Scurt istoric

Georgia (numită și Gruzia) este o țară în regiunea Caucazului. Situata la conjunctura dintre
Europa de Est și Asia de Vest, este delimitată la vest de Marea Neagră, la nord de Rusia, la sud
de Turcia și Armenia, și la est de Azerbaidjan. Georgia ocupa un teritoriu de 69,700 km ², iar
populația sa este de 4.3 milioane de locuitori. Din punct de vedere istoric, partea de vest a
Georgiei a fost cunoscuta sub numele de Colchis in timp ce platoul de est a fost numit Iberia.

Proclamare independenta
In cel de-al noualea deceniu al secolului XX au luat fiinta puternice miscari de independenrta,
care si-au atins obiectivul la 9 aprilie 1991, odata cu declaraţia de independenta fata de Uniunea
Sovietica. In acelasi timp au izbucnit in Abhazia si Osetia de sud-est razboaie de secesiune

Capitala :Tbilisi
Acesta se afla pe raul Kura si a fost fondata in secolul V de catre Regele Georgiei, Vakhtang I
Gorgasali. Orasul reprezinta un important centru cultural si de comert, gazduind numeroase
institutii importante precum: Parlamentul si Guvernul, Academia Georgiana de Stiinte,
Universitatea de Stat Tbilisi, Conservatorul de Stat Tbilisi, Banca Nationala a Georgiei si
Biblioteca Nationala Publica a Parlamentului.

Limba oficiala: Georgiana 71% (oficiala), Rusa 9%, Armeana7%, Azera 6%, altele 7%
Populatie: Georgieni 83.8%, Azeri 6.5%, Armeni 5.7%, Rusi 1.5%, altii 2.5% (recensamant
2002)
Religie: crestini ortodoxi 83.9%, musulmani 9.9%, Armenian-Gregorian 3.9%, catolici 0.8%,
altii 0.8%, atei 0.7% (recensamant 2002)
Recunoastere internationala : Georgia se bucura de recunoasterea internationala din partea
statelor

Societatea Georgiana:

Obiceiuri:Georgienii sunt un popor foarte ospitalier ce tratateaza strainii ca pe niste musafiri.

Societatea georgiana respecta o anumita ierarhie,in care varsta,statutul social si puterea sunt luate
in serios.Varstnicii sunt tratati cu deosebit respect,iar salutul cel mai frecvent este
,,gamarjoba,,insotit de o strangere de mana.
Georgieni sunt iubesc dansul si in special muzica,iar vinurile georgiene sunt foarte apreciate .
Libertatea presei in Georgia:,,Georgia are o presa partial libera,, este calificativul dat de o
organizatie internationala ce analizeaza starea libertatii presei in lume,,Freedom House,,.
Majoritatea ziarelor georgiene se reduc la 2 tipuri de media:pro-guvernamentale si anti-
guvernamentale.
Economie
Principalele activitati economice ale Georgiei includ cultivarea de produse
agricole:strugurii,citricele,alunele; minereuri de mangan si cupru;
sectorul industrial: producatoare de bauturi alcoolice si non-alcoolice,metale,avioane,masini
si produse chimice
 Domeniile de imbunatatire recente includ :cresterea sectorului de constructii,serviciile
bancare,sectoarele miniere.Insa reducerea disponibilitatii investitiilor straine duc la
incetinirea econimiei regionale ,acestea fiind riscurile emergente.
 Tara importa aproape toate resursele necesare de gaze naturale si petrol.Cresterea
capacitatii in domeniul hidrocentralelor este o componenta tot mai mare a aprovizionarii
cu resursele energetice de care tara are nevoie
 Constructia conductei de petrol Baku-Tiblisi-Ceyhan,gazoductul Baku-Tiblisi Erzerum si
autostrada Kars-Akhalkalaki sunt parte a unei strategii ce doreste a valorifica si capitaliza
locatia strategica a Georgiei intre Europa si Asia ,pentru a –si dezvolta rolul strategic ca
punct de tranzit pentru gaz,petrol si alte marfuri.
 Cu toate acestea economia Georgiei se confrunta cu un climat investitional dificil atat
intern cat si international.
 
