Professional Documents
Culture Documents
3
CAP 1 ANALIZA DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ..........................4
1.1 Delimitari conceptuale privind dezvoltarea regionala in cadrul Uniunii Europene.................4
1.2 Politica regionala a Uniunii Europene....................................................................................8
Capitolul 2 - POLITICA DE DEZVOLTARE A UE.......................................................................18
2.1 Politica şi obiectivele.............................................................................................................18
2.2 Mijloacele financiare - Instrumentele structurale şi complementare.....................................19
2.3 Instrumente Structurale - Domenii de intervenţie..................................................................19
2.4 Instrumente Structurale - Reglementări comunitare..............................................................21
2.5 Asistenţa financiară pentru România.....................................................................................22
2.6 Alocări financiare...................................................................................................................23
2.7 Cofinanţare.............................................................................................................................23
2.9 Planificare şi programare.......................................................................................................24
2.9.1 Priorităţi...........................................................................................................................24
2.9.2 Programe operaţionale 2007-2013..................................................................................25
2.10. Programele Operaţionale – prezentare generală.................................................................27
2.10.1 Programul Operaţional de Transport.............................................................................27
2.10.2 Programul Operaţional de Mediu..................................................................................28
2.10.3 Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice.....................................30
2.10.4 Programul Operaţional Regional...................................................................................31
2.10.5 Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane...............................................33
2.10.6 Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative.......................34
2.10.7 Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică.........................................................35
2.11. Puncte cheie pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune..................................36
2.11.1 Beneficiarul eligibil.......................................................................................................36
2.11.2 Proiectul eligibil............................................................................................................36
2.11.3 Cofinanţare necesară pentru un proiect cu fonduri structurale.....................................36
2.11.4 Documentaţie necesară..................................................................................................37
2.11.5 Paşi în obţinerea finanţării.............................................................................................37
CAP 3 Fondurile Structurale si de Coeziune...................................................................................39
3.1. Obiectivele fondurilor structurale si de coeziune..................................................................39
3.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE................................................................................39
3.2.1. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - F.E.D.R.......................40
3.2.2. FONDUL SOCIAL EUROPEAN (F.S.E.) ...................................................................46
3.2.3. FONDUL DE COEZIUNE (F.C.)..................................................................................47
3.2.4. FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
(F.E.A.D.R.)..............................................................................................................................47
3.2.5. FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (F.E.P.)..................................................48
CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ................................................................................................49
1.INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL.................................................................................50
2.DESCRIEREA PROIECTULUI....................................................................................................53
3. CONCORDANŢA CU POLITICILE UE ŞI LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ..............................66
4. FINANŢAREA PROIECTULUI..................................................................................................68
5. CERTIFICAREA APLICAŢIEI...................................................................................................71
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................72
INTRODUCERE
Ideea unei Europe unite a fost susţinută de-a lungul secolelor de împăraţi şi intelectuali
deopotrivă, cum spunea si V. Hugo in anul 1867: ,,Va veni o zi in care Franta, Rusia, Italia,
Germania, toate natiunile continentului,fara a-si pierde trasaturile distincte si glorioasa lor
individualitate, se vor topi intr-o unitate superioara si vor constitui fraternitatea europeana ... Va
veni o zi in care nu vor mai exista alte campuri de batalie decat pietele deschise comertului si
spiritele deschise ideilor‘‘ dar, numai după cel de-al doilea război mondial statele europene au
instituţionalizat forme de cooperare internaţională, cu competenţe în domenii specifice, forme care
au pus bazele unei solidarităţi mai strânse între statele europene, a unei uniuni intre state şi ale
cooperării interguvernamentale.
Obiectivul principal al Uniunii Europene este ca economia diferitelor regiuni in Comunitate
sa fie aduse, pe termen mediu, in functie de posibilitati, la acelasi nivel sau cel putin la un nivel
comparabil pentru fiecare intreprindere, persoana. Intreprinderile si intreprinzatorii trebuie sa
profite de avantajele oferite de piata interna "Europeana", si pe termen mediu sa nu se bazeze pe
ajutoarele si subventiilor tarilor membre.
Astfel în anul 1957, tarile semnatare ale Tratatului de la Roma se refera în preambulul
acestuia la necesitatea de „a consolida unitatea economiilor lor si de a asigura dezvoltarea lor
armonioasa prin reducerea diferentelor existente între diversele regiuni si a decalajelor cu care se
confrunta regiunile mai putin favorizate”, in anul 1958 in urma tratatului de la Roma ia fiinta
primul fond structural cu denumirea de Fondul Social European urmat de Fondul European de
Orientare si Garantare Agricola care este constituit in anul 1962 urmand ca in anul 1975 sa fie creat
Fondul European de Dezvoltare Regionala iar ultimele doua fonduri structural au fost creat in anul
1993: Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului si Fondul de Coeziune, fonduri care au
ca obiectiv principal de a estompa decalajul cu care se confrunta regiunile mai putin favorizate.
În cele trei capitole ale acestei lucrări am tratat impactul instrumentelor financiare asupta
României, obiectivele si caracteristicile acestora, prin intermediul cărora Uniunea Europeană
acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice şi sociale
3
CAP 1 ANALIZA DEZVOLTĂRII REGIONALE ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ
In Romania structura administrativ teritoriala cuprinde un nivel regional compus din judete si
municipiul Bucuresti si un nivel local compus din municipii, orase, comune. Totodata in Romania
au fost vizate opt regiuni de dezvoltare care constituie spatiul de compunere promovare si evaluare
a politicii de dezvoltare regionala, precum si de culegere a datelor statistice specifice, in
conformitate cu reglementarile de clasificare teritoriala NUTS 2.
Rolul pe care îl au regiunile în perspectiva edificării Europei constă în:
6
1. păstrarea, respectarea şi valorificarea tradiţiilor, culturii şi istoriei colectivităţilor regionale;
2. asigurarea prosperităţii economice a fiecărei zone;
3. oferă posibilitatea participării efective şi directe a cetăţenilor la gestionarea afacerilor unităţii
administrativ-teritoriale în care trăiesc;
4. prin valorificarea autonomiei regionale se contribuie la întărirea democraţiei şi descentralizarea
puterii;
5. asigură dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale;
6. constituie un nivel de putere adecvat pentru aplicarea în practică a principiului subsidiarităţii;
7. asigură premisele cooperării interregionale între diferite state, contribuţie importantă la
construirea viitoarei Europe.
7
transfer de competenţe nu trebuie privit ca o diminuare a autorităţii acestuia, ci ca o consolidare a
statului de drept şi a democraţiei.
Raporturile dintre stat şi regiune trebuie să se bazeze pe loialitate, cooperare şi solidaritate.
Statul nu trebuie să prejudicieze sau să limiteze autonomia regională, dar nici regiunii nu-i este
îngăduit să ştirbească autoritatea statului. Exercitarea autonomiei regionale nu trebuie să aducă
atingere integrităţii teritoriale şi suveranităţii statului.
În exercitarea competenţelor conferite de lege, regiunile şi autorităţile administraţiei locale
trebuie să asigure condiţiile pentru o cooperare eficientă şi reciproc avantajoasă. Autorităţile locale
trebuie să fie consultate de către autorităţile regionale ori de câte ori, prin măsurile luate de către
acestea din urmă, sunt afectate interesele din sfera lor de competenţă sau interesele individuale.
Pentru multi ani, disparitatile regionale din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al
calitatii vietii faceau obiectul politicilor nationale ale Statelor Membre. Multe imbunatatiri au putut
8
fi observate din momentul in care Uniunea Europeana a initiat politica de reducere a lor.
9
Necesitatea promovarii unei dezvoltari echilibrate prin reducerea disparitatilor dintre
diferite regiuni si sprijinirea celor mai putin dezvoltate in recuperarea diferentelor a fost observata
chiar din preambulul Tratatului de la Roma (1957). S-au pus bazele Fondului Social European si a
Bancii Europene de Investitii. Alte instrumente au fost create in timp, concomitent constructiei
europene si cresterii numarului de noi State Membre.
Astfel, in 1962, in momentul atingerii unui conses in privinta dezvoltarii unei politici agricole
comune, a fost creat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola. in 1964 a fost
impartit in 2 sectiuni principale - una de Orientare si alta de Garantare - care contribuie la
implementarea unei politici sustinute de reforme in agricultura si la promovarea unor noi forme de
dezvoltare rurala.
Actul Unic European (1986) a introdus prima titulatura pentru desemnarea notiunii de
coeziune economica si sociala si a creat premisele pentru o politica regionala bazata pe solidaritate.
Tratatul de la Maastricht a transformat coeziunea economica si sociala intr-unul dintre obiectivele
prioritare ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si o piata unica europeana.
Prin crearea de criterii pentru convergenta economica si bugetara a Statelor Membre, s-a impus un
control mai riguros al deficiturilor publice. Pentru tarile mai putin bogate, aceasta a insemnat o
politica bugetara stricta coroborata cu investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de
dezvoltare. Acesta a fost momentul in care Uniunea a decis crearea Fondului de Coeziune cu
scopul de a sprijini tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze in Uniunea Economica si
Monetara in cele mai bune conditii, prin cofinantarea proiectelor de investitii din domeniile
transport si mediu.
Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a decis cresterea fondurilor alocate
in perioada 1994 - 1999 cu peste 40%. Anul urmator a fost creat Instrumentul Financiar de
Orientare in Pescuit, ca raspuns la criza din sectorul pescuitului de la inceputul anilor 90, cu scopul
de sprijin restructurarea acestui domeniu.
