p[ecedat de ,,Slavi Tatilui..., $i acum...", iar
pe de alta, rd
A-^--- - r
sI urLdusz/c
incadreze ur[r-o
.
..i.-t"iJ'
t"ri-" ceremorue ^t_^- rrrrl CXLV numai verseturl ultim (,,Impiriqi-va Domnul in veac..."), incadrat
al Liturghiei F;;;;."" lsi i,..-* ^*^L^L:r o.--.= ,'**r'
f|jf:l ?T^1.1y,^
dupi unii istorici bise in
ptllitvit..., $i acum..." qi urmat de imnul ,,IJnule-Ni.scut...", amintit mai inainte.
Morcyeu(E),.a ci.rui c cei
care l-er fifi alcituit
crre l-ar olrir'ie l-
in o-.r1r* LUrrroareru erezrci monotzrteo. Er se ctnta 4. Vohodul mic (ieqirea cu Evanghelia) Ei Trisaghionul
rAnduiala solemni a Wcetniri tu c,A*i;X iI"";"; qtAt Ao c;*-^^
^r ,rr^
atribuie acest
^rJL.-:^ ^^^-- imn|
^A
Sfhnnrlui Chiril Vttlnd.wl rnic sarr iesirea (inwwea) cw Sft.nta EvanXhelie (h rgotl ocru fi lnKpcr
origine iemsalimiteani, din secolele Irtrot:tws), adici purtarea solemni a Sflntei Evanghelii, din altar prin mijlocul
b) Partea cea mai veche din ri qi apoi pe Sfinta MasI, este un ritual destul de vechi in Liturghie, clci in seco-
cruuarctf, uevdtn brcteuf1, rd, lll c menqionat in comentaml linrrgic al patriarhului Gherman I al Constantino-
f::dll .f!
Llrurghra noastri. Ea n-a amt insi de la fl ill, Acest rit are ca origine un act destul de simplu la inceput, gi anume scoaterea
:*:::*-ll
o gisim, de 11c1uyt
Lirurghiei....di;;il
exemplu, in,randuiat" r-irrrghi.i cremenrine,
^,
,it rclici de cltre diacon, din schevofilachion - unde se pd.stra de obicei - pe amvo-
'r nrlos) pentru a se citi din ea pericopa orAnduiti, la vremea cuvenitS,. Mai tArziu,
descrisi. in .rrr..tX
illiRT: f.rp. i-i.-.#'""?, si te-t,r ^; comprer, foarte pusin d I Sllinta Evanghelie a incetat de a mai fi pistrati in schevofilachion qi a inceput sI
*r..r:T:T,::
faqi de cel de azi. Dupi aispari ;iliJi Ittrrrrtinuu pe Sfinta Masi, acnrl ducerii ei la amvon gi inapoi, simplu gi flri nici o
i.:,".:i::.rfr,:"tr tilicrrgie importanti la inceput, a luat o dezvoltare qi o noti de solemnitate din ce in
f::,::::F*::,1i,^',"::.?d or, r4,rd,arrLr
riminand in ur rocul
^tt alineate de la incepii
rh1llt,1t_Yeru;urc) numai c6.teva
c) Ar dollea element in ordinea vechimii, din
rocur (ei .
i rnirre, cipitand totodati semnificaqia simbolici a ieqirii Mantuitomlui la propo-
, Aqa s-a ajuns cu timpul la ritualul solemn gi dezvoltat, de astizi.
aceasti parte introductivi a Li
n',-i+i
numiqi *ilfrfli figi;i-pIffilicr,
-"^+;I:.--:-: /- l: Y n' | ..
xcrr qi xCi Ittrrrlul vohodului mic reprezinti totodati substituirea unei intriri simbolice a lui
nehr, pe care lirurghisitorii le citesc iri i" trlrra rs, infi.tigat prin Sfhnta Evanghelie, in locul intririi de odinioari a episcopului qi
a pentru ci se citeau intre psalmii
lr itorilor, care, in vechea Liturghie, avea loc in acest moment.
antifo,ici .r..rtionit
F/Jqu rrrr drtrrlullt(-t rlrclluonl
^\uHdLrur-r,c fulrlroanelor sunt atestate pen!ru.prima datd. in chip documen
(ltr irltc cuvinte, rinrl de astizi al ieqirii (sau, mai bine zis, al intrdrii) cu Evanghelia
texrut lor i" -rnlr.ri'rl'B;;L;i.i'prrrrrii antifonici llrricqtc qi ne aminteEte momentul qi ritualul de odinioari al intririi solemne a arhi-
ffitfl"Hy,..._al9
fost insi in uz inci $uriq
mai dinainte d;;.;t.,ivtiili;:'_j:1"':'_-1li'iY' ri irr biserici gi apoi in altar, in vederea inceperii slujbei.
psalmii
nselmii cintagi odi
rAntati nli j; un
3i',.,'.1':1"',L,1.*Hj "[;;;';il;p*t
lr) Irrrnul ,,Sfinte Dumnezeule..." sau trisaghionul linrrgic a fost introdus, sau poate
ii ,rlizrt oficial in rAnduiala Liturghiei, intre anii 450-453, pe vremea patriarhului con-
cf,ntau in.intregime, sar
t,w rrr.JLrr.r Ltr ulrre versetele Ior s-au tntercalat i-rall
xl irtolxrlitan Proclu (437-46) gi aimpiraqilor Teodosie II qi Pulheria, in urma unui
:::]T-:il:,
pAni ;5l':::l
s-a ajuns :,:llde{-.'q"*roi',,
I situaEia astizi, ca"Jl"
.ail"i.',,
.*h;;il;;' micsorar 'l r'irrc a banruit multi vreme Constantinopol"l li imprejurimile luir2. Imnul e men-
"
-ri .a-rr-t, r;i.:u"rir,.X#'ltJH:l;11 tt )r's,t
I .., P.G., t. XC\1II col. 405 C; Cf. fuan Mateos, La petite
ln
fi lr
rr Vezi
Palama", 637 (1973), pp. 365-381.
, G., t. C\rlI, col.244 B-2a8 A); Evagrie, Ist. bis.. III,4 (P.G.,
l.liXXVI, col. 2697-1700); Anastasie Bibliotecarul, Ist. bis., (P.G., t. C\4II, col. 1226 A); Stintul
It l),tttrrtschinr.rl, Epist. dcspre intnwl Trisaghion (P.G., r. XCV, col. 37 B) qi Dogrna.tica, III, l0 (cap,
'lr*a11hian, P.G., t. XCIV, col. l02l gi trad. rom. dc D. Fecionr, py't. 169-172); Nictrifor Calist,
Ittr
/rrr , XIV,46 qi XVIII, 5l (P.(;., t. CXLVI, c<>l.l2l7 B-C gi r. CXLVII, col.436-437).
2t4 lts
Pttticrr Pnotr. Dn. EnD BnlNr*s.r.u I,I,rU RGICA SPTJCIAI,A
luia" (d9 trei ori), care se cAnti azi dupl pericopa din Apostol.
vechiui
ni ci Ei ectenia
"i"ii'ti
,.rp..,'iun-i"ii"*
r t-----L:^2 1-^l-+-
i",,,"t Liturghiei inainte Ao naeoct\ dati'
de aceasti Aet\
216 217
Pnro'r Pnorr. Dn. BNr: Bnnnrg,r'ri LI'ruRcit<:R sPEolAl,A
218 219
PRgot Pnor, Dn. Ervn Bnanrglu
I,II'URCICA .SPE(xALA
2T::,::^:11.,:. f.: astizi in mijlocut biscricii in timpul ieqirii cu It ,,C)u vrednicie qi cu drcptAtc cstc..'" pAni la ,,Aducindu-ne, dar, aminte de
*::*ry'""ii rl,9:,,"::!: 1t. .;eii,i.*.;;;;;il;'ul; ffiil'tr.i : rtrl porunc{ mAntuitoare..."
HT]:II :T j^.i,it. dipticelor de citre ai*lr,- r.gri.-.,[r"'r.ir, iJ r.Ji I A,naruneni. este a doua parte constitutivl a anaforalelor
cregtine ; in ea, luindu-se
P::r],."-.
inte ?: ft"-,1Masi
de incepunrr
si
Lirurghiei,
ca{e _ pr.*-
"-;;T;" ;:ffi;ril;:
o dati." r"ii.g.i*I"ipr"lffiii.il
rct de plecare porunca dati de MAntuitorul Sfinqilor Sii Apostoli, de a sivirqi
rirca lucrlrii Sale (,+A,ceasta faceqi intru pomenirea Mea..."), se face o scurti
Y:::X:?!:y!1!
9:!:"..:.,
!: *T,!i,!
Darurilor pe Sfhnta
, u f,noi;_t",nli, ,ir"al. p,.ot rn
urri i." tXte
^ deosebite in cele J""ffi:
nerarc a faptelor sau momentelor principale din istoria Rlscumplririi, considf-
cn tcmei si lustif,rcare a aducerii Darurilor de pAine qi de vin din iertfa liturgici. In
ia SfAntului Ioan, anamfleza are urmitoarea formuli: ,$ducindu-ne amlnte)
rurghiei. Textele rusiciunii din ambele Liturghii
" ,. gn* iralrri , de aceasti porunci m"Antuitoare gi de toate cele ce s-au fIcut pentm noi: de
lele WII-IX). ir,-
clc qroapi, de invierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de qederea cea de-a
ptrr, qi de cea de a doua qi_sliviti iarlqi venire, ale Tale dintru ale Tale, fie-Ji adu-
dc toate qi pentru toate"ls.
3. Sirutarea picii pl h:picl"eza (de la bntrl"Iorg = invocare, chemare) este a treia qi cea mai importan-
li.rt. r anaforalei, pentru c[ in timpul ei se slvirgeqte sfinqirea gi prefacerea Daruri-
u,.::, p i rqi din i, dis pirut
a Li turghie cres rin It Linrrghia Sffintului Ioan, ea incepe cu cuvintele: ,,Inci aducem Jie aceastd
y?r 2::::.:i:::. 1:.'.,.i
L r n-fii., pe.ii, il pf un l,
-veche
r cluhovniceascd (cuvAntitoare)...", gi se incheie cu cuvintele: ,,preflcindu-le cu
K*t:"
sau a iubirii (d,vdr1):
^lg*:L=u ry1)
birbagii
i au frd,te asc
se siruiau t"i- .i ii-[;;;'h#"'Jl,"ii Tiu cel Sfhnt". Are forma unei rugiciuni adresate lui Dumnezeu-Tatil, ca El
13f:_::,u, 9: 1"tu
r5cin1o9j. Din pricina nnburirii qi^ a.r".ai"ii
la care trimiti pe Sfhntul Duh, prin puterea Ciruia Darurile noastre si se prefacl in
in biserici, acest rit a fosi inlarurat dL pl.t andu'-se il;ifir*';;Ufil gnrlTrup qi SAnge al Domnului.
-,rti,
turghia in sobor (vezi in urmd.,ra Rdnd.uiar.a ilturgn t; u riiir-.*
.,i
d) Ultima'parte'a anaforalei o alcinriesc in rinrl bizantin ruqdriunile d.e mi'ilocire
Inrroducerea pentru prima oari cnriiri'in'r^:;;;;{ ul.,i ptntir. intreaga Bisericd., numite qi dipticel6. tn anaforaua ortodoxa a Sfannrlui
Liturghiei e
Tii;.f"::1Tili:._,1,'l"rl
^
(monofizit) p.t* c""r.il-lr"ir"1, in anul , aceasti parre dne de la cuvintele : ,,inci aducem Jie aceasti slujbi duhovniceasci
Antiohia; iar ta constanrinopor r-". n intioi"; .;;.1-riiilrrJ, ru cei adormiqi in credinqi...", pini la sflrqitul incheindu-se cu
Timotei (512-s18)'4. crezui era intrebuinqat mai
airr^irrt. i.iffia botezurui.
J.;Iil:.Hl isul: ,,$i ne d.i nou.i cu o guri qi cu o inim5....". ^anaforalei,
In toate anaforalele creqtine,
parte are forma unei rugiciuni fierbinqi de miilocire pentru toati Biserica,
conducitorii gi rnembrii ei, pentru ocArmuitorii popoarelor, pentru feluritele
4. Anaforaua sau Rugiciunea Sfintei /ertfe ;6rii de credincioQi vii gi morqi, pentru indeplinirea tuturor cererilor, trebuingelor
vgilor lor: ,,Tu insugi fii tuturo. toate, Cela ce gtii pe fiecare gi cererea lui, casa gi
Este rugrcir:nea in timpur cireia se sivarqeqte jerrfa lirurgici, ilc lui". cum zice un fragment din anaforaua bizantini a Sfantului Vasile.
adicr sfingirea gi'
...r* .:,m:,* i i.#i,i Jr .," ",, " j "c;;an nrr d uaQopd I,n inceput, adici pAni in veacurile V-VI, anaforaua alcituia o singurl rugi'ciune,
ffi T#l?: :: :*i
a inilra. a ridica) insemneaz (
lntindep destul de mare, pe care arhiereul sau preotul Proestos o rostea in intre-
ducxQepo:,
.ieffi. .(corespunzltor latjriesrr.li obla
nn&ituiiff. 1
"ii,-'Ari
nici [gtt";i i"#iil=:
surl sunt: "
arnvonwlwi (,,crla ce binecuvantezi pe cei ce Te binecuvinteazd.,
rc..."), singura rugiciune din rAnduiala Liturghiei pe. care.ptt:n'l o rosteEte
.,, uo.. t"re'gi in ,f"ra altarului. este de origine destul deveche. Ea corespunde,
iii,.,.qi. (idee) qi cuprins, ru,qriciwnii plntt'tt. phcorea capetelor, cu care se incheia
,l,ril fitorgnia..eqtini,-gi prin care arhiereul (preotul proestos) ii binecuvAnta pe
f. ,,Pe toqi qi pe toare,,. iosr, ir ii-p .. tqi pt..r, gi treceau fiecare pe sub mdna lui, ieqind
lol-, "i 'Tr-^.-, capetele
Ele reprezinti deci adaose posterioare texnrlui iniqial al anaforarei,
intrate p" iar',d din'bisericiie. Pentru ci
-.rr.^'.:^^-:^:i's ^X pe ^i,-.i ,rhiererrl
^o aflrnci arhiereul r^cfe2 xcersti ruglctune
rostea aceasti nrgiciune
uzul linrrgic desnrl de timpuriu (adici din secolele v-winairrtei. in vechile manuscrise
inapoia amvonului din mijlocul bisericii, ea se numegte
De origine ceva mai tirzie sunt cele doud ,ar"r. i"irt-J"rJ in (uxi brnoQdttpolvoq)'
a doua ice ilwgd"ciur+ea d.e dwpd. d.nn;vln
anafora-lei, gi anume troparul Ceasului al treilea (,,D;"r;;, (ii n"gi.i"nea amvonului se incheia odinioara Liturghia cregtini; dupi rostirea
Duh...") qiAxionwt.
C.i, .. p.
Concomitent cu binecuvAntarea credinciogilor, care-gi plecau capetele, aceqtia
pirl-
. .AteL troparul ceaswlui al, tlt-req si ytilturile rapectitte d.in psakmwt L (,,rniml u lriserica, la invitaqia diaconului: .IeEiqr in pace"'
,,:d:J:=ii_T]1-e..., ti: ,,\"_-1teprda.de la f"q, r;_.;j,-;;;;;;i*rsh;L*ii'il ;li,at. rugiciunile care urmeazl deci in rAnduiala Liturghiei de astizi dupi Rugi-
in taini inainte. de epiclezi (unele edigii le insereazi' .t ir. i" ilxnrr epiclez
llcir amvonului qi care alcltuiesc incheierea sau sfArgitul Liturghiei, reprezinti
adao-
$:?,X+Jtr]"a dati sporadic. in manuscrisele srecesti ,t" ii.,,-hi;t^. .lin din-secoleleYll-Vll inainte.
XII-XII, dar se Posterioare, intrate in uzul liturgic .r, , L:
textul lirurgic ca Uiiltwt red,incioSihr, adicl ungerea frunqilor lor de citre preot cu untdelemnul bi-
'uvirltat din candela de la i onostas, este o practici mai noui. Ea reprezinti o imi-
llT:P^'i't:-'r* i
haristice. Ultimerc ecur, are LtturtbreT,wrat ecesc) incepind
ut cu Ieraticonal
ic a ungerii similare care se face, inci din vechime, la sfArqinrl,Litiei
ortodoxi Rominl (nu se practicd in
gi este specifici
Transilvania gi in Mol-
constantinopol lB95, le-au suprimar, ca pe niqt riror. tlo"rn". si soecifice ;, i..*iJni din Biserica
monahate. La fel au frcut qi eiigiite mai'noi iI- iirirtni,Lut
r
222 223
rREOT PROF, DR. EruE BNNNI$rN I,ITURGIt;A SPTICIAI"A
,B Litarybiei (in rus.), i[f, p. Vi",if. sii, ContribiVii la revizuirea Litwryhierulwi rornd.rtey, Bucuregti, 1930;
i,"i*qi, LitwrXhiite bizantine privite istar ic in structara. Si rfuid.wiala /ar, Bucureqti,
19 orientalibus, t. II gi III,
A uc I aqi, Litury h ierul exp li c at, Bucuregti, I 9 72.
Ir."O, Ifist. du forucwlaire grec d.e ln liturgie d.e S. Jean Cbrysostornc,I_II,
,r$:
l*: ly*-ayn,,La.4ranQin
grii,ry eucharistique (Das eucharistische H,
idd el fond.anaentales
L Karabinov,
d.w on d.r' l" twrri l i ;i: i;i ;.
Ragd.ciunea euhnristici,o* ,inyori iin rus.;, S. petersburg, I
20
Amirrunte Ia pr. p. yintilesctt, Miruitul, in 5.7., y,
2rl,crrrru an. pp. 643_660.
-intidorm,in
10,
Drima oirere vezi mai pe largli.-i-. Vintit...u,
)';r'it1'atl
t'2, pb' tto-r+-s,-*'i"','i, , a""" vezi v. ir li
rev. S.l
ccirarli, Li*rsicn,
rREgT I'ROF, UR, ENE trRANISl.I,
227
226
LITURGICA STEUIAI,A
cctcnic micii
b) \bhodulmarc
b) Actele mantt-
(ie;irca cu
'lle pentru
Darurilc), mcnq.
a, Lwanregua Prcg:itir-cfl St.
in sec.Vl la inpirta4anii'
(rit prirnordial in
Eurihic al C-polci
rlnd. Lit.),
228
229
l,l'l'u R(ilcA sPr:olALA
qi a credincioqilor
a l)anrrilor, a sfingiqilor sluiitor-i
[,csl scop de tripl[ prcgltirc -
C,,qpm>lul" VI
rn'ui rcirlizar" o ,rro,i[r','i';;'i!'..;'
i"fi;U-,Lt*]:sl:'-::::$"'3tf,]"11jlfi:
'rugiciunile pe care preotul le
ii ,ir1'!."r;, r,, unele din
Explicarea Sfintei Liturghii ,li,',il,ffirl,.iliit",rtt ,t, ., celeialte acte sfinte slvArqite in
lu taind, concomitenr?, .'.rniite rostite
tri in auzul
credincioqilor'
s,nlrrea creorncro$rror,
v.,rL,r.rrLr' sfingirea credincioqilor, adrci I
atunc
Qi de
dox, mai aie, in acele nu-
adici impirtrqirea
impirtrgirea lor cu cu sfintel
^ I aduce
nAtree
Li,t_riii:_t::pul
principal si uttim al Shntei r-i* ii, ,nliila Daruritor fi
-^^^-x a-I
e roagi lut l)umnezeu sa-l invredniceasci
T:11,":::1,^T f?tt:,ill{:*i acestui.scop...$"j fost cel pusin la *,sft; e a. 3"g. qi i"-;tt SfAnta Masi e rnrmiti ieffilnic
r.so]{ generald. se impirtiqeau togi credin.i,iiiLl
r*.*. i;il-.;iri;'&; S
nrrghia Darurilor mai inainte sfin.tite, care de fapt nu
.r,. J.-&i o simpri
fi iocotiti_qi
""iira iffiii,;$; r,i';ffi. jertfa liturgici
stea fiind sfingite dinainte (a se vedia la cap. 3. Rapornrl dintre iertfaMintuitorului qi
. -p.: ,,rprr."fca scopulur r-rturghiei ti"J. i"ti."r-;t:;;;i;'dl"i
intocmiti rinduiala ei. Toate rugiciunile, cantiriie pt cruce ? $i
cum qi toate acele sau riturile ih.rt .r.. se sivarqesc i" ."ir"r
i?.iiiril. ai,, sfinta scrir l,lxisti vreo legiruri intre aceasti ierrJi qi cea adusS' de Mantuitotul
sfintei Lil cxisti,
il cxlsta, Consti aLtrarld
ln ce consfa
in legituri' l.
aceasti reli4Luro intre
sunt altceva decnt mijloace de pregrtire gi de ,.rlir"..
; scop. prin numai in chip i
- l)e fapt, se poate vorbii:*'--x:'
deci ";;ili n
este alcituiti randuiala.sfintei Irinriglll, ea urmdregre e\ei
a) Pregitirea Darurilor de paine qi di vin i. A;;i;;i
o intreitl pregitirci , ri^cr.Jii'qi
fStilit i!.tr"
uructt Ql lerua ''j )-
oe n,,o r,rr L<trL
alta' IrlLrc r/r(- dt 3::;
urrrro -- --,-*-.-easci
dr ul
in vederea sfi! Heoscbiqi - deci doui existi nu numai o strAns.i leSlqri,
prefacerii lor in sfintut rrup si sare. ror"gltii. "drr. cr;.;;;;r;;i;ii*i;;"riilliur }/f rllll .ir- ...r.r^rr D.^nrirr-rrn
"lti#
! :^ este a!::a.qt c]r
hie ^^r^ adici, tn
^li^x in Acpnf,
esenfa er
ei' lln2 ar aceeasl
una Sl CU
21(l 231
[,Rtiot' Prrrlr. Dn. ENti Bnnxl.srri
I,I'TU RGI(]A SPECIAI,A
Mai i,clcaproapc rdrnurcqrc clrm se exprici aceast{
idcntitrrrc sau in ce cr rca vizutl a p$inii qi a vinului. Liturghia este adici o slujbi cuvAntitoare
otae cab asih aiI *,.".,,r,t ir^
it _il;' l/r
l]::i9-,".,1.f".{_?i:ill1ll.T,?
ntativ in aceasti privingis.
vv -rLd' i. .,,. it ludm lritrral[) qi flri de sflngc (l.oprfi rcr[ &ucrtportoq ],crtpeio), cum o caracterizeazd.
uniratea sau identitarea celor doui jertfe vrllltierul ortodox, ln rugiciunea epiclezei;
.,,,,?j,.r,.1,.-1^r-,a,
tritorului atAt ca sivargitor,.cit gi ca a"i1-r,.rre) rezulti din identi lr) Jcrtfa de pe cruce a fost adusi de Hristos singur, pentru mAnnrirea tuturor oa-
de jertfr ," ,rit'.iilXl1llil ilor, ca a fost jertfa Sa proprie, pe cind cea din Liturghie este adusl nu numai din
irccsta rciese limpede, dacd disecim nodunea
a. il*m iiiii;ra .r elementele
t'"" In vr!.rvrrlvrL Lui, ci gi din a Bisericii sau obgtii credincioqilor. Cici ,,prin prefacerea Daruri-
. si vedem iaiarrr qi credincioqii simbolizaqi prin ele se unesc cu Hristos ca preot al jertfei gi ca dar
;
jerrfl; rtfh, sunt primiqi, cu alte cuvinte, in corpul mistic al lui Hristos"T. Aqadar, in Li-
tic, Biserica jertfegte gi ea impreuni cu Hristos gi se aduce ca jerdl o dati cu El,
e este primitorul,ei.
rnijlocirea preonrlui linrrghisitor, care este reprezentannrl imputernicit gi sfinqit,
sacrificator sau sivArqitor al jertfei _
nl lJisericii, cAt gi al MAntuitorului;
olici - este M4nnr'itnnrl i-o,'.i D-^^d
..-. --: s!!qL urr vr5drr sall u, rnsfrument ur e) Jcrrfa sAngeroasi de pe cruce s-a adts intr-un singur loc gi o singuri datl pentru
al lui Hris
Eleauna; jertfa din Liturghie se aduce de-a pururi qi pretutindeni unde sunt biserici
;lf,j|}t:::'j,I:*firl,:t:'^xt"il" J p;;;"
acluse de credinciosi. E^l ri preface i;d,r;ift'sh'in sfdnrulur Duh
:l
adevaranrr sirl
lltnrc creqtine.
l)itr, deqi se sivArqegte in multe locuri gi de multe ori, Liturghia nu trebuie conceputi
tsinge, cu care S-a j:"
R.I-^--- ;:
r.,: Dumnezeu-Tatjl,iertfit Fe cruce; ti tot fi a'^t^ '^e^
ectp A-or^ -^-^ t^ ^c-. aule orezir
r^ ^a^'-Y
brcpctd.re saureinnoire a Patimilor de pe cruce - cum) din nefericire, se exprimi mulqi
Iui
b)
ca,dar q.-;i;d;il;; ::.[f; irutorii tAlcuirilor populare ale Liturghiei. Ea nu inseamni, adici, un nou act de
. Materia sau darul de iertfld";l;i .,. cslc
este acelagt fizici gi dureroasS. a lui Hristos) ca pe Golgota. Nu trebuie si ne inchipuim ci
rr.lrro
:rdus ;;-^- ac(
>s pitimegte gi moare la fiecare Linrrghie, cdci Sftnta Scriptur"ri ne spune limurit ci
,,"11
d<rctr.-.-. ulqvarrle 14
,t:"t#r_r:,iTll",
Lu 4 Lsl.r
o,ruducrc,.r...r..rl',i^lr!ro'?r
qg
de Dc-t,olgota'
pe Gorgo*. (; rs, odatd inviat, nu mai moare qi nu mai pitimeqte (vezi mai ales Evr. Y7I,27;A,
; X, 10-14, unde se accenflreazi unicitatea jertrei de pe Cruce).
;;:-,1I"::;"1:"1"1;+rir.ft
adusi nu numai Trtalui :;"ffi ;[i:',l,,fl 1.,,1:.:],1.J.,.1?ffi ,i.:
$i Sfe;[i'b;, ;i'Sh-,?; ii:il,T;:X;J,5:; Prccum am spus, corect vorbind, Jertfa noastrS, este intocmai cu cea de pe cruce.
],,l,XX:;Ii"];
jcrtfr, i" rin.grri., .r;i;. ;*,
Mnnnritorut apare deci ,tet ca
sau momennrl din rAnduiala Liturghiei, in care cele doui jertfe se intAlnesc, se
rif'rci sau se contopesc intr-una singuri, este pt efncerea in Sfinnrl Trup qi SAnge a
cdt Qi ca siv^rsitor sau aduciro. qi.","il,i;';;#ir:r"ii:H::'^::1:
i
al MAntuitorului in iertfa llturji;;';;;., de altf"t €.,,-,,r.1. rcntelor euharistice care cor stinrie temelia materiali a ]errfei din Linrrghie. CIci
rugdciunile Litwrnhiend.wi_o."4"1'li an"me ^L:^_ uttr-u
inrr ile care se prefac pot fi multe, atatea cAte Liturghii se slvArgesc pe toati faqa
rugdciu
oul Herupicului:',...Cicifu.qti Cei..^ra".; liertfe\ taind, rului; dar Sfannrl Trup qi SAnge, in care ele se prefac, este gi rS.mAne totdeauna
^^ j^ot
ft I r1i acelaqi: Trupul qi SAngele cu care Hristos S-a niscut din SfAnta Fecioarl, cu
cc nrimaoti
r'r" primegti /:^-+f^
(iertfa)\ qi
^: ^Cel
-t ce
prccneaza tdlcuitorii Lirurghiei lll a triit pe pimAnt, cu care a pitimit gi s-a ingropat) cu care apoi a inviat qi S-a
l)umnezeu qi Se aduce (jerrfly c la ceruri, unde gade gi acum in slava, de-a dreapta Tatdlui.
|crtfa din Liturghie este deci mai pe intplesul nostru, o reproducere, o fonnd d.e
ire hr. timp, dc actua.lizare sau d.e petpetuare in rniihcul nlstru) a prezenlei lwi Hrioos,
4.Litwghia ca formi de prelungire iutghiat o dati pentm totdeauna; este o multiplicare in timp qi spagiu a unicei Jertfe
lrc Ciolgota. Este mijlocul dumnezeiesc prin care ni se improspiteazi de fiecare dati
a sacerdogiului MAntuitorului in Biserici tlcvirre astfel veqnic prezrnti in faqa noastrl ]ertfa crucii qi prin care se pun totodati la
i ni, fieciruia dintre noi, efectele bineflcitoare ale acesteia. Cu alte cuvinte, Litwr-
gi aceeaqi cu cea de pe Golgota,
,.n.1 exterytd.:
,r chip. sAngeros, prin junghiere durer
tx)a..- 'zr!d) Lra uur r_rfurgnr. r. rd,r.i'rri'Hitottl.:Jfr#lf,nt noi in plus sau de a insemna o ispigire din nou a picatului, ci ea reprezinti nu-
rrrr mijloc pentru lmplnigirea fructelor moqli de pe Golgota, acelora care caute
)r perltru mAntuirea lor... In raport cu |ertfa de pe Golgota, Sfhnta Euharistie este o
rclativti, deoarece ea se referS. la cea dintAi qi o reproduces.
Astfcl, Litarghia este nmdmd forzna de pelpetua.re sau continuare d. prezenlei Md.ntwi-
i ln lurne dc-a lungul yeacurilnr gi centrul activitigii Lui in Bisericd. Este mijlocul
233
l,REo'l' lrROIr, DR. liNri I]tr^Ntus,tIi I,I1.U RGI(]A SPECIAI,A
prin care El se afli vcgnic impreunr cu noi gi prin carc ir;i lmplincqtc dcci fil
l\enz,DieGeschichtcdcsMusltllb'.lt4'ilfi-od'erdernlteGlawbeund'd'ieneuen
(Altertum und Mimelalter),
[:.rla Sfinqilor l.ai.$no_s-t9_]i qi_U-ccnici: ,,Iati, Eu sunr ., u,ri i. r.ate zilele]
s^farlitut veagulyi" (Mt. XXVIIL,2o). Esii, toiodati, o fbrmi clc anticiparc a
ut ilbe, d.as Wessen AttT,iiiiit;; Op:it t':I. Band
Sale, de preinchipuire gi de pregustare a bundtitilor de la masa cereasci pe < ji'r',lhl11';. Rodopulo s. sfi,nprea.Dyrwrytor.sryli.Ewharistii
d.wpd. textete titwrsice
rezervi celor ce-L iubesc qi loc. par.; Mt. vI[, ll; xx[,'I-I4;!
1y.,I]y,2325etc.); iiiiirii iiiriri.i si ipwse"i (in grec';, Tesalonic' 1968'
L-L3, 21, 23; Lc. XXrI,. 30;
.xY, osprFrl euharistic are deci qi pi raclrim Schulz, o""dili"iri|)- Dturyir.' vo* werden ibrer Syrubolgestnlt,
sens eshatologic. MAnruitorul este impreuni cu Dumnezeu-Tatil ,r, irr'.erurl, "n
1c^elalitimp este impreuni cu noi in mod spiritual, gezand pe sfintele ,lt"r.,ru6
s*:::
sfintelor Daruri,.precum grareQte Litwrgbiintt ortodo, (Rugiciunea cititi de It lt iif
Alcxrs varr i;
\rLrr Me ns b rug ghe, r e o hs i e i
tft:
fe*'P"t''
rYrurrouruiirlulrE-;;;'il; aris ti e tu
*"t en
J1yyl
e uh c
nr'
^s::(:Y-"1:
Europe occidentale"'
1tl ltd,rinti, in ,,Ntlessag m.
tainS.,.inainte de impdrtdqire) : ,,Ia aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnr
lnn.-martie t loa, ppiioli;,";.^;;E
i.v. paraschiv, in M.o-, L968, 7-8,
tru, din sfant locaqul riu gi de pe tronul slavei impiriqiei rale qi vino ca sd ne 1
s
$73-597.
p. _"".1. cela ce sus^ qezi impreunr cu Tatil gi aici impreuni tu noi nevizur
faqd...". Din slava Si cereasci, MA,tuitorul iontinui 'rr.f.i,e-ii
Liturghia oficiati de preoqii Bisericii, slujirea Sa preoqeascie.
B. LITURGHIA CA FORMA DE CULT
$r CENTRU AL CULTULUT
DfvrN ORTODOX
BIBLIOGRAFIE
ciciuli, Durnnezeiasca Ewharistie ca ieffi (in grec.), Atena, 1. Liturghia ca centru al cultului divin public
ortodox
_o. --- 1932 (trad.
de Pr.
\ Antgfi,/effi eaharisticti, Buziu, iq,iOl.
Legii.gelei N(, este cea mai im-
. fr.gf N. Chiqescu, Pr. Prof. I. Todoran gi pr. I. petreuqi, Teolngia ln ortodoxie, sfanta Liturghie, adici slujba iertfei
sirnQkcyl.' M_anu{ pentru-institutele teologice, vol. II, Bucuregii,'195g, pp. ,rnntr dintre to"t. orriteqii! componente *rn'r"i *ll'^:*:9:ft:t;illt*
'r'j
il a fost' din
G. De Broglie, La Messe obtation collecti'pe d.e ra corurnwnautd cbreiienne
B
ItTlffJiiL#. fi; il:,.I i;A SaieP'riscumPilrt:-11'
cruce a
-{antuit-orului
,,Gregorianum", 30 (1949), pp. 534-561. de vedere soteriologic;:Jil;;;i'i'aqii
i;;ff Hil;iiilri; sai mil ::::li:.#g qt
;;a ;a, sfanr Liurghie - c"r. actuarizea-
De augustissirno Corporis et H:i:J":tru:il
Ch tcca |erdl -.r,. r.-.liJqi, t"t"J'te,
cenirul
lin:t:#:"t*: ?fflil;".*
lEqkse,1965.
ntal iniri suulvr !r!*^--^^-) ;ti
,t ii^ !i;;i-iidshii, - qi r *tet+-t:
_ f . tydokrmov, La priire d.e lEglise d,Orient. _ La kturgie d.e Sahct Jean rlintii urLla dLdL orulua
"tet 'o"'
orice acq menlte
:tY.l^'-,1^'T1T*
e)rprime in afari
Paris, 1966. aie BisericiiJ preculn qi orice atitudine sau ^sa
*-":;-,a."rtie
!_t caN Galeriu, f effi si rdscurnpdrnre. Tezd. de docrorar, Bucureqti, 1923.
fj,__C$r,..las leilige Masopfer, dngmatr.sch, litu.gisch'wrcd. aszetisch
I-)(III, Frgilurg im Breisgau,l9l.2 (irad. fr..p"r. N(o.."ud,: Le Snint
[r+ii$'t]":':
ca
rentele noasrre de
o rePrezlnta ql o
multumire sau 1e1ere"fa5i^1t-
,'#ffiff"il][flf::r::*H?;
:-:: r:--:-- -^-o -^nctitrrie miiloace de sfinqire
sfintire a
?:]ff":j
Messe, 2 vol., Paris, 1894- 1900). ,1?r[5l7aT"jri1, I.r.rrr.. servicii divine, care constituie
M. Jt_gie,Messe (dans l.a Litwrgie),inDTC, t. X, part. II (192g), col. L3I7-
t::tl':.^
;J;#ii'd.hmpirtigirea uSdT divin: taine:i .",. ioate constinrie
E,p* r-*a., ^^^cdnrip no intr.drr-
introdu-
/..A. lungmann, The la,crifi.c9 of the Cburch, iondon, 'l96li'tdem, iiJ:::::: HH#',ffiil;;',";;;.1 l^"-'J i;"'r'
sacrificiwrn in d.er Geschichte der Eucharistie c lrr slujba sfintei Li;'"s^hii;^-; '' i,L1gl5:"t:l-':l'Yl?::i*iT:1
- wrrtrindnirur,' in ,,z,eitsc chiai in cursul Li-
katolische Theologie", 92 (1970), pp. 342-350. l,l.,1ri']lii.:.i'iffi;'iilffiiii
'ghici, ca de exemplu hiroto
ere ,.irua'q.''
. fosep! Kramp, S. 1., Die Opferanschaau?,tgeru d,er rijrnischen Messkturgie. ,1111*"*,:'ff,::::**?:Y:il
ca strntrrea sranrurur qi m.arelui Mir Ia Liturghia
din )oia
Auflage Regensburg, L924. iilll ii;;Tt1#;hiei,
c--:-^- .^.i lAohee".-;--^L; la Boboteazi, parastasu'Ut jlf::
Macarie, Teohgia doxrnaticti. ot"todtxd, trad. de arh. Gherasim Timus irrri,
fsttmr savarQesc ghic,
II, Bucureqti, 1887, p. 494 g.u. Ht.t" i
..-. ,-:- rea de odi cum
.. f. lleyendorff, Le
.daxme e.wcharistiqwe d.nns les controverces theolngiqwes d,u erunil toatc
toatc
iDcle, in rev. grec. ,,Grigore Palama,,, 42 (L959). pp. 92-100.
', --
tprs. Nrcolar
-bprs. Nrcolai Makariopols\,1lti.fu"ar*rntab
Makariopolsl<r,Id^ei furcdamentab in sftntn o.e- se PUtCTCA
sftrutn Eaharistie (in l. bulg.),
bulg.)
]!o! Gxuas dinAnuaru.lAcad.. Dwhwn.,,sfil.rutwr crhnent dr ohride" di" s"n",-t.
1962-1963),rez.inrec. no stridlnrev.,,dftodoxia,,, an. 1964,m.Z.pp.ZOlZiO',
iertfa
-'i,,
'Comp. acclagi, op. cit., pp.7,50.
1..rn,n, pr. p. Virrrilcncrr,
()mr (lit.grafinr) de Liturgicrigentdld,llttcttrcqti, 1940' pp' l5-16'
PnEor Pnor, Dn. Eun tsnarur5,rri
I,ITURGICA SPECIALA
2. Linxghia ca formi a cultului de adoragie l) Astfcl, Liturghio cstc sublimul irnn d.e slavd. Si de laudd pe ca.re il pwtern adwce lui
Wfica pentra perfecViunile, paterea. Si ru.aiestatea Sa. De ce | - Pentru ci acest imn
Dar Lirurghia esre nu numai izvorur temelia
sfinteror Taine qi ierr hrrtlgat prin mijlocirea !-iului lui Dumnezeu, singurul Care, atAt cAt a triit pe
Ei.
mai i-ro't,.,tl di;J.; ;;;'"r..:,-^i^ t, a dat lui Dumnezeu-Tatdl, prin viaqa Sa neprihiniti, slava gi cinstea ce I se
blic, de fiecar
;?,,..*:ltjjea ii ..6ii; -.!^;r;;:"1
';:;;) ili
i ,,Eu Te-am proslivit pe Tine pe plmAnC' (In. XV[, 4). Numai aga Tatil ceresc
I#:{:;,:",::i, dr it intr-un chip vrednic de DAnsull2.
sivnrqit cea di""'-
-^.*.s.,.",.1"
';";;;
ci", t., oe rame. ,. remarci
spune
Dur prin Liturghie cinstim nu numai pe Dumnezeu, ci qi pe sfinqi. Liturghia este
il*.ff.":r*I:*::::lyi",
care
ii., rit"-,shii
n,,
au origine omeneascd, adici srfriinst*i;;;
se "i5.T]torecum
numird intre cele sapte
il tirrrna supremd. de exprimare nu nurnai a cultului de ad.ora1ie, ? -qi celyl a1
^,
B;;;il::':: i,',: ir'.Eri . Lirurghia prilejuieqte cea mai mare bucurie pe care o Putem face ingerilor qi
presus de ele. Toate Laudele lsrujbele ziinlce) premergitorr. qi cea mai aleasi cinstire pe care le-o putem da. Desigur, Jertfa se aduce numai
ifint i Linrrghii, iar nu fipnrrilor - oricAt ar fi ele de superioare sau desivArgite -, deci nu
Proeminenga s au su perio,i rrt .
-snr,r.i'L,;
;..,*,:,1""",:,:ll":,::_::.-,::Fi-.;-"#i;.:;;;;;e;;-qi;..gnti..t'.i.:ffi:[rr:.#
a LiRr
ducc nici ingerilor, nici sfinqilor. Ea se sivArqegte insl nu numai spre slava lui
Laude, noi.aducem l"i D;;;;euanumai ,;;H
#';:;
rugicirrne _ fie eo Aa ci gi ,,spre cinstea gi pomenirea sfinqiloC', adici este adusl drept mulqumire
hudilrua;.iir"i,i;:;?JH.Tfr
i:I._,J.p..
i1,:dili:::ff :fi iI;ffit jiST
n,
cinstea gi mirirea pe care Dumnezeu le-a diruit oamenilor, in persoana sfinqilor,
iertfn,.ca.re, precurn am spus, este torme c( i unul din motivele peiltru care ii suntem datori recunoqtinq.i gi mulgumire' Pe de
l":iiTii :'L'"'i:::-T,"'.1-,],19y..-
lXl5L:'uf#JJT:L';i,['*n#j:;ili"fi h"J;;tHT,fJ]:'J:,f,:i pilrte, aducerea jertfei liturgice pricinuiegte sfinqilor mare bucurig gi desfltare, cdci ei
,trcuri de slava ce se aduce lui Dumnezeu prin Sfinta Jerrflr3. De aceea, dintru
Aceasta se poate ingelege .r, ,iai-"i bine,^daci martirii qi sfinqii au fost slrbitoriqi mai ales prin oficierea Sfintei Liturghii la
vrednicia jertfei care se sivArsest.-il;fu avem in vedere valoarea,
A
"''HlA Sfint^; r ir,-_Lii ^:
r.. v^frrl
vrurL' hstlt
nst
lor, in zilele comemoririi anuale a mo4ii lor martirice.
d b) I-irurghia este, totodatl, supremul prinos de mult-umire, adici expresia desivlr-
n noui. cre i s sentimentelor noastre de recunoqtinqi faqi de Dumnezeu, pentru binefacerile
ci a_I
luvrrrL!) !JtLbr)4,ta. repreztntd.
cca
cea mar
mat i,,:
i., de la El. A,pa precum jertfa Fiului Siu reprezinti manifestarea qi dovada subli-
fOrma cea rnai inahd si desdvtrtrsitd', ,;i;;;;; n milostivirii bunlttrqii qi iubirii divine faql de oameni, tot aQa gi Liturghia - care
ad.orafie. De ce I
nlizeazil acea jerrfr - reprezintd desivArqita formi de exprimare a sentimentelor
_ aQa cum de mulqumire gi de recunogdnqi fagi de Dumnezeu.
ad.ndrat al acestei i,
bit al Tatil evoir,,, e Arhiereul i
pc aceea, ea se si numeQte de prefering , Euharistie, adicd. sluibd. d.e rnulywwire, obi-
firi nati -Xt^^t -' rugiciunilor ei fiind, in cea mai mare parte gi in primul rAnd, exprimarea
LL) zvr. L, ro decat
decAt c<
:qtin.rei noastre fagi de Dumnezeu. Funcqiunea aceasta euharistici a Jertfei litur-
tru ei Mi sfintesc si ca nor: D
cste, de altfel, formulatl in numeroase locuri din Liturghier. ,rSi mulqumim
.1,i, ,,-o..- uc ,srlra csre rot ce s-ar putea aduce
doiler dair
- Al doilea, ' XYII,
nului", ne indeamni preotul. Iar poporul cAnti, in timp ce preonrl sfinqegte Da-
mai de XrHIir.,
::T-1"::.""ri:Tp^{ Il sangeri. *p;ih;;i qi n.pi.r,ri-t- ri r",r"i sdu. rnti-r
jai..p'.is-",*i*#l#lrii"i1T"it,"'r":!t llc:.,,Pe Tine Te liudlm, pe Tine Te binecuvAntim, Tie-Ji multumim, Doamne...".
c) lrr al treilea rind, Liturghia este cea mai eficace ieffi de impdcore cu Dwrnnezeu
$ffi :,,,.Tf;J,.1rr"#.:.,'.a pcntru ispasirea Si iertarea pd.cntehr nlnsb,e. De ce | - Pentru ci prin ea se ofbri lui
imoortohiti .,, rnara .Ti.:yrl!i desivdrgit; e opera cea mai a; ;;;i "il;;ii ntncre., aielaqi preq de riscumplrare care s-a oferit Pe cruce, adici SAngele
put al .Frulur
rcprit (vezi Evr. IX, IJ).
Fiului Siu (vezr I3). Efecnrl Jertfei este arlrmat
expiator al Jerttel
-btectul exprator in lr-
afirmat ln tri-
ier, ori de cite ori e vorba de impirtigirea cu Sfintele Taine: ,,Se impirtlQeQte ro-
curlrcloQl' care constrtuie materia (roaba) Iui Dumnezeu X..., spre iertarefr. pri.catehr gi viaqa de veci".
rcprezinti i^prefacerea lor, naflrra omeneasci. ieftft
oferitr lui estE
in starea ei de perfecfiune la .".e a rldi
in^
uniree ipo-'*"'-
unirea Lu vu vd,,LL,r cer v egnrc. rIilil;ll'.ff 3. Liturghia ca formi a rugiciunii de cerere (miilocire)
ffi!,Hj,'i:Ht":r:'ifl
",, iiGffi persoani, noi rc
;ilT:T*ij:il*::'*'f:]:: lll!$rlnr*'i,##lii*i:'#::?Tii,lil;
ii'llBi":TlT;:,Xi?iXllf
Iati
,ii;*igilffi t,inrrghia esre, in sfirgit, cea mai puternicl ruXd.ciune d.e cerere saw rniil.ocire. Este
lgptcmul mijloc de Dumnezeu in favoarea noastrS. sau
Ht*ai*fi li:
de ce j
I iuortilor nogtri, Linrrghie. Unite cu ale preotului
ncclaqi timp, c-. rrrdr ,ralla rcrrra oe rarrrr. c
PL illi''li"'1,?"1xluffi,1
re-a lnlocult' -Ea este a lhtrrglrisitor, rugici n Liturghie o putere deosebiti, pe
.,,ii:i"-.;;'.i."-:il'ft il:il:,,;:T"ff ESrc n-ar avea-o altfel. De ce ? Pentru ci ele se unesc cu acelea - infinit superioare gi
.l,rlilx**."i*Bft s:#:r.,..qi-JLi
lr {)ornp. Nicolac Cirhlsih, op. cit., cap. 36, tral^ rom. cit., p.88.
tt Duprc
sfitficUioA* U"r.trfuap. 301, *ai. mrn. cit., p. lgg, rrVczi Nicolae Catrasiln, op, rit., cap. 48,*dd. rom. cit., pp. 103-106
236 237
PHrcrr Pnon, Dn, ENg Brnnr$,rri
LtluRrircR sPE()tAt,A
mai cu trcccrc - alc lui lisus, carc, pri, Jcrtf'a sa, rnijroceqtc !)t l.suqi pc lrng{
:i:l.^rl al Linrrghiei. nu este ..r.iito. ,,orrtr".
cuitor
impti,irea
ll,,t|:l|ry b";.;;il p....,rm zice un mi
o arti rugicirrr. sr poat{ atflr crc mult gi carc
9rr^..
*: *1f9j
o plati, Tiil"?
c1 i"r'ii"qito*.'i;"fr, care a curdti lirtc in fala ochilor noqtri, sub forma de drami liturgici (sacramentali). In mistenrl
,ici picatere si fr.1dysa..p.i,ir.."'te
firidelegile lumiira..Ll ,. g#;;;;i'ifffiitl
1.9r.rt" ;le crcgtin, Jertfa sau Patima de pe cruce a lui Hristos -
punctul culminant al lucririi
zicanH: ,,Avand deci Arhiere;-#;;; b*e a ,trrbitul
tilr, p".Iisus,":,iid,"l*i,
Il-"1^'1,* Fiul lui Dumnezeu...,'si ne apropiem cu incredere de
tronul Fr
ntilrrnritoare - devine oarecurn din nou prezenti gi reali; credinciogii participi
sI dobA,dim lir ca, adic5.o retriiesc qi beneficiazi de efectele ei salutare, cu fiecare Liturghie.
