O'VIOIU IURIANU I

. GALBIK

REZUMATUL CAPITOLEtOR PRECEDENTE

Ziarlstul Andrei Munteanu sosests in vizlta la prtetenut sau, eercetatorut Lucian Mirea, intors recent dlntr-o expedltle pe Marte. Acesta it povesteste cum, Impreuna eu btologUl Brarriste, a descoperit pe planeta vectna 0 eonstructle metaltca pe care ei au numtt-o "Templul de Otel", rest at unei vechl civilizatH marttene, Minat de curiozltate, Mirea patrunde tntr-o noapte stngur in ctudata eli1dlre .1, ei1zind prtntr-o trapi1, ajunge in subsolul edificiului, unde intilne~te 0 Uinti1 stranle care attrma ca se numeste Galbar, un martian eodifieat Intr-o formulli. cu sute de milioane de ani inainte ~i readus la viata prin jocul intimplarli de insu.! pi1minteanul ratacit acoto,

CoJecfia "POVESTIRI §TIINTIFICO-FANTASTICEU

editata de revista

".

~4ljinta lIiehnlca

Anul XV

1 decembrie 1969

2

SURIANU

~

OVIOIU

GA1L1BAlft

(URMARE DIN NUMARUL TRECUT)

VIII.--

Eram stupefiat, incapabil sa scot un cuvint, sa leg doua ginduri unul de altu1. Sau numai eu credeam asa 1 ... Fiindca am Iuat parte totusi in continuare la eel mai fantastic dialog ce s-ar putea inchipui : Galbar, cu voeea lui monotona, uscata, raspundea tuturor nelamurtrilor mele, tuturor obiectiilor pe care creierul meu le ridica fara ca buzele sa le rosteasca, ba unecri chiar fara ca ele sa fi ajuns macar la pragul constiintei I

Inca nu-mi dau seama, zicea martianul, cit sint de Inalntate cunostintele voastre; banuiesc doar ca ati realizat cite ceva, de vreme ce va gasiti aici, departe de planeta natala, Aveti - probabil - caleulatoare, masini cibernetice, dispuneti de surse mari de energie chiar daca n-ati depasit stadiul electricitatii, conduceti proeese si react.I cornpl ieate ehiar daca nu sinteti in stare sa plasati un atom exact aeolo unde dori ti !Ii cum doriti. Vlid tnsa dupa ideile pe care Ie Irarninta creierul dumitale eli n-ai prieepe mare..Iucru din mecanismul intreruperii vietli, a!/a cum am realizat-o noi. Cac! n-am fost congelat, desigur ; nici 0 tehnica nu m-ar fi readus la viata din starea aceea dupa doua sute cincisprezece milioane de ani! Nu. Am fost, pur si simplu, redus la 0 formula: s-a codifieat fieeare atom al fiintei mele Intr-un anumit moment, categoria, locul, starea lui exacts, Iegatura eu ceilalti atomi, iar codul s-a insoris nu pe 0 banda perforata sau pe una magnetica, ci intr-un orlstal. A!;i zice ca s-a materializat astfel... Un simplu cristal care ar putea dainui chiar !;ii 0 vesnicie l S-a Inchegat in momentul "dezi.ntegrarii" mele !?i s-a topit in neant atunci cfnd fiinta mea s-a refacut exact a~a cum a fost, dintr-un reziduu nenorocit, ramas pe f'undul unui recipient ! Ce ti se pare de neconceput ? ... Un cod care sa cuprinda ..• Dar nu e imposibil, dragul meu! Sint numere mari, e drept, foarte multe ~i foarte complicate, Insa numere obisnuite : n-avem de-a face cu infmitul l Nu ti se pare verosimil ca un cristal ... ?

3

Ei, frate l Doar ai 1a indemlna un exemplu clasic : 0 slmpla celula, un au, nucuprinde oare codul genetic aloricaret fiinte - al unui om, de pilda ? ..

o fiinta codificata 1... Putea sa-mi spun a orice, fiindca nu aveam nici un mijloc de a-I verif'ica ; iar cunostintele mele ... Doamne, numai acum Irni dadeam seama cu adevarat cit sint de ignorant I Ratiunea tnsa 9i bunul simt mi se revoltau ~i refuzau sa aecepte in intregime ceea ce auzeam.

- Nu, am izbutit sa articulez, ell nu pricep t Nu pot... nu sint eapabil. Ar trebui sa cred ca ai murit cindva, intr-o epoca foarte indepartata, iar acum ... ai 'nviat !

Martianul ehieoti din nou sl se indeparta putin eu miscari unduioase, ritmice; as fi jurat ca danseaza 9i cinta improvlzind.

- Am Inviat l Am inviat! Ce blne-mi pare !... Sint fericit, Intr-adevar I Dupa vreo doua piruete se opri ca $i cind i-ar fi venit in minte ca nu-l tocmai potrivita atita exuberanta, dar simteam cli abia-9i stapinea veselia. Am inviat I A9 I... Prostii I· N-am murit nlciodata eu adevarat l Ca 0 melodie. 0 melodic, cind se termina, moare? dispare? Poti sa spui despre ea ca nu mal exista ?.. Nu. Ramine Irnprimata intr-o memorie, in memoria cui va, sau in notatia unei partituri : aceasta este codul ei din care poate renaste oricind. Melodia este acolo I doar forma e schimbata.;

- Dar dumneata nu esti o melodie; ce-mi tot Indrugi de melodii ? I Esti 0 fiinta. Ai spirit, sentimente, gindesti.; Cum Ie-al codificat 9i pe acestea? Cum le-ai Inscris Intr-un cristal ? I Tacutul Galbar din primele elipe ale cunostintel noastre devenise neasteptat de volubil si parca ma lua putin peste picior.

- Eh, spirit I $i pentru ce nu I-a!? putea codifica? Voi nu . vA materializati asplratiile, sentimentele, ideile in opera de arta, de pilda ? .. Intr-o statuie ori Intr-o pictura, tntr-c compozitie muzieala sau literara nu sint incrustate personalitatea, glndirea, simtirea autorului ? .. Nu-ti vor~esc uneorl 9i ele exact ca mlne, de-a dreptul mintli, fika sa rosteasca vreun cuvint 1 ... Ce zici ? .. Aa, nu ; n-al dreptate I Eu nu sint dintr-aceia care confunda fiinta umaria C"U manifestarile ei... Sa ne intelegem, Lucian Mirea : intre opera de arta ~i cristalul meu exista deosebiri esentiale ; exista insa !?i asemanari. Pe mine rna Ispiteste analegia.; Da-mi, de exemplu, 0 sculptura sau 0 compozitie Iiterara - una care sa tndepllneasca conditiile ope rei de arta - si-o sa-ti codifie dupa ea simtirca, stilul, tehnica autorului, voi introduce apoi C'OduI acesta in creierul electronic al unui robot si., Dumneata ~tii cite discutil au stirnit printre filozofi si oamenii de stiinta, robotli, eapacitatea lor de a gindi, de a crea chiar opere artistice, asemanatoara cu vietuitcarele ...

Galbar se opri ca si cum ar fi cazut deodatii pe ginduri ; probabil, $i eu ii auzeam din dnd in cind gindurile prin dispozl-

4

tivul sau de comunicatle, eaci am distins clar un soi de mormalt l tn definitiv, de ee mi-as bate capul ? .• N-ai decit sa crezi ce-ti place. N-ai decit sa ma socotesti pe mine insumi 0 poveste, 0 fictiune ie!?ita din imaglnatia cuiva, codificata ~i materializatii acum, dupa doua sute cincisprezeze milioane de ani I Sau robot. N-ai dedt ... Ii trecusera veselia ~i -cheful de povesti, A mai stat nemiscat vreo citeva clipe, apoi s-a departat putin in interior; nu pot spune ca "a facut citiva pasi" deoarece nu-i vedeam pictoarele: parea Invesmintat intr-o man tie Iunga, cu sclipiri metalice, care se pierdea in Intuneric pe masura ce cobora spre pod ea. L-am urmat la vreo doi-trei metri, caci nu-ml permitea sa rna apropii mai multo

Ne gaseam - dupa cit puteam sa-ml dau seama - intr-o ineapere dreptunghiulara, larga de vreo patru-cinci rnetri, insa de-o adincime nedeterminata : intunericul dinauntru era Indulcit abia de lumina saraca pe care 0 raspindeau citeva cadrane lurnlnescente dispuse ca Intr-un tab lou de comanda pe 0 mica portiune a peretelui din stinga, Cind am intrat, poate din oblsnuinta, dadul sa trag usa dupa mine, Insa Galbar rna opri, vorbind precipitat I

- Nu inchlde, ca face contactul I . > >

N-am Inteles ce vrea sa spuna, dar am lasat repede usa, speriat, ca si cind eram gata-gata sa fac 0 boroboata ; abia atunci observai ea inauntru n-avea nici un miner, nici 0 clanta : deschiderea se facea numai din afara. Frumoasa poveste! Ce s-ar Ii intimplat daca Galbar nu m-ar fi oprit la timp? Apoi martianut Be intoarse spre cadrane ~i l-am auzit murmurind •

- Hm Ai ajuns Ia timp I

- Am Cum?

- Ziceam ca atl descoperit tocmai Ia timp constructla noastra.

Inca doua milenii - eel mult - si n-as mai fi revenit la viata nlclodata I Se pierde totusl energia, eu timpul; se scurge pe undeva ... E vreo rtsura, vreo defectlune.; Aa, nu; nu-l electricitate! E alta forma de energie ; voi, probabil, n-o cunoastetl inca.

Uite, a ramas doar atita cit e nevoie pentru "codificarea" unui ,.tI

singur om... Dar am S-Q completez ell, fii - pe pace I

Socoteam di asigurarea nu rna priveste eitusi de putin, asa ea era sa nki n-o iau in seama ; mi-am amintit "insa de ea ceva mai tlrziu ...

Deocarndata rna interesau cele dimprejur, in masura in care Izbuteam sa Ie zaresc, 0 licarire slaba mi-a descoperit ea dusumeaua e un soi de gratar celular, des ca un fagure; peretele - acolo unde se vedea cit de cit - era ca ~i cum intreaga incapere ar fi comunicat prin sute de mii de pori cu alte indiperi in care banuiam existenta unei aparaturi fantastice. Iar in fund. in intunericul eel mai adinc, pindea parca ceva tainic, neplacus

5

-

-,

~ nehnistitor - in aceeasi mAsura ca tovarasia lui Galbar. Ah, cum as fi vrut sa treaca odata noaptea aceasta fara .sfirsit, sa vina zorile odata ~i sa-mi aduca in rotonda prietenii, fratii mei piiminteni, fratii mei de care rna simteam acum mai atasat ca oricind ! ...

Galbar era atunci foarte preocupat cu studierea cadranelor, Prrvmdu-l, am capatat aproape certitudinea ca, atunci clnd i~i concentreaza atentia in _pita parte, el nu-rni mai "aude" gindurlle sau, eel putin, nu Ie ia in seama. Aceasta constatare Imi era nespus de placuta si-mi producea 0 anumita relaxare fiindca, stiindu-l in stare "sa mi se urte' astfel prin toate ascunzisnrile creierului, aveam un sentiment de jena, ca si cind as fi ramas gol pusca in rata unor priviri Indiscrete. Con templ area cadranelor n-a durat insa prea mult si martianul s-a intors iaras! spre mine.

- Sintetl, asadar, multi pammteni aid, in jurul CU!TI ii

spui ? .. "Templul de Otel" ?! ... Un templu! Interesant Si, dupa

un moment. de ezitare : Curtnd, semenii dumitale VOl' patrunde aici.;

Voeea lui Galbar n-avea nuante : era, de fapt, sonorizarea Ideilor sale printr-un dispozitiv tehnie oarecare, Insa euvintele aeestea sed, rostite uniform, cilpatau in min tea mea dirnensiunea pe care le-ar fl confesit-o, probabil, tonu1. AJ?a sl acum. Sau ..• imi juea care imaglnatia vreo iesta ? .. In' orice caz, aveam impresi~ ea martianul n-ar fi dorit ca semenii mei sa patrunda prea curind aici, in subsol, sl numaidecit un vag instinct al pericolului posibil m-a facut vigilent. Mi-am inabusit msa gindurfle, ingri- 10ra1'OO, pep-tru 'ca/ Iocatarul . snbteranului sa nu ia -act de ele. Trebuia neaparat sa cistig timp ...

