Professional Documents
Culture Documents
Introducere……………………………………………………………………………. 3
1
Capitolul 4. Planul financiar al firmei………………………………………….……32
4.1 Ipoteze şi riscuri……………………………………………………………………32
4.1.1 Elemente de risc……………………………………………………….…32
4.1.2 Analiza SWOT a SC Evento SA…………………………………………32
4.2 Planul financiar…………………………………………………………………….33
4.2.1 Ipotezele previziunilor financiare………………………………………..33
4.2.2 Rezultate financiare………………………………………….……..…….35
4.2.3 Indicatori de evaluare ai proiectului……………………………………...38
Concluzii……………………………………………………………………………..40
Bibliografie…………………………………………………………………………..41
Anexe………………………………………………………………………………...43
2
Introducere
Dezvoltarea economică a unei regiuni sau a unei naţiuni este influenţata de o gamă
largă de factori complecsi, iar antreprenorul ca şi agent economic a jucat câteva roluri
fundamentale în istoria dezvoltării economice. Ca mod de organizare în România
antreprenoriatul nu beneficiza încă in mod adecvat de o libertate de acţiune adecvată
avantajelor potenţiale pe care le oferă.
Lucrarea de faţă se doreşte a evidenţia situaţia economică favorabilă a României în
acest moment, situaţie care este încurajatoare pentru cei ce doresc sa înfiinţeze o firmă.
Trendul ascendent prin care toate ramurile economice trec şi faptul ca există o nevoie acută
de produse şi servicii de calitate, incurajează tendinţele antreprenoriale. De asemenea dorinţa
de a realiza aceasta lucrare vine ca o continuare fireasca a 3 ani de studiu la Facultatea de
Comerţ. În opinia mea această facultate încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial prin
proiectele şi disciplinele studiate, ceea ce m-a determinat să aleg această temă cu un puternic
caracter practic.
Structura lucrării urmareşte formatul logic, tratând in prima parte aspecte de natură
teoretică, pentru ca mai apoi în capitolele următoare să prezinte în detaliu aspectele ce
privesc planul de înfiintare al unei firme de evenimente.
În primul capitol al lucrării sunt tratate aspectele de ordin teoretic referitoare la planul
de afaceri, fiind de folos în inţelegerea importanţei elaborarii acestuia atât din prisma
posibilităţii obţinerii de fonduri cât şi din prisma utilizarii acestuia ca instrument de
management, mai ales pentru firmele nou infiinţate.
In capitolul doi este prezentată ideea afacerii, obiectivele pe care antreprenorul le
stabileşte şi strategia prin care va atinge aceste obiective. De asemenea sunt prezentate in
detaliu şi serviciile ce vor fi prestate, impreuna cu punctele forte ale acestora.
Capitolul trei urmăreşte in detaliu planul de marketing şi cel managerial, acestea fiind
extreme de importante deoarece de abilitatea echipei manageriale şi de modalitatea de
promovare a serviciilor depinde succesul acestei iniţiative.
3
Ultimul capitol, şi cel mai important prezintă previziunile financiare, previziuni pe care se
bazeaza demonstraţia de profitabilitate a acestei idei de afacere.
Calculul costurilor şi veniturilor previzionate ajută la calcularea indicatorilor de rentabilitate,
extrem de importanţi în analizarea unei idei de afaceri.
4
Capitolul 1. Rolul planului de afaceri ca instrument de management
Dezvoltarea economică a unei regiuni sau a unei naţiuni este influenţată de o serie de
factori complecşi. Aceşti factori influenţează atât numărul de întreprinzători disponibili cât şi
abilitatea de a-i atrage.
Antreprenorul ca şi agent economic a jucat câteva roluri fundamentale în istoria
dezvoltării economice. Antreprenorul trebuie doar să identifice oportunităţile de profit
înaintea altora, să fie vigilent, să posede o capacitate peste medie de a învăţa din greşelile
trecutului şi de a face diferenţa între disponibilităţile existente şi cele reale. Descoperirea
oportunităţilor de profit nu este accidentală ci este stimulată de perspectiva recompensei
personale1. Pentru a putea profita de aceste oportunităţi ivite în orice moment pe piaţă
întreprinzătorul are nevoie pe lângă ideea de a pune pe picioare o firmă şi de o structură
detaliată asupra a cum va face lucrul acesta: planul de afaceri.