,a:?^i:i^;:i1
qi sI afldm har spre
Dar,
T,li ales,Litw ";rto'.lr't-.;iiu.. iV,^i+ fOi.
'",' r:, in forma ei originarl gi cea mai simpli - aceea de masi liturgicl, imitaqie
mai .;;;'.;;:_;: rr Cinei - Linrrghia creqtini era in primul rAnd o ana.vnnezd. n patirnii si a
Sfanti folosegte nu nur.,ar ceror vr, care o
1#l;;ff;,#,x,;,#:K:; MAntuitorului; precum subliniazi SfAntul Apostol Pavel: ,,De cAte ori mincaqi
1d!!, .i s;'rif;i-;ii{l',';:;K,r:i;
il pomenes te la fi nt le o'"; 1. il ;;'r"p;. des pre acer I irccasta qi beqi paharul acesta) ynoartea Dornnwlui ttestiTi (ranayy6l"l.ete)r6 pini
ff: j i
J_.,.-"Il .s ti" (I Cor. XI,26).
rneon al resalonicului:.,,celor.adormiqi
"?._.-1:: re sunt mai de foros iinrrghiile, iar altfel, chiar qi tAlcuirorii de mai tArziu ai cultului cregtin au considerat Sfinta
l?::.ll:tl.-,t ii ajuti mai'pusin; ,"iil;; o,,"J,1_,.,,ri,rd, a ric tot ca o comemorare a Patimii Domnului. ,,SI gtiqi, agadar, toqi preoqii, care
picat,. iar prin T:t:':._"lle)
jertfl se impirtiqeqte ."
der ci cc i-hi,,o..^ -..,r...--^--":-'--. .i--d.
iii;i;r, ,;-;-0t."i.:#H;iJ.lincr rgl altarul sfAr-rt gi sivirqiqi lertfa cea flri de sAnge, ci noi vestim Patima cea
oe toata dulere".-O..i.
durerea. Deci, inainte
inainre de
r turc de viat5. a lui Hristos", gisim scris in comentaml linrrgic din secolul VIII
a, de v_or avea avuqie, si se faci gi it Sfintului Gherman, patriarhul Constantinopoluluir
7.
i de sfinte biserici qi altele care s patimile qi moartea Domnului nu pot fi desprinse din contextul istoric al vieqii
rLrr .
-"at (;i,,it"l.b ;;'r#;t j;
rrrdrrLurrsi:r. t-.re ac::a, t91te slu;bele p"g,*-
illqii S"t. mAntuitoare, adici nu pot fi s.i".ate de momentul invierii gi al
:*1.':l:i1g1^.1
toa-ti p.uterea. gi valoare linirgng
qae'99i.Ji.a,p,;;),';#; ia ai" aceasta iqi rr i Sale la ceruri. De aceea, frna.rnneza, vechilor anaforale liturgice rlsiritene infl-
a. prin Liturghie se intreqin.:ar:,fbi
;ir;itim..rn r d. ,r l,inrrghia ca o formi de comemorare a flrturor evenimentelor dintre Patimi gi
care ii unesre pe.. ui lr..i mo4i
7:,!:?k:*:l.f:y:!1_rubire
ccruri, frcanddin si cu *'
s : ,,AducAndu-ne, dar, aminte (pepurlp6uot) de aceasti porunci mAnnritoare qi
!9ti un singur trup: trupur,ri"i. r,ri iiii;lo*r'.'" : cele ce s-au flcut pentru noi: d.e cntce, d.e Sroapd, de intierea cea d.e a weia zi, d.e
X ::Th
.,".?l cea :l*I{n'1 *.".Tli"irir..-i
d. ;;A a*Bisericii, stujba la ceruri, d.e sederea d.e-a d.reapta, d.e a dowa si sldtitti iardsi tteruire..." etc.r8
crarea mai sfhnti. p" .,rI..:"stinrie,^.rt..1
o pot sdvarqi sfinqiqii rr";,t"li
ie pdmant, gi
pus"i.i
dumnezeiesc Qi indispensabir, pe care Miituitomr nir-a Ia indemini spre
qi minruirea sufletelor noasrre.
Bxtinderea simbolismului istoriei mAntuirii in rAnduiala Liturghiei
C. SIMBOLISMUL SFINTEI LITURGHII err timpul, paralel cu dezvoltarea progresivi a ritualului Liturghiei, aceasta a ince-
E ri\ comemoreze treptat $ celelnlte episoad.e din istoria rnd.ntuirii, anterioare
Patimi-
6ANourALA LrruRGHrEr cA F.RMA oi corEMo l)iti:ritele ceremonii qi acte liturgice care precedau acurn rinralul euharistic primi-
l[rr care au fost adiugate succesiv in rAnduiala Liturghiei au primit, in afari de sen-
SAU ACTUALIZARE A ISTORIEI SFINTE)
Int clirect sau literal, gi semnificalii sau sensuri derivate, superioare. Dintre acestea)
strnt sensuri istorico-siynbolice, care inchipuie sau amintesc aminunte din activita-
l. Liturghia Bisericii primare ca,,mister, Miinruitorului dinainte de Inilgare, iar altele sunt sensuri spirituale, care ne suge-
silu ne duc cu gandul la realitdqile din viaga viitoare. futfel, Liturghia creqtini in
aI patimii qi mo4ii Domnului r ci actuali a devenit, dupi expresia lapidari a Sfantului Teodor Snrditul, un fel
,,r'ccirpiturlare a intregii iconomii a mAnnririi"re
l}::l::.::l:lT:1,:: p.,lftr+de curn este atcinriti, randuiata Sfintei Liturghii
::iilf .?:,cultul
:l11,:. 11 :?lT
suprem adus de.a
snnqire,
l'P:l"r D"ile zeu, ",,,,.,*"i G;;,"d'il; .;.i'.?'rT ; lu
"' pqin Pnn
(mai pufm
,,Vcstigi (mal
,,Vcsu[r cuvinte decit
prin olvrnte decat prin sirbitorire) moarTea
Prm sarDatonreJ lromnulul W.
moartea Domnului". vv. Bat.er,
baLter, \rrw
Crrie-
::llilli ciqi o -ifi;""l6#ITJ:
simt'nlici, de comemorare sau de rein roire ;;;i'.;'a;^r;.;;;;t;#","fi
lrrh,utsches Wu,terbwcb zu den Schifien. desNewmTestatacnts...II[, Aufl., Berlin, 1937, col. 680-68I.
t' l),;criere a- bisericii
l'rr..--i^-.^ L:.-^":-:.: -) explicare D/-l +t. \tC\fiII
XCVIL 400lnn D.
n
Si ^^.tD----+-)")-X
tainicd..., P.G.,
lx An,rfrrraua din Liturghia bizantini a Sfhntului Ioan Guri de Aur (Dwrunezeieg'ile Liturgbii, ed.
, *":tXnfX:,lS5,*ya"*i,".,,rsn*l",lufin";i;i'::;);;;;;'il;#W
g:gr:l y._o, r, r I Ei c".. )n, rifiil;r#':*#{:r;# l,
(1,p. 132). Comp. Sihwgd.ciwnea
qi pentnt. potrivirea Sfintelor, din Liturghia Sfintuluii Vasile cel
!:!,,.::: dintm inceput ca oT.dv&1'q-q,'rJiJ;
sidcrari Tx I (
pp. 206-2O7\: ,,Plininr-s-a qi s-a desivArgit, cit este dupi a noastri Putere, Hristoase
' tibitum, pp.2O6-2C
;k;;';;t;:*r-;?; rrr..z."r,l n,js?r-,r, taina rdnduidii Tale (td tnq ong olrouo;-ticxq puoclptou); ci avem amintirea
1ruf1pr1u) rno(ii Talc, r,azur-am chipul invierii Tale..." etc. Cf. gi Prof. |.f, von Allmerr,
Essaisur
r'r
Nic<rl,rc (lirtrasil;r- ob. cit., cap.XXI.V,trfid. rotn. u du Seilncwrr, NcuchAtcl, 1966, pp. 23-26.
tF cit., p.67. )-uyreq&l.atcootg tf6 6l,qq, elrouoirtcrg td6e td puotflptov (Antireticul I irupo*iva icouomahilor,
llflyttut., la hrrrebntia zz, nt'ii.)u,,.' ,ii"", p,'le1i.
X(llX, col. 340 C),
23tl
rREor PROF, DR, ENn BRANtSl.E
l.rru nc; l< ;R SPECIAlA
a lui l)umnczcu, c{t qi clrcl:tatca rii irrdecata Lui, sidc-sc qi aprind in sufletele
a diferitelor ei acte gi ,i,i,.,r.r,rri iubirea, ci gi'tcama fatl de ill, ftceldr-ne astfel mai zeloqi intru pizi-
i,,t.S,ilT::,1H:si1ii1",,,,.,.*;i,:N,q,"i*-D"_"d;i.ul,ffi il runcilor Sale. Iar toate la tut loc imbunitlqesc suflenrl qi apropie de Dumnezeu
:.,1i'-.:fl
:f #li3i,:n'::.:,n"tiieno,,"rl,!,r"S,ffi #;,ff
nl- ;;ilil;;i H,f hffi :i::ll::,ff:
:::T,T.t:f ;i;r.*, .il qi [e credinciogi, flcAnd gi pe uriul,. qi.pe ceilalli destoinici P.gngu prl-
l3:Ti,".'ll]:: "1?:::l'1 -lll."",rryr,
r r,il"*i i. -r"Y, ii,li'r# ll #,,T,:l ;ip#;;.ainstitelor Daruri, .".. itt scopul."tg* 3l ll*:i LiPrghii'
?* :i:
:iXT i,tii: ii1' "f :. 9::: i incleosebi pe preot si. slvArgeasca cu vrednicje |ertfa (sfingirea Damrilor), care
y11irura' r ;;il., h ill,i, i"_'H,,ffi
qrrea ::,:,11 i1.:,r.n
la propovidui
invierea *
ff : ?l?ff :* I
gi inllgarea Sa la ceruri. [ 11 rl ccl dintAi al'Sfintei Liturghii; de aceea vedem, in multe din rugiciunile
socotit nevrednic de a aduce
sfin-
Jertfa,
La acestea se adaugi.sensuri dogmatice qi i'b[,l.,;;;;*l;ro1gi in taini'ca. si. mr
!e
morare, adici cele regate de doc
de invdqirura de crediijta qi morrH I gi;lii. iainei c,-, suflii clrrat, cu limbi qi cu mAini curate. Iati deci culn sunt
Jlui.*t.l
Iti'W5tru lucrarea sfanti, prin insigi puterea cuvintelor rostrte qi cdntate.
;i i;ii;, ;;d, rugiciunile, cAntrrile, citirile qi toate cele ce se sS.vArQesc in sfAnta
3. Scopul qi efectul simbolismului liturgic ii. rfirrq.r. prirr r..." ci.intr-insele noi vedem cu inchipuirea pe Hristos, lttcra-
intimile Lui pentru noi. intr-adevi.r, atAt in cAntlri gi in citiri, cit in toate
qi cele
scopul pe care il urmiregte acest simbofir- J. rfrrrqiqii liturghisitori in cursul intregii slujbe este simbolizati lucrarea
.3lot,- p. care il exerciti asupia ."n t
t* Iq1qi.. es-te efecnrr psihorogic
rn{X+i.A ^) t^-^-: - -er . - -; r Mirit"itoruiui: partea intAi a sfintei slujbe ne arati. incepurul acelei
nhi^"l ..1 --:-- "
i." J.-ta"ua, pe cele'urmitoare, iar cea de la sfirgit, pe cele de dupi aceea.
-^: viuqi cel mai r"g.Ji" ;'ffirqn,
^^l mai -: """5ft.s.
:Tn^1rl
pe credinciogii prezrnii, fr, cu privirea aceste plrfi ale sluibei, putem avea in faqa ochilor toati
mannririi, "1fl:
B::::":X'-11,11,
drama si li se intipireascii"-.r-ril,., sd re inalqe cugetere
"r-lri"a
11il-rnririi. Cici sfingirea Darurilor - adicl Jertfa insiqi - aminteqte moartea)
lui Dumnezeu pentru noi, sa a.q..pi. i" Ia cate a in, si irriltarea Mintuitomlui. deoarece Cinstitele Daruri se prefac in insugi dum-
CUfete Si si Ie sfinferce.! sufletele'qi
.T;#;;i['ii:;-';*::::,-
- -,;: pregrtin
^ r --.^ - gnit,
'de a inviat
qi S-a indlqat la cer; cele dinainte de
:Iii Il!'!5."99 qi pe1try primirei
11
trup,riti
",,O^'^l^"^:'----
ail ai
moartea Domnului, adicd intruparea, ieqirea
".3i:li:.::3,1,:,:ll"t
cu alte cuvinre, sensurile ri-a&.:"-;;tice plini in lume; iar cele de dupi lerrfl arzttd'fiiXd'd'winla
purificatoar si
ale ianduierii
if"-;"ri.1""" ,",,^,.
sfintei Lirurghii pot clrm a numit-o Domnul insuqi (Lc. xxIV, 49 gi Fapte I, 4), adici pogorarga
:l'1_"-i$i:Ti
gi care iqi dau seama de
sufletelor celor care oarticini
:I:':l:_',::lur Parucrl iD;h- p.rt. Sfr"$i Apostoli, i.rior...r." neamurilor la Dumnezeu qi pirtlqia
iira.ii ,.ip"rirt;i;ffi; qi im.bundtisindu-i in vedei
fintele Daruri, adici unirea
Accsta, printr-ingii.
trup al lucririi MAn-
cu Hristos euharistie. ibi;h;"g; sluibi este o icoani care ar inflqiqaprivirilor T.tilg"tnoastre toate pl4ile ei
Iati in aceasri privingi Sf6,nrl Maxim Mimrrisitorur:
ce spune ;1,;i a;, il;L, fdcAnd si se perinde pe dinaintea
La Lirurghie, il.;d;1 te"t h sfArlit, dupa renduiala qi urmarea lor fireasci. Aga, de pildi, an-
Sflnnrlui Duh,,preface si schimhj
". fi;;;.r;-s. ..;.L.';f;; fagi, rezidinc Ui.t i" se canti la iirceputul Sfintei Liturghii, precum gi cele.ce se sivArqesc qi se
indtsxnduJ ror. i!#''3; [1'ff i-rnai inainte, la Proscomidie, inchipuie cea dintli treapti-din lucrarea mAnnri
in <azul ci e incd dintre copii i iiiiff.ir.si iar cele de dupi anrifoane, adici citirea din Sfhnta Scripnrrl qi ce-
e se perrec. H;:t##'d::lj lrrchipuie treapta urmitoare.
I simboluri
e JurruurLrrl ce se sivirqesc, coni
savarQesc, con( ;;i. a. si sivirgesc la SfAnta Liturghie ne duc cu gAndul la.lucrarearnAnnri--
M"ira*"li,*?i;:?;ilffi :iltT"'""jf T:*,"5:y"rg_lli,!';flj u lui Hristos, pentm ca priveligtea ei fiind in faqa ocrilor nogtri,si ne,sfinqeascd
Daruri. cici dupi cum,
sore inflrrentr ei nrrri{,-4r^.r*a
1g.re,inf!e1ga.ei purificaroare asupra
hii [i asrfel si'devenim vrednici de primirea sfintelor a.Ea qi acum, fiind mereu contem-
Nicohe Cabasila, din secolul )ilV.'Du , aceasti lucrare aizbdvit din moarte, tot
sfintir.o n^-,-:i^- si ;;;"i;il#iil; piopoviduit.i,$i ,pi"pi. de Dumnezeu sufietele celor ce
o au in fata ochi;
sfinqirea Darurilor ^.-- )l
^: a^ credinctgit*, ,rrra ci mijloacere de care dispune sfarg Ai,'-r.i cAnd Lra ea sadea in sufletele celor ce nu o cunoscusera
qlrie, penrru 1fl.nser9a ac, srui ri;p,';;;*giciunile, nu le aveau mai inainte; iar
compune rAnduiala ei.
cantirile gi citirile din r ;;,i iri Hristor, cred,inqa gi iubirea,
-tiiri.l pe care aceia
.ontemplati cu ioaii osirdii ie catre cei ce-d:ia.au crezut).nu creeazi in
Oc.il. f*-oase simqiri, ci numai le pdstreazS. pe cele existente,.le improsp.iteazi
,,,;tixi,'ii,"-*1?:'lJ:;:;T'#,.ff
prln ,:il,::l**:,:1'l;ilnrilur.Ttod,r:
rnsaQr purerea pe care o au rugiciunile,
.iti.il. L *ar"i, ,
cantirile qi Ir)()rcste- ficindu-ne mai tari in credinti Si mai fier >inqi in evlavie qi in iubire'
intorc gindul citre bumnezeu, miy'ocinJ,r-i.rc ;.*.*- ni^^+^r^..-
*is"Se milostiveasci ^'^x-^+^t^-.
'F#'ra^ -Antirile,
-t. ii,illE.*.1intrtl
,(,,.118.* si rlsari simqlminte simtlminte noi, cu mult mai uQor poate si [e pistreze, si Ie
il fac
fa. si -;i*;,,I]^* qi,d o^
^, ^* s. ^--r r i"J;;; T.tffi;tli, rrrl r1i si le invioreze pe cele vechi.
Dunmezeu irrtfa dE tawAi ,a"iri.-..i
t" lai";-I;J;r- r:-6rerr-.- c^.,: :
l4-I5): m.ra'iir,.i,i'iiJal{sii"r{iliiitr,
r4-t5); Prearatiri () r tocmai acestea sunt simqimintele cu care se cuvine si ne apropiem de celeqi
care ne invaqi
ti iI;;. care ar fi o neigiuire chiar gi numai.sd privim: evlavie, credin-ti
^rurb(:{#::$!P.:;t ,r,'. ii;;ti;. ?rie a" Dnmnezeu. De aceea, trcbuie si se infXqigeze in rAnduiala
XXrv' trad' rom' de Pr. D. Stiniloae, in I,itrrrghii o astfel dc privcliqte, care si poata si sideascd in noi aceste slmlll,
cap'
*i,{!t;o'r'!ia' ,,Rcvista rc.logici,,, (
mitttca, ci oarecum si vedcnr crr ochii
,,. fi'.[ ruu
iil rtc inihiprtitrt cu
ntttnai s[ nc inihiprriur
uu nnrnai ctt miutca,
240
241
Er!& unntltq ID
LtruRctcr sPr:flAl,A
:j.,.,tlil ,ltll ::,stig11cytc roirrc, pribegia pc pdurAnr n Cclui cc cstc irl l. Semnificagia sirnbolici a materiei Sfintei |ertfe
::Ti[,:,]..]:1':9: Sii?i;i.i,,y;r,i.i'p",ii],,,Itiiliiili l.];iili i",ll,'J"l'lel
:]::1,:*l,r^c".1 j "::-"
f b_t rispr iti t .",,a i,
rr Vezi Fericitul Augtutin (De civitate Dei, cart. X, cap. 6,20):,,,Tota ipsa redempta civitas, hoc
collgregano sanctorllm, universa-le sacrificium oftbratur Deo per sacerdotem
.socletasque
D. SIMBOLISMUL PROSCOMIDIEI um, qui
rrum. qur etiam nobis. ut tanti Capitis corpus essemus
ipsurn obnrlit in passione pro nobis,
etlam se rPsru
durn formam serrri.
rrndurn serr,ri. Hanc ulit. in hac oblarus est;
Han enim obnrlit, estl quia secundum hanc Mediator est,
hrrc Sacerdos, in hac Sacrificium est... F{oc est sacrificium christianum: mwlti tr.num. corpus in.
sau randuiata alegerii, pregitirii qi
il:;p*.TJjl,o:l::::ll1ii:,j:,.i*alul
de paine si J.;; i..,i,-sri"*j:iH: Al::ii;
,./lrriro. Quod etiarn Sacramento altaris, fidelibus noto, frequentat Ecclesia, ubi ei demonstratur,
qrrrxl in ea re, qlrarn offert, ipsa offeratur" (P.L, t. XLI, col. 284. Comp. Ei col. 297); Nicolae
:.:":":T,: l{::::ltilDarurilor j*t,
li,:.i.1,"illjitluneasacramentald
este prelucrati
timpui .in'
qi ridicati il,"r",
.er.i"- i pii,i.*# #,j
qi calitatea de Cinstiite Daruri, gata
Crrlr.rsila, op. cit., cap.III-IV, trad.. roru. cit., pp.31-32.
2a
Yezi Dihad.ii cehr )2 Apostoli, cap. 9. Comp. gi Stintul Ioan Guri de Aur, ()wtlta XXIV, 2, l.a
):li,]::]-l:..f.
fic sfinqite preficute i"
Ei Smri*Ii-p g^ila"g. Apkt. I Cor. (P.G., r. L)C[, col. 200): ,,Dupi cum pXinea, degi alcituiti din multe boabe, este, totugi,
tltll.l uniti incXt boabele (de griu) nu apar niciodari, ci cu toate ci sunt ele insele, deosebirea dintre
€lc rru sc vede din cauza unirii lor, tot aqa ne unim gi noi unii cu algil gi toli cu Hristos"; Fericitul
Arrgrrstir-r, Serwa CCXWI (Ad lnfuntes, De Sa.cramente), P.L, t. XXXVIII, col. ll00: ,Apostolus
l],,Yji,l5^a.l:ysi\a,l(cunea
llrrculcyti,
dwmnezeiestii Litushii, cap. r, trad. rom. de diac. Ene rrrinr dicit: (Jttus panis, unuru cupas, multi suruus (I Cor. X, 17) ... Comendanrr vobis in isto pane
I946, pp. 25-30.
" (.1. 1,. F,vdokinrov. L'Or.thodoxie, rprolnodo unitatem amare debctis. Numquid enirn panis ille de uno grano facms est ! Nonne multa
, l,( p. 253. llrrnt tritici graua )..." ctc.
242 243
. DEv I r NUF. t-r!t, ENIJ tr,KANI$TE lul I Ul\\lfvFr EIswHan
" qi prescuri
"ffi:
S-i,i.,. cu trei [ornu.i, care simbolizeazi SfAnta Treime .
b) Precum $tim' painea i,itr.u"int.rtr;g ;a
-care
din dlwat dwpit, iar ruu azhnd,."- in-i..u"i",..-a """&'fi, ra Lirurghie, este
menii. De ce I
a. .lrilrrll i'--r.ro-.atolicii
2. Simbolismul ritualului pregitirii SfAntului Agnel
astfel de piine
pAine a intrebuintat
intrebuinqat MAnnritorul
MAnnrironrl insugi tc ci-^
insrrci la
11$el Cina ,
Sflnta Eulraristie. Degi EI a serbar anticipagie sI trecem acum la instSi ritualwl sau lwcrarea sfantd. a Proscomidiei'
ieqiseri, cici nu era zi11a az.imilor,r,"*n.i-." *A;",ilnq *enttlitti inainte de inceperea'Proscomidiei simbolizeazi::X1ri;1'
lrri .;il;;;, iSiit*i"
';iia*q1't"fl;;;;{
"i"a ii : p$ine
ie-"iii, p a;r, (d"pr,ov "frqt
.tj;ir:[?:t; de a intra in sluibi; lucnrl acesta ll arati[',
gi loc. par.)26.
alrfel, qi ficrmula rostelte p qod,y*t*?t:tfjst **i
raLlu ussavaf{rf r
oiirrea edevirtt4 dncnit.i ^,, ^t,,... ^imbolizeazi
tul,ollzcaza mmai ffi?il#iltl..* fel, nu e altceva decat un tt"g-.iT ae psalln (Ps. xxv,6-1.2)30'. . ,
tdcuti din trei 'l'rebuie sI stabilim al-i" ir'r*p* ci, in general, tAlcu torii bizantirri ai Lirurghiei
care reprezinti qi' ritualului Pros'
- frina cu alua '
acucal ;i;;;;;,i;ii-sia"t"r"i &;.'q, .r..'.ontiiruie partea :rincipali.a
t"
iai.ilri'J"ur" ti-uiit."? ".J t" lesituri cu NaQte
YT*.11$:i:i^lt:,t i:
- xpx, care insearnni botezul, Ii,gi*.a-L patimile qi.o -o"*ea Lui. iu alte cuvinte, cele sivAr.gite
la Proscornidie
- sarea, care inseamni gAndul qi invigitura CuvAnnrlui (,,Voi suntefi sarea ic duc cu eendul p. oL prr,.la evenimentele din jurul Nagterii qi al copiliriei Dom-
tului...", Mt. V, l3). "
dospiti pgnrru ci ea simbotizeazi.desdvdrqit trupul
,^ -11X:1._:,.f-.
rn care se va preface, prin sfinqire2z.
:f"".::,?.1T::fl:*j;i
care S-a intrupat Domnt r, cAr- gr ccre parru Drafe ale crucii,
'j,Iffi'H:-?
p. ."r'Ji'i'r"t:tJ;
r!(s:::!!:v*tt t rv; cor 3e5-3e6);rsidor Arninunre despre diferitele forme de presc,ri tolg.],:i" simt:,linnrttl
,' 'K?:fr-i:| ofrciis,.L,.L8,4:{:':
f,!i:#,3:a::y"t4'{ (!.L,'r. rxxxri, .6i. \3-'-(P.1,
zSs).
de
2e
1,,,, l, P"..;.;;;;ic."irr;i:i*;;;*uriico-in.reu'
M'o'' a..'li::.1:, ::Tt T.Ui
re63'i';!:\:;:::^y::,
3X:l*:ll::,-?i::.,..{,, la Euharistie i,seamni unirea i.i5i,ii#;1v.'8:'Sle#i c"i',ri;;:.'.-i,iaii*ii bd,z;co,stitiiiteap'totir4vrtt,
omul,
omul, impirtiqirca crcdinciogilor "h."..,1f,i;lili.;"# [I,
IrI, 3 (trad' rom' de Pr' cicc
r r, ,"::''I;i-n*;;.;lll'i'"-,;n,t
din n.rtri.a.irn., sripanurui v'vr'rlrr( Ciccrrrttc
tI' 'X"' uL r/t,' r\. rtcranescu,
stiflnescu, nu.r'-,-..9ri, ilee, p.
t ucuregtl, .l939, isof.
fci.-.r,ih.*rnarirr,.rt,
\ tli..f;"i-iio"ili.'oi."p-g,"r,
Ct'
Gh
il'i;*'
]r'" 11d..rom.1._"-l I pl. 150).
vezt Srmeon al Tesalonicului. Des\re'Sfii.ton r;i,,*_t,;i -^^ n, -..-, lorclichesor. 1932,pp.100-l0f
lrrrclichesor,
3r
l932.pp.rOO-fbr];);
P'G', t. XC\|[I, col'
t' XCVII,
'g'.ciy'-\'!'
'qp'.ct\-t''t,''
col. 39/ UL,
CD. fl +Cz O;
q+SZ
L'
Lii 1X9WI: de '?!:!]!
lcouur uE
Teodor Arrurqdt rtr-
Andida, 77l'
vezi sfend op. cit., P.G.,
Sfend Gherman, E.',it., J
aff,:;f ;; il ii-."" al'Tesaloniculur,
Attuirtuisirea Crir^^,,t^"'-^^'o,r^'r" Vezi .397
"tuisirea lui Mitrofan
Mitrofen Critopulos,'cap .7 fti'.
r.
244 245
Pnnor PRor', DR, ENu BuNr$rl L11't, lt(;l( )A sl'li(ll Al,A
cul Pnurc (!!. II., 7), iar cldirca srLu tdrnhierea Dawilor lnsearrruil
ofiapda Maical)onrnului,ctlrcilz,rl[:<lvititrdurcratilAr.rglcrucca.F'iuluisiuristignit(In.
cle smtrui qi tirnAie adusi de magii de la Risirit dumnezcicscului mirida triunghiulari asezati
Acoperiren Dar"urilor gi rimAnerea lor tainicd l, p-;;;iJi"i panr
lrnrnc33. Ilx, 25;, este sii "- ,i.Jl,.,1"".ii:i't ..il*-satt:*1""""'"':,.-fln
mare insemneazi vremea necunoscuti a vieqii l"i Ii's";;;;ir*"ia
la vohodul :^'a*lb* srdn*i.ii ng"t1 Qanaxbin Bogorod'ipa) '
de El la NazarG
Capernaum, inainte de iegirea qi inceperea lucririi Sale iniume3a.
alti pl1.,3q spr:s ci ritualul pregitirii Sfennrlui Agnel si 3. Scopul gi semnifica$a miridelor
-,-,b),P.,de
chipul cel mai i,tuitiv, ristignirea, patimile qi-o".t
in formulele sacramentare f"rorite
t;;J"i.1ilfu;;fi:
" u ri"scomidie, i".;ra"J
T."'^:,":*": -T"id:r La datoriti ceremoni
cu prima, prr cale se fhce insemnarea prescurii inainte a. ,.o"i.'.J'lm;;ffii 'nu mai sunt Pur qi
poncenirea rrorrlnulul
Jnhw pur'ltolttyaw
)/L/",w Domnului qi Dumnezeului Ql
pc
QI r_runnezeulul Mantuitorut"i nostm lisus
qi Mdnnutorului Hri
Iisus Hri cle hir'izite' afierosite
arAzrLst drrLrurrlv
formuli care ne arati ci tor ceea ce se face in Sfhnta rln rgr,i. ,.""rt* cle
fr.. p;;i- i- cAt rimAn la proscomidiar'.ele nu
se
poruncii date de Man111oru!.Sfiggilor Sai Apostoli, i"-rr.-.
,ua..d.;1, i1 f^rriiiiw, ci sunt ---: '-- -:..I-^l ^ Icoana;1tl
lnnulut,clsunt
ltnnului, , t^f,^^
Mea^-?.Astfel, pt'oscatnidiarul inchipuie Golgota sau locrrr R;"tior.,';.;irs '
t^ cuqinrl de care se_ foioseqte pieotul ,"-n."ri u".."." Ie num 1"il;ff';;r;#ililt'.o,*,i-i. o forma
QoO17
(sulita) cu care Ir9Tn
cea (suxra)
Lca Domn rl a tost impuni in coa
fost impuns
trn caracter lr
:i un tr r ^:.--r^^r:-x ^ rrlerrirctei norueniri
leviratei p1\mentn
asi36
___aQi,6.
amentalS, de anticipare, con:reta
qr rnnritivi - dar.sin-rbo[:l i-il
s.coaterea sfiintalwi Agner din_ prescuri, srripungerea cruciqi gi ^
impurigerea comemori.ri - .., .."ii - morqii MintuitoJui' ?"T:li::^tli.:J:' "r""t#t,}?:i
Lvpr.
copia urLrrrpurL
inchipuie.jertfa
lsrLra siilrgeroasa
sdngeroasd'a Domnulul,'aaill
a lromnulur, rasrig;i;; Lui pe crlrce,
adtca rastrgntrea
cortegiul Patimilor indurjrte de El; acoperdnckntwl i.rrrlr;-siiilot pui*fa
cnrce,
'.flili1?ff:;*;':;.;ffiuiil:'ii ffi-.;"-;t''Ld " va sivarsi Ierda' adici
giulgiul in care a fost infiqurat trupul mort al o"."""i* ql--"or,," iii ngirea gi prefacerea Darurilor' ^^ , . Agnes rnirid'ete satt
clisc miridele
cl-Anrirl disc
care I s-a
l\T.':*1fii1'.?,,"t1., iurul sfintului --^! ^^
:' 11i1.
^. stinrul
^-^-x pe A sa.u
faqd', iar Aeru.l (anperdrnd.nty!rna1,e)este piatra puse deasup?a
vinwl 1y apn .ornate in sfantul potir inchipuie singere qi
mormintului3r. p:'::1Y:iYT:' v l de-a;dreapta Srannrrui
au curs din 'U'l*.1;,:;ff,["3'r;fl'l f '':',^J::
Cea dintii, pentm stanta o
Coast'5 a Domnrrhri imn',-.i r,, o,,li+^ -: -^-^ ^--
uEvcrltf "rr-.r.. , mai -r".rrs
presus dec,t toti
decAt toqi
deVenit aPol cele
irtiganii3s."p.i
a"la dOUi
cloua tz
u"pti,ii^;lp.
iE
Sffinnrl r
i"ilrfi;I"\yffE7ef!.,,r{{i
ilwinn ub ce in,chiptli,csc Sl ;ttt:L/|
lvrcrElrc ilnglu, E. cit., p. +Z; Gheiman ,t c'o.rstanirnopolului, la ,,,..Punhnd
epic|eza:
400
Ei ed'. op. si ed. cit., cor. 3g7
.|r
Vczi Linrrghia Sflnnrlui Vasile ccl Mare, -il.&t11*rs.;1]1 *itt-ff
B
,'.ii.SanscalHristosttlttt Ad;'*o'tru
lilll lr&cll/tllu'rq tiinou*"or'"*q
wuurlvv"l[a, (irntP.
40
Sfannrl Ghcrman al Constantinopolului,
\inrrc al Flrist.strltriT:i.';
',,,")|l,iiii:;i'i;,'ffi *T,Illl..l., riir,. r;r., pp, 3-tl-4t, tt2-t14. ?T,\;,,. ;i,,,
4r
Sfhnrul Ghcrnran, op. cit.,ct>1.40b l).
op. Si ed. cit., col. Z97 B. v'J|";-M: t;'d.ii.' 9/l.i1'"^..^q ,T I ,u^, 16*).
';:l'uiiiiii't,ll,lT,llil..,v(;{[i:'ili;Ei
Pnsor Pnor, DR, Ervs BnlNr$rri
I,I,TURGICA SPECIAI,A
4' simbolismul eclesiologic eshatorogic proscomid.iei
ai al ,,"), deoarecc luccputu.l Liturghici aduce aminte de venirea Domnului pe plm{nt,
intnrparea gi naqtcrea Sa, anurqati de ingeri in noaptea Naqterii.
sensur,e tipice qi simbolice legate de
,...^1'lir-9"-"rguit "d; rinralul proscomi h) Ca orice slujbl sfintl, Liturghia incepe cu o formuli de binecutd.ntare sa:u sld.pire
geomerric in care Sfe.ntul
geometric Sfintul Ao.,"t gi miridele :..-.r r-
mai inalt, mistic.qi'eclesioJogic ^:- i";l i;
{Sn9C "i -;.;Ji^ di" Itti l)trmnezeu, qi anume cu,,BinecuvAntarea mare", cu care incepe qi slujba Sfintelor
:]r.r:,_',r in acelagi timp. nlnc: ,,Binecuvantati este impiritia Tatilui gi a Fiului qi a sfannrlui Duh...". De ce I
reztntd acum Biserica universali dir'i.,r* timn,,.it^
llcntru ci., dintre diferitele forme ale rugiciunii sau convorbirii noastre cu Dumne-
r; #H[l .:?H,:li[
iltff:i ji :ilt if i[-::[
^i
irrqclesul :i
q
ei cel mai lr.s, ;JLi
): (?i:;,ffi#Ji: il (cic multumire, de cerere) de mirnrrisire, de sli.vire etc.), cea dintAi cu care se cu-
fi ;'i*iirJjjr"dHi,,:', J,llfi:f T,;rfll si ne apropiem de El qi cu care si incepem deci sfAnta slujbi, este rugdciunea de
I #1, lX:* ;,:u : y lt r a,Fr;
;; J;;'a; t;riii #H i[i,,u,,,,
.?,;',.Viri
Hris tos lul'ra (doxologia sau slavoslovia), din care fac parte qi formulele de binecuvAntare.
lf,?*T,?fr i;i#f,::if ;3j*;,il;:;JEi;i;.1i:,"1fi Prin aceasti formulr de binecuvintare, preamS.rim impdriqia lui Dumnezeu, pentru
Sensul acesta eclesiol €ilrci intemeiere a venit pe pimAnt Mintuitorul Hristos gi binecuvAntd.m Dumnezei-
r.tr,r,r"ii"r,rl;.;;- magistral mai ales sittt In Treimea Persoanelor, iar nu in unitatea esenfei Sale. De ce I - pentru ci SfAnta
cr.rr pnn aceasti ".-
dumneze ghie este misteml intrupirii Domnului, intrupare prin care s-a dezvaluit oame-
!- - tifl*t"?lr:,tl:;,4*
Sfintei proscomidii
.,:aLui.(ir,.a..,1i,,-i,il;:1!11,i::'#,fi pentm prima datr in chip clar taina Sfintei Treimi; de aceea, Ia inceputul ei se
h::,1,*{;f.:.^tffi
adeviratd si V ia ga
y-.9..11
.l r"
cea vesnica... E[';;
in mijloc l,l
pe Hristos i"*ai-i
r]rrrJ. p'il'x;#. il'il"j,il'JJi'i:
nc si fie propoviduiti gi slivitl SfAnta Treimeas.
gnice: Dumnezeu este cu noi, I acestei revelagii, qi anume epoca cea mai indepirtatl din istoria mAnruirii, in care omenirea
vdzut
c), proscomidiarul qi sfanrul ilvca o cunoQtinga vagi gi inrunecati despre Dumnezeu, negtiind nimic altceva decAt ci El
ru, L4 ,,,rl,ara.. ,r, mijiocll gir.ilil's#,i'rjilr',lisru ra judecata existi gi ci este unul singur. Cu formula de binecuvXntare de Ia incepurul Utreniei (,,Slavd
in faqa Cdruia tod ne vom i,rflti*r;";;;; si drm seami de faptele din .Sfintei... Treimi") avansim pe o treapti superioari pe scara revelagiei, adici la .po., ir, ."r.
noastreas. I lumea dinainte de Mantuitorul, datoriti descoperirilor umbroase ale prorocilor Legii Vechi,
,"."r r,T#;:jlil'il;, 1lf :ffi ",?ffi:I; llcuse oarecar! progres, in cunoagterea lui Dumnezeu, gi anume ci El este in trei fe,te sau
.
rntrarea
-.-r,
bisericilor
o inflqigeazi m.ai inruitiv, prin
y^.,,pr!,,u,,arrra sceni
noastrea6.
_ilil.i..?
alffiili:lf[,Hgl]#iil?.l.J
pcrsoane. In sfArgit, cu formula de binecuvAntare de la inceputul Lirurghiei (,,BinecuvAntati
cste impiriqiaTatilui..."), ne aflim pe treapta cea mai de sus in istoria revelaqiei despre
misterul Dumnezeirii, qi anume in epoca in care, gragie descoperirii depline flcute noul'de
fixugi MAntu!to1!, am aflat, in plus, ci cele trei persoane ale Dumnezeirii se numesc: Tati.,
F'iu gi Duh Sfintae.
E. EXPLICAREA LITURGHIEI CATEHUMENILOR
i c) In-timpul bintcuvAntdrii, preolrl face semnul Wtti Cru.ci peste antirnis cu Sfnnta
fivnnxhelie, care gade totdeauna pe Sflnta Masi qi care il inchipuie pe insugi Hristos ca
l' rnceputul Liturghiei pdni ra vohodul cu
Evangheria
Impirat gi Dumnezeu, gezAnd pe tronul slavei Sale. Ac st gest aratd ci ifhnta slujbi
ftre se incepe acurn se sivArgegte spre pomenirea jerdei de pe cruce a MAntuitonrlui qi
(tg rcrrpdq), adicd ritualut inchindrii linrshisi E{ prin SfAnta Evanghelie qi SfAnta Cruce a intemeiat Mlnnritorul implriqia lui Dum-
!^:Y:::::::ifl?!,Lir!rqh.iei:
pc'rtru inceperea sruibei, ,,inihipui.'t,d;]: prezis nczcu Pe pimAnt, prin ele se menqine gi ele sunt cele doui simboluri sau embleme ale
de i;lil.*_;ei.l1lT'r'ru:ff1t#
I:i.1,]:"?l:'*a1oryt lirt i,ii*paiiir.ri-ffi;;, penrru noi,a7. De aceea
urerltinismului.
aceea, nren.rr rn d) La
:.1,,;.;,,j,".i#*j:*i,'#i,+,_,:;U::,,::1fi
cci dc sus, tui oumn9rg"...,,
"_:9.*...,,p..o$Tffi ttlrid ulile
1r.. ir, r+j.Tnrm* de ace
c'iu,ca de inr.'ocare a Sfinnrlui O"n'f"iri,pi.;;H_: llcpline a
te ceresc...'
lrri ti utile
;]3lt,,l;?*;^.:,r:1.L!eant,-tJite;;.ffi ili,,i.i_po,,,.,,.AJ,;;;.i.
^.,!rgllrvq
ingerii lui Dumnezeu suindu-se qi cobor6ndu-se peste Fiul omuluf' (In. I, 5I)50.
i\::lj',if :,:1"-*,,ti.i.."p.Jii,r";;;i;T""H:t#rf T#fr tHlHt/,
t)upiiace:rsta,prconrr'adr"ga$i.a"o;fi;;;.r'c,bi'jifttif.:iJr',ff
1tc
l)trpI ce se dd binecuvAntarea, ugile implriteqti se inchid rlmanand deschisi numai dve-
ril, itt semn ci taina intrupdrii gi a Nagterii'rimAne deocamdati necunoscuti oamenilor,
l4
rF P. l0l. Comp. Nicolac C
nt
trad. rom., p. 42.
{o
Comp. Melctic Si
uu
3-44.
,t7 in Liturgicagenerold. 6"
.400 D-40t A. .. Ct>mp._!1. I'. Y Litarghie comenta in oficial y tn texfi.tl ei, it rcv.
tl,O.ll., an. 1960, nr. 7-tl, p. 633; Acclagi. Liurghicral explicot, IlgcnrcEri, 1972, p. 172.
24tl
249
fiir \ [,ruttct<:,q spEc:tAt.A
chr
r din it ctlca l)<lmnului (Mc. l, 2-.3), pc carc MAnruitorul insuqi I-a numit flclic (In.
virr r) ac(
, ilS) li dcsprc carc un alt proroc a spus: ,,Gitit-am flclie UnsuluiMeu..."s6.
u) Oit priveqte cuvintclc ,tnyelepciune , Drepyi !", prin care preotul sau diaconul
il..,15^.",1*,lg:-1,.",d,;il;.#;ffi
'"t:,:Ji}*if li:i,g*ll.,lltareLegii il Sfhnta Evanghelie in vizul credincioqilor, ca si le ingelegem exact, trebuie s5.
r lrr vcdere ci rAnduiala Liturghiei noastre igi are originea qi s-a format in plrqile
rirului (Orientul apropiat), unde cregtinii ascultau (ca gi azi) sfAnta sluibi stAnd
phicci ios in strani sau chiar pe duqumeaua (podeaua) bisericii. Prin cuvintele de
I sus, preotul voia si spuni credinciogilor ci Sfinta Evanghelie, CuvAnnrl lui Hris-
('arc se va citi indati, este singura gi adevirata inyelepciune (ooQto): cea dumneze-
:rl (vezi Colos. II, 3 qi I,24,30); se cuvine, deci, sI-L intAmpinim pe F{ristos, Care
Se arati, gi si ascultlm cuvAntul Lui, stAnd drepqi sau in picioare (bpQoi), in semn
respect, iar nu stind jos ca pAni acumsT. De altfel, chiar qi la noi, inci p'ini astizi,
pccrul fati de cineva se arati prin scularea in picioare la sosirea aceluia, cum fac de
sirbit plu femeile de la qari, cnnd trece preonrl pe drum, sau cum fac gcolarii in clasi, la
adicd :itrca profesomluis8.
tuiton OrrvAntul ,,drepqi !" se referi deci la atitudinea sau qinuta fizicia credincioqilor, iar
h cea sufleteasci sau moral5., cum inqeleg gi explici unii, cici anrnci ar trebui si fie
citre sfhrginrl antifonului
al fteilea, arati cd rlriginal cuvAntul 6trcrtot, iar nu bpQoi. Forma originarl qi corecti a acestei formule
de pAnd iici, Se
".r,i ;- s. a.sc-oi*; qj .. trgi..
"rt.
deci
,,inqelepciune, Drepqi !", conform t^extului original grecesc (IoQta,
)se, iar rr" ,'Co ingelepciune, aiepqi 1", nici ,,inqelepciune dreapti" sau ,,Cu
:pciune dreapti", crun au in general ediqiile vechi ale Lituryhierwlwl romAnesc qi
2. Vohodul mic zic unii dintre sfinqifli slujitori60. Prin aceasti formuli se atrage luarea-aminte cre-
rciogilor din biserici asupra tuturor momentelor din rAnduiala slujbei cAnd are loc,
lUb o formi simbolici oarecare, apropierea sau prezen(a mistici a lui Hristos (sau a
cum se mai nu Funrclui Siu) in mijlocul nostru. De aceea ea se repeti inainte de citirea Sfintei Evan-
prin botezarea ghclii ljruteltpciune ! Dreppi si ascultim,,sfAnta Evanghelie...").
tivitiqii Sale pr
3. Trisaghionul liturgic
Cit privegte Trisaghionul ktwrgic, adici imnul ,,Sfinte Dumnezeule...", care se cAnti
tlupi vohodul cu Evanghelia, cuprinsul gi rostul lui in aceasti parte a rAnduielii Sfintei
I -) -* Y' lqrrr ar rdrl l,inrrghii sunt explicate foarte bine de teologul bizantin Nicolae Cabasila, pe care ne
b) ttrrlrginim a-l cita exact: ,,CAntarea aceasta e imprumutati parte din cAntarea ingerilor,
sPririn insiqi lumi p;rrte din cartea sfinqilor psalrn! ai Prorocului qi este alciruiti de Biserica lui Hristos,
Legii Vechi, ca r ii inchipt iiirrd inchinatd Sfintei Treimi. Intr-adevdr, cuvinrul Sfinte, cAntat de trei ori, este din
'tc |;trocii
11 ccl
irrrrrul Serafimilor (Isaia VI, I-3; comp. gi Apoc. IV, 8); iar
dintre oi. -.o,,.-, roan
nrai mare dinrre oe rrlti-,,l
"i, 'otezdtorur
gi I'aintemerga,or.,lt,. *ij* lue, fird de ncoarte, sunt din acel psalm al lui David, in care el
sl q;.;-,t * ...
Cornp. Mclerie ,
s2
Crr
sf,iDrirl r:l
Sfiirri,t +s.
+3. " (Comp. Ei Ieg.
uu0.i.ia;.iy,, c2lr.
i
l;,i,||,::*
19, rrrrtl.
'"' .Situcon
rom.,
,t,i"rnr*i'rrrt
tt'dwnnezeietcili
n
sirrrc.n al
,wop. +>-
ou"*t. trad' rom',
..*2-trz.rrad.
,t ,-"^,^-,1-1i
T...t^-;-,1;.;-X
ii"fl;!ii!il{;;f"*
tontculut, I
,rl"rtlj:',il;r*
rom.. pp'
'""'" ff I ur' 258.
' 103' z5d.
I_D; N. Cabasila, op. cit.,
r, sta "..-i;;i;,
',?;,*f.-*.it2.^op 2t, ,^p.
,^p.98 Ei Tdtcuire
caa s7
Nic. Cabaslla,op. cit., cap. 21, trad. rom., pp. 6L-62. Comp. Ei Constituliile apostolice,Il, 57
p. 76):.,,$i cind se citeEte Evanghelia, toli preolii Ei diaconii gi tot popoml sd. aea (in
\fr.nd. roru. cit.,
i'igul,op.sied. sJanta
vanra Liturghie, cap.9g
cap.98 (trad. rom., p. ltiionre:
' tn Comp.otqr6tcooou), ascultind cu multi linigte..." etc.
:i!!_!i,t/:
"'Sfilnttrl G
p. 103) gi M<
gi Dr. Nic. Corneanu, E corect sd. se ingenuncheze d se citeste Euanghelia la Sjbnta
n?';
"+,Sl
s5
t{:*
Mclcric Siriut
'5 Nic. (laEa.,,
Ca[ja.,, td)
td- up. r,r
tn, crr. I ,-4h
' 405
.,,r --- r
cap. 2l,rrad.
cD; Nic. cabasila, o1t. cit., cap.
22 (trad.rom., p. t'i rury hie
sq
?,'!