- Semenii mei au ginduri bune. Ei nu VOl' altceva decit sa afle tot ce se poate despre "Templul de Otel" si despre construetorii lui, am Inceput convins eli subiectul e de perspectiva.

- Ah... ~i toemai dumneata ai fost. eel mai curios diutre , toti I Cel putin asa banuiesc, de vreme ce ai venit in puterea noptii singur sa" cercetezi rotonda... Nu crezi ea, uneori, prea multa curiozitate strica?1

Am inghitlt in' sec 0 data, ca un copil admonestat.

- Vezi ... sint cercetator de meserie; la mine, dorinta de a cunoaste e 0 pasiune ...

- Mai sint cercetatorl acolo, sus, probabil. Insa dumneata.i,

Tii chiar a~a de mult sa afli totul inaintca celorlalti ?

Era 0 .invitatie ? ... Prinsei mai multa inima : - Eh!... De vrerne ce sint aieL.

Galbar parca rna cmtarea din or-hi, sovaind,

6

- Ei bine, se hotari in cele din urma, hai sa-ti satisfac putin curiozitatea. N-o sa-ti foloseasdi la nimic, dar am s-o fac totusl, uite-asa, dintr-o toana ..• Sau zi-I recunosttnta, daca vrei; mie puttn imi pasa I

IX.

Aveam acum din nou impresia di martiartul este binevoiton ,i pornit pe sratosenie, ca si cind sistemul sau de cornunicatie mi-ar fi transmis nu numai vorbe, ci chiar si starea lui de spirit; - Un tempIu, hai n .. $I parca ridea. Nu-i templu, pamlnteanule l E un mesaj I

- Cladirea asta ? ! ...

- Cladirea asta. E mesaju! semenilor mel catre fiintele In-

zestrate cu ratiune care ar nimeri vreodata pe Marte, cum ii spuneti voi.' Aici este inchisa esenta civilizatiei noastre: gindirea, tehnica, stiinta, cultura ... A fost ideea lui Garud, Cine-i Garud ? .• Nu stii ?!... Ah, ai dreptate! la, un vanitos caruia ii place sa se vorbeasca despre el. Sa-l fi vazut cu cita pasiune pleda pentru parasirea planetei. Pardi sfirsitul lumii ameninta sa vina dintr-un moment Intr-altul ! Cum ? .. Cine s-o paraseasca ? .. Oamenii, bine-inteles t Da, martienii, toti, pina la unu! Ah, nu \i-am spus I planeta era in declin ; pierdea pe zi ce trece apa si aerul, scadea t-emperatura, se intindea pustiul... S-a dat alarma, desi perieolu! era inca departe: puteau sa treaca zeci, chiar sute de milenii. .. S-ar fi gasit pina Ia urrna solutii mai bune, asa cum sustineam tot timpul eu, cum erau si altii de parere, 0 multi me ... Majoritatea fnsa a preferat 0 aventura de proportii cosmice : mutarea ornenirii pe Derin, in sistemul stelei Algara, Algara ? .. Da, stea. E cea mai aproape de So are.

Se opri aplecindu-se atent spre unul dintre cadrane,

Adica ... era cea mai apropiata. Acum lumina strabate drumul de aeolo $i pina aici in patru mii de ani! A$a e. Vezi, uit, uit mereu ... $i nu rna pot obisnui eu ideea ea au trecut de-atunci dolili sute cincisprezece milioane de ani... Aeolo trebuie sa fie .Algara ! Ei au plecat de mult pe Derin, foarte dernult... Si mie-rni pare ca inca leri eram temutul Galbar, care-s! astepta pedeapsa I Oare sa fie adevarat ? ••• Nu-s--a stricat aparatura? Nu rna incearcs "Ei" cumva ? 1...

Dintr-un salt a fost linga eadrane, acoperind in parte eu sIlueta-i intunecata lumina lor saraca, dar s-a retras numaidecit $1 am ghicit in cuvintele rostite apoi accentele unei dezamagirl amare $;, poate, 0 resernnare dureroasa care contrasta eu impresia de buna dispozirie presarata cu ironii - de la inceputul ciudatului nostru "dialog".

7

"

- Nu, aparatele nu mint, murmura ca pentru sine. In5i:i~i prezenta dumitale e dovada, ereierul dumitale imbibat eu imaginile Pamintului natal ... Ei au p1eeat de mult ~i n-o sa mal revina ... Ce spui ? .. A, da: trebuia sa fiu pedepsit. Pentru ea am ineercat sa oprese exodul spre Algara, Eh 1 Se zice ca nu prea m-am uitat la mijloace ... De ee m-arri opus? De ce ! ... $tiu eu ? .. Poate Iiindca iubeam privelistile tarii mele, treeutul ei maret ... rna tulbura mesajul generatlilor care ne-au precedat ... ruinele din vales Albeir, statui le de Ia Elgart,' Minaverul 'din care ~i-a scos marmura Kadiwas, peisajele pe care le-a imortalizat Saledi, Banidul unde a trait ~i a murit Malbens ...

S-a mal oprit 0 clipa ca ~i cine! i s-ar ff taiat rasuflarea (sau ca sa prinda sensul vreunei Intrebari pe care i-o puneam in gind), pentru a continua apol :

-;- Acuma n-are nici 0 Importanta, Garud, a fast cu idees ca trebuie sa ramtna pe planeta semne despre oamenii care au trait aici. Pentru cine? Pentru orice fiinte ginditoare care vor debarca pe Marte de-a Iungul timpului. 0 utopie, zici ? .. ,De ce 1 N-au debarcat ai nostrl pe Derin? Voi n-ati venit aici ? •• Ce s-a facut o data se poate repeta a doua oara sl de un numar infinit de oti! A!?a s-a nascut "Templul de Otel", capsula in care timpul s-a oprit pe loe; sintern aiel sl citlva oameni, soli vii trimisi in

Viitor Toii condamnati ?I Nu, nicidecum 1 UnH sint voluntari. Ce

zici 1 ,0 simpla intimplare 1 Puteai prea bine sa readuci la viatii

pe. altul... Nu, dragul meu, nu rn-a durut de loc sau nu tin minte. Eram exact aici unde rna giisesc acum, cind usa s-a=izbit cu zgornot in urma m,ea; ecourile ei prelungl mi-au sagetat flinta ca un fior de gheata Iili cind ele s-au stins rna gaseam tot aici, usa era deschlsa din nou, insa treeusera doua sute cincisprezece milioane de ani I

x.--

Tikerea martianului imi sugera ell el se reculege sau mediteaza, Cit de ciudat era 9i cit de nefiresc ! ... Statea Ia cit iva pasi de mine sl totusi aveam senzatia nedeslusita a unui hau imens care se casca intre noi, In [urul sau parca pluteau inca prezente gindurile, preocuparile, Insusi aerul Iumii sale de acum patru milioane de secole. * E1 traia parca in epoca aceea $i numai en un penibil efort de acomodare vorbea uneori despre ea la timpul trecut.

Povestea lui Galbar, trezirea lui in lumea actuala aveau in ele ceva tulburator ; simtearn nevoia sa spun vreo citeva cuvinte

.. In vreme ce Galbar sa referli 1a ani marttent, Mirea se gindeste 1a ani terestrt.

8

de Intelegere, chiar de compasiune, cind el vorbi din nou, inAbusit, ca pentru sine:

- A~a. Sint primul vasazica ! 'Primul... Vezi cum Ie rinduieste destinul pe toate 11. .. De acuma eu voi hotarl I In primul rind ..• ca sa-i aduc pe ceilalti la viata, va trebui sa retac potentialul energetic ... In parte, eel putin, Asculta, sint multi acolo sus 1 ...

- Cine 1 Semenii mei 1 Da, sint destui. Sa vezi ee bucurosl vor fi sa te cunoasca 1. ..

- Da, da, midi el eu 0 nota neplacuta in glas. Desigur, 0 sa-mi fie de mare folos. sa procedam tnsa cu tact: stll, deocamdata piimintenii nu trebuie sa afle nimic de existenta mea sau a subsolului.

- Cum adica ? I... scapal eu vorba faril sa vreau.

Dupa felul in care-i auzeam euvintele, s-ar fi sPJlS ea morroIeste ceva in guril.

- Uite-a!?a I De ee esti curios? Iar vrei sa stii totul? ..• Ei bine, am sa ti-o spun pe sleau : daca eratl mai multi, poate ca Iucrurile s-ar fi petrecut altfel: tnsa fiindea ai patruns aici singur ... De ce sa nu profit? Cind pot ajunge primul printre oameni, asa cum am dorit-o totdeauna, conducatorul lor, as fi un prost sa-I dau prilejului eu piciorul I Semenii mei 0 sa-m! datoreze totul. Mie I?i "'numai mie! Intelegl ? E nevoie doar , de putina rabdare !1i prudenta - sa d~tig putin timp ..• Asadar, nu trebuie 54 afle inca nimie prietenii de sus.

- Oh, sint un om dlscret, m-am grabit 54-1 asigur, dae

nu ered ..•

- Nu, dragul meu, n-o sa-ti dau eu ocazia s11 fli lndiscret I Cuvintele ~i atitudinea lui Galbar Incepusera sa ma alarmeze,

- Nu-nteleg.; .

- Nu vel mai ajunge Ia ei ntclodata, mi-o reteza el cu bru-

talitate, Acum intelegi?

M-a trecut un fior prin' tot corpul; degetele mi se crispara cautind un sprijin sl privirea imi luneca, grabita, in laturi.

- Ce... Vrei sa rna omori?! strigai Ingrozit, cu parul facut macluca : instinctul imi spunea ca rna domina, eil e mal tare decit mine, ea fara arme sint la cheremul Iu!' ..

, - A~ I zise el tiiralanat. Slnt recunoscator din fire !?i n-o sa uit ce-ti datorez. De ce sa te omor? Eu n-am murit I 0 sa te "codific" pentru scurta vreme - un an sau doi ... Ce spui 1 ... "codificarea" insearnna un fel de moarte ?! ... Hai, nu vorbi prostii I Ar trebui sa recunosti ca rna incurci acum: nu pot sa ta tin altfel sechestrat, fiira de hrana, fara aer, cine stie cit. .. Nu, m-arn gindlt eu foarte bine : e singura solutie st, creds-ma, nu-l eea mai rea I

Spunea lueruriIe aeestea eu 0 Iiniste slnistra, ca ~i cind i-ar fi vorbit unei bucatt de lernn din care voia sa raca 0 mobila. II priveam impietrit de groaza, Oare nu cumva, de-a lungul atitor

milioane de ani, structura cristalului suferise cine stie ce mid modificari tocmai in portiunlle care asigurau "decodificarea" organului gindirii ? .. E nebun! Poate ca fusese !?i inainte ... Pune 1a cale eeva Irau impotriva semenilor mei ! Altfe1 de ce t-ar evita 1.:. Acestea mi-au trecut ca f'ulgerul prin minte, uitind ca martianul poate- sa-mi "auda" gindurile, Nu s-a infuriat. Cred mai degraba ca-l amuza, asa cum Ii amuza pe unii chitcaitul soarecelui prins in cursa, gata sa ajunga sub ghearele, pisicii, Ba chiar a gasit de cuviinta sa toarne gaz peste foe:

- De semenii dumitale te Ingrtjesti ? •.• Eh, n-o sa fie prea mare paguba; sinteti destui acolo pe Pamint t Imi trebuie substanta lor nervoasa cu tot potentialul ei de [udecata, mernorie, volnta, de energie ingramadita in ea; voi tot nu l1titi inca sa Ie

folositi cum se eade !... -

- Nebun see1erat! am strigat atunci neputlndu-mi stiipini minia ~i oroarea. '

- De ce 1 Pentru ca vreau sa lntrebuintez cu folos 0 forta uriasa 1 Chiar tu vorbesti ? Un pamintean f l.; Voi, care v-ati omorit adesea profetii, ginditorii, savantil pentru te mjri ce si ati risipit fara nici '0 raspundereccea mai nobila, cea mai pretioasa ~i cea mai imensa dintre energii ! ...