10
Tratatul de la Amsterdam a subliniat, inca o data, importanta coeziunii, incluzand si titluri
speciale pentru ocupare, accentuand nevoia de actiona la nivel european pentru reducerea
somajului.La Consiliul European de la Berlin, din martie 1999, sefii de Guvern ai Statelor Membre
au ajuns la un consens in privinta Agendei 2000, un plan de actiune initiat de Comisie pentru intari
Politicile Comunitare si pentru a oferi Uniunii un cadru financiar, ce a tinut cont de extinderea din
mai 2004. Agenda 2000 a inclus de asemenea reforma fondurilor structurale.
O noua reforma a politicii regionale a avut loc o data cu prezentarea concluziilor asupra celui de-al
treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale.
12
Cooperare Teritoriala Europeana sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale, acest
obiectiv este finantat doar prin Fondul European de Dezvoltare Regionala aria de acoperire a
acestui obiectiv este zona de tip NUTS nivel III(nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE, precum
şi anumite graniţe externe.(promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriu comunitar,
prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE), organizat pe trei
axe: cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala. Obiectivul "Cooperare teritoriala
europeana" este destinat sa intareasca cooperarea transfrontaliera datorita unor initiative locale si
regionale realizate in comun, sa consolideze cooperarea transnationala prin actiuni menite sa
favorizeze dezvoltarea teritoriala integrata si sa stimuleze cooperarea interregionala, precum si
schimbul de experienta. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezinta 37,5% din populatia
totala a Uniunii Europene) traiesc in zone transfrontaliere. Toate regiunile si toti cetatenii Uniunii
fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnationala. Cele 8,7 miliarde de euro (care
reprezinta 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dupa cum urmeaza:
6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnationala si
445 de milioane pentru cooperarea interregional.
Din cele cinci instrumente structurale (Fondul de Coeziune si patru fonduri structurale: Fondul
European de Dezvoltare Regionala - FEDER, Fondul Social European - FSE, Fondul European de
Orientare si Garantare in Agricultura - FEOGA, sectiunea Orientare si Instrumentul Financiar de
Orientare in domeniul Pescuitului - IFOP), politica de coeziune este structurata din 2007 pe trei
fonduri structurale (FEDER, FSE si Fondul de Coeziune). Pentru a simplifica lucrurile, fondurile
pentru agricultura si pescuit au fost transferate catre politicile aferente, respectiv Politica Agricola
Comuna si Politica in domeniul Pescuitului. Totodata, Fondului de Coeziune ii vor fi aplicate
aceleasi reguli ca si Fondurilor Structurale. O noua regula destinata sa simplifice
gestionarea financiara a fondurilor este: un program = un fond. Datorita acestui principiu, Fondul
European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul Social European (FSE) pot sa finanteze,
fiecare, in mod complementar si limitat, actiunile care tin de aria de interventie a celuilalt fond (in
limita a 10% din creditele alocate de Comunitate fiecarei axe prioritare a unui program
operational).
13
Exista o exceptie de la aceasta regula: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si
Fondul de Coeziune intervin impreuna pentru programele in materie de infrastructuri si de
mediu.Principiile care stau la baza alocarii si accesarii acestor fonduri au suferit si acestea
numeroase ajustari, din cinci, devenind 9, cu un accent foarte important pe egalitatea de gen si
protectia mediului inconjurator.
Programarea
Atingerea obiectivelor urmarite prin alocarea fondurilor structurale va fi urmarita prin
intermediul procesului de programare multi-anuala, la diferite nivele, incluzand identificarea
prioritatilor, finantarea si sistemul de management si control.
Parteneriatul.
Atingerea obiectivele fondurilor vor fi urmarita in cadrul general al unei stranse colaborari dintre
Comisie si fiecare Stat Membru. Fiecare Stat Membru, va organiza, oridecateori va fi cazul, in
concordanta cu practicile si reglementarile nationale, parteneriate cu organizatii precum:
a)Autoritati publice sau non-publice locale, urbane, regionale;
b)Parteneri economici si sociali; c) Orice alt organism abilitat, reprezentand societatea civila,
parteneri in domeniul protectiei mediului, organizatii non-guvernamentale precum si alte
organizatii responsabile de promovarea egalitatii de gen.
Fiecare Stat Membru va desemna cei mai importanti parteneri la nivel local, regional si national, in
diferite domenii precum cel economic, social, de mediu, in concordanta cu practicile si
reglementarile nationale, avand in vedere necesitatea promovarii egalitatii de gen si a dezvoltarii
durabile prin integrarea noilor normative de protectie a mediului.Parteneriatul va trebui sa trebui sa
fie operational la nivele de pregatire, implementare, monitorizare si control ale programelor
operationale.
14
Nivel Teritorial de implementare.
Implementarea Programelor Operationale va fi in responsabilitatea Statelor Membre si va fi
realizata la cel mai potrivit nivel teritorial, in concordanta cu sistemul institutional specific
acestora.
Interventia.proportionala.
Resursele financiare si administrative utilizate de Comisie si statele membre pentru
aplicarea Fondurilor in ceea ce priveste: a) Alegerea indicatorilor prevazuti conform carora
obiectivele axelor prioritare ale programelor operationale se cuantifica cu ajutorul unui numar
limitat de indicatori ai realizarii si ai rezultatelor, tinand seama de principiul proportionalitatii.
Indicatorii respectivi permit masurarea progreselor in comparatie cu situatia initiala si realizarea
obiectivelor care aplica axele prioritare)c) Principiile generale ale sistemelor de gestiune si de
control;d) Intocmirea de rapoarte;
b) Intrerupe sau suspenda total sau partial platile in cazul unor nereguli in cadrul sistemelor
nationale de gestiune si control si aplica orice alta corectie financiara ceruta; c) Se asigura cu
privire la rambursarea aconturilor si procedeaza la degajarea din oficiu a angajamentelor bugetare;
Aditionalitatea. a)
Contributia Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau asimilabile
dintr-un Stat Membru;
b) Pentru regiunile incluse in obiectivul de convergenta, Comisia si statul membru stabilesc nivelul
cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le efectueaza in toate regiunile in cauza
pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor efectuate de statul membru este unul
dintre elementele incluse in decizia Comisiei privind cadrul strategic national de referinta;
c) Nivelul cheltuielilor mentionate este cel putin egal cu suma cheltuielilor medii anuale in
termene reale atinsa pe parcursul perioadei precedente de programare.
In afara de aceasta, nivelul cheltuielilor se determina in functie de conditiile macroeconomice
15
generale in care se efectueaza finantarea si tinand seama de anumite situatii economice specifice
sau exceptionale, cum este privatizarea sau un nivel extraordinar de cheltuieli structurale publice
sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei precedente de programare.
Statele membre si Comisia asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei si integrarea
principiului de egalitate de sanse in domeniul respectiv in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii
Fondurilor.
Statele membre si Comisia iau masurile adecvate pentru prevenirea oricarei discriminari bazate pe
sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala in fiecare
dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor si in special in ceea ce priveste accesul la Fonduri. in
special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care trebuie respectate la
definirea operatiunilor cofinantate din Fonduri si de care trebuie sa se tina seama in fiecare dintre
diferitele etape ale aplicarii Fondurilor.
Dezvoltarea durabila.
Obiectivele Fondurilor sunt urmarite in cadrul dezvoltarii durabile si a promovarii, de catre
Comunitate, a obiectivului de protejare si imbunatatire a mediului inconjurator.
O alta modificare semnificativa adusa de reforma vizeaza domeniul programarii: astfel, in trecut,
procesul programarii este organizat pe trei paliere: Planul National de Dezvoltare si Cadrul de
Sprijin Comunitar (primul continand prioritatile de dezvoltare a intregii economii nationale, al
doilea doar prioritatile de finantat din instrumentele structurale), Programele Operationale (fiecare
dezvoltand cate o prioritate din Cadrul de Sprijin Comunitar) si Programele Complement
(documente detaliate de implementare a Programelor Operationale).
Reforma mentine obligativitatea programarii multianuale (pe o perioada de 7 ani), dar aduce o
viziune strategica pronuntata si pune accent pe prioritatile Strategiei Lisabona, solicitand
elaborarea a doar doua documente programatice: unul strategic - Cadrul National Strategic de
Referinta (armonizand atat prioritatile nationale, cat si pe cele comunitare, cuprinse in Orientarile
Comunitare Strategice pentru politica de coeziune) si unul operational Programele
Operationale dispare astfel necesitatea elaborarii Planului National de Dezvoltare, a Programelor
Complement, precum si caracterul operational al Cadrului de Sprijin Comunitar. In domeniul
managementului, principalele modificari aduse de reforma privind gestionarea programelor
operationale sub obiectivul Convergenta vizeaza crearea unei Autoritati de Audit (organ
16
independent, insarcinat de verificarea bunei functionari a sistemelor de management si control) si a
unei Autoritati de Certificare (pentru certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata
inaintea transmiterii lor catre Comisie), precum si disparitia notiunii de Autoritate de Plata.
17
Capitolul 2 - POLITICA DE DEZVOLTARE A UE
calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale. O a patra axa, numită „Leader” se bazează pe
experienţa dată de iniţiativele comunitare.
18
2.2 Mijloacele financiare - Instrumentele structurale şi complementare
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creşterea
competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii
vieţii în zonele rurale prin promovarea diversităţii activităţilor economice.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în
modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării
produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare
durabilă a zonelor de coasta.
