OVIDIU SURIANU .

G4LBl18

Golecfia "POYESTIRI

- ,TIINTIFICO.FANTASTICE"

editata de revista

~4!iiint~ iliehnlca

Anul XV

15 noiembrie 1969

2

OVIDIU $URIANU

de profesie medic, e cunoscut de mult "fan"-lIor SF prin povestlrlIe lui aparute in cctectta noastra: "Vrajltoru)" (nr. 192), "s-a.Dascut un munte" (nr, 259-260) ~l prln voiumut "Cheia eomoruor= publicat in 1965 de Editura tlneretutut,

StUul acestul scrlitor tlmi~orean ar putea fi considerat drept etasic in masura in care antfclpatta sa, ocolind eompucattne psthotcglee st artlficiile stilistlce, se coneentreaza in riguroasa dialectic! a transrormarn unel idei ~tiintiflee in realitate.

Nuvela "GaIbar" se sttueaza, probabll, ta Jimita in care 0 eonstructte etastca se invecineaz! en procedee mal mod erne. mal inefabile. tnsast ideea povestirli, apartlniDd oarecum temei .. vlati farl de moarte-, este prezentatli clintr-un unghl original ~I generator de poezle.

~ In plus, mai mult decit in eeielalte tuerart ale sale, Ovldlu I';lnrlanu reuseste in "Galbar" sll creeze misterul unet alte luml IJI profunzlmea terlbill a t!mpulut care des parte doni civilizattl wnanoide.

GAILIBAR

In incapere lumina ineepuse sa scada : un reflex rosiatic, lunecind pe hirtie, s-a stins diseret, 0 raza Intirziata Iinga fereastra s-a Iurisat si ea afara, spre larg ; detaliile se stergeau putin cite putin, eontururile obieetelor deveneau nesigure, tot mai nesigure, eulorile se mtunecau ... Totusi omul aplecat user eu bustul peste birou nu facu mel 0 miscare spre a pune in functiune tuburile fluorescente; a privit absent comutatorul care se gasea la citiva centimetri de mina sa, poate s-a gindit sa-l apese, dar mina ramase nemiscata, moale, fara vlaga, ca ~i cind fluxul nervos, pornit de la creier, n-ar fi atins pragul intensitatii necesare. Un timp a stat asa, uitindu-se in gol, apoi si-a aplecat din nou ochii asupra dosarului din fata sa. Literele batute la masina se instrau cuminti pe hirtie in rinduri drepte si paralele, fara cusur, insa cuvintele pares refuzau sa se desprinda din ele, sa capete un sens. Era de vina oare lumina prea slaba ? Sau poate mai degraba reveria care trasese intre el si realitate 0 perdea vrajita ...

Ar fi vrut sa citeasca totusi, sa revada textul inca neslefuit.; Mai faeu deci 0 incereare - zadarnica si ea. Atunci inehise inciudat dosarul, Isi ridica ochelarii pe frunte apasindu-si oehii obositi eu degetele si respira adinc, prelung, sfirsind cu un of tat usor, involuntar. A ramas cite va minute eu capul strins intre miini, apoi si-a potrivit din nou ochelarii pe nas, si-a schimbat pozitia in fototiu punind un picior peste altul si Impreunindu-si miinile pe genunchi, Abia acum incepu .sa ia seama la eele din jur !Ii sa Ie inreglstreze in felul sau, putin aparte, Da, se facuse tirziu ..• Prin fereastra larga, lumina de atara mai ineerea sa patrunda in camera, sa lupte eu umbra din ee in ee mal deasa a inserarii, care se Iasa pe nesimtite. Mai Incerca ... Privi meditativ dreptunghiul de sticla si metal. Oare, intr-adevar, lumina intra prin fereastra ? !... :;\1 tresari surprins. Ce idee nastrusnica ! s-a repezit Indata ratiunea putintel revoltata, Cum sa nu intre? I... Irnaginatia sta tnsa la indoiala, intrebindu-se daca nu eumva lumina iese din camera, gonita pe fereastrii de intunerieul care izvora tacut de prin unghere, dintre rafturile si dulapurile cu earti, se furisa hoteste de-a lungul peretilor navalind pe usa deschisa din ineiiperea de alaturi cu ° ceata de spiridusi porniti pe-ascuns sa facii vreo isprava ... Iar lumina se retragea pas cu pas spre fereastra ~i prin fereastra afarii, impinsa, Imbrincita, Inghiontita de nestavillta navala a .noptii,

Uitlndu-se prin colturi, pe sub mobilier ~i inspre usa tot mai tntunecata, visatorul intirziat aici parca zarea aievea ceata sumbra a spiridusilor, caci se scuturii ca 11i cum ar Ii vrut sa scape de 0 vedenie. Poate Ii era urit ; de aceea, sprijinindu-se cu miinile de bratele fotoliului, s-a ridieat greoi, s-a intins, a cascat sl s-a apropiat de fereastra, Luminile se aprindeau ici-colo, mai ales spre dreapta, unde se intindea orasul imens, sub un cer care mai /

3

4

pastra 0 usoara nuanta de purpuriu dupa apusul soarelui. Spre stinga, bolta era ea otelul. Fixindu-si Indelung pr ivirea Intr-acolo, ornul nostru a zarit Iicarind inti! 0 stea, apoi doua, apoi trei... La inceput piireau eii se sting st Jar se aprind. Le pierdea 0 clipii din oehi, Ie regasea, apoi privirea luneca spre alt punct al cerului, unde se aprindea 0 Iicarire noua, dupa aceea se mtorcea iarasi spre cele vechi, hotarite acum sa renunte definitiv la jocul de-a v-ati-ascunselea sl sa pri veasca lumea aceasta mare, clipind des din ochii mirati, ca ruste somnoroase ce dormisera toata ziua, zgribulite de frig, dar proaspete, cum se trezese flor ile in zori

incarcate de roua, .

- Imperii, religii, civilizatii, toate tree... Doar stelele ramin vesnlc acolo I Cine a spus asa ? ... Aa, da! Flammarion ... in "Stella", mi se pare ! ... A~a e! Flammarion ... Si totusi.; totusi exista ceva mai durabil ca stelele t Mult mai durabil, intr-adevar : e ...

In momentul acela zbirnii soneria, intrerupindu-i meditatia, Contrariat oarecum, se Indrepta spre usa, apasind in treacat comutatorul pe care pregetase sa-l atinga cite va minute inainte si iilcaperea - 0 biblioteca vasta - se umplu numaidecit de lumina bitnda a tuburilor fluorescente, care a maturat dintr-o-data ceata Intuneeata a spiridusilor. In prag, vizitatorul se oprrse 0 clipa, zapaeit parca si el de bogatia luminii, dar in secunda urrnatoare se precipita spre celalalt care, vazindu-l, i!?i deschisese Iarg bratele,

- Lucian I

- Andrei I

N:umele rostite odata se contopira intr-o singura exclamatie de bucurie si surpriza. Cei doi oameni se Imbratisara mdelung, apoi se· indepartara cite un pas ca sa se pri veasca mai in vole, Isi strinsera cu putere miinile si iar se privira,

- Bine te-am gasit, Lucian I

- Bine-ai venit, Andrei! Bine-ai venit I... Bucuria revederii

Ile vibra in glas, le stralucea pe fata. - Nu te-at asteptat I Asa e? ...

- Ba, dirnpotriva ! M-am gindit 1a tine astaz] ~i pare-am avut

un fel de presimtire c-o sa vii ; as zice chiar ca te asteptam ... Vorbind astfel, il conducea spre un fotoliu. Dar cit de bine arat! tu, dragul meu I ...

- Eu nici n-arn avut vreme sa te vad I Stai sa rna. uit putin ...

Hm ! ... Tu-mi pari cam tras la fata, slabit 1?i palid ! Ai fost cumva bolnav?

- Ah, nu-i nimic 1 Sint obosit !?i-atita tot. Sau... mai stii ? poate am Imbatrinit ; nu ne-arn vazut de optsprezece Iunl, Andrei I Un an ~i jumatate, ba chiar mai bme

Noul venit il privea staruitor, fara sa mal zimbeasca. - Mai, tu ai necazuri ! ...

Erau in vocea lui nuante care-t evocau gazdei vechimea 1?1 triUnicia prieteniei lor; era poate si un repros, abia schitat ... - Tu... chiar nu 1?tii ce mi s-a intimplat? zise Lucian codindu-se putin si aplecindu-si capul.

VizitatoruJ rtdica din umeri, parca inciudat,

- De unde sa stiu 1 N-am fost acasa. Ieri am sosit din straimitate ~l mal zuele trecute din fundul marii. .. Un test de rezistenta : am stat cu echipa lui Gauthier un an aproape, In statiunea suumarina din Mediterana, fara ceasuri ~i tara calendare, n-am avut nici mijloace de legatura cu lumea lli nici stiri.; Sint doua saptamini de cind s-a terminat experienta lli zece zile ne-au tmut intr-un sanatoriu din Alpi : cura de reacomodare... Habar n-am ce s-a petrecut in ultimele luni 1 Cit despre tine. Abia acum 0 ora am atlat ca te-ai Inters in tara. Din mtimplare, 0 bucata mototohta de ziar, vechi de 0 saptamina si. .. Numele tau, Intr-un titIu, mi-a atras atenna : "Intoareerea savantului Mirea ... ", Ziarul era rupt acolo, !;li din stire doar eiteva rinduri Injumatatite. Stiam c-o sa te gasesc aid, la institut, ~ am alergat tntr-un suflet ... Rostise ultimele cuvinte ca lli cum intr-adevar abia si-ar fi tras sufletul dupa alergatura ~i mai ales dupa raportul aeesta spus dintr-o bucata,

- Asadar .. ,

- Stiu doar ea ai plecat spre Marte !ii ... earn attt 1

Lucian Mirea facu vreo citiva pasi, tacut, eu ochii in pamint, apoi deodata, ca si cind ar fi Iuat 0 hotarire brusca, se opri Iinga prietenul sau,

- N-are nici un rost sa-ti ascund; orleum, 0 sa afli din alta parte... lucruri truncheate, lipsite de adevaratul inteles. Da, am avut necazuri! Mai bine zis ... 0 intimplare stranie din care inca nu mi-am revenit. Poate de-aceea .. , if! par schimbat 1

Celalalt i~i ridica privirea, intrebator !Ii oarecum mirat. - 0 intimplare ...

- Ceva cu totul deosebit, Andrei I zise cu graba gazda, N-a

fost un lucru de nimic ; nici yorba 1 ~i apoi. .. oamenii reactioneaza in fel !Ii chip: nu-t unul ca altul... Uite, pe mine, de pllda, asta m-a zguduit adine ~i mi-a adus destula nelmiste ~i framintare. Pe al1i!, poate ... !?tiu eu 1 ...

In ochii vizitatorulul curiozitatea se aprinse ea 0 flacaruie. - Dar ce-ai patit, batrine 1 I .. , Hai, povesteste-mi t Daca nu cumva-i un secret ...

Un nor treeu, fugar, peste fruntea lui Mirea ~i citeva clipe ramase nerniscat, ultindu-se in gol,

- Eh I Nu-i secret. .. Insa rna pui sa-mi amintesc lucruri pe care as vrea mai bine sa le uit 1 Intimplarea aceasta - sint unii care nici macar n-o socotesc reala - e 0 poveste ciudata !Ii de necrezut ...

- Interesant ! Ma fad din ce in ce mai curios ... Acuma chiar te rog sa-rni povestesti, batrine 1 Nu poti da inapoi dupa ce m-al pus pe jaratic ... Numai sa-mi spui asa ea sa pricep IIi eu; gindellte-te eli nu stiu absolut nimic din tot ee s-a mal petreeut pe lume de un an incoaee I

- Ei bine ...

Asa de sreu se hotara I ~i eu atitea ocolisuri.; Odata se [urase ca nu va mai spune povestea aceea nimlmui. Chiar lnimlmui I ...

Mara se innoptase de-a binelea.;

5

II.