Dindu-ma un pas inapoi am ajuns C"U spate1e 1a perete tocmai la timp ; cred ca m-ar fi Iasat picioarele daca nu m-as fi sprijinit de eeva. Totusi il infruntam cu furie si disperare .

. - Si dupa aceea ? .. Le ce-ti va folcsi macelul ? Ce ai de gind sa fad ? '" Sii populezi planeta, desertul acesta de piatra in care nu mai creste nimic? ! ...

Galbar se pregatea parca sa-mi raspunda ceva, insa s-a razgindit pesemne. L-~m vazut miscindu-se agitat prin apropierea cadranelor Iuminoase : manipula probabil vreun mecanism, fiindca ceea ce numisem eu "tabloul de comanda" s-a stins brusc, Iasindu-ne intr-un intunerlc aproape complet; abia daca it risipea pu~in cadranul de tinga usa, in zona aceea. Dupa citeva clipe tnsa lumina aparu din nou, de asta data pe 0 tntreaga portiune de perete din' apropierea cadranelor, la vreo patru metri de mine. Parea sa fie acolo un ecran de televizor, dintre cere mai man; lucirea lui verzuie se reflecta pe garniturile metalice ale usii, razbatind chiar pina in coridor. Pe Galbar insa nu I-am vazut mai hihe; statea retras in umbra, ca de obicei, atent la ceva ce eu nu observam inca. Deodata, pe ecran aparura imagini ! Erau de 0 claritate neobtsnuita !?i in- relief ... Cu nespusa uimtre am recunoscut ehiar santierul "Templului de Otel" - pustiu, cum trebuia sa fie la ora aeeea din noapte ; jur-imprejur, pina departe, 5e intindeau taberele noastre, eu adiiposturi, Iaboratoara, antene, schelari! metalice.; lei-colo cite un bec sau un tub de neon.. cite o fereastra Iuminata, parca states de veghe, Imaginea se misca

meet, ca ~i etnd obiecttvul unei camere de 1uat vederi s-ar fi deplasat reata, analizind cu de-amanuntul privelistea, Am recunoscut cu ernotie Baza romana de cercetari, adapostul pe care-I parasisem cu putin inainte ~i unde prietenii mel dormeau fara grija, visind frumos ; Apoi, imaginarul obiectiv se Indeparta de asezarile noastre, prin fata lui alergara munti prapastiosi, munti rDl,i de vreme, ing!ramadiri informe de stinci, pustiuri stehe 'fJi dezolante, tinuturi cenusii, pietroase, ravaelte parca de cataclisme

fiirii nume, ~

Ma intrebam nedumerit prin ce mijloace reusea Galbar sa aduca pe ecran Imagini din tinuturi asa de intlnse - poate, de pe intrcaga sllprafataa p1anetei -, indiferent dad'! locurile erau din emisfera 1 uminata sau din cea intunecata. Martianul statea nemiscat, iusa era In convins ctI. irnaginile pe ecran asculta de dorinta ~i interesul sau ; mi S-a parut ea ar cauta anumite locuri, ("aei obiectivul se oprea din cind in cind asupra unor peisaje, le cerceta Indelung, atent, Ie aducea pina aproape de tot scorrnonindu-le ca un pribeag Inters Ia vechea lui vatra rulnata, unde tncerca sa mat gaseasca vreun obiect ultat, vreun ciob, vreun lucru cit de _neinsemnat care i-ar aminti de clipele traite alta data .. , Apei, dezarnagit, pleea mai departe cu inima grea, intr-o C'avaIcada halucinanta peste munti, peste vai Iii cimpii, peste ne-_ sfiri\'ite paragrni triste 1?i moarte ...

De .asta data Galbar pliugea ! Plrngea eu adevarat., N-am auzit nici hohote, nici suspine .:;;i nici nu .i-am vazut Iacrimile,' dar §tiarn ea plfnge ; slstemul san de comunioatie imi transmitea o staJre .de nespusa durere pe Caire, te rog sa rna crezi, aproape ca

i..:o imparta!?eam. . .

- Nu, aceasta OU e Iumea noastra ... l-am auzlt' murmurlnd, Nu poate fi. E groaznic L Unde-s ~inuturileinflorite, marea, apele care-Iii tremura oglinlda usor cind Ie atinge boarea., padurile verzi.; Unde-i viata j L, Nu... In pustiul acesta, nu t E zadarnic., zadarnic ... zadarnic ...

:;;i obiectivul aparatulul gonea, .gonea mereu mai departe ..• La Inceput spectacolul acesta rn-a prins, m-a subjugat, facindu-ma sa uit ea viata imi este in primejdie, ea semenilor mei Ii se pregatesc cine stie ce grozavii. Undeva insa instinctul de conservare rna tragea parca tncetisor de mineca spre a-mi atrage [uarea aminte fara sa-i tulbure dureroasa meditatie lui Galbar, Mi-am inters privirea pe furi!? de la ecran, aruncind-o repede in jur. 0 fractiune de secunda s--a oprit la. intrare, cad .4in toata meaperca usa rna in teresa eel mai mult ; ti-am spus cA era poate cava mai bine lumlnata declt restul peretelui.; Cum am vazut-o

11

asa, din fuga, m-a fulgerat prin minte ca la usa aceasta este ceva, un amanunt care 0 deosebeste de alte usi, dar nu-mi puteam da seama ce anurne ; lucrul rna enerva, fiindca aveam sentimentul eel ceea ce-rni scapa e foarte important. IJJStinctiv, masurasem cu ochii distanta : dintr-o saritura as fi fost in eoridor, inainte de-a schita Galbar macar un gest ! ... :;;i numaidecit mT-am Inters iaras! privirea spre eeran, ingrozit de ideea eel martianul mi-ar fi putut descoperi intentia de a evada, zadarnlclndu-ml orice tentativa. De altfel, cine-mi garanta ca saritura 0 sa-mi asigure !?i reusita f Aveam eu vreo idee despre iuteala lui Galbar? M-ar fi ajuns in clipa urmatoare, in eoridor, pe scara, in rotonda.; Stiam ca ma poate imobiliza numai cu vointa : mi-o dovedise in primele elipe ale Intilnirii noastre.

M-am uitat din nou la prlvelistile care se perindau pe ciudatul ecran, Incercind sa-mi Inabus gindurile tradatoare. Oare rna sirntise martianul ? ... Nu prea-rni venea sa cred ; parea cu totul coplesit de eeea ce vedea. Planeta careia cu putin tirnp inainte voia sa-I redea stralucirea si podoabele civilizatiei era doar uri groaznic ~i cu totu1 inutilizabil desert ; peste ea trecusera din plin eei doua sute cincisprezece mihoane de ani martieni ! Ce va face acurna Galbar ? ... In clipa in care iml puneam intrebarea, am tresarit strafulgerat de 0 idee : usa 1 Imi venise in minte ce anume o 'deosebeste de alte usi.; Doamne, cum de-am uitat?1 Doar fusese primul Iucru ce mi-a batut la ochi cind am intrat aid: n-avea nici un miner tnauntru t :;;i nici vreun alt sistem mecanic de deschidere... Se vedea bine di suprafata ei intertoara e absolut neteda, alba, unttorma., Daell izbuteam S-o inchid, Galbar nu m-ar mai fi ajuns nlciodata, cad u~a aceasta nu se putea deschi~~ decit din afara! Numai din afara !... Numai din afar8... imi baIanganea in creier ca un clopot ~ orice ineercare de a-I opri s-a dovedit zadarnica, Martianul era insa atit de preoeupat Inclt n-a "auzit" gindul care urla de parca-l auzeam sl eu. Sau, 1-0 fi auzit ? .. Nu stiu prea bine ce s-a Intlmplat atunci, pentru ea un val de singe mi-a navalit in cap, aruncindu-ml pares 0 perdea resle peste minte si peste privire; am facut un salt cum nu mai facusem in viata mea si chiar din zbor am apucat minerul tl~ii. o fractiune de secunda l-am mai ziirit pe Galbar ~ piistrez sapata in minte aceasta ultima Imagine: se Intorsese cu fata spre mine ~i ridea! Hi jur ca ridea eu pofta sl nu rn-a impiedicat sa-nchid usa, desi putea s-o fadl atunci cind am trintit-o cu puterea disperarii, Ecouri prelungi rasunara de-a lungul eoridorului, sus in rotonda si jos pe undeva, pe sub.parnint ... Am auzit un fel de bufniturii surda sau explozie care a cutrernurat amarnic pereti!

12

de otel ai c1itdi>rii;' un suflu nemaipomenit s-a repezit dinspre fundul coridorului, maturindu-ma c-ape un pai in directia scaril. M-am lovit acolo cu capul de ceva si dupa aceea n-am mai stiut nimic.

XI.--

M-a trezit parca hurducatul unei carute pe un drum bolovanos; care rna zguduia ingrozitor, fadndu-mi capul sa se biilabaneasca incoace ~i incolo. Pe urma, mi-am dat seama ca, in realftate, stau pe loc, rezemat de ceva !Ii ca zgomotele pe care le aud sint palmele ce mi le administra un om a1 carui chip imi era familiar, insa nu-mt aduceam aminte cum n cheama ; rna plesnea dnd pe un obraz, cind pe celalalt, strlgindu-mi mereu ceva. Mi-a trebuit o buna bucata de vreme -pina cind am Inteles ca strigatele erau propriul meu nume si di cel care rna palmula cu atita tragere de inima se numeste Ionel Braniste.

- Rei 1... Dar trezeste-te odata, Lucian! Ia te uita, Mihule, ca-~i revine I Pune mina ~i tu, Rutan', sa-l asezam mai bine... Ce naiba a1 facut, baiatule?!

Mi-am ridicat cu greutate pleoapele ~i mi-am dus, sovatnd, mina la cap.

- Ce s-aintimplat? am' reusit sa articulez C'U up. viidit efort.

- Stai asa ... stai Iinistttptna vine doctorul Baciu. Trebuie sii

pice acusi, s-a dus Florin Badescu dupa e1... -,Dar spune-mi odata ce ....

- Ah, ce s-a, intimplat, ce s-a Intlmplat I... Noi ar trebui

, sa te Intrebam pe tine. Ai plecat de unul singur din adapost sl, daca n-ar fi fast niste congolezi cumsecade care te vazusera ultima oara; poate mai rainineai citeva ceasurl bune aici, singur lli fikii ajutor ... Ai cazut, pare-mi-se, pe scara: zaceai, cind am venlt, acolo, cu fata in [os, unde-i pata aceea de singe ...

- Acolo? t.., Pai de acolo m-am ridicat eu singur ...

- Te-at ridicat pe dracu'! Eu $i C'U Mihu+te-am ~ rldicat !?i

te-am rezemat aid, de perete.

Imi revenisern de-a binelea ; doar capul rna durea inca destul de tare. Prietenii m-au ajutat sa rna ridic, tocmai dud prin rotonda se auzeau pasit unui grup de oamenl : erau doctorul Baciu, Florin Badescu ~i inca trei-patru eercetatort din grupul nostru. Toata lumea voia sa stie ce s-a-ntirnplat, nu pentru ea i-ar fi tulburat prea mult accidentul meu, ct numai din curiozitate: descoperirea subteranei era un fapt nou $i foarte promltator in cercetarea "Templului de Otel".