Statistici:

 PIB:22 miliarde $
 PIB pe cap de locuitor 4.800 $ (2010est.)
 PIB pe sectoare agricultură (11%), industrie (27.1 %), servicii (62%) (2010est.)
 Inflatie5.7%(2010 est.)
 Populație sub limita de saracie 31% (2010 est.)
 Forța de muncă 1.19 milioane de oameni (estimare 2010)
 Agricultura:55,6%
 Industrie:8.9%
 Servicii:35.5%(2006 est)
 Rata somajului:16,4%
  
 Parteneri comerciali
 2.29 miliarde $i (2010est.)
 Parteneri principali Turcia (17,87%), , Azerbaidjan(12,3%), Turkmenistan( 8,9%)
Bulgaria 9.6%), Armenia (4,7%),Ucraina (6.82%), (8.78%) Spania 5.27% SUA( 4.99%)
 Importuri:4.828 miliarde$
 Datorie externă 3.381miliarde$ (31 dec 2010 est.)
 Productie gaz natural:8 miliarde $(2008 est)

Conflictul ruso-georgian.Centrul disputei Abhazia si Osetia de Sud

 
 Osetia de Sud Abhazia sunt 2 provincii separatiste pro-ruse aflate de peste 15 ani in
centrul tensiunilor dintre Rusia si Georgia
 OSETIA DE SUD:s-a autoproclamat ,,republica sovietica,,la sfarsitul anului 1990,iar in
1992 in urma unui referendum,populatia se pronunta pentru independeta si pentru unirea
cu Osetia de Nord-parte a Rusiei.
 Regiunea are o suprafata de 3.900 km patrati si o populatie de 70.000 de
oameni,majoritatea rusi.
 Abhazia
 Ce-a de doua regiune separatista,Abhazia era republica autonoma inca din 1930 in cadrul
Rusiei sovietice.
 Are o suprafata de 8.600 de km patrati si o populatie de 200.000 de oameni.
 In 1932 Abhazia si-a proclamat unilateral independenta,fapt ce a dus la declansarea unui
razboi cu Georgia.Conflictul a durat mai bine de un an si s-a incheiat cu mii de morti si
exodul a 250.000 de georgieni.

Razboiul ruso-georgian:Cauze

 Relatii tensionate intre Rusia si Georgia datorate:

 recunoasterii de facto a celor 2 regiuni separatiste georgiene de catre Rusia
 Existenta trupelor rusesti de ,,mentinere a pacii”in Osetia de Sud in pofida presiunii
internationale si a existentei a 250.000 de refugiati georgieni
 Politica prooccidentala a Georgiei si aspiratiile liderilor de aderare la NATO.
 Gazoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan,permite consumatorilor de petrol sa evite monopolul
energetic si capacitatea de santaj a Moscovei.

Pretextul razboiului :

 Atacul trupelor georgiene asupra capitalei Osetiei de Sud-Tinvali,provocat de militari

osetieni, au dus la crearea unei situatii instabile si extrem de tensionate.

Inceputul razboiului:

 Atacul Osetiei de Sud de catre Georgia a dus invazia concomitenta a militarilor rusi din
Osetia de Sud,si la deschiderea unui al doilea front din Abhazia impotriva Georgiei fara
nici o provocare
 In mod coordonat fortele navale si aeriene ale Rusiei au declansat bombardamente
intense asupra statului georgian.
Escaladarea violentelor au dus la mii de victime si refugiati
Obiectivele invaziei
 Agresiunea disproportionata a Rusiei in Georgia a avut ca obiectiv principal pedepsirea
guvernului de la Tiblisi pentru politica proocidentala si pentru dorinta Georgiei de a adera
la NATO.
 Controlul Osetiei de Sud ii va permite Rusiei sa ,,supraveheze” culoarele de transport
pentru conductele de petrol si gaze naturale care conecteaza bazinul Marii Caspice cu UE
prin Georgia si Turcia.
 Devastarea, ocuparea militara si fragmentarea Georgiei reprezinta un atentat direct al
Moscovei, cu scopul de a altera prin forta nu numai frontierele stabilite in urma
destramarii imperiului sovietic, dar si structurile de securitate din Europa, create dupa
sfarsitul Razboiului Rece. Cei de la Kremlin au semnalat ca statele din CSI care aspira sa
adopte democratia liberala de tip occidental ca sistem de guvernare vor fi penalizate, ca
integrarea lor in NATO nu va fi tolerata si ca Rusia nu va ezita sa intervina in forta ca sa
impiedice devierea de la normele stabilite de Moscova.

Reactia puterilor occidentale:

 Prin invazia Georgiei, fostul presedinte si actualul premier rus Vladimir Putin a avertizat
ca Moscova nu se teme de reactivarea unui conflict cu puterile occidentale, de izolare
internationala sau de condamnari oficiale. Elita conducatoare de la Moscova, imbogatita
din veniturile de la exporturile energetice, insista cu aroganta ca Rusia trebuie sa-si
restabileasca dominatia in vecinatate, ca aranjamentele de securitate "umilitoare"
instituite la finele Razboiului Rece nu mai sunt acceptabile si ca tara trebuie sa-si
recapete grandoarea si respectul de care s-a bucurat in perioada sovietica.
 Desi presedintele UE a intervenit prompt ca sa dezamorseze criza din Georgia, liderii
occidentali nu au reactionat cu claritate si coerenta. si nu au insistat ca mentinerea pacii in
Abhazia si in Osetia de Sud sa fie internationalizate. Din contra, in 2008, occidentalii au
pus presiuni pe guvernul de la Tbilisi ca sa accepte exclusiv "pacificatori" rusi care,
evident, nu erau impartiali.
 Est-europenii au fost indignati de toleranta excesiva franco-germana fata de
comportamentul agresiv si arogant al Moscovei. Opinia publica din Polonia si Cehia i-a
imputernicit pe oficialii de la Varsovia si de la Praga sa semneze acorduri preliminare cu
SUA pentru instalarea interceptoarelor antiracheta si, respectiv, a instalatiilor de radar.