Vezi P. ff! !!: Pfo:7,
Trcmbcla, Cete ? : !.P.. -!?o
trei Liiuighii....,p. 38 gi ' Iepcrcr6u, Atena, 1968, p.78.
rom., p. 5g n(' yie a Liturghieralui,
Vczi mai pe l:rrg la Pr. P. Vintilescu, lnsemnd.ri pentru o noud. edilie
'
Litutghien Ructretiri,
1947, oo. 42-5 l.
pp. 42-5
250
251
rrEur rxeF, uR. tsNE BRANlgTll
Lrrurc;lc:R sPLt(xALA
mcu de l)unnczeu ccl
at'*^'^^ ': d '-
VI
ll1,.:a :11 i:,2!::!,:iT.!!::,xLt,
i adaosut
q c ererii ru;tar.esa _i) p e '^ tl Citirca Slintei Evffiqhclii lrrchipuie ar{tarea dcplinl a lui Hristos in lume, adicl
$l-L, propoviduieqte pe Unul Dumnezeu in
T Mf,nnrito*i insuqi piopovlduind multimilor6T. De aceea atAt inainte, cAt qi dup3
pe Oe O Dafte- leointrq Aintno r/--t-:-.,
-: tr rataruent rar len ci, cAntlreqii lciedincioqii) o salutl cu cuvintele: ,,Slavi Jie, Doamne, slavl
f"1l:#::?J:*fi:.t i;,:J:*:,t'ii"No,t-..*,ili
gi oamenii s-au unit i."-"-ri"zurn1i;;#' turLt"t'naent' iar pe de alti
Pe cle arti parte ccir
$l ult smgur cor prin venirea lui
.1", ca $i cum L-ar saluta pe Domnul Insugi.
icomo. Fr.fes r ini- .-, *
.^ ;;i-p..;;;A I lnicpAnd de la vohodul mic inainte, adicl din momenflrl iegirii cu SfAnta Evanghe-
5::? ?: 1*';,1 .1 9 )j gl.ir.,rJi',"I#ffi
-g:l i,inirgtria devine o treptati epifanie sau realizare a prezen-tei mjstice a lui Hrisros
3*:u-::-ttlllffi iff'::Tx,J',l"ii#ifi.,'iTll;,D.1
in altar, cdntim imnul
.'ilJ##'i*"1'i'*'m#;iJ miif"oif nostru, mai intAi in'simboluri, iar mai apoi - prin. Sfintele Daruri.- in
f,H":iJ:;J,'*lI*f*.:as-.''ejffi
ficAndu-ne loc in corul 10r,,6l.
'rcalitatea
Sf'urtului Siu Trup qi SAnge. De aceea elementele tipice, preinchipui-
In sens mistic' Trisaghionul simbolizeazi sau profetic e, dn Wchiul Tistarnenf, existente pAni acum in rAnduiala Liturghi-
lupti.toare, a cerului cu'oamAnnrl, ;r-;;^- deci unirea
:; ^ ;-.,; Bisericii
".r|"_.rii,
triumfltoare inccp sl dispari treptat pentm a face loc celor simbolice qi mistice ale Nowlui Tes-
cu oamenii, unire
unire n tcnt.'Ieti, ce scrie, de exemplu, Nicolae Cabasila in aceasti privinqi: .99"9. Fr*:
Fiului lui
:v:?ri; fJiil"',:$:'.'#:
lvt
ciic intruchipeazd,pe Hristos... Iar dupi ce Crl prorocit a venit-gi S-a ivit El insuqi
lume, nimeni nu mai voiegte si ia aminte la spusele prorocilor; de aceea, dupi ce s-a
rt SiAnta Evanghelie, clntirile profbtice (antifoanele) inceteazi gi incepem a c6,nta
ir ale noului AqeZimant (troparele), ori liudim pe Preasfanta Niscitoa.: 9. D"T-
Tr * r"r, p. ur.o, sfint, ori sllvim pe Hristos insugi, Penjru slligluirea Lui peintre noi,
rrmpul r nsaghronului).
.Luu
imnul pcntru'cele ce a flcut sau a pitimit pentru noi cAt a triit pe plmint, cici acestea
-Sfinte Darnnezeule'se cAntl de trei ori in
sohor d. or: :^- r- -- '-;---* ' .. de nou{
raoL v:
qase :rica le sirbitoreqte totdeauna'68.
noul or
ori, lnaugurati * uohodrrl mic, prezenqa simbolico-mistici a lui Hristos in mijlocul
$l*::t"l
Dumnezeu ev !a(r! D rrsrrLa cereasci.
X'i;li'i
gi cea plmAnteasci.63
a'o'
1'^"tn'ii
neintrenrnt:
tru devine mai apropiatl qi mai perceptibili infaza urmitoare din rAnduiala Litur-
ici, cAnd se citesc pericopele din Apostol qi Evanghelie..Acestea inchipuie arltarea
lume a Domnului, prin care El S-a ficut cunoscut pe incenrl dupi ivirea Sa. De
ecca mai intAi ni se arati Sfanta Evanghelie inchisd, inchipuind epifhnia Domnulut
4. Lecturile biblice trltarea de la Botez), cand Tatil L-a mirnrrisit pe Fiul, Care era incl necunoscut
iMt. IlI, 1^3-L7), iar Fiul, negrlind nimic despre Sine, avea nevoie de glasul unur ves-
a) Apostolwl, adicd pericopei randuite din Faptere iit,rr. Dooi aceea- citirile-din Scripturi inchipuie aritarea mai viditl a MAntuitorului,
-citirea , nrn^^.,x-1.,i-^
Apostoli, inchipuie trimiterea - cc _..r ^ din epistolere
sau s cunoscut nu numai prin cele ce a griit El
pe cea
cea d li sI propoviduiasci, trimiqindu-i citre
IX, t_6), 6). De aceea) se citegte atAt din ci4ile
dupl In insiqi.
Evanghe,
'bvanghell I Pentru ci cele grlite de Domnul Insuqi
b) cd.direa. i? q'''.).
lui se face, de fapt, in nc infrqigeazS. aritarea Lui mai limurit decAt cele spuse de Apostoli. $tim insi
ci Mintu-
Evanchel;; .r,. cinstea Sfl Itomt n i a arltat oamenilor dintr-o dati qi p bunitl-
tii SAe (aceasta o va face la a doua Sa veni
era mai
ircvidit,'la ceea ce era mai vidit. De aceea inaintea
' rr pr,r IroI raspande$te in tot locul Hvangheliei, wand si se arate astfel lui in lume s-a flcut treptat'
rnireasrna cwnoStin;ei fii; fii {"i, 'fot pentru acest motiv, lucrurile ca deplini sunt pistrate pentm
i1.lil,i;"?:r:,rllg',m:i:#i;';';;;;;;;;i;;;,;-;?;sran,u,uiDuh,; pr*." de la urml a slujLei, dupl cum se va urmeazl6e'
6l
t
n2
,,a;;[:'i;:]:"v:
Comp. Meletie
ni
Comi. pr.
\,ump.y.
r"n6,tii$i;rkt
,
:i
yr. p. Vi
vt
3
'---"--tt' Liturghie coruentatd..., in rev.
)*purat, p.' t76. Ei nr. cir., pp. 637 67
Sfhntul Gherman al C,onstantinopolului, op. fi ed. cit., col. 412 D-4L3 B. Pulin diferit la Si-
::M:[ii:!i:itri:?r;i'iir:i;,::^qi
6s Nic cabasita,op cit,cap.22,trad. rom., p, n1"o, ,l Tesalonicului,Tdlcwire d.espre d)mnezeieiui lncaS, trad. rom., p. 260 gi la Meletie Sirigul, op.
Mclctic sirifiil; ;p'i ;;.-;;;.'.;r;; 63
66 Si ed. cit., p.45.
"" Simc<rrr al r1r.i.r'.ili
Slnlcotl .t Tesaloni,r'lni 'rAt-..!".- ^t.L
rrr ,"iir;;lr;2ttpre nr
Op.-cit,, cap. XX rrad. rom. ctt., p. 5E.
dumnezeiescur rocas,trad, r.nr.,
p, 260. 6e
Nic<rlac Cabnsilrr. ofi. cit., cap, XXII, rr
252
PRHor Pnrlrr. Dn, fJNri Bnnrur.s,l,ri
Ll't'u ttctt<;A snr,uAr,A
5. Partea finali a Liturghiei catehurnenilor Attrr<rsfbra dc nristcr cstc sporitri apoi prin cdd,irea d.in tirnput Heruvicwlui, cAnd sc
l:isericir, in cinstcir Darurilor care vor fi purtate in curand prin mijlocul
in timpul ecteniei pentru carehumcni inchipuie
rc de piatri, pe care iosif Arimatei"nrl il
h vohod.
sir --^ ,,u Lare r-a crarurr^pe"r*
sir^-, ft;Jr;-;
r"".\.::l: -sr";"i.J" ;;r*h1,Tlft?:::il'.lX
al Acesruia 1Ut.'XXVI f 6Oj);;-',
l.desivArqit
b) Strd.nserea ,
ruiidehr d, e:^:i;;;i;r;*ir'r;"C,ri.t l., la
2. Vohodul mare sau ieqirea cu Cinstitele Daruri
cuvinrete: ,,Si_i ur
cu'Sffinta 5, ,ouo.,,i.."r.i
f:j:Xg^.^c11;!imeni),
lizeazd, uni rea catehume n ilo5 ;i;;rio]J"r.a Biserici,,_
B,*ri;r; ;;;' il*ir: #T:ffiffi ,",1t ;.ffi si:T
Accirsti parte inchipuie - dupi unii liturgiqti - ultimul dmm flcut de Domnul
tttc de Patima qi de moartea Sa, din Betania in Ierusalim, intrarea Sa triumfali in
ii2:::,:*:'^'-!!:":9y";
qi
1u
F.,u.- d' ,.F; ;,
acegria...", este ca o pecetluire,""
t;;;;;.,i.
,,',,n-,i, ra ectomr
."-"L"r,r;";#;;;"?::,r11'ifr,',1,1'
ecronisur ttca Sfinti, unde trebuia si Se jerrfeascii3. Dupi altii - gi cu mai multr dreptate
tmni chiar alaiul funebru de Ia rastignirea qi ingroparea Domnului, adici trans-
,"1,1,w10,,ii, r, ,fa;iitul ii*.gr,i.i catehumeni
.,,:)"Si:?j::1:_?:r:tu,:,"
care ne amintesc azi doar formulele liturgice
,"rp..iir,. 1,,c.i?t .-rti, ieqiti !...
lrca SfAntului Siu Trup de la locul ristignirii (Golgota) la locul unde era sipat
..-A.-- - t74
ulur<lilr --_ un
urr rcrrs mistico:Jhatologi., ea
sens rnrs,co-esnatologrc: ;,;;;li;.azi
:*?i
vrLrrre. lli,-,rT.,giqti
vremea sfargitului lumlr,
Drdrrrlurrl lumii, oupa
dupi propoviduirea Evangheliei
simbolizeazi sau sa, prei
nreinr Astfel, proscoruidiarwl inchipuie acum locul ristignirii, iar sfkntul d.isc reprezintd,
celor drepti-de cei picitoqi, r" -Lvansheliei la6 torri
toati ziAi.-n oi A^
zidireaqi aarp ttl sau nisilia pe care a fost pus gi purtat trupul sfAnt, dupi cobori.rea de pe cruce.
;"a..ri,
care urmeazi dupi aceasta si in timnrrl cireia
uii.orr., ;;;^;#;rghia credinci iltortr Cinstitelor Daruri ii reprezinti pe Iosif Arimateianul gi pe Nicodim, care au
se,, rdLL
Fr.. ullrrs:a utr tallla
trrra cu flflst(
Hristr rrAt trupul Domnului de pe cruce qi l-au pus in mormAntTs.
""i.!"1. gustarii ferici
sau preinchipuirea I)c. aceea, la Linrrghia in sobor preoqii care il insotesc pe protos poarti in mAini
va sd fiezl. :ltele de torturi ale Patimilor: cruci, copia, linguriqa, buretele etc.) ca qi cAnd L-ar
tirea.Evangheliei gi incltidcrea herei, la rqi pe Domnul pe drumul Calvarului sau al mormAntului.
sl
inch.iderea
-:.*_."- uqilor
Lr{uur biseri.ii d. ocumoara,
ur}ctlLu cre I'oncenirile, pe care preoqii Ie fac acum in mijlocul bisericii, sunt dupi pilda qi
--*'.".,,"i:,lvr, pLrrlrr-r a re.. privirea sfintelor mistere "di"i";;,
de citre ..i minarea rugrminqii tilharului celui drept ristignit o dati cu Iisus, care-L ruga pe
*,.j..|]
inrrareadrepgitortaospiiria."""inJl"iiiitri"r,Hrl-,iali"..1H,.l:?: ".i
f:'j:::l-""t"gic, aceastd 1;!1rri9.. 'i-u"rir.-a-;e;r;;rt celor p1manr lmmrl: ,,Pomenegte-mi., Doamne, cind vei veni intru impiriqia Ta !,, (Lc. XXI[,
) gi care pentru.aceasta a cip.Stat de la MAntuitorul figiduinqa Raiului.
Al.tarul si Sfil.nta Masd. pe care sunt aQezate Darurile inchipuie acum gridina in care
F. EXPLICAREA sipat mormAnnrl Domnulttr; sfiintwl antincis e mormAnflrl insuqi, iar.agezarea Cin-
LITURGHIEI CREDINCIO$ILOR ttitclor Daruri pe el inseamni punerea Domnului in mormAntT6, exprimati de altfel qi
p.ritr troparele funebre pe care le zic acum liturghisitorii in taini:',.Iosif cel cu bun
Eltip...", ,,In morm6.nt cu trupul..." gi ,,Ca un purtitor de viaqd...,,.
l. Partea introductiv.i Acoperdmdntwl discwlui simbolizeazl sudariul sau marama pusi pe faqa Celui
Atmosfera de mister gi de supranarural rrlstign giulgiului (linqoliulu
in care se desfrqoari sfinta slujbi se
aceasti parre, pe misuri ce ne apropiem
l11ftqur *nni lArrui;, .".. ,.
lffi Iffi"ll de .,trf .rf,"iirti.,- tlisc Ai area mormAnnrluiTT.
254
255
Pnuor Pnor, Dn. ENu BRANT$I.], I,ITURGICA SPECIALA
L:.:l:p:^r,r",,.:p:..
ate acesiei. pregitiri Ei, t"itJ"il,
vrcdnicic la sivirgirea Jertfei, gi anume :
.ilL,";;'r;'ffiffi'# *' Despre semnificalia slrutirii picii in niry1-c.a veche, vezi: Sfing{ C^nirltat {11t*:-Y,--9_1:-:_
t,r* i i-i *yttoSAicd,' 3 (trad. rin. cit., p 567\ (Pseudo-) Dionisie Are_o-pagitul,.Despre ,(y!*.
^sfinnrl
Iticnawcd,
lirnicewcd,
ltireticeascd. til-
IlL, i
tit,i"1*oA.
3 (*ad.
T*aA. rom. cit..
cit., p. 99) Stinnrl
99);^sfinnrl
99); Maxrm cap' XVII qi
Mimrrisiton:l , Ivlystagogia, ca
Maxim Mirhrrrsltorul,.lurysta!0gr0r'
a) Rugdcianea,.exprimati prin ectenia care urmeazi ;
-'
indati (,,Si plini xxlY,
XXIY, tydd. ,it., pp. 342-350.
,o*. cit.,
t'dd. rorn. Vmtilesctt, Durnnezeta.sca
3a245O. Comp. Pr. P. Vmtilesctf, Dumne4eia'sca' tatd tn
tara in
rt<lirstri Domnului...") ; ,,1it;"iy; in textul ti., iiiiv. B.O.R' an. 1960, nr. ll-I2, p. 1049; Acelagi,Litu Bucu-
t-cSti, 197 2, pp. 21 4 - 217
Sirigr.rl, op. Si ed. cit.. pp. 4g-49 Si Gherman al C.onstantinopolului,
82
Cnmo. Sfinnrl Gh
Co*p. Gherman, E. Si ed. cit., col. 425 B-C qi Nic' Cabasila, op. cit.,
cit' cap. XXIy'I, trad..
nrOlf,.r'. o1t. Si ed,. cit,, mtn. cit., p. 68.
dc la sfhrgitrrl ceasului *, Coinp. V, Mitrofanovici, T. Tarnavschi gi N. Cotlarciuc, Litargica, ed. 1929, pp' 563-564'
r (cea,shv,Br.rcurcati, 1945, p, 76):
,,Hristoasc,
,.,, ,u.Y;';.:li'$ittnca
" Mclctie Sirigul, oP. 1t cd, cit., p.5o.
)\6 257
r r\Ev I r Nvt'. yN, Htlrr UNn trtp IE
.ll.irlicnn,n Slilntului Acr Si cldtinarca lui dcasuprn Oh4tilrlor l)nuri in rin:pul Alir4qerea stelulei de 6lc l,ttn1,, Itdrri
nlt sffi1t.fuui disc, it't fitrlrr[ dc crtrcc' ll ccf<rnisttl
zttltti sinrbttlizcrrzi cutrcrnurul carc il avur loc inair:tc clc lnvicrc qi cleschidcica Arrt,rrca dc biruirrtr\.,.":"lffitxrli;;,lrl'i'i't't''ip'-it'it^9i1"1ea
cclor pit1,.Yi:ltlt^*
nrAnttrltri prirr riclicarca pictrci dc deasupra lui (Mt. xxVIlt,2); dc irccca,la cuvi ,V.6-8)8tt, iar y!!.y.1,rea stetutei
de pe
:llil"3--i;Jili'i:i;' i,.,,*i.ii.',,',i' rnp":,' pe mormantul
,,$i ir inviat il trcia 2i...", prcotnl inceteazi clitinarea Aerului,'li intocnregte gi ll .i
...., .r:^^ ^,.narao
dcopartc, asen'lenea ingerului care a dat la o parte piatra de la intrarea morm ,"i;:'?;';il'')-tlii,""i^.::r::;:_?:::fii,de
f,-,ntruft'li i"
''o'-ant'
inainte de invierese !
in tim-
;";;;';;il;;; (d*'"I)t chipul Sfintei cmci'
Uw'Y?f
'
diltru ale tale"'",
f^--- \
il
esge imitarea ge
l^
u:
ccfbnisului: ,,,A.le Tale n!
4. Momentul central al Liturghiei: ,.-.---r r^ /-:-; (-aee c Lret nAinea in sfintele ii
1.- ' LtLurl4rrtor ; ura 5-o'* rr-
fl-
urrea drn
sivArqirea jertfei (sfin,tirea Darurilor)
q. XXIX,24).
Acum a venit timpul si. se inceapi aducerea sfintei Jertfo. De aceea, preotul (sa n timP ce in I
aconul) atraqe atenqia credincioqilor asupra acesnri moment solemn, strigAndl ltttl rosteqte,
stlm bine..." etc. ,1.. ^4.--- -l -o-om ci ne I
U
(i insemleazi cuvintele ,,kriln pdcii, ierqfa laudri", cu care credincioqii ri d,e
at"y l" r"."?rt Y""-
vtn 5l prefflcerea' tur I'7t olt'tltLeL
' cea mal
E' clipa stanta Ql
acest indefiul I Pentm a avea explicarea exact5. gi adevirati a acestui ri.spuns, t urma rugaciunii preotului' t-;-.r;rol? f)anrrit'
' De aici inainte, ,,clnstitele Daruri"
: -t 4--^2^+^
i'l,nuarrr.o".e din tot cursul srini.i utu.gtiii.
'\
amrntlm mai intAi ci forma lui de azi nu e redati corect din punct de r.edere gra
in ron-ranegte qi ci texnrl corect qi originar este: ,,N4ili, pace, jertfl de laudi;66. :r'li,t?,"i"r.;;;;;; .k',i, ;;i;"; J;i' -p..n.ut
.i'-",i "f!:-'Y:i "'*
,':""-:nilt:','l
sra,nrl +':,1':i
cttvinte indici elementele sau darurile ofiandei spirituale, pe care credinciogii i'l'ftr'uijlr:'ii":,'.I;a;t ;;;, in insuqi rrup qi
s u infltisirt"u':!*;%1';
spru-ri ci o aduc din partea lor, o dati cu adevi.rata ferdi adusi de preot in rtgn Domnului, pelta"a*ct
Singe al rJollrlrurur'
l'lttll Sange PdJlrarruu i"^* :---:,; aParentele
niscut din
$i care sunt elementele acestei ofrande | - Sunt cele trei virnrgi: naita, pacea si in qi J. Ele sunt adevaranrl Trup qi Singe cu
"i".
rrrr Fecioari, cu care a triit pe pimint,
cl c?re !i-1ffl1:"1
laud.d (ch.mtarea), pe care Sfinta Scripturi le contrapune adesea iertfcloi materiale '
gcroase) dtn Legea Wche, recomandindu-le ca daruri sau materii ale singrrrei qi ll?j::;illiilr.de,,irrr;:'i:il; .ipr.e.a prezenra
e, ;;;;rf*#li.a sa'"imistiil. ci
,u., ra'sl.,s
'r,,,,irocul
Bise-
devine^.-t1lL"'*":t:,'ill
tei jertfe - i.rtfa spiritualr sau morali. - pe care voieQre Dumnezeu qi cari-I esti i aza
Sale incere -ri "r;;;;'k ffi::-'$'itirici cu materia
- Aclucem,
Aducem, adlca (rispund credrncrogii),
adicr (raspund credincioqii), intii rnild, pentrt
intai rnild., Dentru cd .tmild
jcrtfi de animale", a zis Domnul lOsea VI, 6; Miheia VI, 6-g; l.li. ,yoild voiesc,
voies ir
tX, 13 qi XL
:ffiii;:T:"J#lr"oii" 'h"tr'i
;'ffi;'.*i., """s;;
rii"h ,;..P,it ti insuqite de ca1 ^ itorul' adici incorporatc
irducem apoi pace, pentru ci Mintuitoml Insugi a spus: ..Daci aduci darul tiu la ,iilin*f 'rrup qi Sang., jertfit in chip sAngeros pe Gurv'uLa' . ..
-J'A
qi-qi aduci aminte ci fratele tiu are ceva impotriva ta..., mergi mai intAi de te irnpat, i reface rea 5 -'il ;'il ;;il;;
tinqi re a p
f,"^l: :**' I' :::l ::H',*'' hi';
fiatele tiu gi_dupi aceea, venind, adu darul tiu,, 1l,tt. V, Za-Z+; Mc. XI, 25-26)
s
':;;;;:;;'i;;;{;;;ii')"'^"i'il,*,ii,ma"*'::*\':,,'::ffi:r#*,1ii
q
',i,;;;";;';;;i'ipi;it,
^
dcvine acum o prezentarc otn
ac-eea, qi je,rtfa trebuie adusi iqc pace, precum ne indeamni preonrl
,,Si stim bi ii'iri'olirart efectivi; sluiba noastri lui lisus
SfAnta rerfe iry pace si o aducem"); in sfargit, aducem qi ieffi de raidd, pentru * sau o acrualizare , i;;il isio.i. a. p. b"fg" ta, o realizare a prezen[ei
asemenea jerrfl cere Domnul, prin gura psalmistului: ,,Adu lui Dumnezeu
laud.d....; cel ce imi aduce ieffi d.e laudd' acela Md cinsregre,, (ps. XLIX, 14, 2Z;
7r
rcDule sa av€rrr
IFIXJ:t:XI il:H'rIJ, il;.a.'-"e nu toati ^peil",* p.'lilPl
":iiii'.::il}''""i';.."r1-"al"ii- 9.':'^'- f:l'ffsf,tn1i
l!]'9. C\/I,22 qiCXY,8 sau CXVI,LT),iar Sfinnrl Apostol pavel iepeii:,"prin Bfllrrtul Trup, ci numai Sfinnrl Agneq; resn ,al miridele aduse pentru
'n -.-: :^ ....^,,r n^m-,,1,,i rrici irr rlc
,1:'l
(Hristos), si aducem deci lui Dumnezeu inrotdeauna ieffi de lg.wl.d., rai.e .*aa I illH#Hei;:i"',i',";";;;;i't::;t:l-:F;:'i:::;X'*i3":f
"'n"[i'" ,,SlJt
;::il;n: i;'tsil'tri+',t';:
zclor care mirturisesc numele Lui" (Evr. XI[, I5)8r. l' 11,,'# cl nullrar Ds ih
!llllltllor, i.'iil;"
,rrydtL.'l a i,, ""':t;fir-r;ulei:
i P: : 1T " .?:::::' li ^tf prcohtl f;
sfinqilor", ia
aQezate, P^: ,.9t1, Ia rosttre r:^---r ,,Sfin1ele, "*:"
.ir. sunt
lArrg,i care.
lilu{x su'f .atcz<rlL; .^..e- ..
^i.iAete
^.- to4te mlrr( lele, caresrrnr
care suqr nunlll
numili
85
Meletie sirigul, op si ed.. c1t., p. 50. - cornp. qi Sfirrrul Gherman, op. cit., col. 42g B. o altl iii,Ttiiri qi inalqi uumai Sflnnrl Agneq, i':1" discul cu
"?-:;;};;;;^;
gisin-t
rrctat-c gisin-r
lc]'Prltat.c la Simeon al Tesalonicultri (Td.lcwire
(Th.lcuiye despre dum.ncz.eieiu.l. ldcaS,
d.eshre d.wwrezeieiwl p (l t.
lirac p.G., t cT \/ r
CLV, ii'rili'ji;;.' ri. rLp"r"i taiqic al Domnuluie2
732 C si trad. rorn,
1i tt'ad. cit.. p.
roru. cit., o. 263):
263\: --,sfintrrl Aer se tine
{ine peste cnnd ..
Daruri .4.,,l
neste-f)enr.i se .ito..o Qi,-h^t,,t pentru
citegte Sirnbolul, ^--r,
rrcbtric ca toare cele ce sunt despre "sfrrjyt
Iisus sa se miituriseasci limpede gi si-L vedem t"o ""JrlvrriLiiriuog.in,inartic.siuclinvol.colcr'tiv
(irnrp..gi rcogr.rost, Dapre lllrrttrt..-
tttrntiei (in grec')'
.. (iu grec.), LonsLarrtrrrul']wt'
ConstantinoP
illi,,],l,,li,i:11.:H',i1fl i'.][1|.|..',.il;
fiptuire, conteruplayie si preoyie, cap. 74: ,)...De ic..a sta., sfintele .trir".h. mai ^:^,1?!:'1.'^l^oi,li;
corecti, de catre A.rhi
rilc inaintea
ritc noastrd dupi Simbolul
irlaintea r;oastrd Simbolul credinlii
credingii pe Sfhr,r, Masi^, avAnJ si fie sfintite.
lnflte, ca gl
,,,i,lri.f,-:t.,e
r i,,rrryic ;. rle t,Eolise
Ei
a" l'r'Egri..
oarticulitre et Linrrgie de ,niu..r.il." (conf. saint-Scrgc h l)nris),
sl cum s-ar :i:i;,;;[;. t;rgtir-"-i".tl.ulitre
rr (rilrslillc
irr olrccare Lrlrp chip pEtrlru
penrru c€tcei cc
ce le aouc
aduc gi
ll ar strlga
stri cu graturl negrartc iitc catre
citre uel
Cel crce locuiegte in
(tracl. rorn. it,,,r'r., 1976, pp. 213-214'
"
rotn. dc Pr. Prof. D- .stirrilo:e
Prof- D. in Filocilia,
Stiniloae, in Filncn vol. IV, Sibfu, 194g, p.275) ii'V. uii.6f",-,"uici pp' 568-569'
8('Yczi 9i ceilalli Liturgica,
l1(r \ r---: r\
Pr. P. vintilescu,.,.
n r 7' ..1
nfa lawdeP, in Lituighiile bi*ntlrrL, BucureEti, 1940 t'/ sirimrl nD.
r,r-lcr;.' Sirigul,
tr/ Mcletie ed. cit., o.50.
ri ed
op"Si 9it..p 1e67, p' 210)'
trrrs clin S.?i;. Acclaqi, I.itwrybia pp.222-22a. ; fffi",.,tt'"th #;{\1,?i!';# _r-i[,4h l_tnl,lT,v,'te (Litwrshier, Bucurceti,
-Crt".ir.,
x7 r ,
M-crr1i<,ninr nici pa.reria izolari a limrgisnrlui grec p. poris (Litwrgica, p. 244, n. l), r' l,,rrn.'ti"ii.. op- cit',cap' II' trid- ronr'' p' 3l'
e,rrc'rlr
rrr tl urai
lllilt corccri
corccti viriurtati.crrov
varirrtrta bi,crrov (ulci, rintdelerin),
untdelernn). inI 'eleou
€l"eoy (mili): j.rpi.t,for-j,
lmiia;; duol el- formul,
" "i,,'i;i...^,;:;
;I Ni..i". c-.t i tit.,'
n^x".lr" ip. ,ir ,^i.f ' 27,
'
rom'' pp.
rtad' rom..
27 - rrad. pp' 70-72,
7t
s,l sprrtrrt ci aclttccnr ca ofiandi-'
srl sPlrnir <tfiandi: pace q.i inlelcgere. in loc de ntdclemn-
si inplcgere, ntdclemn, si taial
laudi (mulfumirc)
imulhrnrirc\ irir: ;;
,,) ^til^',' cit.. cap.
N,'.:'ffi1,1?il'ii?;'il':li$i ;.';;i:;;;:
5, fvad. rorn. ;i;y
ctr.' p. c5'.,rrc('r "' ""^)ui-pr:r'rhi'iri,i
ll:ll:::::":l
biseicemcd T:-:',::;':Ih
Ei Nic. cabasila.op. :':"q;: i#',!,:,
iiirri,,,
rlc jcrtli sAtrgcr<rasi ((lomp. Amtrroslos Stairinos,
sAtrgcroasi (Oorrp. Stairinos. Contributie la sfinieie it, Vuirn;ai
rdndu)tli ale
sfinteie rd.ndieli pp' 99-100; irtvilritutd pc s
ContribuTie Vcrirni, t,,,,,nlil'rll."ii,'*ia' "'"'it,
2.58 25c)
Acurn' dup{ cc sft'ra /crtf.\ s-a sivirgit l,tt'u ncilc:n SPEcIALA
y,11TfiH,1;xm:,-"1,'xi*'*;jruri,
unn[ din anafori /R,giciunea Sn"i.i
i.r.f.;,
preo-''1 ':'
p..."..
".
pi cA,d dcci fi avcnr in faqa noastrr
rea dc nrtltri din motmAnt)ed; iar cuvbrtale oSfintele,
nea de mijlocire g.r..ril p..,., T
ne t^ti
iri...ii'gjr..;.r ,a, lI
Vt
ne$re acrlrn pe
neste acum toti .r:^1,::1?Jii
--^)i^^:^^:: vii si
fie spre. folos, adica spre lertarea pdcatelor
morgi, fintei yelrd
rl
ll
anume in fnrnto, rrrrlrr ts n^t^- c.-^----: ,' a cu ace$tia
dnici si se numeasci sau sI se socoteascl
i:lT; il-ffi:T#*l:l::'jt"t'c cr ::**l::""*"r" - preo,u, ii po-.,E3
nen'.nr eq a'l nx rTiiloceasci
ru'ruccasca pentru not
noi gi
;::::ti?
qi si i recunosc ci unul singur a fost cu adevlrat
gi
sr noi,
nor. ca gi
si ei, i-.,
ei impi ra dobdr
aoUa,
isus Hristos. Acesta e singud Care, prin
,..rrti po-..rir. j pomenire (aceea de la Proscomi
arurilor
4rurrl(r'r rru ce I se cuvenea, precum spune El insuqi:
miilocire a
mijlocire nre^rir'ri
A preonrlui nu freDule-
trebuie lngeleasd
ingeleasi d(
deci
ra urDLrrL, rrrr)r2rnarF . XVIIL 4). Cici tot ce a fEcut El, a flcut
nu mai au nevoie de ),.j]]l,lj:l:Y^:T?'T)
a" rugdc i un.,
Peltf dAnqii sau in favoarea lor,
"J;il;i,,rl;i g.;"il- Ir' l"#,liHlrT;i::il )".
il;XT,;;X m;:p::
Dumnezeu ; ;il .di ;;i,;.;.# pe rangi Dumn
maginea cea mai plasticl a
tototati gi ne amintegte gi frAngerea
rlstignirii
lesinrri rr,
in legiruri
pn;!;iui,+.ili
impirtisirea
r,
cu /a
impirriqirea Credi-
credi- _^_,__^ ) care
rata constituie
nn^^-i--j^ scop
-
T.l*,',:fl: mi
qi
Rostirea (cdntarea) Rasdciunii )"*_""" , are
impirtiqire,
impirti5ire- lnseamni
inseamni ci .; desrut de pregitigi-qi de vrednici l)omnuhri, sirnbolizatl Puqin
se socoteasci fii ai lui Du potir. Iar cd invierea e oPera
roage si ne dea ,,, nr-
ji J.'J:::' ,lfll:y :l T*:::,-ri nrati gi formula sacramentel
fiffi'-1; :#:i ;,qi
r,i,,os, din care ..r .Jf,'fffi Xi'f i,,i',i',;!i rlil eo
Meletie Sirizul. oi. si ed. cit., p. 52; Atanasie de la Paros, Prescurtare despre damnczeiapilc
indtpiea sf,;nkw Trup deasupradiscurui,inainte rlo11me, trad. de lo#al Argtqului, Nearnlu, 1816, p' 252'
neral ca simbol al ridicirii D"-";; !9 frengerea lui, e priviti in
p-.-.ir..rr, sau chiar
e'Vezi Evrei III, l.
aJ ilirierii (al sculiyii Dr o. g7_gg.
d sfirimali Sfantul Agnel in patm pi(i, ctttn cll
au fost risdgnit P€ cruce qi au sfinlit panrl pilrli
,tqi.:,'.1,1,'-,1rt
ei Vezi
!:jl';,?:o;l',li,n'"r' Sp' cindea,zs,nlors; *;,ia"iiil$it taine..., RAmnic, \746,f. 18 v).
Ni.. bril.ri 1877, p. Ll6.
d. .gT., p.
Sewal pomettirii sfintilm ]06 9.u. Mai pe larg la pr. Ir. Vi
G-8.,3.
xl t,.p.,
in Ig62- nr.
an. lgQ2, meon al Tesalonicultrl, rdicuirc *r-
*n(
ll(
oD. --
{.,a. ;,;.';i,.1',.
err nr;n p;,,t
..__eu. orin Fiul
-ci.. };ii"l;i;,1.u -",}f,.1,-.gl
-Siu,
nr.
eb. 58 (*ad. row. cit., PP.266'267,
i;ii"ii ilie
can
p.46
'8.O.,
YJtr;,:ii:j2 !,*'%;"1T;i";iiifl1';ifrii!;
9i dc Nic. |!i.laq, in Comcnt la
con' 13 al Sfdn*lui
a, pp.232'233).
Si ed..
260
PRBOT PRoF. DR, Et,rri BnrNr$,n; l,t'ru r((it( )A sPt'x llAI,A
nnmo-iti oi
-^^---^---^:
;;G;!,-'u;';11;ffff ll,'fil:JiJ.'ilT1lltsil,i,J,fiTTfilT,]#i
retli.. -.i- i-,,:--^: noasrri.dj,,
prin invierea -. -
reatiza -^
Domnului, de aceea turnind in ,ferrui
mo4i, ; ;;r,
#;I;il';','JnXl# l.r:rlTj
[iturohisito.,rf zice J^
liturghisitorul +-^^^--^ /t
|o6.
', ,. ^"-.,,^ -I:_ ce gi miri
gt
";- in trini
r4i6x tropa..^ii."""i
ai,
plrgile ain smnturrru;;il;;;f,.'i',iJ,..., cdnd to
vizAnd ". ^A-J *^^--' ---, . ,
H1il1;;;.",*
noule T"ti^Ti"ga
lerusalime.,.", in care e
sfintei F"i"" 'i":
,,Lumir.rri-t
)'Lwtttttca,,ia-[c'
,
aIu
a
lrml
lui Hf
lurnl finqirea Darurilor. De acecil,
,.l.r.Joi-rilr"d"; i" miridele i Domnului la invierea rlmAnerea Maicii Domnultti
pagtile cele mari...rr.
.roi_ ca
rugim r- ziua
-^ in ^-- neinserata a rmpardgiei rui
_:.-^ cea ir tiqi creqtine, duPi inilqarca lrr
Hrist"r:, ,}l".fi'#ffi;,;ll it Adormirea eilla.
rea desivArgiti cu El., de care,n"dir'.
6"t"ri inci 4. r^'-^^__-', _
in Impirtiganiirls, anafura se di credinciogilor ca scmll
r.r,credinciotii"ii ti Fiind un inlocuitor al Sfintei
Tory,
picatele celo
,'j.: sau simbol a..o-6i*. rpiiit""r4'qi de'aceea se consumi numai pe nem1ncatc, ca qi
lill P"r-ne,
car: s_au putut impirtiqi, aceasti. impreunar
etc, Sflnta lmpirtiganie; iar cXnd lulm gi
miri.t^i^,
mirideior scoase penlru .i,r.roj:l
., irh,,rui irGl;:*,AilTiiill'
^n]r rrnafura. Vechile Praille qi Cd'rti d3 intt
;j[i::1JTt:"H,
lL*."?*r:t.^::ii
respectivi, pe care :11:,1tt.1
o
.o sn',i.r. D;;1.
-
p;,ii'.p*. chiar fon
rll
'f
ca
se
zice atunci air."r-i-ipreonrl), snngere sfe":1ffi.:"rfi,t:i aQ
pentru ir'. adrs acerG -iriJ., stropiti cu vin, care se di credincioqilor in
#',9',liJ:11,?ffitd' 'elor ''l* ca gi cand ei ar
Indlparea sft.nturui potir gi aritarea rui
in vizur credincioqilor, ra cuvintere it., col. 452 B-C; Atanasie de la Paros, op' Si nnd'
r''
1.,1i^DrT".leu..."
r''umnezeu"." $r ,prfa"t"l.q,., O"-".r."fe.
gi .'Ivlinruieqte, Dumnezeure, poporur Tirr ,, simbolizeazi
Dooonrl reu...;,
,,cu
siml-^ti-^ ^_x a^_x ca,ed. L929, p. 598.
MAnruitorului
'r'arrrlsrLvf qrl, uupd,rvlcre, I;.- care
dupa inviere, lucru .;;;;;se vede.qi
r-.a. ,i de masn...), .a. U, Harkov, 1900, p' tl25l V'
c'rcdinciogii, ca gi cand L-ar'fivizut $l dm tormulele cu .n.o-x^^.--r
form,r" te ",,
din formulele care rispund ar
}/L Domnur
r uzu( pe vvr t lt I Lll Insusi:
InsuSi:: ,,Bine
llrsu{l --Bihe este crrrr4nt,t
est" cuvintai /-or
Cel ce
7.
lntru numele Domnului; Dumnezeu este Liturgica, p. 23. Dupn Atatrasic cle lrr l)nros (/)ru'
.
Domnul s
2.1,.27ti,,ia,,,-**'ilil;,ii#tr;;;;;.iiH:1,%,:-i.K'::.!K^!!':
din urmi nu e altceva decAt
Sfintllor- Daruri la proscomicliar sinrbolizcrtarl n
de la stihoavn, v...-i.t Ji" umrl trad' rom., p.268'
:]::,::,]]i.r. Rusaliilor; era imnul de slavi ql
rnu,qumire,pecare-lci.ntau"di;;;;t;;'dii.;;;;iil:H'd":;J,Tfl:ff ,,, Simeon al TesaloniculUii,Tdlcuire d.espre d.u.mnezeievul ldcaS,
^i,
il i2yez:tG.Teleaga
tt3 ye.i Liturlbi"r,
:1 :ir:. p.462. 1^_z _ l
37 qi Bucuregtl, 195.91 p. 152.
,ra Meletie Sirigul, p. Ei Teodor
'de
Andidi, Tdlcuin pe capitole'.', /''(i" t
',,i0,!;;;,zl;'kf*'t;7,1;*'?all*fm',
,ir,iilyl:':_(:p".1,:'il"c,t^[t,,-pp.\b;;i. PP'8e-er; comp. ei E. Braniete, Expticarea col. 465 C.
'
,,",:,:f,':!!J;;;;;i;;;;;#;,"1;lrrii,lnl" CXL,
-- r,\^ : t!t,'
-is y.ri Simeon al Tesaloniculti, Despre Sfd.nta Litat'ghla, cap. 100 9i
,1i"'*;i;'!t'u;::':';tr;?!f,:1?!i:ffi:,li,(
[_i,j].*,,,*
;.3-.54).
!^?"';ilif|;l,x.,f
rtri lis.s, .ri, .o." , ."., .#;;;:il]:i:;.t:"J:i
ri,rili
.,!:J,r:n:::,
leTig[1.., i-".r," ei i-ar punr
,o;.,,!2
:P::* 11Jiii.fl:i:rllii;J,li'iii,li.[l;I .:i,:5:,Llx,JHll!:lll:I iil
arc), gl. 170 (ccl' Iltrctrrclti, 1962 p' 173)'
262
PRsor"PRor, DR. ENe Bnetrg.rr Lrrunctc,q sPEcxAt,A
cepuill DsL.,rLrur
rL',uLL, secolului XVIII, mitropolin:I
Teodosie al f{rii Rom{'egti scfla
Teodosie ihrer $mbolSestalt,
^vrlrr_mrtropolrtr"rl s srrs-loachim Schulz, Dia byranthrisch e LiturXie' Vom Werd,en
penrm ."- l',,htc'ri H
l3:::l:ri"ri;"i;;;i;;;;#;';*.[T;:ili:;ili"ffi :l#' j
l?ilTlt rlbji:i, il1-:1ri.i,rdu-t, "qr_rr_in nu n. ilhurg im Breisgau, 1964.
nestropiti cu vinllT. l,titiiii Solovij, boiesnenna Litwrghiia (Divina Liru.rXia) - Historia. EuoluPio.
:::::):':*:^m::,::r:*ii.rii;h1p#il;#ft ^.";;:filiili
g.-duitci,o";ili;;;;ffi:i'"#.:',[?pfi ot d)intercession' Il-e dd., NeuchAtel, J963'
saris-''IePd rccrtfllnog (inv dyd'twrd sfantd'), Y enetla, I 8 I 8'
il,#i'k2.;i:.#e,,5,l,::1".ft icnlae vu
Vulgaris,
I Ieod, rccrtnrnotq (
11::'"f*ti11,sl:,?:Tr-!;;;;;i+;U!;;!iii,J:iJ"T,tH'i,li;
intru impar4ia ratitui rvrzutlilr-. ffi;;,rl
i!.*;iili,"'V"*,
XIY,25 its,yij
gi Lc. XX[, l8;trs.
deci un sens esharelogig, devenind o
Ijli:TLuTt::;.ljllylilare pr.ngori,
..r"' ,i.ff^ii;;il,;,"rffi'"?;3
:,Ij,'ff",X'^l_9_Y:Tir,*::?l:1T1,t.,Freqi!tg
cipare a,,impirigiei rui Dum,er.""
1i-ffiit *t ;r;iil ;;#"or,1ff.ii,t
BIBLIOGRAFIE
(lucriri auxiliare necitate in note)
,3:9:, L'offrand.e dans te rite byza,ntin, son /cbo sur la
, ^9: 1964 (extras
I(gp", lr.erosc,o.rntd.le.
din ,,,A.cta philos. et theologicr; rl. So.. Academice
t. II), daco-
Rend Bornert, o.s.B., Les cornrnehtaira byzantins
de ra d.bine Lituryie du
!';-nec1t,I,aris, iC,ot,,.{rchives
XV-e'; siicle , Paris- 1966 (Col. Archi.,.. .t^ r'..r-,-^. /-L-t-:^--),\
de I'e)rienr Chrdtie";;i.
Odo Casel, Le rnernorial d.u-seinnewr;;,
:'W:,!: ;';,;;;:;:-:;
d?' ? ktyuie .d e t' aitiq uiti ch ritienne,
-l',r{::*f
-tuty*erientedichii,'ii *r,,,iiilrt;i," ;;':;{"(:;;ff'ff:T
131ii"*:fSi,.Das
wissensch-aft';, 6 11926j, pp tig_ioi.
Mitrofan Critooulos, jVlh,turisii,ea
"' Ornd.oxd, ed. de I. Mihilcescu,
tfi e_'.OpQo6o(icrg, Leipzig, f qOs.
Eucharistie yersiihnwnx. Die
?r:2:"P1:Yi:yi:i;. . wnd. sotttiche LitwrXie
?!:*.:r?:,!,,:t:Aita;,;,*isd,;i;,,dh;;;;;;tri,,"d,;iiiiiil"!J".
(197L), pp, 177-t84. ,,Kyrios",
Evandas, scartd expricayie a pdryii La a lr-a
si a sfintei Litwrghii, B
rg6';.*ikir
P. Evdokimov, La priiy dr lEXlise d;Ori?t La
titurgie "r
d.e v"
Saint
Paris,,I.966-(Pl,4pn1_o.hesoecuminiques,,),')-- Jean
!bencii,,,-B*:y, !7o?, r 24 v e u (
')i,
t astitc!:#:,n:
ce !r:ti2:,t:,':K*tt,"::13y,q
faeeli ta ;ian k,ie,ii).. c"qd I ciili'y:lii",",f,ffi;l ,,,,,]flJ: iLJ;J'x;,,,[3]; rf;:T.
rzrvr rrr, +. Do. ts/_ r4b ll nr. S, pp. lg7_197.
)u,,,f,;"ff;,I,rr1
Atrtidtron
*
li\Jli
in S.L, an. Ie53, ;;. il T,rlo,.:l
i-), ;J'i
,,, p!: ,,\u:)ns,^!;a,F'i,,ffi"*.
ili+i.
rl'pil^ii."
Y;7i si art. (lesem
- o
vinrlescu, Anofora tat
iiii);rrin *ebuic sit i
" il", !:::^::: t:,::'! :: to?. + o,'ii i sli.
r ev,. M. 8 .,' in-. I e 5 6, nr. ", "^t1
: .i"
_
267
PREoTPHctr', DR. Etru Bnnnr5,rri
269
rKrl()f rRoF, tJR. HNn HRANIgTII I,ITI. I R(II(]A SPI],CI AI,A
ni\rlr...r'qi sc. citcqtc Psalnr.ul cIII. ln dmpul accsta, prcotul citcrlrc i1 tainl, 'liiod),cluprl cnrc sc citerltc 1n*nn pnrcrurero. Apoi indat[ sc cirtttr al fuilca proclt]ltn,
ln
altar; ultimclc pirtru rugiciuni alc scrii (luilinilor) d;i. t;;;"""1r. glas mare gi rar:.,,I)orurlgiqi !"'
, .*r" .li*.,inul (sirtt, irr lipst lrri. cAntlrctul) zice cu
Drrp-{ sfhrqirul psalmdui, preorul. (din altar'gi cu capul descoperit) zice 'ii..,,nrl ia atunci uu rttqni. cu hmrinl aprinsi qi cidelniqa, cu amindoui mAinile (sau
y?!!. +r", sc ir-rchidc dvera, iar citequl incepe citirea'-c"i*d. a rl-a eti stinga o lumAnare qi cu dreapta cidelnita) qi stAnd cy fa.ta spre risirit, in faga
cxll-9xx{Ill), in trei stiri, in mijlocul bisericii, pe ,nalogJ arI p"rie. f,., i Mil", face semlul Sfiptei Cruci, cu ele, rostrnd: ,,ir-tqelepciune, dr.epqi I". Apoi se
.sc_citcgte prir-na srare a catismei, preotul citegte in iaini n.fiiru"rr'Antifona, cc (pe stArrga) spre credincioqi gi, flcand Ia fel, zice dinqe ugile_impiritegti:
(,,Doamne, indurate gi milostive...") gi apoi piegitegte sfintJle urse
de care are tnti,1^ ili Hrisios lumineazl tuturor !". Las[ sfbgnicul pe solee, in faqa Sfintelo_r-Ugi,
adrcAnd, de la proscomidiar la sfinia'Masi, dis&il J lui qi,lilu ;il;;i;ri(; o i" .r, sine. indati dupi aceasta se citeqte o dowo pareruie din TriodtT, rat
intAi, se deschide dvgra qi preonrl ^;;p;.#antul
fAi Atari tA c lrram sau sflnt cu Polieleu, se adaug'i qi paremiile zilei respective,
dinMin'ei.