Planul de afaceri este un instrument indispensabil atât celor interesaţi de demararea
propriei afaceri, cât şi celor care sunt în căutare de parteneri sau investitori. În literatura de
specialitate el este definit după cum urmează:
“Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piaţa ţintă,
avantajele pe care afacerea le va avea asupra competitorilor, precum şi resursele şi
aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se
analizeze cu atenţie produsele/serviciile oferite, competiţia, resursele financiare necesare şi
alte detalii operţionale.”2
“Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximaţii
succesive, utilizând experienţa şi realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod
realist calea către viitor. El are drept scop cel mai avantajos compromis între ceea ce doreşte
şi ceea ce poate să facă firma respectivă."3
1
Frunzăverde Doina, Horia Irimia, Venera Rândaşu – Antreprenoriat: teorie şi practică , Timişoara, Editura Mirton,
2005, p.60
2
Dumitru Porojan, Cristian Bisa - Planul de afaceri :concepte, metode, tehnici, proceduri , Bucureşti, Casa de Editura
IRECSON, 2002, p. 10
3
Alan West - Planul de afaceri, Ed. Teora, Bucuresti, 2000, p .17
5
Întreprinzătorii sunt tot mai solicitaţi să prezinte creditorilor, finanţatorilor sau
asociaţilor “planuri de afaceri scrise”. Băncile, deţinătorii de capital, investitorii particulari
analizează îndelung planul de afaceri al firmei solicitante de credit sau de participare la
investiţie înainte de a lua o decizie. Rolul planului nu este exclusiv acela de a demonstra că
afacerea merită finanţată ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de demarare
a afacerii. Totuşi un plan de afaceri scris nu garantează obţinerea unei finanţări, ci mai
degrabă este o cale de scoatere în evidenţă a flerului şi spiritului antreprenorial, a ideii de
afaceri promovată.
Planul de afaceri aduce ideea de afacere mai aproape de realitate: ideea, cercetările şi
previziunile devenind tangibile. Acest lucru este realizat prin cele 4 funcţii ale planului de
afaceri:
- Funcţia de cristalizare şi devoltare a ideilor are ca scop definirea clară a modului în
care afacerea va fi condusă, a scopurilor şi obiectivelor acesteia să stabilească
metodele prin care acestea vor fi atinse şi să identifice riscurile implicate. Astfel
alocarea resurselor se va face după criterii de maximizare a eficienţei, strategiile vor
fi cizelate iar afacerea este examinată din toate punctele de vedere;
- Funcţia de realizare a unei evaluări retrospective are în vedere identificarea cauzelor,
direcţiei şi amplitudinii abaterilor de la plan, precum şi modalităţile prin care firma va
acţiona pe viitor. Prin această funcţie antreprenorii îşi vor îmbunătăţi experienţa
profesională şi cunoştinţele, vor diminua riscul de a fi expuşi pericolelor neprevăzute,
şi vor putea fi în măsură, în momentul în care atingerea obiectivelor este ameninţată,
să aplice măsurile corective potrivite;
- Funcţia de evaluare a unei noi idei de afaceri studiază capacitatea planului de a
analiza, evalua, compara şi clasifica ideile de afaceri. Planul de afaceri conferă
încredere în forţele proprii şi poate compensa lipsa experienţei şi a capitalului;
- Funcţia de generator de finanţare analizează planul din punctul de vedere al afacerii
de a genera încasări necesare operaţiunilor zilnice, plăţii datoriilor şi generării
profitului. Cei interesaţi de a investi în ideea de afacere, vor aprecia capacitatea
antreprenorului de a diagnostica situaţia prezentă, de a trasa obiectivele viitoare şi de
a alege strategia optimă pentru atingerea lor.