Nerespectarea acordurilor cu UE:

 In octombrie 2008, Moscova a anuntat ca, asa cum se obligase in acordul cu presedintele
francez Nicolas Sarkozy, retragerea trupelor din Georgia, a satisfacut conditiile
specificate in acord si "totul" a revenit la normalitate. Liderii din Germania, Franta si
Italia au acceptat declaratiile Moscovei .In realitate, retragerea trupelor ruse din Georgia
 nu s-a conformat acordului cu UE. Partile combatante trebuiau sa revina la situatia de
dinainte de 7 august. Peste 8.000 de militari rusi au ramas in provinciile georgiene
Abhazia si Osetia de Sud.
In urma razboiului din Georgia, militarii rusi stationati in Abhazia si Osetia de Sud nu
mai pot pretinde ca sunt "trupe de pacificare". Conform acordului Sarkozy-Medvedev,
250 de observatori UE au fost mandatati sa supravegheze incetarea ostilitatilor si
revenirea la starea antebelica. Pana acum, Rusia nu a permis observatorilor UE sa intre in
cele doua provincii separatiste georgiene.

Instabilitate in Caucaz:

Invazia Georgiei de catre trupele Rusiei a speriat celelalte tari din Caucazul de
Sud si a creat instabilitate in Caucaz. Azerbaidjanul, desi are aranjamente comerciale
importante cu tarile din Vest, a evitat sa aiba relatii tensionate cu Moscova. In viitor, alte
tari exportatoare de gaze naturale, precum Turkmenistan si Iran, s-ar putea conecta la
Nabucco. Rusia este deranjata de faptul ca Azerbaidjanul aprovizioneaza Georgia cu
gaze, invalidand subordonarea energetica a Georgiei fata de Moscova. Desi aliata cu
Rusia, Armenia incearca discret sa stabileasca noi relatii in exterior. Recent, Erevanul a
contactat oficiali din Turcia cu intentia de a normaliza relatiile interstatale si de a
deschide granita dintre cele doua tari. Ca sa-si diminueze dependenta energetica de Rusia,
Armenia a elaborat un plan ca sa importe gaze naturale din Iran.

Concluzii in urma razboiului:

 Mai multi comentatori si unii lideri occidentali considera ca Rusia trebuie sa fie
admonestata pentru invadarea, ocuparea militara si fragmentarea Georgiei. Inainte de
invazie, Rusia a oferit cetatenie si pasapoarte ruse locuitorilor din Abhazia si Osetia de
Sud. Ceea ce i-a permis ulterior sa pretinda ca Federatia Rusa s-a simtit obligata sa-si
"protejeze" cetatenii din alte state. Asemenea cetateni "adoptati" exista si in alte republici
desprinse din fosta Uniune Sovietica, precum Moldova, Ucraina, Tarile Baltice, Belarus
si Kazahstan. Daca Moscova nu va suporta repercusiuni pentru invazia Georgiei, cei de la
Kremlin ar putea fi tentati sa intervina si in alte state din vecinatate, in baza acelorasi
pretexte dubioase.
 Atitudinea exagerat de indulgenta franco-germana fata de intensificarea agresivitatii
Rusiei in tarile vecine si declaratiile oficialilor vest-europeni ca Ucraina si Georgia
apartin "in mod natural" unei anumite "sfere de influenta" a Moscovei au fost repudiate
vehement de membrii UE din Europa Est-Centrala. Ca sa stavileasca expansionismul
insolent al guvernantilor rusi, statele membre in Alianta Nord-Atlantica ar trebui sa
sprijine neconditionat independenta si integritatea teritoriala a Ucrainei si a Georgiei, sa
 le accepte oficial in programul MAP la conferinta NATO din decembrie si sa condamne
acapararea fortata a provinciilor georgiene. In urma invaziei ruse in Georgia, NATO
trebuie sa elaboreze planuri concrete pentru apararea tuturor membrilor din Europa
Rasariteana fata de incursiuni din afara si sa avertizeze explicit regimul de la Moscova ca
strategia "sferelor de influenta" este inacceptabila in secolul XXI.