-.., lr^tfrtli*l "lfi rosteqti prinpa
preoflrl, in Sfintei Mese gi avAnd cidelniqa in
d) l,a sfirqiflrl paremiilor, stAnd faqa
i1it., irr..p. si cinte pe larg, pe glasul I: ,,Si se indrepteze rugSciunea mea..."-(Ps'
], Zj, irr'f" cuvintele,,ca tlmeia'inaintea;L'a", cideqte ra1 de trei.ori
^ fa(1 Sfintei
c, tantlreqii (din strana dreapti) cAnti qi ei o datl: ,,Si s9 indrepteze-..". Apoi,
cu,stelu-ta gi acoperimAnnrl, precum qi chivonrl.u sfantrl Affit; ir.ia.rr"i",
.l:ir",1"t cu Sfinnrl Agnet qi, slujindu-se de burete, ia cu grijili crl
ii rnrl rrece in lanrra de mnzdzi'a Sfintei Mese, cidind li zicand cu glas inak stihwl
sfdntul il ,,Doamne, strigat-am c5.tre Tine, ia aminte la glasul rugiciunii mele". CAnt[reqii
ll=liy:l gi
.il pune ye qralnrt disc. Apoi atinge, ,. riila,'r,:.lul," ",rlrrie lrior," stingl) iante qi ei: ,,Si se indrepteze...'i Apoi. preonrl ffece ln partea de
tumul cddelmfer, le si.ruti gi acoperi cu ele discul, zicand'numai: si "cope iiit a Sfrntei trles" qi cldind zice stibul al dnilea: r,Pune, Doamne, pazi gurii mele qi
,Jentru
sfinqilor Pirinqilor noqtri...". Ia din nou cidelnita,'cidegti a. G'"ri sfintele i'Jc ingrndire imprejurul buzelor mele"; cintdreqii (din strana dreapti),,din nou:^,,Si
face doui metanii mari, siruti discul acoperit qi faie i".i
i,r.lr.ji.r....". Preoflrl trece apoi in lanrra de miazinorptg.l Sfintei Mese, zicAnd,
.
La sfhrgitul stirii a doua se deschide din"nou dvera" gi-.trrri..
p.."n r zice a dnwa t I al'*eilra: rrSi nu aba.ti inima mea..." qi cddeqte; cAntdreqii (cei-din strana stAng[),
rnicd., dupi care se inchide iarigi dvera, iar citetul ,it"qi ,[o;i a tueia rt11u: ,,S5. se"indrepteze...". PreoruI zice apoi: ,,Slavi Tatilui", cddind proscoTidianrl
a catim
t,J"q :. preotul citegte Rugdciunea Anrifonului IIr. cind citetul lriu,noia. sus; cAnieregii (cei din strana dreaptl), iaraqi: ,,Sa se indrepteze^'.". ft:gd,
,,Inchina-ne-vom la locul unde au srar picioarele Lui...,, (rs. -l;xxr,7'-81, "i;g. i; p,e;i Wrrind in faqa'Sfintei N{ese, zice: ,,$i acum..." qi, cidind iarigi in faqa Sfintei Mese,
rp:teate maiprel,ng gi cu glas mai puternic, se opreQre, iai in altar se iuni t[ cl insuqi pentm ultima dati: ,,Si se
ciopr
dati., vestind credinciogiloi ridicarea sflntului Ag"L;.i.ai".i"qii i"g.r*i[, lc", de unde continui cAntire[ii, in timp
H: [:^1.ld{nci, ia+l.qd se inchini de trei #i t"'rri"tn",.i u.rl, ,iai.n trci ori, spre credincioqi (intai spre mijlo
disc, cu ambeie maini,.la frunte, ocoregre p! dupa sfania MJ-qi;i#a* il;i r slujitorii, cAt gi credincioEii isi pleaci ge
proscomidiar, inaintea lui_mergand diaconul (sau cantirer-d) ; tir-a"ri., c) DacI e vreo sirbltoare care are apostol Qr evanghelrq lJrmez_a aC]Jm cfitrea.. a.Pos'
cu cidelnita, cidind spre.sfintul "prir nlui gi a evanXheli.ei, cu regula qtiuti. Daci nu, preotu! inchide Sfintele Uqi
qi zice ec'
$snef. Dupi ce preonrl
midiar, se suni. din nou clopolelrl de dbui ori gi aLnci ir.J".i"qii
,A;roi Ji* rr'
urmeazl rAnduiala ca
"qJra se ridiciln iin iineitri. a. h 1.it".ehie'(,,Si zicem toqi..."). De aici inainte,
rc, iar citet-ul conrinua citirea catismei, de unde, rir";;.-i;-icest timp, l,inrrghia obiqnuitl, pAni la Hemvic, d:upi Litwrghi_er, clt deosebirile urmitoare :
la
midiar, preotul toarni vin gi api in sfanrul potir, dupi obicei, dar firi a zice - f.iort -geti -i1"i citite de preot in taini este alnrl decit la celelalte doui Liturghii; .
pocrovit-ul (de culoare neagrd,. daci a1e il atinge de fumul ti-ei.i,
), il ,e."ia - t)in mieicurea si.ptimAnii a patra inainte (injumitiqirea Postului), dupd ecfonisul
potir; apoi ia Aerul (de aceeagi'curoare daci este) qi r".. u r.i,sl cei spre lu'
:i :" cy.l el:faT*l Irici pentru catehumeni se adaugi ectenin y ntgticiwnea.speciali pen'tn/'
disc,l qi potirul, pe care le cddegte, iar dupi ;;t;ia.Liq", ,. ir,;t u,e ('candidaqii la botez, de odinioari):,,Rugaqi-vi, cei citre luminare, Domntt-
fn!
trcr.o. in taqa lor. La toatr acestea, nu zice formulele obig,uite, ci numai lui l" tri celelalte;
gicitmile..."-
.Dupi ce termini toate acestea, _revine in fata snrrt.i tvt.r.'qi
,,pen
,' - tscfonisul dinainte de Heruvic, in loc de: ,,Ca sub stipAnirea T"...", este: ,,I)LlpI
sfhnrul antimi_s, punind deasupra sfAnta Evanghelie tr ro."ili.--- l)*rrr I Pe carc Prc-
.
c) pupi sfarqitul catismei, se deschide din'nou dvera qi preotul zice a treia Ftrrl loli: -,,SttrPflnc
ce strana incepe sa cinte ,J)oaru.ne s*igat-aru...;, pe glasul stihiriloi bli,,, virni (,,Acun
'!ri9l- l'pi
ry,ic1'.
ta,si se indrepteze rugiciunea-mea...", preotut a." inii..'mare, .; a.;l '
lrrrtc
la.vecer,ie..La,,Slava" stihiriior r. a"r.nra Sfintele Ugi, iar l"',ii';;;.-1'r; i, ind Heruvicul (,,Acttnr
t,o!l!|?l y:i:t(:^ cu,cidetniqa{in zilele.de.rAnd) ,",r.r'Sia.,i" it"a"gh.li.
ifr: t
lrrrr.rile ceregti...,,) de deschide dvera qi .Sfin-
cAnd sc citeqte Evanghelia) dupi rinduiald obignuitl (d.r..iJ1" vecernie). t l. Uqi, ia cidelniqa qi ul, 9a d9^obicei
zicind incet
(cdd.ire rucicd),
. D.pi inrrarea sfinqiqilor slujitori in altar gi cLtarea,r"-i"e ii"n...',, preorul iii,rt,",rt't-. Dupi aceea in faqa Sfintei Mese, siruti slfulnrl antirnis,
tbrnrtrlclc obignuite penrru introducerea piochimenuiui, iri-r.orp ci^it;, pyi,
r,, Accasra se plrne, in primele gase siptimini ale Posrului, nttmai din Cartca L'aceii. iar ht
'' ultimi. din letire.
rilrlr;lnr:ir-ril
alc vcccrniei vor fi cititc mai tArzin, ()xtcaPildelor (Pr<rvcrl'rc'
trnpul 1]F::i,"i
(;irrisurci (vcz.i
",,..,.,.)i,':.',:[.,|[i rniri dcpirrrc).
ca,,rr.rlsitciurri alc antif<ranclors,
'/Ai"^ro sc punc, iir ;rrimetc;ase siptimAni alc Posntltti, nttmiri din
lr rr), irrr in trltitnn srlllrllnlrll, tlitr cartea 1o'.
270 271
Pneor Pnor. Dn. EruR Bnlrur$ru LITURGISA SPT/,UI^I,A
Marco,lit. L, ed' BucureEti' 1946'-p' 851, col' 2-(in ed'. 1970' p'
206sus.LafelinTipiculruscsc(Comp'Indruwritorulttq'c0nntot
7e).
272 273
ruEtrl rRoF, DR, ENE ER^Nlgl,tl
I,I,TURGICA SPECIAI,A
l'rcclnrl: Iictcnirl intrciri
Ectcnia pclttru catc.humeni
canrJidaqii la botez: numai din micrcurea
CAnt.: Lt:,:_rll1f?r,^.u sipt. a IV_a
o4vL' r v -d inrrintr
utilI,.El
Hcrtrvicul (,,Ac*n puterile cereqti...',)-
Preonrl cidirc micd.
Preorul:
Cnnt.:
ntele omeniri).
(,,C:
Preotul:
ruga
dragoste...,'). l iciunilor antifoanelor citrte de pr€ot in !"P1i" timpul Catismel .. e inlocurt
rc pc
cea de seari...,,) prochimenul ouiqn.ritll V...I"i.i,"*iabil dupi zilele siptimAnii, T:::l
CXnt.: I atal nostru. il;;;i;;;prii celor a""i-p..i-li dinTrnd., care se citesc totdeauna la Linrr-
Ieqirea, Pildele
Darurilor mai inainte rnqrrlli."re se iau din cirqile: Facerea,
Preoru[: Doui ecfonise (gi rugiciunilc in taini)
uSi ludm ami.rre 1...,i. I
ovcrbele) qi Iov23.
l iik;n;;, specrficacestei Liturghii qi atat de imqrel-lylllyll^"fy,I::;
Impirtigirea (crint.: .,chinonicul
--- gi vedeqi ci
.Gustaqi
;;-nt
,,Cu frica ;i];.
bun LrLL
L<' uurr este uurrrrrtu"':Ill
Donr,ul...?I,t
'fi;i;;;;'K;;r;"ft;;"i.rat nu inrre ce'le dour paremii, ca azi (dupi
odinircarr
voi
,,Bine
Ecteuia
,!u
d rimind...,,).
,'r
,,-P.,T_.^.y^T,-"ir*,,.parrea pri."i3
"rti,^r,
mai inainte
iunea s-a'anticipat, flcAndu-se in
il.1pi.Er: vecernia, pa"l l: d#ii[
d; dupd.vohod (iesirea .J'Jj#illl.ji t]
specifice...rt.i.rr,rll.; ffi;;anre prin frun
luminii a fost avansat inainte
Vohodului s-a suprimat (ea fiind o re-
de
il1,-j?]"":,-y,_{,.:1"-T:_::i)
tor, care constituie tranzipi I
p;;r;;'ili"rigii.]';i'Hil:'Hffi !ffifill
Sfintei ri";;; i";ri,a aJ-.aitl;q;'H;,;;;*,
i ritul luminii au rimas intre cele doui
descrie randuiali ca azi27, c€ea ce
Cxr r..s; se in d repreze ;s;'.d;; ;;:. ;i"' i" ..* lti, ;;** ii. Dar in sec. XV, Simeon al Tesalomcului
;:9*1.*
Psalmului X:?nl:,=.., ,i-t r; prod*.r. intervertirea ordinii logice qi fireqti de mai inainte
iJr'r'.THi -n".i^i"".
fil,";*,[::Ti,I"".1:.:fP1,l'q,:q-,?r";,"Iqi;;;r,;ftril,, i'"la sunt), ori de ta
nia intreitd de dupi
lvanghelie, d;.i dff;;;;;;i':#?ffi"i#i:ffi,i ""'i,,iIJJ:'J,it, a; mai sfinqite avem de-a race cu
lrn dublu oficiu al luminii: pr
scc..W) incepunrl de fapt'al Liturghiei .rtJ,,-.-;l^.
Atit partea vesoerali, c . " lt: .b1bli,:i to:f il[1l*:f:
citre
tri in.rinduiala urmati a.iarr[".." integlala.-a Psalmului L ("!oamne' strigat-am
"'''P:#"^:i'-:if i3iir:
Astfel, precum ,,, v;,r,., ur.ecuvanrarea
ccade la Vecemie, ci-cea de i, fit".ghi;.-^'
.,,..,"b,iir;;il#::
obrQnurti de la r;Jii,[i'.riif}
Lirurr Enrir-r-rS1,
i;i;r;..., Ei'rp"i i.qi.." ,J.-rrE " ,t jitorito,
-,
(vohod) .u lmnut Lurnind.lind; al doilea,
,
Rinduiala de azi din rinrr bizantii-p"r-,..u incep_unrr-vesperar
ar Lirurghiei
nriri ilrainte sfintite este fideld u..ti"i.rl-f-r ot c{l-r.r,,: c^..- ur:.. ,r laril :
int4i D.,l-,,t nrir
intAi Psalmul CIII qi ^-^: ectenia.
^: apoi --- ilL; Urrt is
trrn'la ectellia mare) iar dupi e" _ in Io. tlt rsi
(,,1'leaci,
(,,1'leaca, I)oamne,
Doamne, urechea Ta...',);
Ta...',): tipicul
tinicrrl _ ' I968, P.9).
n'rri.
' )ir 1.rt it urmi, notele 16 9i I itol'
i,r
'"cot"ic
xlv-ivf in r".,rr .rtili-,-,.H;.-re";;;;i5t ,"qpili.:::':illr'J,5, ra
Tcxt publicat de |. Matets, foa"dl
Eglise. Manuscrit dz la Sninte Ctoix tto' 40'
x.r silcle,t. l, in ,,orien*ii;-ah;; 165' Roriae' 1962' p' 246'
rl Vczi Sinre,n al Tcsalonicului, Desprc
1s
l.oc. cit., suPra (nota 2l)'
tf,tele rugdriuni,cap. 3.52, p,G., ..CLV, col. )n Vczi in.urmtr, lir cxplicarca Vcccrniei'
lnal. ront. cit., y-t, 234.
t7
l)csprc sfintct, ,^p
35+ (P.G., t. CLV, col' 656-657 qi ndd' tmt' cit" p' 2?7)'
"ga,:'iiiiittrjW,
274 275
Ll I UN\rl\,n ir-ri\/r'rl/'r
276
27'l
PhHor Pnor, Dn, Er,u BRANT$TE I,ITU RGIC,{ SPECIAT.,I
Dcplasarea por-r-renirilor
llI Dezvoltarea rirualului m
de la Ofertoriu la momentul
Proscomidiei de azi
(ir Cod. I
Barberini\ I
U
Barberini.
Intr. cu Ev.
t0 ment. la
G Gherman al
U
6 Const. Rug.
Lecturi biblice (din Wcbiul Tex., din trisaghionului
s Noul Test.) Iegirea din u7 (rext in Cod..
E a lecturilor din
E] altcrnate cu cAntiri de psalrni Barbeini)
Vechial Test.
Gcncraliz.
i lApare in manuscrlse
Rugicittnea Evangheliei Rugltciurrii
Omilia (predica) I Evrnglrcliei
I
I
rirrca predicii
Mttt,rrca pre spre
Lin
linrl Lirurghiei.
rlihlinrl
Ectenii gi rugiciuni pentru catehumeni, energumeni, sflrgirul Li
lrtcniile
:niile qi
pcnitengi gi candidati la botez. Ecteniile gi iciunile ptr.
rugiiciunile 1
278 279
5 Evr "ffit,!; Lrr.. gltE ERAMSIE
LITURGtcA SPECIALA
280
\\
PngorPnor, DR, ENe BnnNr$re LITURGICA SI'ECIAI,A
'194Q, p. 263
BIBLIOGRAIIE
(lucriri necitate in note) Dnrurilor mai
martic 1944),,
Leo Allatius , De nt-issa praesntccfficatoruru, in vol. De Ecclesine Darurihr mai
orierutalis et
perpltae consensilne, Coloniae, 164g. -lrf
Bingham, origin'es shte antiqaitates eccresiasticae, trad. lat. de
H. Gri
ff ,r^ rnhtifihatew espar, in,,orientalia
a -J'
II-a, t. VI, Halae Magdeburgi cae. ).759. (1972), I84-206.
-"'iA{ 56
Christiana", PP'
(Maw des), inD'T'C', t' XI11 (1936), col' 77-lll'
.Dr- V..Bojor qi St. Roqianu,Tipic biser"icac, ed. I, Blai, I93l (pentru uzul ^;rii.bn6oitl.fi,;t
unigi din Ardeal).
Diac. Ene Braniqte^, observapiuni si prropuneri perttru o noud
editie a Li
rornlnes:, .ts_ucureqti, 1945-46 (exrras din B.O.R.).
Pr. Prof. E. Braniste, Liturghia Darurilor ru.ni inainte sfin;ite,
in s.?., an.
3-4.
Ir.E. Bri.qhtman, Litwrgies p. 345_352.
H.
Engberding, Zw" vo,gnveiltten Gaben,
,,ostkirchlici,. stojilrr,, (wiirzburg) ,l{.
).M. Funtuli,.Litw,glti.a t:y*fr inainte.sfinlin S; *g,;r;rnile aruffiaru.elor W
f:"f:^.,:l: T:.:*i.; le66 (LTur: dp ,Ai,""-r'e,Jl";; ;;";;i;""^' u"i
Aristotelice din Tesalonic", t. Xr); Aceraqi, ritw,ghr.n oair;tnr;f;;*";
grec.), Tesalonic, 1921.
]. EbXd.6vovsive Ntwale Graecorum, Veneqia, 1730, p. I77 q.t.
,ririiiiuii 'rIu,
_G_oar,
Halssens, rnstitutiones kturgiae dt ritibws
_. /.
546 q.u., 584.
Romae, l
byzontine d.es prdesancffiis, in O:
an.
par 'r'];r.""t Questions litu
Sfintele Taine
(llpl'trlt,ut,l
Introducere generali
xiHty:.il;'J'iffil5i.;;;;il;ir,ib,-',.,.u,
,- --'^-1, -^^.'.:
"" srrnr -r"i.- a"pe numdml darurilor Sfhnru'
+',.le
:c QI it
Itc x-.i,.i.i'.e\ nilntf,
imtd,rtdsired. nttntf,
imrrisirea)' trnpdrtd'sired'
Duhl
cit ci rnsnrl
^At qi .r,r scoPul
rosnrl sau si sgc'
scooul gi sPc'
daci le vom comPara cu $ln'
L:^^-r^--+i o: -rr q{}nr, T.itrrrghiC.
slujbestudiatepAni.acum,adicicuLaudelebisericeqtiqicuSfintaLiturghic.
'*"'ol-ll;;u";e$r:,:.;;- "",",i.i,ti T,audelor
tul
?}#J;:i
Astfet, inceea
divin public
Pubhc
ii ":!"
illil:tJ:lffi::
;i?Hfl$tfl:
credinciosilor sau aI intregtt
tc qi pot sd beneficieze de
ri.ipa ,.ti,
'ticiol vrednicie' Tr
activ gi cu vredntcte'
manifestiinprimulrAndscoputsauluncgulcal.dLrLuLrgvllxrqrrvt^v_-_-
r, adici slivirea qi
o**zeu' Precum qi venerarea sfinqilor' care con'
"ao'lit"l"l
Qpgutls+f ffli"::::li'j'ffi:,tie\ individua desi ra sivarqirea lor poatc
281
. NEvr rtlwF, t_rK, EN!: DI(ANI,)TE
a botezuf,.i, flcAnd una cu ea. De aceea vom vorbi despre amdndoui deodat{.
BIBLIOGRAFIE }
I Comp. Canoanele 46-50 apostolice; Temrlian, De baptisma, 17,in P.L.,l, 1327; Coltst' aPott',
9, 10, ll (trad, rom., pp.95-96).
I V.ri, .*r.,1 diacontili.i Filip (Fapte VIII, 12-13, 38); Ieroninr, /dv. Lucifer,. 9 (P'.L., XXI-II'
: diaconul poate boteza i, aurorizagia episcopului) gi Can. 44 al Sflnnrltri Nichifor
".,rn.i
i V"r.ii-S6"o Scripturi, FapteIX, 10, l7 q.u. (Sf{1nr] Pavel botezat d:-$,T.it) ::i} C1,-t1-lf
;;";il;.r* fi ilrd) ;' c".,12',.i e 44 si 45 ale Sflnnrlui
e;i6xtll Nichifoi Mirnrrisitonrl;
i;;;"o;''d*;,;;:1, 'xp.-ir'ini..u. ioe, !"{:i'
ii'fi'
fi"i-nR.P.it.,
r ir, tsez, pp. r62-r6i)
162-163) W'
is3 (ed.
gi. I53
l), ;1. i.J. Acad. 1rqz, pp.
i'iri;ri;;t;; 6a. wzz,p: all q;;i,. 9i Fer.,Augusqn,,\Jon'Ya.DPnl'' cl'?,Y!",1!,-'-i,,,11,,Pr'-L:,
iijil,-6f. fi t3",.^t sliirEir'de laici, afari de cizuri de necesitale, ilicit, dar valid); Idcm'
l. cott*o Lucif.,9,P.L., t. XXI[, col. 173.
i iiri liiiiriri yi iip""t"r; i" lrri P.t* Hartofilaxul, ln Siz rua f,tenland, vol' V, p. 372 1i
:. 2O9 alNomocanonuhti slav ht 228 titluti.
289
rlrn rrKft ttlQ I l1
I,ITTIRCICA SNEEIALA
() (liltil pcrlrru virrga fizicri- (tnrpcasci'r)
qi alti.rlar{._Pcrrtrrrrr ccrr
alt prcor. prcorul po:mc sri-qi borczc s!'r ''r'rr
sPiriturrLi.
I l)irr tn t,,, .""o ce privcqtc condiliitt l)E cnu mbuic sd le futdcplincascd primhorii hotczului, se
1-,rii1r.ii,f ."rllt.-"" ;.tlc lrr cci vArstrtit:i: tloriirql.ic rr prinri lxrtczttl, crcdinq{ (vczi Mc' XVI, l5 qi..}'aptc
f,f-ubiegtul ,(priruitor"ut) botezului. Cine poate primi botezul? iit, aZ-aA;, poc{ilgl (vcz,i'},aptc tl, 38) gi cunoagtcrea :lcmcntari a aclcvintrilttr dc
oricc orn.,indifbrenr.de virsri (fie prunc, fie ad siti,rte. La [nu-rci, p.r'rirr', inclcplinirca accstor condiqii mimrriscsc gi garanteazl nagii.
rnail;i;eflj:l::r:1]
fost botezar o dati cu botezul *.ail;;liJ, J...#0r5,
orice necrestin (evreu il*""'rTrtt 4. Naqii (or &vd,6o1or) sunt credincioqi in vdrsti care-l asisti pe cel ce vine la bo'
i1l ?ifli"),pr..ir- qi;;_b.tt;;;"f;i#tor qi ai
bo ter.ri (; a;; ffi
tine c a re nu re cunos c "i scq ,-r.rrtind iitprrt.,tiL qi A.ar'ta cuveniia mirturisire de credinqi in locul.qi in nu-
1 i'r;;;: ; ;?'":' il'
chime, de exemptu' adeptii,tul r'aiet Ji 6"-"L"j,^';rr'i;#inieniit?i,rt cclui ce se boteazd. Ei sunt deci garanqi sau chezaqi ai acesfi-ria, IuAndu-gi-prin
qi :il angajamennrl solemn, inaintea l.ri Do-.r.reu qi a Bisericii, ci prunctrl-(finul)
bot r"qi, treL*. ;r il-.;:i,;r;ffi;'rir'Jl^ttl,
escrisa in Molitfttuic li crescut ca un adevirat ciegtin gi ci va fi un bun credincios al Bisericii lui Hristos'
agte gi botezul confesirrrilnr ..^r^,l^-^ A.--x ^t
ii pr^.ti.ipr.ea lor activi la it"1U" botezului, aliruri de. preoqi, naqii devin pirinqii
lvrrurLr4 rurrlritlrlclrfala) acuca daci e ficut iiri,"fi ,i pruncului, nlscindu-l pentm viala cea noui, in Hriltos,.aga cum plrinqii
in nume
qllLqr rvtLu
."v aceea, foqrii dptlslap
apostaqi cle
de la Ortodo,xie
Lrrtodoxle
tlupi fire l-au nS.scut penrru viaqa trupeasci; ei au aceleagi obligaqii qi rispundcri.ln
-^ P. (cei
(cel
---_-_li i" p.ir.gt. viaqa reliuioasi-spirituall a ftnulur lor, ca ;i pirinqii pentru viaqa fizicl
sectelor care recunosc botezut ca tainr
::l: R:.-.,:TJ-,Taq1:
mele Sfintei si il sdvArser
Trcimi, dacd revi, la d.""pu ..edi,ti. su,t reprimtdt;.Hil[l crialS.)
rltUt rdl(,, d copiilor rvr
a LUYrrrvr lorr2.
cu SfAnrul Mir. Tot a$a sunt primiti prorest,.,,;; .Ji-x r,,.^-..^:: ^: --r .ir Naqul trebuie si fie creQtin ortodoxl3 qi bun credincios, in virsta (nu prunc.sau Co'
r"-"rl?-:3lgliciiqi armenii, in'cazJc;;"; l, ) ri.ie acelaqi
:.I:" cel ce se b":.y1; c:*{I'l
Lillr^lj:-a:J*:,.':j"',r-Ti j::lll:
lo i(tiii, poi sn-i ingrijeasci pe fini)l4. Nu pot fi de asemenea nagi pirinqii copilu'
Adulgii lipsiti de minre. dacd sunr ase rti ni ils. De""reguli, pentru fiecare candidat la botez se cere un singur naq; eI poate lipsl
daci
iar irr"int"tn, pf,l ruci cAndbotezul se sivArgeqte in condilii anormale sau excepqionaler6.
mentele Naqul este dator si ingrijeasci de viata religioasi-morali a finului siu gi la vrcmee
".U""i.-ifr" vcniii si-l inveqe - daci poate - adevirurile credinqei creqtine' .Cu un cuvAnt, ca-un
,
'.6 ^rrtr^6f ^^
tr6
Pruncii ndscuti mlrqi nu se_boreazi, dar di mamelor lor canon de
,lJt3i# dil se
lrumitor gi invlqitor in cele sufleteqti, si se sArguiasci a face din el un bun credin-
if;i'n." "i;;-r;*;; lii.,,r,, d. ,or ls. La rAndul siu, finul este dator si-l asculte pe naQ gi si-l respecte, la fel ca pc
";;;;;;,,'Lot
p:.."1^lplrisiqi (lepidaqi sau gisiti), despre care nu se qtio plrinqii sii dupi trup.
fost9li,::y:y."t":
b-otezaqi sau nu, aceEiira se boteazd negreqi
lt, pentru ca nu cumva 5. Timpul qi locut sivirqirii botezului. in vechime, qi mai ales in perioada dc ln-
necurigiqi pi- U",.r;;
fl6rire a catehumenanrlui (secolele IV-VI), botezul se sdvArqea, de reguli, in aiunul
itrtnitoarelor sirbltori din cursul anului biserrcesc:
(ed. ci
i;-Pil
na&gru fl-il'ioo}*
,Mitrop. ^--)--t., , lacincizeci
'
;i;,i;;;.'il,r liili'"";;lfifo 3s6'+04ei Sp. cincrea:r':;,":; ';,';i"!,:::i
b:r1-ritz<r
ti rst irrc
['x rtczrr-
290 2el
EtlE pNANlVlt I,ITU R(iI(IA TiPII(;IAI,A
a) La Naqtcrca l)omrrului (25 dcccmbrig), dcoarecc
(renagtere) pcntru viaqa in Hristos;
botczul cstc na$rcre
b) La Epifanie sau Teofanie, adicd Alitarea Yv',+rersr
Domnului ocrr
sau Bobotc aze $
cand S-a botezat Minnritorul insugi;
r
c) La Pagti, pentru ci botezul iirrd i.,r"r" ,rro qi a
invierii lui Hristos,
*T:r.Tr:lyi,
viaqd
pentru o
in chip simbotic, cu Hristos prin J;,:ii;;;e,
g);
ca Ie Qi Et,
,6iue-
o"r}j'*;TX pogorarea Sfintului Duh,
6. Rinduiala stuibei botezului qi a mirungerii e alcituitl,din
doui plrqi dis'
La toare acesre dare, bole_zyl se si,v.rgea inainte de
Lirurghie, in timpul premergato";jil r"d;rilre;, , .r,.h*.rrrtului, gi alta, a botezului pro-
Etc: una
cei botezaqi anrnci se gi impdrtiqeau perrtni prima
datl -----D--^': is. in care esteincadrati Qi mirungerea'
De aceea, la Liturghia din'acesie sirbitori se canti qi astizi,
rn loc de lliii;.f-i,i;:;ti;;hii, il intimpind pe pru,c (ca aq) la intra-
botezului: ,caii i" i,i,tlrl_+i botezat, tn 'il'^;;;'-qi
3:*::*:^::elrlL:l
v_-agi qi-mbricat, Aliluialln,sluiua
!,,.(Comp. Gri;. ti,;il.^ N"_rii;;#;
- ii#ilxii'Ni;ffi" 'andiaarut'la
lle.'fr.L^i;arJ;ilJ
c;ft-il;-r5.d.ir, i", pr.,r..,, pLrL! rdrd yruncului su,.,<r
:13::Pltl
d.c
sivatgea botezul gi in alte zile sau ri.ua,ori din'cursul
r""r"il{- in Lluy
oriI rrr
il ul
Qfi-tai f-r.i
Chip,,l crt dreaota semnul crucii asupra prtrnculUi, lnf$i
Acesre date pentru botez trebuie observate qi ,rtari, "i'fece
-nrr cu putinql,
t;-cat este frunte, apoi
vArstnici. Dar^ pentru botez,,l ..i.";r^. a-;.rx zile s
Pl*_?::.r_11::t"r
suri hotirAte, penrru ca si nu se intdmpls ca jT-r: m-au zidit".
;"". l- *A-,1 I rntchuvnpniln
Lr. s! lf at
daci pruncul e debil si existi telrr,^ c;'.,, .,, d.e
iuni incxact,
citeqte il accstca
'Xd..r.oa diavolulrri), iar pe celelalte d9ui., stan. cu ra[a sprc t.sdLrl \L4!r rrrl adrcsate
orlrecafa
292 293
r NE\rr rNlrr, L,l(, tNll ItRANlrS,r[
LI"l't I lrc I (tA sPllcll Al.A
di.1":,",Hi',:#u1iJi:'i:::::iffii
yrrr lrrrLrurrLd) Ltcanct oe
' recare dati:
iJl',."._1,*r,,1n
:^-
, iar ^a-.
apa lattt-te-ai, in numele Tatllui..." etc.
ili,.q,. cele doui tund.ciwni la. tund.erea_ph,ulwi.(pe^ a^doua in taini),ii, t"*
de atitea
"* ,"Aliil;,. ' cAntdreqii rispunz
:.',i tri. cAteva fire'de pir din creqtenrl pruncului, in formi de cmce (dir-r patnr
j,Iff i H::'i' J,Lii," iy, ,i.er-rd, ,,Tunde-se robul (roaba) lrri D.,mnezeu (X), in numele Tatdlui..." ctc'
o,,li"
spre prunc-
prunc, il
l, %ffi'.t jl Irfl 1:: :,T- ^p,
1ns.,", s i^ pen tru
I pune in apa din colimvitri.
A'1rin ,1.. )rrcrin h'rweitd. (scurti), in care ii pomene Pt^l"S botezat^qi^pt 9{i
gr stmtegte pe
luAnd din unt
ii"pa ..f""isul ecteniei ,'face oipustul, -cum scrie la lWolitfelnic., gi apoi- il impirt{-
,
trc botezatcu Sfintele Taine, in faqa uqilor impiriteqti, dupi rAnduial,{.
rul
ml sau cu un _i-yv^ sL "oul
cu o bucati de vatd (pe care.
rntrebulntate, o pune in 7, Can;;1i speciale. a) Moktfelnicul otprinde gi o rd.nd.wiald pe scart a botezului,
nc' in chipul Sfintei Cru.i, Ii pentm ca pmncul si nu moarl nc-
rllc Qr cu tormulele indic lt 1r cazurile cAnd slujba trebuie flcuti repede,
i felonuJ, ia pruncul .r,it i"q"-rrrmitul ,,botez din necesitate" sau,,de urgeng["). Aceasta constl din: [:i'
riis g Tlsol i, qinindu_l cu ',,uirriri.u mare, mgiciunile incepltoare, o rugiciune prescurtati pentru sfinqirca
crc
crc *::::l 'i1?-" cristelni
din
..*,frr"d,rei-B;i.J:;.'r"t,lir-"0,) tui
l'." ,r,
;:##il'ii:i,lsa treacd
faga
r
.: -:i-,--.-r^t^*-,,1 l-.i^--,,.,A,"t^t\,:lirrr-
i cle botez (in care se toarnl apoi qi picinrri din untdelemnul binecuvAntat), afttn-
lr cu formula sacramentalS. a botezului, mirungerea, inconiurarea cu Centareir ,,CA[i
lHt:i:H .**;,; l'fEliF:i,r*,4T.-. iar ra a treia: ,,Ei ar sranturuir
)" yezide ex., Risptursul patriarhulrri Ioan Vcccos (scc. XI_U) l:r inucbirilc 1'rusc dc cpiscrfdrlclir,rrrri
Nlt()11 ill
1l,r MrrnrrclGhcdc.,n,,rll. Siffad.cn., p. l7). Edcmirarc cirinPravilabkciceascd.anritrt4xrltntlttt
i ii,11r.,rinni.i ain scc.'>tl* (llucurcAti, 1854, p. 107) sc oprcqtc lxrtczttl ir tloi cr4rii in rrcccirrii t1.xI.
295
rTEOT TROF. L'R. ENE BRANI$TB
I,ITURCTCA .$PEflAI,A
c) cdnd sluiac na! myrpi preopi ra botezar alelunpt
pnnc, rcprd{rire lc feo
ccl rnai tffnir; actele tu"dJ;;r;;i;';;";;;.rutui
apei, afundarea si
apci, mi-r. oFrA^ ,-ij:e6^ 1r-;-^^,..,.r-_^_..-
Lr--^---L r. .
,_ ^ r _
qi mirungerea, citirea E;;r;l;li.i Ed
'3(' ?7
Vezi aceasti rinduiali
p. in brosurr itt itrrrotl', itt'
es*p
rrat, cu tithtRdnduiatar;:#:i'Y!:,:::'-1'-':^l':!til.le37, s-3a e.u.) ei
scparat' tirrur Rind.uiata pirnirii ta"ortod)xi ;;i; i:.';i;'rrri;i,ir""'.i;";l,,uiilul
,u, il,r.T
,,r,, ^[,:,,,cu
privir6 i:',li..i;:;;T;;;;^ti...,,
Privire'l' botez' ;;;;;r;;;;;:':i;;;'{r{{'J;,JJ-?i'i,l:rll,?uin
(vezi rad. rom. dtn sc*ite p, r,r,*
Hom
TlYilI
",,f;11o}';,'cu q,,To le33'
. _ \_unoscltta pnn prelrrcrarea ei
*adirion ,Kr:yi;1';.cheticis"'',Miinstcr'
fl! 5o1l1:I" apostolique d,,
40 rhia cerearscd. Ierarhin bisericea"scri, Chiqinilu, 1932'
rq lyoE,
Parig 1968, pp. 8l-95.
'" Vczi extrasele in trad hrin; Ain i,tDt t, ^^ ^e^ ^-^
34
3a n--^t- -- r
Catehezele
is Vezi PP' 7-l-92'
|ean
i:?r;\fy#::I:y,utui
rrr. 7-8, pp.509-527.
tn cateheute baptiwii ;; iid;;;i;'i;;"rffihfrT"t:F;.fg) l:
Gurd fu Aur, in ST, ai, )
296 291
.rvr, yrr pNfi E,RANlg.fFl
Lt'ru R(itcA sPl()l Al,A
EI
ch
,i""1llJ'i"1,.?
"?iu'i![,i!;l"il,?ilil,;lJl,:],:::#[.fr
cetiqcan al irnpiriqiei iui D,rnrrcr.",'
"t.'
.ii"i iiq, 6,
Eelc rrrri vcchi dcscricri qi cxpliciiri rtlc rtccstci stintc tliuc, prtrstrrttc in litcrrttttrl crcqti.rrl\;
inrtxrrtalta $i ncccsitatc. [.,r'1r",',tr,r cf'rcacitatca tainci botcztrltti a fbst adesca strtrliniatil
iiij'Sti,',tii'p;rint1+t. in vcclrimc, rirualul cxorcizirii il slvdrqeau eyrcisqi, adici acci clcrici
iriti.,l,rri hirotesiqi gi irwcstiqi cu darul alungirii dul'rurilot rcle. Ruglciunile dc
sau .pind la camaqa gi descdlqarea lui (cdnd e vorba de ",",r,r.
i-!t:"* nr.^r rr'1rx ^' l'r -" r"'ri pri-aasca ixrrrciz"re erau citite gapie zile de-a rAndul de citre exorcigti sau dc critre prcoqii care ca'
dez. . bo glrir*u, inainre de botez, iar in ziua a opta sau chiar in ziua botezului, Ie citca din notr
!1:.;;c;;ffi;i;i;i"::l"l'J,
,..o"..,
la botez Pri,. --^- ^t at :^^:-:
:*1""iifl:i:!ti::tr
pnn care va trece Cel ce iriri"r""f ori preorul ."r. ,r.^ si sivArgeasci botezul (vezi gi imdydtwra lui Simcon al
nqlrile)
Suflarea de trei ori vcclrilc
fost ficut de Dumnez um ot qi scrii-
cum MAnruito-l
rlvrul d J"
a Llal. 7)n'
z Qir_ | tgri bisericegti sunt variate in termeni sau expresiin', d1. esenqialul conqinuntltti e acc'
irrqi ca in ritul ortodox de azi al botezului. Ele constinrie expresia sau semnul vizttt
ll
*,' i u fl area ;.;;rr
yl, i ;; ;ilii ;r";'X#
n
._r p ri
!',1 ;, oari, 1spre
dotra ::: cea noud,
1":::,viata l.h.r-e.n
p.iffi:L1':"ri:'b;t::;:1x
spi.i*"i;.
s
, nrpcrii de bunlvoie a oriciror legiruri ale
*i'.fl,!,lfr ;{
triltr:tx
"i; "" o Itti solemni c5. s-a unit cu F{ristos, dove
'
;;' :"',:' ilH#;",' f 1' ;*':l[ii: r: (-:t' i #i,
atribuiti
atribuiti in unele mrnrrc-.ioo
rrnel" manuscrise
f: i ii r :
t,,.
Rccca, cAnd cel ce se boteazd e prtrnc, Crez
ettl pmncului). Formula de lepidare se
de primire a pruncului in rAn lltclcpirtat qi Domnul Iisus pb satana, la is
care cei ce doreau si primeas AtAt in timpul citirii primelor doul ru
^^_:_:
menilor e,iri in
menilor, adici ,.1^,,,-,,^
i. rAndurile listele cat
hstele cr
triva diavolului), cit
- Preotul il inseamni pe rea bote
semnul
direcgie citre care el
al cregtinilor, prin care se
,J;,,1 mlndi,-;#;';, Unde .. Iui este in concepgia
aiur -:^.:: -^,- - pr! .credinra in Hristos i,TffitT
aceasta sa fre ruminali vine intunericul din
; ; ;;;;,;i .,:;;,i' ;;l*":,' ea si graiascd nu, ,,domnul intunericului" (comp. Lc. XXII,53; Efes. YI,12; Col. I, t3
q'a')' Urmrtnd
;ili:T*i'?l'ttlllf:;'
:ilXftrii:ilTl;ii.:, 11"1,1 i"##'fiff,fr
Partea urmitoare din randuiala catehumenaturui
xorcismere,
3itl"?# iicci cuvintelor SfAntului'Apostol Pavel, care ne indeamni,,si
ncricului
n dovedi
ele luminii" (Rom. XI[,
diavolul qi de faPtele lui,
lepidim lucrurile lttru'
L ffi"9"r- 1ii"a
a,q.qt" "[,*.iiii,.r"cul
lepidarea de
sa
i{a curn de care simqim teami, s
lj::",1,.j"I*1,.':"J,,.:_,
sti teau catehumenii tn, r,npj r;;"il;i ;*.t ";;,#:"..*,ffi unde odin
tlcoarece i ciderea lui Adam din ra
primit in rAndurile catehumenilor lltt"r:it: I ror rautatilor din lume.
wnirea lui cu Htistas, el
ll,llaitl.,'#'ru,ni':
Oriente lux), ci ne-R vc'
nit qi lumina cea adeviratl a sufletelor, Hristos, Care a spus despre Sine crl-Hl cstc
,,lumina lumii" (In. VIII, 12; comp. qi In. I, 9) qi Care este numit adcsea ,,l,ttnrinil
lini,,, Soarele AriptAyll 6 iU*;Arut iel ti.e Sus (Lc. I, 78. Comp. Zah. Il.l,8; VI, l2 r1i
Mal. IV, 2; troparul Nigterii Domnului $.a.)5'.
n8
vezi, dc ex., sflntul chiril al lerusalimului, Prucatehezct, g (trad. D. Feciont, I, pp. 45'46)l
a3llff,Tf;,i'fiHt;,'f,',1,::::!":'*:t:::*of,:,,:,!,*n:ii,cap
'iregrur' uert,tc Lwf ltustrea o$encil. cap. J55,
I;orninla i.,t..t .rint"ii^ acest moment I55. trad-
rrad rom. p l2g.
rom p. t2e accstcil stlllt sl)l'C
(,,t\4iir-rile Tale m-au ficui gi m-au ,,...Primegte cu rivni
irr r,r*r.,,,i
l)srrlrnul c,ifaiil. ;..:;. "
CXWII, u.rr.73. zid'it...t este luar{ ininruirca ta... Auml xorcisntc lltl.ll(llltc
scurri exphcare a ritului sfintulwi Botez fi turdlir sufletul. Exo c Scrtpttlrt"""
tt. lt[,Ttll;:chi,
l_tltlS, p. 419. at Jft'ntulw
si ru
'@' DULEZ ;it Mir,in
srtintutwi lVltr, in rev. ,,Capdela",
,,cardela,, ae
cit
Vezi chr, op. fi t'ev. cit., p. 461.
" vczr Octoihul, srihirt
.,,,r,.*!;:'^?{::!:!;.;:II, o. Ia Laudele dc Duminici, gl. 8: Comp.
0,, ;a Oiri;nlc;l diniintea Botezwlui (Derpre.4ot:u)., i:, I$ritut'
,rrrccir 'l'a ai dat-t-l lloui.,.,' ,,Doamne, armi asupra diavol,tui rlromion, rrid,. retip. de P.F. Patriarl.r )ustinirn, cu tirlul Tdlcuireo hhuttt"
ll Y:l'
.17
irr *:'lill"' f::l:,:..,.|r::aronicului,
vcchilc M;;iir:,;
u6Pre sf
^lrarurrrLurul, Despre sfintete taine, cap.62.
nrde tame, cap. 62.
on al Tcsirkrnicrrlrri, I)arprr r/irl'
cxorcisrncle. se nttmeau jurdruinte,
r r'clclrrrirrrcaz.:
ru i. lcazd irrcig o,i p"
i,ci cii azi .r,,ir.i,' piilr;, .'.:.:#.i:ii,t'_ffi lilflffl
^,.::,.:.::".::itt clcnunrirc re uiala ht Hristos, (lrrrt. ir II'rr,
29u
299
PREor Pnop, Dn, Erun Bnarurg,rn
I,ITt, RCiI(]A SPHCIAI.A
Cllrci. Unelc documcnte vechi rrc dau qi texte alc rug{ciunilor folositc <r{inioaril itt
[e,,i scopo,, iar splcndi<ia rug{ciunc lntrbbuinqati astlzi.in rAnd.uiala bo,tc3ului,din ri-
ilri,iri.at*trii *:,riu.,i,1"ir?*;;;isAilH ilr.""i. "t iiruialimului('2.
prevlzute
trrtrcbuin[a-
mai inaintc
iii ^p"i nesfinqite nu este peimisi decAt in cazurile. exceplionale
tczul de necesitate, vezi pfi. despre sfud,rpitorwl botezwlwi).
Fiind sfinqiti si piinl de darul SfAntului Duh, apa intrebuinqati la botez nu sc
lrullci oriunde,
flc pAngirit[ sau
b) Tdtnd.ierea
lul SfAnt, care to
c)Untd.elernnwl binecuvd.nta.t, ct
cere
3. Rdnduiala botezului €[rchumenului, in4inte de botez (ungerea
Parrea urmrroare a srujbei (botezur propriu-zis) Auiei (Ps. XLIV, 9 gi Ew. I,9), untdlle
se^sivargea, odinioariil, sepafi 6irr..rrant"t fie atunci, prin rugiciunea speciali inscrisl Ia locul respectiv in Molitfcl'
'u'$:::,j;;:tl5::::l:f,l.y;;;;Iii':,.
Preotul imbraci vegminte
lumi
a.rrm ca r^^^,lpronaosur
rPrunaosul bisericii.
Dlsencl iit, fn dinainte. Din el'se to"rr,i in apa botezului, inainte de ungere, cAteva pic{nrri.ln
ituil, r"-i"e.ii, pehtru iprmA de cruce, pentru ci untdelemnul binecuvAntat este simbolul vizut al darului
t"zut este adici
" ii]tlli..,
impird.tia lnmnencl
urrPafa.fta intuneri bmnn t i Duh, care s-a pogorit in apa botezului la sfinqirea ei. Odinioari, se rurna ln
rnl chiar a;n Sftnd Mit'4- care nu numai cI simbolizeazd., dar qi conqine cu adev{rat
lui, pentru,
gi, prih ur
o cioitlrr
;il;,J;I**:#;fi Hili i.i:: :['::, :: puru i nos tru i,,,,
q
ri".;ffi
tul tAlcuitorii cultului.
zul furfel, dupd unii, untdelemnul fiind roada mislinului, ungerea cu el este semnul
milei qi Ui-ataqi care catehumenul este izbivit din noianul
^t
plcatelor, aQa crun r
Ioan Boiezri"-r,lr. p. de atta, mormAnnrt in care a scmnul impdcirii qi
foT[T"t#*a fost preinchipuirea botezului (vezi in urm
cea dintdi parre a slujbei botezurui propriu-zis Sfint67. Dupd algii, aceastl ungere este
este sfinyirea apei. practica sfi. vorbeqte Sfand Apostol Petru (I Ptr. II,
apei de botez este strivecire: d.""..1r-,[i,-"- ^- ^-. .
.F^_- t. \A
^- tcz; ea ne aduce aminte de ungerea cu car
lmpiraqii qi prorocii, in calitatea lor de perr
cu care a fott gi MAntuitorul, numit adesea (Jnswl Dornnwlwi (vezi, de ex., I .Reg,
"rrt
1I,35; Is. LXI, l;Lc. IV, 18; In' III,34; Fapte IY,27 siX,38 A'a')'!a.aceastd tm'
s2
Simcon a, Tesalonicului.op. cit.,cap.62(trad. gere, El ne-a ficui gi pe noi pirtaqi, cici insuqi numele nostnt de cregtini vine de la cu-
rom.. Bucuregri, Ig66, p. 75,col.2).
*,,,rlli:'lf.chiril
ar at..i,if^'"ii;i;;i;;,cart. XIr,.ap.2r si sra,,nr Ambrozie,De vinnrl grecesq Xptotdq,, care insemneazi ,,uns"oo.
ex.,
6r Ca de 43 qi din Evhologbiwl lui Serapiort (mg.-Vll). Vcz,i
B.
rnai pe larg: ry baptirlylis, in rev. ,,Ephcmeridcs
Linrrgicae"
(Roria), 4 1ts 12;445492.
62
l. Goar, E
o.r
1,zezi Simcon alTes . cit., p.82).
6a
Vezi de cx., psedo- 2 (*ad,. run. cit., p,80\,
- 6s
oo
Despre Sfrrtul Duh, cap.27.
III, 3; Testamenfi.on Dontitti, ll, ll
C, 3. ei., Sfantut Chiril al Iezusalimului, Cateheza mlst@g.
(MELV, p.269) q.a.
