Professional Documents
Culture Documents
Obiective: 1. Invatati studentul sa urmeze indrumari simple care pot fi insotite de gesturi pentru facilitarea
intelegerii. Scopul este acela de a promova dorinta de a raspunde cererilor utilizand un limbaj simplu
pe care este capabil sa-l inteleaga.
2. Probleme de predat:
Vino incoace
Stai jos
Nu misca mainile
Adu-mi te rog……..
(alte comenzi dupa caz…..)
Faza 2: Profesorul emite cereri cu cea mai mare probabilitate de raspuns. Cererile
se intaresc cand exista raspuns la cererile precedente. Atunci cand
studentul raspunde la trei sesiuni consecutive, treceti la Faza 3.
IMITATIE NON-VERBALA
3. Imitatia este baza pentru modelare care este un tip foarte important de
indicatie.
7. Imitatia este o sarcina simpla care poate fi folosita pentru stabilirea sau
restabilirea raspunsului si atentiei. Permite studentului sa se intareasca
usor.
1
oglindeasca actiunea profesorului (ex daca profesorul foloseste mana
dreapta, el trebuie sa foloseasca mana stanga). Fazele incep cu actiuni
evident mari si progreseaza cu miscari mai subtile si rafinate. Imitatiile
care implica manevrarea unui obiect fizic ( lasa sa cada un bloc intr-o
galeata) sau produc un raspuns sensitiv discret ( suna un clopotel) sunt in
general mai usor de invatat. Acelea care implica miscarea unor parti ale
corpului (ex. miscarea bratelor in lateral) sau miscarea unei parti a corpului
pe care el nu o poate vedea (ex . nas, cap) sunt mai dificile.
Indicatii: Folositi indrumare fizica pentru a trece studentul prin actiune. Gradual,
reduceti indicatia la o atingere usoara si apoi la un gest usor.
Criterii introductive:Nu exista cerinte pentru aceasta abilitate. Este una din cele mai
simple pe care le predam. Comportamentul in situ si contactul vizual pot
in general fi determinate in acelasi moment in care este predata abilitatea
aceasta.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece incercari fara
indicatie. Acest lucru ar trebui repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Incepeti cu probleme care implica manevrarea unui obiect. Predati fiecarui
student individual separat. Aceasta inseamna incercari repetate sau doar
acea problema fara un alt obiect. Odata ce studentul a indeplinit cu succes
actiunea fara indicatie, adaugati inca una sau doua probleme la fiecare
incercare. De-asemenea, fiecare problema trebuie folosita in mai multe
feluri pentru a construi atentie si stabili o discriminare. De exemplu, uneori
ar trebui sa scapati ciocanul in galeata in loc de a-l folosi pentru a bate
cuiele. Odata ce doua probleme se pot roti la intamplare, introduceti o noua
problema. Pe masura ce fiecare este invatata separat trebuie inglobata la
intamplare cu celelalte probleme predate inainte.
Manevrarea obiectelor
Blocheaza containerul Suna clopotel(scutura sau loveste)
Scoate jucaria Amesteca lingura in castron
Bate toba Arunca punga fasole
Suna cilindrul Piaptana/periaza parul
Pune palaria Face valuri
Scutura tamburina Scoate jucaria
Loveste masa cu blocul Invarte sus(preseaza jos)
Ingramadeste blocuri Claxoneaza
Ridica cana la gura Trage parghia
Scutura globul cu zapada Loveste bete
Rostogoleste masina Accidenteaza masina
Pune ochelarii de soare Bate din palme cu blocuri
Incarca/descarca camionul de gunoi Arunca mingea
Canta la pian Leagana papusa
Raspunde la telefon Sufla din fluier
Faza 2: Incepe atunci cand studentul a rezolvat cinci probleme din Faza 1. Alegeti trei
probleme din lista celor motorii mari. Pe masura ce fiecare este invatata,
adaugati o problema suplimentara pentru instruire. A sta jos nu trebuie sa fie
intotdeauna raspunsul care urmeaza ridicarii in picioare. De exemplu, puteti
sa-l puneti pe student sa bata din palme in timp ce sta in picioare.
2
Bate din palme Bate din picioare
Atinge nasul Fa cu mana
Bate usor burtica Atinge gura
Bate usor capul Plesneste genunchii
Acopera-ti urechile cu mainile Trage-te de par
Atinge cotul Atinge ochii
Bate usor umerii Atinge degetele de la picioare
Bate usor masa cu mana Ridica-te in picioare
Faza 3: Imitatii departe de scaun. Incepe atunci cand studentul a invatat cinci
probleme din Faza 2. Predati raspunsuri care implica deplasarea departe de
scaun, indeplinind o actiune si intoarcerea la scaun. Studentul trebuie sa ramana
in scaun pana cand profesorul termina de de demonstrat actiunea si se intoarce
la scaun.
Faza 4: Imita alta persoana. Profesorul indica pe cineva studentului pentru a-l imita si
spune “Fa asta”.
Faza 5: Odata invatate cinci probleme motorii mari (Faza 2) adaugati actiuni motorii de
finete.
Aceasta este o faza potrivita pentru a incepe imitatia orala-motorie. Vezi Imitatie verbala, Faza 2 ( imitatie orala-
motorie)
Faza 6: Lant continuu. Atunci cand au fost invatate zece imitatii din Faza 2, faceti-l pe
student sa va urmeze legand impreuna o serie de raspunsuri. Variati
raspunsurile pentru a mentine interesul si atentia si a promova generalizare.
Incepeti cu doua sau trei raspunsuri si apoi continuati cu lanturi mai lungi.
Scopul este acela de a oferi un singur indiciu verbal si a cere raspunsuri pana
cand lantul este completat.
Faza 7: Imitatie avansata. Atunci cand s-au invatat zece imitatii din Faza 2 si cinci din
Faza 3, treceti la discriminari mai de finete.
Exemple de discriminare:
Ridica unul contra doua brate
Atinge nasul cu un deget contra cu toata mana
Fa cu mana dreapta contra fa cu mana stanga
Bate usor o data contra de doua ori
Bate din palme sus contra jos
Faza 8: Lanturi in doi pasi. Acesta necesita folosirea memoriei. Dupa ce s-au invatat
3
20 de raspunsuri din oricare din fazele 1-7, incepeti sa inlantuiti raspunsurile
impreuna in raspunsuri in doi pasi (ex. puneti palaria si ciocane la usa). Incepeti
cu problemele predate in Fazele 1 si 3. Demonstrati ambele raspunsuri in timp ce
studentul priveste. Daca este necesar, indicatieati-l sa astepte pana cand se
termina a doua actiune. Apoi puneti-l sa execute cele doua raspunsuri. De-ndata
ce a invatat raspunsurile din fazele 1 si 3 incepeti sa folositi problemele
preparate in fazele 2 si 5 (ex. bate din palme si loveste-ti genunchii).
Faza 9: Incrucisare(ex atinge piciorul drept cu mana stanga; atinge umarul stang cu
mana dreapta)
Faza 10: Doua raspunsuri dintr-o data (ex. atinge umarul cu mana dreapta si
Genunchiul cu mana stanga; incruciseaza bratele).
Faza 11: Lanturi in trei pasi. La fel ca Faza 8, dar studentul efectueaza trei pasi in loc
de doi.
Faza 12: Imita actiunea in video. Prezentati stimuli vizuali si spuneti-I studentului “Fa
asta”.
Faza 13: Imita actiune din poza. Prezentati o poza in care cineva executa o
actiune si spuneti, “Fa asta”.
Referire
la pasaje
din alte
programe:Imitatia este incorporata in Imitatia Bloc, Imitatia Joc si Imitatia Verbala. Va duce si la Instructiuni
receptive. Negatia include “nu face asta”. Va rugam sa faceti referinta la aceste programe pentru mai multe informatii.
Imitarea cuburilor
Procedura:
4
O data ce aveti structurile formate, acestea ar trebui incorporate intr-un joc ( de ex: conducerea unei masini pe sub un pod). Ar
trebui folosite diferite tipuri de cuburi, cum ar fi: Duplo sau Bristle. Figuri in actiune sau animale pot fi incorporate,de
asemenea in cadrul structurii.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, aratarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti indicatiile
astfel incat studentul sa se descurce independent. Ca ajutor, la inceput ar trebui sa aiba doar cuburile de care are nevoie.
Ulterior, vor fi adaugate si alte cuburi care nu vor fi folosite in constructie.
Criteriu de initiere:
Studentul a completat trei rubrici din Faza Imitatie Non-verbala 1.
Criteriu de performanta:
Studentul rezolva corect opt rubrici din zece fara ajutor. Acest test ar trebui repetat cu cel putin un profesor in plus.
5
Puneti-i la dispozitie cuburi, si spuneti: “Construieste un turn”. Incepeti cu un turn din doua cuburi, si treptat cresteti
marimea turnului. Turnurile din 4 cuburi sunt asteptate la varsta de 1 an si 6 luni, 6 cuburi la 2 ani si 0 luni, opt cuburi
la 2 ani si 6 luni.
a. in varf
b. stanga vs. dreapta
c. fata vs. spate
d. orientarea cubului
Asigurati-va sa schimbati forma si culoarea cuburilor folosite de la test la test, si de asemenea sa varieze si amplasarea.
Scopul este de a stabili imitarea generalizata, nu de a invata anumite design-uri.
Faza 6. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate uniform ( de ex. lemn nefinisat, caramizi mari din carton).
Faza 8. Crearea unor structuri anume: masa, scaun, pod, garaj, masina, avion, tren, casa, pat, vapor etc. Modeleaza
un aranjament din cuburi care sa arate ca una dintre structurile de mai sus. Ulterior, poate fi folosita o fotografie,
completata de indicatii verbale. Ascundeti fotografia, si lasati studentul sa construiasca aranjamentul numai cu ajutorul
indicatiilor verbale. Puteti incorpora figuri in constructie pentru a arata clar ceea ce ati construit. ( de ex: intindeti o
figura pe pat). Incorporati jocuri in structurile create: (de ex. conduceti “masina”, asezati animale in tarc, etc.).
Abilitati motrice
Obiective:
Procedura:
6
Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Va trebui sa alegeti de la 3 la 5 obiecte cu care sa lucrati pe
rand. Unele obiecte pot fi introduse in programul de Imitatie Non -verbala. Altele sunt mult mai adecvate pentru lucru
in timpul jocului.
Indicatii :
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere : Studentul poate sa stea asezat pe scaun, sa stea nemiscat, sa tina obiecte si sa fie atent la profesor.
Criteriu de performanta : Studentul poate sa raspunda corect la opt intrebari din zece, fara nici o indicatie. Acest test ar
trebui repetat cu cel putin un profesor in plus.
Miscari de baza:
In picioare/asezat Mersul alaturat A bate mingea
Saritura Saritura dubla Lovitura cu piciorul
Intoarcere Alergatul Ritm
Dans Saritura Jucarii cu roti
Tumba Statul intr-un picior Tricicleta
Echilibru Urcatul pe scara Bicicleta
Mers cu spatele Prinsa Saritura cu sfoara
Patinaj pe gheata Surf Bowling
Leganare Inot Mingea T
Aruncarea la cos Galop Schiat
Aruncarea bean bag Volei Patinaj
Miscari normale :
3. Corespondenta
Procedura :
Studentul sta la masa si profesorul sta alaturi sau vis-a-vis de student. Asezati doua obiecte pe masa, cu suficient spatiu
intre ele.Inmanati studentului un obiect care sa se potriveasca cu unul dintre obiectele de pe masa, si spuneti-i :
« Aseaza-l langa cel identic ».Daca obiectul nu este bine asezat pe masa , este bine sa folositi o farfurie sau o tava
pentru fiecare obiect. Elementul-tinta trebuie asezat pe farfuria adecvata pentru a fi considerat corect. Schimbati locul
obiectelor dupa fiecare incercare. Eventual, numarul obiectelor care ar putea distrage atentia poate fi marit.
7
Pentru a facilita limbajul, dar si pentru a folosi mai mult din limbajul natural, o data ce a invatat conceptul de “acelasi”
sugestia verbala poate fi inlocuita cu fraze cu acelasi inteles, inclusiv “potrivirea/corespondenta”: “Aceasta cu ce se
potriveste?”, “gaseste obiectul identic cu acesta” etc. Copiii invata repede strategia potrivirii obiectelor, si in curand veti
putea omite total sugestiile verbale. Oricum, atunci cand sunteti pregatiti sa treceti la recunoasterea obiectelor, este
indicat ca atunci cand faceti incercarile pentru potrivire sa si numiti obiectul (de ex. In loc sa spuneti :”Aseaza langa cel
identic”, profesorul spune: “Aseaza langa prajitura”. Aceasta va permite studentului sa se familiarizeze cu recunoasterea
obiectului.
Pentru a-i spori motivatia, folositi materiale si concepte care prezinta interes pentru elev (de ex.: mancare, jucarii
etc.)
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Studentul poate sta asezat pe scaun si poate tine obiecte. In cazul in care contactul vizual este slab, acesta este un
program bun pentru dezvoltarea acestei abilitati, din moment ce privitul este esential pentru a da raspunsul corect.
Criteriu de performanta :
Studentul raspunde corect la 9 din 10 incercari, fara nici un ajutor, avand 2 variante, si raspunde corect la 8 din 10,
avand 3 sau mai multe variante.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 4. Culoare.
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie
care sunt identice din toate punctele de vedere, mai putin al culorii.Varsta de dezvoltare la care apare aceasta abilitate,
conform Brigazii de Inventariere a Dezvoltarii Copilului, este listata in paranteze, dupa ani si luni:
a) rosu, albastru (B: 2-0).
b) verde, galben, portocaliu, purpuriu (B: 2-6).
c) maro, negru, roz, gri (B: 3-0).
d) alb (B: 4-0).
Faza 5. Forma.
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie
care sunt identice din toate punctele de
8
vedere, mai putin al formei.
a) cerc, patrat (B: 3-0).
b) triunghi, dreptunghi (B: 4-0).
c) romb (B: 5-6).
Faza 6. Marimea.
Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de vedere, mai putin al
marimii.
Sortarea.
Culoare Zarzavaturi
Forma Haine
Marime Arginatarie, Vase
Fotografii Alfabetic
Categorii Imbracat
9
Inmanati studentului un obiect sau o fotografie, si intrebati-l :”Cu ce se potriveste aceasta?”. Studentul ar trebui sa o
potriveasca cu obiectul asociat.
Asocieri.
Creion / hartie lopata / caldare
Soseta / pantof lingura / castron
Perna / pat periuta de dinti / pasta de dinti
Servetel / farfurie haina / palarie
Costum de baie / prosop pranz / sandvis
Creta / tabla de scris foarfece / hartie
Flori / vaza caseta / casetofon
Caseta / aparat video camasa / pantaloni
Manusa / mana soseta / picior
Minge / bata lumanari / tort
Vopsele / pensula bicicleta / casca
Minge de baschet/ cerc matura / faras
Ulcior / ceasca perie de par / uscator de par
sapun / haina tren / sina
bebelus / biberon creion / carte de colorat
piulita / surub ciocan /cui
masina de tuns iarba / iarba
Observatie: Caracterizarea este un concept mult mai avansat decat potrivirea obiectelor diferite. Va rugam, respectati
categoriile programului. Potrivirea este, de asemenea, o faza preliminara a conceptelor cantitative si de citire.
4. DESEN
Procedura:
Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa el. Folositi un creion usor de tinut intre degete, o coala alba de hartie
sau o tabla de scris care poate fi stearsa.
Profesorul demonstreaza o actiune, si spune : “Fa asta”, sau foloseste alte ordine verbale ca cele listate mai jos.
Intotdeauna folositi miscari de la stanga la dreapta, si de sus in jos. Fiti atent la felul in care studentul tine creionul, si ce
mana foloseste. Oricum nu incercati sa fortati sustinerea de tripod inainte ca el sa fie suficient de dezvoltat pentru
aceasta. Organizati-va lucrul pe hartie intr-un mod sistematic. Sa nu “sariti” pe toata suprafata colii.
Abordati problema intr-o maniera ludica. In afara de desenul pe tabla, puteti folosi Magna-Doodle, creta pentru desenat
pe trotuar, pe pereti sau picturi.
Puteti desena un cerc pe fata unei pisici, o linie la tren etc. Generalizati de la marker la creion, pix, si asa mai departe,
dar in majoritatea timpului, permiteti-i sa se foloseasca de mijlocul lui preferat. Cautati moduri de a introduce desenul
in alte activitati( de ex: desenati casute pe trotuar pentru sotron).
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica pentru a dirija studentul pe durata actiunii. Treptat, renuntati la ajutor si limitati-va la o
simpla atingere.
Criteriu de initiere :
Studentul poate sta asezat pe scaun, sa priveasca obiectele pentru lucru, si sa tina creionul.
10
Criteriu de performanta :
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece, fara nici un ajutor. Acest proces ar trebui repetat in prezenta a cel
putin doi profesori.
Faza 2. Diferentiaza miscarile creionului : impingere / tragere vs. Miscare circulara continua.
Profesorul face demonstratia actiunii, spune : « Fa asta », si da creionul studentului.
Faza 4. Pictatul.
Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Incepeti cu carti care cer doar aplicarea culorilor cu apa.
Profesorul asigura materialele si spune studentului « picteaza ». Treceti apoi la folosirea unui set pentru pictat.
Figuri de trasat
Linie verticala
Linie orizontala
Cerc
Diagonala +X
C (desenat in toate pozitiile)
Atentie : Sabloanele pot fi folosite pentru a facilita acest pas, daca este nevoie.
Figuri de desenat:
Cerc
Patrat
Triunghi
Romb
11
Faza 11. Desenarea obiectelor cunoscute cu mana libera. Nu exista nici un model la vedere.
5.Jocul
Initial, studentul i se vor arata conditiile esentiale ale jocului, intr-o situatie cat se poate de naturala. In orice caz, ar
putea fi necesar sa incepeti in cadrul unui mediu de invatare mai structurat. In afara de reducerea posibilelor lucruri care
atrag atentia, aceasta il poate feri de a se simti stigmatizat pentru ca nu a invatat comportamentul potrivit pentru joc.
Procedurile instructionale vor include demonstratie, interpretare de roluri si practica. Imediat ce abilitatile esentiale sunt
stapanite, el va exersa si va continua sa-si dezvolte capacitatile intr-un mediu cat mai natural cu putinta.
ESTE ESENTIAL CA APTITUDINILE DE JOC SA FIE ADECVATE VARSTEI. PRIN URMARE, ESTE
RECOMNDAT SA SE URMAREASCA GRUPUL DE COLEGI PENTRU A-I IDENTIFICA APTITUDINILE DE
JOC. DE ASEMENEA, S-AR PUTEA SA FIE NECESAR SA SELECTATI APTITUDINI CARE DETERMINA
COMPORTAMENTE AUTO-STIMULATOARE.
Nu va limitati doar la acele activitati de joc care considerati dvs. ca studentul le-ar indragi. Scopul acestui program este
sa-i largiti gama de interese, iar aceasta dezvoltare va dura. Initial, va fi important sa-i asigurati suficiente consolidari
pentru a-l atrage intr-o activitate, chiar si pentru o scurta durata de timp. Asigurati-va ca la inceput cerinta de timp sa fie
scurta, astfel incat sa nu o perceapa ca fiind plictisitoare. In timp, veti putea sa mariti durata si, treptat sa renuntati la
consolidare, din moment ce activitatile insele devin astfel intrinseci.
Indicatii.
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere:
Aceste aptitudini ar trebui abordate imediat ce studentul face progrese in Imitatia Non-Verbala.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la opt din zece incercari fara nici un ajutor. Acest proces ar trebui repetat in prezenta a cel
putin doi profesori.