Pe mine insa rna preocupa numai Galbar; acum, cind rna simteam in siguranta printre ai mei, cind intunericul din condor fusese alungat tocmai pina in fund la 0 cotitura de lumina im-

I

13

/

belsugata, prezenta martianului acolo la dol pasi nu rna mai speria. Le-arn povestit asadar Intimplarea - in ctteva cuvinte, nu asa cum ti-am istorisit-o tie - tndata ce am scapat din mina doctorului, care se multumise deocamdata sa-m! aplice un pansament sumar ~i sa-mi faca 0 Injectie,

Ma asteptam la exclamatii de mirare, la Intrebarl care si1 euraa, ploaie... Cind colo, oamenii ~i aruncau priviri semniflcas tive, ridicau din umeri sau chiar zimbeau con descendent. ,':

- Ai vis at, baiete I Imi spuse rozumind parerea tuturor to~ mai omul de Ia care m-as fi asteptat mai putin, lonel Branlste, E !impede ca lumina zilei 1 cind s-a desehis brusc "altarul" te-at rostogolit pe scara !1i ai cazUlt aiei, [ovtndu-te la cap ... Vorbind, el arata cu gesturi Iargi, pentru a fi mai convingator. Asa e 1.,,' Se vede ~l dupa singe. Vite: in alta parte nu-i nici 0 pidltura. Ei bine, noi te-am ridicat din loeul aeesta... Doar n-o sa-m! spu\.

ea ai ciizut de doua ori exact pe acelasi Ioc l '

Eram putin descumpanit,

- Stai, Ionel, sa nu ne grabim! de aiel rn-am lridicat en

-singur, dupa ce am cazut pe scan ...

- De aici te-am ridicat noi, cind te-am gasit acum 0 jumi\.

tate de ora. Intreaba-l ~i pe a~tia ...

M-am uitat de jur-imprejur, apoi am ridieat din umeri.

. - Atunci inseamna ca a fost 0 coincidenta; una strasnica de tot, sl nimic mai mult! S-au mai vazut din astea. Odata m-am ridicat eu Insumi de aid, Imi amintesc prea bine. De undo a!i sti-o 1 Din vis l' Puteam sa vad in vis locul unde zac fara curiostinta 1 Sa vad ~i sa deseriu interiorul unei Incaperi care-t Inchisa acum? Dar e absurd!... De aItfel, ce rost are toata discutia ? In dosul acestei usi e Galbar! EI va fi cea mai buna dovada ...

1;Ii, eu pasi hotarrtl, m-arn indreptat spre prima usa de pe stinga, urmat incet de ceilalti, carora intre timp li se mai adsugasera citlva, Cind am atins minerul insa rn-a cam lasat curajul I Crezi ca-ml era tot una, stiindu-I pe teribilul martian -gata sa fie inca 0 data liber prin mina mea?.. $ovaiam deci. Cei din [ur imi aruncau priviri pe care Ie socoteam ironice. Atunci mi-am spus: fie ce-o fi! Nu mai slnt singur ... $i am tras C"U putere de miner. Usa se deschise larg, in timp ce lumina puternica a cind Ianterne cu nitroxen inunda spatiul din dosul ei.

Ei bine, nu stiu daca ti-as putea descrie uimirea pe care am resimtlt-o atunci, Incurcatura in' care m-am gAsit, surpriza si rusinea chiar, In fata noastra era 0 lncapere mica, de eel mult trei pe trei, goala complet, fara alta deschidere decit cea i,., pragul caa-eia ne aflam; de Galbar, cadrane, ecrane nici porneneala t Ba chiar ~i peretii de grila fina, celulari ca fagurul, nu mai erau acolo.; ~-'

14

o clipil a fost Iiniste, Apoi a izbucnit un hohot de ris cum n-am mai pomenit! Mil intorceam congestionat ~i incurcat la culme, cind iutr-o parte, cindintr-alta, gesticulam cautind sa explic, sa rna justific, sa-mi arat mirarea... Vreo doua-trei minute a fost imposibil sa se Inteleaga ceva in mijlocul vacarmului

lscat. Pe urma Braniste ~-a dat parerea, cam ironic: .

. - Ai gresit usa, baiatule 1 Poate, a fast asta... si, rostind cuVtntele, trase minerul ~ii din partes cealalta a coridorului. In rnomentul acela s-a auzit un zgornot ca de sticlarle sau portelap'llri sparse : undeva parca a cazut 0 -greutata care prinse a se ~stogoli naprasnic, antrenind cu ea 0 adevarata -avalan~a. Ionel prahi~te rasa speriat minerul, facind 0 saritura Inapoi ; . pe usa Intredeschisa iesea un norlsor de praf, msros de ars, un aIt mires ~edefin'it. in timp ce zgomotele subterane cresteau mereu, trans~ormindu-se intr-un groaznic uruit contlnuu.

- Cutremur I urIli cineva si toata lumea se repezi la scara ; intr-adevar, peretii care vibrau incepusera sa se clatine puternic ; $ub noi ~i in partea stinga se auzira bufnituri ca niste explozii departate, podeaua se Incltna vizibil Intr-o parte, fun chiar pJesni fa citiva pasi de mine, lasind sa se deschida 0 erapatura Iarga, ~u era cutremur, ci un fenomen cu tQt.ul necunoscut l

, Am aruncat inca 0 privire in canfera un de trebuia sA fi fost Galbar - 0 ultima privire, lute ca fulgetu}l - ~i. nu stiu de ce, m-a eoplesit impresia di-i dezlegasem taina : camera aceea mica ~i goala, care totus! nu putea fi complet fara rost in ecoaomia eonstructlel, pi'irea cabina unui ascensor I Sau poate mai degraba Ii unei scene turnante... N-am stat sa lamuresc alternativa, cacl bolta coridorului se Indoia ca 11i cum otelul. s-ar fi transformat tn ceara, peretele plesni ~i el cu un scrisnet sinistru, solul paru eli vrea sa se deschida, eladlrea sa' se surpe... RAmasesem acolo singur l 0 clipa s-a ivit in capul scari! Braniste care mi-a strigat ceva ; am alergat lovtndu-ma cind de un' perete, cind de .celalalt, sutocaz de "fum ~i de caldura, am urcat in fuga scara care s-a ~rabu~it Indata ce am ajuns sus, la "altar". M-am repezit, nebun ~e groaza, in primul coridor, cad insa!?i rotonda incepuse sa se lase intr-c parte.

Cum am ajuns afara nu mai stiu l Ma durea capul, eram slabit dupa lesin, cu nervii zdruncinati de atitea emotii, aproape fara aer in' rezervor ... A~ fi ciizut gramada acolo linga "templu" dadi nu m-ar fi sprijirrit un brat viguros, Era lonel Braniste ; flira sa-mi dau seama, el alergase tot timpul alaturea de mine, rna ajutase sa-mi pun echipamentul la "garde.robii", mai ca nu rna luase pe sus ca sa rna scoata din cladirea de metal.

15

XII.--

Se zice eli m-a doborit un !,lOC nervos. Am zacut 0 luna ineheiata !,li nu sint de cind m-arn ridicat din pat decit vreo patru saptamini : eonvalescenta mi-am petrecut-o pe as trona va ... Dar povestea cu Galbar n-am mai spus-o nimanui.

Urmarearn cu interes stirile privitoare Ia "Templul de Otel'', Iii astfel am aflat ea masiva constructle suferise marl stricaciuni. Aplecata intr-o parte mai dihai ca Turnul din Pisa, se tinea in picioare numai datorWi faptului eli era dintr-o singura bucata, In schimb, subsolul fusese complet distrus. Pina la plecarea mea spre tara, eehipe speciale au Incercat sa-s! croiasca drum printre ruine : n-au gasit nimic, decit 0 gramada informa de meta) !,li alte materiale - multe neidentificate inca - rupte, arse, indolte, rasucite, chiar topite in parte... Inchipuie-ti ce temperaturi au fost acolo, daca insa!,li masa de otel s-a topit pe alocuri ! Ce-i mai eiudat e ca-si schimbase pina si structure I 0 falie care trecea PI" sub "Templul de Otel" s-a adincit cu peste zece metri! Oamenii spuneau- ea toata catastrofa pornise de la vreun scur tcircuit la deschiderea celei de-a doua usi ; erau in subsol, probabil, substante care puteau exploda sau arde ; ba, multi si-au exprimat parerea ca au avut Ioc anume un sir intreg de "mici" explozii termonucleare ...

. Eu ma indolese !,li astazi de posibilitatea unul scurtcireuit in sensul pe care-I dam noi expresiei. Galbar imi spusese ea rnartienii utilizau alt soi de energie,nu electricitate. De altfel, niei nu vad cum ar fi existat 0 sursa de electricitate care sa mal functioneze dupa atitea milioane de ani !... Deschizind 0 usa - asa cum faeusem eu in cazul "reconstituirii" lui Galbar - cine stie ee reactii misterioase declansase prietenul meu Braniste intr-un sistem afectat fara Indoiala de trecerea timpului. Ce vrei, or fi fost martienil mesteri iscusitl.. dar calculele, oricit de perfectionate, nu puteau prevedea chiar toate modificartle posibile - pina !,li in structura materiei - dupa 0 pertoada asa indelungata. Galbar Insusi recunoseuse di "s-a defectat ceva" Ia dispozitivul care asigura "decodificarea" ; in alt eompartiment al subsolului defectiunea fusese cu siguranta de alta natura ~i avusese drept urmare nu 0 scurgere de energte, ci fenomenele care au determinat catastrofa.

Dar ce se intimplase oare cu Galbar 1... In linistea infirmeriei mi-au venit in minte 0 multime de arnanunte carora nu le dadusem Ia vremea lor prea mare Importanta, Mi-arn amintit astfel ca martianul Imi spusese dupa examinarea unuia dintre cadrane ea "energia" s-a pierdut de-a Iungul timpului, raminind doar atita cit ar fi fost de-ajunspentru "codificarea" unei singure persoane.

16

Pe de alta parte, atunci clnd am tras usa dupa mine m-s oprit 5-0 Inchld, spunindu-mi ca "face contact". Concluzia mea este ca. inchizind aceasta usa, cind am fugit, eu declan$asem "codificarea" lui Galbar ; operatia era ireversibila, deoarece se consumase toata energia I lncaperea in care statuseram noi s-a deplasat pe orizontala sau pe verticala in interiorul subsolului - acolo unde se facea operatia de "codificare" -, lasind in locul ei acea camera rnicuta, probabil de acces pentru persoanele care voiau sa intre" in Interiorul instalatiei fara a fi expuse,

Adesea rna gindesc la martian, pe care parca-l vad ~i asUizi rizind, asa cum l-am zar'it 0 clipa cind am trintit usa Incaperit din sub so lul "Templului de Otel". Ei bine, sint ferm convins ca-mi cunostea Intentia de-a evada, stia ca-l voi inchide acclo si tot ce va urma dupa aceea. n zguduise, cred, aspectul actual al planetei, zadarnicia planurilor sale ~i a preferat sa se intoarca in nefiinta din care abia iesise cu un ceas inainte. Ridea de groaza mea atit de inutila, de graba cu care-r faceam un serviciu pe care pentru nimic in lume n-a~ fi vrut sa i-l fac.

Vezi, de aceea rna roade necazul si-mi sttsle mintea parerea de rau ... Am constiinta ca, mergind singur in "Templul de Otel", deschizind singur 0 u~ pe care n-aveam dreptul s-o deschid decit dupa luarea unor masuri colective de siguranta - cad asa erau regulile in activitatea noastra - am zadarnicit unica : ocazie a pamlntenilor de-a cunoaste tot ce a cucerit min tea si spiritul unei alte umanitatl. N-ai idee, Andrei, cit de greu rna incearca sentimentul vinovatiei, mai ales di-I tin ascuns in mine, fiindca nimenea nu crede in povestea lui Galbar ...

. SFlR~I'J)

17

T. Stallard, E. Cernan, 1. Youngecbipajul care s-a apropiat

la 15 km de misterioasa Selena

Thomas PaHen Stafford, cololonel evictor al S.U.A., cosmonaut cu vechi state de serviciu, declara inainte de startul rnisiunii "ApolloH -10, 01 corei comcn-, dant fusese numit: "Vom incerca so dezleqcm toate necunoscutele zborului spre Luna, so netezim osHel drumul ~i so efectudrn abo solut toote operctlile impuse de oselenizore, mai pujin posul fi· nal, cdicd descinderea pe suprcfola Selenei... Credem co vorn putea gosi pentru colegii de pe cApollo»·l1 un loc cit mai bun

18

la

De la lear.