' o' Simcon ai fesalonictrlti, Despre sfrfiele taine, cap- 62 (trad. rom., p 550)'
srai i I bii,,,^pi, t' i"r f,.oC.,' il i*Xrr,
ll"" orrritia
j
?". e l" cor. r 3 2 68
Comp. Tcmrlian, De bapti.wn, T (P.L., t. col._i315) gi Nicolac.Cabasila, o! It t 4'1nr..7-\'^1l
ticsprc b.Lztrl
citar?t b;;rJ;i i;,,i, ,]'xrvr,). cot. 58S), 3a. &mp. '9i E, n,*, Kutsclr, Silbung'ak iUch*ah ry Altat Taoamart und im Altctt Ol*zt, Bcrlin, 196.3,
300 301
-
LrruRGl(lA sPBClAl'A
l'ttu<lt' lrttotr. Dtt, IlNti lJRANt,s,t,ti
{,.I-? lii,
y]:T,Ilj,::_':i::_1.1," in trupurire noasrre" (ri Cor. rv. r0). -"}ri.""'i"i
Fiecare.r.q,i"
rAnd botezat devine de fapt ttn hnstofor
Qr poare spune, ." sfa;;'l;;J .
cu Hristos'qi nu."
#-:f,l',rtflit,"iTrl.*i
mine" -"i .iniJ..,
(Ga1. II. 20). De aceea, pe b,ni .ireptat. .arrt"o
.IHrirro, ?.ri;a;.
oai;";i; p;r.ff::Hi
prmrsere in aJun botezul:
mi ridic impreunl cu Tine, ,I.fi T-"- ingropat
inviind Tw...u/2'.
impreund cu Tine, ulir,"*.li
pgliy.lna { apa borezului sunt deci penrm noi gi mormdnt izbivitor de v
o*"y1,:."r:i ni.scandu_ne penrru viaqa in Hristos qi qinind locul pAn
Tt1:,curar al Sfintei Fecioare,
celui din care S-a nnscL Ue-;i;;;i;,
6e
Psendo-Dionisie Arcopagi*.!,
t!;i.*"r;^i^?lll..:i"^',o6*tr. p?pf, bisencr!:r,i, .!p.-]], 3, trad. ronr.. cit., pp.
ierm,hia
w'ta cotn,,,; ,ii'-"1l'";'",ul." 2+2,. vurrlP' i
comp. il ei (
bapt'isrnald,
- 2O-2L (in ed. de A. iY'' "--l'
."r,r
.,
'";;i"';ii,;;r;"i"iiil re)
. " Yezi, de ex., Sfinrul Chi tuh rrt w^csn_ lj /*-)
epostottce) ltl, cap. I / qr
cart.
-e;;ca
(P.G., t. X)C(\T, col. a6l
Ep. I Cor. (P.G., t. LTX cnl I ( i
t,r.rr! , rrLUpdBtltr) t)*prc rcr. o$.,II,7 "
tp.G., t. Ill.
cart. IV, cap. 9 (trad. rom. de pr. D.'Fecioru. o.
tlltttrti ,,i'.G., t. XC\TII. col. 385 B: ,,Noi ne-a'm lll' 2' pp' 760-7621
rii (rlc a;.-; ^-;,- -,-.,c,,.--r^--^- -:, r., 12 (ed. Hartel, CSEL, 7
I4-6,_1rp. [:j:.r)r.
*'lllil.,214-230. an, 1e66,
llotez.24 (P.G., t. XXXVI, col' 392)'.,
" stilrrrrrl (lhi.il al lcms., oatel,t. II nrystag.,4 yi rc.cl.r clc Mrps,, otttit, xlv,9.
Mai pc
I
gali -v{. c e i edtre lumit nre' l)ttttt t'ttt ltt t "'
t
vczi: W.M. Ilcrdirrr. 'l'hr Symholiwt of tltc liapriiunt i."nA, W,irlri;U;;;;l
;;ii'
rllE\.,I TllL,T. L'K. trNE DR,ANI$TE I,ITLIRCi I ( ;A SI'T,1(;TAITA
i,rtr. crtat
r!..L f{rldelegile...,,) . II, 5, 9-10), folosind lirnbairrl tlin l,e,qon
rn accsr rqrcwtvEtl9... I
4. Mirungerea
,;
re constituie miezul celei de-a doul
curat, de mislin, arnestecat cu multc
cu o rnnduiali solemnl in primele trc$
sinodul arhiereilor in frunte cu patriarr de astizi al ungerii, ne incredinqcazl
tora acereraQr saptimanr, ta ri6p*1ri, Sfinnrlui Vasile,
fiind apoi nic, care o citeazi exact8e, de unde rc'
ll1,^iill,1l nr5To1 bisericilor. prin sfingi4.
,.tt:::Irit_",r 1i et devine
imagine, ci un vehicul purtitor al energiilor Sfintului D.rh,
;;il;il ;iltJ'!';
""pe ca.e le congine in
ult generalizati.
real.
Prin mulgimea mirodeniilor din care e ficut, sfdnrul qi Marele Mir 5. Riturile finale ale slujbei
arati t<
mulqimea qi felurimea darurilor qi a puterilor Sfdnnrrrri Drri.' .r"" nrrne i- rucrare
ritele virnrqi cregtine. EI il inchipuise gi pe
lomon: ,,N4ir virsat esre numele'tlu,, ('Chnt.
Hristos
Z)
ta a zis S
folorit qi
inc
a)
dehorirnd'scutomlnlumc'
!i:it i: Psx
,1,
9ery. I,
;finqirea bisericilo_r qi a antimiselor, ca izvor de I lui Hristos; ea cstc
sfingiie.'
IJngerea cu SfAntul Mir a noului botezat este deci semnul viztt
alimpirtiqirii $l;#-" ri frcea p"'t'.i't'g"'ii q!;*i';li: loan
:eale din darurile sfhntului Duh, care s-a pogorat, il ;hit uirr, mai intni asu gior, de ex., unele aluzii din scrierile Sf1nnrlui
ltapguSoylui.(ca_un porumbel) ia Botez qi
imbi de^foc) la cincizecime gi care acum ni ".di
*rrr, 5nrlgil". np"rt"ri ii. .t ip Guri de Aur gi
se di ii botez, sub chi ricii din secolul
dztfi al sfannrlui Mir. Este ,,aimanrra sfnntului D"h,,, ";Gpi ."-
,i..trantut cdntirii care se executS' arunci (,,CAqi
c'tririt aii tele
ralimuluisa..Aqadar, dupi..1 p.i" botez, am retriit i""r.t
r-ii-invierea lui Hrir
rrin sfantul Mir primim gi.Damrile ciniizecimil. o. ,...", irrl-.at
sfannrl Duh
ngorat asupra Mannritorului-indatd dupi Botezul Acesnriain Iordan, ,o,
'ca noastri cu sfhnnrl Mir trebuie frcuti "q"li
;
indati.dupi botez, iar nu amanati pL.,."
romano-catoticii (cici ,.'p"19.1"'.r-r,
-------r^-." ..i .,.,ii*igi
*^t'sqr,
l^tijX?:^b-:1.-r, :"T-.f:,:
noari intre timp, lipsi,ti de aceasrd. taini fundam..rt"ii;r,.
Sfhntul Mir fiind totodati qi semnrrl qi pecetea lui i{ristos nrin ,noe'.e rrr er
-^,,J sa c5.tre Romani (VI,
)otezat devine creqtin adevi.rat gi deplin,"un
cje, precum am spus, in grecegte Tlptotdq si in carc autontl dcs'
ifintei Cruci, este deci o-pecetluire-, e luata din locul elc la
-.-
partenenqei lor la trupul mistic al Domnul
;crca cu SfAnnrl Mir ca ,,taina preoqiei u
scnrinqie aleasi." sau ,,preogie impiriteasci.",
,,poporul sfhnt al lui Dumn ezelf,,despro '
nu
:c fl';?{ ,:Zii;,
bsoluti in rAnd
n Adv' Pelagiwtm'
Io'
o, 75:,,De baptismatis fonte surgentes et regenerad in Deum Salvatorem, impleo
;ilB).---
)od;:;i.?rTd:'r,.-
,. )oru,.J.
,.c ; Simeon al Tesalonic., Da
*1rr;:,*1:*:.t;
biscricd, rrad. rom., P.
Lr4u. fullLr
Dc.
p. 2JLt
251. Chiril al Ierusalimului ne di
:';;;';';:?:.?^::",--i,r,,*;[{,0.
ry, 9 (trad. iorn. cit.,' p. 2s2); ?i
, pp. Dr)-Did). .rqTp I srannrl Ioan Damaschinit, Do5. (fOpofnq rorvcovtoq, tor.r' Altot ' XUII, 33)'
ntica,
tnr.-, p. 80) g.a.
sila; ,L i.raJni."ru;: ;";;'fi";;;'riti;?^i'"ii'(r;{i. ,,, Comp. Iacob Goar, Eblo Grarcotuw,'p.370, qi T. Tarnavschi, op. Si rcv' til',
nn 1895, p.544.
C)omp. Fi
5f:::.ir,-r_9 Ii IIx,
S-6; 48 Laodiceea; Corytitupile apo*otice yrl, 43; Sftinrul ,''simeon
a l, taine, cap.68 (trad. r9nr., P: 81, col. 2). .
9r1..
r;"r;;;Jil
Simeon ,r 6iEi"i1a",r"t Mi;,;;;. ilii: Pericopa
e2 pro-chimenul: ,,|)omnul cstc lttminarca mcir ll Milllrllll()-
r,
^ !.
llTjl.il,l"::.,H,,lY,S,f!.!;r!r_y!'-!!!::.r; op. ,;t j. ezs
.*^1:.:.ff:.P1-91,
8n \i:hft'rh6ori,kis, , rul meu...", iua gi 2;, p"nt.., cl c vorba dc luminare (ffotrop6q')' t:ilrc cl'll
simc<iri al rcsaro,ic., Dapre sfintcre ii;"r, rifititiie'43 9i 6s, trad. rom,r pp. 64, g0, g3. trna din ntrmirile vcchi llc botczttltti.
304 305
NW. UKI ENTI trRANI$TE
Sfiintrrl
sfirrqilor "ilJ,lj,Yljli "l^Y91"^1* '. vorrrcqtc clcsprc
I,ITURGICA sPIjCIAI,A
c\ Ri
c) Ili cre lui Dumnezeu sau sil sc supurr{ la nnrr_
rmge rca timp. diferite, la sfhrgitul cirora pa.r..i ti,ii,{,
zat gi a-l r oe lerffa, ca o ofrandi adus{ lui l)trmnC-
rat; iar
rar
(f.lrdreptaru_te_ai, luminatu
,"il:1,
dl c,il
Cet priveqte
Drivesre .L ,toutrtrrt,
-,, -d)
r.rte vechi ale botezului,
lirurgistiea - dupi genera.lizare,
fiind l"t."a,rr- desr
ea I
Collstlnlte o rrerh^
col.lsttrur.e oi p
veche gi ^ ".a"ir..;smrrr-i ^rj^ Aca z, pentm a i se face spilarea rinral{ a tru-
racter relrgros! care se
La popoarcle anric"
ui Samso. (r"d. ivi, h-jol
neofirului sub stipirrir., ,i a,,
are de aici inainte'il ...,,-,1.".
r rlln ------Yr
in produs ui Hristqs,
re o Pdrgi colimY
f .: ^-r ^ -in
Hris,tos96-,i,
cAtreminisce,F;$;i#,'iiffi:U:'::fi :,:i:iy*!:.,yi"u",.,u#',1T",'fii
in
ln a opta zi dupi h^t.- precum
dnni botez.
.a .opta
zulur opt
r>- ^, ,_ .",1"' efl
_in
qir dupd borez, flrd ;i;
^zifg frecvenrau
trmp, neofi.tii regulat t*d;
preotul:.:d*qi
11_d: li ,-pa*iqindu-se zitnices. A opta zi.
il dezbrica de haina l"^i"rtl-" b;;l;;;:ii
runderea amintea, deci, gi inlocuia
{icea la evrei Ia rirul tiierii-imprejur din Legea
,;r. a.lp;;!dg';ipe_ care . a.rfi;r.,trt-o veche,.caii
"p,
irmrnrea' de asemenea, botezur
9i n.ri.."n.,I-iJr[,;;r.i'*i. ,"',ll'rl'lir'-,r,"
creqtirl,
sau frsidu:
B Nici
una dilrrre vcchile descricri
sau expliciriti ale
t..eu.ngh"i;.i li'n-rr"rrr,ri c,..o-..,--^.- r4,.,{ ii;; botezuluinuamrnre5redesore
alerd,d r.^.^_..r-_:
biblicc din r,indui
rriblicc rindrli sec. XWI
X\rlI inainre. Absenta t.l..,
Ahse.t, le.,
unire
irr strinsi vedere ci botezul..,aua.s""
o.
[)ctlob:rnrisnrrrt,ri -"ryShgtit.
abia dupn genira
iilt' iblicc, care.,'ro.i rrrtr"ri''"' "'ucpcndeni de rinrrghiffi r:;iliftI i__-_ LL) va Lt uL rrdllcrtr pcnrru Vla(a splrltuali
rit., I'Rgs . .r^, --..-. rlasatc la sfirginrl sltrjbei
1Cofrrp-b. i;;;;;J\,,
(yeU6Ql,rO)toa
)'ll:J'---'il,iff
'tanrur
(irigo.ie dc^Nazianz.
Cuv.40
,|,..j;.ifd;'ii's'''#')'")'-'!'!"p0,,
(rn sa,tctum Berptirm.uy), nr.46, (p.G,,
i,*;;c;;;:;') ,,4i,nro, De sa,,.a,nc, Xt,iT::
'licb1ic, trl;!!^,u,,
i;::r'#:'i"L1::fljffiita.i,[t'il.-ri.',1;;;il,u;
Bclgrad, i;#3'jtftuilliili,'iJ.l.o,L
7,n,c,^Bclgrad. I956, p. 59).
"'" Obiceiul de a da ieofiti
(:*{:l:
,'L*,!'!l:.
dintr-un amesrec ctc taptc nricr:c (en
''\,,,r
scmn 4r al participirii
pdrrrLr[,4f, 0rn *::'*ti,::liiXl1l.:,
clin aDrrndcnla
abundcrrla roadclor il, s,,sre
roaldclor oimirrrului)_sc ;i
parc c.i s_a pr.acticat i,r r;[;;;;';;i;;;ii;
Iilxli;iild,r;i..,.".,1.;1 *i;,t1ft*r:liiixK#,::('!:,::!;iit.rt1ili:l;tr f,n:':.(X*:dit..i.,],,!:!i,:.,
hi Batuaba, 6; ii;;i;;, nc cototta rtititis, 3:
3i Oonnnclc
ontnnptc lui
tui rnotir. te. t._
lpolit, 19; lc-
306
Pnnot Pnorr, Dn. ENU BnnNrgrr I,ITIIR(iICA SIIECIAI,A
vol., Paris,I
?;tr#'L 1963, pp. 583-590. 1^z / /^: --^A e- . paaty'ut pt
B.Neunheuser,Bapti*nnttd'C0rufi'rrnatirn,1964(sitrad'fi':Bnptlmcel
I, D_an-i9lou, Le rynabolisrne des rites baptisncaux, in rev. ,,Dieu Vivant,
ca Sfilntul
cahier I (1945), p. L7!3; Agelasi, Bible et Litutgie. La rhdotoSie bibtique ies
. 332 9,u.
e1./ey ftt1s d'aprbs les Per\ d.e fEglise, Ed. II, parii, t95g
(qi iiad. geim.: Li 97 ti III,
syrnbolih bei d.en yrcbintcitern,'Miinch?n, 196-);
libel: Pie, .d.er.sahrarnente
L'enwie dans I'bistoire d.w saw. Baptim, et corufirznation,'paris, lg6) (c-7'
y3ltg", 36); Acelaqi, La Catichbse aux prerniers siicles, piris, 196g, pp.'tZl-ii6 irn Lichte d.er neuen iP'
IY: La catichbse sacrarnentatre). Gottesd:ienstes unter cht
. L. Eisenhofer,
chrisrrui).
Hand.buch d.er IGth. Litw,gih, I (LgZ2), pp. 30g_3f7 (
308
tt6qtri' spqvctltttirt
Carrxlt.ul. lIl l)c firpt, irr prircticn vit:1ii rcligigirsc it ttrrti()ritdqii crcdincior;iktr
1.stc irstiizi srrArrs lcgirtil rlc lrtrpilrr,lqirc,
pcntrir cri tic rcgtrll irnprirtiiqirca tlrrl spovctlrt'
dc ccic mai mtrltc .ri cu sct,ttl dc it
llic ,rr sc poatc f*c", i,rr'.-"i'..1 r" rp,rr".icsc o fhc
Mirturisirea (spovedania) re irnpirt[gi'
3t0 3ll
rKBUt rRoF. UR, lrNR lJRANl,$Tfi
LIr(J rr(ilcA sPIlct At,A
s*rr cxccpr*fi clc Ia..rbrigagirr sp,vccranici (acric.{ p(l^r ti
sl'r,vcclcascii) .umiri copiii pirid Ia viista dc 7 ani. " ir,1:rlrrlqiqi f{rl
iffi1;r;|;;;. " flrtnrc zi" - zicc Sthrrtul loan Gur[ de Aur..,,$i.dupii cum faccnr la casclc d[rlpltterc,
l'rsotul trebwic sti se spouideascd si er ? Da! il ;;l5;#i','ac.*rte irlrdc, dupi ce anl sc<-rs pirqilc putrede, cArpim locul cu rnaterial nou qi Incrctl stlntcm
privi,qd si crr griji qi cu luare-aminte, tot aQa si facem Qi cu noi inQine. DacI din pricina plcatului
,l::1,**!::-,:T,l!i ". -i;.;li-.;ifi*i
;i;ii,J;;;:;;:;lt";;'d:ig#fi[;Xl,fii'Xil
:..buie,si pogni-,
jii,,?llf, ai
lll,l,ul,;:!l,XK
qi preopi si ar
crtizi'te-ai diripinat, innoiegte-te prin pociinqd..."t7 .
reqtinilor, spovedania - ca qi
*l:Ti :1"^?::::l,,.tt;:,1-!f"'ilil"n,a sau pnciin,c e ,.^h,.;-^:^",5 ,1 ci, de terrnenele obqtegti alc
prcoqi :1
ca gi pentru cilugiri qi.mireni, chiii apwnlw|
(:?:::!i:: wru.ut attuia r,a isayi wnwt p ii;.:'fl potriviti pentru cIinqA qi
.pdcatete
Iar in alti parte,
s1. thmddar rnicii. ne invaqi si ne mirnrrisim plcatele de
acelagi mare i..r.h ii"atii.qte
"."i6* atat pe preoqii de mir, pntru ori pe an, adicd in cele patru posturi din cursul al
f, ::,:1T".1._:1
mar .fl?ltl
virros preofllor
.lre au slujit ;il;;; 'sa se ispoveduiasc
Liturghie,-ia
le este de trebuinli ,..rrir, fiindii r; ;;."pr" pururea t)rlciunului, al Sfintei Marii gi al Sfinqilor Apostoli), la c[
zcul Cel ce gtie toate gi numai prin poiiintl Ja il.""*l-,;;.""'""' ra ttc qi runci ii sfltuiegte pe credi qi
Preorul trebuie si-gi mirnrriseascd indeosebi p;.;iil gi trr\ire ovedeasci in fiecare luni, Pc
qiul fui-rctiunii lui de liiurghisitor, rp..rre.rar-le
negrijenrere comise in o iln, qi milorl8.
arhiereului, .aJ-rln.rr.l. d. fei
:?,":1fi*,.-r:iu3ii p19o19qri qi, a;pa vechile J"J*.ri, .j.^'". *["i "cest
canonisite nrrm 5. Locul wtde se shtd.rSeste ru.futwrisirea
ll*f :ii;!r:,*iliaiL;i,,zt;;;;;:ilffiffi
hovnicului il;.'il1;',::'"'#:"::,::
inainte,d. rrrii6;;"i,"-"i r,i.'"i.i [;;;r:",i i,ilffil;: yr:J
sau,
vor sau in pronaos, locul rezervat odinioar
trritorului Hristos, pentm ca penitennrl si.
cclc gapte picate capirale. (tmfre., iubirea J. ,.gint. q.9n*rr., -anie, Iicomie, za rtir in faqa lui Hristos Insuqi. preonrl fiind
je ";a;. Ai; ;-[iil;
la faprele'cele bune.)ra, .i ai
ITlryi:
mai mici, care l--ar putea impiedica -,I^-,, !^-x--^- ^. Bolnavii qi toqi cei care, din pricini ma
,lrrii .r, vrednic (rle^ex., deqinugii din inchisori), pot_fi spovediqi acas-i sauin locul in care se afll.
noaptea in vis din vina lui (adici din "pricina vorbelor ' i., tot cazul, spovedania trebuie flcutd intr-un cadru qi in condi{ii externe de loc gi dc
seara) a mancirii gi a biunrr i peste miiurr, a prel,ngirii somnurui iimp, care si asigure atAt secrerul spovedaniei, cAt qi sinceritatea ei, iar nu in timpul
etc.)rs.
llujbei, la uqa de'nord a altarului, sau chiar in naos, de faqi cu ceilalqi credincioqi (ctrm
!. rimput mirturisirii:. cind (de cdte or"i pe an) trebwie sd ne sfrwedirn ? fhc unii preoqi), cici atunci nici preonrl n-are dispoziqia gi rigazul necesar spre a asculta
principiu spovedania i.-di"/d;ld;;-r;;;'L;;;;e
mcne fixe din cursuli,anului.iru aivieqri omurui. IndividuJ
9r*^",j:-.li:-.: dare sau spovedania qi nici penitennrl nu e incurajat spre o mlrnrrisire completi, sincetl qi
;;:t:ffi;il;*
lir duhovnic ori de cate ori gi oricAnJ ii-t ,r.roi, de e-ci rrc,rrn ;'"i congtiincioasi, fie din pricina grabei preonrlui, fie din tearna de a nu fi auzit de ceilalqi.
n4ets-ln..; ,l^
picatelor.gi
-,,^or,r r-
de a^ p_rimi
^-:-: mAngiierea
-4---^: gi nideidea ierriri 6. RAnduiala Mirnrrisirii in Biserica Ortodoxi Romeni20
lltat mal brne: suflenrl nostru este anrnci ca o casi d
rrnata l-^,,ik^ -el'puqin impune preotului im$rdcarea in toate
La sivArgirea tainei Mimrrisii, Molitfelnicwl
poate incuiba prafirl
^-^c-t gi ---
^: mucegaiul
picatuluir6. ,,iiag*ypi. in
f,ecare zi,
u.E-i",.r.-l;; - d; ;; n g."bi'- in epitr"ttit qi felon. tn practic{ lns{,
citrc O
t7
Pred,ica WII 1, Despre plcliinld, trad. de St. Bezdechi, in vol.: Sfd.ntul Ioan Gurd d,e Aur, Prcdici
pocdin
-r8^Vezi
iupre Vavila, Sibiu,I938, p. 86.
tr#i: daxd, Partea I, risp. la intreb. dc credinld ucSthil
igalia s1 ortod.oxd., tip. cu aprob. Sflnrului Sinod, Bucureqti, 1952, p.294.
Ie
Vezi'Pr. P. Vintilescu, Spwedania Si d.whwnicia Bucuregti, B. Ciregcanu, ',I-accn'
66_167 (reprodus gi in invdyitwra pentrw spovcdi nil lituryic,III,325.
20
Renduiala Mimrrisirii dtn Molitfelaiceb ro
Sfhntul Nicodim Aghiorinrl, Cnrte grcceEti (vezi, de ex. Eblol"6Ttou td M6yo, Atena,
foatte fofuin
slrrve (vezi, de ex., Trebnic, Moscova, 1906, f. 36
293, trad. rom., p. 190 gi paiE. la llfutduiala pennu. d.wbwnrcl ( ArolouQicx xcni td(r
13. Sfinnrlui Ioan Postitoml (P.G., r. L)OO(VIII, col.
slirvi din Trebnicele (Moli.tfelnicele) ruseqti. De alfel,
rominesc (secolele XVII-X\TI) prezinti multe v
inrinte de ris
Apostolului qi
irrdcosebi: Dr.
,,Oandela", an. L932); V. Chifu, Rind.wia.la.Mdrtu
xiir", an. 1960, nr. 3, p. 431-447; C. C,ornescu
Maslulwi tn diferitele ed.iyii ale Molitfelniid.ui slat
ril|,/ot.o&tttct',,nlr.cv.,,Candela",.an.lgzg:nr.6_g, pp.216_219. ""-'-r'--t'-'....""',ib Yczi Ei Molitfelnicul rom., manuscris copiat de Po
'" (irrn1'r. Stiinrrrl Nicodirn Aghiorinrl, ap. rit., plrl iSO, tgt_tSZ. Mllinag, ln rcv, .B(?R, 1975, nr.9-10, p. 1135.
trtodox,inlvlO, nn, 1966, rrr, l-2, p. 28; S. Heitz,
312
3r3
rKEor rRoF, DR, ENE BRANT$11,
Lt't't-r ttcit< :,t sttl{( :tALA
preotil()r fhc spoveclatria numai
ill;t]!,tJ;j:"t cu epitratritul (mai atc.s in llezculc, Ccla cc cqti nrflrrruircir robilor'l'ili..."); trpoi zicc o scurt[ ectenir iutrcitil, tircc
ullttrttul gi, punilnd urArra drcapti pc caprrl pcnitcnrului, ii dI clczlcgarca (,,I)ournul qi
fi impirqiti in trei pirqi: l)tutrnczeul r1ostru Iisus HristoS...")", fhcjnd la sfhrqit semnul Sfintci Cnrci cu nrAua
mirnrrisirea;
;tcstc capul lui. Apoi zice : ,,Cuvine-se cu adevi.rat si te fcricim..." qi di (cvcnnral) cu.
vcttitul canon sau epitimia, pe misura picatelor mirturisitc. Apoi penitenrul silrut[
risire).
Sffinta Cruce qi dreapta preotului.
Hri.o.-, ,?t
in picioare.
Stdnd
dvaru rn mana starta c-iI''1"]i-?ltl:^'.t:, in faqafata icoanei La picitogii cu picate mari, care nu pot fi admiqi imediat la impirtiqire, dezlcgarca
n^crhr ),
Dumnezerrl nostru...,,,
Dumnezeul ..Bi
,,Bin, Rtt sc dI insi indati dupi spovedanie, ci se amAni pini la implinirea canonului dat sau
---: -:
resc..." etc.), PsalmJ L-g-e;i;; Ti...., dttpl expirarea [ermenului fr-xat pentru ispigire. Pentru astfel de cantri, in locul for-
lprrr"r"i-
oare de rrmiii.t; i-iirr.-,^^-^ intei). nttrlci obignuite de dezlegare, Molitfelnicwl prevede o alti formuli, sflruindu-l aga pe
3'u:.S:.'il;':t-i
crte$re I*l*:**"i-^:lit,-y?"3le,
cele doua rusiciuni a. i.rir..
ai'" nfoUrfrmi
-
rpir',:^
inqei)'-.cere
- dtthovnic: ,,Insi pentru cele mari pdcate, sI zici cltre dAnsul aga: ,,Fiule, atAgia ani po-
tru, Cqe.pfn prorocul Ti" runcesc dumnezeiegtii Piringi si nu te implrtigegti..." etc. (vezi ed. 1937, pp.65-66).
nezeu cerui viu...r,).
N;;_i,li,po"_.,.I
y! ))uud'rrs rl
,1?
lui
b) Observalie. CAnd avem mulqi candidaqi la spovedit (ca in ultimele zile din Postul Marc)
gJegrul qade in scaunul de spovedanie qi, dupi qi nu dispunem de suficient timp pcntru a face rAnduiala de mai sus pentru fiecarc tli pirrte,
ce_l ir
!4...!i
ff ., 5':'r'.X*".,r^,,;;'-i,iJ#;d:i.* ra cea cu
atur-rci de obicei prcotul citeqte, afari din biserici (sau chiar in pronaos), rugiciunilc intro.
{'!#!:."!.Hj11i:"T
puni --D -vtr"srsr clasic cu rtllrcDarl^pe
celui ce se sDove(. lry-p:-y,:r ''""1'_:" intrebiri pe care preorul
preotul ear fird d.e uoie Si la tot iardrnd.ntwl Si blestemwl, pe care ediqiile vechi ale Molitfelnicalul o aqczau
j::T:^1':::'^: ..J;nI.a. fie inainte, fie dupl Rinduiolo Mdrtwrisirii, dar care, in ultimele ediqii ale Molitfclnhului
acesnria. El a fosr a.,,'ill'r' .1:"':'1"'" 'ta[ cit qi
"jf T.1'ftT;..#::#:
ff i.lyl#i3.,j,T:::*r:**:r:li;;dT:.[ffi 'T.T5::#::hH:f
romAnesc (incepAnd cu cea din 1937), au desp5.4it-o de aceasti rXnduiall, agezdnd-o in alt{
grupd de rugiciuni; apoi intri in biserici qi vine fiecare pe rand qi iqi mirruriseqte ptrcatcle,
;xi':l:'"f"Hff:,:',:::*i":t:'^",x^{::x':l1:iff
r. ----r'!r qr Hqr(\ru-t : iar preonrl rosteQte doar formula finali de dezlegare asupra fieciruia in parte (prima
i3]&',X;,'ffi
fea Sdvirqi OmUl.f i1'B:::n'T:l:::lr,:4i;ri"'iu,,.";:ffiH:#[,?i#;
irr Or, Plslulle.sau tmagtna-btle, pe Care I
rugiciune de dupi mirturisire gi ectenia se omit de obicei in asemenea cazuri).
procedcele variinrt,.',,'lt'^tll :^*T'l::gt,tonqdintei penitenruluiie facc mult mai
trffi #:!il1i:,lt,,J:::li,;::nl1*:i*,.",i#'iff #.i*rJ..tt,i,f;I,:
Ia dispoziqie, d"pa .dii
r'!vr' rq vrLvt lr uc ra caz la caz' dupi vremea De care p
penitenrului. d) Amintim ci, dupi mdrrurisire, preotul este obligat si pistreze secretul spwcdn-
procedeele mirnrrisirii ' '' r
mdrrurisirii- ::::^4i.ff^::""ditatea abaprinlu-s'e adicd
PLrrrLLrrLuILIlr aqaptandu-se a.lica intret
i
niei. Nu. este ingiduit duhovnicului sI dir,rrlge sau si. destiinuiasci niminui absolut
ralitate etc. tehnica *I"'*,:1"','-t3lli*il
iA;,';;;;i:';
eic. (Cu
-i;;i;i.ii ;;;
siruasia.lui
f.#i;;"dua.tur
sociali, s'r;;ilri;;;ffi;
socrala, gradul lui de culturi
nimic din cele ce i s-au spus de citre credinciogi in cursul mirnrrisirii. Chiar aflrnci
tp"X:*:f i.
spovedanie r:.".:p}mai ne r,.- p"rl"r"i".i
pe tr.g D^^+^-^r-
trebule sd procedeze preoul in
. ' sca
".L"i^-r;
Preorul esre -
insi datort,1,.*t[1::"gia cAnd era practicati gi mdrnrrisirea publici (in Biserica veche), canoanele Sfinlilrlr
penitenqilor.sau_si-gi
rtenulor sau si-si catehizeze din
:iosii. .n
ci -e^,.ili;;; Plrinqi interziceau dimlgarea secretului spovedaniei individuale, mai ales in anumite
dincioqii, mimrrisi..,
urmitoarele conditii: il"i?ifr'Tf le fie de folos, trebuie si vreme
H"i:"Tl cazuriz3. Legiuirile civile bizantine prevedeau pedepse foarte aspre (tlierea limbii Ei ln.
chisoarea pe viati) pentm duhovnicul care ar fi tridat secreflrl spovedaniei. ln cap,
.-iLfX.fi;.?:i,1',h*Tf::,,""11i"'f:11:i-,
teami ":-
sau din alte motivc;
rrrutr'C;
si din proprie inisiativi, iar nu s1itr,
120 in 228 ca.pitole, ca gi in Prayila lui Matei Basarab (gl. 319), sc
b) Sd fie completi, ili;: ^lNoynncanonwlui
raPturte oe ta ultma
de Ia prevede pentru astfel de cazuri suspendarea preonrlui pe timp de trei ani Ei cauorrisircr
nu ascundd nimic (dupd
/drrni *-, ,[".i?rl- $Rtuire uldma spovedani
spovedanie
borl, de
boala d" care ."ia.;.". I"" rnt :at
.are suferim.;;;;; ,i"t"""'"
-1:,::::Tq_lo_,ar1nec319te alitim.
aratarn ra (docor, trebuie ,eji
la. cu 100 metanii pe zi, iar dupi noul Regulancent d.e proced.urd al irustanyelor d.hciplinarc $
c\ Si fi. ga el,91ttie
"i:;:,:::: ^- rtrc
^t-: ^-j^ ce leac si ne dea); ".ein* de iwd.ecaai. ale BOR" violarea secretului mimrrisirii e considerati ca delict (vczi artie .
"i-^^-; ^,.li,llT
,.l.irllf j,,*:i1i..l:""?,_:::::"9,".i',,#;r:#Jlt:,i?:ums.ausivarqit,ririsi 3, alin. d) qi se pedepsegte cu depunerea (artic. 28).
"'ljo&T.ol['#"::t*l*::;"'li,':x:"it:1:$"11i"[Tffi
p.,:".fl:.-ff .:T,t'i:l
3_icatc'lc
:,1,:,,*lf :lr!{g;*i;::+;:i:::i:.".i:}::ii:?::;deriu
sivirqire, gi cu dorinia;;*";;'il;,11""'o'.
uqcr cu aoanca parerc de
rir 7. Citeva consideralii pastorale in legituri cu spovedania
mai rcPeta. Simpla Canonwl (epitimia sau certarea), care se di de ci.tre duhovnic celui ce s-a sp<lvcdit,
silrr rstorrsrre a picatclor- llr:i
It,i:T"'.T'"iEililj"l::r3't;;i""-q^r,:.-*;i;';iffi
efect r"hilili i:ffi il';'T:i'11i-'#"11
noriint; -r-,,,-^-1t^t',St'-1n'-le
ttu trebuie considerat ca o pedeapsS. pentru plcanrl sivArEit, ci ca mijloc de pocdingrt gi
irnbunititirea :,
*,::,:_ :l:,,_ lui2l asupra ""Iil'ilI ::;til:1re cu nimic la purificarca qi,
22
Prima parte a acestei formule (,,Domnul qi Dumnezeul nostru..., si te iertc pc tinc, firrlc X, gi
c) Partea finnld astuibei. pypa si-1i ierte toate picatele...")
:1e...") are caracter
caracrer deprecatb,
d.eprecatit,, ca gi cea din Molitfelnicele greccgti; partca n dotrn
mirrurisire,,.pl"grul pune epitrahiluJ peste (..iar eu,
ttrrcrrrul.i, care sti in genunchi,'$i-l';d; capul (,,iar Dreot..-- te iert gi
eu- nevrednicul preot..., dezleq-.."\ cu
si te dezleg..."), clr caracter indicatht ec de originc lrtirrl, liiru.l
crrecter ind.icatit,
ruotirfa de iertare vcniti prin Trebnicwl lui Petru Movili5 Movilir tipirit
tipirir la Kiev in 1646, si
Doamne l,,Stapine Dr Ei adoptati de Biscrica nrscnscit lrr
7, de unde a trecut $in
1757-, rominegri (cp. P. Evdokimov, op. cit., ppp.29l-292),
Molitfelnicele rominegri
$ inMolitfelnicele
t::
M ;l;,#;:"v;:zfi:y';;:;;#;;;:;;#:,;
thigi,riu, H#;k:;:,icrlrc
merrt,ttrrtte ae rndrturitirc,
Sjiii:
:j1".,.::,:" ,,,",:q.ri
I ftrsr rradusi gi il
'" Yezi,
'''
Can. l5Z
fri Lan.
ex.. Can. 34 al Sfintului Vasile cel Mare,
Yezi. de ex.,
132 Lartagllla.
Cartagina. Uomp.
Comp. gl gi stantul
Sfrntul loan
Mare. Can. 28 al Sfhnnrlui Nic
"alil.or, P.G., t. l.II, col. 356; SfAntul Ioan Sciranrl , Cuvdlt cdtrc
.fi"alil.or,
Nichifirr M:trturisitorrrl
Guri de Aur, Despre tobligapia dt a na divu@a pd+'ntdt
Ioan uura
cdtrc pfutor, P.G., t. LXXXVIII, col
f iZ-1',/.'",
I196; Stlnrul Nil Sirrrrirrrl, in PC., t. LXXIX, col. 436.
3t4 315
PRuo'r Pnotr, Dn, Enn llnnNl$r.rr
l,l'l't) tt(il( )A sl,'ti(:lAl,A
dc irrdrcptarc a penite,tur,i. cuvannrr canon c ruat
aici rn scrrs dc ,rtotw.d sau
Irrtr-un chip inrpotrivl patimci, ori prir-r doftoriile cclc mai anlarc qi astringcrrtc,.ori
*'t:::':.^_gl1{,are si-Qi
adevirar, voit de Dumnezeu"2a.137rgal7ery,-
viafa, ;-;' .; conl;i
spre ideatur prig cele mai delicate gi bla.,d., gi si se nevoiasci spre cicatrizarca rauei, ccrcctflnci
Epitimiile trebuie,n n. a..i.*.rciqii intirirc ln
de ilclurile pociinqei, gi indreptAnd inqelepqeqte pe omul cel chemat cltre strllucirca cca
r::u:,0:,,*l:::11*:lip::"::_{.
tarea
J""-ie.,""i (metanii),
consrau, J.
"ui.+ ;;i"r?T;1lilru'ffi:
qi ajurorarea biseric io., f"pt d;;tilFlrt;;i? c6 dc sus. deci se cuvine noui si le gtim pe imAndoui, qi pe ale stricteqei, Qi Pe alc otri'
cciului, qi la cei ce nu le primesc pe cele
:l.T^:,:*^l
sdvarqirea f"fite minciruli ,{" d. l, f;p;; .rr.-pii[pi.r. ,",, i
picatului, lecturi din cirqile sfi.,te s", d+;;; ,:e" mai asprr e crlryr ne invagi Sfinnrl Vasile"27.
care se poate da unui penitent este ln trecut, au existat chiar anumite cild
.oprirea de la'impir,iqir.;
rL' uurdLd
durata dLculcl
acestei ctuonigti, pentru duhovnici gi cuprinzAnd
variazd, rurui comis.
ritc canoane sau epitimii in raport cu picat
se fuieazd, dupi chibzuinta duhovnicului,
,,,^::.1
a.va1d}-* ,r vtrucrc
de la caz la
o parte personahtatea sau individualitatea penitennrlui
nu fost, in vechime, Canoanele Sfh.ntwlwi
Pe^oe l'ostitoru.l (Postnicul) sat Aiwndtotu.l, parriath
firea sau temp:Jamenrul lui, 6rrlnr, si o'or,,r r,,: r- ^-:^^-
ll.lf:Y;,:1t",i"9,
velul vieqii lui religioase-^qro1ale, condiEiile de viatlqi inr in timpurile mai'noi lucrarea intitulati, pe drept cuvAnt,, Cqnea foVrte .folaslnare dc.
ale etc.), iar pe de alta, felul qi narura sau gravitatea ruflet (numiti q Manual de spovedanie), scris[ de.c[rmrantl
ci scopul,
gi cc^-rrl impreiuririll
f-^--|,--:-:t^ l- c1L r - ^ -.- pustnic Sfinnrl la Sf. Munte), la sfhrgitul secolului. XVIIIT
in --.' , f""t rn"e.iit,
de recidivi
gradul de publicitate, daci. e p.rr; iradusi qi tipir multe ori2e. La acestea se Poete adluga gi
i-":::T:*:93,11i,-;l!
in vedere grad,t de ciinqi
$i:"-"1a9 ne.#ir_ra.). s. are, de aser lucrarea Despre pocd'inyd a arhiepiscopului
p:lj-.picaiele ,r*.ri,Jii ;t,i;^;";f;.;*:f#r?": tSi fuispunsul la i.ntrebarea 72, ql aceluiasiso.
i:lT#,;P:Id^91T1.
inu-alt
*
pJ ir .piq+li-^ p. *,r-.,,.
fel pe cel care se afle in recidivi; d.i;A;;;i;;-;t#;**: ;ililil.
pentru prima <
simplificat qi sistematizat, in Inudldtwra pe
cci dupi RAnduiala Mimrrisirii3l.
cu un nivel spirinral,.aJ,r,;-i,r,r_rr., fet epitimisim Multe din normele qi recomandaqiile a
Tf::1y,tT;l-:1l-ry.:.i
mai mici gi mai u{oarg (crevetirea,.r.rr-Jor.r, minciuna, pot fi aplicare astdzi, date fiind .ondigil. noi de viagi qi mentalitatea lumii de astilzi,
rq*u*^.l"u.l:i ,rT
'
pe cele mai mari gi mai grave (uciderea,
tr p..i"ii duhovmcur
r..rr-ta
curvia, f"..rf ;.rya..^^'**i cu tonrl altele faqi de cele din trecut, pe care le-au ar,rrt in vedere canoniqtii.respcctivi.
"fi;ri;;::::J: I roarte murti grijd, cu I)e aceea, in vom da pistoriqilor nogtri trebuie sI fic
qi ech ili f ru, p;;; q; ;i", a n,, adoptate ia sp le gi condi.tiile de trai ale lumii de astlzi qi
::j#*::r :r",:j.t::'-y., JllTy'1 qi ingdduinqi .*..riua,-a* incura eze j
S{-ntl rrit{nl' clc asen'lertca, c'i[ spov€clania estc ccl diptdi, cel mei Ia lndern1n{ Onpn'ot.ut. IV
l,lf*I[:,3T".9"_f:,_"",lqii
aclcsca
individuara, J';;i;;;il;;,pi
si,gunrl . peniru pistorur d.,rrfl.i., d. i:sr.#ril;rri.iH[i';:i;1;
^ai.r
mai frecvent p
indnun{tor spirinral, 4uv
acrici de a sra de vorbi cu h.."r. .r.air.io,
exact viaqa Ei perso,alitatea religioasi-morali, ,i.*qrl.
in parte, dc Impartaqrrea sau cumlnecarea
'oa$tc
surilesideqdlrleri^^.,.t^i.J.*..-r.^:^-.--l.Y, ui .;iltfld,:;d:
potnvrta pentru fieca
care ni s_a pus la lnc PreCUm am SpUS la
ta SIU;ba participarea Creqlflcroluor
bOteZUlUl, pafuclparea
slujba botezului, credinciogilor Ia
la viaqa rrat[a tr-ans'
vrala hari^cl Lr4rrD'
urrde, ca pe o simpld rI prin Sfiltele
misl Sfir-r f"it.
irr..p. cu Uoi.rut gi culmineazi cu SfAnta Taini a tmplrtd-
in ajunul sdrbltorilc ;;##';;';.;i;;;;iil;;,;t.e J.pma .u Hris:os cel intrupat' tn spirinrali'
Ldrru .u rrrurLa rume oe spovec[t. Ur,
drmpotrivi, si fh..rrrd;;..rrti ,fhrrtl deci culmea cea mai inalti sau termc'
iot"r'....ti.,5. ortodoxi. impirtlsirea reprezinta
inilqarea qi. piJgresul vierri rel-gi;r.-_morrl. aniilor noastrc
nogtri' Trebuie de asemenea combirui!;;r;;;,;;."iffi"ffi;il, .r.
i:I!:^?_:rrfl_indreptarei,
lor
#H dealul deslvAr-
daruri ale Ha.
:,1.:T:,'#:?::::l"g:,11=llil:,t"a*a
cx. practica mirrurisirii in masi (de obgte) qi",po,,"d*i.i
iia,"ia""re si secretc,
,i se oferi Hristos insuqi, izvoml nesecat Rl
prcalabili a unui canon, aQa cum proceda'mar"i-it.;"rT,-pr.iaqire firi ind,
a" -"rt pr.;Jl;, roan din K fllruror darurilor, vistiernicul gi implrtitorul tuturor bunitigilor ce privesc viaqa gi
pi'
(L1908) sau curn se incerca de curand ,. f".. in minrstirile moldovene
Vladimiregti, sub pretext ci aga,. " in vechime3a. Si etrrtea (II Ptr. I, 3-4)r.
pro..J,
I. Ministrul 1sdvdrSitorwl) hnpd'ttriSirii -
lrn
llu
sinc qi aga sd minAnce din pAine qi si bea
vrcdnicie, igi minAnci gi iqi bea osinda,
SfAnn:l Apostol Pavel (I Cor., XI; 28-29).
3r8 319
PRnor pRoF, DR, Hrur BnRrurg,nt
Lt't't, l((it( )A .$|I,:cl ALA
crc$rirlii cci cc 0,"^::::l:1r-rid1 o,.Iliseric{, cari,_au il.sr,rpra lor
sr.rr.rr
prin mirrurisire pociinga curara, care i'depl Irr irrceput a amAna lnrpllrtrlqirca pmncikrr pAni la vArsta priccpcrii (7-12 ani. frfllru{
9l.rr::lr^:.:ili lgr. fftriesc iu dreanra cr dkcretionis), sub pretcxt cI lmplrtiqirea n-ar fi indispensabill pentm m$ntuirc, ca tro-
#.f *:i;:*ii*",l:,'r':o#';J:'i":lil'i::i:x':."'*;'u'.;l*::y:l
Hrisros i cu singer" ,[ffi tezul, qi in plus, primirea ei cere primitorului si-gi dea seama de irnportanqa taincira.
!"i,. .,'."r.Ii-,.";#.'Ar.-.,ilr'1, T:ii.t:#
g
f:'",li",:,r"""11::'lll,
cade pentru credinta ceror ce-i T,,T.i,iL, qipry,;ii-;;l';i:;,'i5pi Bise 3. Timpul sau tervnenele pentrw hnphtdsire cd.nd *ebuie (pwtern) sd-ne lrnpdrtdsim.
rar.
intru sfinqirea sufleielor lor si i,.,tr, .,"il,*;
p.'ja,iqii,;Ji,iffiilH#'0,:tit#:i:
"ur..iul $c pare ci primii creqtini se impirtigeau zilnic (vezi Fapte 1I,42,46)". Mai pc urm[,
urLq rrdr ulut rI uurnulul,_,
harului omnului,,Z . plni prin secolele VII-VII, majoritatea credinciogilor se impdrtigeau in toate zilclc ln
cilre se sivArqea Liturghia, adici in toate duminicile gi sirbitorile de peste an, gi mai
alcs la aniversirile sfinqilor martiri; erau exclugi de la acest drept numai penitenqii qi
cxcomunicaqii. In sec. IV, Sftnnrl Vasile cel Mare zicea cd.,,este bine gi folositor a sc
lmpirtigi in fiecare zi gi a primi dumnezeieqtile Taine...", dar ci, prin pirgile salc, erA
qe caqr, nulttotti $i ol'riceiul dc a se implrtigi de patru ori pe siptlmAni: duminica, miercurea, vinerca gi
grd.iesc curirrt" de ocari ;,;..;";^;;;^:::ll:ll lll,"'9tl'
gt oe scandal (beqivii, sArnbitar6; Can..9 apostolic qi Can. .2 al sinodului din Antiohia ii pedepseau cu exco-
giii)
siii) etc. t.
erc in oo..
s"rr. Qr (beqivii, sct
sca
municarea pe cei ce asistau la Liturghie firi sI se impirtiqeasci.
iiiirieireqi[^&.T, hoqii etc.) nu pot fi.pri
Fafe
{ata-oPririi d
nnririi A
pacat de ace
fr ^ Mai tirziu, ricindu-se zelul cregtinilor, dar gi crescAnd respectul lor pentru Sf$ntn
Implrtiqanie, numiml celor ce se apropiar de Sfinnrl Trup gi SAnge a lnceput s{ ce
IntdtJitwra p
scrtrteti drrni cn^^+i^'^ r.- funnd.wiala micgoreze treptat qi impirtiqirea lor s-a ficut din ce in ce mai rar. fua s-a ajuns ln ti.
ruaqia de astizi, cAnd la Liturghie se impirtiqesc uneori numai sfinqiqii slujitori, pc cAnd
cei r-nai mulqi credinciogi se lmpirtlgesc de obicei o singuri dati pe an, qi anume la Pqti,
In general, impdrtigirea fiind condigionati qi precedati obligatoriu de spovcdanic, tot
mrnte) ceea ce am spus despre termenele pentru spovedanie este valabil gi pentru impirtlqirc.
vrem
leginaqi, atata
m nlcl ( Pwdyuirile din Litwrghier socotesc obligatorie impirtiqirea generali de ccl prrgin
nu au capacitatea
(de ex., patru ori pe an: ,,Preoqii de popor si invele pe poporenii lor, ca in cuget curat, perte
vomeazi- tuqesc srr
vomeazi, flrsesc saL -,*,yd r,lLurrlcr.rl,- . ue.r rndracrtl
.i-,t";1,'ffi pot ti i-pa.,lqlitint;;o, birbiteasci gi femeiasci, dc to fi cu putinyd la praznice, iar de nw, neXrEit in ccle patnt
*:, *:.*T::," *.,Lll 11.,. s n;;;[ ;H H remeire in
ji,irid,,e postari d.e peste an sd. se giteasci spre aceasta... Iar de vor vrea, osebit de cele patnt
qi i" p"ii""a; ir,LiJ'rii;il5il
::::A$i ly:f:J.L.l1ruariq) TU:JTi::!#;
. ,;--r- .
posturi obignuite, si se apropie citre Sflnta Impdrtiqire..."I7.
vls". DupI Simeon al Tesaloniculuir8, fiecare cregtin temitor de Dumnezeu ar trebui s{
nclusiv pru se impirtigeascS. cel puqin la 40 de zile, iar cel se pistreazi curat qi se simte vrednic sc
asa cum a poate aprepia qi mai des, chiar in fiecare duminici, mai ales bitranii gi bolnavii, cAci
ai de
al cle atunr aceasta este pentm dAnqii izvor de sini.tate qi intirire. In aceeaqi categoric pot fi
srrvrrL. .pursdra (araf catoflcll, cat
$r protestanEii), iar dupi ea gi cea socoti.ti toqi aceia care se afli in preajma unui eveniment hotirdtor pentru resnrl viclii
lor, ca de ex. candidaqii la preogie inainte de hirotonie, femeile inainte de nagtere, osta-
{r $ti, 1950. p.4O3. qii inainte de luptire g.a. F de asemenea frumos obiceiul - general odinioari, plstrat qi
_
9 al
sin. I ecum.; Can. 5 al Sflnrului G de Nissa; pan;7 Cartagina astlzi pe alocurea - ca qi tinerii care se cisitoresc sI se spovedeasci qi sl sc
Mirrurisitorul-t; ;,;; sc.r-_.i :- : l:"*,rn 9i
vrali n-au fdcut
rn vra(e ficut d impirtigeasci inainte de cununie.
ci o cer arunci, pentt
(Epkr, LV, 23.6J. Ht
itentiam non agentcg la Mai
pe larg despre aceasta vezi la Pr. I. Bunea, Sfonta irnpdltdsanie in viala creStind, ln MO,
ae protessione
protessrone tcstl 1967,3-4, L82-187.
