You are on page 1of 13

Intretinerea familiilor de albine în stupii orizontali

Autor: Jonny

Practica apicola a dovedit cu prisosinta ca productivitatea familiilor


este strans dependenta de volumul stupilor în care acestea sunt
adapostite.

Orizontal cu 1 matca

Procedeul obisnuit de intretinere

Primavara cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri ocupati de


albine, fagurii cu miere fiind trecuti de o parte si alta a cuibului (de
acoperire). Cuibul se impacheteaza cu materiale termoizolatoare, iar
largirea cuibului se face progresiv.

Inaintea inceperii culesului principal cuiburile familiilor puternice se


completeaza cu faguri goi si artificiali, deschizand si al doilea
urdinis. Pe masura ce fagurii sunt umpluti cu miere se trec la
marginea opusa urdinisului, in locul lor fiind introdusi faguri goi
sau artificiali. La familiile foarte puternice se pot adauga si
magazine de recolta suplimentara.

Dupa incetarea culesului, mierea se extrage lasand in fiecare familie


cel putin 7 kg rezerva de hrana. Din familiile care au tendinta sa
intre in frigurile roitului se ridica periodic fagurii cu puiet capacit, ce
sunt folositi pentru imputernicirea familiilor slabe si la formarea de
noi familii ajutatoare.

Pentru evacuarea vaporilor de apa din stup, pe timpul iernarii,


scandurele de podisor din marginea cuibului se lasa departate.
Metoda Layens

Se bazeaza pe reducerea la maxim a volumului de lucrari:

– cuibul se organizeaza in dreptul unui urdinis asezandu-se la


perete 2 faguri (1 cu miere si 1 cu pastura), urmand fagurii cu puiet,
2-3 faguri claditi goi, fagurii cu miere;

– spatiul ramas liber se completeaza cu faguri goi si artificiali;

– familia pregatita astfel se mai controleaza doar la sfarsitul


culesului, cand se scot fagurii cu miere, iar cuibul se organizeaza
stramtorandu-se la numarul bine ocupat de albine;

– inmultirea se face prin divizarea in doua cu o diafragma etansa,


diviziunea ramasa orfana crescandu-si singura matca din botci de
salvare, apicultorul avand doar grija existentei oualor proaspat
depuse si distrugerea botcilor necorespunzatoare.

Metoda confera libertate de manifestare homeostaziei familiei de


albine ce se poate autoguverna, creeaza posibilitatea sporirii
efectivului stupinelor in conditiile maririi numarului de familii
deservite de un singur apicultor ceea ce inseamna de fapt o
crestere a productivitatii muncii si implicit a costurilor pe unitatea
de produs.

Aplicata cu precadere in zonele cu culesuri de lunga durata si


intensitate redusa, metoda cere interventii în cazul culesurilor
abundente, fagurii cu miere trebuind sa fie recoltati pentru a se crea
spatiul corespunzator.

Metoda „cat în cuib”


Se numeste astfel pentru ca prin organizarea in vederea culesurilor,
compartimentul destinat depozitarii nectarului corespunde cuibului
din care matca a fost scoasa si transferata in partea opusa a
stupului.

Cu doua saptamani inaintea culesului se muta matca impreuna cu


4-6 faguri (din care 2 cu oua si cu puiet necapacit) in partea opusa a
stupului, izolandu-se de restul familiei printr-o diafragma etansa
prevazuta cu gratie despartitoare, dupa care urmeaza puietul
varstnic si fagurii goi pentru depozitarea nectarului. Dupa încetarea
culesului se ridica diafragma iar matca impreuna cu fagurii cu puiet
se aseaza intre fagurii din care s-a extras mierea, in compartimentul
de stransura, pregatirea pentru iernare efectuandu-se dupa tehnica
obisnuita.