12
care scot sunete pentru stimularea auditiva. Comportamentele fata de stimuli care intervin in activitatea de joc
trebuie redirectionate.
CAMPURI DE JOC
Acestea sunt exemple de tipuri de activitati de joc care ar trebui introduse ca parte din programul de joaca al
studentului:
1. Senzoriale
2. Jucarii
3. Puzzle
4. Arte si meserii
5. Media
6. Jocuri cu planse
Varsta (in ani si luni) la care aparde obicei aceste aptitudini pentru joc sunt date in paranteze. Aceste norme sunt luate
din Brigada de Inventariere a Dezvoltarii Copilului.
1. Angajarea intr-un joc care il exclude ( de ex. Sa perieze parul unei papusi, sa plimbe un camion) ( 1 an - 0 luni)
2. Joc simplu de simulare (de ex: mancatul, dormitul) (1 an - 6 luni).
3. Imitatul activitatii din gospodarie ( de ex. maturatul) (1 an - 6 luni).
4. Asocierea unui obiect in cadrul jocului ( de ex: scoate cainele la plimbare) (1 an - 6 luni).
5. Foloseste jucarii pentru a juca o scena (2 ani - 6 luni).
6. Angajarea intr-un joc de roluri casnice, timp de cel putin 10 minute ( 2 ani -6 luni).
Exemplu:
1. A face o prajitura.
2. Cuburi:
a) sa ridice un cub
b) A face o gramada
c) Sa faca o coloana orizontala
d) Modele, turnuri, poduri, cladiri etc.
3. Puzzle
4. sortarea dupa forma
5. lego
6. papusa: mangaieri, imbratisari, hranitul, leganatul, culcarea etc.
7. Marionete: sa interpreteze actiuni, sa vorbeasca inainte si inapoi, sa confectioneze marionete ca un proiect de
meserii, sa interpreteze o poveste preferata.
8. Camion: sa-l plimbe inainte si inapoi, incarcat si descarcat
9. Mingea: aruncarea, prinderea, a o face sa sara, lovirea cu piciorul, rostogolirea.
10. Jucatul cu obiecte: jucarii, cine e in cutie?, baloane, ascunsa, fabrica de jucarii.
11. Ritm si activitati pe muzica.
12. Cantat si dansat.
13. Petrecere cu ceai, deghizare.
14. Locatii de joaca: ferma, benzinarie, aeroport, teren de joaca, casa papusii.
15. Echipamente: Capul D-lui Cartof, Erector Set Jr., Trenuri Brio, ceas care se desasambleaza.
16. Jocuri pe planse : Unu, Leaga patru, jocuri de corespondenta/ cu carti, razboi, jenga, domino, bingo, memorie /
concentrare, Nu te supara, frate!
Stapanul mintii, scrabble, retragerea, nu sparge gheata, furnici in pantalonii tai.
17. Jocuri de miscare : Semafor rosu / verde, de-a v-ati ascunselea, inele, rata-rata-gasca, bata, cartoful fierbinte,
Piratul rosu, Urmati conducatorul, Simon spune…
18. Sporturi : tenis, baschet, biliard, ping pong, t-ball, fotbal.
Obiective :
1. Cresterea duratei comportamentului in timpul unei ocupatii.
2. Dezvoltarea independentei.
3. Promovarea activitatilor adecvate in timpul liber.
4. Contributie la integrarea cu succes in colectivul clasei.
13
5. Atenuarea comportamentului auto-stimulator.
Procedura :
Copilul trebuie mai intai sa stapaneasca abilitatea care va fi testata. Scopul acestui program este cresterea perioadei de
timp in care copilul poate sta concentrat la o tema, fara nici o indicatie sau feed-back. Pe parcurs, va fi necesar sa se
reduca treptat apropierea adultului.
Faza 1: O activitate.
Dati-i studentului o insarcinare pe care este capabil sa o termine intr-o perioada scurta de timp. La inceput, insarcinarile
ar trebui sa fie activitati preferate:
( de ex: puzzle, privitul unei carti, jocuri etc.), si la final, sa includa si munci
( de ex : atarnarea hainei in cui, ducerea gunoiului, facutul patului, adunarea jucariilor). Reduceti prezenta dvs. in timp
ce NU DATI NICI UN FEL DE INDICATIE PENTRU INDEPLINIREA INSARCINARII. Daca studentul indeplineste
insarcinarea in timpul alocat, asigurati-i apoi o activitate preferata.In schimb, daca nu are succes, puneti-l sa o mai
repete o data . Treptat, mariti durata activitatii.
Exemple de joc :
Sortarea dupa forma
Puzzle
Cuburi
Lego
Joc cu bile
Papusi / Marionete / Animale
Joc de carti solitar / Cubul lui Rubik
Jocuri
Desenat / Colorat / Pictat
Decupare si lipire.
14
- aspiratul
- stersul prafului.
Interpretarea scenariilor
Obiective :
1. Predarea unei game largi de capacitati de joc.
2. Dezvoltarea complexitatii limbajului.
3. Dezvoltarea imaginatiei si creativitatii.
4. Largiti gama de interese si numarul subiectelor de conversatie.
5. Asigurati conditii pentru invatare prin observare.
6. Sa invete sa urmeze regulile, sa interpreteze roluri si sa fie introdus in regulile de
comunitate si societate in ceea ce priveste comportamentul social.
7. Cresterea interactiunii sociale.
Procedura :
Scenariile ar trebui astfel concepute incat sa fie un ajutor pentru profesor despre cum sa conduca piesa de joc. Oricand
studentul este capabil sa creeze propria forma de joc, profesorul va trebui sa se indeparteze de scenariu, pana in
momentul in care piesa incepe sa fie jucata prost. La inceput, aceste scenarii pot fi invatate folosind imitatia non-verbala
sau instructiuni receptive. In timp, scopul este ca studentul sa genereze propriile variatiuni ale piesei. Succesiunea
dezvoltarii piesei spontane este :
1. Scenariile
2. Combinatie creativa a elementelor din scenarii diferite.
3. Studentul inventeaza elemente noi pentru scenariu.
4. Studentul creeaza un nou scenariu pentru o topica data.
5. Studentul alege o noua topica, si inventeaza un scenariu.
Indicatii :
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau combinatii. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Succesiune continua a imitatiei non-verbale.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor, avand doua variante, opt din zece, avand trei
sau mai multe variante.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Scenariu 1:
Construirea de obicte si crearea unei iesiri (la iarba verde). Aceasta este o dezvoltare a Imitarii Cuburilor.
Burgerul McDonald’s.
Construirea restaurantului.
Indreptarea spre meniu.
Comanda pentru mancare.
Decizia a ce se mananca in restaurant sau se ia la pachet.
Plata la casa.
Daca se mananca in restaurant : Alege locul unde sa stea, sa manance, golirea tavii : plecarea.
Daca se ia la pachet : unde sa plece ; sa manance ; stransul.
Alte lucruri de construit : magazinul cu jucarii, magazinul de animale, pista de curse, magazin cu haine, alimentara,
mol.
Scenariu 2 : O iesire cu masina la plimbare.
Construirea unei strazi cu blocuri.
Construirea unei benzinarii.
Condusul spre benzinarie.
Parcarea, alimentarea de la pompa de benzina, plata.
Spalarea geamurilor, verificarea benzinei si a franelor.
Iesirea la o plimbare.
Scenariu 3 : Vanatoare de comori.
Ascundeti piese din « comoara » (consolidari) prin casa. Incercati sa folositi parti din jocul Nintendo sau din alta
activitate preferata.
15
Faceti harti sau scrieti pe cartonase indicii cu privire la locatia comorii. Aceasta este o ocazie buna pentru a folosi
concepte precum prepozitiile.
Cu fiecare piesa din comoara pe care o gaseste va gasi si un indiciu pentru locul urmatoarei piese. Comoara de la sfarsit
va fi una considerabila.
Scenariu 4 : Cei 3 purcelusi.
Construieste fiecare casa in parte : din paie, din bete, si din caramida.
Interpretare de roluri intre purcelusi si lup : ”Voi sufla si iti voi darama casa ».
Distruge casa.
Reconstruirea caselor.
Scenariu 5 : Pirati.
Toti canta : « YO-ho-ho ».
Imbarcarea pe vas.
Tragerea cu tunuri : incarcare, pe locuri ; tintiti, foc ! bum !
Navigarea spre insula.
Gasirea hartii cu comoara.
Cautarea comorii.
Scenariu 6 : Nave spatiale.
Imbracarea costumului de astronaut, casca etc.
Incataramarea.
Lansarea !!!
Explorararea planetelor Marte, Luna, etc.
Executarea unui mers in spatiu.
Ramane prins intr-o ploaie de meteoriti.
Amerizat intr-un ocean.
La parada.
Scenariu 7 : Interpretarea unei carti de povesti.
Folositi o carte de povesti preferata care are poze pe fiecare pagina. Incercuiti personajele si indiciile necesare pentru
interpretarea scenei de pe fiecare pagina.
De ex :”Numai eu si bunica”, “Mickey si Minnie merg la plaja”.
Scenariu 8 : Simularea servirii unei mese la restaurant.
Indicatii : masa, tacamuri, imaginarea meniului, imaginarea mancarii, banii.
Conduce pana la restaurant, parcheaza, intra.
Indicarea locurilor de catre seful de sala.
Primirea meniurilor si comanda.
Chelnerul aduce mancarea.
Simularea mancatului / bautului.
Chelnerul aduca nota de plata.
Facerea platii si plecarea.
Scenariu 9 : Mersul la plaja.
Incarcatul masinii cu bagaje.
Condusul / parcarea.
Caratul lucrurilor, gasirea unui loc pe plaja.
Intinderea cearcafului, asezarea umbrelei.
Aplicarea cremei de protectie anti-solara, punerea ochelarilor.
Prezenta pe terenul de joaca.
Construirea castelelor de nisip.
Cautatul scoicilor.
Picnic la pranz.
Scenariu 10 : Construirea unei ferme.
Construirea unui tarc.
Umplerea lui cu animale.
Transportul fanului cu tractorul.
A da fanul de mancare.
O plimbare pe cal.
A lua o inghititura de apa.
Alte idei :
Vanatoarea de animale.
Construirea unui fort cu perne, paturi, si scaune.
Spectacol de magie.
Mimati imaginea unor oameni faimosi.
Simularea.
Castele.
Interpretarea « Povestii jucariilor ».
Peter Pan si Capitanul Hook.
16
Aladdin.
Cowboys.
Imaginati un aprozar, o gelaterie, magazin cu alune etc.
Imaginati o excursie cu camping : pescuit, canoe, etc.
Simularea unui om de zapada si a unei cazemate din zapada.
Imaginati o excursie la Disneyland.
Interpretati o iesire la circ.
Construirea unei gradini zoologice.
Construirea unor munti.
Interpretati o iesire la o piscina (cu putine personaje).
Nota de referinta : Munca si jocul independent
Abilitati motrice
Simulare
Instructiuni receptive
Obiective :
1. Dezvoltarea intelegerii limbajului.
2. Stabilirea supunerii / ascultarii.
3. Stabilirea controlului instructional care poate fi folosit pentru a diminua comportamentul distructiv.
4. Extinderea terapiei de pe scaun in mediul inconjurator.
5. Dezvoltarea participarii si concentrarii ( de ex. pentru ca studentul sa recupereze obiectele cand este departe de
profesor, trebuie sa ramana concentrat).
6. Cresterea duratei comportamentului la o sarcina data.
7. Dezvoltarea memoriei.
8. Dezvoltarea independentei.
Procedura :
La inceput, selectati obiectele care au fost invatate in cadrul Imitatiei Non-Verbale. In loc sa spuneti : « Fa asta »,
profesorul ii spune pur si simplu studentului sa realizeze o actiune. Incepeti cu actiuni care pot fi realizate stand pe
scaun. Ulterior, puneti studentul sa se miste prin camera, prin casa etc. pe distante care cresc progresiv.
Treptat, reduceti ajutorul prin demonstratie astfel incat studentul sa urmeze doar ordinul verbal. Pe masura ce
avanseaza, complexitatea instructiunilor trebuie crescuta, ca si distanta dintre profesor si elev. Profesorul va deveni
foarte discret in timp ce ii urmareste activitatea.
Pe masura ce abilitatile de participare ale studentului se imbunatatesc, incepeti sa-i dati indicatii de pasi multipli. La
inceput, proba va trebui sa fie simpla si cu timp suficient alocat indeplinirii. Treptat, cresteti complexitatea probelor, in
timp ce scadeti durata alocata rezolvarii lor.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, pentru a dirija studentul pe parcursul actiunii. Treptat, rariti indicatiile astfel
incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Studentul poate realiza mai multe actiuni prin imitare.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la opt din zece incercari, fara nici un ajutor. Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi
profesori, cel putin.
17
Mangaie cainele Sufla balonase Sufla in fluier.
Faza 3: Realizeaza actiuni descrise in fotografii / desene.
Acesta faza este destinata elevilor care au dificultati cu limbajul receptiv cerut la faza 2. In cazul studentilor care
termina cu succes faza 2, puteti sa sariti peste acesta faza, sau sa va intoarceti la ea mai tarziu. Aratati-i stimulul si
spuneti :”Fa asta”. Acesta poate fi extinsa la o serie de pasi prezentati intr-o schema.
a) secventa primului pas
b) secventa celui de-al doilea pas
c) secventa celui de-al treilea pas
d) secvente extinse.
Faza 4: Pe scaun.
Incepeti cand studentul stapaneste cinci actiuni din faza 2. Acestea sunt actiuni simple care pot fi realizate stand pe loc.
Ordin verbal – pe scaun:
Bate din palme Indeparteaza bratele Zambeste
Ridica-te / aseaza-te Atinge-ti nasul Gadilare
Fa pa-pa Sari Da-mi____
Loveste masa Mananca_________ Ia____
Ridica bratele Bea______ Arata spre____
Imbratiseaza-ma Loveste din picioare Trimite o bezea
Incepe / Opreste-te (deseneaza o linie pe hartie / plimba o masina).
Atentie : Copiilor le place sa primeasca o imbratisare cand se ridica. Oricum, profesorii nu trebuie sa lase sa inteleaga
ca ridicatul in picioare este rasplatit imediat cu o imbratisare, altfel studentul va ajunge sa confunde intelesul
lui : “Ridica-te “.
Faza 5: Simularea actiunilor.
Dormit Condus Zborul in avion
Baut Mancatul inghetatei Vorbitul la telefon.
Faza 6: Ordin verbal – jos de pe scaun, in aceeasi camera
Aceasta poate fi inceputa cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 4.
SF2: “Ridica-te”
R2: Studentul realizeza actiunea.
18
Daca numele tau este Ion, ridica mana!
Toti baietii, duceti-va la masa voastra!
Daca aveti pantofii in picioare, tropaiti-va picioarele!
Daca purtati pantaloni albastri, ridicati-va in picioare!
Daca aveti o carte, ridicati mana!
Nota:
Multe din raspunsurile initiale care urmeaza a fi invatate in acest program ar trebui stabilite mai intai in Imitatia Non-
verbala. Instructiunile receptive duc la Indeplinirea Cerintei si invatare prin observare. Exista de asemenea un capitol
din Imaginatie care apartine urmatoarelor directive verbale. Conceptul “ de a nu face” ( a face ceva) este predat in
Programul de Negare.
RECUNOASTERILE RECEPTIVE
Obiective :
1. Invatarea numelor de obiecte, activitati si concepte.
2. Baza recunoasterii expresive.
3. Dezvoltarea gandirii abstracte ( de ex: a face deductii).
4. Facilitarea capacitatii de participare.
Procedura :
Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa sau vis-a –vis de el. Asezati unul sau mai multe obiecte pe masa,
distantate suficient unul de celalalt. Spuneti studentului :” Atinge-l [obiectul]”. Schimbati locul obiectelor dupa fiecare
incercare.
Multi elevi se vor implica mult mai activ in proces, daca raspunsul este sa inmaneze obiectul profesorului. In acest caz,
cerinta va fi: “ Da-mi [obiectul].”
Pe cat de repede posibil, va trebui sa variati formularea cerintei ( de ex: “atinge..”, “da-mi..”, “Arata spre…”, “Arata-
mi..”, “Unde se afla..?” etc). Cateodata, este preferabil sa se omita cuvantul de comanda, si sa se numeasca doar
obiectul dorit.
Astfel ii va veni mai usor studentului sa-si indrepte atentia doar asupra cuvantului esential. Interesul poate fi crescut
prin schimbarea modului in care materialele sunt prezentate. De exemplu, studentul se poate plimba prin camera pentru
a gasi obiectele numite, sau sa aleaga obiectele de pe o plansa.
Faza 1: Cerinte.
Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elemente sau activitati pe care studentul ar vrea sa le invete ( de ex:
mancare, bautura, joc, televizor, radio, leganat etc.).
Intrebati studentul : “ ce preferi? ”. In momentul in care arata spre obiect sau fotografie, cererea lui este recompensata.
Obiecte auto-stimulatoare ar trebui incluse la posibile alegeri. Valoarea obiectului auto-stimulator va fi diminuata de
catre elev prin alegerea altor obiecte (de ex. : o prajitura), in locul obiectelor auto-stimulatoare.
Faza 2: Partile corpului.
[Nota : Faza 3 poate fi inceputa in acelasi timp sau inaintea acestui pas]. Incepeti cu o singura parte a corpului. Spuneti
studentului: “ Atinge-ti [elementul]. Cand prima proba este realizata corect fara nici un ajutor, timp de trei incercari,
intorceti-va si revedeti prima proba. Continuati sa verificati cele doua elemente pana cand studentul este capabil sa le
realizeze la cerere aleatorie. Adaugati pe rand elemente suplimentare si rotati-le cu elementele invatate anterior. Pe
masura ce fiecare element nou este stapanit, adaugati un altul pentru antrenament.
Stadii de dezvoltare:
a) Gura, ochi, nas, picioare (B: 1-6)
b) Par, limba, cap, urechi, maini, picioare, brate, degete de la maini, stomac, spate, dinti, degete de la picioare.
(B : 2-0).
c) Barbie, degetele mari de la maini, genunchi, gat, unghii (B : 3-0).
d) Calcai, glezna, maxilar, piept (B : 4-0).
19
e) Incheietura, umar, sold, cot (B : 5-0).
f) Talie (B : 6-0).
Faza 3: Obiecte (3-D).
Aceasta poate fi inceputa in acelasi timp cu Faza 2. Folositi obiecte care sunt cunoscute studentului si care au fost
exersate in Faza 8 de Corespondenta. Alegeti doua elemente cu care sa incepeti. Asezati primul element pe masa (nu
lasati prin preajma vreun obiect care sa distraga atentia), si spuneti “ da-mi-l [obiectul].
Cand studentul raspunde corect la patru probe din cinci, cu alte obiecte prezenta si fara ajutor, repetati proba cu
elementul nr. 2. Cand proba doi este terminata, intorceti-va si reluati proba elementului nr. 1 , si apoi iarasi elementul
nr. 2.
La final, asezati ambele elemente in acelasi timp pe masa, si incepeti cu probe aleatorii. Pe masura ce fiecare element
nou este stapanit, adaugati un altul pentru antrenament.
Obiective de recunoscut :
Haine Jucarii Animale
Mancare Elemente de gospodarie Mobila.
COMUNICAREA FUNCTIONALA
Obiective :
1. Predati puterea comunicarii prin modalitati non-verbale.
2. Asigurati mijloace pentru a intruni nevoile intalnite la copiii care nu vorbesc.
3. Diminuati comportamentele distrugatoare cauzate de frustrarea data de incapacitatea de a comunica.
4. Asigurati baza dezvoltarii vorbirii.
Procedura :
20
Acest program este folosit pentru studentii care nu sunt pregatiti sa formuleze cerinte. Le permite un mijloc de
comunicare non-verbala cu ceilalti. Folositi elemente efective sau poze ale elementelor drept mijloc pentru ca studentul
sa-si exprime dorinta sau nevoia.