19
Fondul European de Dezvoltare Regională
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Convergenţă” prin susţinerea dezvoltării economice
integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea
structurilor economice, în special în domeniile:
1. Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi dezvoltării
în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMM-uri şi universităţi şi centre
de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii
dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării
antreprenoriatului şi inovaţiei;
2. Societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea
accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor;
3. Protecţia mediului, inclusiv investiţii legate de managementul deşeurilor, aprovizionarea cu apa,
tratarea apelor uzate, calitatea aerului, prevenirea poluării, reabilitarea zonelor contaminate,
promovarea biodiversitatii şi protejarea naturii, sprijin pentru IMM-uri pentru a promova metode
durabile de producţie prin introducerea managementului de mediu eficient şi adoptarea
tehnologiilor de prevenire a poluării;
4. Susţinerea dezvoltării economice integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea
capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice, în special în domeniile:
� Cercetare şi dezvoltare tehnologica, inovare şi antreprenoriat, sprijinirea cercetării şi dezvoltării
în IMM-uri, transferul tehnologic, îmbunătăţirea legaturilor dintre IMM-uri şi universităţi şi centre
de cercetare, dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri, sprijin pentru furnizorii de servicii
dedicate IMM-urilor prin noi instrumente de finanţare dedicate stimulării antreprenoriatului şi
inovaţiei;
� Societatea informaţionala, inclusiv dezvoltarea serviciilor şi aplicaţiilor locale, îmbunătăţirea
accesului la internet, sprijin pentru IMM-uri pentru utilizarea eficienta a tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor.
Domenii de intervenţie pentru Obiectivul „Cooperare teritoriala europeana”:
1. Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale transfrontaliere, prin strategii comune pentru
dezvoltarea teritoriala durabila (ex.: dezvoltarea IMM, turismului, culturii, infrastructurii pentru
sănătate, protecţia mediului);
2. Stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterala intre regiuni
maritime, prin finanţarea reţelelor şi a activităţilor ce conduc la dezvoltarea teritoriala integrata
(managementul apelor, accesibilitate, prevenirea riscurilor, reţele de cooperare ştiinţifică şi
tehnologica);
20
4. Promovarea lucrului în reţea (networking) şi a schimbului de experienţa intre autorităţile
locale şi regionale, inclusiv programele de cooperare şi acţiuni ce implica studii, culegere
de date, monitorizarea şi analiza tendinţelor de dezvoltare în comunitate.
Fondul de Coeziune
Domenii de intervenţie:
1. Reţelele trans-europene de transport;
2. Proiecte majore de infrastructură de mediu;
3. Domenii care se pot dezvolta durabil şi care prezintă beneficii evidente în ceea ce priveşte
protecţia mediului (eficienta energetică şi energie regenerabilă, sisteme de transport în afara
coridoarelor europene, căi ferate, transport fluvial şi maritim, sisteme de transport intermodal şi
interoperabilitatea acestor sisteme, transport urban şi transport public ecologic).
Pentru perioada 2007-2013, baza legală a instrumentelor structurale este reprezentată de un pachet
de cinci regulamente adoptate de Comisia Europeană şi de Parlamentul European în 2006.
21
� Regulamentul nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 conţine prevederile generale aplicabile Fondului
European pentru Dezvoltare Regionala, Fondului Social European şi Fondului de Coeziune;
� Regulamentul nr. 1080/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare la Fondul
European pentru Dezvoltare Regionala;
� Regulamentul nr. 1081/2006 din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare la Fondul Social
European (FSE);
� Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006 defineşte condiţiile de înfiinţare şi
funcţionare ale Fondului de Coeziune;
� Regulamentul nr. 1082/2006 din 5 iulie 2006, constituie baza legala a înfiinţării unei Grupări
Europene pentru Cooperare Teritoriala (EGTC).
22
2.6 Alocări financiare
Potrivit Perspectivei Financiare 2007-2013 convenită la Consiliul European din Decembrie 2005,
Statele Membre al căror PNB (PPS) mediu per capita în perioada 2001-2003 este sub 40% din
media UE-25 sunt îndreptăţite să primească transferuri de Instrumente Structurale în valoare
maximă de 3,7893% din PIB-ul lor.
Întregul teritoriu al României este eligibil sub obiectivul „Convergenţă", având în vedere că PIB-ul
(PPS) per capita în fiecare regiune NUTS II este sub 75% din media UE-25. România va primi
finanţare şi în cadrul obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană", pentru acţiuni de cooperare
transfrontalieră, transnaţional şi interregională.
Ca stat membru al cărui PNB (PPS) per capita este sub 90% din media UE-25, România va
beneficia de Fondul de Coeziune. Pentru a reflecta nevoile semnificative ale noilor State Membre
cu privire la infrastructura de transport şi de mediu, proporţia Fondului de Coeziune va fi stabilită
la o treime din alocarea financiară totală (Fonduri Structurale plus Fond de Coeziune) pentru noile
State Membre în perioada 2007-2013.
2.7 Cofinanţare
23
Reglementările referitoare la Fondurile Structurale şi de Coeziune prevăd ca împrumuturile
nerambursabile UE să fie cofinanţate de statele membre. Nivelul maxim al unui împrumut
nerambursabil UE va fi stabilit în Regulamentul General, în conformitate cu Perspectiva Financiară
UE pentru 2007-2013. României i se oferă o rată maximă de finanţare comunitară la nivelul PO de
85% pentru toate cele trei Fonduri: FEDR, FSE şi FC.
Alocarea CSNR în cadrul obiectivului „Convergenţă" necesită o finanţare naţională estimată la 4,4
mld Euro, constituită atât din surse publice cât şi din surse private.
Cofinanţarea publică va fi asigurată de la bugetul de stat de către Guvernul României şi de la
bugetele locale de către autorităţile publice locale, care vor aplica pentru finanţare din Instrumente
Structurale.
Cofinanţarea privată va fi necesară pentru proiectele adresate beneficiarilor privaţi, cum ar fi
întreprinderile.
2.9.1 Priorităţi
Documentele de programare care stau la baza implementării FSC la nivel naţional sunt: Planul
Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND), Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013
(CSNR) şi Programele Operaţionale (PO).
Fiecare PO este detaliat printr-un Program Complement (PC).
Pentru accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, România a elaborat
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, pe baza strategiilor sectoriale de dezvoltare şi a
strategiei naţionale de dezvoltare regională, realizându-se astfel o programare a dezvoltării
economice şi sociale a ţării, similară celei realizate de statele membre ale UE.
Planul Naţional de Dezvoltare reprezintă documentul de planificare strategică şi programare
financiară multianuală, în conformitate cu principiile Politicii de Coeziune, având ca obiectiv
strategic global „reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de
statele membre ale UE”.
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă realizează programarea strategică a FSC, având la bază
priorităţile strategice stabilite în PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt:
reducerea disparităţilor sociale şi de dezvoltare economică dintre România şi statele membre ale
Uniunii Europene şi reducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de
10% a PIB până în anul 2015.
Strategia stabileşte patru priorităţi tematice:
1. Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene;
24
2. Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
3. Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman;
4. Construirea unei capacităţi administrative eficiente.
De asemenea, s-a stabilit o prioritate teritorială „Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate”.
25
Autoritatea de Management (AM) este responsabilă de implementarea în întregime a Programului
Operaţional.
Organismele Intermediare (OI) – instituţii publice (de regulă) cărora le pot fi atribuite unele
responsabilităţi privind implementarea curentă şi relaţiile cu Beneficiarii.
Beneficiarii (BF) – entităţi care aplică pentru finanţare şi implementează proiecte individuale sau
scheme de granturi cofinanţate de PO. Beneficiarii contractează lucrări şi servicii pentru
implementarea proiectelor. Beneficiarii pot fi organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale
sau parteneri din sectorul privat în funcţie de specificitatea măsurilor PO
26
Programe Operaţionale care oferă posibilităţi de finanţare directă pentru mediul de afaceri:
� PO Sectorial Creşterea competitivităţii economice;
� PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane;
� PO Regional.
Obiectivul global al POST este de a promova un sistem de transport în România, care să faciliteze
circulaţia rapidă şi eficientă, în condiţii de siguranţă şi la standarde europene, a persoanelor şi
bunurilor, la nivel naţional şi internaţional.
Pentru realizarea obiectivului POST, se propune ca fondurile de la UE şi de la buget să se
concentreze pe modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii TEN-T şi naţionale, pe toate modurile de
transport de transport. Reţeaua feroviară are un rol important în infrastructura de transport din
România, iar dezvoltarea sa implică nu numai investiţii în infrastructură, ci şi îmbunătăţirea
calităţii serviciilor. În cadrul acestui proces de modernizare, o atenţie deosebită va fi acordată
dezvoltării durabile a sectorului transport.
Axa prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T
Obiectiv: Această axă prioritară are scopul de a întări coeziunea teritorială dintre România şi
statele membre UE, prin reducerea semnificativă a duratelor călătoriilor, în condiţii de siguranţă şi
servicii de calitate sporite, către destinaţiile principale, în România şi în Europa, atât pentru
pasageri, cât şi pentru mărfuri, de-a lungul Axelor Prioritare TEN-T 7,18 şi 22. Aceasta se va
realiza prin construirea de autostrăzi şi modernizarea celor existente, modernizarea infrastructurii
27
feroviare şi navale, cu scopul de a creşterea calitatea, eficienţa şi viteza de furnizare a serviciilor de
transport, "door-to-door" şi creşterea volumului traficului de pasageri şi marfă.
Această axă prioritară se va concentra asupra dezvoltării reţelei de autostrăzi (prioritatea TEN-T
nr.7) şi modernizării infrastructurii feroviare din punct de vedere al inter-operabilităţii (prioritatea
TEN-T nr.22). Se va acorda o atenţie specială transportului naval pe căile navigabile interioare
(prioritatea TEN-T nr.18).