6
Evaluare
Cristalizare şi retrospectivă:
dezvoltare a cauzele, direcţia şi
ideilor: amplitudinea
scopuri abaterilor de la
obiective plan
acţiuni
riscuri
Planul de
afaceri
Evaluare Obţinere
prospectivă: finanţare:
- analizează
- evaluează - creditare
- compară - investiţie
- clasifică - grant-uri
4
Porojan, op. cit., p. 13
7
Oferă o imagine realistă asupra resurselor financiare necesare: câţi bani sunt
necesari?, pentru ce?, când?, pentru cât timp?;
Este un material de reclamă şi de susţinere a vânzării unei companii.
Vor fi identificaţi clienţii, nevoile şi aşteptările lor, politica de preţuri, tehnicile
utilizate pentru cucerirea segmentului de piaţă dorit;
Vor fi definite drepturile şi atribuţiile managementului şi angajaţilor, politicile de
angajare şi concediere, procesul operaţional zilnic.
Planul de afaceri trebuie să fie bine structurat şi să urmeze o cale logică. Indiferent de
dimensiunea planului de afaceri pentru a fi considerat complet el trebuie să conţină
următoarele elemente structurale: sinteza planului, cuprinsul lucrării, descrierea afacerii,
planul de marketing, planul operaţional, managementul şi organizarea afacerii, planul
financiar şi anexele planului.
Sinteza reprezintă un plan de afaceri în forma cea mai concisă, sintetizând eficient
informaţiile cuprinse în plan, şi are rolul de a stimula cititorul să parcurgă planul în
întregime. “Sinteza trebuie să reflecte o idee de afacere profitabilă, un plan de afacere
coerent, o echipă managerială competentă şi capabilă, o piaţă clară, specifică şi definită,
avantajele competitive, avantajele competitive de importanţă, un rezumat solid al
previziunilor financiare şi cel mai important trebuie să evidenţieze profitabilitatea afacerii în
faţa investitorilor şi creditorilor.”5
Cuprinsul planului de afaceri alături de sinteza acestuia reprezintă primele două
elemente structurale ale planului şi sunt în corelaţie directă cu prezentarea planului de
afaceri. Cuprinsul reflectă modul de organizare al planului şi forma sub care acesta se
prezintă.
Descrierea afacerii se face cu ajutorul datelor şi informaţiilor disponibile, acestea
trebuind să fie relevante, de actualitate şi exacte. Capitolul de descriere a afacerii trebuie să
cuprindă secţiuni care să ofere răspunsuri la toate întrebările legate de ideea de afacere:
5
Ion Sandulescu - Planul de afaceri. Ghid practic, Bucuresti, Editura C.H Beck, 2001, p.4
8
1. Descrierea ideii de afacere – în această secţiune sunt prezentate obiectivele afacerii
şi modul în care acestea vor fi atinse: cu alte cuvinte strategia. Aceasta trebuie să
conţină informaţii referitoare la scopul afacerii, identificarea obiectivelor, fixarea
sarcinilor ce trebuie realizate şi planificarea acţiunilor. Premergător alegerii strategiei
trebuie studiate informaţii referitoare la: piaţă, clienţi, concurenţă, bariere.
2. Descrierea societăţii – Informaţiile din această secţiune sunt punctuale şi sunt
reprezentate de elemente de indentificare ale societăţii
3. Descrierea produselor sau serviciilor – Se consideră important prezentarea în această
secţiune a produselor sau serviciilor, tehnologia actuală şi poziţionarea
produsului/serviciului pe piaţă, dezvoltarea ulterioară a acestuia, planul de producţie
şi modul în care se va asigura calitatea acestora.
4. Descrierea şi avantajele localizării societăţii – localizarea afacerii este importantă
mai ales în cazul activităţilor de comerţ, unde vadul commercial este esenţial.
Localizarea este foarte importantă şi în cazul activităţilor de producţie unde
localizarea în apropierea surselor de materii prime, a clienţilor potenţiali şi a căilor
de transport este importantă.
5. Descrierea mediului în care va evolua societatea – Mediul este reprezentat de factorii
externi, din afara ariei de influenţă a întreprinderii, care influenţează evoluţia afacerii
în viitor şi sunt de natură politică, economică, juridică şi socială.