~ ~ ..

caeeruoru

Lanll

de «porcore», evitind croterele $i ridiccturile, pentru a nu-l pune in dificultate .. ." La intoarcere, Stafford a putut rcporto cu mindri~ co echipajul sOO si-o indeplini1 misiuneo.

T. P. Stafford 5·0 ndscut la 17 septembrie 1930 la Weatherford (Oklahoma), unde a facut ~'i primele studii. Tn anul 1952 a cbsolvit Academia militara de marina si a oles cariera de aviator embcrcor. Dupo luarea brevetului de pilot a servit in numeroase unitoti, apoi a fost repartizot fa

$coaJ.a de piloti de tncercore de fa Bozo eerlcnd Edwards. Tn 1959, la termincreo lnstrucfiel.este oPrit in oeeasta lnstitutle co ~ef 01 sectorului performante din Divizio zborurilor experirnenrcle, La Edwards, Stafford a respuns de supravegherea pregatirii zboruriJor, a eondus ~i activitati didactice, a stabilit programe de invatamint ~i a contribult 10 [eaIizarea unor manuale. Astfer, a

. fost cooutor 10 crearea cursurilor ;,Pilet's handbook for performance flight testing" ("Tndrumatorul piletulvi pentru tncercerile performcntelor de zbor"] ~i "Aeredynamic hondbook for performance flight testing" ("Tndrumator de aerodinamica pentru incercorile perforrnontelor de zbor"],

Tn anul 1962, Thomcrs Stafford a inceput cursuri1e sectiei de conducere administrativa a Universltotii Harvard ; totusi n-a ramas ncolo dedt... trei zite, deoarece i-a sosit aorebarea so se prezinte 10 verificarea pentru primirea in grupul de cosmenauti. Desi cu inaltimeao lui de 1,80 metri depdseo baremul, ceea ce l-o ~i provocat greutati 10 edmitere, Stafford reuseste totu~i ~a 17 septembrie so intre in cel

- de-a I doilea grup de ostronouf crnericcni, alaturi de Neil Armstrong, Fl'Onk Borman, Charles Conrad, James Lovell si eltli,

Initial, cstroncutul Stafferd, care ave a gra,dul de capitan ~i un activ de circa 3500 ore de zbor (peste 2500 pe reacteare). a fost destinot so fie ,primul astronaul american core so iasa din cobina navei "Geminiu-6 si sa evolueze liber in spotiu. Ulterior cceosto cinste o fost transmise echipoiului "Gemini" -4, regretatul cosmonaut E. While fiind primul american care a porasit oeretii protectori O'i cobinei. 0 a doua mare ne~ansa a

avut-o Stafford cfuncl dod 10 1.5 decembrie 1965, in ccdrul misiunii "Gemini" -6 (impreuna cu W. Schirra), n-c reusit 'so reolizeze premiero rendez-vous-ului S'patial cu. 0 rochetd-jintd "AgelTaN, deoarece oceasta n-a putut... decola. La fel, dupd suecesul deplin 01 misiunii "Apef,leN -8, conduso de Bormcrr, oficialitati ale N.A.S.A. propusesera 0. derogare : aselenizarea sa fie realizata de echipaju:1 novel "Ape 110." -10, adica sa se "sora" peste 0 efapa a pregramului. lata insa ca cinstea de a pune primul picierul pe luna a revenit cemandantului misiunii "ApeUe" -11, ior T. Stafford a Irebuit so se multurnecscd cu ternporarul record 01 omului care s-a apropiat cel mai mult de Se[erro (15 km, in mai 1969).

Remarcaobilele-i calitati de pilet ~i csrronout, Stafferd ~i le-a demonstrat cu prilejul periplului care a inceput la 3 iunie 1966 1i a durot 72 de ore (44 de rotctii ; circa 1,9 milieane km). Misiunea a coristat in rendez-vous-ul cobinei . "Gemint -9 (copilot; E. Cernan) cu 0 r.O'chetil "Ageno". La inapeiere, Stafford a ob-

tinut performcntc de a cmenzo a numai 1,5 mile de locul fixat. 1n ciunul zborului pe "Apol- 10M -10, Stafford avea ~o activ aproope 0 suto de ore petrecute in Cosmos.

. Cine nu-l eunocste pe acesl bcrbct voinic (85 kg), ou porul destul de rar, cu ochii clbostri $i vesnic pe buze cu un cintec fr!ldonat toraganat cu accent dl!l Oklahoma, nu $i-ar putea tnchlpui co este un reputat "om 01 spotiulul". Mai curind l-or lua dreot irrva!ator, reverend sou contabi!. Acest ins calm $i stapinit !l lucrat cu computerele probobil mai mult dedt oricare alt cosmonaut america.n. Cunostintele sale de matematici, de inginerr€ ~i de

19

proqrcmore a ordinatoarelor au fost aprecicite co vitale pentru reusilo zborului navei "Apollo" -10, considercto 10 acea data drept ceo mai complicoto ~i hozardata cctivitole spatiala efectuata pina atunci.

Conform programului, 10 17 mai 1969 s-a dot stortul ostronavei "Apollo"-10, in cadrul coreia modulul lunar, denumil "Snoopy" ", ovlrrd 10 bord pe T. Stafford si E. Csrnon, a efectual potru rototii in [urul Lunii. In ccecsto perioodc, cel de-al treilea membru 01 echipajului s-o aflat 10 bordul cobinei de cornondd, pe 0 orbita circumlunorc, 10 oltitudinea de 112 km. In timpul zborului in modulul "lunar, care uneori se afla 10 numol 6 km de Luna [dotorlto inaltimii de circa 9000 m a muntilor sele-

nori !l, eosmonaulul Stafford

a faeut descrierea "zonei

nr. 2" de aselenizare din Morea Linistil, ,pe care ulterior c:ru coborit N. Armstrong ~i E. Aldrin. Singele rece 01 comandantului a fost elementul determinant in preintimpinarea unei catastrofe, deoorece, olunci dnd a fost pornit motorul etojului inferior 0,1 modulului lunar, acesla a intrat intr-o vibrcjie periculocsd, iar Stafford a trebuit so preia comanda manuala a lui "Snoopy", pentru reintilni.rea cu cC'bina de eomanda.

Stafford si-c cunoseut viitoarea sotie inca din orosul notal; el s-a casalorit cu Faye toveme Shoemaker, care i-o dcruit douo fiice: p-e Dianne (14 ani) ~i pe Karin (11 arri). Familia Stafford

* Catelu~ul Snoopy :;;1 bllietelul Charlie Brown sint doua personate foarte cunoscute din filmele amerrcane de c1esene animate. initial ooncepute de regretatul Walt Disney. In varianta asrronauuca Sno~py a devenlt mod'ulul lunar al lui "Apollo"-lO. tar Charlie Brown - cabina de comanda,

20

10'euiejte la EI Lagol oproope de centru spatial Houston. Renumit pentru umorul sdu, Thomas Stafford a fOcut 0 probe a oeestei trasaturi persona Ie dnd, intrebat de 10 sol ce dorinro are dnd va reveni din rnisiuneo "Apollo·-l0, el a rospims sen in: "Un dus" I

Comandorul Eugen Cernan,

pilot cosmonaut american, este renumit f>entru calmul ~i modestio so. Se spune co intr-o zi, pe clnd un grup de turisti au sosit 10 Nassau Bay (grupare de locu> inje ale cosmonoujilor rpe soseouo spre Houston). ei au va~ut un bdrbc! potrivit de inalt, in sort, cu 'poruf avind fire argintii, care lucre de zor in gradina. Interpe- 101'1 Eugen Cern ern, caei el era "gradinarul", a raspuns imperturbobil : "Cred co locuieste cineva acolola sflrsitul bloeului" I Oe fapt pilotul Cernan are un fel personal de a nu prea duo uneie Iucruri in serios, ceea ce insa nu se 'extinde ~i 10 meseria so, pe care 0 tndeplineste in conditii ireproscbile. Aeesta esle de fapt principalul rnotiv pentru care a fost selecfionot in misiunile "Gemini"-9 ~i IIApoIl0"-10.

Cernan s-a nascut la 14 martia 1934 in Chicago (Illinois), unde total sou era supervizor 10 0' instalatie a marinei ; a absolvit liceul 'Ia Proviso Township High School din Maywood, iar apoi Universitatea Purdue din orcsul La Fayette [lndionc}, obtinlnd titlul ~tiinlifie de inginer electrotehnie. in continuare a urmat cursu rile de ofiteri de rezervd ale marinei mililare, opoi 0 scoclo de piloti de pe lingo baza maritima Miramar (California), un de a ~i devenit pilot experimentator i de oici a fost seleetionat al treilea dintr-un grup' de 60 de ccndidcf 10 litlul de cosmonaut. Aceosio s-a inlimplal in onul 1963, Cernan fadnd parle

din al t.reilea grvp de cosmonauti, aloturi de Michael Collins, Edwin Aldrin etc. In ccelosi an Cernan este declarat doctor in oeronautico 10 Universiteteo novola din Monterey (Californio), feza sa avind titlul "Elemente fundcmentole ole oropulsiei",

Eugen Cernan ~i Thomas Stafford au constituir initial echipojul de rezervc 01 cabinei "Gemini" -9, titularii fiind cosmorrautii Elliot M. See ~i Ch~Ules A. BaneH. Cind ccestlo din urmo si-ou pierdut vioto intr-un accident de avion, cei doi inlocuitori au preluot din mers sorci nile de antrenament. Despre aceo perioado Cernan i?i cminteste : "A fost foarte greu pentru noi, dar am izbutit so reclizcrn in timp util pregramul de pregotire". Tn cursul zborului, inceput 10 3 iunie 1966, Cernan a petre cut in afara cabinei ""Gemini" -9 oproxirnotiv douo ore. Atunci, admirind planeta de 10 tnoltimec de 185 de mile, el . i-c spus lui Stafford:

"Hei, Tom, ce face acel om pe ~'oseaua coliforniond I" $i intrucit Stafford a intrebot: "Pe ce drum spui co se plimbd ?", mucalitul de Cernan aprecizat:

"Este vorba de emu! carve ~e deploseozd pe motocicleto.; Or, se stie foarte bine co de 10 acee inoltime nu putea fi disflnse nici chiar 0 coso.

Cernan este cunoscut pentru calitatea so de a observa tot ce se petrece in cpropiereo cosmonavei, obicei rospindft printre cei cu vechi state de serviciu in cviotie. Colegii spun in gluma -co tot oso a "ochit-o· ~i pe viitoarea lui sotie, core era stewardessc pe un avion al cornocniel Continental Airlines. Impreund cu Borboro Atchley (din Illinois), core a invotat ~i eo pilotojul, Cernan are 0 felifi~ (Teresa, de 6 ani).· Fericitul trio troie~te 10

Nassau Bay intr-o Icx:uinta fer. mecetoore,

EI considerd pregotirea in codrul g~upului de ostroncuf drept ,tC! c.,?hflcare superioord pentru P!lot'!. supersomci care sint ~i ingmen ' .. De fopt, 0 parte dintre concluziile sole cuprinse in lucrerea de doctoral a avut posibilitateo sa ?i Ie verifice cu ocazia lonsdrii rachetei "Saturn" in codrul misiunii "Apollo· -, 0, dar mal ales a tuncjioncrf motorului modulului lunar ctunci ctnd acesto s-o detcsot de ccbino de comcndd ?i s-a indreptot cu mare vitezc spre Selena, pentru a se rea.li~a orbita eliptica (15-112 km). In calit,atea lui de pilot a.1 modulului lunar, Cernan a declorot ionainte de zbor, pe bozo colculelor . ,,Tn cazul in core am depa~i cu numai trei secunde limite de oprire a motoru!ui lui Sn~opy spre luna, ne-csn prabU~1 pe supraf'at'a ei cu 0 vitezd de aproape ',7 krn/s", Acest cosmona~t rece $i .precis gase~te in aproplerea Lunii accentele petrivite co sa descrie peisaju'l necsemuit pe care el impreuna cu St.afford I-au vazut cei dintli atit de

" oproape: "Unele dinlre cralere w,:li.azo, co ~i cum ar fi rodioactive. Treceree de 10 zi 10 nooptel de 10 lumina solara 10 ceo a Paminlului esle de-a dreplul fentastica ... Eo are infalisorea unui omurq mai dens... Privesc rasaritul Pamintu,lui : ce prive:li~te uluitoore !"