Axa prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara
axelor prioritare TEN-T
Obiectiv: Această axă prioritară urmăreşte modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere,
feroviare, navale şi aeriene din reţeaua naţională care se află în afara axelor prioritare TEN-T.
Va creşte volumul şi viteza traficulului de pasageri şi marfă, în condiţii de siguranţă şi calitate a
serviciilor sporite, inclusiv în ceea ce priveşte inter-operabilitatea feroviară.
Pentru atingerea acestui obiectiv, POT va lua în considerare şi celelalte programe operaţionale şi va
evita suprapunerile cu operaţiunile din cadrul acestora.
Axa prioritară 3: Modernizarea materialului rulant feroviar de pasageri din reţelele
feroviare naţionale şi TEN-T
Obiectiv: Această axă prioritară urmăreşte promovarea echilibrului dintre modurile de transport.
Urmăreşte furnizarea de servicii mai rapide, mai sigure şi de o calitate mai bună, la standarde
europene de inter-operabilitate, pentru transportul feroviar naţional şi internaţional de persoane,
prin modernizarea materialului rulant de cale ferată, astfel încât transportul feroviar să poată
concura cu transportul rutier, din ce în ce mai utilizat.
Acest obiectiv se înscrie în efortul general de revitalizare a căilor ferate, pentru echilibrarea
modurilor de transport, obiectivul Cartei Albe a CE: Politica europeană în transport până în 2010.
Axa prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a sectorului de transport
Obiectiv: Această axă prioritară urmăreşte implementarea principiilor de dezvoltare durabilă a
sectorului transport în România, conform concluziilor Consiliului European de la Cardiff (1998) şi
Strategiei europene de dezvoltare durabilă (Gothenburg 2001). Va promova nivele crescute de
siguranţă, va minimiza efectele adverse asupra mediului şi va promova transportul inter-modal şi
combinat.
Axa prioritară 5: Asistenţa tehnică
31
dezvoltate şi de asemenea zonelor din regiunile mai prospere care trec printr-o perioadă de declin.
Domeniile principale de intervenţie identificate în infrastructura de transport şi socială sunt:
� Reabilitarea / modernizarea reţelelor judeţene şi locale de transport rutier;
� Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea serviciilor de sănătate şi a infrastructurii sociale şi de
siguranţă publică;
� Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii educaţionale.
Axa prioritară 2: Întărirea mediului de afaceri regional şi local
Obiectiv: creşterea contribuţiei economiilor locale şi regionale la crearea produsului intern brut,
prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai puţin competitive în economia de piaţă şi
crearea de structuri economice funcţionale, pentru susţinerea utilizării eficiente a potenţialului
endogen al regiunilor - resurse naturale, materii prime, resurse umane - şi pentru stimularea
economiilor regionale. Domeniile principale de intervenţie sunt:
� Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecărei regiuni;
� Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale.
Axa prioritară 3: Dezvoltarea turismului regional şi local
Obiectiv: Crearea de surse suplimentare de venit la nivel regional / local şi crearea de noi locuri de
muncă, prin dezvoltarea patrimoniului istoric, natural şi cultural al tuturor regiunilor( şi în
interiorul regiunilor, în zonele izolate, cu potenţial turistic, care pot contribui la dezvoltarea lor
economică şi la reducerea gradului de izolare).
Domeniile principale de intervenţie sunt:
� Restaurarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi istoric;
� Dezvoltarea resurselor turistice naturale în contextul dezvoltării durabile;
� Creşterea calităţii serviciilor turistice din punct de vedere al condiţiilor de cazare şi recreere.
Axa prioritară 4: Dezvoltarea urbană durabilă
Obiectiv: creşterea rolului centrelor urbane în dezvoltarea economică locală şi regională prin
regenerarea / revitalizarea oraşelor mici şi mijlocii, precum şi a unor părţi ale oraşelor mari, cu
scopul reducerii disparităţilor existente. Domeniile principale de intervenţie vor fi legate de
sprijinirea regenerării urbane prin finanţarea de proiecte integrate de regenerare urbană pentru
zonele urbane defavorizate ("zone urbane de acţiune"), delimitate clar, din punct de vedere spaţial,
în interiorul zonelor urbane. Aceste proiecte vor viza:
� Reabilitarea mediului construit, dezvoltarea centrelor urbane şi spaţiilor publice pentru a creşte
calitatea vieţii şi a încuraja activităţile economice;
� Stimularea antreprenoriatului, crearea de oportunităţi de ocupare, furnizarea de servicii de
consiliere;
� Sprijinirea incluziunii sociale, care va asigura şanse egale pentru bărbaţi şi femei, precum şi
condiţii pentru o mai bună integrare în viaţa socială şi piaţa muncii.
32
Axa prioritară 5: Asistenţa tehnică
Obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinirea obiectivelor comune la nivel European,
în ceea ce priveşte participarea sporită pe piaţa muncii a unei forţe de muncă înalt calificate şi
adaptabile, îmbunătăţirea sistemului educaţional şi creşterea adaptabilităţii acestuia la cererea pieţei
muncii, promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii, creşterea adapabilităţii angajaţilor şi a
întreprinderilor, asigurarea calificărilor şi cunoştinţelor necesare integrării şi mobilităţii pe piaţa
muncii şi facilitarea dezvoltării economice. PO urmăreşte promovarea şi dezvoltarea tuturor
formelor de economie socială ca şi modalitate de asigurare a incluziunii sociale a personalelor care
aparţin grupurilor vulnerabile, minorităţilor etnice sau populaţiei Rromă.
Axa prioritară 1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
Obiective:
� Asigurarea premiselor pentru dezvoltarea unui capital uman competitiv prin dezvoltarea rutelor
flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii, furnizarea de servicii educaţionale şi de formare
profesională continuă moderne şi de calitate pentru toţi, care să răspundă cerinţelor specifice ale
pieţei muncii şi societăţii bazate pe cunoaştere;
� Modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională astfel încât să satisfacă nevoile
pieţei muncii şi asumarea unei abordări comune a învăţării şi instruirii, pentru a genera valoare
adăugată intervenţiilor SF;
� Sprijinirea asigurării calităţii, elaborarea curiculelor şcolare în sprijinul competitivităţii,
asigurarea relevanţei ofertelor educaţionale.
Axa prioritară 2 - Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii Obiective:
� Crearea premiselor pentru îmbunătăţirea nivelului de educaţie, dezvoltarea de programe de
învăţare bazate pe acţiune şi creşterea capacităţii de angajare a resurselor umane pe tot parcursul
vieţii, în contextul societăţii bazate pe cunoaştere;
� Asigurarea educaţiei pe tot parcursul vieţii şi a însuşirii competenţelor şi aptitudinilor cerute pe
piaţa muncii.
Axa prioritară 4- Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Obiectiv:
� Modernizarea SPO, diversificarea şi actualizarea serviciilor în sprijinul unei bune funcţionari a
pieţei muncii.
Axa prioritară 3 - Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor
33
Axa prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare
Axa prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale
Obiectivele axelor prioritare 3, 5 şi 6 privesc nevoia indivizilor de a-şi creşte capacitatea de
ocupare şi adaptabilitatea, întărirea antreprenoriatului, şi promovarea incluziunii sociale şi a
egalităţii de şanse.
Aceste axe prioritare vor fi abordate regional şi datorită existenţei unor disparităţi între regiuni în
ceea ce priveşte ratele de ocupare a forţei de muncă, ratele şomajului de toate tipurile (şomaj de
lungă durată, şomaj structural, şomaj ascuns, inclusiv în zonele rurale), participarea la FPC, cultura
antreprenorială diferită, ratele variabile ale sărăciei, problemele specifice populaţiei Rroma,
îmbunătăţirea poziţiei femeilor pe piaţa muncii etc.
Axa prioritară 7: Asistenţa tehnică
Obiectivul Programului operaţional pentru asistenţă tehnică la nivel naţional este de a asigura
sprijin pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în România.
Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale şi pentru
coordonarea programelor
Obiectiv:
� Atingerea unei capacităţi administrative suficiente pentru o implementare şi absorbţie eficientă
şi efectivă a instrumentelor structurale în perioada 2007- 2013 şi pregătirea intervenţiilor viitoare
ale instrumentelor structurale.
Axa prioritară 2: Dezvoltarea şi sprijinirea în continuare a funcţionării Sistemului
Informatic Unic de Management
Obiectiv:
� Asigurarea funcţionării SMIS, dezvoltarea organizaţională şi funcţională şi extinderea continuă
a sistemului, astfel încât să permită accesul prompt la date din toate instituţiile implicate în
procesul instrumentelor structurale şi instituirea unui management eficient al programelor
europene, în conformitate cu reglementările naţionale şi europene.
Axa prioritară 3: Diseminarea de informaţii şi promovarea instrumentelor structurale
Obiectiv:
� Informarea potenţialilor candidaţi cu privire la oportunităţile existente şi promovarea cunoaşterii
publice a obiectivelor şi realizărilor instrumentelor structurale şi ale Planului Naţional de
Dezvoltare, precum şi asigurarea recunoaşterii rolului instrumentelor structurale ale UE.
Axa prioritară 4: Asistenţa tehnică
35
2.11. Puncte cheie pentru accesarea fondurilor structurale şi de coeziune
Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie să acopere cheltuielile neeligibile, precum şi
cofinanţarea.
Cofinanţarea poate fi reprezentată şi de contribuţia în natură a beneficiarului, aşa cum este
prezentată în Manualul privind eligibilitatea cheltuielilor şi în Ghidul Solicitantului.