9
mărimea sectorului de activitate, tendinţele la nivel naţional in acest sector,
caracteristici specifice ale pieţei, politici de preţuri practicate.„ 6
2. Identificarea segmentului de piaţă ţintă – se va face prin analizarea următoarelor
aspecte: segmentarea pieţei, motivaţia clientului şi trendul pieţei. Segmentarea
pieţei se realizează prin împarţirea clienţilor efectivi şi potenţiali pe grupe.
Motivaţia clientului este un aspect ce trebuie tratat cu seriozitate de catre
antreprenor, pentru ca se ştie ca la baza unei achizitii stau nevoile clienţilor
ordonate de către Abraham Maslow astfel: necesităţi fiziologice, necesităţi de
siguranţă, necesităti sociale, stimă şi autorealizare. Trendul pieţei exprima
tendinţele de evoluţie ale segmentului de piaţa ţintă pe care se va focaliza afacerea
analizată.
3. Concurenţa şi alte influenţe – analizarea tuturor informaţiilor referitoare la
situaţia concurenţilor actuali şi potenţiali, prin evidenţierea punctelor slabe şi forte
în comparaţie cu aceştia. Analiza concurenţei are in vedere doua aspecte:
existenţa concurenţei şi identificarea concurenţei. În momentul în care se
analizeaza concurenţa trebuie determinate punctele slabe ale concurenţilor şi
modul in care pot fi exploatate ecestea şi de asemenea trebuie conferite serviciilor
sau produselor acele caracteristici necesare obţinerii succesului pe piaţa.
4. Strategia de marketing – este concepută prin precizarea modului în care vor fi
realizate următoarele: “strategia de vânzare şi distribuţie, politica de preţ,
promovarea şi relaţiile publice, analiza amplasamentului şi amenajările necesare,
alte elemente ale strategiei şi feedback-ul din partea clienţilor” 7. Scopul strategiei
de marketing este acela de a realiza efectiv vânzarea, deoarece pentru a
supravieţui firma are nevoie de venituri. Politica de pret are o foarte mare
influenţa asupra nivelului vanzărilor, de aceea in momentul in care se stabileşte ce
politică de preţuri va fi folosită vor fi luaţi in considerare atât factori interni cât şi
externi ce pot afecta costurile. Promovarea produsului poate conduce fie la
succesul fie la falimentul unei firme, de aceea a avea un produs sau serviciu
competitiv şi a nu-l promova este ca şi cum activitatea nu ar fi desfaşurată.
6
John Westwood - Cum sa concepi un plan de marketing, Bucuresti, Editura Rentrop&Straton, 2007, p. 57
7
Idem, p. 62
10
Descrierea pieţei Segmentarea generală a
Planul de pieţei
marketing
Segmentarea
Identificarea propriu-zisă a pieţei
segmentului de piaţă Motivaţia clientului
ţintă
Trendul pieţei
Vânzări şi
Strategia de distribuţie
marketing Preţ
Promovare şi relaţii
publice
Amplasament şi
amenajări
Feedback
Alte elemente
8
Porojan, op. cit., p. 70
11
Planul operaţional reliefează modul de transpunere în practică a strategiei construite
până acum şi cuprinde:
1. Forţa de vânzare conţine detalii referitoare la pregătirea şi experienţa personalului de
vânzări, metodele de vânzare utilizate, mijloacele de promovare a vânzărilor,
targeturilor de vânzări;
2. Producţia include toate răspunsurile la întrebările legate de modul în care activitatea
se va realiza;
3. Personalul este resursa cea mai importantă într-o afacere, deoarece indiferent de cât
de bună ar fi o idée de afacere, dacă nu există cineva să o pună în practică, nu va
aduce nici un rezultat;
4. Protecţia împotriva riscurilor presupune existenţa unor poliţe de asigurare, în funcţie
de riscurile pe care le presupune afacerea în cauză.
12
Produsului finit
Materiilor prime
Preţurile Utilităţilor
Factori de risc
Duratele De încasare a
creanţelor
De rambursare a
datoriilor
Costul forţei de
muncă
Rata dobânzii
Preţurile utilizate în prognoza cifrei de afaceri sunt supuse unui puternic risc, datorită:
concurenţei, modificării mediului economic, modificări ale comportamentului
consumatorului .