Metoda familiilor intretinute in stupi separati

Se aplica numai in cazul familiilor de albine care în preajma


culesului de salcam nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare.
Se iau din vreme masuri ca familiile sa fie grupate doua cate doua la
o distanta de cel mult 1 m una de alta.

Odata cu inceperea culesului, cand zborul albinelor este foarte


intens, una din familii se muta pe un loc nou an stupina, cat mai
departe de locul ocupat inainte. Familia ramasa pe vechiul loc se
deplaseaza cu 50 cm catre locul pe care l-a avut anterior familia
mutata, preluand si culegatoarele acesteia, devenind astfel apta sa
valorifice corespunzator culesul respectiv.

Cuibul familiei mutate se restrange la numarul de faguri ocupati


efectiv de albine. Dupa incetarea culesului, periodic se ridica din
familia puternica faguri cu puiet capacit si se introduc in familia de
la care s-au preluat culegatoarele, ambele familii devenind suficient
de puternice ca sa valorifice culesurile urmatoare.
Metoda nu se recomanda a fi aplicata la culesurile tarzii din lunile
iulie-august, deoarece dupa incetarea acestora, echilibrarea si
intarirea familiilor pentru iarna se realizeaza cu eforturi deosebite si
reusita nu este întotdeauna garantata.

Procedeul familiilor unite intretinute in acelasi stup

Se foloseste in zonele caracterizate printr-un singur cules principal


de la pomi – in zona de deal – sau de la salcâm – în zona de stepa.

Familiile sunt iernate într-o singura cutie despartite cu o diafragma


etansa mobila. Cu 3 zile înaintea culesului, matca vârstnica se
suprima iar matca tanara, cu 5 faguri cu puiet necapacit si rezerve
de hrana, se izoleaza cu diafragma mobila la peretele lateral al
stupului prevazut cu urdinis. Daca ambele matci sunt valoroase se
pot pastra amandoua, deasupra lor montandu-se gratii Hanemann
peste care se adauga un magazin de stransura.

In cazul indepartarii matcii batrane, in compartimentul fara matca se


introduc 1-2 botci de la o familie valoroasa. Dupa incetarea
culesului cuibul se reorganizeaza ca inainte de unificare.

Orizontal cu doua matci


In conditiile tarii noastre, variantele acestei metode se practica
numai in cazul familiilor slabe care nu pot valorifica singure
culesurile timpurii, dar, in zonele cu mai multe culesuri, metoda nu
este economica si nici rentabila.

La stupul orizontal putem aplica insa cu succes metodele


întretinerii FAV sau FAP.Imperecherea si fecundarea matcii

Pentru ca o matca sa fie prolifica trebuie sa provina din familiile


recordiste, sa fie crescuta in conditii cu totul deosebite si sa se
imperecheze cu trantori de mare valoare.

Imperecherea se face pe timp frumos (peste 18 grade Celsius), fara


ploaie si vant, la 2-3 zile de la iesirea din botca, facand mai inainte
zboruri de recunoastere. Pe timpul pregatirii pentru zborul de
imperechere albinele se comporta cu regina aparent agresiv, pentru a o
indemna sa plece cat mai repede la zbor, regina facand - intre timp -
exercitii de zbor. Albinele incep din nou sa devina binevoitoare cu regina,
pe care o hranesc tot mai des. Dupa 2-3 zile de la primul zbor de
recunoastere regina este pregatita fizic pentru zborul de imperechere.
Albinele coloniei bat activ din aripi si fac un du-te vino dinspre locul
matcii spre urdinis, zborul obisnuit de imperechere avand loc intre orele
11-17. daca imperecherea se face pe timp neprielnic, matcile sunt putin
prolifice si trebuie schimbate. Daca matcile nu gasesc trantori in zborul
lor ajung pana la 10-15 km dar, de cele mai multe ori trantorii sunt atrasi
din toate partile, inclusiv cei din propria stupina, cautand sa ajunga din
urma matca care se avanta in inaltimi. 