De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect în parte vor fi stabilite de către
Autorităţile de Management în conformitate cu regulile naţionale de eligibilitate.
Astfel, în momentul lansării unei „cereri de proiecte”, Autoritatea de Management va face
cunoscută şi lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.
36
2.11.4 Documentaţie necesară
38
CAP 3 Fondurile Structurale si de Coeziune
Sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea
disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
Instrumentele Structurale denumesc Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune, luate în
ansamblu.
Mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene este destinat dezvoltării regionale şi coeziunii
economice şi sociale, prin intermediul Fondurilor Structurale.
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie
finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu
intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de
lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale (sursa MIE).
Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie pentru
dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in
Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.
40
relevanti; Asistentei
tehnice.
Pentru obiectivul "convergenta", FEDR isi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii
economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizand si
consolidand capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc
modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca
durabile. Aceasta se realizeaza, in special, prin intermediul urmatoarelor prioritati, iar combinarea
exacta a masurilor care trebuie puse in aplicare depinde de particularitatile fiecarui membru:
Initiativele locale in materie de dezvoltare si ajutorul pentru structurile care furnizeaza servicii
de proximitate pentru a crea noi locuri de munca, atunci cand aceste initiative nu intra in sfera de
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006; Mediul,
inclusiv investitiile legate de aprovizionarea cu apa, precum si de gestiunea deseurilor si a apei;
tratarea apelor uzate si calitatea aerului; prevenirea si controlul desertificarii, precum si combaterea
acestui fenomen; prevenirea si controlul integrat al poluarii; ajutoarele care urmaresc sa atenueze
efectele schimbarilor climatice; reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si
41
zone brownfield; promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile
Natura 2000; ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova planuri de productie durabile prin
punerea in aplicare a sistemelor de gestiune a mediului rentabile si prin adoptarea si utilizarea de
tehnologii de prevenire a poluarii.Prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea in aplicare a
planurilor care urmaresc prevenirea si gestiunea riscurilor naturale si tehnologice;
In afara de aceasta, deoarece sunt programe operationale cofinantate de FEDR in regiunile care au
dreptul la finantarea specifica si tranzitorie, statele membre si Comisia pot decide extinderea
sprijinului pentru anumite prioritatile.
44
parte; legaturile in vederea facilitarii accesului la cunoasterea stiintifica si transferul tehnologic
intre infrastructurile de CDT si centrele internationale de excelenta in materie de CDT; asocierea
organismelor de transfer de tehnologii si elaborarea de instrumente de inginerie financiara comune
axate pe sustinerea CDT in IMM-uri;
45
Eligibilitatea cheltuielilor
Cheltuielile pentru locuinte sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat la Uniunea
Europeana la 1 mai 2004 sau dupa aceasta data si in urmatoarele conditii:
a) Cheltuielile sunt programate in cadrul unei operatiuni integrate de dezvoltare urbana sau al unei
axe prioritare pentru zonele afectate sau amenintate de o deteriorare fizica si de excluderea sociala;
b) Alocatia financiara atribuita cheltuielilor pentru locuinte se ridica cel mult la 3% din contributia
FEDER la programele operationale in cauza sau la 2% din contributia totala FEDER;
c) Cheltuielile sunt limitate la: -Locuintele multifamiliale sau imobilele apartinand autoritatilor
publice sau exploatantilor fara scop lucrativ care sunt destinate familiilor cu venit mic sau
persoanelor cu nevoi speciale.
Fondul Social European (European Social Found - ESF) a fost înfiinţat în 1958 în scopul de a întări
coeziunea economică şi socială şi de a contribui la implementarea “Strategiei europene privind
ocuparea forţei de munca”. FSE are ca sarcină îmbunătăţirea oportunităţilor de angajare pentru
şomeri şi muncitori în Piaţa Unică, prin creşterea mobilităţii lor şi prin facilitarea adaptării la
schimbările industriale, în particular prin instruire vocaţională şi reinstruire, precum şi prin
46
sistemele de recrutare. Prin intermediul său se acordă susţinere financiară acţiunilor de formare şi
reconversie profesională ca şi celor vizând crearea de noi locuri de muncă.
Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a furniza contribuţia
financiară necesară proiectelor din domeniul mediului şi a reţelelor transeuropene de infrastructură
de transport.
Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus “programul de convergenţă” şi al caror PIB
pe locuitor este sub 90% din media Comunităţii.
Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fondul de Coeziune nu co-finanţează
programe, ci furnizează finanţare directă pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de
la început.
Decizia de a finanţa un proiect este luata de Comisia Europeană, în acord cu Statul Membru
beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autorităţi naţionale şi supervizate de un
Comitet de Monitorizare.
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiţiile în domeniul infrastructurii
de transport, energiei şi mediului.
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală este acţiunea complementară destinată
politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost înfiinţat în 1958 şi finanţează măsuri
de dezvoltare rurală şi ajutoare pentru fermieri, în special în regiuni cu intârzieri în dezvoltare.
Este destinat îmbunătăţirii eficienţei structurilor de producţie, procesare şi marketing al produselor
agricole şi forestiere şi dezvoltării potenţialului local în zonele rurale.
Este corespondentul Fondului SAPARD, accesibil însă statelor membre ale UE şi care
are ca obiective susţinerea pieţei produselor agricole şi promovarea restructurării agriculturii
comunitare.
47
3.2.5. FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (F.E.P.)
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este acţiunea financiară complementară destinată politicii
comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri pentru creşterea competitivităţii
sectorului piscicol, în condiţiile asigurării unui echilibru durabil
între resurse şi capacitatea de exploatare.
Înfiinţat în 1993, fondul contribuie la adaptarea şi modernizarea industriei pescuitului prin
îndepărtarea capacităţilor în surplus şi orientarea industriei către susţinerea unei dezvoltări
integrate a regiunilor costiere dependente puternic de pescuit.
48
CAPITOLUL 4 – STUDIU DE CAZ
Anexa 1
Data înregistrării
…………………...............
[zz/ll/aaaa]
TITLUL PROIECTULUI
REABILITARE ŞI MODERNIZARE STRADA CARACAL
1.1 SOLICITANT
Nume, prenume………………………………………………………………………………………
Funcţie ………………………………………………………………………………………………….
Număr de telefon………………………………………………………………………………………
Număr de fax …………………………………………………………………………………………..
Adresă poştă electronică …………………………………………………………………………….
[Se va completa cu numele persoanei care are dreptul, conform actelor de constituire, să reprezinte
organizaţia şi să semneze în numele acesteia. Se va trece numele complet şi iniţiala tatălui, aşa cum apare
în cartea de identitate ]
50
1.4 PERSOANA DE CONTACT
Nume, prenume……………………………………………………................................................
Funcţie…………………………………………………………………………………………………..
Număr de telefon………………………………………………………………………………………
Număr de fax………………………………………………………………………………………….
Adresă poştă electronică ........................................................................................................
[Se va completa cu numele persoanei desemnate de solicitant pentru relaţia cu organismul
intermediar/autoritatea de management în ceea ce priveşte cererea de finanţare. Se va trece numele
complet şi iniţiala tatălui, aşa cum apare în cartea de identitate. Persoana de contact poate fi chiar
reprezentantul legal, dacă solicitantul doreşte ]
1.7 SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE ŞI/SAU
ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUŢIILOR FINANCIARE INTERNAŢIONALE
(IFI)
• Aţi beneficiat de asistenţă nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea IFI în
ultimii 5 ani?
DA
X
NU
• Dacă DA, vă rugăm specificaţi următoarele informaţii pentru proiectele pentru care aţi beneficiat de
finanţare nerambursabilă sau împrumut:
[Se vor completa informaţii pentru maxim trei proiecte, selectate în ordinea descrescătoare a anului
51
calendaristic în care s-a semnat contractul de finanţare. Pentru fiecare proiect se va completa câte un
tabel, după modelul de mai jos ]
Rezultate obţinute [Se va completa cu rezultatele finale sau parţiale ale proiectului]
Sursa de finanţare [Se va indica sursa de finanţare – ex. bugetul de stat, bugetele
locale, surse externe nerambursabile , etc - şi se va completa cu
denumirea organizaţiei finanţatoare şi a autorităţii contractante
(dacă diferă)]
• Vă rugăm să specificaţi dacă pentru proiectul (în întregime sau parţial, respectiv activităţi din proiect)
ce constituie obiectul prezentei cereri de finanţare a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri
publice, împrumuturi din partea IFI
DA
X
NU
• Dacă DA, vă rugăm specificaţi următoarele informaţii:
Denumirea programului şi nr. de înregistrare a proiectului ………………………
Sursa de finanţare – FONDURI NERAMBURSABILE
Stadiul la data depunerii cererii de finanţare – IN CURS DE FINANTARE
[ se va completa cu: în evaluare, în curs de finanţare, respins etc]
• Vă rugăm să specificaţi dacă proiectul (în întregime sau parţial, respectiv activităţi din proiect) ce
constituie obiectul prezentei cereri de finanţare a/ au beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri
publice, împrumuturi din partea IFI
DA
X
NU
• DOMENIUL DE INTERVENŢIE
„Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane-inclusiv
construcţia/reabilitarea şoselelor de centură”
• SCHEMA DE AJUTOR DE STAT
[în cazul proiectelor care se încadrează într-o schemă de ajutor de stat, se vor indica: denumirea schemei de
ajutor de stat, numărul avizului Consiliului Concurenţei pentru schemele exceptate de la obligaţia notificării,
respectiv decizia Comisiei Europene şi JO al Comunităţilor Europene în care s-a publicat rezumatul deciziei sau
decizia, după caz, în cazul schemelor de ajutor de stat notificate la Comisia Europeană; informaţiile legate de
denumirea schemei/ nr. avizului sunt afişate pe site-ul ministerului, după obţinerea avizului Consiliului
Concurentei/ deciziei Comisiei Europene şi publicarea schemei în Monitorul Oficial al României/ Jurnalul
Oficial al CE]
JUDEŢUL: DOLJ
LOCALITATEA: CRAIOVA
Obiectiv specific:
Reabilitarea şi modernizarea străzii Caracal de la km 0 - pana la km 10 pâna la finele anului 2010.
Sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile şi echilibrate teritorial, a zonei SV Oltenia prin
îmbunătăţirea accesului la infrastructura rutiera prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane;
Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport a Municipiului Craiova;
Promovarea dezvoltării socio-economice şi creşterea calităţii vieţii locuitorilor din Municipiul Craiova;
Îmbunătăţirea accesibilităţii locale, regionale şi judeţene, a mobilităţii populaţiei şi în special a forţei de
muncă, a bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile a Municipiului
Craiova şi, implicit, a regiunii Oltenia.
2.3.2 Context
53
Fenomenele de circulaţie sunt fenomene complexe, de factură dificil de analizat şi de prevăzut, care
implică o mare diversitate de aspecte. Pe măsură ce se manifestă tot mai pregnant intensificarea circulaţiei se
impune efectuarea pe baze ştiinţifice a analizei traficului potenţial existent pe un teritoriu considerat, care ia
naştere ca efect al unor cerinţe funcţionale de deplasări şi transporturi. Această analiză este determinată atât de
necesitatea realizării în cele mai bune condiţii a transportului de mărfuri şi călători, cât şi de efectuarea
transporturilor în condiţii optime atât din punct de vedere al folosirii mijloacelor de transport din dotare cât şi
din punct de vedere al consumului de carburanţi (şi al implicaţiilor asupra mediului).
Rolul reţelei căilor de transport şi comunicaţie în dezvoltarea economică şi socială a municipiului
Craiova este determinant, în prezent o infrastructură de transport funcţională reprezintă un factor de avantaj
major în competiţia regională, naţională şi internaţională. Un alt aspect specific al acestui tip de infrastructuri
este că afectează nu numai comunitatea locală ci şi pe cei aflaţi în tranzit, acesta reprezentând, într-un fel,
„cartea de vizită” a teritoriului respectiv.
Toate căile de comunicaţie care fac obiectul municipiului Craiova şi zonei periurbane au fost analizate
si facute propuneri de imbunatatire a acestora în contextul legăturilor atât cu judeţul Dolj şi Regiunea de
Dezvoltare Sud-Vest, cât şi cu regiunile învecinate in toate documentele de programe elaborate de
municipalitate, respectiv Planul Urbanistic General, Studiul privind fluidizarea traficului, Strategia de dezvoltare
locala a municipiului Craiova si Planul de Actiune in Domeniul Transportului Local.
Proiectul propus se incadreaza in Strategia de Dezvoltare Regionala 2007 – 2013, elaborata in perioada
februarie – martie 2006 de catre Agentia de Dezvoltare Regionala, in corelare cu politicile si reglementarile
comunitare, obiectivele sale prioritare fiind orientate in principal spre domeniile de interventie ale Fondurilor
Structurale.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Regionala socio-economică pentru 2007-2013 este de a
aduce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul mediei din România, sau nu mai puţin de 95% din
această valoare.
Aceasta strategie regionala se axeaza pe sase prioritati, respectiv:
1. sprijinul pentru creşterea competitivităţii economice în sectorul privat;
2. modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii regionale;
3. dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural istorice;
4. dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile şi îmbunătăţirea serviciilor sociale;
5. dezvoltarea zonelor rurale şi montane;
6. protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului.
Prioritatea 2 este cea care se adreseaza infrastructurii rutiere, specificand ca interventia in acest domeniu
va contribui la imbunatatirea infrastructurii de transport la nivelul intregii regiuni si deci prin urmare la nivel
judetean si local. Proiectul privind reabilitarea bulevardului Decebal – Dacia se incadreaza in prioritatea
regionala 2 de dezvoltare, contribuind astfel la imbunatatirea infrastructurii de transport atat la nivel local cat si
la nivel judetean si regional.
In ceea ce priveste judeţul Dolj, mentionam faptul ca acesta este situat la periferia sudică a Regiunii de
Dezvoltare Sud-Vest, cât şi a spaţiului naţional, dar în raza de polarizare a două culoare paneuropene de
transport. Astfel, partea central-vestică a judeţului este traversat de Coridorul IV paneuropean (Berlin/Nurenberg
– Praga – Budapesta – Constanţa – Istambul – Salonic) multimodal-secundar (feroviar-rutier): Curtici (punct
vamal feroviar) Nădlac (punct vamal rutier) – Arad – Timişoara – Drobeta-Turnu Severin – Craiova – Calafat
(punct vamal feroviar şi rutier cu trecere a Dunării pe ferry-boat). În partea sudică a judeţului, de-a lungul
Dunării se dezvoltă Coridorul VII fluvial paneuropean, tronsonul principal cu port fluvial la Calafat. La aceasta
se adaugă traversarea părţii de nord-est a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest de către Coridorul IV paneuropean
multimodal-principal (rutier - feroviar) Curtici (punct vamal feroviar) Nădlac (punct vamal rutier) – Arad –
Deva – Sebeş–Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti – Constanţa. Din acest motiv, judeţul se prezintă
foarte favorabil în raport cu deschiderea pe plan naţional şi internaţional in ceea ce priveste problematica
transportului.
Strategia de dezvoltare locala identifica obiectivele specifice de dezvoltare ale infrastructurii de
transport pentru municipiul Craiova, respectiv:
- reabilitarea si modernizarea arterelor de circulatie importante ale orasului, in special pe cele care fac
legatura cu zona periurbana si cu drumurile judetene, nationale si europene de importanta strategica;
- renaşterea zonelor centrale ale oraşului prin modernizarea infrastructurii de transport;
- conectări rapide, eficiente, ale reţelei de transport public cu locurile de muncă: tren-tramvai-autobuz;
- stoparea impactului negativ al creşterii nelimitate a utilizării automobilului;
- dezvoltarea tehnologică a combustibililor regenerabili;
- îmbunătăţirea siguranţei rutiere pentru toţi utilizatorii, îndeosebi pentru pietoni şi biciclişti;
- reducerea traficului motorizat;
54
- promovarea mijloacelor de transport public, mai economice şi mai puţin poluante, a mersului cu
bicicleta şi pe jos;
- îmbunătăţirea utilizării eficiente a principalelor căi rutiere, prin redistribuirea spaţiilor şi informaţii
despre trafic;
- organizarea parcării automobilului şi a sistemului de plată aplicate la nivelul zonei centrale, pentru toţi
utilizatorii;
- raţionalizarea transportului de marfă şi a livrării acesteia, precum şi dezvoltarea transportului
multimodal;
- încurajarea planurilor de deplasare în cadrul unor companii şi alte activităţi de promovare a
transportului public asociat cu cel individual;
- implementarea sistemelor de tarifare şi ticketing pentru încurajarea transportului intermodal;
- dezvoltarea şi gestionarea culoarelor pentru biciclete;
- dezvoltarea şi gestionarea zonelor şi culoarelor pentru pietoni, a zonelor din vecinătatea şcolilor;
- derularea aplicaţiilor ITS pentru ameliorarea mobilităţii urbane;
- reducerea poluării fonice şi chimice;
- economiile de energie;
- creşterea diviziunii modale pentru transportul public;
- siguranţa rutieră trebuie să devină un element esenţial al planificării transportului în viitor, prin
adoptarea unei abordări durabile.
Astfel, modernizarea transportului public urban prin proiectarea si executarea lucrarilor de investitii in
infrastructura intr-o conceptie unitara in vederea cresterii accesibilitatii catre Craiova, inima Baniei si motorul de
dezvoltare al regiunii Oltenia reprezinta unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pe termen lung
ale municipalitatii.
Strada Caracal se constituie în acelaşi timp ca o variantă la artera principală a oraşului: Calea
Severinului – bvd. Titulescu – Calea Bucureşti (E70 – E574) prin care se evită traversarea zonei centrale a
municipiului, fiind folosită atât de către autoturisme cât şi de vehicule de marfă, întrucât artera traversează, sau
este limitrofă unor cartiere de locuinţe dar şi unor zone industriale. Aceasta artera rutieră preia fluxul principal
auto din toată zona de Nord a municipiului, direcţionându-l către ieşirile spre Bucureşti şi respectiv spre
Timişoara.
Reabilitarea strazii Caracal ar rezolva nu numai problema uneia din cele mai importante artere rutiere a
oraşului dar ar contribui sensibil si la fluidizarea traficului a municipiului, fiind preferată ca variantă la artera
centrală Calea Severinului – bvd. Titulescu – Calea Bucureşti mult mai aglomerată.
Aderarea la Uniunea Europeană, accesul României la Piaţa Unică Europeană şi accesul la coridoarele de
transport Vest Europene precum şi la sudul şi estul Europei generează valori ridicate de trafic care nu pot fi
suportate de infrastructurile de transport sub–dezvoltate în termeni calitativi şi de capacitate de transport şi
presupun totodată o creştere semnificativă a fluxurilor comerciale. Acest aspect obligă fiecare municipalitate care
are în responsabilitate întreţinerea de drumuri urbane, să le aducă la standardele europene şi să le integreze în
circuitul economic european.