Indicatii:
Folositi indicatii verbale si fizice, si aratatul. Treptat, reduceti indicatiile.
Criteriu de initiere :
Studentul poate potrivi obiectele identice.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Alegeri.
Prezentati doua sau mai multe elemente studentului. Intrebati-l : « Pe care il vrei ? ». Dati-i studentului obiectul pe care
il doreste, si indepartati toate celelalte elemente. Asteptati un timp pana il intrebati iarasi ce obiect vrea, deoarece s-ar
putea sa faca o alegere incorecta. Daca studentul devine frustrat, deoarece nu reuseste sa numeasca obiectul pe care il
doreste, dati-i o indiciu (aratati spre el sau puneti mana peste mana lui) pentru a-i indica obiectul pe care credeti dvs.
ca il vrea.
Faza 2: a) Potrivirea fotografiilor cu elemente.
Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. Puneti doua sau mai multe elemente pe masa, in fata lui. Inmanati-i o
fotografie studentului si spuneti : ”Pune-o langa obiectul identic”. Ajutati-l numai daca este nevoie. Contribuiti cu o
mica parte din obiectul care este in fotografie.
Imediat ce studentul raspunde pozitiv la cerinte, puteti sa cresteti numarul de fotografii prezentate. La inceput, folositi
un singur element pe care nu-l prefera, pentru a-i distrage atentia, si pentru ca studentul sa faca alegeri care au
insemnatate. Treptat, cresteti distanta si numarul fotografiilor care ii sunt prezentate. Pastrati fotografiile la dispozitia
studentului, ca un mijloc pentru el sa-si poata exprima dorintele pe parcursul zilei.
Faza 5 : Indeplinirea directivelor prezentate cu o fotografie. Faceti poze studentului cand desfasoara diferite activitati,
ca de ex. cele facute in cadrul programului Instructiuni Receptive. Aratati-i fotografia si spuneti studentului :
” Fa asta.”
Nota de referinta : Sistemul de Comunicare prin Schimb de Fotografii (SCSF) de Bondy si Frost.
TENTATII DE COMUNICARE
Obiective :
1. Cresterea dorintei studentului de comunicare.
2. Faceti comunicarea distractiva.
3. Stabiliti puterea de comunicare.
4. Dezvoltarea folosirii spontane a limbajului.
5. Aducerea actului de vorbire sub control la stimuli de mediu adecvati.
21
Procedura :
Acest program este destinat copiilor care au abilitatea de a face aproximari rezonabile de cuvinte simple pentru a
exprima dorinte. Articularea nu este nevoie sa fie exacta, dar ascultatorii trebuie sa fie capabili sa faca diferenta intre
diferitele cuvinte pe care le rosteste. In cazul copiiilor a caror aptitudine de vorbire nu este dezvoltata la acest nivel,
referiti-va la programele cu privire la realizarea alegerii si Comunicarea Functionala.
Aranjati situatii care vor usura nevoia studentului de a formula cereri. Aceasta procedura a fost descrisa de Wetherby &
Prizant (1989). Unele dintre strategiile listate mai jos au fost initial descrise de Margery Rappoport in « Maurice et al »
(1996). Daca ajutorul devine necesar, folositi comportamente non-verbale (de ex : inclinatul sau privitul intens,
ridicarea din umeri pentru a transmite informatia ca ceva nu a fost inteles). Evitati sa puneti intrebari directe cum ar fi :
« Ce vrei ? ». Nu-l intrebati ce vrea. Ajungeti pana la reactii mai naturale cum ar fi pauza, astfel incat studentul sa
umple golul.
Indicatii:
Incepeti cu indemne verbale complete. Reduceti pana la indemne verbale partiale, si apoi indemne prin limbajul
corpului.
Exemple :
1. Mancati un fel de mancare preferata, sau jucati-va cu o jucarie preferata in fata studentului, fara sa-i oferiti si
lui.
Playdoh Figuri in miscare
Trenulet Prajituri
Dati-i o mica parte cand realizeza cererea, asta pentru a facilita repetarea cererilor.
2. Oferiti-i ceva de mancare care nu-i place, sau bagati-i mana intr-o punga de budinca ( pentru a obtine un
protest verbal).
3. Porniti o jucarie care se invarte, lasati-o sa se opreasca si inmanati-o lui.
4. Deschideti un tub cu balonase, suflati balonasele, apoi inchideti tubul usor si dati-i tubul inchis studentului.
5. Spuneti-i studentului ca a terminat treaba, dar nu-l lasati sa plece pana nu spune : « Vreau sa plec ».
6. Incepeti un joc social cu studentul (de ex : gadilat, rasucirea lui in aer etc), pana in momentul in care el isi
manifesta placerea, apoi opriti jocul si asteptati.
7. Pregatiti un joc, lasand la o parte o piesa importanta ( de ex : zaruri, titirez, piese de joc etc. ), si
spuneti : « Hai sa ne jucam ».
8. Umflati un balon, si apoi desumflati-l incet. Inmanati-i balonul desumflat sau tineti-l in dreptul gurii si
asteptati.
9. Incepeti sa rezolvati un puzzle. Dupa ce studentul a potrivit cateva piese, dati-i una care nu se potriveste.
10. Selectati un obiect pe care studentul in vrea sau unul care face zgomot, si puneti-l intr-un recipient. Tineti
recipientul si asteptati.
11. Pregatiti-l sa picteze cu guase. (de ex : asigurati hartia, vopsele, pensule etc), si dati-i o ceasca fara apa.
12. Spuneti-i studentului ca poate iesi afara sa se joace, dar usa sa fie incuiata.
13. Cand da semne ca ii este sete, dati-i o cana goala.
14. Serviti cina fara furculita.
15. Asezati-l in cada fara apa.
16. Tineti o carte la care va uitati impreuna cu susul in jos.
17. Asamblati o jucarie cunoscuta intr-un mod gresit ( de ex : puneti mana in locul capului).
18. Cantati un cantec preferat si omiteti un cuvant, si continuati numai daca studentul completeaza cuvantul.
19. Daca studentul vrea sa fie ridicat, tineti bratele intinse dar nu-l ridicati pana cand nu spune « sus », sau o
aproximare.
20. Asezati-l intr-un leagan. Impingeti-l de cateva ori. Apoi opriti leaganul, si asteptati-l sa spuna « continua » sau
« impinge » sau un alt cuvant asemanator.
IMITATIA VERBALA.
Obiective :
1. Construirea unei baze pentru limbajul vorbit.
2. Cresterea vocalizarilor.
3. Forma articularii.
4. La final reducerea ecolaliei ( de ex : prin aducerea vorbitului la stimulii adecvati de control).
5. La final, reduceti discursul monoton si mecanic.
Procedura :
De cele mai multe ori, acest program da rezultate mai bune daca se desfasoara intr-o maniera mai putin formala. In
functie de faza, se poate sa nu existe o directiva clar exprimata pentru student. Uneori este mai bine sa nu folositi
22
cuvantul : « spune », si doar sa se modeleze sunetul/cuvantul. Este foarte important sa faceti acesta activitate amuzanta,
si sa nu faceti sa para ca un program. Pentru unii copii, s-ar putea sa fie de ajutor sa stea asezati pe scaun.
Altora le va face placere sa il ia ca pe un exercitiu, dar majoritatea copiiilor vor fi mult mai entuziasti daca este realizat
intr-un context ludic. In momentul prezentarii discursului catre student, va trebui sa experimentati sa vedeti daca este
mai eficient sa prezentati materiale vizuale sau nu. Prezentarea materialelor vizuale ( de ex : cartonase cu fotografii),
confera un context cu inteles pentru discurs, dar pentru unii copii, adaugarea celei de-a doua modaliati distrage atentia.
Pentru acei copii care nu beneficiaza de pe urma prezentarii simultane a materialului vizual, puteti exersa abilitatea
fizica de a rosti cuvinte separat de invatarea sensului, si ulterior sa se combine.
Profesorul va trebui sa arate o sustinere extraordinara, si daca este nevoie de corectare, aceasta trebuie facuta intr-o
maniera incurajatoare. Fiti glumet in abordarea dvs. (de ex : folosind gadilaturi si spunand lucruri ca « Haide, poti s-o
spui ! »). Fiti dispus sa dati cateva indicatii care sa nu aiba legatura cu actiunea, pentru a mentine experienta acumulata
cat se poate de pozitiva. Folositi o consolidare la un nivel mai scazut pentru comportamentul care sta jos si participa,
pastrand consolidarile cele mai puternice pentru producerea vocala.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica sau demonstratia. Treptat, rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Studentul produce niste sunete spontane, si dezvolta contactul privirilor , si stapaneste cel putin trei raspunsuri non-
verbale.
Criteriu de performanta:
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
23
Loveste buzele respira pe nas
Sunete de indian strange buzele
Suge-ti obrajiituseste.
Casca.
24
Incepeti cand studentul stapaneste cel putin zece sunete din faza 5. Spuneti-i sa rosteasca sunetul/cuvantul, dar
acoperiti-va gura astfel inact sa un vada cum produceti sunetul.
Faza 8 : Imitarea modulatiei.
Cereti studentului sa spuna un cuvant sau un sunet. Repetati doar raspunsurile care corespund modului in care dvs.
scoateti sunetul.
Modulatie :
Tare/incet inflexiune
Sunet inalt lung/scurt
Faza 9: Inlantuiri.
Spuneti studentului sa combine silabele singure in cuvinte din doua silabe.
Omogene : mama, pa-pa, pu-pu, etc.
Discriminari intre una vs. doua silabe : da vs. dada, bau vs. bau-bau, etc.
Eterogene : ma-mi, dul-ce, co-pil, etc.
Faza 10 : Articularea/ imitarea cuvintelor.
Spuneti studentului sa imite cuvinte si folositi modelarea pentru a obtine o articulare corecta. Sunetele-tinta care sunt
adecvate varstei, si pe care cateodata le rosteste corect, dar inca nu le stapaneste cum ar trebui. Deosebit de importante
sunt erorile de articulare care reduc inteligibilitatea lor. Rostiti cuvinte de lauda si aveti pregatite recompense in
momentul in care aproximarile sunetelor dorite sunt din in ce in ce mai bune. Intercalati sunete pe care el le poate
pronunta mai bine pentru a-i mentine increderea. Fiti atenti sa nu exagerati cu corectarea in momentul cand vorbeste. Ar
trebui sa acceptati cele mai bune rezultate ale lui de la 75 la 90%. Pentru rezultatele care sunt de calitate intermediara,
puteti sa-i adresati cuvinte de lauda si modelati-i un discurs mai bun, dar nu-i cereti sa le repete. Numai 10-25% din cea
mai nesatisfacatoare articulare ar trebui sa fie vizata pentru corectare. Un exemplu de corectare este : « Spune asa ‘ t-o-
r-t’. »
Ca exersarea imitarii verbale sa fie mai interesanta, puteti introduce acest exercitiu in cadrul altei activitati. De exemplu,
in cazul copiiilor carora le plac puzzle-urile si construirea din cuburi, spuneti-le sa rosteasca un cuvant si apoi vor primi
piesa lipsa din puzzle sau din constructie care ii completeaza jocul. Incercati asta cu cartonase cu fotografii. Imitarea se
poate realiza si cand va uitati impreuna la o carte cu fotografii. De asemenea, puteti sa exersati aceasta in momentul in
care va jucati cu mingea, sau cand sare pe trambulina, la inot, la tobogan etc.
Faza 11. Imitarea frazelor.
Puneti studentul sa imite fraze de la doua la cinci cuvinte care sunt articulate foarte clar. Este cunoscut faptul ca, uneori
calitatea articularii scade pe masura ce lungimea propozitiilor creste. Ar trebui sa exersati lungimea ceva mai mare a
unei propozitii pe care studentul o poate imita cu usurinta. Daca fraza are in jur de trei cuvinte, fragmentati propozitiile
mai lungi in grupuri de doua sau trei cuvinte.
Incercati sa grupati cuvintele in fraze normale astfel incat discursul studentului sa nu sune intrerupt.
Dificultati in articulare.
Majoritatea copiiilor tineri autisti cu care veti lucra abia acum invata sa vorbeasca. Retineti nivelul de dezvoltarea al
copilului. Cand interactionam cu un copil neuro-tipic in varsta de 1 an, din instinct stim ca nu trebuie sa corectam
greselile de articulare, ci mai degraba sa fim incantati la orice incercare a copilului de a comunica verbal. La fel ar
trebui sa procedam si cu un copil autist in varsta de 3 sau 4 ani, al carui nivel de vorbire este de al unuia de 1 an. In
afara de invatare, vorbitul reprezinta un proces de dezvoltare caruia ii trebuie acordata o buna perioada de timp pentru a
se desfasura. Cand nu exista nici un fel de progres, atunci urmatoarele strategii pot fi folositoare :
1. In momentul exersarii imitatiei verbale este esential ca experienta acestui episod sa fie cat se poate de pozitiva.
2. In cazul in care corectarea trebuie facuta integral, atunci ea trebuie realizata intr-o maniera incurajatoare.
3. Cand sunetele nu sunt articulate clar, la inceput acceptati raspunsul dar apoi reluati-l.
4. Cand studentul invata sa vorbeasca, sa modeleze articularea ( de ex : cei mai lenti cer aproximari mai bune).
5. la inceput, acceptati pronuntia slaba a studentului si modelati articularea clara ( de ex : « Bine, t-o-r-t »).
6. la un moment dat nu mai acceptati raspunsurile prost articulate, dar faceti-o intr-un mod amuzant pe cat de
amuzant posibil ( de ex : » cand obiectul dorit este de fapt, suc, spuneti : « Oh, vrei spanac »).
7. Folositi un program receptiv de discriminare in care studentul invata sa identifice cine articuleaza bine si cine
nu. Persoana care articuleaza slab trebuie sa imite dificultatile de articulare ale studentului.
8. Identificati sunetele le care studentul are greutati in a le articula, si faceti-le tinta programelor de imitare
verbala.
Nota de referinta :
Recunoasteri expresive
Conversatie
Tentatii de comunicare
Recunoasterea expresiva
Obiective :
1. Asigurati baza pentru construirea limbajului.
25
2. asigurati-i studentului un mijloc prin care sa isi comunice dorintele.
3. asigurati studentului un mijloc de interactiune.
4. cresterea intelegerii din partea studentului si constiintei fata de lumea care il inconjoara.
Procedura :
Profesorul ii arata un element si il intreaba : « Ce este aceasta ? ». La inceput personalul il va ajuta sa dea un raspuns
lasandu-l sa arate spre obiect ca la programul Recunoastere Receptiva, sau dandu-i o sugestie verbala. Indicatiile vor fi
reduse cat de curand posibil.
ESTE ESENTIAL SA ALEGETI CUVINTE CARE SUNT STIMULATIVE PENTRU INVATAT( de ex : mananca,
deschide, ajuta, nu, tv, etc.). ESTE DE ASEMENEA IMPORTANT SA FOLOSITI INSTRUCTIUNI DIFERITE CAT
DE RAPID POSIBIL. (de ex : « Spune-mi ce vezi » , « ce se intampla aici ? » etc.)
Indicatii:
Folositi Programul de Recunoastere Receptiva sau indicatiile verbale. Reduceti ajutorul prin aducerea lui la stadiul de
soptit, sau rostind primul sunet din cuvant.
Criteriu de initiere :
Studentul stapaneste elementele din faza 1 si 2 din Corespondenta si Recunoastrea Receptiva a fost abordata. Daca
Recunoasterea Receptiva nu este stapanita, incercati sa lucrati Recunosterea Expresiva cu indicatii verbale. Nu este
nevoie intotdeauna sa asteptati ca studentul sa invete Recunoastere Receptiva pentru a o incepe pe cea Expresiva.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Cerinte.
Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elementa sau activitati care studentului i-ar placea sa le realizeze ( de ex :
mancare, bautura, joc, Tv, radio, leganatul, etc.),. Puneti studentul sa spuna ceea ce doreste pentru a putea obtine acel
lucru. Obiectele auto-stimulatoare ar trebui incluse ca alegeri. Valoarea obiectului auto-stimulator va scadea cand
studentul va alege alte obiecte (de ex : prajitura ), in locul acelor obiecte.
26
c) Pitic / inalt ; slab / gras ; mai putin / mai mult ; scurt / lung (B : 4-0).
d) Incet / rapid ; cativa / mai multi ; subtire / gros. ( B : 4-6).
e) Stramt / larg ( B : 5-6).
Urmatoarele programe : atribute, categorii, functii, ajutoare in societate, prepozitii.
Nota de referinta: Imitatia verbala este o conditie esentiala. Recunosterea Expresiva conduce catre Extinderea
Limbajului I si Bazele Conversatiei
Bazele Conversatiei
Obiective :
1. Extinderea folosirii limbajului expresiv.
2. Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala.
3. Cresterea oportunitatilor sociale.
4. Stabilirea puterii limbajului de a controla oamenii si pentru a-si indeplini dorintele.
Procedura :
Scopul este ca studentul sa invete sa foloseasca fraze conversationale in situatiile de zi cu zi. La inceput, va invata sa
dea raspunsuri invate pe de rost, in situatii inventate. Indicatiile se vor reduce treptat, din moment ce el trebuie sa
foloseasca acest limbaj in situatii care apar in mod normal.
ESTE ESENTIAL SA ISI DEA SEAMA CA RASPUNSURILE INVATATE PE DE ROST II SUNT FURNIZATE.
ORICUM, FURNIZAREA SUTELOR DE RASPUNSURI NU VA FACE O PERSOANA SA DEVINA
CONVERSATIONALA. ABILITATILE DEZVOLTATE DE OBSERVARE, INTERACTIUNE SOCIALA, SI
INSISTAREA CA EL SA DEVINA SOCIABIL SUNT ESENTIALE !!!
Faza 1: Salutul. Studentul ar trebui sa raspunda cand cineva ii spune : « Buna ». Mai tarziu, raspunsul la salut ar trebui
sa includa si numele persoanei.
Faza 2 : Porunca (conducerea comportamentului unei alte persoane).
a) « Vino, [numele] » cand doriti asistenta unei alte persoane.
b) « Misca, te rog ».
c) « da-mi [obiectul] ».
d) « da-i drumul ».
e) « Vino si prinde-ma » cand jucati prinsa.
f) « pleaca ».
g) « liniste » cand cineva este mult prea zgomotos.
Faza 3 : Parti de propozitie :
a) « Vreau sa..... ».
b) « Este o....... ».
c) « Aceasta este.... ».
d) « Vad......... ».
e) « Eu am..... ».
Faza 4 : Comentariu. Acestea sunt exemple de fraze pe care studentul ar trebui sa le foloseasca in diferite situatii
pentru a-si manifesta interesul sau a starni interesul altei persoane. Scopul este ca acestea sa apara fara nici un indiciu.
a) « Poftim, [numele] (in momentul in care inmanati un obiect unei persoane).
b) « Uite aici ! » si aratati spre ceva interesant.
c) « Iata [nume] « sau « Uite ce fac ».
d) « Uite cum merge » (in timp ce jucaria este impinsa sa se miste).
e) « Am reusit ! ».
f) « Asta e amuzanta ! »
g) « Ai patit ceva ? »(cand copilul s-a lovit).
h) « Eu / noi / facem ceva ! ». De ex : « Noi construim un castel MARE !! »
Faza 6 : Raspunsul
a) « Aici » si arata (atunci cand este intrebat unde se afla un lucru).
b) « Ce ? » (atunci cand este strigat de la distanta).
c) « O.K. »( cand este rugat sa faca ceva).
d) « oh, chiar asa ? oau, sau supertare »( cand iti spune cineva ceva).
e) « Sunt gata ».
f) « Sunt aici » (cand este intrebat : « unde te afli ? »).
g) « Pe aceasta » (cand este intrebat : « pe care o doresti ? »).
h) « Intra » (cand da drumul la usa)
Afirmarea
Obiective :
27
1. Ajutati studentul sa identifice si sa-si implineasca dorintele.
2. Inavatati studentul sa gandeasca intr-o maniera critica, si sa nu accepte imediat ce spune cineva.
3. Dezvoltarea aptitudinii de a functiona independent si sa nu se bazeze numai pe adulti (sau pe altii)
pentru indrumare constanta.