Riscurile ce pot afecta durata de încasare a creanţelor sunt: dependenţa de clienţi
puternici care nu-şi achită obligaţiile în termenul prevăzut, lichidităţi insuficiente,
management financiar defectuos.
Potenţialii factori de risc privitori la durata de rambursare a datoriilor către furnizor
sunt: nivel de îndatorare mare ce nu permite achitarea acestora la timp, dependenţa de
anumiţi clienţi, lichidităţi insuficiente.
9
Porojan, op. cit., p. 156
13
Riscurile care afectează costul forţei de muncă sunt: subdimensionarea organigramei
iniţiale, dependenţa de anumite categorii de personal, conducere slabă, relaţii de muncă
necorespunzătoare şi tehnologie învechită.
Posibilii factori de risc în depăşirea nivelului prognozat a ratei de risc sunt:
înregistrarea şi acoperirea unui deficit de numerar neaşteptat, scumpirea creditului pe
perioada de previziune sau îndatorare mare.
Riscurile ce pot afecta o întreprindere sunt de natură fizică şi financiară. Cele fizice
influenţează precizia estimării vânzărilor, exigenţele privind tehnologia şi necesarul de
resurse materiale. Din categoria riscurilor financiare inflaţia este cea care are impactul cel
mai puternic asupra viabilităţii financiare a firmei, ea influenţând volumul activelor fixe,
capitalul circulant, costurile de producţie şi încasările din vânzări.
Planul financiar reprezintă partea cea mai puţin flexibilă a planului de afaceri.
“Datorită faptului că previziunile financiare vor fi într-o mare măsură nesigure este indicat să
se întocmească mai multe scenarii financiare: o prognoză bazată pe ipoteza cea mai probabilă
de lucru şi o prognoză bazată pe utilizarea întregului potenţial al afacerii. “
Obiectivele planului de afaceri:
Reducerea riscurilor financiare – se realizează prin anticiparea acestora şi
stabilirea din timp a măsurilor optime care se vor lua în caz de necesitate. Cele
mai importante riscuri de această natură ce pot apărea sunt: lipsa lichidităţilor,
împrumuturi supradimensionate, împrumuturi subdimensionate
Rezolvarea situaţiilor neprevăzute – sunt evenimente neplanificate ce produc
influenţe consistente asupra situaţiei economice a firmei: întreruperea producţiei,
introducerea unui produs superior de către un concurent, dispariţia unui concurent
Reducerea costului finanţării
Obţinerea de surse de finanţare externe – reprezintă unul din obiectivele cele mai
atent urmărite de antreprenor
14
1.3 Tipuri de planuri de afaceri
10
Porojan, op. cit, p.33
11
Idem, p.34
15
PLANUL DE AFACERI AL
SC EVENTO SA
16
Capitolul 2. Planul de afaceri al SC Evento SA
Societatea Evento SA face parte din sectorul terţiar, cel al serviciilor. Obiectul de
activitate al firmei este prestarea de servicii in domeniul organizării de evenimente.
Evento îşi propune organizarea de evenimente dedicate sectorului corporate, firmele
de dimensiuni medii şi mari reprezentând targetul vizat de firmă.
.
2.1.2 Strategia afacerii
Afacerea îşi propune să se distingă ca una din cele mai serioase firme pentru tipul de
servicii oferite, iar recunoaşterea acestei poziţii se va face prin atingerea într-un interval de 3
ani a unui volum al cifrei de afaceri de 210.000 €.
Pentru a-şi atinge acest scop firmă va avea în vedere următoarele obiective:
- îmbunătăţirea permanentă a serviciilor oferite clienţilor şi dezvoltarea acestora
17
- diversificarea după primul an de activitate a serviciilor oferite clienţilor
- lărgirea ariei de prestare a serviciilor după primul an de activitate
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor va fi asigurată şi menţinută prin exercitarea unui
control strict al managementului , perfecţionarea pregătirii personalului atât pentru cel nou
angajat cât şi pentru cel existent.
Diversificarea ofertei se va face în principal prin abordarea unei game mai largi de
evenimente organizate, abordând şi alte segmente de pe piaţă organizării de evenimente.
Lărgirea ariei de prestare a serviciilor va fi făcută prin abordarea pieţelor din oraşele
de provincie cu potenţial economic ridicat.