Primaria Municipiului Craiova, ca şi alte Primării din ţară, şi-a definit o strategie de dezvoltare locală pe
termen scurt, mediu şi lung cu accent pe îmbunătăţirea infrastructurii de transport locale pentru a contribui astfel,
la dezvoltarea infrastructurii regionale şi naţionale de transport.
Prezentul PUG al Municipiului Craiova propune modificări importante în trama stradală existentă, prin
deschiderea de noi artere de circulaţie şi lărgirea unor străzi existente, acordând astfel prioritate arterelor de
importanţă majoră, şi anume arterele de penetraţie, ocolitoare, inelul rutier central, arterele magistrale ce
traversează oraşul, cum este şi cazul străzii Caracal.
55
• îmbunătăţirea drumurilor prin lărgirea tramei stradale (pentru a ajunge la 4 benzi de circulaţie) – pentru
secţiunile din DN 56 care conectează oraşul cu partea de sud a judeţului şi arterelor care fac conexiunea
cu E70 si E574.
Astfel, căile de comunicaţie care fac obiectul Municipiului Craiova şi zonei periurbane au fost analizate în
Planul Urbanistic General, Studiul privind fluidizarea traficului în Municipiul Craiova, Strategia de dezvoltare
locală şi Planul de Acţiune în Domeniul Transportului Local, au fost făcute propuneri de îmbunătăţire a acestora
în contextul legăturilor atât cu judeţul Dolj şi Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, cât şi cu regiunile învecinate.
Modernizarea transportului public urban prin proiectarea şi executarea lucrărilor de investiţii în
infrastructură într-o concepţie unitară în vederea creşterii accesibilităţii către Craiova, inima Baniei şi motorul de
dezvoltare al regiunii Oltenia reprezintă unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pe termen lung al
municipalităţii, în cadrul căruia se înscrie cu succes şi str. Caracal.
Astfel, Strategia de Dezvoltare Locală îşi propune să finalizeze până în anul 2013 inelul rutier interior,
constituit din str. Pelendava, str. Brestei, str. Râului, bvd. Nicolae Romanescu, str. Potelu, str. Caracal şi
bulevardul Decebal – Dacia.
Toate acestea demonstrează capacitatea proiectului de a genera valoare adaugată prin
complementaritatea şi corelarea acestuia cu investiţiile descrise mai sus.
Principala problemă vizată de proiect este calitatea scăzută a infrastructurii de transport în zona studiată.
Sursa problemei este traficul crescut, declanşat de existenţa vehiculelor grele care tranzitează oraşul generând
astfel probleme legate de poluare şi legate de dezvoltarea serviciilor de transport cetăţeni şi mărfuri. Scopul
reabilitării şi modernizării străzii Caracal este facilitarea accesului în zonele industriale de Est şi de Vest ale
oraşului.
Reabilitarea străzii Caracal va avea un impact pozitiv considerabil, atât asupra infrastructurii locale, cât
şi asupra celei regionale şi naţionale, întrucât „colectează” traficul provenind dinspre partea de sud a ţării, de pe
drumul naţional DN6, zona de est (Piteşti, Bucureşti)– dirijându-l spre latura vestică a oraşului, pe drumul
european E 70, conectând apoi oraşul şi regiunea cu zona de vest a ţării, respectiv oraşele Timişoara, Arad,
Oradea. În plus, trebuie menţionat faptul ca oraşul Craiova se află la intersecţia a două drumuri europene – E 70
şi E 79 – din totalul de 17 care traversează teritoriul ţării noastre.
Cel mai semnificativ argument în favoarea reabilitarii străzii Caracal rămâne însă faptul ca Municipiul
Craiova este cel mai important oraş al regiunii Oltenia – centru economic, industrial, comercial, dar şi universitar.
Datorită faptului că cea mai mare concentrare economică a judeţului se găseşte localizată în Craiova, traficul greu
atinge cote deosebit de mari, fapt ce impune implementarea proiectelor din domeniul infrastructurii de transport
care să rezolve punctele „fierbinţi’’ ale oraşului. Prin urmare, reabilitarea străzii Caracal – care va crea o
alternativă rutieră la ocolitoarea de sud a oraşului, va îmbunătăţi accesul la zonele industriale ale oraşului,
contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei, cât şi pentru decongestionarea traficului din centrul oraşului.
Reabilitarea acestei străzi este necesară şi din perspectiva faptului că ea va fi principala cale de acces a
autotransportatoarelor cu autoturisme de la fabrica “FORD”-Craiova catre drumul european Craiova-Calafat.
Pe aceasta strada se realizeaza accesul la importante obiective civice: Scoala Generala nr. 29, Liceul de
Informatica „Stefan Odobleja” si Spitalul Militar de Urgenta „Stefan Odobleja”, acesta din urma fiind greu
accesibil de catre ambulante din cauza circulatiei abundente, mai ales la orele de varf.
Prezenta pe viitor pe aceasta artera a celor mai mari obiective comerciale de tip „mall” din Craiova va
duce la congestionarea si mai accentuata a traficului
2.3.4 Potenţialii beneficiari ai proiectului/ grupul ţintă direct:
- 30 operatori de transport locali, national, international;
- populaţia( vama, DAEWOO, SELGROS);
- agenţii economici (bania, selgros, samar, reprezentate vanzari auto,arabesque);
indirect:
- atat populatia Mun. Craiova, din intreaga regiune Oltenia cat şi populaţia în tranzit
- toata reteaua de transport nationala si europeana
Operatorii de Vehicule. Aceasta categorie va obtine cele mai mari beneficii in urma implementarii
proiectului. Reabilitarea strazii Caracal va genera pentru aceasta categorie conditii mai bune si mai sigure de
trafic, costuri reduse de operare, viteza de deplasare sporita si, de asemenea, va oferi o ruta alternativa de acces
la zona industriala a orasului care nu implica traversarea centrului.
Populatia. Aceasta categorie va obtine beneficii si prin prisma faptului ca reprezinta o proportie
semnificativa din operatorii de vehicule. De asemenea, noul bulevard reabilitat si dotat corespunzator din punct
de vedere al sistematizarii circulatiei, respectiv semnalizarea, crearea bretelelor de virarea la dreapta in
intersectiile semaforizate si nesemaforizate, crearea si refacerea de refugii pentru statiile de autobuz si statiile de
taxi, pe amplasamentele realizate de Consiliul Local al municipiului Craiova, crearea de rampe de acces pentru
persoanele cu dizabilitati la strazile unde sunt amenajate treceri de pietoni va avea un impact pozitiv asupra
cetatenilor care locuiesc in zona si asupra celor care tranziteaza zona.
56
Agentii economici. Este de asteptat ca implementarea proiectului sa genereze un impact pozitiv asupra
activitatii economice din zona. Drumul reabilitat va genera un trafic sporit, va imbunatati conditiile de trafic
pentru operatorii de vehicule si va facilita accesul la cele doua zone industriale ale orasului si la zona periurbana
cat si la intreg judetul, regiunea Oltenia si regiunile invecinate
Primaria Craiova. Primaria Craiova va beneficia in urma reabilitarii drumului in primul rand datorita
faptului ca este responsabila cu intretinerea acestuia.
Proiectul va rezolva problema accesului la zonele industriale de est si de vest si va avea efecte pozitive
in legatura cu decongestionarea traficului in zona centrala a orasului, cresterea accesibilitatii in viitoarea zona
metropolitana a Craiovei, reducerea emisiilor poluante si a nivelului de zgomot.
2. Organizarea procedurii de achiziţie publică în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de proiectare
şi realizare documente de proiectare: proiect tehnic, detalii de execuţie şi caiet de sarcini, studiu de fezabilitate.
În cadrul acestei activităţi se va încheia contractul de prestări servicii, detalii de execuţie şi întocmirea
caietului de sarcini.
7. Organizarea procedurii de achiziţie publică în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de auditare
a proiectului şi recepţia raportului de audit.
În cadrul acestei activităţi se va realiza contractul de prestări servicii de auditare.
8. Realizarea unor activităţi de vizibilitate a proiectului: publicare comunicat presă pentru finalizare proiect şi
montarea plăcilor pentru amplasarea permanentă, realizare materiale publicitare.
În cadrul acestei activităţi se va concepe comunicatul de presă cât şi publicarea lui, realizarea de materiale
publicitare (pliant, broşuri, postere) cât şi realizarea de emisiuni radio şi TV.
57
2.3.6 Calendarul activităţilor
Nr. Activitate/ subactivitate Poziţia/ persoana
crt responsabilă cu
implementarea
activităţii
Anul 1 Anul 2
Luna 11
Luna 12
Luna 10
Luna 12
Luna 10
Luna 11
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 6
Luna 9
Luna 5
Luna 7
Luna 4
Luna 5
Luna 7
Luna 8
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 6
Luna 8
Luna 9
Întocmirea Planului de Acţiune al
1. Proiectului.
Organizarea procedurii de achiziţie
publică în vederea atribuirii
contractului de prestări servicii de
proiectare şi realizare documente de
proiectare: proiect tehnic, detalii de
execuţie şi caiet de sarcini, studiu de
2. fezabilitate.
Realizarea studiului de fezabilitate şi a
3. proiectului tehnic de execuţie.
Organizarea procedurii de licitaţie
pentru atribuirea lucrărilor de
construcţie şi atriburea realizării
4. lucrărilor de construcţie.
Realizarea unor acţiuni premergătoare
5. execuţiei de lucrări.
6. Reabilitare str. Caracal .
Organizarea procedurii de achiziţie
publică în vederea atribuirii
contractului de prestări servicii de
auditare a proiectului şi recepţia
7. raportului de audit.