_ E drept ea m-am scnimbat in ultimul tirnp, incepu Lucian Mirea, privind Ingindurat cerul prin gearn, N-o sa rna recunosti, probabil, nici chiar in felul de a povesti ... Nu rna mai recunosc adesea nici eu insumi : traiesc retras si poate am devenit un pic ursuz, posac ..• Doar seara, -cind prind sa rasara stelele, rna inseninez uneori ~i gasesc iar~i ca lurnea-i rrumoasa, F'iindca cerul, unde se petree atitea drame ~i furtuni, arata calm, de la distanta si Iinistea lui detasata parca-l molipsitoare. Cel putin pentru mine, care l-am indragit ... Vezi, pasiunea asta mi-a ramas intreaga : cerul ~i stelele I Am fost Indragostit de stele totdeauna : rn-a fascinat lumina lor tremuratoare, mesajul tainic ce ni-l adue din strafundurile spatiului despre lucruri petrecute cine stie cind ... Acolo s-au rnistuit de mult in uitare, insa imaginea lor, incredintata unei raze, va dura mai mult decit tot ce s-a scris pe hirtie, in piatra sau metal!

o raza !... In tinerete credeam ca nirnic n-ar putea fi mai frumos decit sa mii schimb intr-o raza de lumina, sa seap de sub Iegile batrinului Cronos si sa eutreier asttel veaeuri fa.ra numar Universul ! Mi-ar fi placut, .. Dar astazi - dupa ce l-am cunoscut pe Galbar - nu rna mai ispitesc drumurile fara intoarcere oriunde m-ar duce, in oricare dintre cele patru dimensiuni ; socot ca rostul omului e sa traiasca si sa moara cu generatia lui. 0 fi prozaica idem, 0 fi banala, mie putin imi pasa ; am renuntat la rornantism,

Cind rna gindesc cu cit entuziasm plecasem la inceputul anului trecut spre Marte I. .. M-a cuprins nu stiu ee Infr igurare inca din clipa plecarii, desi nu era cazul sa rna copleseasca ernotia ; doar cunosteam Planeta Rosie din filme, din descrieri, din tot felul de studii ~i material e ... Totusi, gindeste-te : mergeam spre Marte! Era de-ajuns atita pentru a scoate la lumina din ascunzisurile mintii tot felul de istorii citite in adolescents, despre canale, despre martieni.;

Vezi, lumea in general crede ca, sub scutul armaturii lor de cunostmte, de teorii !Ii date, oamenii de ~tiinta nu viseaza, nu se lasa purtati pe aripile fanteziei spre himere ~i feerii de basm. Profund eronat! Cel putin in ceea ce rna priveste ... Pe astronava, predispozitia mea pentru visare s-a viidit mai Iimpede ca oricind. Ma retrageam, de pilda, in singuratatea cabinei sa rasfoiesc vreun tratat de specialitate ~i rna trezeam dupa un tirnp ca stau cu tomul deschis in fa~a, iar gindurile imi hoinaresc prin cine stie ce paragini martiene l Cit de putine date se adunasera in cele trei-patru decenii de cind oamenii cercetau la fata locului planeta ! Acolo inca aproape totul trebuia descoperit... Aproape totul t Adapindu-se din cuvintul acesta magic, inchipuirea pornea, avintata, pe urmele formelor superioare de vlata, dezgropa vee hi si ciudate civilizatii, ruine si temple marete, palate si vaste cetati, cu 0 arhitectura fantasticii, stranie, incarcata de elemente decorative dintre cele mai neobisnuite ... l?i toate acestea rm se infati;;au mereu mai limpezi, mai staruitor in orele mele de visare cu clt De apropiam de stirsitu! ciHatoriei. lnfrigurarea si emotia sporeau, nu-mi mai gaseam astirnpdr ~i lumea pe astronava era de acord cll

6

--------------3

pasiunea pentru munea ~tiintifiea in perspectiva mA frAminta asa, Marte se apropia in fieare zi, tat-o la doi pasi, iat-o, eenusiu-roscata, umplind jumatate hubloul, areuind pe urma orizontul, gonindu-si sub noi marile intinderi pustii, muntii, craterele, nisipul ~i pialra seaca., Eram, in fine, aeolo unde mi-am dorit-o ant de fierbinte ~i numai ell greu imi puteam stApini tulburarea. Eram pe Marte I

Parca m-am trezit dintr-un somn hmg, dintr-o (ume de visuri ~i naluciri ; eontaetul eu mediul martian, Indata ee am sosit la Baza noastra de cereetari, mi le-a spulberat numaideeit pe toate. 0 natura mai salbatica, mai dezolant de puslie ~i mai neprielnlca vreunei forme de vtata eu greu s-ar putea inehipui I Era tocmai ce stiam eu inca de mult, ee ~tii ~i tu despre Marte, ce !ine toata lumea ...

Cel putin, asta a fost prima impresie; daca s-a mai schimbat eu timpul, i-a datoresc Intr-o buna masura prieteniei pe care am legat-o eu biologul Braniste. Simpatie baiat, lonel Bramste l Mult mai tinar deeit mine, el mi-a placut din primul moment pentru ca avea 0 fire deschisa ~i vesela, care contrasta cu seriozitatea parca studiata a majoritatii cercetatorilor din statiune. Ii treceau prin minte eele mai nastrusnice idei !?i imaginatia vesnic vie il purta uneori printr-un adevarat labirint de iQoteze ~i speculatii stiintifice, privite eu toata neincrederea cuvenita de ciitre prea conforrnistii nostri colegt,

Ne-arn obisnuit sa Iucram tmpreuna pe santierele de cereetari sau in desele raiduri si expeditii prin imprejurimile Bazei ; vorbeam ee ne treeea prin cap, tnsa conversatia noastra avea rareori caracterul gray ~l doct, pe care-I rezervam doar pentru intocmirea referatelor ...

- lar te pregatesti de plecare? il intrebam, de pilda, intr-o dirnineata vazindu-l ca-si pune eostumul de protectie.

- 0 iau spre "chei" ; mai am acolo putina treaba. Nu vii eu mine?

- Doar ieri am fost prin coclaurile acelea groaznice?

- Ei ~i? n-am mers destul de departe; acolc e eu sigu-

ranta ceva ...

Totdeauna i se parea ca ne-am Intors prea devreme, ca mai departe cu zece pasi ar fi facut 0 descoperire senzationala,

- Mai baiete, eu nu stiu ce nevoie era aici de biolog ! i-am spus, Unde naiba sa gasesti viata in pustiul asta ... desavirsit ? - Pustiu desavirsit ? I ... Hai, fii serios! Tu stii ce-i asta? Sigur eli stii, doar esti de specialitate: e calcar! Ei bine, am sa-ti

arat aiei 0 fosila adevarata, Intelegi ? ... 0 Io-si-Ia I .

Era de mirare cu cita usurinta descoperea dovezi despre existenta unei vieti intense in trecutul indepartat al planetei, acolo unde ochiul neavizat sau scepticul ou vedeau decit piatra si pustiu rece. fara aer destul !1i fara apa.

- Viata ! Si inca ce viata a fost odata pe aiel, Lucian I Cind ti-oi spune una. 0 sa rflrnii trasnit 1... :;;i mi-a vorbit despre eonvingerea lui ea Marte fusese totusi locuit pe vremuri de fiinte rationale. Nu a~a cum si Ie inchipuise Lowell sau Wells, dar tot un fel de "oameni"... N-am eomentat in nici un fel ipotezele sale, dici eu visez numai de unul singur ; in prezenta altora sint foarte

z

realist sl critic ... De aceea, blologul rn-a trecut fara menaiamente Ia categoria "scepticilor". Incheind compatimitor :

- N-ai pIC de fantezie, Lucian!... Pentru el, asta insemna cea mai mare nenorocire ce se putea abate pe capul unui om.

"Cheile" erau 0 trecatoare marginita de stlnci cu profilul fantastic. zdrentuit, scaldate intr-c lumina livida, ireala, care nastea etecte stranii de umbra., Peisaj vrednic de fundal pentru 0 vizlune de apocalips t Dincolo de ele se intindea un platou nu prea mare, mai ridicat la mijloc si inca necercetat de echipele noastre.

- Ma fad sa umblu zece kilometri ~i mai bine pentru un petic de argila rosie t De ce n-am ramas la ripa din Valea Ghetarilor '/

Acolo gasisem niste lucruri interesante ... Si m-am asezat obosit pe 0 piatra, Ionel Braniste parea contrariat; s-a asezat $i el pe o piatra, fiindca erau citeva risipite ici-colo pe intinderea platoului,

- Nu ~tii decit Valea Ghetarilor $i gata?

- Eh! Valea Ghetarilor I Dar nici asa, la lntlmplare ...

Cind ii eriticam metoda ("In cercetare e nevoie si de putina insplratie.;" sustinea Braniste), biologul se infuria totdeauna, insa Izbucnirile sale rna faceau mai degraba sa zimbesc :

- Lucian, tu n-o sa descoperi niciodata nimic; nu esti facut sa fii descoperitor. Nu arde focul sacru in tine 1... Si, pentru a-si sublinia spusele sau pentru a-$i descarca naduf'ul, lovea mereu cu calcii'ul un colt de roca ce iesea din solul roscat. Priveam amuzat calcilul care izbea lasind 0 urma abia vizibila, cind deodata am tresarit, apoi m-arn aplecat repede sa cercetez mai de aproape col~ul acela de roes, Ionel Braniste a ramas cu piciorul in aero

- Ce te-a apucat? 1...

- Eh, focul sacru, yorba ta !... Ia uita-te la pietricica asta,

Jonell

Biclogul s-a aplecat st elf a eercetat Indelung coltanul, apoi s-a intors aiurit spre mine:

- Asta nu-i piatra, Lucian; e metal! Metal in toata Iegea ... $i inca metal prelucrat ,

III.

$tirea ea in solul tare ca piatra al platoului era ingropata 0 bucata de metal prel ucrat a fost primita la Baza cu toata rezerva cuvenita, mai ales ca eu m-arn abtinut de-a rosti euvintul "preIucrat", Totusl a doua zi am pornit patru Insi cu ciocane atornice si alte unelte, spre a dezgropa ,.obiectul" despre care, deocamdata, parenle erau Impartite ; de eel mai mare credit se bucura versiunea ca avem de-a face cu un meteorit sau, eventual, cu ·0 bueata de metal nativ, asa cum sint pepitele uriase de aur. Ionel Braniste insa tinea mortis la parerea lui.

- E metal prelucrat! De ce nu vreti sa rna Intelegeti ? Eu n-am spus ca vom gasi acolo urmele civilizatiei martiene ; poate-i doar un fragment dintr-o raehetii terestra ... sau resturile vreunei sonde spatiale trimisa de americanl ori de rusi in secolul trecut. E ~j acesta metal prelucrat; nu-l asa ? ,.,

8

Vorbele lui aveau ' tot atita rasunet ('Ii profetiile Casandrel r mie tnsa ipoteza nu-rni parea chiar atit de absurda. In fine, verifica rea avea sa hotarasca ...

- Ne lamurlm noi Indata t zise Branlste, repezind prima lovltura de tirnacop la citiva centimetri de obiectul cercetarit noastre: sfarlrnaturt marunte de parnint uscat !Ii tare ca piatra sarira incoace !Ii Incolo, cazind cu sunet sec de alice pe sol. Au pornit numaidecit loviturile din toate partile, dese ca ploaia, Iacind sa vibreze sub talpile noastre pamintul ; totusi progresam foarte incet. Ultirnil centimetri de lut ii indepartam, precauti, cu dalta, dind la iveala un fel de pi ron care se Ingrosa mereu, pe masura ce inaintam cu lucrul; incercarea de a-I zgiria n-a Iacut decit sa riciie putin murdaria pietrrficata, lasind sa se vada 0 urrna cenusie pe care otelul unei dalti luneca neputincios ca un bAt de chibrit pe suprafata unui gearn,

- Metal preluerat! Ce va spun earn eu ...

Ideea aceasta nu mai era nevoie sa fie sustinuta : ilji faeea singura loc in min tea fiecaruia putin cite putin, asa cum s-a viizut in momentul in care Braniste, furios din pricina tariet pam intului si exasperat ca "obiectul" se prelungea peste asteptarile noastre, il izbi Inciudat cu tirnacopul :

- Dracul sa te ia ! ...