"sa faceti 0 treoba buna baleji L. Adio, ne relnttlnirn peste sese ore, nici nu va rmaginoti cit de more este fara voi cabino !" Aceste cuvinte, desi moscau tristetea de a ramine singur, erau rostite co 'sa-i trnbdrbdteze pe temerorii cosmonou]i din "Snoopv", core 1,:>lecau spre necunoscut. Desigur, -oti recunoscllt oe cel core le-a pronuntct . _ John

21

WaHs Young, capiton de fregata a1 marinei americane ?i pilo! cosmonout in echipa',ul "ApolIo" -10. 61 s-a noscut a 24 septembrie 1930 10 San Francisco (Galifomia). A urmat liceul din orosul Orlando (Florida), unde s-a distins 10 invaiaturo, dar ~i la ... fotbal $i atleti.sm, ci~,tigind 0 important6 distinctie sportivo . Cupa ora;ului lo juniori. Tatal cosmonautului, comandorul in retragere Wi.lliam H. Young, I?i ominteste co in copildrie fiului sau ti pldceo focrte mult so deseneze avioane si rachete, iar unul dinrre camar~zii lui de .Iiceu povestea unui reporter co Young ere capabil Inca din close _a XI-a so sustina u,r, speech pe orice tema ... A objinut titlul de inginer aeronautic 10 .Lnstitutul tehnollogic din Atlanta (Georgia) in anul 1952. Inlr-o vcccnto studenteas.di c- avut prileiul de <0 vizita locurile destinate so devine imensul cosmodrom de 10 Cope Kennedy. Dupa absolvirea institutu lui a intr.at in serviciuJ militar 10 morino, pe un distrug_ator. Dupa doi ani a cerut sa intre in scoclo de Ipiloti, lc sectio de aviofie cmbcrccto a marinei militare. Dupa obtinerec brevetului de pilot, '0 servit In mai muite unitati, devenind . pilot de vinatoare ?i opoi de lncerccre. Tn anul 1959 a fost 'Insarcinat sa conduce verificcrec oparatului supersonic F4H "Phantom" destinot marinei.

In 1962 a fast numit corneadcmt ol regimentului 53 de aviatie de 10 bozo marrtimo Miramar (Co I ifornio], Tn oceosto perioodd el a stobilit douc recorduri de performonjo penlru avioane reactive: urcare 10 3000 m ~i 10

22

25 000 min timpii de 34,52 si respectiv 230,44 secunde. Aceste recorduri le .. a stcbilit in primavara anului 1962, clnd a fost trimis 1'0 bozo maritima Poinl Mugu (California) pentru experirnentorec in zbor a oporotului "High Jomp", un avion destinat recordurilor, Inters 40 bozo Miramar, a fost !primit In grupul celor noud cosrnonou]i selecjionoti 10 17 septembrie 1962 din nu mai putin de ... 253 de condidcji. La doto selecjiondrii, Young avea 2300 are de zbor, din core peste 1 600 ope aparate cu reoctie, 1i gradul de locotenent comender. Dupe cprocpe trei ani de intense pregatire, lo 23 martie 1965, a fast copilotul lui V. Grissom 10 bordul 'lui "Gemini" -3, core a efectuat UIJ zbor de 5 ore (trei rotojii], fiind 0 premierd panku' ocest tip de nove. Tn afara felioiterilor pentru <:a au format primul echipc] pe "Gemini", regret.atul Grissom ~i Young' au primit numeroase adrnonestdri ;. in timpul. zborului, Young i-n oferit lui Grissom un scndvici., introdus in ccbino, dupa cum va ornintij], de "WallyU Schirrc, Cunoscindu-se marea pia cere a lui "Guss" Grissom pentru asemenea gustari, el a fosr bdnuit de incakarea ordinelor \ii scnctionot, Dupd un an insa este uitat incidentul, ?i comcndorul Young este numit comandan! 0,1 navei "GeminiN-10, avindu-I copilot ope Michael CoUins. Inceput 10 17 iulie 1966, acest periplu sp:l'jiad a durat 71 de ore (43 de r.otarii; circa 1,6 milioane km), timp in core s-a efectuat 0 [one[iune cu rcchetc-tinrd "Agena·, 01 co,rei motor a fast folosit pent~u a modifica 1ntregului cnscrn-

bLu orbita ~i a otinge inoltimeo de 475 de m~le (reoord pentru 0 IlO'VO cu ech~paj). Tn ciuda experientel sole, acest cosmonaut de 1,75 m inal1ime, cu parul brun, este ~i un mare amator de picture, desene animate, -ukulele ~i armoniu. Sojio so, Barbara Vincent White, din Savannah, il oc-

rocterizeazo co fiind un omuzont omestec de contradictii : prefera confortul de ocosd unui camping, raspulTde de colculotoorele de pe ,,Apollo·, dar nu este de loc un tip orectic. Fornilio Young are doi copii _: Sandra (12 ani) ~i John (10 cni],

FL. Z. .-'

"VULTURUL"

VON BRAUN:

IIRENDEZ-VOUSu PE ORBITA TERESTRA

Pentru a verifica intregul prop ram 01 zborului cosmic, NASA impreunii cu Departamentul Apararii ou format un comitet. Unul dintre $efii acesfui comitet era dr. Nicholas E. Golovin (NASA), care

23

UN EPISOD iN "ACTIUNEA LUNA u :

Spre sfir$iful verii anu/ui 1962, pre$edintefe Kennedy a intreprins 0 viz ita 10 instala/iile NASA (Administratia nationala pentru problemele aeronauticii $i cercetarii spatiului cosmic). De mai bine de un an, el avea intentia de a proclama drept ol:1iectiv national coborlrea pe Luna pin a In 1970. Era clar ca pre$edintele voia sa se convinga personal de situatia lucrarilor, care li fusese prezentata de

consultantul sou $tiintific, dr. Jerome B. Wiesner. -

La 11 septembrie, pre$edintele $; suita sa au sosit 10 centrul pentru zboruri soatio!« ,,John Marsha7/" din Huntsville (statui Alabama), unde Wernher von Broun $i echipa sa lucrau la gigantica racheta care urma so foca prima calatorie spre Luna. Von Braun a oratat viz;tatorilor 0 mocheto a Fochetei $i le-o exp/icot modul de functionore, ;nclusiv coborireo pe Luna a unei cabine, care so aiba 10 bord do; cosmonouti. EI a vorbit opoi cu entuziosm desor« recenful sou ov;z fovorobil osupra unui sisfem cu totul nou de olunizore. "Rendezvous" -ul pe orbifa funaro, cum fusese denumito nouo metoda, ovea sa fie mOl economicos din punct de vedere finoncior s; din cel 01 timpului.

Intervenind In discutie~ dr. J. Wiesner a critfeot aspru noua metoda, apreciind-o periculoasa $i cu sonse mori de esec, Incidentul in sine a fost neplocut, dar in foeul discutiei a re;e$it pe de 0 porte co moi erau inca probleme nerezolvate, $i pe de alta parte co cei din comitetul $tiintific consultotiv 01 pre$edinte/ui nu oprobou deciziile NASA (de a se recurge 10 "rendez-vous" -ul lunar orbital) $; fijceou to,' posibilul so Ie schimbe. De unde a pornit totul ?

7n oceasto vreme se imoginase nova spotio/a "Apollo", jar pe p/on$eto se ofta gigontica rocheto "NOVA N, aproope de doua or; mai puternica dedt octualul "Saturn" -5 $; de 100 de ori fota de rcchetele de otunci.

avea sa [ooce un rol cheie in evenimente/e anu/ui urmator. Principalo sursa de informatii a comitetu/ui in legatura cu ;,Nova" era co/ectivul dr. W. von Broun de 10 Huntsville, dar aceslora Ie displacea proiectul NASA, deoorece i~i dadeau seama cd era yorba de 0 diferenta prea mare intre ceea ce se concepea $i rachete/e existente. Ei aveau un alt plan de alunizare, core prevedea rachete mult mai mici dedt "Nova";io/osind in acest scop 0 tehnica cunoscuta sub nume/e de "rendez-vous orbital terestru",

Planul Jui von Braun prevedea impartirea in doua a aterizarii lui ,,Apollo (care cintarea 75 de tone)" ceea ce or fi permis 0 lonsore separatd pe 0 orbitd terestra de catre doud rachete "super· Saturn", fiecare dinfre e/e reprezentind jumatate din "Novo". Ce/e doud sectiuni or Ii fost reunite inainte de plecarea spre Luna.

Desigur, "rendez-vous"-ul pe orbita. terestro prezenta serioase dezavantaje. Ar fi fost posibil un "count down" (numardtoare inversdJ a doua rachete uria~e simultan ~i apoi lansarea rapidd uno dupa alto? $i ceea ce era ~i mai important - nimeni nu ~tia atunci do cd era posibild jonctiunea pe orbitd._

Existau ~i alte pareri. De exemplu, grupul insarc;nat cu probleme spatiale s-a pronuntat in' 1961 in favoarea ascensiuni; directe, dar, in momentul in care s-a inceput stu diu I acesteia, speciali~tii au fost PUii· in fata .unor imense difku/tati.

INTERVINE JOHN C. HOUBOLT

La sfir$itul verii anului 1961, grupul insarcinat cu problemele spatiale, nelini$fit in ceea ce 'p"ve~te drumul spre Luna, a avtit ~ansa de a beneficia de ideile unui om core incercase ma; demull sa se facd auzit, dar nu reusise. Nume/e lui era John C. Houbolt.

Houbolt, astdz; un bOrbat in virstd de 49 de ani, erc Jn 1960 $eful sectiei de mecanicd teoretica 10 Laboratoarele Langley. La uno dintre $edintele core au avut loc ;n 1960, membrii grupului au discutat toate posibilitd!ile core or fi putut fi fo/osite pentru alunizare, cit va duro drumul dus-intors spre Luna, cum va gravita cabina spatia/d pe 0 orbita circum/unard. ,,Am simtit intuitiv cdaceasfa era adevarafa solutie a prob/eme;" - 'i~; reaminte$fe Houbolf.

Timp de circa un on, el $i-a propagat idee a cu un zel obsesiv, Cel mo] epocal avantaj 01 'inti/ni,;; orb;ta/e lunar« este uria$a economie in greufate, i; de aci in putere a rachete;, care rezulfd, destul de ciutlat, din fo/osirea tot fimpul a une; nave spatia Ie comp/ete 5uplimentare, core sa acfioneze co 0 naveta. Deoarece tot combustibilul pentru calatoria de inapoiere, ecranul fennic pentru reinfrarea 'in atmosfera pamintu/u;, precum $; multe alte piese grele, care n-au nimic de-a face cu debarcarea inso$i, nu trebuie aduse pe suprafata Lunii ~; ridicate din nou, economiiJe de combustibil compenseazd mai mult deci! greutatea navetei spatia Ie. Lansotorul or putea Ii 0 singuro racheta "Saturn" -5, ceva mai mulf dedt jumatote din dimensiunife "NoveiN •••

Mai mult, micul vehicul fo/osit 10 a/unizare putea f; pro;ectat mult aprop;at de specificul sarcinilor sale, putea sd ; se asigure 0 mai bund vizibilitate, Acestea erau principa/e/e feze pe care i$i inte-

meio Houbolf argumenfatia. .