Vitalitatea albinelor este asigurata tocmai datorita imperecherii matcilor


cu mai multi trantori si mai ales din stupine diferite. Cei mai buni
trantori sunt cei care au implinit varsta de 12 zile cand devin apti de
zbor. Daca matca va ramane neimperecheata timp de 4-6 saptamani,
dupa trecerea acestui termen ea va depune oua nefecundate din care
vor iesi numai trantori, dupa cum se arata la capitolul Partenogeneza,
matcile respective devenind arhenotoce. Aceasta situatia poate avea mai
multe cauze (matci cu aripi subdezvoltate, timp nefavorabil zborului pe o
perioada indelungata, lipsa trantorilor etc.). La cateva zile dupa
imperechere matcile incep sa oua.

Zborul de imperechere expune matcile la diverse pericole (pasarile


insectivore, ratacirea si intrarea in alti stupi etc.). Pentru a determina
iesirea concomitenta a matcilor neimperecheate si a trantorilor crescuti in
coloniile tata, coloniile cu matci si cele cu trantori vor fi stimulate din
belsug cu sirop caldut (la temperatura laptelui muls de curand). Cand
albinele primesc o asemenea stimulare ies afara in numar mare, ca sa
vada de unde vine aceasta neasteptata hrana si o data cu ele vor iesi si
matcile si trantorii. Ziua in care se face stimularea trebuie sa fie calda
(20-25 grade Celsius), luminoasa si fara vant. Matcile imperecheate vor fi
retrase din nuclee sau micronuclee, inlocuindu-le pe cele batrane sau
formand cu ele roi stoloni, FAV, FAP, pachete cu roi la pachet etc.

Atentie!

1. Stupii cu matci nefecundate nu se transporta decat dupa inceperea


pontei, altfel riscam sa ramanem fara matci.
2. Uneori, matcile fecundate nu-si incep ponta decat dupa disparitia
puietului vechi din stup. De aceea nu se recomanda imputernicirea
roilor cu puiet decat dupa inceperea pontei, altfel riscam omorarea
matcii de catre albine.

sus

Inabusirea

Se refera la asfixierea albinelor sau a matcii (uneori naturala, alteori


accidentala). Asfixierea naturala a matcii este mijlocul obisnuit prin care
albinele isi suprima matca sau orice alta matca straina care ar intra in
stup.

sus

Inchiderea stupului

Stupul deschis se acopera cu podisorul, care, fiind tinut cu ambele maini


de 2 colturi asezate in diagonala, va fi usor tremurat pentru ca albinele
aflate pe marginea superioara a peretilor sa intre in stup sau sa iasa
afara, evitandu-se astfel strivirea lor. Dupa asezarea definitiva a
podisorului se pune salteluta si capacul.

Pe timpul stropirilor cu substante fitosanitare:


 cuiburile se largesc distantand ramele la 13-14 mm;
 capacitatea stupilor se mareste prin adaugarea de corpuri sau
magazine peste cuib;
 in corpul de sus se monteaza 2 hranitoare uluc alimentate tot
timpul cu apa rece (consumul unei colonii puternice putand atinge
3-4 litri zilnic);
 din stupi se scot materialele de protectie iar podisoarele vor fi
inlocuite cu site de ventilatie cu ochiuri de 2-2,5 mm;
 urdinisurile se inchid complet sau la urdinisuri se monteaza
verande din panza metalica cu aerisiri mascate, avand prevazut pe
scandura de zbor un mic jgheab cu apa ce se alimenteaza pe
deasupra cat mai des
 daca in stup nu exista hrana, la inchidere se vor pune 1-2 faguri cu
sirop dens de zahar 1/1, turnat in celulele goale ale unui fagure;
 coloniile care inchise fiind manifesta o mare neliniste, desi au apa
din belsug, vor fi deschise chiar daca va exista riscul pierderii unei
parti din culegatoare, prin intoxicare, altfel vor pieri in intregime cu
puiet cu tot;
 seara urdinisurile se deschid si se vor inchide spre dimineata,
albinele de pe pereti fiind pulverizate cu apa;
 daca simptomele intoxicarii apar fara ca apicultorul sa fi fost
anuntat la timp, o prima masura este indepartarea imediata a
fagurilor cu polen pentru a salva albinele doici si puietul;
 in cazul in care se face un tratament la o cultura necercetata de
albine, aflata la cel putin 2 km, iar acestea sunt obisnuite catre o
alta sursa de cules, stupii nu se vor mai inchide;
 dupa terminarea tratamentului, la 2-3 ore se spala bine cu sapun si
soda scandurile de zbor ale stupilor, peretii frontali si capacele, mai
ales cand substantele toxice au fost date din avion sub forma de
prafuiri prin apropierea stupinei,
 seara urdinisurile se deschid pentru a fi reinchise in dimineata
urmatoare,
 albinele care stau afara pe peretele frontal sau pe scandura de
zbor nu se vor goni cu fum ci vor fi pulverizate cu apa si indrumate
spre urdinis cu ajutorul unei perii.

Stupii se tin de obicei inchisi dar, in conditii cu totul speciale, albinele pot
fi atrase de apicultor cu ajutorul administrarii unui sirop parfumat cu
esenta de melisa, garoafa etc., dat la 4-5 dimineata, in stupi, cate 100-
150 g in intervalele dintre rame, pentru formarea reflexului conditionat de
cules. Zburand afara din stupina, ele vor gasi usor adapatorul din care
curge in picaturi dese acelasi sirop si vor renunta la culesul din camp din
ziua precedenta, retinandu-le in prisaca 2-3 zile, cu conditia ca
adapatorul sa fie alimentat permanent cu sirop. Exista totusi riscul ca
albinele sa aduca polen toxic!

Stupii nu se inchid daca:

 albinele sunt indrumate spre o resursa de cules mai atractiva


(siropul dat in alimentatorul exterior situat la o oarecare distanta de
stupina), fara sa mai zboare spre sursa tratata (siropul parfumat se
administreaza la 4-5 dimineata in adapatoarele interioare si
concomitent, in adapatorul exterior),
 avioanele ce fac stropiri zboara la o distanta mai mare de 2 km de
stupina (oferindu-le albinelor sirop in adapatorul exterior).

sus

Inchircirea albinelor

Inchircirea si chelirea albinelor este o boala care apare din cauza


polenului toxic, albina bolnava innegrindu-se si pierzand parul de pe
corp, fiind respinsa la intrarea in stup de albinele sanatoase.

sus

Incrucisarea

Prin INCRUCIŞARE ca metoda de ameliorare se intelege


imperecherea unui mascul cu o femela din rase sau specii diferite,
produsii obtinuti fiind numiti hibrizi. Pana in prezent nu se cunosc
produsi rezultati din incrucisarea albinelor cu o alta specie,
incrucisarea dintre rase practicandu-se cu scopul de a obtine
produsi cu insusiri valoroase, de a imbunatati o rasa cu alta, sau
pentru a crea rase noi.

Incrucisari de absorbtie
Se urmareste absorbirea unei rase neproductive, cum a fost cazul cu
cea din Israel, care a fost inlocuita cu albina italiana, o rasa cu insusiri
valoroase.

Incrucisari de infuzie

Se folosesc cu scopul de a imbunatati la albinele locale un numar


restrans de insusiri prin incrucisarea cu o rasa cu insusiri ameliorate.
Aceasta s-a practicat si la noi neorganizat, inaintea celui de al doilea
razboi mondial, prin incrucisari facute cu albina italiana.

Incrucisarea industriala

Imperecherea albinei locale cu albine din alte rase pentru a da, in prima
generatie, produsi ce se caracterizeaza printr-o mare vitalitate si
productivitate. In trecut si la noi s-au facut incercari neorganizate de
acest fel.