- Ce, at innebunit?! se rastl la el meteorologul Iacob. Asta-i

curat vandalism! Dar daca e ceva inauntru ? ..

- Vreun explozibil, de pilda, sugera cartograful Vil/'oiu, .masurind eu privirea, banuitor, ciudatul "piron".

Biologul triumfa. Pardi totul s-ar fi rezumat aiel la 0 ambitie copilareasca : cine are sau cine n-are dreptate l

- Aha, v-ati dat pe brazda l Acum recunoasteti ca-i metal prelucrat! Nu mai e meteorit ... Hai? Lucian, tu nu zici nimic'l

Eu rna oprisem de vreo trei-patru minute si, rezemat ciobaneste cu cotul pe coada tirnacopului, privoarn nauclt sapaturile, incercind sa-mi stapinesc emotia stirnita de citeva observatii nespus de tulburatoare, Inchipuie-ti : aveam in fata ceea ce parea sa fi fost la origine 0 piramida octogonala prelunga, meuta dintr-un aliaj - poate un otel inoxidabii special. Insa materialul, cu toata duritatea lui exceptionala, cu toatii vadita-i rezistenta la coroziune, fusese ros de-a lungul timpului de multi mea agentilor naturali care l-au deforrnat, i-au scobit suprafata, l-eu miicinat ... Era acoperit cu un strat gros de impuritati !Ii resturile a mii de mii de generatii dintr-o flora inferioarii ca si cind multa, toarte multa vreme ar fi stat afarii, la aer, cum stau stincile pe care cresc muschii, lichenii si neamurile lor. Ca specialist Insa, mi-am dat seama inca de un lucru pe care ceilalti, cu siguranta, nu-l observaserii: obiectul acesta - artificial, fara nici 0 Indoiala -nu putea fi nici fragment dintr-o racheta terestra si nici vreun rest dintr-o sonda spatiala trirnisa de pe planeta noastra : solul nu [usese per/orat de 0 piesa grea venita din spatiu cu iuteala de meteorit, ci se [ormase imprejurul ei! Toate acestea imi vorbeau despre vechimea de neinchipuit a "pironului" ...

Ei bine, pune-te putin in locul meu !Ii Incearca sa rna InteIegi, daca poti. Insemnatatea descoperirii rna strivea, rna coplesea, gindurtle Imi umblau brambura, ba 1a martienl ~i la inchipuirile

9

mele din tirnpul dilatoriei cu astronava, ba la nenumaratele povesti fantasticc pe care le citisem cindva ... Apol indoiala parca-si infigea gheara in creierul meu infierbintat ca de febra : oare nu-mi juca irnagi natia cumva vreo festa 7 ...

- Hei, Lucian, striga Braniste din nou, ai amutit 7'1. •• Intr-adevar, trehuia sa spun si eu ceva. Inirna irm sarea parca din piept atara. De ce n-am strigat, de ce n-arn jubilat in gura mare ? .. Cind am raspuns Intrebarii lui Braniste, nu visatorul din mine a vorbit, ci omul de stiinta masurat si calm:

- Ma -tern ca am facut 0 greseala. Ne-arn repezit cu ciocanele atomice ca niste salahori, fara nici un dlscernamint, fara sa gindi m, fara sa [udecarn cit de putin !... Aici trebuie altfel condusa lucrarea. Sa ne intoarcem numaidecit la Baza si sa rapertam ..•

IV.

Vestea descoperirii noastre s-a rasplndtt ca fulgerul, stirnind emotie, curiozitate si entuziasm de-a lungul ~i de-a latul Parnintului. Tehnicieni si specialisti de - pretutindeni ventra in curind acolo. Baza noastra s-a mutat dincolo de "chei", chiar linga santier ... Jar eu m-arn trezit deodata prins in virtejul unei activitati fantastice care rn-a pasionat peste masura, rn-a solicitat asa de mult Incit am ajuns pe marginea epuizarii fizice si a asteniei nervoase. Eram asa de tulburat. .. ~i cum sa nu fiu 7 Gindeste-te, sa te gasesti in Iata operei unei aIte umanitati L. Oare ce reprezenta "pironul"? ... Vreo parte dintr-o constructie, desigur. Dar ce fel de constructie 7

- E dintr-o astronava.,.. una venita din sistemul cine stie carei stele, pe vremea cind Marte era 0 planeta cu biosfera bogata, zicea un cola bora tor al lui Braniste razuind murdaria depusa pe suprafata metalului pentru a 0 studia la mioroscop.

- .. .Sau dintr-o farfurie zburatoare !

- ~ ! Alea nu exista, Pun prinsoare ca-i 0 constructie arhl-

tectonics.

- ... Sau monument...

- Poate-i 0 instalatle .Industrlala ...

- Sau una ~tiintifica 1 Un fel de observator, Iaborator san

aparat urias ...

- Nurnai de nu ne-am trezi facuti farime Intr-o clipll de dracia asta ! Mie nu-mi place. Sa nu fie vreo -bomba ori cine stie ce instalatie militara de-a martienilor ... , bombanea cartograful Visoiu, care nu se gindea decit la nenorociri.

$i iac-asa se schimbau, se ciocneau, se Incruclsau parerlle toata ziulica, timide sau indraznete, banale sau pline de fantezie, dupa cum Il taia pe fiecare capul. Despre starea noastra de spirit nici nu-ti mai pornenesc, "A noastra", adicii a furnicarului de lume care scormonea solul pe mai bine de un heetar. Odata acceptata ideea ca descoperisem un obiect fllurit de "cineva" aici pe Marte Intr-un trecut nespus de Indepartat, oamenii aproape cll nu mai erau tulburati, Eu insa traiam parca in vis, tnreglstrtnd totul In felul meu, la niste proportli va labile numai pentru mine.

10

"Pironul" era cit un stat de om; p~ urma s-a dovedit ca nu-l altceva dccit virful turnului unei constructii metalice, Irate bun cu alte trei, giisite prin apropiere. Dar ce constructie t Inchipuie-ti, un ci!indru cu diametrul de vreo saptezeci de metri, inalt de doisprezece, avind deasupra 0 cupola emisferica inconjurata cu 0 veritabila coroana de turnulete pirarnidale. Cele patru turuuri mal inalte, Iipite de corpul cilindrului, formau virfurile unui patrat, Nici 0 deschizatura, nici urma unei usi 1 Parca ne-arn fi gasit in iaia unui presse-papier gigantic, turn at dintr-o singura bucata pentru un urias din povestirile lui Guliver!

Avind mereu in minte dezgroparea unor vestigii ale vechilor crvi.lizatii terestre, i-am spus "Templul de Otel" si asa a rarnas pina astazi, de1ii s-a stabilit pe urma ea numele era nepotrivit, deoarece constructia nu avusese niciodata vreo destinatie religioasii ori ceva asernanator,

Sincer sa fiu,_ nu mi-arn facut 0 idee prea inalti'l. dospre arhitectura "Templului de Otel'"; in schimb, constructorii rusesera cu siguranta buni tehnicieni. N-am vazut, de pi lda, otel mai rezistent, mai dur decit acela utilizat de ei! Numai cu jetul de plasma am izbutit sa taiern 0 intrare in peretele mast v al turnului dinspre rasarit, pa lrunzind asttel intr-o mica incapere rotunda ; dar cc dezarnagtre t Era goals, goala de tot... Nici tu minuni si nlci comori nebanuite, ba nici macar 0 U1ia ! Totusi, pentru noi incepuse 0 aventura noua si plina de neprevazut,

Din turn ne-am deschis mai departe drumul spre interiorul cillndrului, nimerind acum intr-un coridor circular; nicI aid nu era nirnic, insa am gasit in dreptul turnurilor patru locur! marcate pe peretele opus. Usi infundate ? ... ne-arn zis s i am adus ial1 aparatul de taiat cu plasma. De asta data patrunserarn Intr-o veritabila camera-ecluza, construita cam dupa principiile noastre sl plasata direct in grosimea unui imens perete-izolator din burete de otel. Cum or fi turnat "ei" otelul in feluJ acesta - $i dintr-o sill1gura bucata - ramine deocarndata pentru noi 0 taina ...

Erarn de fata, ca totdeauna in ftlzele importante, 1ii lingii mine, ca 0 umbra, sta Braniste.

- Ei, Lucian? ..

- 0 carnera-ecluza t Inseamna ca dincolo este un saz deose-

bit de atmosfera planetei...

- ... Ori, pur si simplu, vid I

- Eu zic sa nu patrundem mai departe pin a nu refacem in-

stalatia ...

$i carnera-ecluza s-a refacut, intr-adevar, la repezoala. Chlar eu am trecut primul prin ea - ~i Braniste, desigur ; ne-arn trezit intr-un alt coridor circular.

- E gaz aici I Vezi presiunea ? ... Sint patru sute milimetri de mercur.

- Argon! raspunse scurt blologul, consultind aparatele de detectie,

- E clar I Au introdus aici un gaz inert, ca sa impiedice cit mai muIt degradarea interiorului... Si gazul n-a scapat ! Inseamnii ca putem crea in "templu" 0 atmosfera similara cu cea din adaposturile noastre... Atunci vom lucra iniiuntru ca Intr-un Iaborator obtsnuit din Baza I

11

Idee usor de pus in apllcare, fiindd! "atmosfera noastra obisnuita" cuprmdea 0 proportie ridicata de argon ; ~i nici n-a intirnpinat vreo obiectle : chiar in aceeast Zi s-a introdus azotul $1 uxigenul care lipseau ...

Pasearn atent alaturea de Braniste, cu nervii Incordati, parca mereu la pinda.

- Priveste ! i-am soptit facind un gest cu mina spre bolta, spre pereti.; Coridorul acesta nu era tocmai asa de simplu si auster ca primul ; eJemente arhitecturale - as Indrazni sa spun moderne, in sensul pe care i-I dam astazi cuvintului - creau 0 anumita varietate, vadeau Intentia precisa de a satisface nevoia de frumos.

- Aiel n-au lucrat robotii, dragul meu I sopti la rlndu-l Braniste, indreptindu-$i lumina lanternei de-a lungul peretelui curb. In fundul unor nise arcuite gratios se aflau usi dintr-un material alb, stralucitor ca pcrtelanul, cu minere de metal argintiu, ceea ce le dadea putin aspectul unor mari usi de frigider, perfect etanse, Infiorat, am tras incet de olanta uneia ... Se deschidea ! Intelegi ? •• Niste usi adevarate, cu balamale, cu broaste simple, neincuiate .•. Oare nu era aceasta 0 Invitatie de-a Ie deschide, de-a merge mai departe ? ••

Aveam consemn sever sa nu ne avintam de capul nostru inaInte de a se face anumite verificart ; dar ti-ai gasit ! Curiozitatea, dorinta de a patrunde printr-una din usile ace lea erau mai puternice decit voi nta mea! Vechea poveste a "fruetulul oprit" ... Unde mai pui ca aveam alaturi si un diavol, pe Braniste, care rna Irnpingea din spate! Am tras, asadar, de miner cu mai multa ini ma si.; iata-ne dincolo l Un spatiu larg, in care am patruns sfiosi, 1inindu-ne rasuf'larea, vorbind in soapta, cu sentimentul ca am profanat ceva, nu stiu ce anume... Dupa noi s-au luat si altii, tacuti, ca un cortegiu de umbre. Eram aeum lntr-o galerie joasa, circulars, cu plafonul plat, cuprinsa intre perete si un rind relativ des de pilastri ; am traversat-o din citiva pasi trecind pe Ilnga stilpi $i decdata ...

Cum sa-t! descriu ce am vazut $i ce am simtit in momentul acela ? .. Irnagineaza-ti, de pilda, sentirnentul personajelor din basme atunci cind patrund in palatuJ fermeeat l... Constructia ne uirnise destul $i ptna aeum; ave a lnsa ceva greoi in ea, ceva de bibeJou masiv ~i fara gust. Pe cind aici., Lumina a creseut fara de veste, ca $i cum s-ar fi aprins vreo zeee candelabre; efeetul - am af lat-o rnai tirziu - se datora unei proprietati a mat~rialului care captusea interiorul salii : amplifiea de mii de ori lumina lanternelor noastre, tara sa para el insusi luminos!