Realizarea unor activităţi de vizibilitate
a proiectului: publicare comunicat
presă pentru finalizare proiect şi
montarea plăcilor pentru amplasarea
permanentă, realizare materiale
8. publicitare.
Monitorizare, control, raportare,
evaluare.
9.
59
2.3.7. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului
- UN NUMAR 7 DE MEMBRI AI ECHIPEI INDEPLININD DIVERSE FUNCTII: manager de
proiect, asistent manager, responsabil comunicare, consilier juridic, responsabil achiziţii, responsabil
financiar, inspectori lucrari constructie,
- 7 CALCULATOARE CU CONECTARE LA INTERNET
- UN FAX
- UN XEROX
- UN APARATAT FOTO DIGITAL
- 2 telefoane fixe în 2 reţele diferite
- 7 imprimante
Cantitative:
- 10 km carosabil reabilitat;
- 20 km trotuare reabilitate;
- 3 intersectii reamenajate si semaforizate inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi;
- 400 locuri de parcare nou create;
- 6 refugii pentru statii de autobuz si taxi;
- 3 benzi de preselectie si virarea la dreapta in intersectiile semaforizate si nesemaforizate ale bulevardului;
- 11 rampe de acces pentru persoane cu dizabilitati amenajate la trecerile de pietoni;
- 8 treceri de pietoni marcate corerspunzator;
- retele de utilitati deviate;
- sistem de control si monitorizare trafic, economii de timp si costuri de operare a vehiculelor.
- 50 postere
- 1000 broşuri, pliante pentru diseminarea rezultatelor;
- 5 anunţuri în presa scrisă;
- 2 emisiuni radio si TV;
Calitative:
- îmbunătăţirea infrastructurii de transport;
- creştera calitaţii vieţii populaţiei
- fluidizarea traficului;
- creşterea accesibilităţii la cele doua zone industriale ale oraşului;
- reducerea cu 20% a noxelor din atmosferă
De impact:
- îmbunătăţirea imaginii Municipiului Craiova
- creşterea economică
În cazul în care aplicantul intenţionează să contracteze managementul proiectului la acest punct, se vor
descrie:
• cerinţele minime (experienţa similară, expertiza etc) pe care solicitantul le va cere prin caietul de
sarcini de achiziţionare a serviciilor de management a proiectului.
• activităţile de management al proiectului ce vor face obiectul contractului de servicii de
management al proiectului.
• modul în care solicitantul şi persoanele din partea acestuia (CV, fişele de post corespunzătoare,
rol în organizaţie, atribuţii etc) vor verifica/monitoriza activitatea contractorului care va furniza
servicii de management al proiectului.
61
2.6 INDICATORI
62
INDICATORI Valoare la începutul Valoare la sfârşitul perioadei de
perioadei de implementare implementare
Intersecţii reamenajate 0 3
Alte rezultate
Postere 0 50
x
NU
Dacă DA, descrieţi partenerii, completând următorul tabel:
MOD DE RELAŢIONARE
[DENUMIRE PROGRAM]
[DENUMIRE STRATEGIE]
[TITLU PROIECT]
x
NU
DA
x
NU
Dacă DA, vă rugăm să precizaţi care este valoarea estimată a veniturilor nete generate de proiect în timpul
implementării acestuia şi pe durata de viaţă a investiţiei.
2.11 IMPACTUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA
IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI
X DA
NU
b) este esenţială pentru implementarea proiectului
X DA
NU
....
Reabilitarea străzii Caracal va avea un impact pozitiv considerabil, atât asupra infrastructurii locale,
cât şi asupra celei regionale şi naţionale, întrucât „colectează” traficul provenind dinspre partea de sud a ţării,
de pe drumul naţional DN6, zona de est (Piteşti, Bucureşti)– dirijându-l spre latura vestică a oraşului, pe
drumul european E 70, conectând apoi oraşul şi regiunea cu zona de vest a ţării, respectiv oraşele Timişoara,
Arad, Oradea. În plus, trebuie menţionat faptul ca oraşul Craiova se află la intersecţia a două drumuri europene
– E 70 şi E 79 – din totalul de 17 care traversează teritoriul ţării noastre.
Cel mai semnificativ argument în favoarea reabilitarii străzii Caracal rămâne însă faptul ca Municipiul
Craiova este cel mai important oraş al regiunii Oltenia – centru economic, industrial, comercial, dar şi
universitar. Datorită faptului că cea mai mare concentrare economică a judeţului se găseşte localizată în
Craiova, traficul greu atinge cote deosebit de mari, fapt ce impune implementarea proiectelor din domeniul
66
infrastructurii de transport care să rezolve punctele „fierbinţi’’ ale oraşului. Prin urmare, reabilitarea străzii
Caracal – care va crea o alternativă rutieră la ocolitoarea de sud a oraşului, va îmbunătăţi accesul la zonele
industriale ale oraşului, contribuind astfel la dezvoltarea economică a zonei, cât şi pentru decongestionarea
traficului din centrul oraşului.
Reabilitarea acestei străzi este necesară şi din perspectiva faptului că ea va fi principala cale de acces a
autotransportatoarelor cu autoturisme de la fabrica “FORD”-Craiova catre drumul european Craiova-Calafat.
Pe aceasta strada se realizeaza accesul la importante obiective civice: Scoala Generala nr. 29, Liceul
de Informatica „Stefan Odobleja” si Spitalul Militar de Urgenta „Stefan Odobleja”, acesta din urma fiind greu
accesibil de catre ambulante din cauza circulatiei abundente, mai ales la orele de varf.
Prezenta pe viitor pe aceasta artera a celor mai mari obiective comerciale de tip „mall” din Craiova va duce la
congestionarea si mai accentuata a traficului
[Explicaţi modul în care proiectul contribuie la maximizarea beneficiilor şi reducerea efectelor negative în
privinţa componentelor: economică, socială, de mediu, modul în care proiectul contribuie la îmbunătăţirea
eficienţei energetice (dacă este cazul). Vă rugăm să citiţi Ghidul solicitantului pentru clarificări asupra
cerinţelor temelor orizontale. Nu mai mult de 2 pagini ]
67
ACHIZIŢII PUBLICE DEMARATE/EFECTUATE PÂNĂ LA DEPUNEREA
CERERII DE FINANŢARE
Obiectul
contractului/ Valoarea Data
Nr. Procedura Data începerii
Acordului-cadru reală finalizării
crt. aplicată procedurii*
pentru realizarea (Lei) procedurii*
proiectului
1
2
3
4
Obiectul
Data estimată
contractului/ Valoarea Data estimată
Nr. Procedura pentru
Acordului-cadru estimată pentru începerea
crt. aplicată finalizarea
pentru realizarea (ron) procedurii*
procedurii*
proiectului
1 Gasirea furnizorului de 5000000 Licitatie Prima luna Prima luna
materie prima
4. FINANŢAREA PROIECTULUI
68
2.1
Canalizare, alimentare cu gaze naturale,
energie electrică, telefonie, radio-tv etc 150000 800000 950000
2.2 Drumuri de acces 200000 1000000 1200000
TOTAL CAPITOL 2
3 CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi
asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren (geologice, topografice,
hidrologice) 50000 100000 150000
3.2 Cheltuieli pentru avize, acorduri,
autorizaţii de construcţie - 40000 40000
3.3 Proiectare şi inginerie - 35000 35000
3.4 Consultanţă şi expertiză - 35000 35000
3.5 Asistenţă tehnică - 25000 25000
TOTAL CAPITOL 3
4 CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţii
4.1 Construcţii şi instalaţii - 85000 85000
4.2 Utilaje şi echipamente - -
4.3 Mijloace de transport - -
4.4 Dotări - -
TOTAL CAPITOL 4
5 CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 10000 30000 40000
5.1.1 5.1.1. Lucrări de construcţii - 3%
5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de
şantier
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de
finanţare 12000 12000
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 50000 50000
TOTAL CAPITOL 5
6 CAPITOLUL 6
Cheltuieli aferente implementării
proiectului
6.1 Cheltuieli de publicitate şi informare 60000 60000
6.2 Cheltuieli de audit 23000 23000
TOTAL CAPITOL 6
I TOTAL GENERAL
* Se completează această coloană numai în cazul în care solicitantul beneficiază de plată TVA
în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor
structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul
naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale
69
şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, modificată prin Legea nr. 29/2007 pentru
aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007
A. contribuţia solicitantului
70
5. CERTIFICAREA APLICAŢIEI
5.1 DECLARAŢIE
Confirm că informaţiile incluse în această cerere şi detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte şi
asistenţa financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.
De asemenea, confirm că nu am la cunoştinţă nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau
ar putea fi întârziat.
Înţeleg că dacă cererea de finanţare nu este completă cu privire la toate detaliile şi aspectele solicitate, inclusiv
această secţiune, ar putea fi respinsă.
Prezenta cerere a fost completată în conformitate cu prevederile art. 291 din Codul Penal.
Data
Numele , prenumele (litere mari de tipar) reprezentantului legal al solicitantului sau persoanei
împuternicite
Funcţia ocupată în organizaţie
..............................................
Semnătura..........................
(ştampila)
71
BIBLIOGRAFIE
Resurse WEB
� Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 -
http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/pnd_2007.htm
� Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 -
http://discutii.mfinante.ro/static/10/pnd/csnr.htm
� Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală -
http://www.maap.ro/pages/page.php?self=03&sub=0303&tz=030301&lang=2
� Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor
Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2013 -
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/newregl0713_en.
htm
� Orientări Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 2007-2013 -
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/2007/osc/index_en.htm
72