Transformata Laplace

Definiţie. Se numeşte funcţie original, o funcţie f : ¡ → ¡ , ( £ ) ,

care satisface condiţiile:
- f ( t ) = 0, ( ∀ ) t < 0.
- f este derivabilă pe porţiuni.

- există M 0 > 0, s0 ≥ 0 , astfel încât f ( t ) ≤ M 0 ⋅ e

s0 ⋅t
.
s0 se numeşte indicele de creştere al funcţiei f.

Observaţie. Funcţia treaptă unitate, definită prin

0, pentru t < 0
1

η ( t ) =  , pentru t = 0 este funcţie original cu indicele de
2
1, pentru t > 0
creştere s0 = 0.

Se notează cu F0 spaţiul liniar al funcţiilor original.

Definiţie. Operatorul L : F0 → F , unde F : £ → £ , definit prin

∞
L [ f ] ( p ) = ∫ f ( t ) ⋅ e − p⋅t d t , p = s + i⋅ σ , se numeşte operatorul
0
lui Laplace, iar L  f ( t )  ( p ) se numeşte transformata Laplace a
funcţiei f ∈ F0 .

Reguli de calcul cu Transformata Laplace

Fie f ∈ F0 cu indicele de creştere s0 şi F ( p ) = L  f ( t )  ( p ) .

1. L  f ( t − τ )  ( p ) = e− p⋅τ ⋅ F ( p ) , teorema întârzierii.

2. L eq⋅t ⋅ f ( t )  ( p ) = F ( p − q ) , teorema deplasării.
 
L  f ( ) ( t )  ( p ) = p n ⋅ F ( p ) −
n
 
3. , teorema de

−  p ⋅ f ( 0) + p ⋅ f ′ ( 0 ) + ... + f ( n −1) 

n −1 n−2
( 0 ) 
derivare a originalului.
4. L ( −t ) ⋅ f ( t )  ( p ) = F
( n ) p , teorema de derivare a imaginii.

n

( )
t  1
5. L  f ( τ ) dτ  ( p ) = ⋅ F ( p ) , teorema de integrare a
∫
 0  p
originalului.
6. Produsul de convoluţie
Fie funcţiile f , g : [ 0, t ] → ¡ , ( £ ) . Se numeşte produsul de
convoluţie al funcţiilor f şi g , funcţia
t
( f ∗ g ) ( t ) = ∫ f ( τ ) ⋅ g ( t − τ ) dτ .
0
L ( f ∗ g ) ( t )  ( p ) = F ( p ) ⋅ G ( p ) , unde F ( p ) = L  f ( t )  ( p ) şi
G ( p ) = L  g ( t )  ( p ) .

7. Teoreme de dezvoltare
A( p )
Dacă F ( )  ( )  ( ) şi
p = L  f t  p F ( p ) = este o funcţie
B( p)
a)

raţională, în care gradul numărătorului este mai mic decât

gradul numitorului, iar numitorul B ( p ) are numai rădăcini
simple, acestea fiind ( pk ) k =0,n , atunci funcţia original
___

n A ( pk ) pk ⋅t
corespunzătoare este f ( t ) = ∑ B′ ( p ) ⋅ e .
k =0 k
 ∞
an
b) Dacă F ( p ) = L  f ( t )  ( p ) şi F ( p ) = ∑ n , atunci funcţia
n =1 p
∞
an
original corespunzătoare este f ( t ) = ∑ ⋅ t n −1.
n =1 ( n − 1) !
Proprietăţi
1
1. L [ 1] ( p ) =
p
1
2. L e  ( p ) =
λ ⋅t
, λ ∈ £.
p−λ
p ω
3. L [ cos ωt ] ( p ) = 2 2
, L [ sin ω t ] ( p ) = 2 2
.
p +ω p +ω