Incrucisarea pentru crearea de rase noi

Se executa numai in cadrul institutiilor specializate unde imperecherea


se face controlat si pe baza de insamantarii artificiale, necesitand o
aparatura adecvata si un personal specializat. Producerea de matci de
selectie pe fiecare din zonele apicole se efectueaza de catre Institutul de
Cercetare si productie pentru Apicultura in cadrul statiilor zonale de la
Moara Vlasiei (Ilfov), Tulcea, Maldaresti (Valcea), Cislau (Buzau) Poieni
(Iasi), Stolna (Cluj), Timisoara etc., folosind numai material biologic
autohton.

sus

Ingradirea ouatului matcii

Daca culesul mare este unicul cules sau pana la cel de al doilea va trece
o perioada indelungata, ingradirea ouatului matcii este una din masurile
recomandate pentru sporirea productiei. Acolo unde apicultorul practica
apicultura pastorala cuibul trebuie mentinut intr-o continua activitate iar
spatiul permanent largit.

Pentru ca limitarea ouatului sa dea rezultatele scontate ea trebuie facuta


la momentul oportun.
sus

Inlaturarea reginei

Cand suntem siguri ca raul mers al coloniei se datoreaza unei regine


bolnave sau necorespunzatoare cea mai buna masura este inlocuirea ei
cu una tanara si sanatoasa. In cazul in care boala este specifica puietului
si nu suntem siguri ca regina este pricina, aceasta se tine izolata in
mijlocul cuibului timp de 8-12 zile, timp in care albinele vor da afara
puietul bolnav.

sus

Ingrijirea roiurilor

In conditii bune de cules un roi primar iesit in prima decada a lunii iunie,
poate ajunge sa dea un roi in luna august care se numeste "paroi".

Cu roiurile secundare lucrurile nu stau la fel. Ele sunt dezavantajate din


mai multe puncte de vedere. Pentru a reusi cu ele e necesar a le furniza
prin unire cel putin 1,5 kg albine urmarind mai intai imperecherea matcii.
In mod normal ele vor intra mai slabe in iarna dar cu perspectiva unor
productii mari in anul viitor datorita tineretii matcilor. Marele dezavantaj al
acestor familii este transmiterea accentuata a insusirilor de roire, lucru
care nu este de dorit intr-o stupina moderna.

Aranjarea cuibului dupa prinderea roiului

La 24 de ore de dupa instalarea roiului putem verifica prezenta matcii si


in cazul roiului primar, inceperea ouatului. In lipsa de cules, cel putin de
doua ori pe saptamana vom asigura roiurilor 7-800 ml sirop pentru a
putea obtine in cel mai scurt timp 5-6 faguri cu puiet, inainte de a incepe
perioada de criza care se situeaza la 3 saptamani de la instalarea roiului,
ca urmare a mortii unei parti din albinele componente si a lipsei albinelor
tinere.
La formarea roiurilor nu se recomanda folosirea fagurilor claditi (pot
constitui o sursa de infectare), roii fiind prin excelenta sanatosi. Albinele
bolnave nu roiesc, cu exceptia acelora cu o infestare incipienta de
Varroa. De aceea se recomanda ca la cateva zile dupa prinderea roiului
sa se faca un tratament cu Varachet.

sus

Inlocuirea matcilor

Se face de catre albine, sau prin interventia stuparului.