's Comp. qi Sflnrul Ciprian, De doruinica u,atiane, 2l (P.L., t. IV, col. 5 5 I ) .
a.p'"."ii, infirmitate atque
i'1,cpcri1t
- d;;;"ffi* i"rfi;;X"::i:$'":l'^_','-l_acis' ei,in t6YeziEpist. g3 cdtrenobilaChesnria,inCBO, vol. II, part.2, p.258. C--p.gi Fcr. Aullrstirt,
c<rrrrpcllit. nei
crn1,pc.llit. nec aignrs i. -.-ro'rt.
.ir l.r
disnus e*r ,.;G.;;;ir;i;
.,i*. ^.-i^^-^ ^^l^:-_ mor
Li,,:,";h::;,!llif;#
t*ill1'Nicorae'I (Misticur). irih
Epist. LIV, 2 (P.L., t. )O(XVI, col. 200).
t7
Litwrghier, ed. 1950, p.399. Comp. Ei artic. 228 aJNomocanotnd.ui slav dinTrebnicclc rusclti,
care condigioneazi impirtigirea de respectarea postului de miercuri gi vineri qi a cek>r prtnr 1'rostttri
de durati din cursul anului, la care _impirtigirea este considerati obligatorie (vczi gi trad, ronr. ditt
Trebryic, Chigindu, 1908, p. I I I8).
tE
(c Despre sfat"situl nostlu, cap. 360, trad. rom. cit., p. 242; comp. gi Tomosul sinodal din apr. l7ll5
Li al patr. ecumenic Gavriil Ei cele din aug. 1807 Ei aug. 1819, alc patr. ecum. Grigorc V (h M.
dc Ghedcon, op. cit., r.l,p.27l qi t. II, pp. 123-124 gi 152-155).
re
'" (,rrr. 8 .rl Sfhntului Ioan posrironrl (comp. Vezi dc cx, Provilorom. dc la Icud (sec. XVI);,,Iari cinc va mcrgc la rrlzboiu nrai firilintc sil rlc
crrminccc" (h C.A. Spullrcr, Ccamnivecbe Prnildromrtnenrcd, (]rnluli, 1930, p. 8),
gi Carr. 9 al accluiagi), CllO, 11,2.2t2,
320
321
I,ITLIRcICA SPnCIAI,A
CAt privcqte nctul tlnprlrtilqirii, ndicit slvArgirca tainci, clc rcgul{ are loc tot lu cursul
Sfirrtci I-irurghii, qi lnumc du1:I cc prcotul zice: Sd ludm arninte ! Sfintele, sfinpilor, i*r
rtrilna (poponrl) rlspunclc: Unul Sfdnt... etc.
a) Impdrtdpirea clericilor. Clericii care liturghisesc sunt obligaqi si se implrtlgcasc[.
DupA Pwdtwirile din Liturghier, a linrrghisi flri si te impirtiqeqti constinrie pilcat dc
tl1oarte, pasibil de caterisire26, iar Regularuentul d.e d.isciplind n clerulwi (art. 41, alin, 3)
4' Pregitirea pentru.ifpirtiqire. impirtagirea fiind prcvede pedeapsa opririi de la lucrarea celor sfinte, pe timp de 1-3 luni qi cu canonisi-
taina - unirea taineror
"*y^ ^--rsLvr, ruu rurrrr.r,arr.rul 5au i"ip
fir_.T.^Sfinrului'sa,
ly.l:I.:::t
buie si ,L
vqrv o( 'rb,
fie pruLcLrala
precedati qe ideplinii";;;i
de rnoeprnlrea
lrup gr ,;
sange _ se
qi bang; i;;n.
ingelege ci
cd orimiree
primirea ei
rc la ministire, pentm clericii impreuni-linrrghisitori care nu se impirtigesc la SfAnta
l,irurghie.
unel ;""mite
anumite pre.qitiri, prin r*a
nreoitiri n"i- rii^-^ nc
care fiinta ^^^--.
g; eer"{ Preoqii slujitori se impirtdqesc inaintea laicilor, in altar, din pirticica FIS, dupil rAn.
[:*l'*'*:*:1t:::,
Aceasti ]1.:1:ry
pregitire este.gi 'lJ".ii'iiir;liii';'r
rrupeasci, gi suireteasci,
tra"*i"i'i..,1r'llu' tluiala ardtatd atunci cAnd am vorbit despre Sfhnra Liturghie; ei iau intAi SfAnnrl Trup
p^**.r:;I ii i"a6;; -"'#""i"i
gi constd. di"
"#;l}iri}, cu mAna gi apoi sorb Sfhntul SAnge de-a dreptul din potir. CAnd slujesc in sobor clerici
o",i],1#"13*l*m,=.:l
duhovnic; de pociinsi
numai copiii pini r",a.ri" a" lrp.. r.,ir*pri"iiir";I:ffiHt#litlr:iti tlc trepte difbrite, ei se impirtiqesc in ordinea descrescAndl a treptelor ierarhice: lrrrAi
sa s" imp;rtiq.J; i;.bli. ,e nu ne irrhiereii, apoi preoqii qi apoi diaconii2T. Diaconii nu se pot impirtiqi singuri, ci - chinr
_"ll si.
meni, l3,i:1lT::::i::1-:: 1,r-1
nu aibd nimic impooi""."iu,
f*A l,fi V, L-:?;;lM::iiXT;;
certat cur trunci cAnd slujesc - ei primesc Sfinta Impirtiganie fie de la arhiereu (la Linrrghin
se impartnqe'J h ;i";;'..ro, p"t- arhieresci), fie de la preot. La liturghia arhiereasci, arhiereul slujitor ii imp{rtlgeqtc cl
,",.? rl
p"rlr., l"::"li,fti':H:"::l
trpbuje si posteascd. T^y::x :1 p lnsugi atAt pe preoqi, cAt qi pe diaconi, aQa cum qi MAntuitorul a dat El insuqi Sflnrul
o siptimAni
-ri i.r"i,t ri ; ;;;, ##:.;J::l
se abqini complet de la minca..li Siu Trup gi SAnge Sfinqilor Apostoli, la Cina cea de tainl.
cu Seara srrr cel n,,ti- J- t^
uil*.i,";a"?ij Clericii cat e por sd. se irupdrtdyascd fud. sd. fi slwiit la Litwrghia din ziua respectivd (ce
-.i.
-:^--'-r -- l. li*,,"tl dc ex., la cursurile de indrumare, la conferinqele de orientare etc.) se impirtflqesc tot tn
."1 c", Ala
nogiunea de""i".
, r".ii q
el
altar, o dat5, cu liturghisitorii qi dupi aceeagi rAnduiali ca gi aceqtia. Ei trebuie s{ frc
poit r. i.rt" pregitiqi ca gi cAnd ar trebui si slujeasci, citindu-gi din vreme rugiciunile dinaintc de
artagre, adi impirtiqire. Iar la vremea cuvenitl, ei intri in altar, iqi pun epitrahilul (diaconii, ora-
Li.turghier rul), iqi spall mAinile qi apoi se impirtigesc dupd rAnduiali obiqnuiti pentru clcrici,
al rmpoftan adicd luAnd fiecare cu mAna pirticica din SfAnnrl Trup dupi ce au luat preogii care au
eqyr'
'r rrurrLrL LrcLu,urogror, ori u,ul dintre slujit, apoi sorbind din sfhnnrl potir, in urma clericilor slujitori. Iau apoi anafura, lqi
acegtia, in biserici, inainte de impe clitesc gura cu vin gi api, igi spali din nou mAinile, igi scot epitrahilul gi citesc ln tain{
RwXdciwnile de rnwlyum.ire de dupi impirtigire .
Clericii bd.trdni sd.u lreu bolnavi, care nu pot veni la biseric^I, pot fi implrtlEigi la
patul de suferinqS., dupl rAnduiali mirenilor (cu lingr-rriqa)28. In unele plrqi ale g{rii
(Bucovina qi nordul Moldovei), din Agnegul pregitit in Joia Mare pentnr tot anul, se
rezervd. pi4ile IS qi HS anume pentru impirtdgirea clericilor bolnavi, deqi atAt Povdpai-
rile respective drn Litwrghier, cit qi inuiytitwra din Peruticostnr nu fac nici o distinqic ln
aceasti, privinqS2e.
2"
Mai pc larg de
b) Irnpdrrdsirea laicihr. Credincioqii laici se implrtigesc dupi clerici, in faqa uqilor
vczi Pr'. P. Vintilescu, impiriteqti, anrnci cAnd riruni chemarea: ,,Cu frici de Dumnezeu) cu crcdin[I qi crt
rrn. 1953, nr. 5-6, pp. dra.qoste si vi apropiati !". In fruntea lor, adici indati dupl clerici, se implrtlqesc nriri
()dnd
Ohtd Sii,,,cu gt:iJ;., tesatontc' 1974' intAi slujitorii bisericeqti inferiori, care au hirotesie de ipodiacorri, citeqi gi cArrtlrcqi,
'''c,,,,
2l
n'';\ 'l-;^:^"' --' -'- ^4,
+' P'
p.42-
42''
apoi monahii neclerici (flri hirotonie) gi in urmi mirenii de rAnd3o.
22
ctlt-t-
c,r,,
ohligalitr pc ex', ed' f 950, p. 399). De
Ittct,-'w,ith'a
with a. Corunuuintt ii
won:ruun.n? tn ,ts
its sptntual
spiritual 26
1ttct,
-hy - -"""'"'t"v"' tlt vvt. tff6 l:ttl'rst'.l Yezi Liturgbieru.l, ed. 1950, p. 386.
A.G. H^. - , , -.-J: Lonnilunton. A BOOL vJ u).9rt e<li
Of Essays, tvtt 27
Cum se procedeazi in aminunlime, vezi in Litargbiet', ed. 1967, pp. 160-162 gi il't Mmrunlul dc
)i Yczi
itorul. Comp, EiMolitfelnic, Bucuregti, 1g32, t\1i, la, Rdndwiald Litwrgbiei in sobor. Comp. qi Pr. Prof. E. BraniEte, Rind.uiala dujbei h sobor dc pwoli
2a
.,rr. ei (C.fp, vol. II. parr. 2, p. l5S).
p.4g3. . 3-4, p. 254 E.u. Ei Tipic bistricae, Bucurcgti, 1976, pp. 99- I 00,
2s ycz.i .*,J
::*fr"1r1% *,,ropolinrl vcniamin costachc in l,rclh1n
Liturghierwh.ri revizut de el gi tipirit la Iagi in l8L8 (transcrisi dc Pr. I. Ghcrghilt, Un vcac da ln
flne!,te fi. m.i*opolitului Veniaruin Costachi, Neamfu, 1946, p. I 57 ).
trt.I;r si sc 1ic . zi" (rcprocirrs :;i'in pravilaer, 30
Vczi Siurcorr rl Tcsalonicuhi,Despre SfhntaLitutghie,cap.99 gi cap. 142 (*nd. rum. cif,, p1:,
. rvrrriup. Nifon, cd. tt, ttucrrrcai] l!;fr]}i l05, I07, 126).
'a)7
323
I ^EVI T[L'l.. [,'K, ENE DKANISTII
I.rru nctc:,tr sPEctAt,A
inainrc dc a inccpc-impdrt{girca, prcotul. (sau chiar
^ unul tliptrc crcdilciogi) sfirrtclc ieeiure qi nici nrAna preotului; cl trcbuic slt aib{ griitr sd ntr
pe caie te ,ii-ii rnruUi'rri,n,"ii i,r.fir, i;;
*:Xyl,.llt:', X,.{1.i*ile
im_pirtigirea Ior: ,,cied, Doamne, figlr"iiirlr....;,.t'li;"Ij'i",'il'l'.,11'i: :'rfrX:
tcilscil vrcul cuvAnt necuviincios, dc ocarl gi blestcm. CAnd se
mai mari dc credinciogi, la sfhrgirul Lirurghici prcotul (sau trnul elin
sPre osAndi...".
spre osAndi--." Unii nrenti c.
IJnii preogi r ,
asti si la Criciun se no2re .iri credincioqi) va citi mgiciunile de mulqumire pentm impirtiqire.
c1 irnparafuirca boina;yitor Si a pruncilnr. Numai bolnavii, pruncii gi cei care, _ail bi.n:'
(res NastereaDo;:;ttr; cuvAntate pricini, nu pot veni la bisericl sau care trebuie si fie impirtiqigi.grabnic qi ln
d.uh .r"airrcioqii il-ffi lrnprejuriri excepqionale , s:uu;rt exceptd.;i de la regula generali 9. _-ri sus. {cegtia pot fr
'r-^,-.-. vupd dlLdrLo, sc apropie fiecare cu umilnqa gr-evlavie,
fHffi\i:tti#
tAi bfubagii, inren4-.1--,, -i: *^: r-*--r1 impirtdgiqi de preot acasi, sau in locul unde se afli, cu pirticele din Sfhnta Implrtlganic
f.m.iLiilr-"r-a'.opiii)-
temerle Qr Ia urme copiii), inchin
"liY"' inchin^nd sfinqitl in fiecare an la Liturghia din loia Patimilor (dar qi mai des, dacl e nevoic),
Ei tinand in "p"i
, in semn de bucurie gi de cinste pentru
rrup Qt
Trup Sin
qi San uscati de obicei in ma4ea SiptdmAnii Lu
spre deosebire de clerici,..r.CIrr.ioqii laici primesc deodati din LitwrXhier gi (mai precis gi mai am
atat Trupu! cat gi
Domnrrhri de ra nrent .,, i;--,-:.^. p.."n t ;ti
i;il;il;l^pn?'n"q.i,
.tinAr-rd l:
i,, i" i.:;t'ilHl[,:,?Tx,.Jh:T#rlfl
. -.'. (roahnl
robwl \ ltti. Dt,*-o-), v .,, r-;-^*:--.i -:
pe care o glsim in Molitfeh.ic: Ri.nd.uiala
rru.nezewlui S,i il Preonrl
Acolo..\ unde
ucLr*u \Lprlr.,pr : L:_^ :
Uisericii;,
"i sub sfhnnrr
alta a preoruIri, ti., intins Aerur
.
siLa irr"irr,.a uqrlor impiritegti, a. o purlJ,
'
potir, pentru ca nu cumva si pice ceva jr
,H i?i'
epitrahilul, igi spali mAinile gi, inchinAndu
::'?ffitLY,H.',JJ,i',d,Tffil
n faql Sfintgi Mese, ia cU^btt'
odinioari. si anume pini prin secolele vlll-ry, credincioqii
raici se impirtigeau retele sau cuo iinguriqi micl-pirticelele necesare din chivot, le invelegte lntr.o plnzl
:f:1.:;:"1::.lj:l1l:
peste cea stinsi) .1i lt,n,1t
(;;i-ilJ;;;;:,':;:i-';-^ .- parma dn- curatl, sau mdcar int.-o hArtie curati, gi I ci, de metal.sau lemn,
ptxi apoi cu ry^-;.1iyi
Sffinrul Sinee, sorbi ,no-e destinati in acest scop qi inchisi auriti pe dinluntru),
.tinea diaconuf'. C; *lri*.ir, aln ;;;;i;; Iir.,?.1". a.
5r?;;.':
unii nuJ c.."rr--r-i-].'x
nrr-l consrunau indati,. ci al ascund.a, r
-: ^ra"."*
^^---J^--- qili
Trup (pe CAnd este posibil, aceasti cutiuqi se pune care si incapl lingqri'
^.: ir acasa, pasrranor-, o*tl]l.[
intrebuinqdri superstigioase). ca si din oricina-"lrrtr difinrtrnii ,{- qa gi pocroveqele iau chiar qi un potir mic de serviciu, care si. fie folosit la implrtlqirca
-^_,*x ^-^^-:-x /^_ bolnavului, aQa cum prescrie Molitfelnicwl.
Pe drum, preotul va pistra o atinrdine de cea mai desdvArqiti cuviinqi Qi cvlavicte,
Ajuns la casa'bolnarului, preon:I \i pune epitrahilul, desface cutiile gi, luAnd un Po'
p": p: buzele aceiuia,
mele lui Dumnezeu.t3.
,:".:: ilr'l#T
c' foc
rri.rht,-, gi
cdrbune Fnn arzdtor''n, )^ o...a, rn greceQrg Sfe.nt.ul Trup qi
^-x,^-34 de ," 'rr!rlvs.rt!.*
-- ,"i.^.uuinq.^-Trl'.
L!r,rL.
care insemneazl cleste de x,*p[6_
.;
(instrumenid. 6;.;a).r. "rrul
se
Ir^::^tr;At
(rnln:) .i; iqnrr33S9r. credinciogii, cAntrreqii (corul) cAnti diferite chi
;,lT*l
^,*
vedeqi..., Paharul mAnruirii...,, -I;i;::
s.a.
p.i-iiiL.,' C,".t Ed-;[i d.',,#::::" ;,]:Hi
iqi sterge pu7e.le. cu acoperi.mAnnrl pe care it
?:n::.t*":uire,!e;1ri
;"r#; -tine
"
Ldi.\ *:"*l
ingf ini, -"ts"-i"a hi o"m,{.r;;-rr"t
f,'"'"1,
Paqti, urtur l'_'_: ,!q
paye
sau rafre
artos sau p."ilr"1;';;;i;HI; H#.J
Q!_putm" vln, pentru,]_li
yic)_pi-yuqi"."i", sRila gura qi ffil'fi
pentm qa si nu
nance altceva indati dupi Sfhnta impnri;gani.il.Ui;. i;;#i, Sfinre
impnri;unieru.'c.i .. i;;i;i. sfinta imn.irti
l) de 6x.,fsrhntut
Y::,*'*' l: :: f y::l,l -jl .':.lI :: de ex. ed- uclres ti, r 62, p.
v^ri€ii;,riiiiiai* 8 r0s).
;,y,c
.B
XXXrr.
;;i,l^"';b,,';i;"&;Iii,';li;*lrire),.p.G, &
o,titii,, w1r1i_1yi1,:";;;
<{- fi;:;:)ir;,'$#I"[fl]llii,i*ri
tgf ,a::.r'o-.-Fi.,or,r, pp. s76-s77)
""':,!iiyt-,,.n...n-,,!,",",;;i;:';f E.a.
!;i;i...i,lii1TtEi
11,,H::,,3,?'olfll:tl'i;1 :*t:i;":l'S:: i."fJ de mu,pmire dupr
i.:::r*oxt-,,.ry,),
ra,,'r".;i'il,::.I#HT['..ilt
X]:?,1,','.'Jl::',;,ff):;,j'!,i:::..:1.,::;ij.'ffit.*n
vrccilr ic i., ", (Z
fX Bucu regti, t9 67, p. 306j.
'ls S. Salavi itlrUlt
tb Yczi
llc.' Litura i es oi i
ripicut cet tfrre,..p. ry.jyi
i- tyg{;*ffi,ir"t,..., pp. t 37 I 8.
_
3
s+,1. Li-;i;:i;;:#roir;.:,
*;iirlriror..r,,. cc sc imprnrrsesc.,.,,,
324 323
urlE unnltlg I E,
326 327
rllDL't rKuli, uR, IJNE BRANIgTE
I,TTURCI(]A .'IPECIAI.A
clcci ortrccttt:t prirtalii la acnrl sffurr
carc sc srvArqeqtc. Naqii rctruic sri fie .rtodocsio
vlctturc crcqtincasci cxemolari si rnai i-.,i-..* ,r-o- _,-'.i"'-rianau_.. l)upi o tradi$e stntornicit{ ln unclc p{4i alc Bisericii noastre, sc face pogorfinflnt in
mendu_se taqi
fage niif
de mit cnzuri excepgionalc, adnriqAndu-se oficicrea cisitoriei in prima partc a Posmlui
cilugiri si indepline Or{ciunului (pAni la Sfand Nicolae), dar flrd petrecerea qi ospegele obiqnuite Qi numai
135, alin. l). eu dispensi sau aprobare speciali de la chiriarhul locului. In Pdresimi este inglduitl, la
ul obicei ca mirii s* pcvoie, numai logodna (agezImAnnrl) gi aceasta numai in ziua Bturei-Vestiri (dac{ nu
crclc in SiptimAna Patimilor) qi in Duminica Floriilorrr.
b) Nu se fac, de asemenea, nunqi in SiptimAna Luminati, in ristimpul dintrc
.","1'.H"*,iiffittl;:'#:l tJ#:iei se sivarqeste de
resuli in biserici, i"r nu
Qriciun qi Boboteazi (25 dec. - 6 ian.), in Duminica Rusaliilor, in toate praznicele
lntal, pentru .,
lnrar, Oi:..l.L este locecrrl jn^care
cd biserica i- ..,.o Dumnezeu
n,.__^-_- e rotdeauna
r , il lnrpirlteqti, precrun qi in ajunul nrnrror praznicelor impiritegti, pentru ca veselia
i:*^]?*qd prez,ent
deci f:tl,,lj*"^.?:Tli;i il :*:
:5: in biserici. nun ra e r. ra,,e.q.r. qi celetarte sfinte taine: sivirsin
i;'et, r; tH;:;.'J'ilXlii,
"
Iumeasci. a nunqii s5. nu intunece sau si eclipseze bucuria duhovniceasci a celor mai mari
slrbltori cregtine, transformAndu-le in prilejuri de desfltare qi peffecere lumeasci,l2.
cara*ed.*i,i;
d;;;;';fa;;;t;saranrie ffi;;Xllf:?
lltli triini.i-
., i.i ar a il.
::r^tterl,asrfel
"
omului, trebuie
;ffi ::
sdvdrqiti!!i, ii:,'h1l!'l,i"
mai mare rre
eX!il;,:. #:i.T:',: *:
. ,. _ ^ I.#ffi]
.; r..-.
$*
6. Rinduiala Cununiei. Slujba cununiei propriu-zise e precedati obligatoriu dc
o ierurgie prin care Biserica binecuvAnteazi qi consfintc$tc o
cca a lngod.nei religioase,
d;;;-ii6.;i'.;tl.riuitati
"o"- +^--* ^-.--- r
stii crestin" din .
Qtii_cregtine din care
;;;l;, ;;.t
rn care- ea ne poate asista la toate actele
hii:#:}
A
vcche datini strimoqeasci, respectati. in popor, qi anume legdru.d.ntul salu ayzdwdntul,
adici tocmirea, aQezarea sau punerea solemni la cale a cisitoriei dintre doi tincri,
- / gi
Yr mom
noastri re ^^-::----^-
eotii (mai ales cei de Ia orage) sunt datori a) Logod.na (grec. fl puqotetcr, cerere in cisitorie, b dppcrBcou, anrrni, gei, angnia'
pe cei ce p€ntm,aceasta Ia biserici; ei
si-i nrent, chezlqie).
decat
case decit !u Lvlur cxceptionale
nu vor oficia c
uf;;ihffi',;:tfi:t"Lffi:i:: Se pune din vreme in naos o masd pe care
mici cu lumini aprinse, iar la mijloc, SfAnta
i;Jf #'.l;ill,*;, ji:1 ll,i?1,.g;,bucurie, cununia se sdvdrgeqt e in zi Alituri se pune qi un pahar cu vin gi o bucati d
;x'li?illJf ,'.;:t3,":y1':::,*w!*4;?::H!i"'.'riil':"ffi .l*;' obicei le aduc nuntaQii.
Preonrl imbraci epitrahilul qi felonul, iar la sosirea mirilor ii intAmpini in mijlocul
fl::illy'sil;"fy"x;;;;'.6,["i"'iitlaxi,;i:'i:':H.iffi
faci duqi-masi (ipre seari).
"1#,11i1'f;,i bisericiita, binecuvAnteazd.cele doui flclii aprinse, pe care le aduc nagii, qi o dI pc cca
Bisericii, nu sr fac insi nunfi ttt dintAi nagului, iar pe cea de-a doua nagei. Mirii qi naqii se aqazi in faga mesei: mirii la
,,,.?i?,iTrf:*fl'rlr*1aa
: din cursul anului bisencesc:
,vw ,\rr4,,wfr?, inurmitoarere
urmafoarele pertoad
perioadc
mijloc (birbatul in dreapta, adicl spre sud, mireasa in stAnga, adici spre nord), nagul
toate
j,?.,...5.t;"TffHj.,1i,r":ff.rX[::]y:
,? zilele de posr din cursul
wrr rdP.L*rdrra
sdptdmana.albd
arDa sau a D^rarlzel),
brarzei), ca in dreapta birbatului, naga in stAnga miresei, amAndoi qinand flcliile aprinse in mlini,
*U*7-i".. \'lnerea, 14 sept. sau inalqarea
qr
Preotul face de trei ori semnul binecuvAntirii spre capetele mirilor qi luAnd inclclc
cruci. 29 ;.I;;iir,.,."
Sm,?'":r"l]11]:::::^:rBffi ffi iil"ffil;#,fi
ra^,,r..j
qi ospe.tele adesea zgomotoase i:#J,f t;
"*--,1t9',Qr
mrnqii';.;;;;J;;it
care insogesc de obicei taina
de logodnd le aqazi pe SfAnta Evanghelie, astfel: in dreapta pe cel gravat cu numelc
birbanrlui (qi care deci va fi purtat de femeie), iar in stAnga pe cel gravat cu numclc
sferaderugiciune,t"f.a;;;i;;ffi
;;;t.-JUTlr:H*I;?:H:: mirepei (care deci va fi purtat de birbat). Apoi ia cldelniqa Qi cddeEte in jurul mcsci gi
spre'nuntaqi; dupl aceea, stAnd in faqa mesei, di binecuvAntarea (,,Binecuvflntat cstc
Dumnezeul nostru..."). IJrmeazi ectenia mare qi cele doul rugdciuni din Molitfclnh,
din care pe prima preotul o citegte cu glas, iar pe a doua in taini (cu faqa spre miri).
Apoi preotul ia inelul din dreapta, face cu el semnul Sfintei Cruci peste Sfllnta
;:l;'ii;?F;y?:o;,|;;!;::,*;i;,,,T*l;o;#)iuli Evanghelie (unii il ating qi de Sflnta cruce), gi apoi peste faqa birbatului, de rei ori,
nunr cer prrmitori ai curdfiei gi ai unirii,
zicirnd, de fiecare dat5,: ,,Se logodeqte robul lui Dumnezeu X (acum atinge cu inclul
r)umnczeu,..
8 C<rmp'
.- _,.5"nd ,,':::;H1fi,,,,T.ffi.ii?i.r:1J#:'rl A.e",f"-sl
f:ffii,::i# fmntea birbanrlui), cu roaba lui Dumnezeu X (atinge cu inelul fruntea fcmcii), lll
Simeon al Tesalonicrrlti Decnro
"i,,"+:+- ......-: ^^^ .o_.,-0.
rrad. rom., p. ,rr. ,rrf
lg2. DuOl
facc in pronaor, ir..rnunii rr Vezi Simeon al Tesalonicu vrcmc' Sinodttl
gte fii ai Bisericii, in dreptul Bisericii Greciei a luat hotirirea arca chirinrlrilor
cparhioli, oficierea cisitoriilor gi r), dar ntrmai lu
P' 62). Ye' cizuri exceplionale gi fhri nici un fast sau petrecere (vezi MO, 1962, nr. 3-a, p. 255).
c inaintc dc t2 Yezi'invdpitirn dz credinld creginiutodnxd., tip. cu aprob. Sfhnnrlui Sinod, Bucurcgti, 1952,
ine- tot rth pp.
preotitor pe scurt..., de
300-301.
- - r'3
Mitrop. +::'.TJ:tli fu'hiep. Simeon al Tesalonicului recomandi si se puni pe masi Ei chivotul sau cutia ctr Sfintclc
Taine, pentnr ca slujba si se oficieze ca in fa;a lui Hristos Insr$ (Despre cinstito rtutttdi, cap, 276,
';::;!:r#*y{fr (,;,{;{#,;,:?:,*#:#?, trad. rom,, p. 180).
'' In un-clc pd4i alc Bisericii noastre, cAnd intri in biserici, mirii mcrg rnai lntAi qi sc luchirtlt ln
icrrnostas gi la icorurclc rlc pc catapctcasml (cp. F. Balamacc, op. cit., p.448).
328
. NPVI r!'l,'F. IJK, T1NE tsRANI$TE I,ITI] IIGIC]A $FSGIAI,A
rol
impreuni mai sl
schimbi . Apcji
citre miri purtt
Dupi aceea) preotul citeqte
- d.e consfinqire a rogodnei, intorcar
nll, ^rgdciunea
bi f..o,,an ia.,, p,. ei acoro
[,i:rJ:*,:, ::, I:f 1'..*, ., u nde i nd i ci texrur
."i"",,,.i
*:**X,*J:I,":"T,,:+,"
preoql impreuneazd dreapta mirelui .xar."pr" f:.1
miresei, arunci .a.ra .or*!L'
fj:,*?;:ilj#Tj,1:1,,3fl., ,,i-i[ -a,,1r; arn ,h.,t ii;;l;.,a si uneste pe
Se face
Preonrl
relui), racc
rrrurr,) face cu ea semnul Sfintei
Sfinta
nra F..rze
F..r, Stintei Cn
Cruci
;r.# il iA;;;H,,i:;lllJ-:::.:li.?ii.,c*:9r lp"i B.:::, mi rerui, de
3ta cu cununia
ir,
mirehri\ cu
mirelui), rnch. lui
(-rr roaba r.r,.__^__
t,,i tiumn"reu (atmge fi
im:l*i:Hi:*fli,.y"T
-"J:i I"
ln"ri,l, i"r{1
cel siAng) ; a treia lr".1?^a.ys"
:.,,acurn * or-..Jll;l U,ffi;Jffi?:rt
preoruli-o pune De caD. tinind-l qi;;sri;i.;ro;'
,..-tutv^
u
Lu urtr_aP[a.
)6,Jtrlff[]X:i,X;l
La fel
I)umneze eser,. rostind formula: ,,Cununa_se roaba
a mrreser), cu robul lui Dumnezeu
f.unte, m X (ati
!.
c_ \r( r,dr Jr.rr,,.
(ca mai sus). ivlrreasa siruti.rrr*ir..i_i
otul nr
i_o nr
"."^II,":"_,-J__,-y, lrrrdrrLr_L, naQa cu dreapta. Mireasa saruta
r- cununia si
Apoi canti preorur..o datdilr ,,olr"-.'oumnezeur
^
lncununeazi-i oe dinsii' i'"^'11 (cintireqrr) repetd
nosrru, cu marire qi cu ci t6
Molitfelnicele romAnegti mai vechi, ca 9i cele greceqti 5i
slave,' nu Pomenesc dccAr desprc l'.tl:,*ltll
,'.,j-1,'],llfl,l:iH:l3i,I:;'lflf"ll" (op' cir., cap. 278.rrad. rom. p. r80), prc<,rur scrrimbi i'crcrc icOi. .ri itrtrtiltts
5. au t."ita po,ellitt,
ni.i o scurta
itrtrodtts iucl adresati
povalulrer aQrcsaLa ''
dc
us prcot
I tinerilor'.d.acd nt
ir'V;ri';;;iJ;1rri.l," Ln c*pliLrr.. Cununici, inlclcsul accstci trtttrriri.
330 33r
Pnno'r Pror. Dn. Eruu Bnnnr$r'ri I,r'rt I ncir c:l .st'HCIA l,A
nca firii.omcncqti, iar mirii eraP supugi la unele epitimii sau canoanc de
gctele sogilor, al{turi dc ccle vcchi. Slujba sc facc de regull in casc' (Pcutru irccasta a sc
(oprire uw
\vF,ruw de 14la ur.rrLd
sfhnta impirtiqire)2,. Airizi
Asrii.i insi
Imoirtlsire)20., flslazt
Sfhnta rrrrpatLaurs,l asemenea risitnrii
insr esemenea
rnsa casatofll au rla.,aait
cisitorii orr deveni
clevenlt 'v
ulea qi Molitfalnicul, cd, I lI, Bucuregti, L97 6, p. 92.)
frecvente qi de aceea Biserica e nevoiti si le binecuvdnteze, pentru a nu-i Illsa
8. Expticarea rinduielii nunlii. AtAt rAnduiala Logodnei, cAt.qi rug{ciunile prin-
4---- - -'
impreunati r
cu legimra trupeasca fhri binecuvantarea lui Dumnezeu.
Rfi.nduiala nunyii n dawa reflectd. inc5. vechea disciplini a asprimii cu care eri cipale din sluiba Cununiei (cele pentm binecuvAntarea mirilor)_qi din rAnduiala
Nunqii
. al (COd'
vite odinioari asemenea cisitorii, precum gi conceplia ci, de fapt, numai prima 'ilnibrrini,sunt' atribuite, in'cel mai vechi manuscris
*''dor1, Evhol'o5hi,ul'7ti .grecesc
este socotitd ca o taina adevaratd gi deplini. De aceea, aceasti rAnduiali este, ln din secolele VIII-IX), lui Metodic Mirrurisitorul, patriarhul Constatrtino-
ei parte,. mai simpli gi mai pu(in solemni decat randuialr primei cununii. i(Ar
logodnei e contopiti cu cea a cununiei, frcand amandoui o singuri slujbi qi logodnei e punered. Si schirnbarea inelchr'.
necuvantarea de inceput nu ca la tain: (cununie), ci ca la ierurgii strivechi, pe care Biserica creqtini numai
ltogoanl): tui in slujba bisericeascl. Inelele, care sunt
vintat este Dumnezeul nostru...", dupi care urme^zi rugdciunile iniepitoare
ite (,,Sfinte Dumnezeule..." qr celelalte). Lipsegte toati partea de la inceputul rau in Vechiul Testament simbol al putcrii
pAni la punerea cununiilor (binecuvAntarea, ectenia gi rugiciunile pentru'bine< vede din textul rugiciunilor pe care lc ci'
rea mrnlor); deci, dupi punerea gi schimbarea_ inelelor, se citesc doui rugiciuni cilor dupi punerea inelelor (Molitfclnh'
ale, apoi se trece indati la punerea cununiilolr. Atnt eitenia de la i.r..p,r[ ele sunt simbolul iubirii nesfArqite gi el
ldirrai dnicii unul fagi de altul, precum qi scmnr,rJ
punerea.inelelor), cAt qi cele doui rrg.iciuni de dupi schimbarea ineielor'au
penitenqial,- deci cuprind cereri pentru pociingd qi iertarea mirilor, pentnr ci
lor prin a doua (sau a treia) nunti le este socotiti ca un pi.cat izvorit din aprinr purtau qi sfintitii slu.
trupeascr, pe care ei n-ru putut-o birui, tncepand de la.punerea cununiilor pc gi al bucuriei nuntrqi,
rAnduiala slujbei la a unti. inqiqi, cum prevcdelu
Rdnduiala nungii 820, f.5l v) 9i cum
A pa*a nuyttd e aceea
. 238).
opreQte pe preoqi de 22. ..'1), cu carc ln'
de Dorrurul.
7. insemnare despre,nunta de argint', gi rrnunta d.e aur,
se obignuieqte.in timpul din urmd, mai ales in unele familii din oraqe, si. se
intr-un cadru mai muh sau mai pulin familial, aga-zisa nantd. de argint ori
312 333
PRrJo't' PRorr, Dn. !:lNn BHnNr5,rri Lrrlr R(it( )A sPl.x )lAl,A
liica l)onrnului, [liscricr ue ducc cu gflndul mai intAi la naqtcrea Irrittutrirt{ t dttttt-
sunt incunturaqi2('. l)c accca sc qi cAntr pcl.ltru miri mgrciuncir:
,,I)clamne Irr
nostru) ca mdrire Si cw cinste incwtuneazd-i pe dhnsiil".'Punerca culupiilor
a dat tiezcicscului lrrrrrrci cliu Sfluta l.'ccioarri, naQtere pc carc a prezis-o mai alcs prorrxul
numirea taiggi, obignuiti la greci: td oteQd.u<opcx': incunrrrrr", irl.o.o.rrr..
Apostolwl de la cununie esre luat din epistoia sfrnrului Apostol pavel
11il (VII, 13). Dc accca cAntim acum imnul prin care Biserica il indcarnn[ pe proro-
Urrl Isaia si dlnt-uiascl impreturi cu noi, de bucurie ci i s-a implinit
cdtrc prorocia: ,,Isaic,
a cu legdnr* rm'.,ii-qi indisolubiiil rfilrrq,,iegt. ! Fecioara a avut in pAntece..." etc.30. Cele doui tropare care se cAnt'l dupd
Frristos gi Biserici, indemnandu-i pe viitorii soqi si'se iubeasca i.rtre ei qi Hristoase Dumnezeule..."), care sunt sti-
cu lccca 1,,Sfingilor mucenici..." ,,Slavi Jie,
goste neqirmuriti gi sfhnti. vineri glas' 7), vor.sI
hiri nruceniceQri luate din cintirile Octoihwlwi (Vecernia de seara,
Euarylhelia e formati din p.ericopa in care se istorisegte minunea slvArgiti
de M ;pune cl mirii trebuie si se faci plrtagi lui Hristos gi sfinqilor Lui, prin viaga lor
torul la nturta din cana Galileii, la care El a luat parte cu-sfhnta sa Maici (in.
II, i, cirrati, pe care o vor duce gi in cisnicie3r; cununiile care li s-au pus Pe capete s_ul1t.asc'
,.- !:^ly,!iy:f, ,: eonrl il binecuvAnteazd qi din care apoi grrtn
-ir( i ntcnca celor cu care MAntuitorul ii incu Leazi. in ceruri pe sfinqii gi pe aleqii Sdi dup{
uTlwottt|erntr pahaml sau de obgte (td rorudu notfptov). El inchipuie aiat, nloarte (vezi vechea iconografie religioasi a martirilor)
ria gi veselia nunqii, cat qi soarta .orn,r.ri a viitorilor rggi, p. .rrJ ,o.;ffiil;il;
ni, avl.nd.parte de aceleaqi necazuri qi aceleagi bucurii2T.'Acelagi lucru vrea si aratc
Formulele: ,,N4irit sd fri, mire, ca Avraam..." gi ,,Iar flr, mireasi, miriti $ !i...*
Silrra...", p..ril preotul le-rostegte la depunerea cununiilor, sunt formulelc de fclici'
cata de pAine (cozonac sau pigcot) din care, prin unele prrti,
se di acum mirilor sr tnrc (hiritisire) riruali a mirilor de citre Biserici, prin glasul preotului.
o dati cu pahaml de obgte; aceasta din uimi este o reminiscengd veche, precr C)t lttlrt ca tinerii crisritoriyi sri vind a. opta zi dwpd cwnwnie la bisericd, pentru a li sc citi
mogteniti din rinralul,nunqii la romani qi amintind de painea comuna (un'fel
cinti) care se frangea la ei c' ocazia mrnqii qi pe ca rn v ocQdutou),
(li"bry.fu*tu.*.: confaweatin)"..$ta, pahaml,"cit qi painea-n" -irii-" -a"cau amnci ir cs botczatn din
12<
rrEut rR(/r{. uR. ENE I'RAM$TE
331
r Rrrrrr rrrrJ!, lJl(, trNlj ItRANI\STB lJl I Lr NVrVn $r Ev*'rPrr
eparhie'"'"Jru
ff l, l: I?:::: : Ll;.".i ;#J ;"."#H * in arhi a 4. Randuiala hirotoniilor qi a hirotesiilor se afli
in cartea de sluibl numitfl
::, T::i1 i; n"*li .u ;#;; :, ;U:ri:Hi;;
ep
poate si.vArgi
acelei eparhiis.
hirotonii s;iril;; s a
'-
Arhieraticon.
a\ Hirotuia clericihr inferiori (ciny Si ip
2' r,ocul sivarsirii. Hirotoniire se savdrgesc rordeauna numai lui act al hirotoniei in viaqa spirituali a ce
U"ffll",l:::^,,:-tq- 6F,"t M;,:;3rs6s c{r^.^ rr. : in bisericie gi
Biserici
lJrse,ca
sfintirii, iar exercitare" ar"rr"i pi."qi.l Lri",..a^
s" ri*,iiq"sc, ;; ;;-g,il, tor in biserici,
r ile, de ase
dar in naos. ele se pot ta
in paraclisul ..i..ir,ri'.,,r
paraciisui episcopar iau rhi.*
chiar t^ -^^^s:--- -,
i" i"ila.t"-episcopari, rnarntea .-r, ,.#LiXXfl
3' Timpul sivdrgirii ca gi Mirungere-a, taina
independenti' de sinestitatoare, .i r. ii."a.i-^, hirotoniei nu .orrrtitui. o sri
il ;i;ib; sfiniei Liturghii depriri
*TlXlll,:"*,:,,.: l,
sg*1y
1 !i;
i1-1r;,",
"a.q*.
hi;;;i L L rurgh ia D arur
a
i
il,ililr'f5,*1,[..','.Hirotottiite';;'a'a.*;;";i:;iH;lHi:":"iii[1#i
a) Irirotonin in nt'hiet eu se face inainte
de Apostolului gi a Eva
lindard dupd ,'sfinte Dumnezeur.....;'y,'J.""rece
'- /) s>v! ^citirea
in acest momenr se incepea o,
Lirurghia, in prezenqa ,rhier.ului;
5.
drstmcua carc se face azi
.,,, , i.t- Pfle ;a in limbaiul ortodox intre hiroroni.r hirutesie
si dateazddin scc,
ctica Bisericii carorice
cuca Catolice nu
lgc ^;"t azi r.;r,i Jif.';;ilffi"ffi.#i;ilr1:
n,, G,." nici "-i-"-^)-i^';;r:::
vorvctChbnt*,""r.1!]?r::t*prirrtrrirrt"riai;-ii,nirrli#"il)
-.
e ur,,tuLa)w. lnryoyranfe et relntwte
dz l,innposition
6 972), nr. t, pp
T-?.Lgi nr. 2, pp. ZOZ-ZZIA4.
eculn., can. 3 a.l Sin. \4I ccuri_r., can. 19
cr,l. gi 2a
7 II, 4-S Ei 27.
. can (t
can. 6 tlal Sfintului
Q€i-;,t,,: \r:^L:r-
Nichifor
Arbieratico [i hirotesiei de.ipodiacon.
Mimrrisitorul. Cornp.
, Can.
\) ,. ;r can. 22 Anriohia.
,,,'r1,1, _f_:lildli.i(cRo, vol. II, part. II. p. t7\.
hintreb.39,trad.rom.'P'322,C<>nlp,$Pi,dalionil,rrrltrlln
t""t,u3;R:;:\l''irrn**. care vin ta hirotonir, intocmit dc Ar''
F,mili'n Arr'
pentru cardid.alii
tal-Tflrgovilicantrl, lhirrrcqti, 1 939'
33n 339
HN^ttl\) I E
.,.-I'ttndcrcA.acc.rlstil' carc sc ficca gi lc-vililor clin scrviciul Oorrulrri Mdrnrrici (I qi ctt prtlsoPtrl pc gnlnllii'
j",1**: ::1, :::::1".:i-.i"d dirur ui i n ; r ; ;; l;#;ii;i ;
d i;;t.il; l)omnului, urrclc rlmf,ttc nrni
Hl1;l candidatul
aceasta, : devine levit, om in slujba altarulur, p"ir* .a pdrul
I
$i
este un
al trupului gi prin tundere el se aduce rui'Dumnezeu'J,
piign ain partea om,
tunde la creQter, perrm c
F{ris.tos_este capy] qi .regteJ';il;;i;: fil,JLr;:
mai inchipuie gi cununa de spini a patimilorrs.'