Aplicaţii

1. Să se rezolve ecuaţia integrală

t
1
x ( t ) − 2 ⋅ ∫ x ( τ ) dτ = ⋅ ( 1 − cos3t ) .
0
9
2. Să se rezolve problema Cauchy
 x′′ ( t ) = 2 ⋅ x′ ( t − 1) − x ( t − 2 ) + 1
 .
 ( )
x 0 = x ′ ( )
0 = 0
Indicaţie.
1
L  x′′ ( t )  ( p ) = L  x′ ( t − 1)  ( p ) − L  x ( t − 2 )  ( p ) + .
p
L  x′′ ( t )  ( p ) = p 2 ⋅ X ( p ) −  p ⋅ x ( 0 ) + x′ ( 0 ) 
L  x′ ( t − 1)  ( p ) = e − p⋅1⋅ L  x′ ( t )  ( p )
L  x ( t − 2 )  ( p ) = e − p⋅2 ⋅ L  x ( t )  ( p ) = e −2⋅ p ⋅ X ( p ) .
3. Să se rezolve ecuaţia integrală
t
x ( t ) = t ⋅ cos3t + ∫ sin 3 ( t − τ ) ⋅ x ( τ ) dτ .
0
4. Să se integreze ecuaţia diferenţială
 x′′ ( t ) + 2 ⋅ x′ ( t − 2 ) + x ( t − 4 ) = t

 x ( 0 ) = x′ ( 0 ) = 0.
1
Indicaţie. L [ t ] ( p ) = .
p2

5. Să se rezolve ecuaţia integrală

t
t , t ∈ ( 0, 2 )
x ( t ) + 3 ⋅ ∫ x ( τ ) dτ =  .
0  2, t ≥ 2
Indicaţie.
t , t ∈ ( 0, 2 )
Fie funcţia f ( ) 
t = . Atunci se poate scrie
2, t ≥ 2
f ( t ) = a ⋅η ( t ) + b ⋅ η ( t − 2 ) .
Rezultă f ( t ) = t ⋅η ( t ) − ( t − 2 ) ⋅η ( t − 2 ) .
6. Să se rezolve problema Cauchy
 ′′ 1
 x ( t ) + 2 ⋅ x ( t ) =
 1 − sin t 2 .
 x ( 0 ) = x′ ( 0 ) = 0

Indicaţie.
1  1 
X ( p) = 2
⋅ L 1 − sin t 2  ( p ) .
p +2  
1 1 2 1
În acelaşi timp, 2 = ⋅ 2 = ⋅ L sin t 2  ( p ) .
p +2 2 p +2 2
1  1 
Rezultă X ( p ) = ⋅ L sin t 2  ( p ) ⋅ L   ( p) .
2 1 − sin t 2 
7. Să se integreze ecuaţia y′′ − y = f ( x ) , unde
0, pentru x < 0

1, pentru x ∈ ( 0,1)
f ( x) =  şi y ( 0 ) = y′ ( 0 ) = 0.
 − 1, pentru x ∈ ( )
1, 2
0, pentru x > 2

8. Să se rezolve problema Cauchy

 x′ ( t ) = 2 x + y − 3t
 , unde x ( 0 ) = 1, y ( 0 ) = 2.
 ( )
y ′ t = x + 2 y − 2
9. Să se rezolve problema Cauchy
 x′′ ( t ) + 2 ⋅ x′ ( t − 2 ) + x ( t − 4 ) = t 2 ⋅η ( t − 2 )
 .
 x ( 0 ) = x′ ( 0 ) = 0
Indicaţie.
Aplicând transformata Laplace ecuaţiei date, rezultă
p 2 ⋅ X ( p ) + 2 ⋅ e−2⋅ p ⋅ p ⋅ X ( p ) + e −4⋅ p ⋅ X ( p ) = L t 2 ⋅η ( t − 2 )  ( p ) .
 
L t 2 ⋅ η ( t − 2 )  ( p ) = L ( t − 2 + 2 ) ⋅ η ( t − 2 )  ( p ) =
2
   
= L ( t − 2 ) ⋅η ( t − 2 ) + 4 ⋅ ( t − 2 ) ⋅ η ( t − 2 ) + 4 ⋅ η ( t − 2 )  ( p ) =
2
 
= e −2⋅ p ⋅ L t 2  ( p ) + 4 ⋅ e −2⋅ p ⋅ L [ t ] ( p ) + 4 ⋅ e −2⋅ p ⋅ L [ 1] ( p ) .
 