Ne-arn dat astfel seama di ne gasim tntr-un fel de rotonda monumentala ... Dmcolo de linia pllastruor 0 inconjurau doua rlnduri de eoloane inalte, sustinind arcade, bolti, legaturi ineJare, toate ornamentate bogat cu arabeseuri de 0 negraita finete ; ceva din Irumusetea lor imi amintea de Taj Mahal... Nu stiu cum izbutisera constructorii sa imbine asa de fericit soliditatea vadita a - Intregului ansamblu eu atita gratie I Cupola centrala, tmpodobita de asemenea arabescuri si ou stralucitoare cristale colorate, parca statea in aer I Sub ea, chiar in eentrul rotondel, pe 0 platforma cu doua trepte se gasea uniea "mobila" din acest "templu", un cub

12

cam cit 0 masa obisnulta, caruia i s-a spus tndata "altar". Era din metal - un aliaj deosebit, un otel intrebuintat la constructie - sl impodobit pe toate cele cinri fete cu cercuri, spirale !jl rozete din crista le incrustate; lumina imbelsugata rn-a ajutat sa recunosc rubine, smaralde, safire ... insa cele mal muite rm s-au parut necunoscute.

Nu-ti pot istorisi cu de-amanuntulce am vazut atunci, fiindcii nu rni-ar ajunge noaptea tntreaga, Cum au rarnas toate aces tea, aparent neatinse, de-a Iungul atitor mii de milerui, in trmp ce insa-sl fata planetei devenise de nerecunoscut, sa nu rna intrebi ; gindeste-te la nenumaratele pesteri de pe Pamint care, desi nu sint construite dintr-un material asa rezistent ~i dupa reguli' savante de constructie, dureazg totusi milioane de ani!

Numai foamea ne-a hotarit sa parasim rotonda. La iesire ne-au Irrtimpinat 0 multirne de curiosi, care nu mai putusera intra in "templu" fiindca se lucra la instalatia de aero Cu mare greutate s-au risipit oamenii, resernnindu-se sa aiba rabdare pina a doua zi

v.

PAtasisem strania constructie metalled copleslt de multimea sentimentelor incercate acolo. Acum eram obosit, epuizat - mai ales pe plan nervos - dornic sa stau undeva singur, intins, departe de toata agitatia stirnita in inelul de statiuni care tnconjurau santierul. M-am retras, asadar, in cabina pe care 0 imparteam cu Braniste, Ce bine era asa, eu ochii Inchisi, pe patul moale ~i sa nu te grndesti la nirnic ! ... Un roi de stelute parca dansa rntr-un spatiu ireal colorat in verde sau in portocaliu ;;i patul plutea ca 0 barca lasata in voia curentului. Stelutele se asezara pe urrna in siraguri, devenira cristale scinteietoare ;;i rn-am trezit pe nesimtite ca stau iaras! cu ochii deschisi, eu gindul revenit - tiranic - la cele ce ni se inttmplau.

M-am invirtit, m-arn rasucit in pat, l-am repezit pe Braniste care voia sa intre in verba si t-arn in tors spate Ie, tnsa degeaba! Atunci am renuntat si m-arn Iasat in vola reveriei. Facearn in minte un fel de bilant ca unul care terminase 0 etapa, Eram, a~adar, in inima "Templului de Otel", edificiul acesta surprinzator construit de niste fiinte grndltoare, cu mii de milenii inainte. De ee il construisera t Ca sa adaposjeasca rotonda ? .. Frumoasa rotonda, nimic de zis! 'I'otusi eram un pic nedumerit, poate chiar dezarnagit, Ne asteptarn ca in mijlocul "Templului de Otel" sa gasim ceva rnai mult: 0 explicatie, un . tezaur de informatii cu privire la autorii constructiei. Cind colo ... Oare numai pentru Irumoasele arabescuri si incrustarf de pierre pretioase fusese facuta atita risipa de mijloace ? .. Era absurd I 0 clvilizatle care gasise atitea solutii tehnice trebuia sa fie rationala, Atunci ? .. Poate ea "Templul de Otel" era un monument funerar, un fel de mausoleu, ceva in genul piramidelor egiptene I Poate sub ceea ce numisern nol "altar" se afla un mormint ... Desi era greu de crezut ca posesorii unei asemenea tehnlci n-ar ii avut alte mijloace de a perpe-

tua amintirea vreunuia dintr-al lor. Sau, poole. l'l1!li cauta.sem no! inca destul i cine ~tie clte galerii mai €uprind:ea "Templl!ll de

O\el"... •

- Vino [a cinll, Lucian I incercA iar Brani?te..

Nici nu l-am raspuns. Voiam sa dorm, sa dorm Mereu lii sa rna odihnesc ... Am inghitit un somnifer !?i m-am intins din aeu, asteptind sa-~i fad. efuctul. Timpul trecea inca "L parea-i auzeam an creter bataia ; biologul s-a intors de Ia cina. apoi s'"a culcat, ~, dupa cinci minute, dormea dus, Iar eu' stateam asa cu eehi] desehisi, chinuindu-ma de moarte ... Probabii, incQFdatea din ultimele Iuni imi crease 0 stare de supraexcttare nerveesa, care acum sa manifesta prin insomnie.

M-.am invirtit vreo doua ore in pat, ba ,pe (iT parte, ba pe eeailalta; in cele din urma, vazind ea nu-t chip sa se Iipeasca somnul de mine, m-am hotarlt sa dan 0 raita pe afara : plimbarea rna Uni~tise totdeauna, chiar dacA trebuia sa port costumul de protectie mantian. Ionel Brantste nici n-a simtit cind am parastt cabtaa si iata-ma, dupa citeva minute, singur, sub cerul instelat... In apropiere, din intunerio se i~eau oonstructiile Bazei noastre, cu profi[uri variate, fantastice chiar, daca picurai in ochi si putina imaginatie ; ict-colo motalau citeva lumini anemice, iar mai departe altele, mici ca nlste stelute, Irrdicau locul aproximativ al statlunilor vecine; drept Inainte se profila pe cer, Intunecata, silueta masiva a "Templului de OteI". Aeolo - mi-am als - pe platforma lata sl neteda de metal era un loo foarte potrivit de plimbare ..•

. Mergind agale, masuram din ochi proportiife monumentale ale construetiei, cupola dintre eele patru turn uri, tnconjurata de eoroana turnuletelor piramidale.; Oare (:€ rest avean atitea turn uri ~i turnulete ? ma Intrebam privmdu-le. Sa fi fost un simboI? 0 trasatura de stil arhitectonic? Sau numai mijloace de a atrage atentia ... Printr-o asociatie involuntara de idei, gindul rna duse tndata la rotonda ;. acolo iaras! parca totul era facut anume ca sa atraga atentia asupra unui singur lucru: "altarul". Asezarea lui centrala, Iipsa oricarui aIt obiect care sa sollcite interesul eventualului vizitator, modul diferit de ornamentare ... Spre el trebuia sa se indrepte neaparat oricine ! Oare nu era aceasta indicatia di numai acolo se putea ascunde secretul "Temp!ului de Otel" ? .. ~i deodata m-.a cuprins 0 dorinta arzatoare de a revedea "altarul", de a-I examina eu singur eli de-amanuntul acuma, in puterea noptii, cind nimeni n-o sa rna deranjeze ~ nici n-o sa se mire de nazdravania ce mi-a trecut prin minte.

La inceput am cautat sa-mi scot din cap 0 astfel de idee care avea ceva din aerul cam teatra1 al aventurilor romantice visate in copilarie ~i parca nu se potrivea eu situatia, eu prestigiul, cu seriozitatea mea ... Dar gindul gonit revenea mereu, ca sl cind m-ar fi impins binisor in ispita nu stiu ee demon ~i, fara sa-m! dau prea bine seama cum, lata ea m-am trezit in fata eadrului Intunecat al deschiderii turnului... Locul era eu desavirsrre pustiu; am ~oviiit citeva clipe apoi, inca tot nehotarit, mi-am aprins lantema ~i am Intrat aproape hoteste. Curind Insa m-am oprit snrprms : in pri'mul corfdor era lumina, 0 Iumlna slaba, difuza, venita de dup4 curbura peretelui. Se auzeau glasuri... Am cdat sa rna retrag, insa era prea tirziu I

14

- Cine-I acolo t t se- auz, an frantuzeste Ii! numatdecit aparu lumina unei lanteme. Aa, Lucian Mirea I. ..

Ma recunoscuse t Nici nu-i de mirare : cine nu rna cunostea . pe santier Y. Erau acolo doi congolezi care se pregateau sa-s! stringa uneltele : abia terrninasera treaba Ia Instalatia de aer sau ~a eamera-ecluza

- Gata lucrul 1 ... am ingliimat eu nestiind cum sa-mt mativez prezenta in "ternplu" la ora aeeea,

- Gata! rn-a seas unul din incurcatura. Vrei sa intri 1 Po~i sa-ti lasi costumul de protectie in corldor, dincolo- de cameraecluza ; am instalat 0 garderoba.;

Congolezii plecara nepasatori, iar eu am ramas in faja camerei-ecluza, aseultind 'Cum se stinge zgomotul pasllor pe coridorul curb.

VI.

"Gal'deroba"? Un simph: cuier!... Mi-am lasat aeolo numai: alsea si rezervoarele de aer, Im.preuna eu anexele; cestul costumului de protectie l-am pastrat, fiindca in Interiorul "tempIului" era destul de frtg, Cred ea rni-am in tors Involuntar capul spre wja camerei-ecluza inarumite de a plecs mai departe ; rna simteam nespus de singur ... si-m! era urit. De ce nu ramasesem oare in patul mau cald !?i mna1:e? Aveam atita :nevoie de odlhna, de somn ...

In cercul de lumina proiectat de Ianterna aparn prima dintre usile rotondei ; se.ld,pirea mmel'1!I1ui de metal argintlu rna tspitea, rna chema .sa-l apas ...

- Haide, mi-am zts faciilldu-mi cura], ee-i '00 'ezitarlle astea?

Doar sint em in t@atii firea L. ~i am impins usa eu mai multa 1noe-tinealii dedt '6-ar ficuvenilt pentru un "om i2n toatii firea".

Cereul de lumina se plimba incet pe tavan, de-a lungul peretelui, pe pardoseala ce semana eu un mozaic, apol pe pilastril care margineau gateria, .. Dincolo de ei inrunerieul se rtsipi discret, ca ~i eind s-ar fi aprins oiteva veioze cu lumina slaba, albastruie, spectrala ; se vede treaba ea 0 slngura lanterna era prea putin pentru amorsarea Humioa\iei bogate care ne ulmise la prima vi'Ziti aic.i.

Dar singuratatea mea de acum avea ~i alte explicatii. Pereepeam parca altfel realitatea, dimenslunlle. formele ... Cii1cind prinWe coloanele inalte, rna simjeam asa de mic ... Pasii mei trezeau 13e sub arcade, pe sub bolti ecouri ciudate, metaliee, aproape muziiCB'Ie, ampliiica:te de rezonanta salli ~i poate de inehipuirea mea, tnultiplicate Ia lnfimt, dindu-ml senzatia ba ea rotonda s-a umplut de 0 rnnltime care .se fur~eaza neviizuta pr. in galerie, prin dosul eoloanelor ... ba eli ma urmareste cineva ~i de mai multe ori m-am intors brusc, aproape convins cA voi surprinde in raza lanternei eme ~tie 'C~ urmari'tors'traniu. Mi se p1irea apoi ea aud tot feIul de toaP'te 1m j1Jlr ~ ,m! .opream din loc in loc, aplecindu-ml ureehea fn.tr-o parte sau iutr-alta, -tinindu-mi resplratla ea sa pot asculta mai bine. Atun.ci insa soaptele tncetau !?i n-auzeam detit batAUe repezi ale wnm.ale ,propriei mele inlmi ...