4. Feriti-l sa se simta victimizat.
5. Cresterea constiintei.
6. Dezvoltarea limbajului spontan.
7. Stimulati participarea.
8. Aratati-i ca e in ordine sa greseasca si ca studentul poate fi si profesor.
9. Ajutati la integrarea lui cu succes in colectivul clasei.
Procedura :
Prezentati evenimente care sunt incorecte si invatati studentul sa verbalizeze greseala.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia verbala si a gesturilor, inflexiunea vocii sau expresia fetei. Treptat, rariti
indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere :
Realizarea alegerii (Faza 1 a acestui program) ar trebui sa fie primul program predat.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Realizarea alegerilor.
Aceasta poate aparea in sau in afara cadrului terapiei. In timpul terapiei, studentul poate alege unde sa stea , in ce
camera sa lucreze, cu ce jucarii sa joace etc.
In afara terapiei, el poate face alegeri privind alegerea hainelor, a cartilor de citit, a mancarii, a muzicii pe care sa o
asculte, filme etc.
Faza 2 : Jocul de-a terapeutul/profesorul.
Faza 3 : Exprimarea neplacerii. Plictisiti-l si invatati-l sa-si exprime neplacerea (exemple : « Lasa-ma in pace« ,
« Opreste-te », « Nu », « E al meu ».etc.).
Faza 4 : Mentinerea normala a locului sau a obiectului. Stadiu in care studentul trebuie sa raspunda fizic pentru a se
afirma. Luati ceva de la el in mod brusc, sau asezati-va in fata lui asteptand sa se intoarca. Invatati-l sa raspunda in mod
afirmativ ( « tine obiectul in mana », « mentineti pozitia ».)
Faza 5 : Convingerea. Afirmati o propozitie incorecta in legatura cu ceva de care stie si studentul. De exemplu,
etichetati eronat un obiect, actiune, atribut etc. El ar trebui sa respinga informatia eronata si sa adereze la etichetarea
corecta.
Faza 6 : Faceti greseli si puneti-l sa le identifice si/ sau sa le corecteze. ( de ex : aruncati o jucarie la cos).
Faza 7 : Spuneti-i studentului sa faca ceva nepotrivit sau imposibil si invatati-l sa obiecteze. (Exemplu : asezati o
farfurie cu cuburi in fata lui, si spuneti-i « Mananca-ti spaghetele ».) La inceput, transmiteti imposibilitatea actiunii prin
intermediul vocii dvs, si ulterior reduceti sugestia. Incepeti cu situatii evidente, si avansati spre cele mai putin evidente.
Faza 8 : Afisarea spiritului de competitie adecvat si intelegerea conceptului de victorie. Sa incerce sa alerge repede
intr-o cursa ; sa incerce sa nu fie gasit la jocul de-a v-ati ascunselea ; castigarea pieselor altora intr-un joc.
Nota de referinta : Tentatia comunicarii.
DA / NU
Obiective :
1. Asigurarea mijloacelor pentru a comunica preferintele.
2. Stabilirea realizarii cererii.
3. Promovarea afirmarii.
4. Extinderea intelegerii si utilizarea conceptelor de baza.
5. Asigurarea mijloacelor de a rasounde intrebarilor simple.
Procedura :
Profesorul prezinta un element si pune o intrebare.
Indicatii:
Folositi sugestiile verbale, demonstratia, si gesticularea , inflexiunea vocii si / sau expresia fetei pentru a face studentul
sa indice da sau nu. Treptat, rariti indicatiile pana cand studentul poate raspunde corect fara nici un ajutor.
Criteriu de initiere :
Studentul poate participa la stimuli relevanti. Studentul ar trebui sa aiba preferinte care pot fi identificate, si ca mijloc de
comunicare « da » sau « nu ». (exemple : mijloace verbale, incuviintarea din cap, semne, sau aratatul).
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Dorinte. Identificati un grup mic de elemente pe care sunteti sigur ca studentul le vrea, si un alt grup pe care nu
le vrea. Prezentati-i un element din cele care ii plac si intrebati-l : « Vrei asta ? » . Sustineti imediat raspunsul afirmativ
28
al studentului dandu-i elementul dorit. ». Dupa cateva incercari incununate de succes, introduceti « nu ». Prezentati-i un
element din cele care nu ii plac si intrebati-l : « Vrei asta ? », si imediat indemnati studentul sa spuna « nu ».
Imediat ce studentul raspunde « nu », indepartati elementul din fata lui. Dupa cateva incercari reusite, intorceti-va la
elementul cu « da ». Scopul este ca studentul sa poata raspunde cu « da » sau « nu » la intrebari aleatorii.
Faza 2 : Raspunsuri la « da sau nu » ca indicatie despre cum ar trebui sa raspunda la o intrebare. (« Vrei suc- da
sau nu ? »).
Faza 3 : Identitatea obiectelor. (« Acesta este un truc ?»).
Faza 4 : Identitatea persoanelor (« E mami ? »).
Faza 5 : Actiuni ( « Tati sta in picioare ? »).
Faza 6 : Atribute. (« Acesta este rosu ? »).
Faza 7 : Concepte (« Acesta este coltul ? »)
Faza 8 : Raspunsuri cu da/ nu sau fal/adevarat in legatura cu lucruri care nu sunt vizibile. (« Pasarile au aripi ? »).
Faza 9 : Raspunsuri cu da/nu la intrebari care sunt partial corecte.
(exemplu : aratati-i un cerc verde si intrebati-l daca este un patrat verde).
Negatia
Obiective :
1. Invatarea sa urmeze un singur tip de ordin.
2. cresterea atentiei fata de stimulii auditivi.
3. Inlantuirea aptitudinilor de discriminare.
Faza 1 : Nu. Aratati-i studentului un obiect care nu-i place. Intrebati-l : » Vrei asta ? ».
Faza 2 : Nu fa asta. Demonstrati actiunea si spuneti-i : »Nu fa asta ». Intariti afirmatia prin faptul ca nu repetati
actiunea.
Faza 3 : Sa nu______. Invatati studentul sa nu realizeze o actiune cand sunt folosite cuvintele « Sa nu ». (Exemplu :
« Sa nu te ridici »). Repetati afirmatia imediat, inainte ca el sa aiba timp sa faca actiunea. In caz de nevoie, asezati
mana dvs. pe mana lui pentru a preintampina actiunea.
Treptat, mariti durata la cateva secunde pana sa repetati, si reduceti ajutorul.
Faza 4 : Spune vs. Nu spune.
SN 1 : « Spune ‘avion ‘ ».
R1 : Studentul repeta cuvantul.
O data ce studentul intelege aceasta proba, schimbati SN cu Repeta vs. Nu repeta. Aceasta iti va permite sa folosesti
fraza : » Nu repeta » pentru a controla repetarea nedorita in limbaj.
Faza 5 : «NU______ ». Asezati doua elemente, de exemplu A si B. Cereti studentului : « Nu atinge A ». El ar
trebui sa atinga celalalt element. O data ce a inteles conceptul, schimbati formularea cu un limbaj mai natural,
cum ar fi « Arata-mi obiectul care nu este un caine » sau « Care dintre ele nu are pene ? ».
a) Nu [elementul]. « Nu-mi arata mingea ».
b) Nu [atributul] . « Gaseste ce nu e rosu ».
c) Nu [actiunea]. « Care nu doarme ? ».
d) Nu [categoria] . « Gaseste-l pe cel care nu e animal ».
Atentia distributiva
Obiective :
1. Cresterea constiintei studentului asupra mediului si asupra activitatilor desfasurate de ceilalti.
2. Invatati-l cum sa atraga atentia altei persoane.
3. Cresterea dorintei de a directiona si de a obtine atentia celorlalti.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, verbalizarea si aratatul spre element . Treptat, reduceti indicatiile pana cand
studentul poate realiza actiunea singur.
Criteriu de initiere :
Faza 1 poate fi incepua imediat ce studentul stapaneste Imitatia Non-Verbala.
Criteriu de performanta:
Studentul realizeaza noua raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor avand doua variante; opt raspunsuri din
zece probe cu trei sau mai multe variante.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Procedura :
Invatati studentul sa fie constient de participarea unei alte persoane, si cum sa faca pe altcineva sa participe.
29
Faza 1 : Intrebati studentul : « Unde este [elementul] ? ». El raspunde « acolo » si arata spre locul unde se afla
elementul cerut.
Faza 2 : Spuneti studentului sa dea un obiect unei anume persoane. Acea persoana va trebui sa nu-i acorde atentie
si sa nu accepte obiectul, pana cand studentul nu spune : « Poftim, [numele] ». Faceti asta cu aruncarea mingii. El ar
trebui sa spuna : « Prinde-o, [numele] » pana ca persoana respectiva sa incerce sa prinda mingea.
Faza 3 : Captarea atentiei unei persoane. Spuneti studentului sa spuna sau sa ceara unei persoane ceva. Acea
persoana va trebui sa se arate indiferenta la primele lui incercari de comunicare. El va trebui sa fie indrumat sa repete
numele persoanei si sa traga de mana persoanei respective.
Faza 4 : Etalarea unui lucru facut de el. Asigurati-va ca il vede si alta persoana.
Faza 5 : Identificarea directiei in care arata o persoana.
a) profesorul arata catre ceva si spune : « Studentule, du-te acolo ».
b) Profesorul intreaba asistentul : « Unde este prajitura ? ». Asistentul arata spre obiect, si spune : « acolo ».
Profesorul ii spune studentului sa mearga si sa aduca prajitura.
c) Asistentul arata catre un obiect. Profesorul intreaba studentul : « catre ce arata asistentul ? ».
Faza 6 : Identificarea directiei in care priveste o persoana. Asistentul priveste un lucru. Intrebati studentul « la ce se
uita asistentul ? ».
Faza 7 : Identificarea directiei de miscare. Asezati jucariile – animale pe o singura linie, si indreptati-le cu fata intr-o
anumita directie. Intrebati studentul incotro se indreapta. El ar trebui sa indice directia corecta.
Faza 8 : Sa identifice daca o persoana il poate auzi. Puneti studentul sa ii spuna ceva asistentului, care se afla fie in
apropiere, fie in alta parte a casei. Intrebati studentul daca asistentul il poate auzi. El isi poate da seama de aceasta, nu
doar dupa distanta, ci si daca asistentul i-a raspuns.
Faza 9 : Sa identifice daca o persoana il poate vedea. Intrebati studentul de un lucru care ii este la vedere. Un asistent
sa fie in apropiere sau in alta parte a casei. Intrebati studentul daca poate vedea elementul. El isi poate da seama de asta
pe baza apropierii asistentului fata de el si dupa directia in care priveste.
Faza 10 : Sa identifice daca o persoana are niste informatii. Regizati un eveniment in timp ce asistentul este in
apropiere sau in alta parte a casei. Intrebati studentul daca asistentul ar putea sti ce s-a intamplat. El isi poate da seama
de asta pe baza faptului ca asistentul a fost prezent la eveniment, sau ca a auzit ceva din cele ce au fost spuse.
Faza 11 : Faceti lucruri neobisnuite pentru a starni comentariile studentului.
Unele dintre aceste proceduri au fost descrise de catre Margery Rappoport in Maurice et al. ( 1996).
a) purtati o peruca.
b) purtati ochelarii invers.
c) colorati « din greseala » pe masa. Modelul spune : « oooh ».
d) scapati materialele de pe masa. Modelul spune : « cadeti ».
e) incercati sa-i puneti un pantof in mana.
f) puneti un ciocan in sertarul cu argintarie.
g) puneti o legatura de telina in cosul de rufe.
h) rearanjati mobila sau mutati un obiect evident din camera.
i) fiecare isi urmeaza randul la o activitate de rutina, pe roluri, si apoi faceti ceva neasteptat.
Nota de referinta : Bazele Conversatiei.
Tentatii de Comunicare.
Extinderea Limbajului I.
Descrierea.
Afirmarea.
Emotii
Procedura: Prezentati diferite emotii studentului, fie prin joc de rol fie prin poze
pentru a-l invata cum sa identifice sentimentele, cauzele posibile sau cum sa
modifice situatia.
Asamblati o varietate de ilustrate care portretizeza clar emotii de baza.
(Lakeshore scoate pe piata un Joc de sentimente si figuri)
30
Intermediare Plictisit
Speriat Ingrijorat
Surprins Gelos
Obosit Mandru
Stupid Stanjenit
* Flamand/Insetat
Bolnav
* notati ca aceste sentimente sunt definite mai degraba de situatie sau comportament
decat de expresii faciale .
Faza 7: Indentificarea cauzelor emotiilor. Folositi poze care ilustreaza cauza si efect
sau tablouri. Intrebati-l pe student de ce are un anumit sentiment sau de ce o alta
persoana simte intr-un anumit mod.
31
Faza 10: Empatie. Demonstreaza cunoasterea raspunsului la situatie.
Infrigurat Speriat
Flamand Trist
Ranit Suparat
Studentul explica ce ar face sau demonstreaza un raspuns potrivit.
Referire
la pasaje
din alte
programe: Corespondenta
Etichete receptive
Etichete expresive
Gesturi (Pragmatica)
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii de
perfectionare: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un
profesor.
Faza 2: Studentul face gestul la cerere. Profesorul spune”Foloseste gesturile, ca sa-mi spui…….”
32
Faza 4: Studentul demonstreaza raspunsul in contextul potrivit.
a. Indica unde este localizat cineva sau ceva prin aratarea cu mana. Poate fi insotita cu fraze narative
incluzand “Este acolo” sau “pe raft”
b. Indica ca ceva are un gust bun prin frecarea burtii
c. Indica ca stie raspunsul sau doreste un obiect sau raspuns. De exemplu ca raspuns la intrebarea “Cine
vrea inghetata?” el ridica mana spunand “eu vreau” sau fara a da un raspuns verbal .
d. Da din cap in semn de “da” sau “nu” cand este cazul
e. Se arata plictisit punandu-si barbia in maini
f. Arata emotie. Exemplu: isi incruciseaza bratele pentru a comunica frustrare
g. Se trage inapoi si se stramba cand I se arata ceva scarbos. Exemplu: “Cah, supa din viermi”
Atribute
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii de
performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie cu doua
alegeri, de opt ori din zece cu trei sau mai multe alegeri. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Culoare
Faza 2: Marime
33
Faza 3: Atribute fizice. “Atinge (cald) “ contra “Atinge (rece) “
a. Cald/rece
b. Ud/uscat
c. Aspru/neted
d. Tare/moale
e. Ascutit/bont
f. Usor/greu
g. Dulce/acru
h. Intuneric/lumina
i. Curat/murdar
j. Vechi/nou
k. Drept/stramb
Functii
Procedura: Articolele sunt prezentate studentului caruia I se cere explicarea functiei lor
34
si vice-versa.
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii
Initiale: Etichete Expresive.Actiuni Expresive.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie.
Aceasta trebuie repetata cu cel putin inca un profesor.
b. (SD verbala) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii, spala fata, bea sucul, etc. El alege
un obiect de pe masa.
35
Cunostinte Generale si Rationament I
Asociatii
Creion/hartie Lopata/galeata
Soseta/pantof Lingura /vas
Perna/pat Periuta de dinti/pasta de dinti
Servet/farfurie Haina/palarie
Costum de baie/prosop Cutie pentru pranz/sandwich
Creta/tabla Foarfeca/hartie
Flori/vaza Banda/casetofon
Videocaseta/VCR Camasa/pantaloni
Manusa/mana Soseta/picior
Minge/ bata Lumanari/tort aniversar
Vopsele/pensula Bicicleta/casca
Minge de baschet/inel Matura/faras
Cana/ceasca Perie de par/uscator de par
Sapun/carpa de spalat Tren/sina
Bebelus/ sticla Creion colorat/carte de colorat
Surub/piulita Ciocan/cui
Masina de tuns iarba/iarba Aspirator/covor
36
E. Identificare locatii
1. Camerele din casa sa
a. Fotografie I.D. receptiva
b. Etichete foto expresive
c. Merge in camera/locatia numita
d. Numeste camera/locatia unde se gaseste
2. Incaperi generice (din reviste, carti, etc.)
3. Locatii in cadrul comunitatii (parc, oficiu postal, McDonald’s, etc.)
F. Ocupatii/Ajutor comunitar/Personaje
1. Identificare receptiva a unei persoane
2. “Cine (joaca in rolul)?” – arata poza
3. Etichetare expresiva a unei persoane
4. “Cine (joaca in rolul)?” –raspuns verbal
5. “Ce face o (persoana)?”
6. “Unde ati vedea (persoana?)” – arata poza
7. “Unde ati vedea (persoana?)”- raspuns verbal
8. “Ce foloseste (persoana)?” – arata poza
9. “Ce foloseste (persoana)?”- raspuns verbal
G. Antagonisme
1. Punerea articolelor laolalta.
2. Receptiv: Profesorul pune una sau mai multe poze pe masa si intreaba, “Care este opusul acesteia?…”
Studentul arata poza corecta.
3. Expresiv: Profesorul intreaba, “Care este opusul acesteia…..” Studentul raspunde. Nu se furnizeza
imagini .
H. Compozitie: “Din ce este facut?” )lemn, hartie, sticla, metal, etc.)
1. Potrivire. Pune impreuna articole facute din acelasi material.
2. Identifica receptiv articolul care este facut din materialul respectiv.
SD: “Arata lemnul”
R: Arata un articol facut din lemn.
3. Numeste materialul din care este facut acel articol
SD: Arata camasa. Intreaba studentul, “Din ce este facuta aceasta?”
R: “Panza”
37
R: “Ciorapul”
2. De ce merg acestea impreuna?
SD: “Cum merg impreuna un pantof si un ciorap?”
R: “Port ciorapii in picioare”
C. Rationament: Poate sa explice de ce facem anumite actiuni
1. De ce facem baie?De ce mergi la doctor?
D. A sti ce sa faci in diferite situatii? (“Ce faci cand esti?”
1. Somnoros, obosit, infrigurat, infometat, te-ai taiat la deget, bolnav(B:3-0)
2. Vezi ca ti s-a dezlegat siretul de la pantof, esti insetat, vrei sa pleci afara si ploua (B: 4-0)
E. Stie unde sa mearga in diferite cazuri
1. Unde mergem sa punem o scrisoare la posta?
F. Insarcinari imposibile
1. Poti sa atingi tavanul? De ce nu?
G. Neregularitati/Absurditati. Prezentati articole reale care au ceva in neregula sau folositi poze.
1. Identificare: Studentul arata obiectul care nu este in regula.
2. Explicatie: Studentul spune care este problema. Exemplu: masina are trei roti
3. Corectie: Studentul remediaza defectul sau descrie ce ar trebui facut. Exemple: il asambleaza pe Cap
de Cartof in felul potrivit.
H. Identifica articolul lipsa dintr-o poza
I. Ghicitori
J. Analogii (UN elefant este mare; un soricel este………)
K. Extinderea Modelelor: ABCABCA………Ce urmeaza?
L. Codificare. Studentului I se prezinta o legenda (ex. Inima=A, Stea=B, Cerc=C, etc.) Apoi I se da o grila
care are o parte din cod si loc pentru traducere.