Apoi. arhiereul, luand un.felon scurr, dinainte pregitit
. . (sau, in ripsi, un st
9:::::lryazi si il pune ind^oit pe grumajii .r"aiir"i"l f"f"r"r acesra aduce nrAna arhiereului, care-l
i"a r:
de veqminnrl speciar p.,:11".iI purtir slujiiorii
uiseric"qti infe;;;iAir;ffi;;i iffi;rd;Gt'*ilii.
serica vecher6. Arhiereul ir binecuvd n
n"" p" .l"alirr, a.a"au_i semnul Candidatul face trei
tei cruci pe cap de trei-ori, pune "^riain ii
mana dreap,a p. .i.q* gi, zicand dia
!,,, arhiereul citeqte rugiciunea'de tri.ltesire (,,Doamne
:?:T:ylr-:.uj.
nezeule TgiT
atotqiitomle, arege pe robur rau acesta..."); apoi ai.anaiaanrtuirl
n::!y2:-^'-:1Tt tunctiei _ din care .#a;hrroi.tG;;U;'.;
o reminiscengi din ,,cercarea,literutui t'tecuvAnteazi Pe caP de trei
sau_,,ispitirea,,_sub firr_t J; ;;ilJGiffi"i;;,
ilj Sfintei Mese, cu faga sPre a
:j:"1:?::::1y:l-:andidasii ], treapta de citet, p =nr'u-" r"',.i., Jr.a-ililU
teasci frumos din cirqile Dupi aceea, candidarul se ridici;;;il,t tcsti- e luat de miini de
llnti
citre arl iereu, primeste de la diaconi .tih,-,i <i nrorul ,oiii'Sfen,, Masd de trei
:1T11lllf:*
treptei urmitoare, de
ru (ys,
\vwrl doua, ,,Slavi fie, Hristoase
arhi...ului ;pr;-bil; ); el le Pr cAntiri ca
v!$rs,-v' r Precum vedem, se cAnti la hirotonie aceleaqi
ml orarul'i'.-ar"i
gi oraml"".
mI gt ,i.o
Apoi sdru f,tiqe"t,in
;t itil[r* i1,1#i!";, gtiharulri o,34: r"..i,?rili p.;#";;:,,;:l:]'aduc
aceeaqi ordi
Hristos, in
.. P"pi aceasta, noul. citeE e ficut ipodincon, d;r;ia"["1"r[lli-,1,e.o"r. .u, altar sunt P
melia Sfintei Mese, qi Pe
*:r::::,,1'_*1:3::,{i1 ".i1 trei metarui spie risrrir, intre sf\,ricete impiritesti
into,rc", i,, ai,i""ii]l'i1it iiiJ:Tltl;Tift_il,:],'T[.'j.:::...,t ,trfffii.il mirnrrisit Pe Hristos qi
schimbind la sfirqit: ipodiacon in loc de i;tep1. in pe care EI i-a incununat
rrE, ,rr.,i",",,r,,i l---^,,^^r.-^-l
eceste il binecuvXnteazd,
acesta hin..rr.,4-.o^-x pe ) trei
--^^-^- de
^- creQtet colguri'ale Sfintci Mtt:
.
ori. Diacon L 'Patru face cAte doul nrctanu
jurare'
dreapti pe caput can iar c 'engolPionul
de hirotesire intru ipodiaconTal"
f1T,:^I,1.:hl1::!f_"Xa"d (,,Doamne D.rmnezeur nosrru. cera ce prin Qi mina drcaPtd'
unur gi mari
un lighean g"i
:i::3,9:31._]; ?,:1._"llipilzinti "."p*,,l-o,_ prosop, si o
::.i1"1:1'^1danrlnnandlt8#L;ffi ;:.i","'#JtU*:il'.::::?Ji.:,
arhie.reului si se spele pe.miini, deasupra tGt.1""]"r,
eitei inconjuriri
r.a"Ji5..,"".,;:H;:1; faqa Sfintei Mes
teazi numai cu
timpul acesra,'diaco"tr ..r" pr"r"p"f sub tighean,
:f*:lf.rX.*:t,^".t_iin ca sI
t1.:ipi,pji:::^*-n"_..uI\iqtergemiinite,p;"i;J;;[l;;#;
con, il binecuvdnteazd., iar acesta ii sirutd ;?;;
jt,'il ,i]';
ai, ;;:;;;"prffi;^#r"i.lilr
il;il;i
teQti, merge gi sti in faqa icoanei impiritegti
,roli- rm. Hrisros Izice:,,Si lu[m anrinte l";
dX*fti"':"Ti'ri'.?s+;ffilil[;il1.i't;:Hyf
"
,i:',T.::H#,1"'o'," in ieq, iqi ia mitra dc Pc
r"nP'
Se incepe apoi s{hnta Linrrghie. candidarul?;;;;ir'il"""li
pi"u r, r candidarului gi zicc, ctl Hlil$l:
I::;, ?,"1i:1-d:'::
tcgti
jl fl Aeruvicurui, ;i,ff;;;,i.'J"'i., rata uq,or im
:ll" li toarni
qi, venind arhiereu.r,
ti sil ttc rrt'
de trei ori de se spali pe
dati: ,,cnqi sunteqi credinciogi..."; apoi ii slruti a.""pt" ;irl;i."ili:;il -#t,fata icoaneiMaicii
jii;.;;1" ncetiqor, rar qi dulce: ,,Do t' lrr timP cc
ori pe candidat lc crucig' Pe
:i de trei
lui, ii citeqte incetiqor cete ao'a at l)unrtrczcul
ili'l;:l !)::!::t:*o:**:i*,r, hiroto1l2cap. r58-r5e, rrad. rom., p. r30. capul 'latitt"i
iiffi]:.llil'+:l';*,::*:11;".i:li:::;:r;";:il icqirea cu Darurile, ipodiaconrrl mcrsc in trrml ttltitrttlltt
rom., pp r 0-r4r) numerre Arht
,r#'Iii:1,11,}i::l'L';*:
ct,tttstln
l7 tt.,'.-: .,--:: r:-'-
(vczii,lii
II-pL
r'(vczt
hrnrirrri" (lccx.,
clc cx., V.
.::{::::::y::;15.9r-'-;
$i il s()c()tcirc ,,inccpitur:a-,,
V.'Mitr.rfa,r,,ui.i
veqminielor sfinte
di n<>ultri'circ; 1i fulie
linrrgiqri.scj
Mitrofirrrovici qi
.
Iache .(stclntc),
r;i c<lla[r..ao.
, op. ctt., oi>. g:
rrr.. pp.
acest vesmtu11
::m'lt:t.r;l
se
- Inainte de
didinainte, xpur, semneaza ramane r,
Qr
j:,:x::1 1l.altar, pentru hirotonie, candidanrl
.;ru;::;f*Hf:'.f:T*:S:[
a"iJ'." Ii?:;#tjl;;:*' ^t'
. f"r, a. _aini nu de citre
"J :l
coni, ci de citre doi preoqi, cu care fe.; i".",i*H*i;.it#iU avrurL \Ld HJ'j::T;
u.tllll L
ali aceasta
i (veziArh
njurare ingenuncheaziin fata SfinteiMese cu 'iesalonic iala aceasta este ca o l<lgtxlirc I
mnului sI pistoreasci26.
'-"ffir*""ia propriu-zisi in arhiereu are loc, prgcum am sp-us, intimptrl l-ittrrglriti
i se dau, indatl dupi ce s-a cAntat ,,Sfinte Dumne ;eule" (inainte de citirea Apostolttltt.ill ,tll
rH!!*rL! uuyrur,;rrcuregti: intAi epitrahilul22, apoi br6ul qi la in momentul cAnd odinioari (pAn[ prin s :colele VI-\fII) se incepea. de fapt t,inlrghltl
;:-;:,
- oiT;,r.lT,llt:r*,Iy!:y1 urmi ddffii- . aceeagi rAnduiali ca qi la cclelaltc cl<tttil trt'ptt'
.T",.,
de slujbi prin. excerenqa , ,ri,;irit preotesfiz.r i; itt*;i;;"mAneascl ." ,. i".. dupi
Apoi, noul preot rdmine.in-dreapta ;hiJ";il;ilffi
i#iJ;:"&l, rpr. cinJ cu urmS.toarele deosebiri :
::::#:*H,1;,:i,,:0,.1::11,:_1,,1=",,n-tar
tar, dupi rAnduiali, ca unul ."r., i.rt."i1rir."p."
pa.ii'.i,lj-tn.o
'uld Lu preo.tii
Prcopl din al:
to.. 2a
Simeon al Tesaloniculti,op. eit., cap. I82, p. 139. Vezi qi S^. Salville, un ritl d'ot'dhwtiot
r.
ient: l,hostie d.ans la m.ain i iorin n;, in'rev. Eb, an. XVI, nr. lO2 (sept.-rxt. .l9l 3), pp,
424'43{
Ot
sil t
Astizi se di de obicei noului preot Sfinnrl Agne[ scos pcntru Linrrghia zilci .(tlilt crrrc ttt'tt'tc,tz;l
ljXX:::l1':1:**,"1
22
o!. c1t.'.cap.
Odinioari, nu i sc ddJt'-r'-:-':
rur' (rau'
--r' r84, rrad. rom.,
rurrr.' p. r'lu.
P. r40. impdrtdseasci sfin1i1ii slujitori)l mai inainte insd ise didea un Agncl dcoscbrt' sc()s tll ilccst sc()l'tt I
se-ficca din orarul pe care acesta il purrasc I'r6scomidie (Simeon al Tesalonicului, op. cit.' cap. 17\
pAnii acum,
acum. aducindu-se
aducindu_se .,.", "l:l:,.1:::,"!plllrl!:,_i
r-se capinrJ
ca din spate at^orarului pe11. g-_;, ilf+:.r;;
Tesalo^nicului, cit., cap.
E. I
cap. I80-181, rom.. pp. 138-139)-
rrad. rom., l3g'-l.lgr" iiitffii
'-o \'' .f 2s Simeon al Tesaloniculti, DeEre sfrntele hirotonii
2' in *;;;:
siseirc'a ;"; ;"'.*iiGI; iIfi ,l13"iJ?;
]l!,:.,11-hi."r"nic
peste grum^z gi pe care preolii <ipoart'i t"rti
o cruce, pe care arhicreul i_o pune atunci
VIII, 33,35: ,,$apte zile si nu vi depirtali de la
rii voastrc, ci sfirilircrr voastri trebuic si sc sivir
,i"1r. 2n
Dcqnr ttitttulc hirotomi, capitolclc 197 :l 20
342 343
Pnaor Pnon, Dn, ENr Bnarur5,rn LITURGIOA SIIECIATA
-t:, ":..T:,:
q p"i Ll,::*:i
.*J"e iii' i;i;: j,iiereilor,
I :i F
ids+i ;
ft,',1!ii#ffiff.H[,i;ifl:##,i
_i ii".iJ ui, *i ci i, pentru a se
nu de citre diaconi, ci dans les Eglisa Orientales,ln rev. Ml), nr.
1":-T:":1'..1._ l:*tr.Thima;drid s;'i.io-or,rhi, deoarece ,ii,Xilir?""',i'.j
T:T*-'"j,:T?T:1fa;l yorul monahat, r""i"i" JL dr;-,;;.:laci a fost
clericii de mir sau dintre laici.
ns de Vanves (1954-1955)), Paris, 1957
La inconjurarea Sfiitei Mese, candidatul e purrar
^ de doi dintre arhiereii srufl
inlitareflff;.il;a;c[il
I:,,,,T1* l::::,::.: ?ITfrr" {e in taini re zic col.1302-L425'
rern Verhrilttttrs, Atena,
;::tili?Jiy,:?:H:*'#::",nztln*1,"1'..#i:ii;il:Ui1}","fi L949-L95L).
Dupi hirotonie, se dau noului arhiereJvegmintere gi insignere specifice dela kturgi'e byzantine des ordinationsr^ln
tr
inainte), omofor, engolpiorr, cmce p( de Saint-'Sulpice), 196I, pp. 190'208.
:eilalti arhierei. tesiihr (in grec.), Atena, 1949 (extr. din
arhiereu are protia la slujb{; el zice la
ntii, iar dupi sfArginrl Linrrghiei, prir ns les rites d.'ord'inotion en Oriont et en Oaci'
creqrntele).,l'ff #!'Hf
;ti'+Hi#H',f,[:1xifi
il.:i-;;'#;#i::Pf
6,,.
fura r. ^, -,_^ -,
mantia Ei_i di toiagul urr'lrvrL) dupi Ldrs
arhieresc, uuPd caie accsra
acesta Ilmp nt'i,on bewte, Kassel, 1972.
la popor qi -tine cuvAntarea
"n.;ril---..-..r
orice cleric trebuie si. serbeze in fiecare an ziua hirotoniei sare, ,,cinstind-o
..r. _",iii;;i;;:ffi;;;er.
slujeasci Liturghia irlracea t-,1.
:i,i.:"::f,r,:.Tjlt,^ly zi, mutgomi;;;il;ru
sau, cer p
si rimAnd intr-insul,,2 .
J.,il;j:i"r'ilih
e) Hh,otesiile
ad'ruinistratite 5i ranguri
.fice sesiv1rgesc P9!tt'
d'e
tacre rao"nil^ .(distintfct)
/-^^):)-- t
e dus
e .1,,o i-
in f^+^ ^^:
t.tr.njy.rrurur cu acelaqi."."-o,lrid
tanu in mijlocul bisericii, il iau diaconii (preoqi
t,,!- Po :u nces te, Prea# nsi te
3:-."j,f l,,l:.Tl:, i.^-^* :--rlen erc.),,
:P.i:.:j,lll"l."'.,-,
episcopului, care sri :.!11:9,r::i,^,i"t """i., bi.rniere,
inrrc ugile. i-pn.lt.qii,
binecuvAnteazi ge cap de treitri IiilttJi,.
Ei, pr.oa"i" ii citeqte r
reqneetirri .lo
ne2 respectivi
nea hi*^,- r
^:-^ candidatul
de hirotesire. - ,
^---r. se ridici qr primegte d. ,"
3;f:*:lfi::::stly:.i :
I ' r'iorerr*
pistoresc Ia stared, briur roqu, i g;i?il1 pectorari ra stavrorori, "^i#ilrli
.i.rr-.nI"
carja sau tc
.l-q :.. :: ;.;"p"p#;t*rili Hr:
l'^::*,i:f.:;1,-,:
noului
.rr.,,l Ll"t-,l.ltJri, de duhovnic
^vs,rL voLL'
-.ir..r'.,,v'.a"i.
duhovnic-cru c.a qi fuIotitfel";)t."'
t::,:^::,:^::solemni este hirotesia de stareq sau igumen
lgi"gl (vezi
BIBLIOGRAFIE
B. Botte, L'ordiruation d.a blqwe, in rev. MD, gB
(1962), pp.LI3_126.
F. cabrol, o.s.B., trnpattioi di *inr,-in-tiact),-wl,'i\\'6Zi,cor.
39r_4r3.
se la hirotonia de arhiereu se practicd
cca a a dispirut din ulLvru
secolul n v rr
azi
ttiro
hiro g,
L. {ytia.
.,jl la Prof.
8,298, citat
tn.Neselc
yoronou Cnn,o
Voronov,
l.\csclo
* Concerr.* v,,vw&w @'9Itrr, ,orult,
liPj"l*. ss-
"' itr"{ l.li.l!
i:^:.!'li K lt ;t loz, nr o,
2'simconatrcsalcrirl.uti,i,dieiri#irrpt'iai,rilrirroei,cap.r22,tracr,rcm,,
?n .t
.
.p. 72) .
p.r17.
344
l,t't'Lr t\clt :A sl'l':( :lAl,A
Caprrc;nrr- VII
, sc sivirqcqtc aclescn adic':a:*:,ffr;'1;1,*I'l"l#lil'"3:;|lil:iJ
nnsltt dc obitc,
,l,ii::"lilT'ti':q;i:ffi1+#ilI.,1it,,,,,"i, ,'*"ii si acordc o ierrarc gcrcralil
clc
350 35t
FRBoTPRoF,Dn.ExBBRANT$ffi [
1i92
,,
30 ti toc. cit. supra. gi la nol odinioari, cel Pulln
noi odlnloara, qrin Paqlle
pulin Pnn unde u
lvloloovel, urlqc
pi4ile Moldovei, 1l s€f
acesti exNta
Obiceiul acesta exista $r
acum doui secole in urmi, mitropolirul Iacov Putneanul: ,, rsi gi mor1ii.cu untdalewn s:.ung'
cum zice dumnezeiescu Dionisie,'spre inchipuirea untului de lemn celui de Ia botez. l- t- -
$i
--- de
face intru inchipuirea lui Hristos gi pecelruiiea celor ce intru Hristos s-au mutar la noi gi
.rn*." ior, ." .LIo, ce au vrefuit aici^dupi porunclle Lt| precuru peste tnoasteb fr."t;W ruucethi
F ,.1 ----:
.
:rului a&sriria. Cici celoidesiviiqili cele desivirqite qi sfintc ll
f --
m.ore
m"are
cade"
3l
l]32 Unii
,r,, autori o"T;rE
manuare deTiPic
de manuale ,l?!;ic obiceiul acesta (ca de ex, F. Balamacc, op. cit., p,
352
OAP! ft)LUt, I
slvArsitc
oriinaintea zului, ln
inrrffit
i.'ge*ia.,
ape
sfinqirea cxemPH
deiegarea6 e, parastasul dupi Linughie s.a.).
2 ierurgiilor. Este
firea el, adici vietiqile
cios tru viaqa sa mater
voie de aceastd purificare I
,0,,fr*,i,',0[Tj,^,._,"1.::l !t
"_.,iJ,i.,nahrra,
anoygri gi puierea d.;;;,n;;
pe care _ .r^ .a
Iati de ce, pe drept cuvd.nt, s-a vorbit despre sensal saw ceracteral (pan) cosmic al
lj::i,i:: fii 8: M:.xw, rz-r8 s.a.), .,-
de
ruSdciunii ortodnxe: prin ierurgii, sfera de influenqi a rugiciunilor cultului ortodox se
:;:T,i1ljf::l,Y-r: I,
divin qi Ia destinatia ei origiriara,;.il: " ^ cxtinde dincolo de persoana omului gi tinde si imbrlgigeze intreaga lume crearural{,
Fldy
rorosul omu_tul. De aceea, Biserica binecuvAnteazi
toriieileintrehrli.teaz\|n".*':^:'.l.^l:^:.
torii ei le lntrebuint"*il::-.r.i+."frgi", 4. Originea qi vechimea ierurgiilor. Se obiecteazi uneori cI ierurgiile n-ar fi font
(.rpr, p,inea, vnut, tlmiia, untdelemnt practicate in Biserica veche, ci ar fi creaqii sau nlscociri mai noi ale Bisericii, sub prcrl.
::i'.tlJ:H'::'l'-l':r'""-i;ia1a;;""[';ilffi ;;lru;reomurvinein unea mentalitlgii magice a poporului simplu. Celor ce pretind astfel le rdspundem _cI
ffiTj#ff:I:'iJtri,, nor,. qi ierurgiile sunt tot atAi de vechi ca gi Biserica creqtinS.. Ba, pe unele din ele le moqtenht
r lsl
Fructere pomilor
fructele (la
n.rnirnr rrro
:1.:
oare *lxl;"; ':";q#il;i,;'ilb,
h,n' / I tchn"-i^ ^fegtaniile'
rsllitrutle
ri
incd din Legea Veche, ca de exemplu slujba pentm curiqirea femeii la 40 dc zilc dupl
tu Fr"'iiri'n;;iil ' ramuril naQtere (veziLev. XII; comp. Lc. II, 22-24); pe altele le-a sivArgit MAnruitorul lnuuql
L.-^----:-
bucurie
^^h.-^ ^-^ ilH'iJT'i.',1tr: qi Ternrlianz in secolul II, Sfintul Vasile cel Mare in secolul IVS g.a. Ruglciuni pentru
binecuvAntarea gi sfingirea apei (agheasmi), a untdelemnului, a fructelor, sfcgtanii
pentru ploaie g.a., dintre care unele aseminitoare sau chiar identice cu cele dinMoli*
felul de
hroniul felnicwt ortodoi de azi, gisim scrise chiar in cele mai vechi rAnduieli bisericegti carc ni
^-rrrrv,qrarr, r.rurllclrlc frfranl m catugane q.a.). s-au transmis, ca in SfinyilnrApostolie, prectm gi in cele mai vechi c{rgi de
3' care sunt deci efectele_ierurgiilor. prin ele,. puterea slujbi, ca Erhol.oghiw Serapion d.e Tbutnuis din Eqipt (secolul IV)'o.
gi acqiunea curiti La acestea s-au adiugat, desigur, qi altele mai noi, iar rnnduiala unora din cclc mni
asupra omurui, ci tbf vechi s-a dezvoltat treptat, prin adiugarea de rituri sau ceremonii, rugiciuni gi c{,ntilri
;fi1,:.::l#,.".",:: :: _,:"j:,
tumi creanrrare- scotan4, d:'"bl.t-"^::l;i
p;,;;.; ;[J;"ili'ir
rnsei
. si asupra
prin Biserici, r", ii,Ti:Te_'j. T# #Jl noi, dar simburele sau miezul lor originar a rimas acelaqi ca in vechimerr. Atlt icnrrgiile
rir;;;;;;r'ei
-ri.bir" rfinqiro"re data sluiitoriror sii ce im-i
"','#?:il:::"?fl:f mai noi, cAt qi dezvoltirile adiugate de Biserici la randuiala vechilor iemrgii ltultt ccnttc
::lT':',.*:n:.':l-:ii;"fi i" f"t"ir..r1", a"ia.""Ar*rtr{rl*HiliilH;,tI
sura in care le este de tre-b"i"qe. lT"'#lttrltrdl'bhi de desfiqurarea qi evolugia normali a viegii religioase a credinciogilor) care crccazl mercu
imprejuriri, condigii noi de viaql qi nevoi noi, care se cer satisflcute prin noi servicii rtli-
,,roati fiprura lui Dumnezeu e buni qinimic nu rr,r.r,.a.
irir., .e.l i.;;;;- daci se ia
este de lepidat, i, cu
",, n_l
gioase. Ierurgiile constituie sectonrl cultic in care se manifesti deci in cca rnfli mrlre
';;dil$.H il;JJi'fl,:'rliTrclnczerr "; pr4
prur ruBaLlune
mgiciune,, (I Ilm. IV
(r Tim. IV,r 4- m.isuri puterea de creaqie liturgici a Bisericii; aga se explicd imbogiqirea Molitlilniccbr
ese in dezarmonie cu omul, re,
, un auxiliar pentru existenta 03.
r sau pinaqd cu el la culnrl div
)du[
rrvqrrrqr.Ld arurl..rru_rul qe catre om, prln Biserici.
3-56
357
ruEUr rn(Jts, uR, IINE ttRANI$TE l/l t V NHr!/n
ulor lliserici ortodoxe, ca cclc slavc, cu atatca slujtx rpi nrg{ciu.i noi, prccum gi cliu
a) Ccle mRi rcurtc icltrrgii stttrr nlciltttitc
wolitfit (eb?(t'
citcqtc l, Dtt"
birile existente intre dtfcritele Moritfbinice i" ao-.ili.,r lilfi,di; r,oliwa), ca clc cxct,pii;,"ifi;ili;'*'i"-.t'it"ttr
rninica lrloriilor), n.Jlli.lrr"l;;;;F bi"ttttua :" :iT!l:-l,t-11
rlcat nttnrat ctt
RAnduiala de azi a iemrgiilor o afldm in Evholnghiu (t
1". o--., Ierurgiile se anroni" de sfi.tel^ *t-^ rrugust), Ruglciunea ia toatl neputinqa
q'a' Ele
"idi priii
rdl rr pr,r uu,ruaccrc qr efectele lor. AtI'i ;f#i,i;ffi (
lllTll^'111"0*::-r'-"::i-:r-:n"qj',""
nic ,
prin aceeaqi putere nevi.zuti a Harului^dumnezeiesc, pe care.r.
ri-ii[*r'I
azi in chip
I
:
358 359
rREST rRoF, DR, ENE BnnNt$ni
I,I,rU R(iIcA Spt.:CIAI,
8. SlvAreltorul lerurglllor. I)intre toate ierurgiilc, sunt doar cAteva pe cerc lc poat
sivArgi numai arhicrcul (cpiscopul), gi anume: sfinqirea SfAnnrlui qi Marelui Mir, sfin
qirea bisericilor qi a antimiselor gi hirotesiile; pe toate celelalte le poate ftce qi preontl.
Ca sivdrgitor al ierurgiilor, preotul trebuie si observe urmltoarele:
a) Si respecte intru totul rnnduiala slujbei drn Molitfelnic, nelis{nd nimic la r
360
l,r'r(J lrct( )A sFlr,cltAt,A
CAI't'rr)r.ul. lI tn uncle pilrqi, tlilr accirst{ nprl sc obiqntricqtc a se punc lrr apa pctttrtl bniir cr:pilului,
in primelc tr'ciiitc dupl naqtcrc (sau chiar mai rnult)4.
rerurgiile in legituri. cu naEterea cu botezul Mengionlm ci rAnduiala sfinqirii apei din ziua intAi dupi nagtcrc lipscritc din EultoloXltiilc
Ei grecegti qi rusegti, ca qi din unele ediqii mai vechi ale Molitfetnicwlwi romincsc (cl c{c cx, cclc
de Bucuregti, 1832 qi 1858); ir-r practicd insi mulgi dintrc preoqii greci foloscsc apa sfittqitl
Cele mai de seami ierurgii privitoare la viaqa noastri in aceasti imprejurare, ca Ei la noi.
sunt cele in legiturd cu r
moarrea) adicd cerl doui momente cronologi..
-t"1,!.t_.: irrt .i"r. se desfiqoari CAt priveqte cele trei molide pentm liuzi, previzute in rAnduiala din Moktfclnic, ln
vlepr noastre.
Biserica il asistd pe om.gi ir ia sub aripa ei ocroriroare ele preotul se roagi pentm grabnica ridicare a mamei de pe parul liuziei, pentru icrta'
incd de la primere cripe
venirii lui in lume. Ierurgiile prin care iqr ,rrii rea plcatelor ei, pentru ocrotirea ei qi a pruncului de bintuiala duhurilor necuratc $i,
de mama lui sunt urmitoarele'trei: ", ;;[fhd'il
p*n.ut nou_ndscrr mai ales, pentru curi,qirea ei de intiniciunea trupeascl pricinuiti prin naQtere. Precum
l) RAnduiala din ziua intai pentru femeia rir,,i (indati dupi naqtere); se vede, la baza acestor rugiciuni sti concepqia ebraici, mogteniti de Biseric{ dc la
2) Rugiciunea la insemnarea pruncului, ;r;a'i;;;iJ""rr.r., a opa zi LegeaVeche, ci zlmislirea omului porneqte din aprinderea poftei trupeQti a p[rinqilor
naqtere; qi cI, deci, noi oamenii suntem zimisliqi intru flridelegi gi niscuqi in plcate, Prccum
3) RAnduiala imbisericirii pruncului gi a curitirii riLzei, zice psalmistul (Ps. L,6).
Ia 40 de zile dupi
si vedem, succesiv, rdnduiala
a,uur.rd tr
qi rt.rllul
rosnrl sau n*rG, dtn
semnific"ti" trecarera
saii semnlltcatta ,c.st" ierurgii,
Jin aceste Aceeaqi concepqie se reflecti qi in celelalte molitfe pentru moaqi gi pentru.femeile
i..,, care au ajutat la naQtere: atingerea de liuzi gi de_prunc le este socotiti ca o intinrrc
l' in ziua intai dupi naQterea prunct'lui, moaQa sau alti femeie, din cere carr trupeasci, de care trebuie curifite gi ele, ca gi liuzas.
p_.-i acasi (sau r" pirl{g,lL * #i pr.orol; ., uri
li*tlr-:":1._..::iT_t:
(sticli) cu api, pe care. qr:"r-"I ,nrrq.qt. a.rpn .a"a"irL-^iar^ri'i"Wiiilii,
"Lr" Unii interpregi ai cultr:Iui oftodox cautl
" n,igagi"l,l.l;:;;::::- ;'1,^-^ n.-__
o-biqnuiti ta ierurgii;. apei qi al rugdciunilor din prima zi de dupi
3,::,:rl::::rea
gi celelalte);.cele trei tropare d. ,fiiil-gl],N4iluieq
(
40 de zile dupi nagtere (vezi mai departe).
pe noi.-.." gi celelalte); o rugiciune de sfintir.a' s-au desfiingat (comp. Gal. IV, 9-10). Necrrr
mare...");
h4rp l^ ^,-.-:--^l^-
la o: e gaqie pentru vreo curiqire rituali. Versetul 7
"\. cuvintele: ,,$i sfingegte ' --
preotul atinge cu mAna apa din
(sticld), binecuvnntdnd-o'cn ciq.' "p, "..^rir...,,, ie referi nu la zimislirea pruncului, ci la picatele omenegti in general, care sunt consecin[e p['
catului originar (comp. Fac. II! 16). Nagterea de copii nu este produsul unui picat, ci cotrsc,
.. Molttfblruicul cuprinde apoi o cinqa fireascl a unei legi nanrrale gi totodati scopul tainei cisitoriei, sfinqite de l)umncrcu
din: BinecuvAntarea obignuiti; (,,Creqtegi qi vn inmuldqi..."). Rugiciunile de curiqire din randuiala zilei intAi apar_in manu'
Domnului; trei molitFe p..rt*i
au aiutat la
ii.ir. ,Ui" din secolul )trV inainte, iar cele pentm curigirea liuzei din ziua a 40'a, din sccolul
Tf:r.e (preonrl le pomenegte nominal) gi otpusnrl Nagterii
Dapi Molitfelru.ic, aceastd, rhnduiarf ar urma ,i ; .it!;;i p;tur Domnului.
K tnai'nte, pe cAnd resn:l rugiciunilor din aceste rdnduieli (in care nu e vorba dc curdqirc)
chiar ra casa sunr mai vechi6. RXnduiala din prima zi are deci sensul unei mulqumiri adusc lui l)umnczctt
si. stropeasci. cu aoa sfintiti cese /eryglg, intii pentm ci,,s-a niscut om in lume", pentm ir;biirea mamei din greutiqile pu-rtlrii.sarcinii qi
i:::rrT":ITg,
icoani), pe mami, pe
ueri' rrrl4r spre
oPrL rislrit
rdsdrll sau s
din durerile nagterii gi totodati exprimi rugiciunea de cerere pentru sinitatca fcrncii qi n copl'
la naqtere qi pe togi ai cas(
apoi sd-l insemneze cu f.orri",l";ili s, i; i"i"iil Iului; iar cea din ziua a patrttzecea este o aducere-aminte de ceea ce a flcut Maica l)rlmnttlttlt
cAnd: ,,NdAinile Tale m-au prunorl fiind adts pentru inchinarea sa lui Dumnezru, prin insemnarea pe frunte7,
rn practica generali, i1si, nreotul nu mergea ni inainte la locur
de naQterc 2. Rdnduiala punerii numelui celui nou-niscut e prescrisi, dupd, Molitfthia' nil
Hf::y,,:9,:?:iyi *leni ialan{ i",".a..Ja.,o m.l'ii'r,*".tiile specifice r,,
;"f.r;.d"p';,il;ii;i*:;i:"d;'tiilJEH[:?,r,Xi,',1'i#:]f se faci irc ziua a. opta. dupd. nastere; pruncul ar trebui adus atunci de cltre moaqlt ln
".rr.i, #rTX biserici gi, stind afari, inaintea ugilor bisericii sau in pronaos (deoarece pruncttl tttt
?r"".ut vin
1l1lr^lr:^:rl.*r::1,_:qi pruncul
nou-niscut,. mama )"i qi ..i ,t dupi rAr
'"""' este inci borezat qi imbisericit), preonrl ii citeqte o rinduiali speciall, alcltuitil din
acasd d.'h;;;;;rl;
"T.:".:::::T:de preot in ziua intai dupi naQtere este,
a;;;;;;;',;;:"
^^
ca :!i^:']:j1ti
o preinchipuire
drupi simeon al Tesaroni
sau anticipare a botezului3. E"
toare), care spali necurigia fizici produsi. de nagtere.
;;. ;;;i J".i L*trrl.( ,'n?,rr.o. Iac.v Purttcnrtttl,
"p. Sin cu apa sfinlitrl sc fhcc ,,tlc
vre6YeziP. slujit ele".
I in ultimul timp. Trembela, Mtxpdu E'b1ol6yrou, t. I, Atena, 1950, p.259 E.u. Dupd unii litttrgiyi rrrqi
la noi in tari' in urma misurilor de.imbunitdlire a sirualiei
-c.onducere"
ulaliei, luare de c.onducerea stanr.rui, igienico-saninnl
st"n t"i,.,,E.;.ii. ;;, d;h;ffi;,,*".;;'ffff;,'H]T:':*iXliil (ca de ex. P. Lebedev, Lhurgica,trjd. rom. de Icon. N. Filip, i.378, noti), asrfcl dc nrgtlcittlti nr'
i,l.,.iil,l,..j#,11.
c:rsc-de naqtere.
h ;;i;.i;;,*-.;;;L..
"rE...il. "iii"., in marcrnittrri u cxista inci din sec. IV.
7 Yezi Icon. C-tin Papaiani (Tesalonic), Curdlirea d.upd nastere a fcmeilor (in grcc.) lrr.rcv,
Pr. I.St. Popescu, Noliuni liturgice...,IaSi, 1922, pp .
^2 l3l-\32; C. Vladu, Curs dc Tipic ,,Grigorie Palama" (Tesalonic), an. 1963, nr. 5-6, pp.223-229; I.M. Fturttrlis, Ildsp. landumc.ri.ri li'
P.25.
t Despre turgi-ce, canotice Si dltcle (in grcc.), Inrrcb.29 irt rcv.,,'O'EQqp6pr,og" (l'rcottrl), Atctlit, ntr, XV' ttr,
fintele taine, cap.59, tracl. rotn., p. Zl.
8 (15 apr, 1960), pp, 343-346.
362 ?r(?
rREOT t ROF. l)R, ENE BRANI\Sl,ll LITUITGICA sI!ECIAtA
Lrrmitoarcle: llinccuvAutarea; rugtrciunca lnccpit<>arc;T-ntdl nxstru qi 3. La 40 de zllc duplt noqtcrc sc f'rcc rd.nduiala pofltru lmbitaricirca pruncului Si
' trgpaml zilcl
al hramului bisericii. ' pentru curdpircn lduzai, tlup[ clirtina mogteniti tot din Legea Vcchc (vezi Lcv. XII,
. Apoi_ preonrl il binecuvanteazd. pe prunc, fxcandu-i sem,ul Sfurtei cmci la
(pentru luminarea minFi qi a gandurilorj, h guri (oentru rfi,-,ti.", n,ra.t,h,i ,
l-8), datinl pc carc ir p{zit-o qi Maica Domnului, aducAndu-L pc dumnczcicscul silr,t
Prunc la templu, unde a fost intAmpinat qi qinut in braqe de bitrinul Simeou (vczi Lc.
qi la p^iept fteie gi'de
"i s,
I1,22 g.u.).
molidl pe inseamnl Pmncul e adus de maica sa ori de naq(I) inaintea uqilor bisericii (in pridvor). Prc-
numele, la lumina fe otul, cu epitrahilul, ii insemneazi cu semnul Sfintei Cruci pe mami gi pe prutrc; mama
Apoi preorul il ia pe pg":.in
prunc in brare gi face cu er semnur
braqe qi semnul sfintei cruci spre
sore (sau r-raqa) stl in genunchi cu pruncul in braqe, iar preonrl pune epitrahilul fi mAna
serrcii s.au ig faga icoanei Maicii Domnului
IntAmpinirii Domnului8 gi face apolisul mic.
1in pronaos; ;ilril
,ropr*i'qi1 dreapti pe capul ei gi - dupi o scurti introducere, formati din: BinecuvAntarce,
rugiciunile incepitoare obignuite gi troparul zilei sau al IntAmpinirii Domnului - ci-
In-practicd, in cele mai.multe cazttri, rd.nduiara ru.ndrii prw*culwi tcgte cele cinci molitfe din Moktfelruic (A,qheasruntar), in care se roagi intAi pcntru
se face
dup{
3p^:_ri1.- lattgre, ci ori se face 9 latl cu sfinflrea Ji" ii6,"it ,.
frii^ . rnami, ca Dumnezeu si o curiqeasci de intiniciunea lir:ziei gi si o invredniceascl a
"p.i
ziul botezului, inainte.a. iarra.,i"i, iriJrr"-.;;,ffii?; intra din nou in sfinnrl locag gi a se impirtigi cu Sfintele Taine; se roagi apoi pentru
3:Tjl::,..:lla1
acesta, apolisul nu-in
se mai face, ci urmeazi,indati botezul). prunc, ca Dumnezeu si-l creasci, si-l binecuvAnteze gi si-l sfingeasci, invrednicindu.l
numele pruncului a opta zi dupi .rrg,... e veche, fiind la vremea cuveniti de luminarea botezului (in cazul ci pruncul e nebotezat; sc lnqelegc
,,..r,r1l_1
din. Legea 1", ",0*.care
vpchg, ordnduise aceasta'zi pe.rt r!;;ilil-p;:ji#;;#"iJ de la sine ci, dacl pruncul e deja botezat, molitfele respective nu se mai citcsc rlu ee
birbitesc, prin tiierea.iSqreiu.r gi punerea numelui (r; il;.
dI, 3). Noi .r.itinitn adapteazi texrul lor la situaqia de fapt).
Pjjlll3, pll:-,.1dupd.
qi_Mantuitog
ip*i, supunAndu-Se randuietii'Legii,
naltere, cdnd i s-a pus numele de
ar IJrmeazS. apoi incbisericirea pruncwlwi, adicl. introducerea lui in biserici (dac{ prun.
Tl.:ly
zice I "p\^p
simeon aI Tesalonicului, intr-aceasti zi luim
Iisus (veziLc.
Zt). ii, cul e botezat)ra: preotul il ia in braqe pe prunc, inchipuindu-l pe drepnrl Simcon, cltE
L-a purtat in bragele sale pe pruncul Iisusrs, Ei face semnul Sfintei Cruci cut cl lnrprt
inng]re (incepunrl unei noi siptimnni) gi pentru cd""-.r. ["tlr-cn a opta zi inser
qi Domnul ainviat in ziua a opj ris5.rit, in faqa uqilor bisericii (pronaosului) zicind: ,,Se imbisericegte robul (roaba) hri
Nurnele care se dr p^runcului, dupi iradiqia oitodoxi-ei .il;il;
ui zitei de nasteie ,."" q9
;;;t; Dumnezeu X, in numele Tatllui..." etc. Apoi intrd in bisericd (in naos), zicf,ntl: ,,ln-
f:l*i_'":-l
:HTf il.aleg ca patron
piringii {dnn .b";;;;; rl ;hri ,at"i p; tra-voi in casa Ta..." etc. gi face din nou semnul Sfintei Cruci in mijlocul bisericii, zi-
sau ocrotitor al iopilului. E bineln ; cAnd: ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezeu..." etc., qi: ,,In mijlocul biscricii
din calendarul ortodox sau din cele obiqnuiie in popor, ir."" an il;;;;'h5 Te voi (va) liuda" (Ps. XXI, 24). Apoi merge in faqa uqilor impiritegti, unde facc din
cele neroml
1ca Frang, r*i,arir, g;ui.,.-rl
imitate dupi cele striine sru invenrate nou semnul Sfintei Cruci, zicind ,,Se imbisericegte robul (roaba) lui Dumnezcu...",
sfhnnrl al cirui nume il purtim este pentru noi nu numai un paffon qi-l inchini pe prunc pe la icoane, zicAnd troparele obiqnuite. Daci pruncul c partc
p.izitor), ci $i #d'
g: TIil,?;':"lT::ffi:1 Hilffi 'jrH ?LHlJ T::ffi:: birbiteasci, preotul merge cu el qi in sfhnnrl altar, intrAnd pe uga de miazdzi, ocolind
,,Prin mijlocirea""acestor sfinqi, noi strangem legiturile ;"rJ; impreuni cu lur Sfanta Masi (unii il ating chiar cu fruntea de colqurile Sfintei Mese). Apoi ll punc jos
ipirinrariNilic;##H;.:':1"':?ff;1:'fl13i,t:.H,T,'#3fi Hl#;i: pe solee in faqa uqilor impiritegti, in semn ci e inchinat Domnului, zicAnd; ,oA,cttm
purtdm..Mai ales pentru prurc) aceasta legdruri, care il unesre slobozegte pe robul Tiu, StipAne..."; mama (naga), inchinAndu-se de trei ori, ll ric{ic[
cu Biserica
este dar neprer-uir"r2. Totodard, numele 'de bolsz il l"rgt;.';;ul-ndscut pe pmnc.
.un de
mogii qi stribunii sdi,.integrandu-l in comunitarea ,.r?gi6"rt a Preonrl face apoi apolisul Intnmpinirii qi il impirtiqegte pe pmnc.
Bisericii qi'in,
nadonali, a neamului face parte; acest nurne corxtituie qi un simbol sau Dupi Simeon al Tesaloniculuir6, prin ritualul imbisericirii pruncul ar devcrti ,,cetchu.
t,.'a.;;iil#rffi $n care j.T,::ffi
i.,d,.f il: ;,ffi :ffi :"',:l':',U:JUl.."fiH1,:"J
de persoane derivi din substanrive sau. adjeciive qi ,"
men" sau ,,chemat", ceea ce presupune ci imbisericirea s-ar face pruncil<;r inctr nclrtl-
morald, soci tezaqi (de fapt insi imbisericirea trebuie si urmeze botezului, iar nu si-l prcccadlt, cilci
religioasi etc. (de ex: Teodnsie : darul rui bumnel r, N;iiiii':
"-r;;.rrT."qi.
Gheorghe : Iucriror de pimdnt, agric.ortor,Mari" :
bi-i.o. de popoa este nelogic qi absurd si introduci in sfinnrl locaq qi in obqtea cregtini un nebotczat),
il-merii, m"rinai a.;.il1 In Molitfelnic, molitfa pentru curlqirea mamei gi rAnduiala imbisericirii^pruncului
"i sunt impreunate intr-o singuri slujbi, ca qi cind s-ar face amindoui odati. In practicd
diliile vechi ale Molitfelnicalwi rominesc (ca cea fi insi, de cele mai multe ori, ele se sivArgesc se parat una de alta; imbisericirea pruncttltti
se face (mai ales la orage), indati dupi slujba botezului, inainte de implrtigirca prun-
ebedev, @. cit, p. 379, noti.
-72.
lica mai veche, nr. 814 din 20 mai 1955), SftntUl Unsere Namenspatrone, Freibwrg, L9l6; N. Iorga, Nwnele d.e botez la romd.ni, Bucurcqti, 1934; V,
dea p-runcilor Ia botez decit un ,ingu. ,rrmc, Ursichescu, Vecbi nurne rornd.nesti de botez, in rev. BOR, an. 1939, nr. Il-12, pp. 612-663; l'rtlti
1i
Maria C. Marinescu-Himtt, Observasiwni privfu.d. onoruastica rorndnd., in rcv. ,,Ausonia" (llucr,trcqti),
an. III (19
\a Yezi q 1820,f.7 r.
rs
Vezi 6l v.
t6
Dcsp , trad. rom, cit., p, 72,
364 365
lrRno'r'Pnor, DR. BNn BnnNrg,rl
culuiiz, ia^r molitfh pentru curiqirea mamei o citegtc preotul atunci cAnd mama vinc CAPI'I.oLUt, III
bisericd (frrd pmnc),, rrLfie !exact
aLL la 40 uL
rd rw de zrrs dupr .rrgt.r. (mal
zile LlLtPai.ralLcrc (mai fafr,
rar), IIC
fic Cl-llaf
chiar inai
lnalnEe,
obicei la patru siptamAni dupi nagtere (inainte de icest rermen, numai p..r,- n oi
intemeiate, ca de ex. apropierea Pagtilor, temere de moarte etc.). Motivul pentru Agheasma sau sfingirea aPei
li.uza cere s5. i se faci molitfa de currqire inainte de termenul..gl.-..rtry ai: +o dc
este ca ea trebure sa faci cele ale gospodiriei (de exemplu, si frimAnte gi sr
(mici qi mare)
paine) gi si-gi alipteze pmncul, lucruri pe care nu le poaie face atata vreme
considerati necurati.
Cea mai de seami dintre ierurgiile privitoare la lucruri qi, totodati) cea - mai
Tgtugi, chiar dupi ce i se citegte molitfa, liuza nu intri in biserici inainte de frecventi, in activitatea liturgici a pieonrlui, este agheasm'a sa:u sfinVirea. d'pei' Ea Se
zile. In acesr rJ.stimp, ea nu poate lua nici anafurr si nici ..pasre (mic),,. oenr ,eui.A"q. cel mai des, deoarece apa a fost considerati totdeauna ca una dintrc celc Pe'
acestea.sunr de fapt d,uo6crrpou, adici tin locul Sfintei impnniqanii,s. Atei leuza,
tru stihii sau elemente constitutive primordiale ale cosmosului (apa, plmAnnrl, aerul $i
pruncul^nebotezat pot fi insi stropiti cu agheasmi, la boiezul obgtesc al caselor, cel mai util qi cel mai folosit in viaqa casnice
atunci cind preonrl merge ,,cu botezul,, sau ,,zi-intAi,,.
^ D.acn, pruncul nu a fost inci botezat panr la 40 de zlre dupi naqtere, nu i se
face imbisericirea (care e condiqionati de botez), ci se ciresc numai molitfele
opg ietr
at$t *Pt
r
curdtirea maqrel, imbisericirea pruncului rimAnAnd a se face numai dupi botez. mrrc 11
ata 141
rRBOT I'ROF, DR. ENB BRANI$TB I,I1.TI ReIICA SPHCIAI,A
368 369
l,trtictt' PROti, Dlr. lJnti Bttllt$,1 ti LrruRclel snEclALA
.e#;i,';ffi#:T',";,1T:#: l:fflrle
uI-IX) ;'e;iil;-'!, h'm'qi*r te
Dupi CAntarea a noua) din nou ectetcia $e
lwi (,,Cu tr
ifl:#tt*;;.1',9:.:::,.:I1::^*t
irfirrrdi Sfinta Cruce gi sfitocul
citegte apei, d.,pi
oi
o
rh,qr.", stroprnd gr cint6.nd ,,Hr.oy;::"'r[;;:j
il 'd9"1,
o.1Tr,1X:1=ii-:iijer_elii "rl qi ,'tr.;,'o;;ii 6;i'il';,d;;ffii'
,f.?.',",.::1, 3
l',otcazi pe ce.i de faqi, canttueqii canri unir;i iiir;iii;fip;,I;:#,n"ii," ,#ii""".f,
s-arr arirar...") cu stihurile lor qi slava Laudelor'
1,,ziia iiiiirii qi sl ,i. r"*i""., &
1'lriznuirca...") qi se termini cintindu_se: ,,Hristos a inrriat...J
crcdir-rciogii. ffi ; ili.,frHi heasmei mi
Irr ziua de Izuorul Tfuttid.wit"ii la minist rugiciunile
Iordanului.
Pr. P. Procopoviciu
cea descrisi la
ta (oP. ctt''
Procopovtctu (@. cit., p. l1+l), care recomandi si sc faci nu dtrp{ L'iturglric' C
P' 141),
dupi Clntarea a gasea din eanonul l5trpl de la Utrenie
LV.;',"# i'::;;;"';'il-ii,.
tir"oajL, r. w, col. 1681-168s; P. 4" Punict, Blnld'ictions dt
r D--ll:,- o/'
I. -.'+ ,..r
Bcldic, ^r oif"
l,eau, ll, eaw binite, Paris, 1908; Q"Tp. Ei-Pr' 1t1t
ra rr4rlrl) Ll c ll
otpust)2r. Ea se afli in
ipul urmdtor:
rPur urmator:
1il1,i:J:'Bj,f;1;l',*??l
dz
,s p.-de puniet, Laftte
irig;r,:.u?':,r ,)
au ritgrec' in rcv' 'Rasscgnl Grcgot
372 313
rRE0T t ROF, DR, ENI] BRANtg,rr
qi sc fhcc t'rtpttsrul Linrrghici (clacri accsta nu s-a frcut ir:ajntc de sfinqirca apci).
Bu*ll'll*i i'tAi di, aghcasmi si apoi i, ipii-"qt") a,afura28.
c) orixinea i veihirnea stfitei.
:::"#i :1,*:,T."1?l
troapte) qi pentru
*iL
.rt ,:.^ sfinqea
-tnisi"'(-rn"tlr.;;;;ru
,a,a,q."'i.
ia tsoboteazi era legatl,q
,il,;r-6,;;;;,",eara (pini tarziu I
"p" "".o1'a-eJffi;;:Ui"# H'il{|"Ot
;l:",,,1Tfl:.5,";l*.n:y1,1yi,;yja"g;r;.r,ft, ; ;;#;J,;,,sirea apei, regarr
,t frXl1x1,.?i'f[
bgtezindu-Te Tu, Doamne...,, (ia BL I I Decembrie); apoi la anu'
'I'iu..." (in arie,
celelalte ocazii). Oami"r.e- c
ca de exemplu, la deschidcrc*
otthrl slrrih.i
putul A-l--^.*-: mici dinzi4iii.trrtr,rr,.tareau
slujbei Agheasmei r: -;-;? a
-i^: (mai ares Ia orage) ,r.opir.X in instinrdile de invigimlnt rcli'
rl-.#., -,sfinsita ra fiecare inceput d. irni. Dar r, Ia vizitele chiriarhilor ln cplr'
n:::e r e 5'2.
in ail;..;'i"fa;tului t*1,$$
Sinorr rri. rJ
-,' i ii a-i'i;' ;i','J'.T,' :Y_XL
i #
r
i
"
desfiinteze, iar preotii si viziteze ;;J;'; i,il,
il.'l ffi ,: il I e aniversiri din viaqa particulrrl
n gindndu_se seur;^$i;;i..il1i;:"rffi,tfflJ
clsitorie), la inaugurarea unei lucriri i-pott"rt.
a25 de ani sau 50 dc rni de lr
x., la puner€l
temeliei unui locaq, la sfinqirea sau incheierea lucr corPOflHJ Bl'
sericeqti), precum qi in alte ocazii in care suntem mu[tuilto
din Posrul Mare; Ql
Tdmiduirii; lui Dumnezeu.