24

Prima elCpunere in fata membrilor grupului insarcinat cu prob/eme spatia Ie a avut loc Inrr-o dupa-amiaza furtunoasa a lui decembrie 1960. Calcule/e sale emu pur ~i simplu de necrezut. Dupa inti/nire, grupul a delegat pe cineva so Ie contro/eze; se spune cii Maxime Faget, proiectantul navei spatiale "Mercury", or Ii sir igat :

"Cihele dumitale mint" ! La 16 noiembrie, Houbolt ~i-a inaintat roporful ciitre dr. Robert Seamans, omul cu ceo mai ridicatii pregatire tehnica din NASA; iata insa cii fiirii §tirea lui Houbolt, lucrurile incepuserii deja sii se mi$te.

"SATURN"-5 PE PLAN$ETA

La sfir$itul onulul, grupul insarcinat cu problemele spatia Ie se hotiirii$tfY definitiv so adopte sistemul lui Houbolt, iar intre limp situatia se schimbase # in statui major. Pentru a intari conduce reo centralizata, 10 NASA se incepuse 0 reorganizare genera/ii. Conducereo unui nou departament insarcinat cu zborul spatial cu oomenf la bord a fost incredintatO 10 1 noiembrie 1961 lui Brainer Holmes. Acesta n-avea idei·preconcepute in ceea ce prive$te modalitatea cea mal buna de a atinge Luna, dar era genul de om care mergea pe cii; proprii.

Curinddupd sosirea lui HoTmes, North American a contractat comanda pentru cabina "Apollo", inclusiv execufia motoarelor modulelor, iar in decem brie, "super-Saturn" -u! lui von Braun cu cinci motoare in loc de patru devine ,,saturn" -5, racheta spatiaTa care

urma so lanseze nava ,,Apolfo". '.

HoTmes era inca in dilema : sa dea curs. variante; lui von Braun, care propunea inti/nirea pe orbita terestra, sa._u celei. a lui Houbolt, care sprijinea inti/nirea pe orbita lunara ...

Holmes. a decis co trebuie so aibd un grup de analiza pulernic la statui major pentru a-! ajuta so fa cd alegerea. lntrebarile la care trebuiau sq raspundd aceste stud;; fOcute de acest grup erau : care din metode era mai sigurd, care dddea cele mai multe §anse de reu§ita, ce metpdii va asigura transportarea materialelor in conditii-

mai bune §i care va Ii ceo mai ieltind? .

De pi/do, inti/nirea pe orbita lunara era pr;vitd co 0 actiune exlrem de hazardatii. Dar chiar perico/e/e manevrelor incepeou sa IIU mai lie alit de amenintotoare atund eind erau analizate. lntilnirea depinde in primul rind de 0 corecta inserii« pe orbito ~i apo; de o ionctiun« reu§itd. Exactifafea dirijarii cerute 10 piasa rea corecta pe orbita lunarii s-a dovedit a Ii mai putin pre/ioasa in cazul intoarcerii pe Piimlnt , ~anseTe de esec in timpul apropierii pot f; reduse la minimum dacd se cupleazd radaruri $i alte echipamente vitale ale navei-mame, astfel ineit So fie capabila sa realizeze infifnirea cu modulul lunar $i invers.

DR. W. VON BRAUN 1$1 SCHIMBA POZITIA

In primele lun; ale anulu! 1962, preferinJe/e membrilor statuluimajo-r incepeau sa se indrepte catre varianta intllniri; pe orbita lunara. Grupul insarcinat cu prob/eme/e spatia Ie deja ;; acorda prioritate, dar grupu/ lui von Braun de 10 Huntsville ;$i mentine in con-

25

tinuare ferm puncful de vedere cu privire 10 Qvanfojete intilrririi pe orbifo jerestra.

Apoi, aprct'lpe pe nea$reptate, von Broun ~;-a schimbot pozitio.

La 7 iunie, conducatorii statului-major au vizitot Huntsville pentru o confruntare de pareri; ei au ajuns la concluzia co cea mai buna cole de a aprecia avontajele prorectului este oceea de 0-1 studio. Cu oceosta ocazie, Wernher von Braun s-a prolluntat categoric pentru solutio intilnirii orbitale lunare ...

Odata cu conversiunea lui von Braun, lunga disputa in cadrul ·NASA a luat siirsit , dar 0 alta mult mai acerba se na$tea.

Metoda cu ajutorul cdreio trebuia so se ajunga 10 Luna era pentru NASA hotarirea de ceo mai mare imporranta tehnica de pino atunci. Co urmare, dr. Wiesner, consilierul $tirn!ific al Casei Albe, sub influenta dr. Golovin, a exercitat 0 puternica presiune asupra NASA pentru co aceasta sa furnizeze deta/ii cit mai omanuntite asupra deciziei pe care urma so 0 ie.

Acum urmeozd unul dintre cele mai curioase incidente ole extraordinarei aventuri spatia le , 10 20 iunie, NASA a t~imis la Coso Alba rapoartele asupro celor trei metode diferite de aselenizare, una datorata grupului fui Sheo din statui-maio" alta de fa Huntsvil/e $i a treia datomta grupu/ui insarcinat cu prob/eme spatia/e. Golovin Ie-a parcurs ecuatie cu ecuatie $i a gasit confirmarea suspiciunilor fui : conform' variantei Huntsville, intilnirea pe orOita /11- nora era considerobi/ mai perrcu/oosa dedt in ce/e/o/te vorionte.

Dr. J. Shea, fa indicofia directorului NASA, J Webb, a controfat $i 0 constatat 0 simp/a eroare .aritmetica care, 0 datd coreetatii, a facut co metoda inmnirii cu Luna so nu fie moi pericu/oosa dedt ce/e/o/te metode. In schimb dr. J. Wiesner a prezentot 0 alta versiune : e/ a ofirmot cd NASA n-o corectot 0 eroore oritmetica, ci a schimbat 0 concepjie de boza in co/cu/e ...

Este de necrezut co NASA a putut so. trimita calcule continfnd o gtit de f/ogronta eroore tocmoi 10 Coso A/ba, pe core $i-o Wio ostild. Indiferent de expJicotio ocestui incident, el a confirmot otx» zitia dr. J. Wiesner $i a comitetu/u; sou fota de intilnirea pe orbito - Iuncrd. Comitetu/ a inceput so lupte impotrivo acestei hOldriri cu toata energia, dar NASA ~i-o mentinut punclu/ de vedere, $i /0 1 J iulie holarireo a fost Mcuta publica. NASA pretindeo co metoda so prezinta 0 more probobi/itote de sueces, Or costa cu 10-15% mai putin $i va permite co prima incercare so fie Mcuta CIJ cUeva luni mai devreme ...

Intre timp a renascut lntr-o forma noud ideea traseului direct; societatea North American, core contractase novo "Apollo"', nu era de ocoid cu ideea co descinderea pe Luna sa oiba loc Cll Un modul lunar construit de 0 a/to firma. Ei au vazut un prile; nimerit in disensiunea dintre NASA $i Coso Alba, $i In luna iunie au inceput so lucreze 10 un proiect "Apollo" cu un echipaj de doi 00- meni 10 bord, core or urmo sd focd periplu/ direct cu oiutoru! une; rachete .Sotorn" -5. Wiesner $i membrii comitetu/ui, dintre care unuf era consultant 0/ societalii North American, au plecot in California sa se informeze $i au Incepuf so sprijine $i ei proiectu/.

In fota acestei ciudate alionte Intre principo/ul contractant ~i Coso A/ba, NASA a continuat reafizoreo p/anurilor sale, deoarec& alte omlnari or. fi prejudiciat intregul program; NASA a convocat

26

firmele capabile sa realizeze moduly:( J'lJ'II't'K, iil'ltheiruJ tm~taun contract cu 0 alto firma, pen~nu in"Cd iJ!J1'I i$1:wiu ~1 di$eriifeJO;(' metC!Jde. 1n timpul verii, disputa n-o Ineelat un momen!: NASA aromas lermd, iar dr. J. Webb, desi era tooNe semsibTl .to preiSiuni po/itice, fi-a spriiinit in (lcmt/:rl'JJore Jehnicienii. Disputaa Izbucnit br:usc, ,n septembrie,in timpu/ wizite! pre~ed,in1e:lJ:Ji Kennedy Ja HuntsvfNe.

Oeznoddmimul 10 (ovut Ioc I'll odombrie. CkWe'bb, lnormaf cu rezultatele uWm:eJ1or anmUz:e,a venH 10 Casa Albd fi 1-:0 .iTltoImat pe dr. Wiesner ca NASA era irritr-u:n stadiu avansGt eu pr.oiectvi ~i cd incheiase un 'co'l1f.r.ad p:entru 'f:onst:ruiTea 'IJ!Ioc!lu1t:dui lunar. W;~sner soar fi putut l3.p'une deed or fi vrut. Era 24octomh'rie. 117tervenfse criza din Marea Ccmaibilor. Presedinfele eu greu putea fi deraniat cu problemele expJo>Tiiriii Itlliliii. 1n noiembrie, firma Grumman a primit Irei milioane' de dolori pentru construireo "Vultururui". 1n ciudo futuror 'CClf.culelor, ,j,nNlnir:ea lunara aromas 0 manevrd foarte complex,m, dar :eo Cit jO$~ mJ7lg1sff.al reze/vata deechipajul lui "Apol/o" -11. Dr. Go1.ovin,odv<e:r5aif<l!li ceY rnoi, inver$unot, a murit in opri/ie 1969. 1:1 n-a m.oi pl:itlJf sa Qlf'/:e 'cd temed/e sale n-ou fest justificote ...

E. T.

desen de

B. M. VINTILA

Formidabil l E ora 8 §i ea nu mai vine. $i doar i-am spus dar: "La ora 8. te astept pe Saturn".

27

I. BESTUJEV-LADA

I. Bestujev-Lada este doctor in Istorie ~i serut secttet de prevlzluni a Jnstltutulul de cercetart sociale concrete de pe ling! Academia fie ~tiinte a U.R.S.S. EJ a scris 0 serie de lucrlirl in problemele Iiteraturli ~tiintifico-fantastlce. Mal jos publld.m fragmente dintr-un lung articol publicat in "Ltteraturnnaia gazeta" nr. 36, din 3 IX. 1969.

ACEASTA LUME UlMITOARL.

Deschizind ziarul, te surprlnzi tot mal des gindindu-te cli vechile sentinte, verificate de milenii, ca, bunaoara, "nimic nu e nou pe lumea asta" sau "vintul se Intoarce de unde a porn it", se pare di incep sa-~i piarda valabilitatea.

"Primii oameni pe Luna" ...:... acesta nu mai e un titlu de roman fantastic. Sau iata 0 Iotografie reprezentind un om care zboara prin aer, avind in spate 0 ran ita cu un motor eu reactie in ea. Sau totografla unui televizor plat, de perete. Sau 0 insemnare despre 0 fabrica automata unde, in loc de trei mii de muncitori, au ramas sa lucreze la liniile automate trei sute, iar atunci cind acestor linii li se vor atasa dispozitive electronice de programare vor rarnine numai treizeci. Sau iata proiectul elaborat in detaliu al unei case-eras pentru 80000 de oarneni, inalta de aproape un kilometru. Sau 0 stire despre 0 experlenta reusita pentru studierea indiMilor ereditare din celulele unui organism viu ...

Stirite din ziare sint insotite de articolele din revistele stiintifice de specialitate cuprinzind previziuni pentru perioada anilor 1970-2000. Orase de cercetari stiintifice pe Luna, pe Marte, pe Venus. Intreprinderi industriale pe funduJ oceanului. ,,&afandri zburatori" cu autopilot electronic. Un ecran de televiziune in. culori, stereoscopic si stereofonic, cit tot peretele, cu ajutorul caruia te poti "transporta" nu numai in rmdul lntii de Ia parterul Teatrului Mare, dar si in rata rafturilor unei biblioteci sau, daca vrei, Intr-un cabinet sau in sala de sedinto a institutiei in care lucrezi. 0 actiune precisa asupra organismulut omului cu seopuI nu numai de a trata maladia, dar si de a 0 preveni, de a opri din germ en abaterile nedorite de la dezvoltarea normala, ~i. toate acestea pe parcursul urmatoarelor doua-trei decenii (mal departe previziunea !?tiintifica din zilele noastre nici nu e capa-

28

bila sa prlveasca, innr-attt de uluitoare sint "surprizele" ce se asteapta de Ia ~tiintii si tehnica in viitorul apropiat) ....