Categorii
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii
initiale: Studentul a terminat potrivirea non-identica si potrivirea obiect-poza.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns de opt ori din zece corect fara indicatie. Acest
lucru trebuie repetat cel putin cu inca un profesor.
Faza 1: Potrivire. Studentul sorteaza articole in grupuri. Scoateti cate o poza pentru
fiecare categorie de sortat si etichetati categoria pozei. Apoi dati-I poze
suplimentare una cate una si spuneti-I sa “le puna laolalta cu(animalul)”.
Odata ce executia sa este buna, aceasta se poate transforma intr-o insarcinare
de clasificare prin oferirea unei gramezi de poze amestecate si spunandu-I sa
le sorteze.
Faza 2: Receptiva. Scoateti doua sau mai multe poze, fiecare reprezentand o
categorie diferita. Spuneti-I “da-mi (animalul)”.
38
raspunda numind articolul (ex.vaca). Apoi intrebati, “Ce este vaca?” iar el
trebuie sa numeasca categoria de animale.
Faza 5: Categorii complexe. Cereti-I sa numeasca ceva care raspunde la doua sau mai
multe cerinte. Exemple: “numeste un animal care traieste in ocean”, “Numeste
o mancare care ai dori-o la micul dejun”, “Numeste un vehicul care nu merge
pe strada”.
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii de
performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indem in doua
sesiuni consecutive. Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel
putin.
Faza 1: Luati un grup de obiecte identice (ex. toate de aceeasi culoare) si plasati un
obiect in grup care este diferit pe acea dimensiune. Cereti-I studentului sa
va dea obiectul diferit. Dupa ce a inteles, reduceti gradual campul pana
cand raman doua obiecte la fel si unul diferit. Apoi, la fiecare incercare
dupa care el va dat articolul diferit (vor fi doua articole identice ramase pe
tabla), spuneti-I sa vi-l dea “pe acelasi”. S-ar putea sa fie necesar sa-l
indicatieati sa ia ambele articole si sa vi le dea. In mod gradual incepeti sa
cereti in ordine intamplatoare articolele asemanatoare sau diferite.
Faza 3: Expresiva. Scoateti doua articole. Intrebati studentul: “Sunt la fel sau
diferite?” generalizati in mediul natural inconjurator (ex. in timpul
jocurilor, treburilor marunte, Playdoh, etc.). Exemple: “Adu-mi acelasi tip
de farfurie, “Adu-mi o farfurie diferita”, “Coloreaz-o pe a ta la fel cu a
mea”, “fa-o pe a ta diferita”.
Faza 4: Urmati procedura de mai sus si intrebati studentul “de ce sunt diferite?”
sau “Sunt la fel?” El raspunde, “Pentru ca amandoua sunt pantofi” (la fel)
sau “pentru ca unul este pantof si acesta este mar (diferit).
Faza 5: Folositi articole care sunt la fel intr-o privinta dar diferite in alta privinta.
Studentul trebuie sa raspunda si la intrebarea “prin ce sunt asemanatoare?”
si la intrebarea “prin ce se deosebesc?” Exemple: un bloc rosu si un bloc
verde; doua animal; un creion colorat si un creion negru, etc.
39
Referire la pasaje din alte programe: Atribute, Categorii, Functii, Potrivire
Prepozitii
Procedura: Acesta este un program pe care copii il considera des dificil si se pot
impotrivi. Daca nu aveti succes de la inceput, poate ar trebui sa-l amanati o
vreme.Este important sa-l transformati intr-un exercitiu distractiv. Fiti
creativi in utilizarea obiectelor si metodelor de prezentare. De exemplu,
transformati-l intr-un joc zoologic si folositi o cusca in care sa puneti
animalele inauntru, afara, pe, etc. Alte exemple:
Faza 1: Potrivire poze. Folositi poze care ilustreaza diverse concepte pozitionale
(ex. un copil pe masa contra sub masa). Scoateti doua poze care arata aceeasi
persoana in locatii diferite. Dati-I studentului o poza a unei persoane diferite
intr-una dintre locatii si spuneti, “pune impreuna cu (deasupra)”.
40
sa ajung in spatele scaunului?”). Studentul poate sa faca sau sa priveasca
personajul “mergand” la locatie.
Joc de prepozitii: Folositi un scaun sau un alt obiect care are o pozitie clara (ex.,
pe, sub, in spatele, etc.). Apoi plasati ceasti rasturnate in aceste locatii diferite si
ascundeti o gustarica sub una dintre ele. Spuneti-I studentului sa se uite
pe/sub/in spatele scaunului. Daca se duce la ceasca corecta capata gustarica care
este ascunsa acolo.
Faza 6: 2-D expresive. Folositi poze pentru prezentarea conceptelor. Cartile lui George
cel curios merg foarte bine pentru acest pas.
Pronume
Obiective: 1. Predarea relatiei intre el insusi si mediul inconjurator
2. Predati studentului un bloc de constructie a limbaljului
K 3. Promovati un limbaj care suna mai potrivit (adica, eliminand inversiunea
pronumelui)
4. Predati conceptul de “cine”
Criterii
Initiale: Studentul a invatat Partile corpului si Extinderea limbajului I, utilizand cel
putin doua fraze. (Descrierea Extinderii limbajului I este in urmatoarea
sectiune). Pentru un student non-verbal, acesta ar fi trebuit sa invete
discriminarea receptiva a obiectului/ combinati de atribut.
Criterii
41
de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Pentru acest pas puteti folosi articole in afara de parti ale corpului. De exemplu puneti bomboane pe masa.
Una este “bomboana mea” si una este “bomboana ta”. Profesorul poate spune “Mananca bomboana Mea”.
Daca studentul executa corect, mananca bomboana.
Extinderea Limbajului
Procedura: Initial, articolele vor fi 3-D si vor fi prezentate ca articole separate. Folositi
articole din Etichetarea expresiva. Profesorul prezinta un articol si solicita
studentului o descriere a ceea ce vede. Initial, profesorul poate pune o
intrebare precum “Ce vezi?”. Dar este preferabil sa fie invatat sa comenteze
fara a fi nevoie de intrebare. La inceput, puneti-l doar sa numeasca articolul.
Apoi programul este extins prin prezentarea a doua sau mai multe articole si
trecand si la reprezentarea 2-D. Raspunsul dorit este o descriere a ceea ce
face persoana sau a ceea ce se intampla in poza. Apoi, se vor utiliza carti sau
poze complexe cu concepte multiple. In sfarsit, se vor indica obiecte din
mediul inconjurator. Pentru a mari sistematic capacitatea studentului de a
42
comenta asupra scenelor complexe, puteti lua poze incepand cu articole
separate si gradual sa mariti numarul articolelor incluse in scena. Se poate
folosi video ca un mediu suplimentar pentru prezentarea unui stimul
material.
Scopul final este acela ca studentul sa faca o descriere detaliata ( adica,
descriptori multipli), cu indicatie cat mai slab din partea profesorului. Treceti
gradual de la indicatii verbale la comunicatii non-verbal ( ex, aplecandu-
se si miscand mana pentru a cere mai multa verbalizare). Aceasta grabeste
generalizarile in mediul natural si mareste aptitudinile de participare
interpersonale.
Criterii
Initiale: Studentul a invatat articole in Faza 3 a etichetarii expresive.
Criterii
De performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indicatie. Acest
lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
c. Un singur obiect 3-D prin camera, privind pe fereastra sau stand afara
SD: “Ce vezi?” ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta
mai tarziu daca se considera potrivit)
R: “Vad (obiect)”.
d. Mai multe obiecte 3-D prin camera, privind pe fereastra sau stand afara
SD: “Ce vezi?” ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta
mai tarziu daca se considera potrivit)
R: “Vad (obiect) si (obiect)…”.
Faza 3: Verbe – (raspuns intr-un cuvant). Puteti sa-l puneti pe student sa raspunda
fara terminatia “-ing” daca este mai usor pentru el dar tot personalul trebuie sa
fie consecvent in raspunsul pe care-l accepta.
SD: “Ce face (persoana)?”
R: “Doarme”; “mananca”; “Alearga”; etc.
43
SD: “Ce face mama?”
R: “Mama sta in picioare”
b. Pronume ca subiect
SD: “Ce face el?”
R: “El doarme”
c. Studentul furnizeaza pronume
SD: “Ce s-ntampla (in poza)?”
R: “El doarme”
a. Substantiv ca subiect
SD: “Ce face fata?”
R: “Fata saruta bebelusul”
c. Pronume ca subiect
SD: “Ce face ea?”
R: “Ea da cu piciorul in minge”
Timpurile verbale
44
Procedura: Puneti studentului intrebari despre actiuni la diverse timpuri. Folositi actiune
in direct sau poze.
Criterii
Initiale: Studentul a invatat verbele expresive.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece fara indicatie. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
SD2 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din
timpul prezent student indeplinind actiuni.
R2: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.
SD3a: Folositi un animal de plus, o papusa sau alt personaj. Puneti personajul sa
indeplineasca o actiune. “Ce face (personajul)?”
R3a: “(personajul) face…..”
SD3b: Puneti personajul sa opresca actiunea pe care o face. Pauza. “Ce a facut
(personajul)?”
R3b: “(personajul) face…..”
SD4 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din
timpul prezent student indeplinind actiuni.
R4: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.
45
SD6 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din
timpul prezent student indeplinind actiuni.
R6: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.
Faza 3 : Timpul viitor. Folositi pentru inceput forma verbala “e pe punctul de……..”.
Mai tarziu puteti preda forma “va……” (aceasta se foloseste mai rar in limbajul
cotidian).
Pentru SD1 si SD2 folositi setul de cartonase care arata trei faze diferite ale
actiunii. De exemplu: 1) persoana privind o banana; 2) persoana cojind o banana;
3) Coaja de banana pe tabla in fata persoanei.
Plurale
46
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii
Initiale: Finalizarea mare contra mic si mai mult contra mai putin.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatie.
Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel putin.
Faza 1: Discriminare receptiva. Prezentati doua gramezi dintr-un articol (ex.,
blocuri). O gramada are un singur bloc. Cealalta contine doua sau mai multe
blocuri. Spuneti-I studentului sa “atinga blocul”contra “atinga blocurile”.
Aceasta trebuie realizata cu divese obiecte 3-D precum si cu poze.
Faza 2 : Etichetare expresiva. Aratati-I studentului o gramada care are unul sau mai
mult de un articol (ex., masini). Intrebati , “ce este asta?”. El trebuie sa
raspunda “masina” sau “masini”.
Faza 3: Verbe expresive. Aratati-I studentului poze ale unei actiuni si puneti-I o
intrebare care necesita utilizarea corecta a formei verbale. Furnizati
substantivul corect in intrebare.
Faza 4: Extinderea gramaticii. Dupa ce studentul are ideea de baza singular contra
plural, invatati-l sa faca propozitii utilizand o varietate de fraze.
Baiatul inoata.
Baietii inoata.
Mami face cu mana.
Mami si tati fac cu mana.
“Nu stiu”
47
Procedura: Scopul este ca studentul sa spuna “Nu stiu” cand este intrebat de numele sau
functia unui obiect necunoscut. Cereti-I sa identifice o varietate de obiecte pe
care le cunoaste ca si de obiecte pe care nu le cunoaste. Indemnati-l sa spuna
“Nu stiu” cand I se cere sa eticheteze obiecte necunoscute. In cele din urma,
ar trebui invatat sa intrebe de numele obiectului. (adica, “Ce este asta?”).
a. Ce este asta?
b. Cine este acesta?
c. Unde este?
Faza 4: Variati limbajul folosit. Puneti studentului o intrebare care nu are sens si
invatati-l sa raspunda “Nu inteleg”; “ce ai spus?”; “poti sa repeti?”sau alte fraze
des utilizate.
Conversatie – Intermediar
48
esentiala observarea semenilor studentului pentru a identifica obiectivele
conversationale.
Faza 7: Afirmatie/Afirmatie
a. Port o camasa albastra. (“Port o camasa rosie.”)
b. Tin un creion in mana. (Tin o guma in mana”)
c. Numele meu este Ron. (“Numele meu este Student.”)
d. Imi place sa joc baschet. (“Imi place baschetul”).
Faza 8: Afirmatie/Intrebare
a. Am fost la film (“Ce ai vazut?”)
b. Am un catel (“cum il cheama?”)
c. Am avut un week-end distractiv (“ce ai facut?”)
49
d. Baschetul este sportul meu preferat. (“care este echipa ta preferata?”)
Faza 9: Afirmatie/Negatie
a. Imi plac hamburgerii. (Nu-mi plac hamburgerii. Imi plac mai mult hotdogs.)
b. Imi place sa inot in ocean. (nu-mi place oceanul. Valurile sunt prea mari.)
Punerea intrebarilor
Indicatii: Folositi indicatii verbale sau gesturi. Gradual renuntati la indicatii pana cand
studentul actioneaza independent.
Criterii
de performanta: Studentul pune o intrebare potrivita de patru ori din cinci fara indicatii.
Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: a) Ce este asta? Ce este aceea? Aranjati astfel incat sa fie etalate niste
obiecte neobisnuite la vedere clara. Initial, stabiliti o locatie precisa si la
fiecare incercare ar trebui sa treceti pe langa locatie. Indicati studentului sa
puna intrebarea potrivita. Faceti incercari repetate daca este necesar. Dupa ce
prinde incepeti sa variati locatia si sa puneti mai mult spatiu intre incercari.
Faza 2: Cine este acesta? Prezentati poze de oameni, unii cunoscuti si altii
necunoscuti. Incepeti prin a intreba “Cine este acesta?” dar renuntati gradual
la intrebare si transformati-o in comentariu. De exemplu, cand prezentati o
poza spuneti, “O, uita-te la asta!”. Daca este o persoana necunoscuta studentul
ar trebui sa spuna, “Cine este?”.
50
Umfla un balon
Face un desen
Invarte o jucarie
Face un puzzle
Se pregateste sa te gadile
Faza 5: Ce este acolo? Profesorul pune ceva intr-o cutie si o zdrangane in fata
studentului momindu-l. Generalizati punand un recipient care iese in evidenta
in mediul inconjurator si indicand ca acolo inauntru este ceva.
Faza 6: Unde te duci? Profesorul se ridica si paraseste camera. Faceti asta intr-un
mod in care sa captati atentia studentului. Indemnati-l sa intrebe “Unde te
duci?”. Profesorul da un raspuns interesant si il invita si pe el sa vina:
Faza 8: Ce s-a intamplat? Profesorul se aseaza langa student si plange sau ofteaza
profund.
Intrebari
Suplimentare:
Unde este cutia?
Unde-I mama?
Cat este ceasul?
Pot sa fac asta/pot sa ma joc/Pot sa incerc si eu?
Cine este aici? ( cineva bate la usa, urca treptele, etc.)
Cum ai facut asta?
Ce-ar trebui sa fac?
Cum ar trebui sa o fac?
Succesiune
51
unic in acea scena. Scopul este acela de a-l face pe student sa puna
cartonasele in ordine. Folositi pozitionare de la stanga la dreapta pe masa in
fata lui. Dupa ce cartonasele sunt in ordine, puneti-l pe student sa va spuna
povestea. Scopul este de a-l introduce in procesul de a spune o poveste
simpla folosind pozele ca indicatii.
Succesiuni amuzante si interesante vor mentine motivatia. Puteti sa va
construiti propriile cartonase luand poze dintr-o poveste sau facand
fotografii ale studentului si persoanelor familiare. Aceasta va promova
generalizare si va face aptitudinea mai functionala.
Criterii
Initiale: Sortarea este o conditie esentiala.
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de patru ori din zece fara indicatie. Acest
lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
NOTA: Fazele 2 si 3 s-ar putea sa fie mai usor de invatat la inceput pentru unii
Studenti.
Faza 4: Succesiune de patru cartonase. Folositi procedura de mai sus pentru a preda
ordonarea a patru cartonase folosind inlantuirea inversa. Pasul 1 este ordonarea
cartonaselor 3 si 4, dupa ce cartonasele 1 si 2 sunt deja pe masa. Pasul 2 este
ordonarea cartonaselor 2, 3 si 4. Pasul 3 este ordonarea celor patru cartonase.
52
Primul/Ultimul
Procedura: Studentul este instruit sa dea un raspuns. Apoi este chestionat asupra a ceea
ce s-a intamplat mai intai sau la sfarsit.
Criterii
Initiale: Studentul trebuie sa fie capabil sa aranjeze articolele in succesiuni simple si
trebuie sa fi invatat instructiuni receptive de pasi multipli ( cel putin doi).
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua
variante, de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Puneti studentul sa aranjeze trei sau mai multe cartonase succesive pe
care le-a invatat inainte in ordine corecta.
Faza 2: Aranjarea unui numar de animale ( sau alte personaje, oameni, etc.)
toate in linie in aceeasi directie.
SD4: Faceti linia sa mearga in mai multe directii astfel incat studentul sa nu
depinda de locatia stanga contra locatia dreapta.
Faza 3a: Scoateti doua articole. Spuneti-I”atinge (articolul 1) primul”. Dupa ce-l
atinge, spuneti-I , “atinge (articolul 2) ultimul”. Setul de obiecte trebuie variat
la fiecare incercare. Folosind cuvintele “primul” si “ultimul” in instructiune
este o indicatie la care se va renunta mai tarziu.
53
urmare primul si ultimul pot fi puse la intamplare.
Faza 3e: Renuntati la cuvintele “primul” si “ultimul” cand ii spuneti sa atinga articolele
asezate. Dupa ce a invatat SD5 cu doua articole apoi scoateti trei articole.
Dandu-I cate o instructiune, puneti-l sa atinga fiecare dintre cele trei articole.
Faza 3f: Rotatie la intamplare a “ce ai atins primul?” contra “ce ai atins ultimul?” intr-
un camp de trei obiecte.
Faza 4a: Actiuni in mediul inconjurator. Spuneti-I studentului sa faca (actiunea unu).
Dupa ce executa acest lucru, spuneti-I sa faca (actiunea doi). Setul de actiuni
trebuie sa varieze la fiecare incercare. Daca este necesar cuvintele “primul” si
“ultimul” pot fi folosite in instructiune si apoi sa se renunte usor la ele.
Faza 4e: Dupa ce a invatat Faza 4e cu doua actiuni puneti-l sa faca trei actiuni, dand
cate o instructiune la un moment dat. Rotiti la intamplare “Ce ai facut prima
data?” contra “ce ai facut ultima data?” intr-un camp de trei actiuni.
Inainte/Dupa
Criterii
Initiale: Studentul trebuie sa fi invatat Primul/Ultimul si Succesiune. Majoritatea
copiilor care sunt pregatiti pentru acest program au inceput folosind
timpurile verbale corect.
54
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua
variante, de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Identificati care articol este inainte sau dupa un punct specific dintr-o
serie.
b) Literele alfabetului. Folositi aceeasi procedura ca la punctul 1 a) dar folositi literele alfabetului.
c) Zilele saptamanii. Folositi o banda care are listate zilele saptamanii in ordine. Folositi aceeasi
procedura ca la punctul 1 a).
d) Succesiune de poze. Spuneti-I studentului sa alinieze scene intr-un rand pe masa. Puneti-I intrebari
despre ce s-a intamplat inainte sau dupa un anumit eveniment din succesiune (ex., I: “Ce a facut
baiatul inainte de a manca banana?” R: “A cojit-o: I: “Ce a facut dupa ce a mancat-o?” R: A aruncat-
o).
P: “Inchide usa”
S: Inchide usa.
P: “Bate din palme”
S: Bate din palme.
P: “Da cu piciorul in minge.”
S: Da cu piciorul in minge.
P: “Ce ai facut inainte sa bati din palme?”
S: “Am inchis usa”
P: “Ce ai facut dupa ce-ai batut din palme?”