15

_ Sint un caraghios ! rna mustram In gind. Nu e nimeni atci: nicl n-ar putea sa tie ... Va trebui sa-mi ingrijesc nervii la intcareerea pe Pamint ; au fost atit de solicitati aici.;

Ca sa rna Iinlstesc putin, am inceput sa examinez mai de aproape cu lanterna 0 coloana, Avea un soclu prismatic, Inalt cam de un metru, ornamentat !?i el cu arabescuri ca tot mtericrul roo tondei. Am cautat in belsugul acesta de manifestare artlstica vreun indiciu asupra formei fiintelor care au trait cindva pe Marte sau a constructorilor "tempJului", dar in zadar; ornamente geometrice de 0 Incintatoare armorue, complicate, luxuriante, pJine de fantezie, forme geornetrice ~i doar atit I,.. Imi trebuia destulii imaginatie ca sa deseopar printre ele vagi motive florale, extrem de stilizate. Sau, poate, acestea existau numai in inchipuirea mea' de pamintean ...

Venisem insa pentru "altar", deci n-am Intirziat prea mult Unga coloana. "Altarul" ! ... A~, tnvalul; in penumbra, parea inca mal singuratio si mai misterros decit atunci cind l-am vazut sealdat in lumina ... M-am apropiat de el silos, asa cum poate se apropiasera stramosii mei de alte altare, l-am atins Intlortndu-ma putin ... Lumina lanternei luneca pe suprafata I,)i opr indu-se la fiecare arnanunt ; ornamentele din pietre pretioase sclipeau pe rind in cele mai frumoase si mai diferite culori.

Incetul eu incetul interesul prof'esional lua locul oricarui alt sentiment: incepeam sa inventariez, sa clasific niste minerale ... Cind, deodata, s-a intimplat eeva cu totul neasteptat : dintr-un 'cristal, abia atins de lurmna lanternei, a ti;;nit 0 raza portocalie de 0 nemaipornenita Intensitate, oprindu-se pe una dintre ooloane, care Indata parca 9. luat foc. M-am speriat a,;>a de tare $i m-arn tras eu atita iuteala din ealea razei portocalit - care-mi trecuse la o palma de obraz - Incit mi-arn pierdut echi'librul si am cazut ~lnga "altar". Mi-a facut impresia ca rna rostogolesc pe cele doua trepte, dar rostogolirea nu se mai terrnina, treptele se inmulteau, prin fata ochilor imi dansau lummi ~i dungl intunecate. apoi m-arn oprit brutal, capul mi s-a izbit de ceva tare, fildndu-ma sii vad 0 explozie de scintei multicolore, dupa care n-am mai ~tiut nimlc,

VII.

Cind ml-arn revenit, eram intins eu fata in [os lingii un perete; capul care-mi era ca de plumb s-a desprins cu greu de pardoseala rece, lasind acolo 0 patii de singe. Mi-am dus ingrfjorat mina la frunte, in locul unde rna durea mai rau ; era 0 rana fara importanta. din care singele nu mai curgea. Asigurat in tr-o oarecare masura - eel putin eu privire la cap -, m-am ridicat anevoie, pipalndu-mi pe rind madularele : totul era intreg ~i la '}ocul sau. Abia atunci mi-am indreptst atentia spre cele din jur.

Mii giiseam - dupa cit se parea - in subsolul "templului"; ~a vreo trei metri de mine tncepea 0 scars, aceea pe care rna rostogolisem r urea rasuclndu-se un sfert de cere $i nu mi-a fost greu sa zaresc, uitindu-ma in sus, ,0 portiune din cupola roton-

16

,

dei. Asadar mr eram prtzonler, amenlntat s11 mol' de foame ~i de frig pina vor afla tovarasli mei ea .. ternplul" are 0 subterana ...

Cum ajunsesern aiel ? Mi-a venit in minte 0 .Jpoteza de lucru" I probabil declansasern un meeanism cu laser, care deschidea 0 trapa. Cristalele "altarului" - m-am gindit - nu .erau simple podoabe ; ele mai aveau un rost : se "excitau" cu diferite radiatli, Cercetindu-le, nimerisem peste unul care "raspundea" astfel la vreo componenta din lumina lanternei. 0 sa rna interesez mai tirziu. Deocamdata, sa vedem ce e pe aici. Fulgerul stralucitor al laserului Iasase - cred - un fel de luminescenta remanenta in rotonda; lumina care se strecura ptna la mine, desi slaba, imi permitea totusi sa-mi dau seama ca "vestibulul" de la baza scaril se continua cu un coridor boltit, Am inaintat prin el vreo citiva pasi, atras de 0 .lucire metalica : era minerul unei usi, asemanatoare celor prin care se patrundea in rotonda - poate doar ceva mai bombata, Fata in fata, pe cealalta parte a eoridorului, se gasea 0 usa . la feI.

Sint usi pe toata lungimea coridorului - mi-arn zis - ~i, fara sa ma gindesc 'prea mult, am tras de miner cu toata puterea. Usa a cedat greu, foarte greu, .ca I?i ctnd s-ar fi Iipit de aUM neintrebuintare ; s-a deschis cu un sclrtiit suparator I?i numaideeit am auzlt venind dinauntru un vuiet ca de furtuna indepartaUi. Nu vedeam nimic, fiindca dlncolo de cadrul usii era intuneric bezna, Dar nici n-ai? fi avut vreme sa vad ceva, caci sarisem cu toata iuteala doi-trei pasi inapoi, spre a ma adapostl dupa coltul "vestibulului", nestiind ce surpriza mi-ar fi putut aduce vuietul acela. Alarrna Inutila : dupa citeva clipe, zgomotul a incetat fara sa se intlmple nici 0 nenorocire. Atunci m-am apropiat iarru,;i' curios de usa deschisa ; era 0 incapere aeolo ? Sau vreun aIt eoridor. Nu se distingea nici eel mal mie amanunt prin bezna de nepatruns, M-am intors deci in "vestibul" ca sa-mi caut lanterna; parca palise si bruma de lumina venita de sus, iar lanterna se ascundea cine stle unde, ea si cind mi-ar fi facut in cluda. 0 cautam prin ungherele de linga scara si tocmai cind sA rna aplea dupa ea mi s-a parut ca aud in spatele meu un zgomot usor, M-am int~rs foarta repede ~i atunci am vazut ... Da, nu rna puteam insela : acolo, linga usa pe care 0 deschisesem putin inainte, era 0 forma prelunga, Hpita de peretele coridorului. Om, fara indoiala. Ce putea fi altceva ? Cred ca m-a pus un pic in tncurcatura : cum naiba ajunsese aici fara sa-l simt? ! ... Gindul m-a dus tndata la cei doi congolezi si de aceea am strigat in frantuzeste :

- Cine-i aeoio? 1... Cuvintele s-au rostogolit -de-a lungul corldorul ui, au rasunat apoi metalic in rotonda, stirnind pretutindeni ecouri prelungi. Mogildeata s-a miscat usor, Intarindu-mi credlnta ca e 0 fiinta. Un om prin urmare, fiindca alte vietati nu se gaseau prin partea locului. Dar n-a zis nimic. Socotind atunci ca are vreo indoiala cu privire la bunele mele Intentii i?i ~tiind cit ·6int de cunoseut in to ate statiunile, am strigat din nou r

- ,Sint Lucian Mi~'Ea 1_ ~i :am dial.sA rna aptec <Ciil'l !I'lOll dupi lantern!.

- Un strain !_. mUl'im'Ura necunoseutul in r-omaneste, apoi ruiauga numaidecit mai tare: Stai ~ Ram[i acolo unde esti !

Ii stiam pe toti '<lin Baza .; eram convins ea l-a~ recunoaste pe fiecare dupa glas. T0tu~i nu reusearn sa-II Identiftc pe eel din fata mea! Avea 0 voce metaliea, reee, ~i tonul sau m-a Intimidat

~~ -

- Am Iesinat, probabil, cind m-arn 'rostogollt pe saara, incereal sa rna explic, Stii, m-am Iovit la cap., Erarn intin:s acolo, linga perete ~ nu m-al vazut dnd ai coborit fJ

Necunoscutul nu zieea .nici pis. Dupa atitudine, parea ca rna exarnineaza eu toata atentia i?i poate chiar cu oarecare suspiciune,

Ineepeam sa rna simt stingherit. .

- Ce 1:e ni'ti asa ? Si111 Lucian Mirea; nu rna cunosti fl ... !Lucian Mirea, de Ia Baza de cercetarl va Romaniei ; cred eli a1 auzit de 'mine. Dumneata cine esti ?

S-a miscat din nou, dar n-a catadixit sa-rat raspunda, Situatia devenea de-a dreptul suparalJo.a:re; a~ fi W1rut 'sa-mi TitHe Ianterna, sa rna apropli de el sau, pur ,!?! simplu, sa par,asesc subterana ell toata demnitatea de cireumst:an<t;ii, inSBllll1 ~tiiu ce ior1ii paroa-mi parahzase misearile, Dear nu m-e fi hipnetizat! trni spuneam Inoercind sa-mi intorc macar privirea In a{litil. parte spre a ma ineredinta ea sint Iiber ~ stapin pe 'Mointa $i IPe acMunile mele, Ma"i, fir-ar ~a fie !!Cine naiba-i asta fl ~ •••

-, - Ce e . .,RomAnIa'" ? rna inirebii >pe neasteptate.

Am ramas triisnit.

- Cum... ce e Rumania? L. iPai, R:romarua, 'tara l'.(;)mallegSCa d :Alita lucru nu stii ? Doar \TAd ,eli vorbe'iti 'romane?te ca OOI'le ~ - Rornaneste ? I Parca 'ar ii ,chieotit Inoetiser aC010 an Intun:eric. Vorbesc in limba mea: dumneatll ;rna auzi romaaeste, Nu cunostl procedenl ? ... Ma mLr ,! 'Uncle e RomAnia dumitaie 1

De asta dati! rna inftilniai de-a blJlelea.

- Ia Iasa-ma-n pace :ri term.ina oooatii [;iU Iglluma ,! .ee, \lti arde d~ joaea? Pari om in toata frrea t _ :SaM Y.rei neaparat :Sa te ian flrept un ... extraterestru z B0aie un ma'fitialll sadea ? t ..

Un martian I -$i deodata am .sim\iit ua fel de sia'b-iciune. ;0 nevoie stringenta de 11 ma :a~a iPlaae·ta wsese [{')Buibi ,de... bai sa le zicem oarnenl. Mai precis, de martlieni. FlUsese !loouita, fara indoiala: constructia ,,,tem~lu1ui" ,0. dovedes eu Iprisosililta. Dar nu cumva era loeuita §i Bcum 1.- Ntl enmea, goni~i de :IDGuiiiicarea fundamentaia a oollclitililor de medi>tl, martie1"l1i se IT.e'f1ugiasera in subsohsl planetet? Nu camva, in1lrind :aici, in ,;:remplu1 de Otel", patrunsesem, de f<q:>;t, in misteri!ilasa tar ilume slib:teranli 1_ Ga fulgerul imi ;venirii in Ini:n:te frtntur.i ae llitel'aturii .~tiintifieofantasticii... locuitorii Liunil, .inchip'11i~i de 'Wells, mDr'locli naseu\i din imaginatia ace1uia~i autor, pl'ecum '.!ii t._te imita1;iile care au abundat aUt in povestiri!le neastre llle anticipa~ie -cit ~ intr-afe

~. altora, toateacelB ,pDpui:atii !1"etrase tn i8:.din:c-lllri, ua;p\talte 1a 'W'Jata

18

di;"! suhteran_. sa j1 nj-merit oare 'ink-c a.sliiel, de Itlme fantastica ? .. Sltrnteam ea-rn] vine ameteala.

Necunoscutul, prea putin verbaret, ma lasa parca dinadins sil. ma !rii:nUnt asa, Pe urma l-am auzit murmurmd :

- Un martian t ~<!iar eu.~ DaE c.eilalti1... Unde sint eellal1i 1

- Ceilalt! 1 ... Unde sa fie 1 In Baza ~i prill> statiuni ; la ora

asta doarme toata lumea 1 -

- Aa, nu ei. OameniL. semenli mei r Adineaori mai erau inca aici.; Adineaori sau ieri, sau ... Se apledi mult spre dreapta, ea 'li cind ar fi vrut sa priveasca ceva dineolo de usa desehisa, ramase nerniscat un moment, apoi deodata seoase un strigat care rnl-a inghetat Inirna in prept; Credeam di 0 sa se prabuseasca, dar s-a girbovit numai putin, ea ~ cind l-ar fi incovoiat 0 povara, siltndu-l sa se sprijine de rama usii.