,roflrr'irr'*1r"#.,. P;tfu Adormirii Maicii Domnutui sau in priff
ffiry"'l 3. Cit priveqte locul unde se este de r-egulll^ biseriCf
la:
, de ex., (Tcdcum dc mullumin
Ecdinlci Sfinnrlui sinocl din scsiunca iunie 19s2, ln rcv.
i... a cregti prinra cdilic.a Sthtt-1t'
n ,, n.'nzi.ttrmarelc BC),|t, rn. inod); Brrc Cortc dt Tcfuum (Do'
).
376
317
PREOT PnOr" Dn. ENE BnlNr*$rri l,rTuncitr:R $Plior Ar,A
prin trqilc inrpilr{tu;ti, vinc in rnijloculbiscricii, prrrrfiftl in nrilirri Sfhrrra Evanghe t"u.Xd.ciuneaprhnipnltt n nccstci slujhc (rcxrul ci, clc aseltlcttca, variazfl dtlpfl nilttlra 7'd-
sfhnta^cnrcc, pe_carc prirnind cidclniqa rii sian.l in fhqarnffi
le
.aqrzr pe'masi'?. dcwrnului sIvf,rrlit).
teqtc forw.ula de binecuvdntf,,re pe;ntru incepunrl slujbci: Apoi sc cilttil, Doxologia ril.il,re (,,Slav[ intru cei de sus lui Dtrmnczeu...") satt inrttttl
,,Slavi Sfintei Tieimi.,;ri
mai^la Ted.ewrnul penrru inceperea anului qcolar din inviqimantul teologi. ;; al
,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim.,.", dupi care preonrl face otpwstul zilci itt carc nc
cuvAnrarea mici.: ,,Bine este cuvAntat Dumnezeul nostru...,,), cidind toiodatd aflIm: ,,Slavi Jie, Hristoase..."8, ,,(Cel ce a inviat din morqi) Hristos, Adevfiranrl
ln
mesei.. Apoi cidegte masa de jur-imprejur, icoanele impirrteqii gi cele taterate, I)umnezeul nostru..." etc. Acum se rosteQte, cAnd e caz;ul, cwd.ntaren ocazionald,
icJ
tasul,. iequl arhieresc, credinciogii din biserici (sau de AqAl qi termini. cidirea tot (comemorativi, festivi sau omagiali), ceruti de impreiurare.
ln
mcsel pe care e agezatS, Sfinta.Evangheliea. in timpul acesta) cAntireqii (corul) Urmeazd partea finali a slujbei, pe care o numim de obicei, cu un termen grccesct
c
,,impirate-c...r.-." 11, noi se cante de i. .;ffi'nii;, ilru;;:,,ts;il: pol,ihroniw (ruol"t = mult: qi lpduoq : timp, adici mult timp, mulgi ani sau indelungil
rrtrzculc... El "Ui..iDupi
rugiciuni rncepatoare.
nezeule-..." qi celelalte
cerelarre rugaclrnr incepitoare. Dupi,,Venigi
,,venigi sI
sr ne inchin5.m...,,
inchinini...,, se ( zilire) qi care se sivArgegte astfel: Preotul (in sobor, protosul) ia in mAna dreapt[
Psalncul randuit, care variazi. cu fiecare imprejurare, dupi cum arati rln, SfAnta Cruce, merge pe solee gi, stAnd cu faga spre credincioqi, in dreptul uqilor
respectivS.; de ex., laTedewrnwl din ziua de Anul Nou se citegie psalmul LxV (,; irnpiritegti, rosteQte cele trei formule de urare (felicitare), dintre care cea dintAi per:tru
crrvine laudi, Dumnezeule, in sion..."), la sirbitorile nationale sau coff conducerea de Stit, a doua pentm cipeteniile bisericegti (ierarhul locului, patriarhul
Psalmul XIX (,,Auzi.-te Domnul la vremea necazului..."), la Lrceputul anului sau membrii Sfinnrlui Sinod), iar a treia pentm cei de fagi qi tot poporul (dac[ este
instituqiile de invifimant teologic psalmul xxxr[ (,,Iiinecuvnnta-voi pe diacon, aceste formule lezice el, din mijlocul bisericii, cu faga spre risirit). Dtlpl fie'
toati vremea...") g.a.m.d. care formul5., preonrl (protosul) ridici Sfinta Cruce in sus qi rosteqte cu glas tnrel
Dupi aceasta preonrl rosteQte ectenia,oare (,,ct pace Domnului sd ne ruglrn,i ,,N4ul$ ani triiasci !", f).cAnd totodati. semnul binecuvnntirii, prima dati sprc apUg, n
care cuprinde cereri speciale pentru ocazia respectivi. Apoi se .ante doua oari spre miazizi (strana dreapti), iar a treia oarl spre miazlnoapte (strene
,oumn&iul
d._ urmat de trop^are!.i randuite, c_are gi el.',rariarl; aqarl stangi). De fiecare dati, cAnti.reqii (corul sau credincioqii) cnnti: ,,N{ulqi ani trliascil lt',
?-$ ,l ,p3r*.,ori,
exemplu, la sirbitorile nagionale se canti. troparul sfintei' cruci
l,Trlannli de trei ori. DupI ac.ari" preonrl se intoarce cu faga spre altar qi incheie cu formule
Doamne, poporul riu..."); la inaugurarea cursurilor gcolare din invitima"n r a:"ol finalI:,,Pentru rugiciunile...".
sau la deschiderea sesiunilor Sfannrlui sinod se cdnti troparul Rusaliilor (,,Binc Apoi preotul (protosul) siruti intli el SfAnta Cruce qi, qinind-o in mina dreaptll,
cuvintat, Hristoase Dumnezeul nostru..."); ra Ted.ewru.wriu ae mulgumire, 'i-pn se agazi langi iconostas, iar credincioqii vin pe rind de simti icoana de pe iconostas 1i
,'lvlultumitori fiind noi, nevrednicii..." (glasul IV), ,,slavi..., De binefacerile qi apoi Sflnta Cruce din mAna preotuluie.
Tale-., $i acum..., Fdcitorule a toata fiptura...,, q.i.-.a. Dupi ce s-au inchinat to(i cei de faqi, preonrl ia SfAnta Cruce qi SfAnta Evanghclie
I]rmeazi Apostolul randuit (pericopa de asemenea variazi., dupi felul ?i de pe masa din mijlocul bisericii qi le duce, cu respectul cuvenit, la locul lor in sf{nrul
pe
:ar: il facem)6, in care ti-p p..otoi (di".";Jt i;;
.iG;'.;;i.
^"^rii altaf, prin ugile impiritegti, daci acestea au rimas deschise, daci nu, prin uEa dc
otul citegte Evcucghelia (al cirei rext de asemenea variazd)7,.o'i"q" ,p.. .i.ji ^i"i miazizi.
Preotul (diaconul, daci este) rostegte apoi ectenia intreitd,.aie coprinde cereri s
pcntru.imprejurarea respectivi.. Dupi ecfonisul ei, preonrl zice : Recapitulim, prezentAnd mai departe o schiyd. a rd.nd.uielii Tedrwrnwlui in general, itr cirrc
rugim!" gi citegte apoi, cu glas mare, rugiciunea care urmeazi gi'care.rt. ,,Domnrtri'J se indici pe scurr ordinea ruglciunilor gi a cnntirilor din care este alcituiti rincluiala turu'
del ror Tedeumurilor:
atedralele chiriarhale), ies inainte diaconii cu
- Preonrl (in sobor protosul); Binecuvintarea (de reguli ,,Slavi Sfintei... Trcinri..,") r1i
cldirea de inceput.
a (de la cei mai mici pAni la
t'
^r^angurilor - Cantireqii sau corul: ,,impirate ceresc" (cAntat) gi Rugiciunile incepltoarc.
):,*;k:;:;ffirr, B,rcureeti, r e26, - CAnt.: Psalmul rAnduit (variabil, dupi natura Tedeumului).
slujbei (de binecuvintare), pentru a crea a - Preonrl sau diaconul daci este: Ectenia mare, cu alineate spccialc, ldaptntc
imprejurdrii respective.
, - -. 'lt
rd r alLr Pi'ula la rDalIare, ln Ioc de :-,,lmperate ceresc..." se cinti intii:
,,Hristos a inviat,..lr1 - CAnt.: ,,Dumnezeu este Domnul..." gi troparele rinduite (variabile).
(lc trcr onr .fr apol: .,sfinte Dur nezeule ..." qi celelalte. La zwruwl pentnt-Anul Nou (l ianj - CAnt.: Apostolul (concomitent cu cidirea).
_
rttgiciunile. incepitoare_ nu se pun, deoarece aunci Tedeuntwl se face de' reguli a"pl
Ciarri-l,ituil - Preotul: Evanghelia (pericopa, atAt la Apostol, cAt qi la Evanghelie, variabiLl).
ghi"; dcci, i'dati dupr binec,v:antare, incepem cu: ,,veni!i si ne
o inchinim..-,i ' ----:, - Preotul sau diaconul: Ectenia intreiti (cu cereri speciale).
I)e ex., la sirbitorile se ciriqteAposiilul de la Romani xIIi, l-7, unde se...o-.,rjio - Preonrl (in sobor, protosul): Rugiciunea principali a slujbei (cu text variabil),
.na;ionale
sl,lPrlncrea fali de autoritnli (,,Tot suflerul si se supuni inaltelor stioAniri l'\' l, A."l N^rr ec.irA.rr
- CAnt: Doxologia sau: ,,Pe Tine, Dumnezeule, Te liudim'..".
- Preotul (in sobor, protosul): Otpusnrl zilei.
- Cel rAnduit: CuvXntarea festivi (comemorativi, ocazionali).
8
Daci este diacon, zice el intii: ,,inlelepciune !".
vorba dc autoritatca lliscricii, rcprczcntrrtl prin, ' Cand sunt mai mul$ preoli, cel dinfAi ia Sfinta Crucc, nl doilcrr stl itr clrcaptir lui cu Sffutrl
Evanghclic, iar nl trcilca, in dreapta acestuia, ii rnirtricr;tc pc crcditlciotli.
378 379
PRrol PRoF. DR. Er,tri BHnxrgrri
I,I,I.IJ RCi ICA SI,I1C]IAI,,
- llrcotul qi cAnr.: polilrroniul.
- Preotul (in sobor, protosul): lor, pdnl la Sfhnnrl.Ni.ccm cirrc i-nr fi drrt forma ultimi, in carc sc intrcbuinqcaz{ pAn
,,Pentru rugiciunile...,,
azi in cultul catolicrF, ln slujba ortocloxl numitl Ted.eum nu se intrcbrringcaz{ lnsd dir
cdnd nu avem dmp ryfi!i:., penrru sivarqirea i,rregii slujbe a redeuru,utui acest imn decAt lncepunrl (primele 7 versuri) gi cAteva versuri de Ia mijocul lui16.
p":r;::::::^,f;11a1-se dupi Lirurrhie n,-,i'.,,;;;-i; J#s"ii, i In Biserica ortodoxi RomAni se compuneau mai de mult (secolelc XVII q.u,
r4r*L' pe care arn
Ps Lartr nur
am n'
Polihronion, adici urarea sau care se adaugi fic mglciuni de cerere sub formi de canoane gi stihiri, adresate lui Dumnczeu, Maici
d"pt RG;.i""., ,-""".rr"i Domnului gi altor sfinqi, la diferite momente din viaqa cregtinilT.
ci f..*-,,r^
ohiei qi
ghiei formula de r^^L:r^--^
,{- inchidere: ^ ), fie intre otpustul
,,pentru rugiciunile...,,. In vremea mai noui, in Biserica ortodoxi. RomAnI qi in cea rusi s-a simqit ncvoi
de a se alcitui chiar slujbe intregi, de sine stS.titoare, pentnr a da glas sentimentelor d,
5. Scurt istoric al sluibei.
Originea Tedewnwlwi trebui recunoqtingd, de laudi (slivire) qi mult-umire ale credincioqilor izolaqi ori ale obqtii rc
gie,adicii"il,,"rd:i#H:ii,Ji!,l,iSi,iK{rU?::';:H:;llt'*;l;...},.:
ului (,,Slavi Iigioase (Bisericii intregi), faqi de Dumnezeu, in diferite prilejuri gi impreluriri cu ca
lui Dumnezeu..."),
rL, r'jurrrnezeu...'), ar intru cei
cirui text iriigesi
al carur gisim in Sfinta s.criprurd 1Lc.-It, ra). Dup{ racter festiv) comemorativ ori jubiliar din viaqa lor casnicd, gospodireasc{ ot
lul aLssrul
rur imn, intrebuinlat
acestui rmn, lntreDuurlat inin.jiiiil..iiin
culrul cresdn incd din
dirr cer erran.' .,-^r.:*-
compus cu timpul alte imne similare, sub diverse
cea rnei
mai adanci ,..t irla,i. religioasi. Astfel de mgiciuni gi slujbe au inceput si se alcituiasci gi si se tip{rcascl
fo ne gi
fo. .i .1..,,,.r;r; (stihiri, rJ
denumiri /stihi,i mai intAi in rusegte, in cirticele separate, traduse gi tipirite in romAneqte pentru rom{
;::,11:'; ^',Tr",H,.ili,l::."1.:-TT,
r,"a, qi -;tFf-'d;. J;* liii"i"l,1llh] nii de peste Prut de la inceputul secolului al XIX-lea]8. Dar abia in a doua jum{tetc
Hffi
r
Io
Vezi la
ll Amenu
Hytnnus tTe F Vezi indeosebi, Kl.
105-107; A. Gamber, Die Awtorschafi ron ,rDe Sarram.emtis...)), Regensburg, I967 (,,!int
Theolooicel S
Theological dia P_atristica et Lirurgica", fasc. l), pp. )21-129.
S--*^,- , L.er) .,yv-.r/ r>co,c6d_Jyr; ty+l), t
I: Te Deuw ow Illatio ? Contribwtion i ) f t ;rirl*"i, t,oatrhnt^-.i- t^
Texrul latinesc integral
'n Texrul inregral al imnului, cu trad.
trad rom. paraleli, Ia Arhim. Ghcnadic Elrdccrutrt, Ul
sborttic. Istoria Te-dewrnurilor in Biserica a,eStind
a,estind ;i
si specialruinte yond.nd. ln BOR,
soecialruinte in cea yorud.nd, BOII. nn,
rrrr. VII
Solesmes. 1906;
Solesmes, G Mo
1906: G. Mn
(1884), nr. ll,
XI (1894), pp. 49-77; pp. 835-836. O trad. francezi a imnului la A. Hamman,Priln det prcnicra cltrltituc
Paris_ 1962. pp. 325-326.
,:*.lY: Bdn6dictine,,, t. 7 Un sbornic (manuscris miscellaneu) de origine moldoveana. din
ruLd, vulr secoltrl al XVII.lca, crrprirr
znnd astfelde ygrJi"t, a.publicat Melchisedcc afRomanului, in ,,Revista pentru isr<lric, irrhcokrgir
qi filologie", a luiGr. Toeilescu, an. ll (1884), vol. I, fhsc. 1, p. 142 g.u.
H
Slu jba de mullunnire
. 'n Vezi, de exemplu, SJujba
maaJtehr \Jdntalil,
ziua pomenirii
mullannire in ziua btcheiet ii pririi
pornenh"ii incheierii t intre Rutia Si Suulia Si lt
Ml.ucerea. m,qttftabr
a.d.wcerea Sfdntwlui Aletiandra
Alexandrw Nazsftl, Chiginiu, 1823;
Netshi, Chrgrniu, 7823; Rugriciurue
Rugdclurue de mwlptmiri,.. lctttr,{
d.e mwlpwtire,.. ltcu*i lo,
1to,
m.enirea izbdvit"ii Bisericii Si ;ri.t ii tuseyi de nd.yala Galilor (r'ancez lor), trad. din rus, Chiqinlu, l t{2t
(BRV,l1l, pp. +28-429 qr 485).
te
Yezi Tedeuw, Neam!, 1862 qi Tedeuru. dz ruulyuruire lwi Dumnezew, ce se chrutd la sdrbdnri wt1io,
nale, la ocazii cd.nd, cineta dtreSte a ruwl1urui lui Dwrmnezeu, ln dcschiderea Scoalelor. Tipitrit clc cpiscoptt
Dionisie al Buziului, Buziu, 1869.
chiscdcc al Dunirii clc ]os, pcntnr colcctin lui dr
a BucurcEti in ltl73.
blicd $ pa*icalard a crastbtilor ortodocSi, llucurclti
. cit., 1's. tt39 q,u.
380
381
f NEt",r rier;-uR, IINB ERANI$Tri
ll j,;l*'",t:lt'::ill;lg1;.ir.g.;:t"'i.;f ?lBliti.;.li,ffi:i,";*, gat cu moartea) adici cei care se chinuiesc riu qi nici nu se fac sdndtogi, dar nici ntr.qi
tooa, pp. ziiil/;':titilil: ',"''' rttrceasci), in
3:4p,t.,
tlr-+o qi ss--'so.i.i-p. pr. dc #: pot da suflenrl. Situaqiile de acest fel erau socotite, de obicei, ca urmiri ale unor pilcate
ii Mccsrcr. Rir,;; h"::;:):ie,:!:^:
'"
ItAndrriara rcdcumurui ai" iin,i,.i,il;;;i:,i;'trffiZT:::Z:it,.,?ii.lil
r'n' PP. tt.3z-838 (ra inccputrr art. sin
.'r,r1tci'se ce,iie ir,,*r i.j..i.n; J,J,i'.;l; ii,ln,.,r,r ra sfhriir;.
' Mathiir'rs llotlrcnhilusler, Slujbele de inmorwdntare ht Biseica bizmtitri, in vol, ,,Ut omnct
ununl lil1t", Itirelcr'lrorn, [939, pp. 9l-100.
382
3E3
Pnnr:r Pnor, Dn, Enu BRnrur$r.r
I,I'I.TI u.CiICA SPIj(]IALA
i, dcgi
ntr-un
1059;
3E4 38.5
rKn(rl rR(.rF, uR, ENli BR^Nlgl,lj
l,r'r"u rtritclA sltllclAlA
lnnrornrAntilrii
I{,
Prco'
dupd rArrduiala arltattr,
sPre biserici. Corrvoittl
care va fi Pusil la caPul
(pomenite gi pomul, numit prin uncle
purii), cei cu coroanele (dacl sunt),
icriui (carul morflrar)) urmat de rudele
nrortului gi de ceilalgi.
cAntare, ca una
Pe drum se cAnti,,Sfinte Dumnezeule...", funebru' Se cAnti aceasti
ce e s te i,chinati sfi ntei ireimi, cirei a -"
Hrl,ri :l"l\:,tri #3 :ffi,t;r: TJI:Lt if
vieqii gi intrar
Sl nu este
cinci ale inm
la gapte ani in sus), a doua pentm prun
conii gi preogii de mir, a patra pentru c
mor intr-un anumit timp al anului, gi
siv
dupnMolitfelnic este,Pe hrg, urnrllto'l'
rea ca (de regutl in pronaos)20, unclc c a;c'
-aprinse
Ia tci tlc fhgil; precum anr c{ntarea a trcie (,,Nit csrc sfilnt cit'finc, l)oanrnc I)umuczettl meu..."), a Easea (,Ma-
'r uncle p{rgi _ irr miiniie morruluj,
rca viegii vlzAnd-o tltrlllf,ntlu-sc dc vifoml ispitelor...") qi a noua (,,Pe Dumnezett a'L
y ]llrilr. Iui Hristos, care cilluzr vedea nu estc clr putinti oamenilor..."). Dupi irmosul cAntirii a treia se citeqte
t2)
:lie ap
clie
p
ap
cdci Hristos
este --Lrrmin, t,,*::'
.iil#.j,in,T:.*lrffiJ:Tiii\
niru
SedealnarrCu adevirat degerticiuni sunt toate...", iar dupi irmosul cAntirii a Qasea se
ci,,nti Cond.aculgl. B (,,Cu sfinqii odil-rnegte, Hristoase..."), se citegte lcosul (,Iu\rsuqi
cgti flri de moarte...") gi se cAnti din nou Condacul.
b'r o zice prorosull-i.-&;;; Dupd irmosul Cantirii a noua se cAnti (sau se citesc) cele opt stihiri id.i.oruele (cirte
tlc-... ", cf,ntat funebru)
y.....,canratrunebru) Lura pentru fiecare glas), alcimite de SfAntul Ioan Damaschinul, in care se deplAnge
C,cltri lreainrli-.;r;l; /. _
^, ce.Iocuiesti.,rb Iru
scurtimea vieqii omenegti gi zidirnicia lucrurilor pimAntegti, inilqAndu-ni-se cugetul qi
1::tt, ".op..i,ri!
pilriiteqti,
piiriiteqti,
i,i.,
dc cei ce qi-^,, pot
Purtare
de griid , t,.,i o.rmn.ziul nddejdea la Dumnezeul cel vegnic.
Urmeazi Fericirile cu stihirile lor (pe gl. 6). Se citegte apoiApostolul din I Tes. IV,
apoi in iurul ideqte icoa
icoanel6
13 g.u., unde SfAntul Apostol Pavel ne mAngAie, incredinqAndu-ne despre invierea
:li,f,xrf
.prihani in cale...,,), ilp;.i;ilffi . CXVTII (
rnorqilor. in timpul Apostolului preotul cideqte (ca la inceput), apoi citegte Evanghelia
*lill,il..h.'rarea r, ,n4il;i.r;.:;#;iil r,sej:peti'
de la In. Y, 2+ g.u., unde MAntuitorul vorbeqte iudeilor despre invierea morqilor.
',y:;;,:;:;,iii;i'?,i.:;':i:::,il::#:;;,,,!-;,,.r,;,:;,::":x5i#;#
,osribaniei Dupi aceea, preotul citegte lAngi mort ,uoktft de dlzleXare, caracteristicl tuturor
(are morsiro,,
,:#;;;;;i^',"!s!ill#^Ki!| .8"^i",ili,11.:ir,;,,rui slujbelor funebre: ,,Dumnezeul duhurilor gi a tot tmpul..."2a qi apoi ntqdciwcile de ier-
tare (,,Doamne Dumnezeul nostru, Care cu inqelepciunea Ta cea negrliti ai zidit pe
psalmi om din qirAni...", gi celelalte) in care se roag5. ca Dumnezeu si dezlege sufletul
ri) pq I riposatului de orice blestem sau afurisenie, si-i iene tot pdcanrl sufletesc gi trupesc, ca
.si lirn6 suflenrl lui si se odihneasci impreuni cu drepqii, iar trupul si se dea firii, desflcAn-
du-se in cele din care a fost zidit.
irraintc de Binec Apoi se cAnti frumoasele podnbiiXl. 2: ,rYeti\i, fraqilor, si dim momrlui sS.rutarea de
narc in Mofitfetn
pe urmI..." qi celelalte, in care Biserica ne zugrivegte din nou piericiunea gi vremelnicia
cidegtc diri nou.
vieqii pimanteQti, ne amintegte ci toti vom muri qi ne indeamni si ne rugim cu togii
pentm iertarea qi odihna celui riposat. In timpul acesta, incepand cu preoflrl, rudele,
prietenii qi cunoscuqii momrlui vin pe rand qi dau mornrlui sirutarea _cea mai de pe
urmi (se sdruti de fapt SfAnta Cruce sau icoana de pe pieprul mortului)2s. Aceasti siru-
tare este pecetea dragostei gi a unirii care-i leagi pe cei vii cu ce mo4i gi totodati semnul
Du.pi aceasta urmeazi Canoruwl
iertlrii gi al impicirii, prin care ne lulm rimas bun de la cel ce pleaci dintre noi26.
tttriri, 1843), din care i"
Preotul face apoi apolisul. Acpm, de e cazul, se qine cmtd.rutarea ftinebrd, (necrolo-
lr^r:ii1e. gul). Dupi care, preonrl zice: ,,Intru fericiti adormire..." gi se cAnti ,,Vegnici^pome-
nire" de trei ori (prima oari clericii, a doua gi a treia oari corul sau cAntireqii). In tim-
pul acesta, preotul gi rudele apropiate ale mornrlui ridici gi leagini coliva (parastasul
sau paosul).
Prin cAntarea ,,Vegnici pomenire" ne rugim lui Dumnezeu ca) pe de o parte, El
si-gi aducd pururea aminte de cel mort intru impiriqia cerurilor, iar pe de alta, cei vii
tgJ cirrstirui presbiteri furr ui altar", ;r. .t" sunt indemnaqi si pistreze neintrempti legltura spirituald cu cel riposat, si nu-l dea
rccril irsrizi, .l iar", ' P:: aceasri air.i".-f* -orl
t't uitdrii, ci sd-l pomeneascS. neincetat in rugiciunea lor.
, sau ".i.r.
naos srrr
flaos, nF^6.
Prona, Preotul incheie cu:,,Pentm rugiciunile..."27.
;, cd secolele )lIV-
itesti) crr f,r. "
2a
Pentnr vechimea acestei rugiciuni, vezi rugiciunile similare dn Conxituyi.ilc aportolice (cart. VIII,
,Tiiu:: il :.'5n:y;:ffi l;fl;cit.,trtp,
copovrcru, o1t.
cap. 4l), $ din Despre ierarhia bisericeascd a lui (Pseudo) Dionisie-Areopagiml (VI! 3, trad. rom. de
.Pr. Cic. Iordichescu, p. 144), in care intdlnim aceleaqi expresii ca gi in texnrl mgiciunii de azi.
388
389
LrTu nri t t :A .\t'l,ict Al.A
p. lJ,:',ll',,lf i',:,"'.:',:il':: ilH,:;f i;::xilii",;,,fl13jp{:,}.tl9ccsirr,,ca fbrmA,cru.se pc mort suh scttrttl ltri l.lristos p
itirul
itin t I e
o J^^.. --^ de
departe ,r - pccctca lui [Ir istrls, crt qi tttttclcl
ingd locurile legat lc'rnn il chctnir pc carttlitlatul la Lr
'e inscamnd ci ccl adormit a luptat
v cu
!u LLru
cele previzute
prcvazUtC in
ln
p:n,p morfi $i cAntAndu_se La cap'id mortului sc Pune aPoi
iar uneoii ci,;rj,1_* :::^.:i1 ,,Vesnici scmnullui Hristos qi al biminqei Lui
In "i.l:^": mAnd creqtinului arati ci ccl ce doarme s
rugic ectenia pentr.tt -"rt.ii, gi cu nndejdea ci se va scula imprcu.i cu El, la invierea cca dc obqte3s.
de a s ci pomenire,,. lnd .
DupI inmormintare (mai ales la qari),
l#":,lff ,'::f i*"*:ii,:::Fie:::E';::"i:::;';#'i,1T,;:rff f Jff i norl Panibid.a sat Parnstaswl pe scwtt, bi
;i?,:'fiT,'H,**;39_,i.a"i':#-""p#Xffi
.^:ly$l sau cirblnii din cidehriqe ffiJiX;l)*ft:31
1,":f nrortului (numit prin Transilvania qi Mold
a cidit zicAnA. ,.^,11 Jai-ai" vasut crr cr," mese frigegti, care la primii cregtini inso(eau
supravietuire sau prelungire a vechilor osPe
mai vechi, greco-romane. Acum preotul
prrevizutl in Molitfelnic, P
pimAnt te vei i potnand. sau penfrry sufletwl
rimaqi in viari c ce stlpnnegti morrji qi viii.
qi sub ocrotirea
cum ne invaqi Sfhnrul
:.T,,-,. invagi Sfrinrul Apo_-_.
Ano
^ uvLr. *udL
ffi []B::lT.#:i::i3*,:;p:ii+'e,:!:,'.'i,',T,'i'::]?"#,lY:I,,fr #
;il::[ # ?{;}' ffi: T4,1,-il ; il ii'* iJ ;I'",H'. :', f i:iril:1* ;' J,?J i adesea, vom vorbi mai departe, pc f,curtr
Apoi preotul incheie, ,ira-i,,,sravi.
rui Dumnezeu, cer ce a$a a binevoit a clericilor de mir qi a cilug{rilor, prccum
!,,32.
Se entru SiptlmAna Luminat5, arltAnd tlrlnr
turi ci (sicriul), Pe
aceasti xYrI,.27; I,i
giti cu semn rom., p. 185.
, 3 (trad. rom., P. 149). OonrP, 1i
Si (trad- row. clr., P. lttS) $ Dttlm
- '3' innottta,
sfiirlitul cap.368 (trad. rom', p. 248).
uttimele-edilii ale Molit{elnicului tomines
qi
ce
murr in pracrici (vezi di ex.
fbsr inirJ f. Blffirc..
t;;3ir
ZgT.tratl
:T:l:-+ in edirii is,.,;.;$;i'T;e{,
ovt_crt,.op:cit.,"ltim.l.
p. lg0. Dupi
r:;Aip.
437-438),
Simeo.n-,rii"",,^-,^,,t,.: /^_ -:-
P.
de
de cea din
.6 De la cuv. Iatinesc cormnten1are = a
a-gi da sufletul, l)ulnttt'z,t'tt, Vr'ai
LA. Candrea Ei Gh. Adamescu, Dicyi,onir enciclopedic art'ri", Ilttcrtt'tr;fi,
tru rugiciunile.,.,,
re celc din primAnt
" de
.(Motitfeliicat
Irt rcv. ,,Culcurt
390
391
gNANID IE
I,ITUI(GICA SPECIAIT
::fl:il:i?t*::f,,^X
cele din celelalte slujbe ale ,rrrr.-,rrrallrarlr:
i;il;il
,i.tii .ir,-;;J ,;l:"; -,-
,
'rLrulllle el propnr' deosebi
r'rele.se aminteqte de lupta gi de nevoi
i:l"X',Ltfffiri i:j:f,l'j
:fi
aduce
Observ. pe baza Canonului
jcrrfh
dinminte),ltilparastascpcnlrusl'
II al SfAnnrtui Timotei al Alcxandrici' cere oprc{tc.a $c
i51
exccryla c1l:ll
i:tlli
' 40 qi-I43);.du.p[ Prr'
;;H" ::l' 5:"rt;" JH I li ^^^^.^,_-, ;i gi la inmormenrarea
A po to u I
;- ;:, [J i' i',i:rT,''f T: nucigaqi (ar
s I
t)emrschi. se :r.
ft ilto ir'tn'C*ora (g1.40) acelaqi ffarament se aplica qi celor uciqi cAr-rd au fost
^ prinli astrpra
fllaschin
ce cAnti. ^,^tyl_..:l:"aj
rA^rX p. a--"iJ"t-Uirl"i.a ta mormint, flc
care se rosteQte ectenia qi rugicirrn"r. I)rrm-o-^,,t .r.,r-._-'11or. unui furt, in preacuruie etc.
in mormAnt
mormint se r^.rn; pert"'.I
(e toarni ,or'
^^-+- ^r 5. Vechimea gi evoluqia ritualului li
p't'"::::x$.:'* gropii
'a"ta Arhiereilor raposati ri, se
ri , ! inmormdntirii .rd;i;;:X.or....
iace srujba
11,3il'n1li'"'parea
.i ,,,
, n r,i-toniqi
resminter",'hi.;i; [ ; ;;;;':' arhiefti;i."bupa moarte ei
ffiil:rg,l in,.j,*"::-i1*,^:lll=,a! ;
;f.?"ff H r,lrTt;;.""8?i#fi[: ..l ;l
e) P'i'ndwialn' inrwrvndntil"ii in Sdpainad.rua
Lwruinatd. pentru cei ce mor
si fie inmormantaqi in vreuna din zilele .Sintirn4.ii T,,*;^^*^ /)^ t n
sau trebui€
mlnlca Tomii),
minica lOmtt) nu nrr se G-o r.
se face
in Mo li tfe ln ic :,, acesrea sunr
totcAti murim intru nidejde
De
T)e aceea,
r..^. pentru ca
^a6r-- r-
^^ bucuna
Invleru
tlTlrnt^i de jalea gi de durerea pentru cei Antiohiase pe vremea impiranrlui Iulian
sll,UDa lnmormdntirii din resrul de Aur spune c
anului e
ntintlrii alc4t-,ir; ----^ -: r' faqi de Dumne
locul nostru6o.
biserici, morqii erau privegheaqi, zi qi no
sa
F. Balamace,oP. cit., P.439.
,, xvll-a CK\4lI), care lipscgtc din, rlndttinla
ir;;;i;;;ii't".'i,i Moldovei). Catisma.a (Ps.
Snp,er"a.ra r-umitlatl, se citegte la casa mortului (Pr. P. Proc<lptlviciurop' elt',
i.r-".-arrae.li i,.*^
o. 162).
s('
Sitncor-r al Tesalonicrrl ti Dpent co4o*ir,,t
' on
i,, Biserica msi exista insi o rinduiald deos
sl Vczi inritit,*i
Vczi invdldtwni
203-204
-204 $i si Btrcurcsti- izrr'
/izrr' Bucuregti, 1858, pp,
Srurr,r. t<rrtrqi. .^rr.i
t.trr.si- \4urr .'a arUrLrLrr
,rrrrrli La,,u
.a,.* ar,,LrL,- ,)rovenir; ' Bucure$ri.te5l.
B^ucureEti.
1951. p.9'6),
o. 9'6')
proveniti rrin ^.^^+:: A^ ^--,t se
din preotii
p,:::lii.1"..norie ^,"-^;-o^::-':::':l],ii;j
illlll'u':l*:'m[;l';;;*:';t.r::J"Ti:,9r fi;
lilll.d:
rrrir, daci gi-au exprimat Jorini;,
".!*,a "i: re practica din Biscrica rttscascrl p-rivintnrc,l't
lJrlrrud
skv. Ies funirailks selon le itc dc I'Aquts cl ltt
i---^A-I ):- 1-/ . o - --. :..'b:q y
;lrri -
, rnmormantarea
^ z,'in voi. ,,La maladic ct la nrort clu chrdticn
I li_oITlll.rrea arhiereitor
arhiereilor dupi
duoi rAri-
.lc bedev-N. Filip, Lirurqic", o. ++Zi); dar
rlrrj Rusiei
Rusi alcniuit unlit
iei a alciruit un*rit special pentru
p< la inm<lnlfurtarca crcgtiniltlr pfurlt pe lu
cultuel dt fufi.tnt durott k plriofu pn'
381-413 (cu'bogatd bibliografic, lr zi),
DY cgDtca p(rmcntrc-
. ,^'LyuLa
, .. Pomcntrc c prcvezuti ntrmai tr. cdiliite
:T:?li::;:"tj::ii:ll
.Jnn () lnl()cutcsc cu ,,Hrisros a inviirt", 1l:Tii-,,, Motitfetnicutui si.ghcawnmtwttri r<tntancsc. se
Vczi Socrare,Ist. bis.,IU, l'8.
dc .3 ori. nn
Omilit IV-a io Epist. cdtre Evrei.'.,11G. r' L'XIII, col' 43'
3e4 395
LITT,RGICA SFECIAI.A
PReot Pnor, Dn, ENtj BRANI$,rF:
cum s-a fltcut, dc exemplu, cu trupul impdrarului C,onstantin ccl Mare6r sau cu ccl
Sfhntului Ambrozie62.
conform sfanrlui sfannrlui Apostol Pavel: ,,Fraqilor, nu voim si figi ln
degpre cei ce au adormit, ca sd. nw vd. lntristapi,., ..itrl1i, care n-au nedelde ...,,
IV, 13 g.u.), era interzisi ;elrrea mo4ilor Qi purtarea hainelor de doliu ( 1tr
tteagri), pentru ca moartea nu constituia motiv de plAngere gi intristare, ci de
fericiti gi eterni.63.
ca trecere la viaqa cea
L-iri indoiali, cele.dintAi cAntiri gi lecturi sfinte cu care cregrinii ii privegheau
mo4i gi ii petreceau la groapi vor fi fost psalmii biblici, indeosebi aceia in'care.
vorba.despre viaqi qi moafte. Astfel, sfinrul Grigorie de Nissa spune ci, la
sttrorii Macrina) s-au cAntat psalmi gi imne6a qi acelaqi lucru ne relateazd gi
.sale
Grigorie de Nazianz la moartea fratelui si.u, crzar (cheiarie)65; iar Ieronim:p;C
la inmormAntarea matroanel paula in Betleem. s-au cAntat prri-i in limbile
latini qi siriana, deoarece erau adunati cregtini de multe neamuri qi fiecare cAntal
asculta psalmi in limba sa66.
396 $1
PnnoT PRoF. DR. Enli BnnNl,$,rri l,lr"uRelcn snEcxAt,/
236,238.
orice ofrandd (piine, vin, vase) adusd
ocn.
scu, op. rur.,
p. 995 $ Diclionarul tirutii ru-
ea
Yezi F. Balamace, oP. cit.' P.458.
es
Ic. D. Lungulescu, oP. cit., p. 190,
h F, flnlanracc, op, cit., pp. 456.462.
4()() 401
r:sP:ctjYc nc pttll qi Apostrllrrl qi livtnghclia pcntnr morji, inr dup[
cctcnia lntrcit{ din
cluiala.Liturghici sc zicc gi cctcr:ia pe,irru morgi, cu rugi.i,rn"o,
,,ilu*n.r"ot
Mortul c pomcnit apoi gi la icqirca cu f)arurilci iar in iiqrl Crrin,riri.iiiui r"u
duhuriloi
se citeErc, in zilclc de rAnd, Canonul morgilorrT. "r
, p. L78.
0 sau 2l zilc
I din t466 al
402 403
-r!P PNn trtl I l:
I,ITURCICA SPECIALT
I sc i,chinir. duD{ ce a vizitat raiur.
di, zitra a 40-a, pcrtru cil atunci ar
cca
judecata particrirard a fiec*rui-liiii.i-i.uia ade din curst
vizduhului, prin rai gi pril iadr0s-----' -*r
p"r.grin.r;i'dli'A de z,e prin r
N (sau, mai bi de
^\ SiAntul Ioan cc
Pomenirea
-orn lrri ra soroacere de mai sus se face fie cu parastas qi riurghicr( .a# raznice (Naqterea gi Boboteaz[) nu sc po'
*::1r",1,,':Tr:::]1":_r1_
colac gi vin la mormnnt, unde.
zlri'arpa moarte ), fie ducandu_se numai col
li L- bucu
m^ormAnrul cu vin (aqa se obil-
b.i"*iir..;"i";.##;
' .- ---- ;;";"ifi;;;;;tr,
ca"J-p"."'.;J;'J..Lh? de zile r{,,^i r
rle zile.drPa
ornrlui la Pros
Stmb[ta
(prin scoaiere" a.'-i.ia.;, t, ln SdPtil'
punAndu-se gi loe, iar tn
nroicirr-.o.,,uu'u,Lzcur uunu.ror...-.; orr...l"Til'iXL,tul',!li
pentnr morti- clr rugdciunerr
rlT.-"rti,^cu
pomenrrea e insotiti de mese nntnecatll
.penrru sdraci (pom.niy,qi;;-i;;;;
'ill#,',inl.f, ;;t ;[.iI
direrirei";;i;;qilffi 'fi ;fi .11,,1".1,i.
prin rdnduieri ae iru;ua-iil;i;; t"".dir;ti.
;;i ;"i'h.il;
soroacele nu se fac in orice zi a siptimAnii, ci mai ales joia,
Orrflirllt..i,
I
3' ztlele in care se fac gi cele in care nu se fac parastase, uminica infricoqitoarei )udeclfi) plnt h
in cursul anului t iri'
,r,uitiia'a";;"d,rL':""sranrdr
rlqvrul4 uL Lrdur(ra consranta pentru
il::::;,o[:Hl.l,T.''5yi,'j:':lf,lll.:ta,i)
menirea mo4ilor, e sAm6ita. sairuar"^.
cea mai potriviti din
n"rp!e"aiii'.., ir".rrr"relor si, .,.,-..',.*!3t.'tu
De la olrr.m.. ,
sul.sdptimdnii, mai imai ale gi
)-in alte zile din,(
se fire parastas
sericii se.face .r.""r." ^^-. inclusiv /
l
405
Pnror Pnor. Dn. Enr lluNr$rrr
'.rtcT,tltcintr-ttttsicritr'li:,$l,lllll'il
aproape zilnic. Acest fel de ponrcnirc sc numcQtc in popor sdrindnr (dc
la cuvA6tul n<>ultti mort! oI
greaca moderni fi ocrpoutcrprd, = un gnrp de 40, slavoncqtc
qi sararustd (de la rcoocrpq,Koottl
= ,*or) sau (prinfuJ i:iit;' "oi"' tl"it'* prtrtstasttltti'rt
iitW.: a patruzecea zi) qi'r. i,i[.*iaz{
credinqa.popularl (de origine monahaii)'cI in a 40_azj a. U de moti"'c t:'i-:l::
-trit., dupi ." *fl oseminte neiustificate
morrului a stribinrt vimile vizduhului gi a vizitat raiul qi iadui, s. infltiqeazi la iuc ffiilJide exhumiri sunt iugldttttc'
cata particulari, pentru a i se hotiri soarta provizorie pa"n u'pa...i;';i;-;;;ii
soarti. care se
_poate uQura) prrn mijlocirile gi milosteniile ficute de cei vii in
rnorqilor. La sfirgirul celor 40 de Liturghii se face Linrrghie cu parastas qi se pc
toate pomeL-ricele expirate,.ceea_ce in popor r. .r,r-.gt. d.izlexarea" ,^u'rlobo
srirind.at elnr,^insoqiti uneori de Agheasme micn qi masi d.;ba;;;;tru
prazniciia.
Tot un fel de sirindar sunt^qi aq-a-numitele capete t^" i,;piyht,
pirqi (ca de ex., in Munte ria). Se aduce adici, la biserici ru djr..t l,
-o.-arn,
"bii";i;i",
pomenirea^ mortului, o colivioarr, un colac sau covrig mai
mare in,rmit cipeqel),
vin gi luma,are. Preotul face parastar_d. p" scurt ( 'nghi.o"wij qi'r..op"g,.
ctr vin. Aceste pomeniri se fac prin Moldova jn pii-.i. +o ii, )i. a"pl-o"r.., -o.n
a_lte_ pirqi in Posnrl Mare, timp de 40 de zile
i.;
in qi.,,r; ,faiqi*i se numcr
(ellegaren Pdresincilor Ei se face, prin unere parohii,'in se-btl;fu "."r.or^
Lazir, pri" ;ili;
loia.Patimilor, in SAmbdta Tomii, ori luni qi marii d"pi D;;i;ica romii
,,Blajenilor" sau al mo4ilor).
1ilp;ii
La unele biserici parohiale se mai obignuiegte a se face pomenirea individu
neintrerupti a mo4ilor la r ate Liturehiile din tursul
"""i ,ri bisericesc, ..., i"
unele pirrj (ca nordul MoJdovei) se numeQre.parusie (dela cuvant.ll;;;;L;"p;e
: prezenti., a sta cuiva neintrerupt in ajutor)rt6
L) ,h
,&
5' Citeva de9R.1e dezgoparea mo4ilor. in timpul din urmi, s-a incetitenitl
prin unele piry ale Bisericii noastre obiceiul spoiadic d" a se A[r"d;;.;;[;;i,
',',,Y51!:::!:^.1ti Y.::: B_*1*, gt. 162; Mitrofan din Konewets , o\t. cit., pp. 2e-3r. Comp. qi
Nicotlim (Munteanu), op. cit.,p. 410.
','j Y:,r^:lli !!, ,,:,.q li_nt. n ungulescu, op. op. cit., t9t-192. Se pot da
,,,,
,,., .,- Yf,'.:11: f I.
3j::?,:-Ljiryl.'cy,
,,:lg,*Tl::':_lii.-T
pp..rer-re2.
cit.. pp-. da sirindare
sdrindare qi pentru cei
mai important din viala parohiei, ca de exemplu. L sfinlirea
Ili:.ii,""j.,T,"1:
ultcli,biserici_sau fl:l..f
Dlsenct sau a fflntini, ori cind vine prett.,o,
unei fhnrdni,
unet preot nou iir, ,r, .i..
rrs
Vezi lerod. Firmilian,Cartc derugfuiini,ed. II, IBucuregti, 1937, pp. l7l-173.
rf n
V. Mitrofanovici, op. tit., pp. so["iotS
t.t7
.Y921,
de ex.,. Pioik t;?,yf* fi*eytlre_1Legi); gt.l38 Comp. unele Rispunsuri
ale
iarhului ccumenic Nicolae III iramaticui r" u. GiediJn, Kcry wrcrf 6ttrd,[etg,
:atria.rhului
rr8
Ei
I,
r, p. si.".-
pl, 9 g.u.
--
Vezi, dc cx.,Mwrual dc pravi)d bk.,,lpl.iia. *i""p Nifon al ungro-vloii:i,lkl'ri, iJ.ir"u,i,
L. II, Bucur
4, p'. 128 Si,fuhcatnata4 Buctrrcgti, 1854, p. rza,
itff, n, 128: ,,N,-.;i'.i
,,Nimeni sl nu tf,lrtrzrrcnscl a facc dczsroorri ffi:,-11":i""':Ji,:}:$.:il}.uin<licxistIrAndrriclirr1rccirt
e in vcch' re -""*.l;i,.13iiifl
,, -
H'M;;;;; 0p.,,r,,
|
"pp. +7 | 48)
.
lll"1:f;]r_t^):"#rffi,1::.P1i::l1.l1',
.lc oasc dc rtp.safl, f{rrt qtirca
9i dezrcjaica ctrirr,irtri.i
"pilrr*i,
,i.i. ",-r,il,il;;'#iltil.e'o';i
iltffin.riiliil1r'lr["iii't astfcl dc oca
slulbil Pcntrrr
401
406
CuPrins
Prefaqi I
r'!""r""'i"""r"'r '
Prescurtlri folosite
Capi.
I.
2.
3. impi4irea sluibelor bisericeqti
PARTEA A DOUA
DIVIN ZILNIC
BISERICE$TI SAU SLUJBELE SERVIqULUI
LAUDELE """"""""""""21
AL BISERrcrr oRTODOXE
sivArqesc
Cnpitolutll.IstoriaLaudelorbisericegti.Formareaserrliciuluidivinoubliczilnic
""""""""'2?
"""""""""'
al Bieericii
I,TTURCICA SPESUIIA
PRE0't'Pncln. Dn. ENE BRANI$,nJ
A. RANDUIALA SLUIBEI
I. Denumirile slujbei
2. Timpul sivArqirii.....
3. Scopul Vecerniei....
4. Rnnduiala Vecerniei
ll. rsTozuA $r ExpLrcARrA VECERNrEr.............
4ll
LITURGI(;A S]'Er Trr+.'r
,Rnot PRor. Dn. Uuri
Bnnnr$tri
3,
4,
5.
6.
7.
eclianea o II-a.
413
4t2 &
rEEOT TROF, DR, ENT' BRANI$TE I,ITURCICA SI'ECIADA"
PARTEA A PATRA
SFINTELE TAINE """"""",,".287
Capitotut l.Introducere generali """"""""""287
C,e sunt sfintele t"ine,Icopul lor, timpul
sivArEirii""'
qi locul """""'ail
Capitotul ll.Botezul 9i ungerea cu Sfinnrl Mir """""" ""'2Bl
SLUIBEI ...'..'..'. "'.'.'','.', 289
A. NOTILTNI INTRO;UCTIVE $I RANDUIALA
B. rsTozuA $r ExpLrcAREn n ANOUIELII
SFANTULUI BOTtsZ $l A
MIR[NGERrr............ ""'296
I. Descrieri vechi botezului
ale """""""""296
2. RAnduiala catehumenatului """"' """""297
3. RAnduiala botezului' """""'300
4. Mirungerea............"' """""30{
5. Riturile finale ale slujbei ""'305
''" " "
Capitolullll.Mirnrrisirea(spovedania) """""'310
Capittfut ru.tmpirtiqirea sau cuminecarea """"""""""319
CnpitolwlZ Cununia (slujba nuntii) """""""327
Cf,pitvlutW.Hirotonia 9i hirotesiile"""""""' """""""""337
Capitolutl4l. Sfinnrl Maslu """'346
PARTEA A CINCEA
TERURGIILE ............' """""""353
CnpitolwtL lntroducere generall desprc iemrgii """""""'355
Capitolutll lcnrrgiile in legirur[ cu naqterca 9i ctt
4t4 415
capilohll IY. Tedeumul ' r"Tr' ir rua,e,'r""""'..........;'......qrir........362
sau r
tul sa,r ,' ^^,^t-.
ogia.......
uielile tradigi"""n
r i.r* * **,,
"_r* U *r^
.................383
urELrLE iN rscAruRA
., oooam.a ;ft,1r,
rrroNarr ;r oupE """":""'383
RTrron,... ..............39e