S: “Am dat cu piciorul in minge”
Povesti
2. Extindeti experienta
55
interesante ca poveste si au poze bune. La inceput , incercati sa folositi care
au indoituri ale supracopertii, sau butoane de apasare care scot sunete.
Monitorizati atent comportamentul studentului pentru a fi siguri ca asculta
povestea. Mentineti-l implicat in activitate prin indicarea lucrurilor din
poze, raspunzand la intrebari si intorcand paginile. Nu-l lasati sa intoarca
pagina inainte de momentul necesar. Incercati sa-I puneti o intrebare la
fiecare pagina sau dupa fiecare doua sau patru propozitii. Incorporati
concepte care merg in alte programe (ex., numirea obiectelor, culorilor,
prepozitiilor, cauza si efect, emotiilot, functiilor).
Cauza si Efect
56
evenimente.
Exemple:
Profesor: De ce s-au topit creioanele tale colorate?
Student: Pentru ca le-am lasat la soare.
Profesor: De ce a topit soarele creioanele colorate?
Student: Pentru ca soarele este fierbinte.
57
doamna isi face bagajul?”;etc.)
Faza 6: Puneti intrebari descrise ca mai sus in timp ce cititi povesti. Gradual
renuntati la poza ca indiciu vizual.
Faza 7: Interverbala. Puneti Intrebari “de ce” care se refera la cunostiinte generale
si informatii pe care le-a invatat studentul. (ex., “de ce mananci?”; De ce
au pasarile aripi?”)
Intelegere I
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece .Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Ce?
Faza 2: Ce culoare?
Faza 4: Cine?
Faza 8: Unde?
Faza 11: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care?
Faza 13: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care?
contra Cum?
58
Intelegere II
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece .Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Cine?
Faza 4: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde?
Faza 5: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde? contra Cand?
Faza 6: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde? contra Cand? contra Care?
Faza 7: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde? contra Cand? contra Care? Contra De ce?
Faza 8: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde? contra Cand? contra Care? contra De ce? contra Cum?
Interactiunea cu anturajul
Procedura: Acestea sunt activitati potrivite pentru invatarea si promovarea interactiunii cu ajturajul
59
In pregatirea acestor sesiuni impreuna cu anturajul, ar trebui identificate si predate abilitatile potrivite
in sesiuni de incercare discrete de unu-la unu. Selectia abilitatilor de joaca ar trebui sa se bazeze pe pe
abilitatile de joaca care faciliteaza integrarea sociala, ca sip e jocul pe care Studentul il agreeaza mai
mult. Joaca trebuie sa fie potrivita cu varsta.
Cand Studentul a invatat cateva abilitati de joaca, incepeti interactiunea cu anturajul prin sesiuni
scurte. De exemplu, stabiliti ca membrii anturajului sa il viziteze pentru 30 de minute. Primele doua /
cateva sesiuni ar trebui sa aiba ca scop transformarea experientei intr-o activitate foarte incurajatoare
atat pentru Student, cat si pentru anturaj. Acest lucru ar putea insemna invatare / predare informala
pana cand ambii copii sunt concentrati asupra intaritorilor (de exemplu, coacerea fursecurilor cu fulgi
de ciocolata, facerea Kool-Aid, jocul cu o jucarie mare, inotul in piscine, etc). In particular, membrul
anturajului trebuie sa plece lasand impresia ca asteapta cu nerabdare urmatoarea vizita.
A doua faza consta in implementarea a nu mai mult de trei “incercari” cu o durata de cate trei minute
fiecare. Totusi, membrul anturajului nu ar trebui sa fie capabil sa isi dea seama ca se face “terapie”.
Rolul adultului ar trebui sa fie cat mai informal cu putinta. Nu structurati in mod evident activitatile,
dar format0va in minte un scenariu pe care sa va putei baza daca lucrurile se blocheaza sau merg intr-
o directie gresita. Scenariul este de fapt un ghid pe care terapeutul sa il foloseasca daca indiciul este
necesara. Selectati activitatile care sunt agreate si sunt interactive pentru amandoi. In timpul fiecariei
incercari, intreprindeti cate o activitate diferita. Fiecare activitate ar trebui sa fie una cu care Studentul
este deja familiarizat dintr-o pregatire anterioara. Pentru fiecare activitate, ar trebui sa dezvoltati
scopuri specifice pentru comportamentele care vreti sa apara. De exemplu, limbajul pe care il folositi,
contactul vizual, alternarea in intreprinderea activitarilor, locul in care se afla, ceea ce este de facut. In
mod normal, personaul auxiliary ar trebui sa inteleaga conversatia potrivita varstei, comportamentul si
interactiunile pentru a facilita interactiunile potrivite cu varsta. Uneori personalul vede jocul cu ochiul
adultului si prin urmare creeaza comportamentul de joc adult.
Asigurati-va sa motivate incrajati pentru comportare cooperanta. Daca este nevoie, incurajati anturajul
sa puna intrebari si sa ii dea instructiuni Studentului. Asigurati-va ca Studentul ii raspunde. Nu ii
lasati pe membrii anturajului sa faca ceeace trebuie sa faca Studentul. Daca Studentul ia o jucarie de
la unul din ceilalti copii, obligati-l sa i-o dea inapoi. Daca unul din membrii anturajului ii pune o
intrebare adultului, puneti-l sa il intrebe ceva si pe Student. Adultul nu ar trebui sa devina centrul
atentiei interactiunii cu membrul antirajului.
Intre incerarile informale, lasati copiii sa faca ce vor ei, inclusiv sa se joace separat. Fiti felxibili cu
incadrarea in timp. E posibil sa o puteti adapta foarte repede. Comportamentul spontan ar trebui sa
aiba intaietate in fata celui programat in scenariu. Nu intrerupeti niciodata o intamplare pozitiva care
apare. Nu va grabilti sa dati instructiuni sau indicii, pentru a lasa sa apara oportunitati ample astfel
incat comportamentele spontane sa aiba loc.
Factori in selectarea membrilor anturajului: Sunt de o importanta critica acei copii care poseda
bune aptitudini sociale, de joaca si de comunicare. In plus, un membru al anturajului ar trebui sa fie
cineva insistent si chiar usor autoritar, dar care sa primeasca bine instructiunile de la un adult. La
inceput, acest lucru ar putea functiona mai bine cu un membrul al anturajului care este mai in varsta
decat Studentul.
Indicii: Folositi ghidarea fizica, demonstratea, indiciul verbal sau prin gesturi. Eliminati gradual indiciile pana
cand Studentul se descurca independent.
Criteriul de participare : Comportamentele disruptive ar trebui sa fie minime, astfel incat sa se evite
instrainarea / alienarea anturajului.
Exemple:
60
Realizarea unui puzzle impreuna
Masini din cutii de chibrituri / garnitura de tren / jocuri Hot wheels / set de masini
de curse
Activitati creative
Construirea unui obiect cu Playdoh (fiecare persoana realizeaza o parte prin care sa
contribuie la realizarea obiectului final).
Lucrati pe mai multe proiecte in paralel si aratati-va unul altuia produsul final (de
exemplu, arta). Studentul trebuie sa ceara lucruri si sa raspunda la cerintele
membrilor anturajului (de exemplu, creioane).
In aer liber
Se da pe balansoar
Se da cu randul pe tobogan / Asteapta sa ii vina randul
pentru a se da pe tobogan
Arunca o minge pe tobogan unei alte personae
Isi asteapta randul in jocul cu trenuletul
Joaca la groapa cu nisip
Pe baza de limbaj
Lasati-l pe unul din membrii anturajului sa fie profesorul in programul de predare /
invatare (de exemplu Imitarea Nonverbala)
Lasati-l pe Student sa fie profesorul anturajului (de exemplu Imitarea Nonverbala)
Programe de limbaj: afirmatie-afirmatie; intrebari reciproce
Conversatie
Se spun povesti
Jocuri de miscare
Urmeaza-l pe lider / pe cel din fata ta / pe primul
Canta si se roteste in cerc tinandu-se de mana cu ceilalti
copii
Jocul de-a v-ati ascunselea
Scaunele musicale; dansul cu oprire brusca
Jocul de-a prinselea
Vanarea insectelor
Hotii si vardistii; Cowboy si indieni; etc.
Conversatia – Avansata
3. Crearea unei modalitati pentru interactiunea sociala, stabilirea si dezvoltarea unor prietenii
61
5. Aflarea de informatii despre interesele membrilor anturajului
6. Extinderea orizontului Studentului pentru a include aprecierea unei raze mai mari de
experiente
Procedura: Initial, programul implica dotarea Studentului cu abilitati conversationale invatate pe de rost. In cele
din urma, aceste conversatii vor deveni mai naturale.
Identificati chestiunile care ar putea sa il intereseze. Poate, mai important decat asta, este sa
identificati subiectele care ii poate facilita interesul anturajului in a se implica intr-o conversatie cu
Studentul.
Exemple de subiecte
1. Jucarii
2. Interese
3. Scoala
4. Ce s-a intamplat in sfarsitul de saptamana care a trecut
5. Ce urmeaza sa se intample in sfarsitul de saptamana
6. Descrierea evenimentelor care au loc acum
7. Evenimente prezente semnificative
8. Emisiuni TV
9. Personaje preferate
10. Filme / Clipuri musicale
11. Muzica
12. Jocuri pe computer
13. Sporturi
14. Activitati extra curiculare
15. Vacante
16. Evenimente curente
17. Locuri de vizitat
18. Cumpararea de haine
19. Celebritati
20. Prieteni
21. Sexul opus
Faza 2: Abilitatile de conversatie nonverbala potrivite (de exemplu, proximitatea, contactul visual,
zambetul, aprobarea prin miscarea capului, etc). Implicati-va impreuna cu Studentul in
conversatii si motivate-l sa arate comportamentul nonverbal potrivit si manierele
conversationale potrivite. Incurajati-l in functie de necesitati.
Faza 3: Manierele conversationale (de exemplu, ascultarea, asteptarea pentru interventie, cum sa
stabileasca un subiect de discutie, cum sa faca o tranzitie, etc). Implicati-va impreuna cu
Studentul in conversatii si motivate-l sa arate manierele conversationale potrivite. Incurajati-l
in functie de necesitati.
Faza 5: Invatat-l pe Student sa raspunda unor intrebari usoare despre subiectul selectat (de
exemplu, Ce, unde, cand, etc)
Faza 6: Invatati-l pe Student sa gaseasca replici fata de subiectul selectat. Vezi Faza 7 a
Conversatie – Intermediar.
62
Faza 7: Invatati-l pe Student sa puna intrebari. Incepeti aceasta faza cand este gata sa deosebeasca
intre toate intrebarile “Ce, unde, cand, etc”. Pentru a incuraja acest lucru, spuneti-i sa ii puna
unui membru al anturajului o intrebare si apoi sa arate un card indicator cu una din
intrebarile “Ce, unde, cand, etc” scrise pe el (de exemplu, “CE”). De exemplu, Studentul
poate incepe cu “Ce ai facut aseara?”. Cand primeste raspunsul, incurajati-l pentru o
intrebare succesiva (de exemplu, “CINE”). Ar trebui sa intrebe ceva de genul “Cu cine ai
fost?”
Faza 8. Invatati-l sa interjectioneze informatia asa cum trebuie. “Stii ce am facut astazi?”, “Ghici
ce”.
Faza 9. Invatati-l cum sa identifice interesele altei personae. Incepeti prin a-l pune sa investigheze
diferite persoane sis a faca o lista a lucrurilor pe care le gasesc interesante vs. plictisitoare.
Apoi, prezentati-i diferite subiecte pe care o anumita persoana le-ar gasi interesante sau
neinteresante.
Faza 10: Invatati-l sa intieze o conversatie cu cineva spunandu-i ceva interesant. Studentul ar
trebui sa inceapa cu o afirmatie cum ar fi “Ghici ce…” sau “Hei, Joe…” sau “Vrei sa
stii…?”. Subiectele pot include lucruri cum ar fi un eveniment curent sau ceva ce a facut
recent.
Faza 11: Invatati-l sa is idea seama cand anturajul nu este interesat de conversatie. Folositi
exemple prin interpretarea pe roluri si prin casete video pentru a-l face sa isi exerseze
abilitatile. Apoi pregatiti exemple reale. Motivati-l sa inteleaga corect semnalele care vin de
la o lata persoana. De exemplu, zambetul si contactul vizual indica interesul. Privirea in alta
parte, agitatia fizica, sau verificarea orei indica dezinteresul.
Faza 12: Invatati-l sa isi aminteasca conversatiile anterioare in timpul conversatiei curente.
Acest lucru presupune purtarea unei conversatii despre un subiect memorabil si apoi testarea
Studentului la o anumita perioada de timp pentru a vedea daca isi poate aminti de acea
conversatie. Initial, timpul dintre performanta si amintire va trebui sa fie scurt. Pentru a-l
ajuta sa isi aminteasca, puteti folosi indicatori cum ar fi referirea la locatia unde conversatia a
avut loc.
_ Devine constient de afirmatiile celeilalte persoane (aproba prin miscarea capului, zambeste, etc)
_ Lasa in urma subiectul vechi cand s-a schimbat subiectul in timpul conversatiei
63
_ Nu vorbeste peste cealalta persoana
Constiinta sociala
1. verbala
2. vizuala
B. Felicitarile
1. raspunde
2. initiaza
C. Impartirea si cooperarea
G. Cautarea informatiilor
1. Pentru a facilita abilitatea Studentului de a pune intrebariu membrilor grupului, intrebati-l ceva ce
nu stie despre o alta persoana. Incurajati-l sa spuna “Nu stiu”, apoi indemnati-l sa o intrebe pe acea
persoana. Eliminati indiciile.
2. Cand pune o intrebare in mod coerent, schimbati instructiunea in “Pune [persoanei] o intrebare”. In
acest moment, trebuie sa elaboreze singur intrebarea.
64
Invatarea observationala
3. Invatarea printr-o metoda de instruire mult mai naturala, facilitand prin urmare includerea in
medii educationale mai naturale
8. Isi dezvolta compotamentul social potrivit varstei (de exemplu, devine constient de stilul de
aranjare a parului, imbracaminte, cutii pentru pranz, interese, etc).
Procedura: Formatul implica chestionarea unui complice (in mod ideal, un membru al anturajului, dar mai bine,
initial, un adult). Apoi, intrebati-l pe Student acelasi lucru si oferti-i un intaritor pentru raspunsul
corect. Incercati sa intarizati in a-i pune intrebarea, pentru a facilita atentia. Pentru a creste
dificultatea, puneti intrebari cu raspunsuri diferite catre doua sau mai multe persoane, inainte de a-l
lasa pe Student sa raspunda. Apoi, el va trebui sa aleaga dintr-o cantitate mai mare de informatii
raspunsul corect la intrebare.
Indicii: Folositi oferirea de modele ca principalul tip de indiciu. Daca este nevoie de un stimul mai puternic, folositi un
indiciu verbal direct sau ghidare fizica. Gradual, reduceti indiciile la o atingere usoara sau la un gest
superficial.
Faza 1: Primeste informatii despre comportamentul dorit de la model. Cand este nevoie sa se incurajeze
un raspuns motric (de exemplu, instructiuni receptive), faceti ca Studentul sa vada o a treia persoana
(adica altcineva decat profesorul) facand modelul de actiune. De exemplu, profesorul ii spune
Studentului “Atinge-ti nasul”. Studentul ofera un raspuns incorrect. Profesorul reactioneaza fata de
Student si se intoarce imediat catre Suzy (care stie cum sa faca aceasta actiune corect) si ii cere sa isi
atinga nasul. La inceput, ar putea fi nevoie ca Studentul sa fie direct atentionat sa o urmareasca pe
Suzy, dar scopul este ca el sa invete ca trebuie sa se uite la Suzy fara sa i se spuna. Prin faptul ca
altcineva decat profesorul demonstreaza raspunsul corect, Studentl invata importanta observarii a
ceeace fac alti oameni.
Exemplu:
Profesorul (catre Johnny): “Atinge-ti nasul”
Johnny: Raspuns incorect
Profesorul: “Nu, nu”
Profesorul (catre Suzy): “Suzy, atinge-ti nasul”
Suzy: Raspunde corect
Profesorul (catre Suzy): “Foarte bine”
Profesorul (catre Johnny): “Atinge-ti nasul”
65
b. Intarziat: Studentului i se dau informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte
de a avea ocazia sa ofere raspunsul care a fost modelat pentru el.
Exemplu:
b. Intarziata: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta
inainte de a avea ocazia sa ofere raspunsul care a fost modelat pentru el.
Faza 3: Imitatia nonverbala in grup. Studentul ofera raspunsuri de imitatie nonverbala in cadrul unui grup.
Faza 5: Jocul cu obiectele ascunse. Studentul observa cum un obiect este ascuns intr-o cutie. Apoi acea cutie
este mutata dintr-un loc in altul. Studentului i se cere sa gaseasca obiectul.
Faza 6: Raspunsul verbal in grup. Studentul da un raspuns verbal (de exemplu canta) la unison cu un grup.
Faza 7: Eu fac asta / Nu eu. Intr-un joc in cerc, puneti intrebari care sa ii ceara Studentului “Eu fac asta vs.
“Nu eu fac asta” impreuna cu anturajul. Incurajati-l sa ofere raspunsurile potrivite: Eu fac asta! Nu eu!
In nici un caz! Cah!
a. Cine vrea…
Faza 8: In cadrul unui grup (adica 2 sau mai multi) puneti-i Studentului intrebari care cer observarea
unui grup de membri (de exemplu “cine are o palarie pe cap”, “cine tine o minge”, “cine poarta
blugi”, etc). Gradual, intrebarile ar trebui sa ceara obsevatii mai atente. Studentul ar trebui sa
identifice care persoana din grup:
Faza 9: Fiecare membru al grupului face o afirmatie despre el insusi. (de exemplu “Mie imi place pizza”,
“Nu imi place sa imi fac curat in camera”, “Imi place echipa Dodgers”, etc). Studentului I se pune
apoi o intrebare despre afirmatie (de exemplu “Cui ii place pizza?” sau “Ce ii place [persoanei]?”)
66
b. Cui ii place…
c. Cine a [facut o actiune]?
d. Cine a mers…
Faza 10: Insusirea de informatii - Verbala. Faceti ca Studentul sa stea in cerc cu alte persoane. Obiectivul
este ca Studentul sa invete sa asculte in timp ce se fac incercari cu alte persoane si sa isi astepte
randul. Profesorul le pune intrebari celorlalti studenti, iar ei au voie sa raspunda. Nu ii stransmiteti
Studentului semnale ca trebuie sa fie atent. Nu il lasati pe Student sa astepte sa participle, din moment
ce scopul este ca el sa fie capabil sa observe intamplarile fara sa fie incurajat. Apoi profesorul ii pune
Studentului o intrebare despre ceeace s-a spus.
Profesorul ar trebui sa implice si alte persoane in conversatiile generale. La momente diferite dupa ce
o persoana a facut o afirmatie, profesorul ar trebui sa se concentreze asupra Studentului sis a il intrebe
ce a spus acea persoana.
a. Imediat:
Exemplul 1:
Profesorul (catre complice): “Bobby, cat este ceasul?”
Bobby: “Este ora trei”.
Profesorul (catre Student): “Student, cat este ceasul?”
Student: Raspunde la intrebarea profesorului.
Exemplul 2:
Profesorul (catre complice): “Heather, ce ai mancat la micul dejun?”
Heather: “Fulgi de cereale”.
Profesorul (catre Student): “Student, ce a mancat Heather la micul dejun?”
Student: Raspunde la intrebarea profesorului.
b. Intarziat: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este distras de o activitate scurta inainte
de a avea ocazia sa ofere un raspuns.
Faza 11: Asculta informatii accidentale. De exemplu, cineva ii spune altei persoane “Hei, am adus niste
fursecuri cu fulgi de ciocolata pentru Student. Poate sa le manance oricand vrea”.