- Doua sute cincisprezece milioane 1. .• l-am auzit murmurind en un sentiment pe care n-as fi ~tiut sa-l definesc: poate spairna ..• sau uimire, sau poate amindoua la un 10c -. Doua sute... Dar nu-l ell putinta ! Nu-i cu !putinta ... l;ii daca totusi.; S-a Indreptat tncet, parind ca rna fixeaza mdehmg, apoi m-a intrebat cam repezit I 'Eiiti singur ai ci 1

Daca eram singur I ... Abia arum imi dadeam seama .de singura.tatea mea, de groaznica mea singuratate ; 0 simteam ca pe 0 realitata fizica, apasatoare, dusmanoass, rece. Prezenta necunoscutului rna neltntstea din ce in ee mai mult, ba chiar ineepuse sa-mi dea tircoale frica, Infiorindu-rnl pielea, zburlindu-mi parul.; Un gind imli sIredelea chinuitcr mintea, insa ma apucai de el "eu amindoua miinile", ea un disperat ~ Visez I. .• E un cosmar ... Slnt inca Iesinat ~i zac acolo, linga ecara. De aceea nu ma pot rnisca ] asa se Intimplii in vis, fiindca e muscnlatura tlasca ...

- Nu visezi !

Am tresarit auzind glasul impersonal, metalic al strainulul, Eu nu spusesem nimic. Eram. sigur de asta Gindisem door ...

- Nu visezi, relua el, ~i nu esti paralizat, Uite, poti sa te misti l Mi-am ridieat amlndoua miinile ~i Ie-am privit oareeum mirat, mi-am desfiicut degetele ~i Ie-arn strins de citeva ori, am fa.cut un pas, doL. Da, puteam sa rna. mise fara nici a difieultate t Deci - zise iar necunoscutul - VO] populati acum planeta ...

- Planeta asta 1 Marte 1... Nu l Sintem. de pe Pamint.; Am ril.ma.s uluit auzindu-mi vorbele, pentru ea Ie pronuntam fara sa fi avut Intentia 5-0 fac.· Strainul acesta era un vrajitor I Cine esti dumneata ?_ 1... strigai pierzindu-mi 'cumpatuL

- Cine sint eu 1 Dumneata esti Lucian Mirea; e numele

dumitale:, nu 1 Eu sint In felul cum va exprimati voi, numele

meu s-ar pronunta Galbar, Ramase citeva clipe nemiscat - pe gloom, as zlce -, apoi, brusc, se mtoarse spre U?3 deschisa de mine. M-am aproptat inca doi p:a~i ~ dinauntru razbatea 0 raza sJ:a.bcl de lumina ee eadea pe vesmintul Sall metalizat. II vedeam acum mal bine t era eel putin cu un cap.mai inalt declt-mlne ~

lli

perta, dupa dt irni puteam da sea rna. 0 easel ovals de metal, cu ref lexe verzui ; statea usor aplecat inalnte. ea si clnd ar fi urmarlt cu toata atentia Indicatil le unui cadran luminos, rotund, fixat pe perete in interiorul incaperdi, ehiar linga usa. Doua sute cincisprezece milioane... l-am auzit murmurind iarasi. Doua sute cinclsprezece milioane de revolutii a fcieut in jurul astrului central planeta aeeasta ... Glasul era monoton, ca de obicei, insa mi s-u parut ca mai inainte ca disting totusi in el 0 nota aparte, un sentiment ... poate arnaraciune, poate 0 unda de melancolie ...

- Vorbesti de anii martieni 1 ... incercai sa-mi lamuresc sensul cuvintelor sale.

- Ani martienl 1 ... Ah, da! Au trecut peste doua sute

clncisprezece milioane de ani martieni de, oind . stnt aici I Iar ii ardea de gluma!

- Doua.; Nu Inteleg ! Vrei sa spui ca ...

Galbar se intoarse spre mine. Cel putin asa am banuit din miscarea pe care a facut-o.

- $tiu ee gindesti ! Dispozitivul prin care comunicam traduce rdelle chiar daca ele nu irnbraca haina cuvintului rostit, Stiu deci ca inca rna socotl un semen al dumitale. Ei bine, paminteanule, te voi dezamagi : sint fiu al planetei pe care dumneata 0 numesti Marte I $tiu, de asemenea, ca m-al soeotit adineaori locuitorul unei lumi subterane ; te voi dezamagi !Ii de asta data ... Spune-mi, Ia vot,. pamintenil, fiintele vii pot· sa-!1i intrerupii vlata !1i s-o reia apoi mai tirziu 1

Eram prea uluit ca sa raspund ceva inteligibil. Cred eli am murrnurat un "da" sau, poate, numai l-am gindit; era insa de ajuns pentru dialogul acesta ciudat.

- Vorbesti despre fiinte in general. Dar semenii dumitale pot sa-~i Intrerupa temporal' viata 1

Impins iaras! de un imbold neeunoscut, l-am explicat cam incilcit despre incetinirea proeeselor vitale prin refrigerare, despre experientele care s-au facut cu niste cancerosi congelati in secolul treeut !iii readusi recent la viatii pentru a fi tratati, precum !Ii alte experiente asemanatoare. In timpul explicatiei cautam sa-i surprind infati~area, dar interlocutoru1 meu parca avea puterea sa sa invalulasca in intuneric. De citeva ori, cind lumina siiraca a cadranului de 11nga u~a Ii luneca in fuga pe casca de metal, am crezut ca disting acolo unde trebuia sa fie flgura 0 suprafata ourba, ca un fel de vizor opac pentru ochii mei de pamintean.

- Indiseutabil, e un inceput, observa el dupa ce rna ascultase, un inceput promitator. Noi am f;leut mai mult... incomparabil mai multo Mie, de pilda, mi s-a mtrerupt viata timp de peste douii sute cincisprezece milioane de ani martieni l Intelegi ? Doua sute cincisprezeee milioane. Am aflat adineaori, uitindu-ma la acest cadran l Doua sute cincisprezece milioane, s-o recunoastern, e destul de mult. Si as fi ramas inca asa cine . stle cit; dumneata m-al readus Ia viata, deschizind aceasta U!1a I

20

De la lear Ja cuceritorii Lanii

EVGHENI ,VASIL/EVICI HRUNOV

Inginerul cercetator E.V.

HRUNOV a fost cooptat in grupul cosmonautllor sovietici odata cu IURI GAGARIN, GHERMAN TITOV, BORIS VOLINOV ~i ceilalti membri ai "primei generatii",

Bine facut, energic, eu 0 frunte Iumlnoasa si ochi de culoare inchisa, tinarul serios ~ bun camarad si-a ci~tigat repede aprecierile ~i autoritatea unui om eu ample cunostinte,

care nu-si precupeteste fortele ~i timpul pentru ir.depJinirea misiunilor.

Evgheni Vasilievici s-a naseut la 10 septembrie ID33 tntr-o familie de colhoznici cu multi copii, In comuns Pruda (r. Volovsk, reg. Tula), nu departs de cunoscuta eimpie Kulikovo. TatiH cosmonautului, Vasili Egorovici, unul dintre primii tractortsti ai colhozului "Rasaritul lui Lenin", si-a educat fiii ir. spiritul unci munci einstite ~i perseverente, amlntindu-Ie mereu ca pe locurile copllariei lor, cu sase veacuri in urma, se decisese soarta Rusiei. Inca de atunci, miculul Jenia a mceput sa-I placa istoria patriei, care ulterior se va transforma intr-c pasiune constantii.

Familia Hrunov a dorit cu ardoare ca toti eel sase fii si doua fete sa capete 0 bunii educatie ~i 0 pregatire corespunzatoare, pentru a deveni agror.omi, invatatort, ooctori. Din nefericil"€ tnsa, tocrnai clnd Jenia si-a terminat elasa a VII-a, in familia Hrunov s-a intimplat 0 mare nenorocire: a murit tatal, Vasili Egorovict. ~ase cop ii, eu exceptia fratelui eel mare, Anatoli,' erau mal mid decit Jerua. El a loot

21

atunci hotarlrea barbateasca de a lncepe sa munceasca pentru a cistiga si a-!1i ajuta astfeJ mama ca sa-i creasca pe "eei mid". Dar mama viitorului cosmonaut, Agraf'ena Nikolaevna, arnintindu-st de dcrinta sotului ei, a decis ca Jenia sa invete in cor.tinuare. El a intrat deci la Scoala tehnica superioara de mecanizare a agriculturri din orasul Ivankovski, unce a studiat constructia si f'unctlonarea tractoarelor ~i a autornobilelor. Totusi el indragea foarte mult aviatia, fiind captivat de aparatele reactive, de mare vtteza, Ca urmare, .dupa sustinerea lucrarli de diploma care a cor.sfintit absolvirea scolil, Evgheni Vasilievioi s-a inscrls, impreuna cu alti colegi, la scoala de pilotaj a forte lor aerieoe militare. A avut aceiasi instructori si a tnvatat pe aceleasi aerodromuri ca $i V. KOMAROV. Dupa ce, in 1953, a absolvit printre primii cursurile de aviatie, proaspatul Iocotenent-pilot E. Hrunov este repartizat la 0 unitate unde a avut prilejul sa-l alba comandant pe "asul" D, GLINKA, de uoua ori Erou al Uniunii Sovietice, Gratie mur.cii perseverente ~i numarulul mare de ore petrecut.e in aer, E. Hrunov a ajuns in scurt timp unul dintre eei mai buni piloti de vinatoare din regiment Intre timp, in 1959 devenise membru de partid. In acea perioada (1960) s-a pus problema trecerii unor piloti foarte buni pe "tehnica r.oua", cum erau pe atunei numite (codificat) rachetele ; comandantul unitatii J-a propus pe E. Hrunov. Trecind cu succes toate probele ~i examenele, ta fata tinarulul

22

pilot s-au deschis larg portile .. oraselului cosmic" Aici a ince-:" put 0 noua si pasionanta activitate, unae pregatirea practica pe avioane, la trer.ajoare, prin salturi cu parasuta etc. se trnblna cu 0 tememica pregatlre stiintifica. De altfel, Hrunov era familiarizat cu invatatura, el absolvind in 1968 cu.calificativul "exceptional" Academia milltara de inginerl aeronautici "N.E. Jukovski".

Evgheni Hrunov a participat nemijlocit la pregatirea ~i desfa!?urarea misiunilor spatiale ale cosmonautilor nr. 2 (GHERMAN TITOV), nr. 5 (V. BIKOVSKI) ~i nr. 6 (VALENTINA NIKOLAEVNA-TERE$KOVA). In calitatea sa de dublura a primului astronaut care a "pA~it" \n vidul cosmic (A. LEONOV), Hrunov si-a tnsusrt manevrarea navelor de tip "Voshod". In ultlmil ani, E. Hrunov a activat prfntre speclalistit, cor.structorii sl savantii care lucrau la preble; mele spatiale, Aici I-a cunoscut si a colaborat cu renumitul savant care a fost acado S. KOROLlOV.

Cosmonautul Hrunov este casatorit : sotia sa, Svetlana Anatolieva, nascuta in 1939 i}i de profesie tnvatatoars, i-a daruit in 1959 un fill, pe Valeri.

In cadrul rnisiunii oln Iar.uarie 1969, cind a fost realizata prima statie orbitala experimentala, locotenent-colonelul Hrunova avut sarcini I}tiintifice si, impreuna Cll Ingtnerul-cosmonaut A. ELISEEV. a petrecut, in Cosmos peste 0 orA, trecind din nava "Soiuz"'-5 in nava "Soiuz"-4.