De catre albine

Inlocuirea facuta de albine poate fi de salvare sau schimbare linistita


(mai ales in situatiile in care matca nu a fost fecundata suficient ori
sufera de o degenerare cauzata de un virus, depunand in cuib puiet
neuniform provenind din oua fecundate si nefecundate). Numarul botcilor
de schimbare linistita este redus (1-2 botci), acesta fiind indiciul sigur ca
nu sunt de roire. Larvele luate in crestere pentru inlocuirea linistita sunt
luate in crestere chiar din faza de ou. Coloniile ce-si schimba linistit
matca sunt intotdeauna productive, iar matcile frumoase si prolifice.
Totusi, sunt inferioare celor provenite dintr-o crescatorie in care se
urmaresc indeaproape problemele de selectie si imperecherile cu trantori
de rasa. Matcile inlocuite linistit in toamna sunt in mod cert de o valoare
mai redusa decat cele selectionate. Inlocuirea linistita a matcii are loc si
atunci cand, dupa o calatorie zbuciumata, matca soseste in colonia de
transport cu insotitoare putine sau moarte in timpul drumului si, desi este
acceptata, va fi inlocuita curand dupa inceperea pontei. Alteori,
inlocuirea se datoreaza gresitelor masuri luate pentru introducere, matca
suferind molestari si mutilari, fapt ce determina intotdeauna inlocuirea ei.
In mod periodic, unele colonii obisnuiesc sa-si schimbe matcile la 2-3
ani, fara ca sa roiasca vreodata, aceste colonii fiind denumite
anecbalice.

De catre apicultor

Folosind diferite metode de introducere, in functie de anotimp, evolutia


vremii, factori favorizanti etc., apicultorul va folosi metoda cea mai
adecvata, printre acestea numarandu-se si calicirea.
Cu 2-3 zile inaintea retragerii matcii tinere imperecheate din nuclee sau
stupusori, in fiecare dintre acestia se introduce cate o colivie cu matca,
scoasa din coloniile pastratoare, colivia fiind prevazuta cu 2 orificii pline
cu serbet, astupate cu 2 placute metalice. In timpul celor 2-3 zile cat ele
stau impreuna cu matca anterioara, vor imprumuta mirosul micii colonii
si, dupa retragerea matcilor din nuclee, scoatem placutele de la orificiile
cu serbet, albinele indreptandu-si atentia spre matca inchisa, incepand
sa roada serbetul cu zahar. Rezultate la fel de bune se obtin si daca la
ridicarea matcilor imperecheate, vom pune in stupusori sau nuclee cate o
botca matura protejata lateral, concomitent cu hranirea abundenta.
Uneori este nevoie insa de o orfanizare de 3 zile dupa care altoim
botcile.

Inlocuirea automata in timpul culesului

La ME pe cel putin 3 corpuri, din corpul a 3-lea se retrag cativa faguri cu


miere, aducand in locul lor, din cuibul de jos (izolat cu gratie), 2 faguri cu
puiet capacit (cu albina acoperitoare) marginiti de 2 faguri cu provizii
(unul cu miere, celalalt cu pastura) si un fagure gol (gata cladit). Dupa
eclozionarea albinelor tinere se altoieste o botca matura crescuta intr-o
colonie recordista si se deschide urdinisul superior, prin care tanara
matca va iesi la imperechere. Dupa inceperea pontei, corpul de sus va fi
folosit ca familie ajutatoare, punandu-i un podisor Snellgrove sau se va
unifica cu familia de jos, dupa ridicarea sau suprimarea matcii batrane.
Operatia poate fi repetata, avand la un moment dat 2 matci tinere sub
acelasi acoperis.

sus

Insusirile ereditare

La albine insusirile ereditare se transmit de la matca, trantori si


chiar de la intreaga colonie.

Insusirile recesive

Cand unele insusiri se dezvolta incomplet le numim recesive dar, se pot


dezvolta la generatiile urmatoare cand sunt intalnite conditiile necesare.
Cand caracterele alelomorfe (cele care se refera la o insusire specifica)
sunt asemanatoare, urmasii se vor dezvolta in acelasi sens ca si parintii.
Atunci cand sunt diferite, un singur caracter, cel dominant, se dezvolta in
prima generatie, iar al doilea caracter, cel recesiv, ramane in stare
latenta, urmand sa se dezvolte in generatiile viitoare.

You might also like