Faza 12: Insusirea de informatii – Observarea activitatilor. Activitatea este regizata sau are loc in mod
natural. Nu ii trimiteti semnale Studentului ca trebuie sa fie atent, din moment ce scopul este ca el sa
poata sa observe intamplarile fara sa fie atentionat. Intrebati-l pe Student despre ceeace s-a intamplat
(de exemplu “Ce a facut Ron?”, “Cine se joaca cu mingea?”).
Faza 13: Detecteaza raspunsurile sau informatiile gresite. Ocazional, cineva ar trebui sad ea un raspuns
incorrect, iar Studentul sa retina si sa corecteze eroarea.
Faza 14: Aratati-i unui complice o fotografie, fara ca Studentul sa poata vedea acea fotografie (ce
contine). Puneti-l pe complice sa descrie ceeace este in fotografie.
b. Aratati-i studentului doua fotografii si intrebati-l pe care a vazut-o complicele. Studentul indica
fotografia corecta. In cele din urma, fotografiile ar trebui sa fie foarte similare, iar dimensiunile
pe care complicele le descrie ar trebui sa fie subtile (de exemplu un baiat care se da cu bicicleta si
poarta sosete albastre vs. un baiat care se da cu bicicleta si poarta sosete verzi).
b. Conitionale (de exemplu “Toti cei cu parul roscat sa se ridice in picioare”, “Sa ridica mana cine
vrea apa minerala”, “Faxeti cu mana de “La revedere” daca numele voastre incep cu litera H”,
etc).
Faza 16: Jocul cu obiecte ascunse – rationamente deductive. Studentul observa ca o alta persoana ghiceste
in mod incorrect locatia unui obiect ascuns. Ar trebui sa foloseasca aceasta informatie pentru a
restrange aria de alegere.
67
Faza 17: Stabilirea inferentelor – Verbala.
Exemplul 1:
Exemplul 2:
Persoana 1: “Mie imi place pizza”.
Persoana 2: “Mie imi place inghetata”.
Profesorul: “Student, ai vrea sa mergi la Pizza Hut la pranz?”
Faza 18: Stabilirea inferentelor – Observarea activitatilor. Puneti-i pe ceilalti sa arate reactii fata de anumite
activitati sau obiecte. Puneti-i Studentului intrebarii despre aceste lucruri (de exemplu “Ti-ar placea sa
incerci asta?”, “Cum i-a placut Marlenei acel obiect?”, “Ar face Rick acest lucru din nou?”)
Abilitati de socializare
Procedura: Initial, Studentul va fi invatat bazele abilitatilor sociale intr-o situatie cat mai naturala cu putinta.
Totusi, ar putea fi necesar sa se inceapa intr-un mediu mai structurat de predare. In afara reducerii
posibilitatilor de distragere a atentiei, ar putea duce la evitarea stigmatizarii Studentului din cauza
comportamentului social nepotrivit. Procedurile instructionale vor include demonstratia, interpretarea
pe roluri si practica. O data invatate abilitatile critice, Studentul va exersa si va continua sa isi
dezvolte abilitatile in mediul cel mai natural posibil.
Strategie generala
1. Se implica in jocuri simple impreuna cu ceilalti, cum ar fi joaca cu mingea (B: 1-0)
68
3. Se uita la ceilalti copii cum se joaca si incearca sa li se alature pentru perioade scurte de timp (B: 2-0)
6. Se implica in jocuri simple de grup ( de exemplu Canta si se roteste in cerc tinandu-se de mana cu ceilalti
copii) (B: 2-6)
7. Incepe sa se joace cu alti copii sub supravegherea unui adult (B: 2-6)
10. Formeaza atasament temporar fata de unul din partenerii de joaca (B: 3-6)
11. Poate sa se joace uneori cooperant, dar poate avea nevoie de asistenta (B: 3-6)
13. Se joaca cooperant cu pana la doi copii timp de cel putin 15 minute (B: 5-0)
14. Are mai multi prieteni, dar numai unul special (B: 5-0)
15. Se joaca cooperant in jocuri care implica grupuri mari (B: 5-6)
Exemple:
Spune glume
Cauta / Cere in mod corespunzator atentia (asupra lui)
Cum sa se poarte ca o persoana noua in grup
Se abtine de la comportamente bizarre (de exemplu voce prefacuta)
Ce sa faca la o petrecere aniversara
Sa faca complimente
Ce sa faca cand isi vede prietenii in parc
Baza cercetasilor
Sporturi in echipa
Magazine / Malluri
Zona Discovery
Ora de citit la biblioteca
Ce lipseste?
69
2. Dezvoltarea memoriei
Procedura: Un set de obiecte este plasat in fata Studentului si el ar trebui sa le vizualizeze. Apoi i se spune sa
inchida ochii, iar unul sau mai multe obiecte este inlaturat. Studentul isi deschide ochi si profesorul
intreaba “Ce lipseste?”
Faze
2. Fotografii. Asezati un anumit numar de fotografii in fata Studentului. Luati una si puneti-l sa
va spuna care lipseste. Aceasta operatiune poate fi facuta si prin desene sau prin stergerea figurilor de
pe o plansa sau de pe tabla. Profesorul sau Studentul deseneaza mai multe figuri. Apoi Studentul
inchide ochii, iar una sau mai multe figure este strearsa.
4. Ce e diferit? In loc sa inlaturati obiectele, doar schimbati-le (de exemplu intoarceti o masa
cu picioarele in sus) si intrebati “Ce e diferit?”).
Amintirea
Procedura: Creati o situatie care subliniaza o actiune sau o activitate apoi intrebati-l pe Student ce s-a intamplat.
Initial, el va fi intrebat imediat. Gradual, distanta dintre actiune si intrebare va fi crescuta.
La inceput, este util sa il puneti pe Student sa descrie ce face in timp ce performeaza o actiune. De
asemenea, indicatorii de timp si spatiu vor facilita rememorarea.
Faza 1: Profesorul sau Studentul ar trebui sa faca o actiune. Puneti-l sa descrie actiunea in timp ce o face.
Opriti-l, asteptati cateva momente, apoi intrebati “Ce ai facut?” Si aceasta actiune il va invata timpul
trecut al verbelor.
Aceasta lucru poate fi incurajat mai intai prin ilustrarea prin imagini actiunii pe care urmeaza sa o
indeplineasca. Cand va fi terminat actiuneam puneti-l sa selecteze imaginea / fotografia ca raspuns la
intrebare.
Faza 2: Excursii. Trimiteti Studentul afara din incapere pentru a face ceva. Initial, actiunea ar trebui sa fie
semnificativam interesanta si memorabila. Puneti-l sa revina in incapere si intrebati-l “Ce ai facut?”
70
Gradual, cresteti timpul dintre intamplare si intrebare, “Ce s-a intamplat?” Ar putea fi necesar sa ii
oferiti indicii cum ar fi “Ce am facut in camera de zi?”, “Ce am facut la mall?”, etc.
Faza 3: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat mai devreme in acea zi. Va fi necesar sa aflati ce s-a
intampalt in acea zi pentru ca Studentul sa nu ofere raspunsuri invatate pe de rost pentru a putea verifica
ceeace spune.
Pentru a-l pregati pentru asta, asigurati-va ca poate sa descrie ceeace face in timp de face acea actiune.
Ar trebui sa fie intrebat ce a facut imediat dupa actiune si din cand in cand, pentru a ii pastra acea
actiune in memorie.
Mai jos sunt cateva locuri interesante pe care le puteti vizita si care va vor oferi subiecte de retinut si
conversatie.
Magazine / Malluri
Zona Discovery
Ora de citit la bibioteca
Magazin de animale
Plaja
Parc
Faza 4: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat ieri. Cand perioada de timp este indelungata, ar fi util sa ii
incurajati raspunsul prin a-i arata fotografii care sa indice ceea ce s-a intamplat si puneti-l sa selecteze
“Ce am facut ieri?”
Concepte cantitative
B. Aranjarea a pana la cinci obiecte in functie de dimensiunile lor: “Pune aceste obiecte in ordine”.
C. Numaratoarea 1-10 (de la stanga la drepta, corespundenta unu-la-unu). SD: prezentati obiectele si
spuneti “Numara”. R: Studentul atinge fiacre oboect si spune un numar.
D. Invatarea pe de rost a numaratorii 1-100. SD: “Numara pana la [10]”. R: Studentul spune numerele in
ordine. Nu sunt prezente obiecte in aceasta operatiune.
E. Potrivirea (1-5) cu obiecte tridimensionale. Prezentati-i Studentului doua cartoane. Unul din ele are o
cantitate definite de obiecte. Indicati celalalt carton (care nu are nici un obiect pe el) si spuneti Studentului sa
le potriveasca.
71
potriveste un carton [inima rosie] cu cartonul cu un obiect [stea galbena] vs. potriveste un carton cu trei [inimi
rosii] cu un carton cu trei [stele galbene].
G, Cantitate receptiva (fara numarare) – Indicarea (1, 2, 3, 4, 5). Asezati gramajoare de diferite numere de
obiecte. SD: “Indica [trei]”. R: Studentul indica gramajoara care are tri obiecte.
1. Obiecte tidimensionale
2. Bidimensionale (fotografii)
H. Cantitatea expresiva (fara numarare) – Cate obiecte? (1, 2, 3, 4, 5). Asezati o gramajoara cu 1-5
obiecte. Profesorul indica spre gramajoara si intreaba “Cate obiecte?” Studentul raspunde cu numarul corect
fara sa numere.
1. Obiecte tidimensionale
2. Bidimensionale (fotografii)
I. Simboluri (numerale)
J. Pune _________ (1-5). Aratati un carton alb si un platou cu un numar mare de obiecte. Indicati catre
cartonul alb si spuneti “Pune [trei]”. Studentul ar trebui sa puna trei obiecte pe carton.
K. Mai mult vs Mai putin. Puneti doua gramajoare de obiecte. SD: “Arata unde sunt mai multe”. R: Studentul
arata gramajoara corecta de obiecte.
1. Cu obiecte
a. Mai multe: 5 vs 1
b. Mai multe: 4 vs 1
c. Mai multe: 3 vs 1
d. Mai putine: 5 vs 1
e. Mai putine: 5 vs 2
f. (1 sau 2) vs (3, 4 sau 5) mai mult sau mai putin
2. Cu fotografii bidimensionale
3. Fa-l mai mult sau mai putin
4. Cel mai mult / Cel mai putin
M. Primul / Ultimul
1. Inceputul si sfarsitul unei secvente pictoriale
2. Inceputul si sfarsitul unei secvente numerice sau alfabetice
3. Indica obiectele
4. Intreprinde actiuni
N. Numara din 10 in 10, din 2 in 2, din 5 in 5, SD: “Numara [din 2 in 2]”. R: “[2, 4, 6, 8…]”.
O. Operatii de adunare
P. Operatii de scadere
R. Par / Impar
S. Numere ordinale
72
T. Probleme de matematica cu text
Citirea
Procedura: Profesorul prezinta litere sau cuvinte si il face pe Student sa ii demonstreze ca le intelege.
Indicii: Folositi incurajari de pozitie, verbale, de indicare sau mana-peste-mana. Eliminati incurajarile treptat.
Criteriul de initiere: Studentul poate sa potriveasca obiecte cu obiecte, fotografii cu fotografii, fotografii cu obiecte. In
mod obisnuit, va fi inteles Etichetarea Receptiva. Totusi, cativa Studenti care se blocheaza la
asocierile auditive pot invata sa faca asocieri vizuale (de exemplu potrivireaa unui cuvant cu un
obiect).
Criteriul de performanta: Studentul reuseste sa dea opt din zece raspunsuri corecte fara incurajare. Aceasta operatiune
ar trebui repetata cu cel putin inca un profesor.
Faza 10: Indicarea verbala a literelor scrise. Profesrul arata un card cu o litera pe el si intreaba “Care sunet?”
Faza 11: Sunete care se amesteca. Prezentati doua sau mai multe carduri cu litere, de exemplu P – I – S – I –
C – A. Studentul ar trebui sa numeasca sunetele unul cate unulin timp ce va miscati degetul de la un
card la altul. Daca va miscati degetul din ce in ce mai repede de la un card la altul, Studentul ar trebui
sa coreleze sunetele impreuna pentru a gasi cuvantul potrivit.
Faza 12: Potrivirea unui cuvant cu un obiect sau cu o fotografie. Puteti face un joc din acest exercitiu prin
imprimarea cuvintelor pe carduri pentru obiectele din mediul inconjurator. Puneti-l pe Student sa
citeasca fiecare card si sa il lipeasca pe fiecare obiect.
Faza 18: Urmarirea instructiunilor scrise. Faceti carduri de indicare cu instructiuni simple scrise pentru
sarcinile si activitatile pe care Studentul le face in mod obisnuit in locul in care traieste.
Scrierea
Indicii: Folositi indicatori de ghidare fizica, demonstratie, verbeli, de indicare sau de pozitionare. Treptat,
eliminati indiciile pana cand Studentul poate sa indeplineasca actiunile independent.
Criteriul de performanta: Studentul ofera noua din zece raspunsuri corecte fara incurajare. Aceasta operatiune ar
trebui repetata cu cel putin inca un profesor.
Faza 2: Identifica, copiaza si scrie nume. Incepeti cand Studentul poate indeplini cu success Faza 1.
Faza 4: Scrierea de litere si numere. Incepeti cand Studentul poate indeplini cu success Faza 3 si cand poate
identifica litere si numere. Profesorul ii spune Studentului “Scrie [litera …]”.
74
Procedura: Mai intai, este important sa se urmeze o analiza a sarcinilor. Toate abilitatile ar trebui divizate in
parti care pot fi predate. Acest lucru va simplifica abilitatea si va reduce frustrarea Studentului. Mai
asigura si faptul ca Studentul intelege fiecare pas individual. Si mai important, ajuta la pomovarea
activitatilor consistente. Este de o importanta CRITICA ca toti profesorii sa foloseasca aceiasi pasi
in aceeasioridne asa cum se va sublinia in analiza sarcinilor.
Este necesara o abordare a predarii sistematice si graduale pentru ca Studentul sa invete si sa inteleaga
in intregime aceste abilitati. Predarea abilitatilor complexe simultan nu este o metoda eficienta de
predare.
In al treilea rand, este esential sa se urmareasca conceptul de stapanire. Adica, Studentului ar trebui
sa i se predea gradual. Etapa urmatoare a unei abilitati nu ar trebui predata pana cand nu este bine
stapanita etapa anterioara. Se considera ca o etapa este stapanaita o data ce a fost dusa la indeplinire
independent ( adica nu se folosesc nici un fel de indemnuri) timp de trei sesiuni consective.
In al patrulea rand, in timpul predarii, folositi indiciul necesar cel mai putin intrusiv. Ierarhia de
indicii care este tipic folosita este urmatoarea:
Indiciu gestural
Indiciu verbal indirect (de exemplu mergi mai departe)
Indiciu verbal direct (de exemplu adu prosopul)
Demonstrarea prin modele
Ghidarea fizica
In cele din urma, indiciul ar trebui eliminat pentru ca Studentul sa indeplineasca o activitate singur.
Folositi intaritoare diferential, oferind un intaritor mai mare pentru etapele care sunt indeplinite cu
asistare redusa.
O ultima consideratie este potrivirea in timp a procesului de predare. Este important ca predarea sa se
faca pe cat posibil in conditii optime. Acest lucru inseamna preedarea atunci cand Studentul si
profesorul sunt cat mai receptivi si eficienti in indeplinirea actiunilor. Este important sa se predea in
momentul in care Studentul nu pare sa aiba probleme si cand este interesat si motivat sa invete. Unde
este posibil, acest lucru ar trebui sa se intample cand apar oportinitati in mod natural, dar nu in
detrimentul calitatii procesului de predare-invatare. De exemplu, pregatirea pentru scoala este un
moment care apare in mod natural pentru predarea imbracatului, ar de cele mai multe ori NU ESTE
UN MOMENT OPTIM din cauza presiunii timpului. Chiar inainte de iesirea la joaca este un
moment optim, pentru ca puteti folisi atat timp cat este nevoie si sunt construite un intaritor natural si
un motiv natural de a practica acel comportament.
Hranirea / Mancatul
1. Bea din cana pe care o tine cu ambele maini, fara ajutor (B: 1-3)
2. Foloseste lingura pentru “a pescui” hrana (B: 1-3)
3. Duce lingura de la farfurie la gura, varsand putin pe jos (B: 1-6)
4. Suge cu paiul (B: 1-6)
5. Bea in cana pe care o tina cu o singura mana, fara ajutor (B: 1-6)
6. Foloseste furculita (B: 2-0)
7. Foloseste lingura, fara sa verse (B: 2-0)
8. Foloseste merginea furculitei pentru a taia hrana moale (B: 3-0)
9. Tine furculita cu degetele (B: 4-0)
10. Foloseste cutitul pentru a indinde mancarea (B: 4-0)
11. Foloseste cutitul pentru a taia (B: 6-0)
12. Isi toarna singur lichide
Dezbracarea
1. Isi da jos ciorapii (B: 1-6)
2. Isi da jos pantofii (B: 1-6)
3. Isi da jos haina / jacheta (B: 2-0)
4. Isi da jos camasa / tricoul (B: 2-0)
5. Isi da jos pantalonii (B: 2-0)
6. Se debraca, cu exceptia dificultatilor de a inlatura hainele “care se trag peste” alte haine (B: 3-0)
7. Isi ha jos bluza (B: 4-0)
Imbracarea
1. Isi pune jacheta (B: 2-6)
75
2. Isi pune pantofii (B: 2-6)
3. Isi pune pantalonii (B: 2-6)
4. Isi pune ciorapii (B: 3-0)
5. Isi pune puloverul (B: 3-0)
6. Se imbraca cu putin ajutor (B: 3-0)
7. Se imbraca fara supraveghere, dar are nevoie de ajutor cu incheierea nasturilor (B: 4-0)
8. Se imbraca independent (B: 5-0)
Descheierea
1. Isi desface nasturii din fata (B: 2-0)
2. Isi desface cravata (B: 2-0)
3. Isi desface capsele din fata (B: 3-0)
4. Isi desface fermoarul (B: 3-0)
Incheierea
1. Isi incheie nasturii mari din fata (B: 3-0)
2. Isi incheie capsele din fata (B: 3-0)
3. Isi incheie fermoarul din fata (B: 3-0)
4. Incearca sa isi lege sireturile (B: 3-0)
5. Isi incheie nasturii mici din fata (B: 3-0)
6. Isi leaga sireturile (B: 4-0)
7. Incearca sa isi lege pantofii (B: 4-0)
8. Isi leaga pantofii (B: 5-0)
Imbaierea
1. Isi sterge mainile, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0)
2. Isi spala mainile, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0)
3. Isi sterge mainile fara ajutor (B: 2-6)
4. Isi sterge fata, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-6)
5. Isi spala mainile, fara ajuor (B: 3-0)
6. Isi spala fata, cu ajutor (B: 3-0)
7. Deschide si inchide robinetul (B: 3-0)
8. Ajusteaza temperatura apei, cu ajutor (B: 3-0)
9. Isi sterge fata, fara ajutor (B: 3-0)
10. Isi spala fata, fara ajutor (B: 4-0)
11. Face baie, cu ajutor (B: 4-0)
12. Se sterge dupa baiem fara ajutor (B: 4-0)
13. Face baie, fara ajutor (B: 6-0)
Ingrijirea corpului
1. Incearca sa isi spele dintii, cu ajutor semnificativ (B: 2-0)
2. Isi spala dintii, cu ajutor (B: 3-0)
3. Isi spala dintii, fara ajutor (B: 4-0)
4. Isi piaptana parul, cu ajutor (B: 4-0)
5. Isi piaptana parul, fara ajutor (B: 5-0)
Traiul in casa
1. Pune lucrurile la loc
2. Prepararea hranei simple (cuptorul cu microunde, prajitor de paine, indinde mancarea, amesteca mancarea,
etc).