AlEKSEI STANISLAVOVICI EllSEEV

Inginerul AS. ELISEEV a devenit : cosmonaut mult timp dupa ceilalti trei membri ai primei statil cosmiee orbitale, fermata prln [cnctiunea naveIor din a treia generatie "Soiuz" - 4 l?i 5. Cu aceasta ocazie, ca de altfel ~i in cazul celor do~ speclalisti din zborul navei "Voshod"'-2 (K. FEOKTISTOV ~i B. EGOROV *), se adeveresc cuvintele aeademicianului S. KOROLIOV : "Tot mai multi oameni dir, eele mai diverse prolesH vor patrunde in Cosmos",

A. S. Eliseev s-a nascut la 13 dulie 1934 in orasul Jizdra, din apropiere de Itnistlta Kaluga, unde a trait marele 'fJOLKOVSKI. Cind Aliosa avea 7 ani, a Jzbucnit razboiul si, impreuna eu mama sa, Valentina Ivanovna, a plecat spre rasarit ; scoala medie Eliseev a urmat-o la Moseoya ; ulterior s-a tnscrls la facultatea de cor.structil de ma~ini a Institutului tehnic "N.E.

• In nr. 352 al Colect1el, portretele acestor dol cosmonaut! au fost d1n gre$ealA tntervertite (n.r).

Bauman". In faeultate Eliseev a fost activist al org.anizaiiei de Comsomol, a redaetat gazeta faculUitii, s-a preocupat de atletism ~i a devenit msestru a1 sportului la ... scrima.

In anul 1966 Eliseev este admis in grupul de oosmonauti, Iar un an mai tirziu sarbatoreste doua evenimente de seflrna: este prirnit in rtnourile partidului comunist !li·~i sustir.e cu succes dizertatia de candidat in ~inte tehnice. Aceasta rldicare a calificaril i-a fost deosebit d'e utila in perioada 1956-1966 cit a luerat ca Inginer la un birou de construeiii aeronautics.

Din primul contact cu colegii cosmonaut! s-a Inteles foarte bine , eu toti ; acestia l-au ajutat sa depaseasca unele perioade dificile ale antrenamer.tului, deoareee Eliseev nu avea ex perienta de pilot.

La 13 octombrie 1969, la bordul navei cosmice "Soiuz"-8, au fost plasati p"e orbita cosmonautii VLADIMIR ~ATALOV (eomandant) !Ii ALEXEI ELISEEV. AUituri de V. ~atalov. Eliseev a contribuit substantial la indeplinirea sarcinilor stiintifiee pe care le-a primit "troica spatiala" fermata din trei nave ("Soiuz"-6, 7 ~i 8), avind la bordo in total, sapte astronautl,

Desi are foarte multe cunostinte tehnice-stiintifice, este de parere ca un specialist trebuie sa Invete toata viata ; piirerea aceasta 0 are, probabil, de la mama sa, doctor in stiinte chimice la un institut a1 Academiei. Este casatorit cu Larisa Ivanovna, Ingrner-proiectant, ~i au o fetitii. Elena, de noua ani.

23

JAMES ALTON Me DIVITT;

DAVID RANDOLPH SCOTT,

James Me Divitt Sea nascu! 10 10 iunie 1929 in orcsul Chicago (Illinois) ; scoclo medie a f<lcut-o la Kalamazoo Central High School, iar in periocdc 1948- 1950 a urmat cursurile colegiului Jackson.

E interesant de remarcat ca intre cele douc eolegii el a tndeplinit timp de un an meseria de meconic lo centrale term ice. Dupa absolvirea scolii de pilotc] a fortelor aeriene, in 1951, a zburat pe reactoarele de villa· toare F80 ~i F86. Tn anul 1957

. intra lo Universitatea din Michigan, pe care a absolvit-o primul din promojia sa, c bllnind titful de inginer aeronautic. Tn perioada 1959-1960 Mc Divitt puleo fi gasit Io cursurile de piloji de tncercore de la celebra bczd oeriana Edwards (California), uncle, dupd lerminarea scolii, esle opril aviator experimentator. A zburat ~i 0 incereat nenumcrcte oparote reactive, fiind selectionat ~i pentru programul de verificare 0 perforrncnjelcr ovionului-rcchetc "X-1SU, N-a mai pu-

RUSSELL LOUIS SCHWEICKART-

avangarcla misiunii selenaffl

Colonelul JAMES A. Me OJ· VITT din fortele aeriene militare ole S.U.A., comandantul misiunii "Apollo" -9, considerd zborurile cosmice co 0 sarcina profesionola si nu ca 0 aventura personola.' Cosmonautul inall de 1,77 metri, cu ochii clbcstri ~i po· . rul puncta! de fire orgintii, are 0 mare experiento de zbor, consfintita ~i de 15 ordine si medafii, printre care douo "Exceptional Service Medal N.A.S.A.", trei "DistinguisQed Flying Cross" ~i cinci medalii aeronautice ...

24

tut participa lo aceasta deosebit de interesanta activitate deoorece la 17 septembrie 1962, pe cind avea gradul de capitan, a fost inclus in al doilea grup de astronauti al NAS.A. La ccecsto data pilotul Mc Divitt avea la activul sau 2600 ore de zbor, dintre care aproximativ 2000 pe avioane aeroreactive.

Mc Divitt a primit botezul spotiului lo 3 iunie 1965, in calitale de comandant al cabinei "Ge· mini" ·4, care a evoluat timp de 98 de ore in jurul Terrei (66 de rototii . circa 2,7 milioane km). Cu aceasta ocazie, regretatul E. H. Whi1e a fost primul cosmonaut american care a iesit in afara cabinei spatia Ie. Au urmat preqdtirile pentru misiunea navei "Gemini"·S, la care Mc Divitt si-c adus 0 substcnticlc contributie concretizata ~i prin prezen]o so in grupul operativ din centrul de cornondd a zborului.

Caracterizat prin precizie ~i 0 deosebitd otenjie in transmiterea ordinelor ~i a inforrnctiilor, precum ~i in diagnosticarea preblemelor tehnice, Mc Divilt este un exemp!u in acest sens. 0 data, in timpul zborului pe orbitd, unui dispoziliv i se rupsese un reticul; certndu-i-se omanunte asupra fenomenului, doctul cosmonaut nu s-o lasat rugat ~i a oferit un cdevdrct monolog de 0 mie de cuvinte asupra porticulcritcjilor acestor reticule I Tn asemenea condijii esle usor de tnteles de ce Mc Divitt este membru 01 Socielatii americane de rachele ~i 01 Societotii pilotilor de incercare ?i ca in anul 1965 i s-c acordat de cotre Universitatea din Michigan titiul de doctor ho-

noris causa in ~tiinte . astronautice.

Pentru a participa 10 misiunea "Apollo" ·9, astronautul Mc Divitt s-a antrenat in mod special timp de un an ; el a declarat inainle de start ca acesta "va fi faro indoiala cel mai interesant periplu spatial" plnd la acea data ~i "complet diferit de tot ce s-a facut anterior".

Intr-cdevcr, in cele zece zile cit a durat misiunea "Apollo"-9 (3-13 martie 1969), principalul rezultat l-ou constituit nenumaraiele lncercdri la care a fost supus complexul sistemelor rnotoare ~i electron ice ale modulului lunar (llpaianjenul") ~i rezultatele simulerilor opercjiilor de aselenizare ~i decolare de pe Luna, care au consacrat definltiv "mini" -nava cosmice cu care in iulie a. c. N. Armstrong ~i E. Aldrin au coborlt pe Selena. Tn calitate de comandant 01 rnisiunii "Apollo" -9 ~i de copilot pe "Paianjen", comandantul Mc Divitt a colaborat intens cu R. Schweickart la verificarea modulului lunar, ta monevrarea cces'u'o si lei numeroasele cercetari ~i ;imulari de operotii spatiO'le care urrnou sa fie Indeplinite in cadrul urmdtoorelor lensari HApollo"-10 ?i 11.

Me Divilt este cosotclrit cu Patricia A. Haas din Cleveland, Ohio, care i-o ddruit porru copii :

Michel (12 ani), Ann (10 ani), Patrick (8 ani) ~i Kathlen (2 ani). Tn acest fel, cosmonautul Mc Divitt a mai reolizot 0 "premiera spatiata": este cel dintii ernerican dintre "oamenii spotiului" care are un copil dupo indeplinirea unei misiuni in Cosmos!

25

DAVID RANDOLPH SCOTT, colonel aviator si cosmonaut 01 S.U.A., 01 doileo pe lista echipcjului navei "Apollo" -9, .s-a noscu! pe un aerodrom, co flu 01 unut pilot militar, ~i a primit botezul. oerului 10 ... 12 ani! Scott are 0 mare experienjo de zbor in conditii periculoase. Odotd a fost obligat so aterizeze pe un teren de golf deoarece molorul cporotului sou s-a oprit in zbor ~i orice incercare de repornire in oer a fost infructuooso. Cu 0 alto ocazie, pe dnd survola Morea Nordului, 0 pend de motor l-o obligat so coboare pino aproape de crestele valurilor, ceeo ce nu l-o putut opri so-sl educe totusi intac! aparatul pe un oerodrom olandez. Alto data situatia a fost si mai dif!cila : un cpcrot supersonic de tip F-104 I-a obligat pe D. Scott so se cotapulteze, acesto fiind absolut singurul mijloc de a se salvo. Dupe pdrereo speciolistilor, toote oceste evenimente au fost cu mult intrecute de aventura incercota cu prilejul zborului spafiol pe "GeminiM-S (mortie 1966). Echipojul era format atunci din

26

orhicunoscutul "lunoutM Neil Armstrong, comandont, ~i din D. Scott, in calitate de copilot. Co urrnore a unui scurtcircuit, nova 0 sea pat de sub control ~i un motor-fuzee de orientare a imprimat 0 rotctie nedcritc cobinei: SO de ture pe minut l Deed [inern seama co in opropierea cabinei se afla rccheto "A!;lena". cu care c~ puti~ t!mp mci lncinte se reclizose lntllnirea spatiola, ne. putem do ~eC!ma de imensul pen col 01 unet CIOCniri catastrofale. Totusi, cu un exceptional efort d~ gindire ~! de actiune, eel doi ostronouji reus esc sa preintlmpine accidentul,' dar sint nevoi]i so incheie rnisiuneo dupd numoi 7 rotcjii ~i sa o.leaga un nou loc de omenzore (Oceanul Pccific, in loc de Atlantic). "Una dintre cele. m,!1 dificile perioode ale ocestei mrsiuni 0 fost rastimpul pina au venit novele de recuperore" - isi aminteste cosmonoutul.

'David R. Scott s-a ndscu! 10 6 iunie 1932, 10 Randolph Field (San Antonio, Texas), centru cunoscut co un cdevdrct "West Point 01 aviatiei" . Total sou, cctualmente generalul de brigada in rezervd Tom W. Scott, locoieste acum cu mama cosmonautuiui in localitatea La Jollo (California). Inco din copildrie, Do; vid a iubit aviatio, total sou incurojindu-I in mOod deosebit. A urmot Western High School NYoshington} ~i apoi un an 10 Universitatea din Michigan. Se transfera la Academia militord, pe care a cbsolvo in 1954, primind titlul de inginer (01 5-leo din 633

de condidoji]. -

A intrat tn fortele militore ~i a servit co pilot de vinatoare in Europa; dupd ce s-a intors in potrie, a intrat 10 Institutul tehnologic din Massochussets, unde ~i.a pregatit feza de doctorat in

~tiinte aerospafiale. Aceasta lucrore s-a referit la problema de navigatie spatiala, iar majoritatea preocuperllor sola au fost axate pe dirijore ~i navigotie ccsmico.

Scott are peste 3000 de ore de zbor, el fiind un apreciat obsolvent 01 $colii fortelor aeriene rnilitare de pilof de incercare. A fost selection at de. NAS.A. in cadrul celui de-al 3-lea grup de ostronouti (8 octombrie 1963).

David Scott este un entuziast propagandist 01 avantajelor educotiel fizice, cu care se indeletniceste zilnic dte 0 ora i de osemen eo, jooco handbal ~i prcctico inotul. Tn copildrie aces! sportiv astronaut .0 suferit des-

tule necazuri din pricina unei sCInctati ~ubrede: a ovut plcgi alergice ~i a trebuit so stea 0 saptamina tntr-en cort special cU oxigen din cauza unei crize de astm.

Este cosotorit cu Ann Lurton Ott din San Antonio, fiica tot de general in rezervd, care i-o doruit doi copii: Tracy (7 ani) $i Douglas (5 ani). Familia Scott 10- celeste aproape de familia Mc Divitt in cortierul Nassau Bdy, in apropiere de Manned Space Center din Houston.