Faptul ca in torentul de evenimente viitorul devine mereu prezent, devine ceva ca un fel de parte cornponenta a prezentului explica in considerabila masura popularitatea tot mai mare de care se bucura literatura stiintiflco-Iantastica.

Cercetarile sociologice arata ca de aceasta literatura se pasioneaza toate straturile populatiei cititoare - de la scolarl la academicieni, de la corectorii pe care nimic nu-I mai mira la ziaristi, care au vazut atitea. Orice roman stiintifico-fantastic dispare imediat din Iibrarie ...

Doua lucrari aparute recent in reviste - "Ora Taurului" de I. Efremov ("Molodaia gvardia") ~i "Insula locuita" de A. si B. Strugatki ("Neva") - of era elemente de reflectl] despre nivelul actualei literaturi sovietice de anticipatie.

"Ora 'I'aurului" este de fapt 0 continuare a "Nebuloasei din Andromeda" ~i Intr-o oarecare rnasura a rornanului "Tai~ul briciului" (aparut in romaneste sub titlul "Coroana de fier" la E.L.U. - n.t.). I. Efremov surprinde ~i de data aceasta prin originalltatea sl bogatia gindirfi. Fantezia artlstului este intaritii, ca sl cu alte prilejuri, de reflectiile savantuluiz de observatiile unui am care a calatorit mult si a trecut prln multe Incercari, El it introduce cu curaj pe cititor in Cosmosul nemiisurat de complex ce H se infatl1/eazii piimintenilor din eel de-al cincilea mileniu al erei noastre... ~i n-are a face daca . Cosmosul lui - 0 spirala in care se impletesc Intr-un mod complex lumea noastra Sakti ~i antilumea Tamas - se afla la 0 departare Iantastica de discutille cosmologica din zilele noastre, daca "teoria Inferno-ulul'' (un Im- ' pas fara iesire in evolutie, care pentru a fi trecut cere sacrificii eolosale) ~i "Siigeata lui-Ahriman" (0 reactle in Jemt a riiulu,i, dezvoltarea cu precadere a formelor nocive pretutindeni unde nu triumfa- Ratiunea Omului) lipsesc din' Iexlcoanele filozofice ale secolului al XX-lea. Se poate catoate acestea sa- ramina pentru totdeauna in lumea fantasticului. Dar s-ar putea, totodata, sa sugereze vreunui cititor reflectii de loc fantastice. Ginditi-va ca printre cititorii lui C. Flammarion s-a aflat un K. E. Tiolkovski I

Trecind peste toate aeestea, romanul este eonsacrat aproape in tntresime problemelor de actualitate ale epocii noastre, 1/i eel de-a! cincilea mileniu alcatuieste aid doar 0 culme speculativa din virful careia se contureaza mai limpede obiectivele pentru care lupta azi constiinta civica a artistului sf cele ce fac - sa se razvrateasca aceasta constiinta.

o expeditie cosmica a pamintenllor dintr-un viitor indepiirtat ajunge pe planeta Tormans j.Butertnta''), necunoscuta pina atunci

comunicatiei Marelui Cere al umanitatilor eomuniste din Galaxia noastrii. Ea gaseste acolo un orunt rcgim oligarhic ...

Tablourile peregrinarilor unui grup de piiminteni pe plan eta aceasta=uimitoare si, pare-se, cu totul pustiita, zugravite eu maiestrie de mina lui Efremov exploratorul, impresioneazii nu mai putin decit aventurile cosmice ale expeditiei, cind astronava era cit pe ce sa se prabuseasca in haurile Tamasului, Actiunea din capitala planetei Tormans, unde se ciocnesc lumea umaria si antilumea, are 0 desfasurare captivanta. Dar, dupa parerea mea, ceea ce stirneste eel mai mult interesul este pamfletul - demascarea oruzimii orinduirii oligarhice, a stiintei, artei si culturii ei... Daca "Ora Taurului" seasociazii eel mai mult cu un tratat filozofie neobisnuit de interesant (zicern neobisnuit, deoarece de obicei tratatele sint foarte neinteresante), "Insula locuita" aminteste de un film bine facut, cu maiestrie profesionala. Subiectul este captivant, Cititorul ramine incordat pinii la ultima fila. Deznodarnintul este neasteptat. Despre aceasta nuvela nu poti spune nicicum ca sfirsitul e Iimpede de la bun inceput. Scenele sint in asa fel descrlse una dupa alta, Inclt parca- le-ai urmari p~ un ecran. Nuvela mai are 0 cali tate : un umcr bun.

Scrierile stlintifico-fantastlce erau intotdeauna apreciate inainte de toate pentru ideile cu caracter stiintific si tehnic noi Iii origlnale, pentru ineditul situatiilor legate de tncercartle imaginate pentru traducerea acestor idei in viata. 0 astfel de or iginalltate va ramine si de acum inainte un atribut important al scriltorului de anticipatie. Dar nu se poate sa uitam di in Iiteratura stii ntificofantastica elementul principal, la fel ca l?i in Intreaga Iiteratura beletristica, n constituie oamenii vii, ratiunea, pasiunile, caracterul lor. $i, oricit de .indepartat ar fi viitorul despre care vorbeste scriitorul de anticipatie, oricit de abstracta ar fi ideea $tiintifica pe care 0 pune ella baza operei sale, "suprasarcina" lui se ana intotdeauna in domeniul ,,~tiintei despre om" din zilele noastre, in domeniul dezvaluirit cu mijloacele artei a tendintelor de dezvoltare a personalitatii ~i a societatii din zilele noastre.

Rugii.!n pe colaboratorii no,tri sa fie trimita luerarile lor daetilografiate (Ia 31 de rinduri, pe osingura parte a filei).

Manu,crisele nepublicate nu se inapoiaza.

30

Nose siloOrodeo

..

mortieni ...

..

.. .dupa cum ne demonstreaza Viorel Pantea, absolvent, in 1959, al Facultatii de filologie din cadrul Universitatii Bucuresti, actualmente profesor in jucktul Oradea, care Q avut amabilitatea sa ne trimira, spre lectura, piesa de teatru inedita "Martienii". Aceste 6 tablouri, atestind interesul si inventivitatea autorului in materie de anticipatie, insotesc, in chip documentar, prirnele XXIII de suite dintr-un foileton al aceluiasi, decupat din ziarul oradean "Cri~ana" : Caualerul "Omuletilor V erzui": lata dar ca steaua science-fiction-ului rornanesc a dtsarit ~i la Oradea, urrnind Clujului (amintim prestigioasa constelatie a lui Constantin Cublesan, Leonida Neamtu, Mircea Oprila, Miron Scorobete), Timisoarei (proza solida Q lui Mircea Serbanescu, Ovidiu Surianu, Mircea Bandu, ~i cea, mai spumoasa, a lui Laurentiu Cernet), Ploiesiiului- (Iulgurantele povestiri ale lui B. Mircea), Iasului (Georgeta Craciun, Herman Brunea), Craiovei (Stefan Nicolici) si Brasovului (uncle MaruI critic Voicu Bugariu se remarca, pe linga origin ale proze scurte, adynate Ilntr-un velum prevazut sa apara in 1970, ~i prin activitatea de teoretician al genului in paginile revistei "Astra", iar ROOu Theodoru l~i va vedea In librarii pina la sfiqitul acestui an al doilea roman stiintifico-Iantastic).

Moldovean de origine (s-a nascut in 1932 intr-ocomuna din [udetul Bacau), prietenul nostru oradean ne adreseaza 0 "sfatoasa" si calda scrisoare, marturisind 0 veche pasiune pentru stiintificul-fantastic, Cum ii sade bine oricarui moldovean, lui Pantea Ii place sa povesteasca ; scrisoarea lui respira sub acest raport un farmec autentic : la 0 vinatoare in rnunti, "dom' profesor" ii vorbeste insotitorului, "omul padurii", despre sateliti, infrunbind protestul interlocutorului, Af]a.m ~i un istoric al

31

"devenirii" sale ca autor de anticipatie, Ciclul "Anteu, fiul cerului" (din care Iac parte aut serialul ziarului oradean, cit si o istorie de science-fiction cu mari virtuti politiste ~i aventuroase, "Smochine la ruleta", trimisa redactiei noastre spre "lectura particulara") s-a plarnadit "incetul cu inceiul", de-a lungul unor ani de cautari, "Am inceput sa urmaresc colectia, sa studiez reviste, lucrari, ne scrie Viorel Panrea, mi-arn sistematizat materialul, rni-am facut un fisier ... "

A Dicut studii de psihotronica si biotronica, il preocupa aspecte insolite ale geograriei (detalii anatoliene din Transcaucazia, de pe litoralul Marii Negre), 11 pasioneaza perspectivele medicinei. Ipoteza de la care porneste naratiunea despre Cavalerul "Omuletilor V erzui" (bogata in peripetiile ce se cuvin unui Ioileton-serial) este descoperirea "modului de functionare a sistemuI~i bioenergetic" cu ajutorul unor extraterestri foarte avansati in ~tiinta. Solul celor de undeva "din rna rea lume a umanitatii", venit pe Pamint sa-l initieze pe tinarul savantmedic Mihai Cornu in tainele bioenergeticului, este 0 ferneie, Gandia cea inteligenta, atractiva si stiind-aproape-totul-precum, in regretata prima serie a "RazbunatoriIor" (cea cu Diana Rigg), doamna Emma Peel. Ca si serialele de televiziune, foiIetonullui Pantea are 0 desfasurare supersonic de rapida, nelasindu-si timp pentru pauze de respiratie lirice sau meditative. Dar exista in aceste secvente ~i 0 candoare a miraculosului, un gust al surprizei, care Ie apropie de universul basmului : doctorul Cornu ~i iubita sa extraterestra ciilatoresc "in jurul lumii", cu ajutorul devotatului creier electronic Terra, precum odinioara fericitii posesori ai covorului fermeoat; consultul, diagnostioul de la distanta ~ in fine operatia-Iulger realizate de doctorul Cornu - oare nu amintesc ele de inteleptele vraji vindecatoare din poveste ? Intilnirea extraterestrilor - Cornelius, tata! Gandiei, Alnor, medicul, ~i Brae, biofizicianul - cu piimintenii romani de la munte este iara~i povestita cu simtul detaliului fires c) vadind acceptarea fara uimire a exrraordinarului.

o data ~n plus ne convingem, citindu-l pe Viorel Pantea,

• ca nevoia omului modern de minuni cotidiene ("miracole 10- gice" Ie spunea Calinescu) se concretizeaza ~i In sciencefiction.

Ii dorirn noului "Cavaler" al anticipatiei romanesti succes la inceput de drum publicistic ; nu ne indoim ca vom mai auzi despre el - chiar In paginile colectiei noastre.

HERTA SPUHN

TiparuJ executat Ja Combiuatul poligraflc "Casa SclnteU"

IMPORTANT

Reinoiti-va abonamentele pen t ru anul 1970.

Abonafi-va C/in timp Ii pe termene cit mai lungi pentru a va asigura continuitatea in primirea colecfiei.

Pretul unui abonament oeste cle:

I

• anual···!···························· 24 lei

• pe sase luni 12 lei

> \

pe trei luni·············.. 6 lei

Abonamentele . se lac prin oliciile Ii agenfiile prTR la lactorii pOltali Ii cliluzorii de presa clin intreprinaer;, institufi;, Icoli . si licee.

>

•• DECEMBRIE 1969

PRETUL 1 LEU I 41007 I