3. Sarcini (pune masa, duce farfuriile in chiuveta, duce gunoiul, face/schimba lenjeria de pat, duce hainele la
spalat, etc)
4. Curata masa, ferestrele, peretii
5. Pune farfuriile in chiuveta, aranjeaza masa
6. Este atsat de animalele de casa
Comunitatea
1. Merge in siguranta pe jos
2. Face cumparaturi
3. Transport
4. Corespondenta
76
5. Siguranta / straini / solutionarea urgentelor
Folosirea telefonului
Transmiterea de mesaje
Cumpara de la bacanie
Criteriul de initiere: Studentul este capabil sa stea asezat pentru o perioada lunga de
timp.
Procedura: Inainte de pregatire, luati de la Student lichidele preferate si intaritori pentru a le creste valoarea in
ceeace priveste pregatirea pentru folosirea toaletei si consumul de lichide.
Faza 1: 1. Asezati Studentul pe toaleta si intaritori cu laude si fluide la fiecare doua sau trei minute
pentru “asezare buna”. Puteri face o serie de activitati in baie pentru a-l tine ocupat. Totusi, nu ar
trebui sa fie atat de ocupat incat sa nu mai fie atent la actiunile corpului.
2. O data ce studentul isi face necesitatile, ar trebui laudat profund, ar trebui sa i se dea un
intaritorul preferat si sa i se permita sa permita sa paraseasca toaleta pentru a se implica itr-o activitate
favorita pentru aprixomativ zece minute. Totusi, ar trebui ca in acest timp sa ramana in baie.
3. Putin timp mai tarziu ( de exemplu zece minute) ar trebui sa se intoarca la toaleta si sa repete
procesul.
4. Daca trece mult timp fara ca Studentul sa isi faca necesitatile si incepe sa se simta
neconfortabil, permiteti-i sa se ridice timp de cateva minute, dar tineti-l in baie. Dupa scurt timpm
puneti-l sa stea iar pe toaleta. Este FOARTE important s ail tineti pentru SCURT timp jos de pe
toaleta sis a il monitorizati INDEAPROAPE in acest timp. NU vreti ca in acest timp sa se produca un
accident.
Crieriul de progresie: Cand Studentul pare sa inteleaga legatura dintre asezarea pe toaleta si intaritor, treceti la faza
urmatoare.
Faza 1: 1. Asezati-l pe un scaun langa toaleta fara lenjerie intima sau pantaloni.
2. Indemnati Studentul cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”.
77
a. Ar trebui sa fie foarte laudat (de exemplu ar trebui sa vina circul
in oras!!!)
b. Poate parasi baia pentru scurt timp (de exemplu zece minute)
pentru a se implica intr-o actvitate favorite
c. Scaunul ar trebui mutat treptat mai departe de toaleta
d. Ar trebui adaugat un articol de imbracaminte (de exemplu
prima data = lenjerie intima; apoi = pantaloni, etc.)
Criteriul de progresie: Cand Studentul este complet imbracat si departe de baie, treceti la faza urmatoare.
Invatarea obiceiului
3. Asezati Studentul pe toaleta fara imbracaminte si incurajati-l cu laude si lichide la fiecare doua sau
trei minute pentru “asezare buna”.
4.
5. O data ce isi face necesiatile, ar trebui laudat foarte mult si ar trebui sa I se permita sa paraseasca
toaleta pentru a se implica intr-o activitate favorite.
7. Aduceti-l pe Student la toaleta la fiecare ora pana cand isi face necesitatile.
a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul in care a avut loc
accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de aproximativ cinci ori.
Formarea folosirii independente a toaletei (pentru un copil care a invatat deja obiceiul)
78
2. Pregatirea poate sa inceapa la 30 sau 60 de minute dup ace si-a facut ultima data
necesitatile. (Acest lucru reduce intarzierea dintre inceputul sesiunii si prima ocazie de folosire a
toaletei.) Este util sa ii fi dat lichide in plus inainte. Incepeti prin a-l duce in baie si prin a-l
aseza pe un scaun in apropierea toaletei. Incurajati-l cu laude si lichide la fiecare doua sau
trei minute pentru comportamentul adecvat. In timp ce sta pe scaun, puteti
sa va jucati, sa antati, sa va uitati prin carti, sa faceti antrenamente, sa va uitati la
filme, etc. Totusi, permiteti perioade de pauza frecvente in activitate, pentru a evita
inhibarea oricarei initiative.
4. Cand Studentul isi face necesitatile in toaleta, ar trebui laudat foarte mult
(adica ar trebui sa vina circul in oras!!!). Apoi poate sa paraseasca incaperea
pentru un timp (de exemplu 10-30 de minute).
6. Daca apare un accident in timpul pregatirii pentru folosirera toaletei sau in afara
sesiunii, ar trebui sa se intample urmatoarele:
3. Cand se activeaza clopotelul, asigurati-va ca este complet trezit si asistati-l cand isi
face necesitatile asa cum este nevoie.
Abtinerea
2. Identificati intaritorii pe care Studentul ii va castiga atunci cand “alege” sa isi faca
necesitatile.
79
a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si
locul in care a avut loc accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de
aproximativ cinci ori.
4. Incepeti sa taiati bucati din scutec pana cand nu mai poarta scutece.
_ Urmeaza rutina fara directionare sau model (de exemplu isi pune ghiozdanul la loc)
_ Initiaza jocul
_ Claritatea limbajului
_ Recita la unison
80
_ Ramane concentrat pe activitatea de joaca desemnata (sau aleasa de el)
Anexa
Nume: ____________________________________________
Comentarii: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Comentarii: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Comentarii: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Comentarii: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
81
DY: Zilnic
I: Lista pe itemi a abilitatilor insusite WK: Saptamanal
MO: Lunar
C: Complexitatea (de exemplu, numarul de
Elemente dintr-o situatie data) D: Durata medie
Anexa A
COMPORTAMENTUL
OBS1 OBS2 OBS3 OBS4
Episoade de agresivitate F
S
Auto-abuz F
S
Agresiune F
S
Auto-mutilare F
S
Alte comportamente majore disruptive (Specificati) F
S
Alte comportamente majore disruptive (Specificati) F
S
Paraseste zona de lucru / Scaunul F
S
Isi agita mainile si picioarele F
S
Timpul de atentie (Durata medie) D
Contactul Ochi-Fata %
Priveste atunci cand i se cere
Priveste cand i se spune numele %
Priveste cand i se vorbeste sau cand asculta %
Se uita la materialele de lucru %
Urmareste directivele simple cu gesture %
Ascultarea %
Vine de la o distanta de cinci picioare
Vine din cealalta parte a camerei %
Vine din alte parti ale casei %
Vine de la distante reduse fata de zona de lucru %
Vine de afare de la o distanta mai mare %
Stai jos %
Ridica-te %
Mainile jos %
Anexa A
COMPORTAMENTUL (continuare)
OBS1 OBS2 OBS3 OBS4
Recupereaza obiectele (Poate fi cu un gest; Fara M
distragere)
De pe masa
De pe podea, de langa masa M
De la 5 picioare / 1.50 m M
Din partea cealalta a camerei M
Asteptarea: M
82
Sa auda instructiuni
In timp de profesorul ii ofera un intaritor M
Cand adultul incheie activitatea necesara M
Isi asteapta randul intr-o activitate preferata M
Ramane concentrat asupra sarcinii (Specificati D
activitatea si durata)
Sarcina 1
Sarcina 2 D
Sarcina 3 D
Isi exerseaza abilitatile in diferite activitati: M
Limbaj si materiale variate
Diferiti oameni M
Diferite locuri M
Cresteti distanta dintre terapeut si copil M
Generalizati ascultarea si comportamentul adecvat (de M
exemplu, la supermarket, in parc, acasa la prieteni si
rude)
Anexa
Anexa A
86
Face trimiteri la… N
Parti de propozitie: M
Vreau…
Este un…. M
Acest lucru este… M
Vad… M
Am… M
Comentarii (uite-te la asta, am reusit / am facut asta, N
etc)
Devine constient de afirmatie (oh, ce?, etc) N
Anexa A
Anexa E
EVALUAREA PERFORMANTEI
FORMAREA COMPORTAMENTULUI
1 2 3
1. Ofera la anunite intervale de timp un intaritor pozitiv pentru a
solidifica si a mentine comportamentul potrivit cu sarcinile desemnate
2. Nu foloseste amenintari sau intaritori de santaj
*3. Foloseste predarea proactiva pentru a promova comportamentul
adecvat alternative
4. Corecteaza comportamentul disruptive asa cum este nevoie
Anexa E
SITUATIE
1 2 3
1. Materialele de predare au fost pregatite si organizaate
2. Forma mediului fizic si a nivelului de distragere au fost potrivite cu
nivelul studentului
3. Locatia de predare a fost variata si s-au folosit medii naturale
(potrivite pentru student)
Anexa E
SARCINA
1 2 3
1. Sarcinile au fost potrivite cu nivelul de functionare al copilului
2. Sarcinile au fost impartite in parti componente
3. Profesorul intelege scopul programului
Anexa E
MAXIMIZAREA PROGRESULUI:
(TRANSFORMATI INVATAREA
INTR-O ACTIVITATE
DISTRACTIVA SI NATURALA)
1 2 3
1. Durata sesiunii a fost adecvata; sincronizarea si durata pauzelor au fost
adecvate
87
2. Ordine stabilita a saricnilor, pentru ca sarcinile dificile sa fie plasate
intre cele mai putin dificile
3. Sesiune incheiata pe un model de succese
4. Randamentul comportamental creat
5. Incorporarea unui echilibru intre invatare si joaca in programul general
6. Transformarea terapiei intr-o activitate cat mai naturala (de exemplu,
modeleaza limbajul natural)
7. Tinde sa faciliteze generalizarea cat mai repede posibil
8. Training ajustat in functie de comportamentul si performantele
studentului
9. Abordarea a fost entuziasta
10. S-au folosit materiale interesante si preferate
11. Nu l-a plictisit pe student prin continuarea unui program care era
deja insusit
12. L-a rasplatit pe student pentru buna participare si performanta prin
terminarea instruirii mai devreme
13. Intercalarea sarcinilor dupa un model adecvat
Anexa E
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________
Anexa E
INDICIU
1 2 3
1. Sincronizarea temporala a indiciilor a fost optima ( in mod normal
acest lucru inseamna ca indiciile acompaniaza sau urmeaza imediat
instructiunilor)
2. Pentru a asigura succesul, i s-a oferit suficienta asistenta, dar nu mai
multa decat este nevoie
3. Daca nu a functionat primul indiciu, s-au oferit altele mai intrusive
4. Indiciile au fost folosite pentru a evita esecul prelungit prin oferirea
de asistenta necesara
5. Incercarile prin indicii au fost urmate de incercari fara indicii sau cu
putin indicii
6. S-a folosit tipul de indiciu potrivit (de exemplu, demonstratia, modelul
verbal, ghidarea fizica, cu stimuli, etc)
7. Cand studentul a facut o eroare din cauza neatentiei sau a
comportamentului neconcentrat asupra sarcinilor, indiciile au fost folosite
cand comportamentul nu a putut fi corectat cu consecinte
*8. Au existat incercari repetate de a elimina indiciile
9. Studentul a fost sensibil al indiciile inadvertente ( de exemplu,
positionale, priviri pe furis, modele, raspunsuri verbale, etc).
Anexa E
CAPTAREA ATENTIEI
1 2 3
1. A mentinut o buna atentie atunci cand aceasta a aparut
2. Incercarile de dozare optima a timpului pentru a forma o mai buna
atentie
88
*3. A urmarit planul pentru a promova o directie independenta a
atentiei
Anexa E
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________
Data: ________________________
Anexa E
Asa cum este oportun, comentati asupta acestor obiceiuri e lucru, asa cum s-a demonstrate in performantele
generale de lucru cu mai multi clienti:
CRESTERE PROFESIONALA
1 2 3
1. Este o persoana activa si dornica de invatare
2. Aduce contributii valoaroase la clinica
3. Cauta sa se dezvolte
Anexa E
RELATIONAREA
1 2 3
1. Lucreaza bine ca membru al clinicii
2. Raspunde la reactiile pe care le primeste
3. Relatia cu parintii este in limitele corespunzatoare
Anexa E
INSTRUCTIUNI (SD)
1 2 3
1. Instructiunile erau potrivite cu functionarea copilului (de exemplu,
nivelul complexitatii, explicitatea, etc)
89
2. S-a folosit tonul natural al vocii
3. Cuvintele folosite au corespuns cu raspunsul dorit
4. Variatia / Uniformitatea in oferirea de instructiuni au corespuns cu
nivelul de functionalre al copilului
5. I s-a acordat timpul adecvat pentru a raspunde (de exemplu,
aproximativ 3-5 secunde)
Anexa E
REACTIE / CONSECINTA
1 2 3
1. Reactia a fost la fel de rapida precum a avut nevoie studentul
2. Consecintele au fost effective
3. Raspunsurile studentului au fost corect evaluate
4. Frecventa intaritorilor a fost optima (suficient de frecventa pentru a fi
eficienta, dar a fost eliminata cau mai repede posibil)
5. S-au folosit consecintele diferentiale (pentru calitatea raspunsului,
atentie, indicii reduce, etc)
6. S-a folosit reactia informationala
7. Daca s-au folosit intaritori tangibili, acestia au fost insotiti de intaritori
sociali pentru a dezvolta eficient valoarea intaritorilor sociali
8. Au fost implementate insistent contingentele
9. S-au folosit intaritori variati
Anexa E
DESCRIEREA PROGRAMULUI
INSUSIT: ______________________
Procedura generala:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Indicii: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
90
_________________________________________________________________________
Comentarii: _________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Anexa F
RECAPITULAREA PROGRAMELOR
Data:
Anexa D
91
DATELE TENTATIVELOR DISCRETE
PROGRAM: ________________________ FAZA: ___________
Anexa B
ANEXA A (cont)
OBS 1 OBS 2 OBS 3 OBS 4
ABILITATI DE AUTO-AJUTORARE
Mancatul: M
Lingura / Furculita
Bea din cana M
Isi toarna M
Bea cu paiul M
Intinde / Taie cu cutitul M
92
Imbracatul: M
Se dezbraca
Se imbraca M
Se descheie (capse, nasturi, fermoar) M
Se incheie M
Isi descalta M
Se incalta M
Isi incheie incaltamintea M
Toaleta: M
Este obisnuit
Initiaza procedurile de folosire a toaletei M
Este uscat pe timpul noptii M
Igiena: M
Isi spala mainile / fata
Isi spala dintii M
Isi ingrijeste parul M
Face baie M
Viata in casa: I
Pune lucrurile la loc
Isi prepara hrana simpla (la cuptorul cu microunde, I
prajutorul de paine, intinde, amesteca, etc)
Sarcini in casa (intinde masa, pune farfuriile in I
chiuveta, duce gunoiul, face/schimba asternuturile, isi
pune hainele la spalat, etc)
Curata masa, ferestrele, peretii I
Pune farfuriile in chiuveta, indinde masa I
Este atasat de animelele de casa M
Comunitate: M
Siguranta trecatorilor
Face cumparaturi M
Transport M
Corespondenta M
Securitate /straini /solutionarea urgentelor M
Abilitatile privind banii: M
Potriveste monedele
Etichetari receptive (1c, 5c, 10c, 25c, 50c, $1, $5, N
$10, $20)
Etichetari expresive N
Face cumparaturi M
Folosirea telefonului M
Transmiterea de mesaje M
Ia obiectul cerut si i-l da altei persoane M
Cumpara de la bacanie M
Anexa A
CITIREA
OBS 1 OBS 2 OBS 3 OBS 4
Potrivirea: M
Literele
Cuvant si cuvant M
Litere singure si cuvant in ordinea de la stanga la M
dreapta
Recita alfabetul M
Indentificare receptiva: N
Literele majuscule
Literele minuscule N
Numirea expresiva: N
Literele majuscule
Literele minuscule N
Pune cartoanele cu literele alfabetului in ordine C
Spune cu voce tare literele N
Combina sunetele M
Potriveste cuvinte cu imagini/obiecte M
Identificarea receptiva a cuvintelor N
93
Spune oral cuvintele pe litere N
Citeste propozitii M
Potriveste fraze cu imagini M
Intelegerea: M
Cine a facut [actiune]?
Ce a facut [persoana]? M
Unde? M
Cum? / De ce? M
Urmareste instructiunile scrise: N
Comenzi cu un singur cuvant
Comenzi cu doua cuvinte N
Comenzi cu trei cuvinte N
Anexa A
SCRIEREA
OBS 1 OBS 2 OBS 3 OBS 4
Identifica literele si numerele pe hartie liniata M
Identifica, copiaza si scrie numele M
Copiaza litere si numere M
Scrie litere si numere M
Potriveste literele singure cu cuvinte in ordine de la M
stanga la dreapta
Copiaza de ep tabla aflata in camera M
Scrie cuvinte dupa dictare M
Scrie propozitii ca raspunsuri la intrebari M
Anexa A
CONCEPTE CANTITATIVE
OBS 1 OBS 2 OBS 3 OBS 4
Inele suprapuse si cuibar M
Aranjeaza pana la cinci obiecte in functie de M
dimensiune
Numara de la 1 la 10 (de la stanga la dreapta, H
corespondenta unu-la-unu)
Numararea invatata mecanica pana la: ___ H
Echivalarea cu obiecte tridimensionale M
Potriveste cantitatea: H
Configurare identica
Configurarea non-identica H
Cantitatea receptiva H
Obiecte tridimensionale
Obiecte bidimensionale H
Cantitatea expresiva H
Obiecte tridimensionale
Obiecte bidimensionale H
Simboluri (numerale): H
Identificarea receptive
Etichetarea expresiva H
Potrivirea simbolului cu cantitatea H
Potrivirea numeralul vorbit cu numeralul si H
cantitatea
Stabileste [o cantitate] / Da-mi [o cantitate] H
Mai mult vs mai putin M
Discriminarea receptiva
Reduce/Creste cantitatea M
Cel mai mult vs Cel mai putin M
Secvente: H
Numere consecutive
Numere non-consecutive M
Ce vine inainte / dupa [numar] M
Numara din: ___ 10 in 10; ___ 2 in 2; ___ 5 in 5 I
Adunarea H
Scaderea H
94
Adunare vs Scadere M
Impar/Par M
Numere ordinale H
Probleme de matematica cu text M
Anexa A
97
OBS 1 OBS 2 OBS 3 OBS 4
SECVENTELE M
Secventa de trei carti / jetoane N
Cere trei cartoane cu literele alfabetului M
Cere trei cartoane cu numere M
Secventa de patru cartoane N
Ce se intampla mai departe? M
Secventa de cinci sau sase cartoane cu imagini M
Cere 4-6 cartoane cu literele alfabetului M
Cere 4-6 cartoane cu numere M
Anexa A
99
Langa/aproape de: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
Intre: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) imagini M
In spatele: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
In fata: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) imagini M
Expresive: M
Deasupra: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3)
imagini
Dedesupt: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
Inauntru: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
Langa/aproape de: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
Intre: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) imagini M
In spatele: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
In fata: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) imagini M
Anexa A
100
Analogii M
Lucreaza dupa modele -Adauga obiecte noi intr-o I
serie: 1) ABAB; 2) AABB; 3) ABBABB; 4)
AABAAB; 5) ABCABCA
Codarea C
Anexa A
FORMULARUL DE SUPRAVEGHERE
PROGRAM: ________________________ FAZA: ___________
Anexa G
104