D. Scott este decorot cu "Exceptional Service Medal N.A.S.A.",

"Air Force Astronaut Wings" ~i "A.I.A.A. Astronautics Awerd",

RUSSELL LOUIS SCHWEICKART, copilotul civil 01 modulului lunar din misiunea ,,Apol!o"-9, s-o posionat de ceroncuticc incc de pe cind construia micromodelele de planoare pe mica fermc a porintilor de 10 Bailey Corner (New Jersey). S-o noscut 10 25 octombrie 1935, iar primele studii le-o

focut 10 Manasquan High School din New Jersey i ulterior a intrat in Institutul tehnologic din Masscchussets CM.I.T.l, pe care l-n absolvit cu talul de inginer aeronautic. Dupd studii a devenit membru 01 corpului pilotilor of i[eri de rezervd si a urmat scoolo de oviotie, zburind opoi patro ani pe diverse aparate militare cu recctie.

. Dar "Rusty" (numit cso pentru culoarea rosie a pdrului sou), ajungind 10 concluzia co are preocupdri stiintifice mai strinqente, a aband'onat temporar "cerul" ~i a revenit 10 M.I.T., unde si-c luat doctoratul in aero si 'astranautico. Pe clnd activo in Cambridge (Massqchussets) 10 0 seria de proiecte ~i·intifice, printre care studierea atmosferei lnclfe cu aparate montate. pe baloane, ~i-a strins date ~i penlru leza de doctorat, care s-o referit 10 cercetarea reflectcrii lurninii- in stratosfero. Lucra pentru doctorat dnd NAS.A. 1'0 selectionat in

27

onul 1963; ern aproape sa fie respins din couza celor 1,80 metri oi sai, dar limita de ineltime pentru cosmonouf s-a ridicot, ~i IIRustyu a trecut examenul ! "Tot· deauna am dorit so devin cosmonaut ~i de aceea am invetat cit am putuJ mai bine" - i~i orninteste IIRustyu Atunci crnd a trecut 10 NoAoSoAo, el era cercetetor 10 MoI.T. (Iaboratorul de ostr-onomie -experimentale), specielizat in fizica atmosferei ~i observo reo stelelor. Tn scopul prlmei sale misiuni spctlole s-a pregatit timp de cinci ani (I), entrentndu-si corpul saptemini la rind pentru mi~cari ~i manevre in

•

o~

- Ja termfna 0- data, domnule, cu pove~tile astea stupide despre farlurii zburQ.toare I •••

28

afaro cabinei. Scopul ocestui entrenament dur era de a rep eta miscdrile necesare echipojului pentru a se transfero din modulul lunar in cabina "Apollo· tn eventualitatea co tunelul ce leage cele doua module nu or fi fast occesibil.

Sotia lui R. Schweickart este Clare G. Whitfield, cu core are cinci copii: Vicki (9 ani). Rondolph ~i Russell (ambii de 8· ani), Elin (7 ani) ~i Diana (4 ani). "Rustyu este un pasionat 01 muzicii closice, citeste filozofie $i se preocupd muft de educotic copiilor sai.

FL Z.

UJ'J\OR

Desen de FLORIN STEFANESCU suceava

Cenaclul -5. F. - Jurnalde bord

, -

29 august 1909. A doua ~edinta a cenaclului S.F. 10 "Tehni!!club" a lasaf am;ntiri nu prea favorabile penfru acesta ~i ne-e fc'icuf so ne gindim cu nostalgie 10 prima noastra intl/nire. De data aceosla, invito!;; cenaclului au fost ziarisfa Adriana Cruceru $i scril!'Urul Horia Aroma, care a condus Ijedinta. In cadrul acesteia, Florian Semen a cilit "Mony $i C 8" ; poveslirea "abunda in reo petil;ineplaculeurechjj" ($Iefan Nicolici) $i n-ore suficient de bine conturofe circumslan!ele conf/ictului om-mosind, Horia Aroma, reo marcind psiho/ogia sumcrd a eroilor, orata co daca "omul nu traie~te, IUCToreo e moortd".

o hibernare benevo/a timp de 1 000 de an; intr-un cOljciug de ·_gheo/a ce ,,se invirteste cu mate viteza In iutu! Piunintului" creeozd eroului din "Exist din nou" onumite probleme pe core Ion lordache '$i _do toata si!inJo sa i Ie rezolve.

Una dintre bune/e intentii ale outorului a fost oceea de 0 cornbina refrigero!io cu efecte/e "construcfiei timpului", idee core, fi~ rests, 0 fost imediat pulverizota de sludenlul Sandu Draghici. Luerarea, de$i prezinta "unele poso,'e explicotive, excesiv • de lungi"

(Horio Aroma), este scrisa destu de cursiv Iji cu umor. --

- Deootece teoretiziui!« savonte de un redondant didocticism ou fost reprezentote cu cinste, reominrim $; celor ce n-au venit 10 prima $edin!a co "cenoclul esle un loc unde vom Incerca so fim modest!",

7 octombrie 1969. Lucrari/e cenaclului ou fost conduse de scriitorul Ion Hobana; le-o caracterizat 0 atmosfera de travaliu sincer, colegiol. Povestirea lui Dan Mihailescu "Legea ratiunij" incearca So goseosco 0 noua soluJie enigmei "mef-eoritului tungus" ; dar cum ultimele ipoteze of irma co meteoritul n-o fost decit 0 {ormidabila erupfie vulcanico, se pare co denumirea ceo mo] potrivita or {i "Fenomenul tungus" (Ion Hobana). Autorul ilj; obliga eroul so asiste 10 intreaga evolufie a vie!ii de pe Pemint (de 10. inceputurile ei pin a prin anul 1908), ceeo ce trebuie sa recunocstem co esie putin cam mulf, chiar $i pentru un exlraleresfru.

In ceeo ce priveste parlea "Iiteroro", ,,0 sporire a ritmului prin nota!;i mai pu!ine" $i "chiar citeva puseuri de sfranielale" (Ion Hobona) or face co lucrarea so devina $; mai inleresanla.

In continuare, Sandu Draghici a citit "Umbra" i a fast 0 expe(ienta inedlfo, coci "Umbra" este 0 poezie. Eo se foce remorcotd prin unele imogini frumoase, dar mar ales prin faptul co "din colo de imagini pulseaza 0 idee" (Ion Hobana). Totu$i Sandu Draghici toorna 0 tema de aetualitale S.F. ,nlr-un tipar "cam prea euminte penfru eo", de aceeo Ion Hobano propune penfru cresierea dinomis-, mului interior 0 renun!are 10 tonul expJicaliv. A fost un ineeput oromijator, a earu; urmare 0 o$teptom cu interes.

1n intheiere au fost proieetate imagin; din limpul misiunii

"Apo/lo":'_71 •

DANIEL COCORU seeretarul cenaclului S.F.

TIMISOARA

,

~1-4. INAUOURA T ~I EA . UN CENACLU SF

Rugam pe colaboratorii no,tri sa ne trimita lucrarile lor dactilografiate (10 31 de rinduri, pe 0 singuriL parte Q filei).

Manuscrisele nepublicate nu se inapoiaza.

Printre alte ccjiuni legate de pasiunile extrounivsrsltcre, 10 Coso de culture a studentllor din Tirnisoorc a fost intrunita 10 17 octombrie a .. c. 0 "masa rotundc" pe marginea unei teme SF: Extrcterestrii. Au luat cuvintul Valeriu Panasiu, respcnsobilul cultural 01 Casei de culture, ~i scriitorii Adrian Rogoz, Mircea $erbanescu ~i Ovidiu ~urianu.

La 9 noiembrie a fost lnfiinjot tot acolo cenaelul SF "H.G. Wells".

Deocamdata numorul cdeptilor sint sopte [studerrtii Lia Voinea, Ion Cartianu, Viorel Coifan, Radu Rusu, Doru Treta, elevul tonica Lucian ~i S'ecretarul cenaclului, cunoscutul nostru colaborator Laurentiu Cernef). A fost discutotd 0 povestire de Viorel Coifan ("PescuitHf. A participat 10 inaugurare scriitorul O. Surionu.

Ii Felicitdrn pe prieterrii nostri timisoreni cu prilejul nosterii cenoclulul lor SF $i dorim so vedem rosarind ~i in alte erose asemenea focare ale cnticipotiei.

POSTA CITITORILOR

..)

NICOLAU lOAN (str. Laurilor 2, BI. 35, ap. 23, sc. B, et. II, Ploiesti, judo Prahova) are in plus numerele: 98, 102, 141, 146, 150, 157-161, 163-164, 168, 184, 210, 212, 224, 241-242, 244, 270, 277, 279, 307, 311, 324, 349, pe core Ie do in schimbul unor brosuri core ii lipsesc.

MARIANA MARINESCU (str. I. S. Bach 2, sc. A, et. I, ap. 4, Bucuresti - 1) are dubl.etele : 24-25, 49-50, 82-83, 200, 218, 315, 355, pe care Ie ofe~o in schimbul unor numere ce-i lipsesc.

NICULESCU CRISTEA (str. Calimone~ti 30, Bucuresti, sectorul 7, telefon 181200) oferd numerele: 2-6, 8-14, 16-21, 25-28, 30-32, 34, 36-37, 39-43, 45, 49-51, 53-54, 57, 61, 68, 75, 78-S0, 82-88, 91-93;-99, 123, 167, 170-172, 188-189, 191, 193, 196-199,· 219, 231-237, 239-240, 250, 252-254, 257--260, 265, 273, 283, 335, 342.

30

Pentru toti fanii science-fiction-ului. ALMAN AHUh ,,sTIINT A $1 TEHNICA-1970" constitule 0 lucrare de prima importantd, 0 veritabila masind de calatorit 2n timp. Mai intU in trecut : pentru prima data ueti avea posibilitatea sa contemplati panoramic marile piscuri ale progresului stiintijic din perioada 1960-1970, eel mai uluitor deceniu din ultirnul milion de ani, sigilat de prezenta omului. Depiisirea cotei 100 la particulele elementare, laserul, quasarli, pulsarii, nasterea radioelectronicii cuantice, demitizarea gazelor nobile, vehiculele cu perna de aer, mondocomunicatiile, a trela genera tie a computerelor, motorul \V ankel, desci/rarea codului genetic, sinteza vie tii, gre/a inimii ii aselenizarea omului - iata tot atitea cuceriri reale care u s-at /i parut [antastice, chiar clasicilor anticipatiei din secolul trecut,

Dupa aceastd retrospectiod necesard unui cronozbor, urmeaza saltul spre rnileniul III. Cele rnai palpitante probleme ale viitorului se perlnda cu un comentariu competent ~i prestigios ilustrat : omul pe calea cuceririi oceanelor, automatizarea totalii a telejoniei moruliale, oljactronica, opiniile unui viitorolog, automobiZul In perspectloa anului 2060, vehiculele cu care vom explora planetele.

Pentru eel doritorl sa lntrevada pro/ilul artei secolului XXI, Adrian Rogoz a realizat un serial international: CIBERARTELE, din care ueti vedea ca aportul Romaniei la pZasmuirea /rumosuZui de mline este esenrial. Aceasta viziune este lntregita de strania pooestlre ltiintifico-fan~astica : .,Elegie pentru ultimul Barlington"

de Dorel Dorian. -

Va oferim un periplu temporal

31

Ui'i\OR

Desen de

ALEXANDRU SOMOGYI Cluj

Pauza

recreativa

fn epoca miniaturiziirilor

o

:~@§'

00

00 r4

00

'00

00 0° 00 00

IMPORTANT

Reinoiti-va abonamente/e pen tru anul 1970.

Abonati-va Clin timp Ii pe t-ermene cit mai

lungi penfru a va asigura continuitatea in primirea co/ectiei.

Pretul unui abonament este ~ :

• enuel- ············24 lei

• pe sese lun; ·················12 Ie;

pe trei luni .- 6 Ie'

Abonamente/e se lac prin liciile Ii

agentiile P111 la lactorii pOlt li Ii cliluzorii tie presa Jin intreprinclerl institutil Icoli si licee.

l

•• NOIEMBRIE 1969

PRETUL 1 LEU