18
Numărul iniţial de angajaţi al firmei va fi de 4 persoane. Activitatea va fi desfăşurată
de acţionari pentru început, pentru a nu avea cheltuieli mari de pe urma plătii impozitelor şi
contribuţiilor salariale. În viitor firma îşi doreşte, urmare a diversificării serviciilor şi
dezvoltării activităţii să angajeze personal calificat în domeniu.
19
servicii de recepţie şi secretariat (primirea şi înregistrarea participanţilor, distribuirea
materialelor informaţionale în cadrul evenimentului, pregătire şi distribuire de ecusoane,
servicii de multiplicare documente, transmisie fax, e-mail, asistenţă tehnică, ) ;
închiriere săli de conferinţe sau diverse locaţii potrivite cu tema evenimentului şi set-up-
ul solicitat ;
închiriere aparatură audio-video (videoproiector, diaproiector, retroproiector, sistem de
sonorizare, sistem de traducere simultană şi alternativă, ecran, plasmă, flipchart, sistem
televoting ) ;
scenariu, regie, programe de divertisment pentru serile festive;
servicii de transport (transferuri, închirieri autocare, microbuze, limuzine, autoturisme) ;
cazare în ţară şi în străinatate ţi alte servicii turistice la preţuri preferenţiale;
programe turi;stice;
asigurarea protecţiei participanţilor şi paza locaţiei evenimentului;
servicii de publicitate şi materiale promoţionale (conceperea design-ului, tipărirea şi
amplasarea de bannere, afişe, crearea şi publicarea unei pagini web dedicate
evenimentului)
servicii PR (contactarea şi invitarea diferitelor personalităţi la eveniment, contactarea
mass-media, activităţi post eveniment, evaluări) ;
servicii hostess.
20
promovarea evenimentului, gestionarea invitaţiilor şi a rezervărilor;
gestionarea serviciilor de cazare şi transport;
preluarea de la aeroport (dacă este cazul) şi înegistrarea participanţilor;
furnizarea suportului multimedia şi a serviciilor de traducere;
organizarea cinelor festive, a activităţilor sociale şi a tururilor;
evaluarea satisfacţiei clienţilor şi gestionarea bazelor de date generate de eveniment;
21
Lansare produs - lansările de produs sunt cele mai bune momente pentru a crea
imaginea şi valorile pe care produsul le va avea pe piaţa. Aceste tipuri de evenimente
necesită atât o atmosfera şi intensitate potrivită cât şi un cadru atractiv pentru audienţă. Vom
lucra pentru a realiza evenimentul care să reprezinte cât mai bine produsul, prin găsirea şi
amenajarea locaţiei, logistica necesară, PR şi media, promovarea evenimentului.
Petreceri de companie - Fie că este vorba despre o petrecere pentru angajaţi sau
parteneri, sau de clasica petrecere de Crăciun, Evento se asigură că toţi clienţii vor avea un
eveniment de succes.
Evento este alături de clienţii săi dacă aceştia doresc un invitat de renume, o vedeta a
muzicii româneşti sau internationale, un DJ profesionist, o celebritate din sport sau teatru , un
maestru de ceremonii sau de momente originale şi creative care să aducă un plus de valoare
evenimentului.
Petrecerea organizată va fi personalizată, adaptatăa specificului activităţii, valorilor şi
misiunii companiei clientului.
22
Capitolul 3. Planul de marketing şi de management al Evento SA
În acest moment acest sector este intr-o continuă creştere estimându-se un procent de
creştere pentru anul 2008 de 30 % - 40%. Ţinând cont că pe piaţa sunt puţine firme
specializate strict pe organizarea de evenimente corporate, iar marea majoritate a firmelor de
pe această piaţă organizează atât evenimente private cât şi corporate, pe piaţă este nevoie de
firme care să presteze servicii dedicate sectorului corporate.
Deşi în anii trecuţi toţi cei care aveau de organizat un eveniment alegeau să-l
organizeze cu resurse şi cunoştinţe proprii, tendinţa s-a schimbat, aceştia alegând să apeleze
la serviciile unei firme specializate.
23
3.1.2 Segementul ţintă
Potenţialii clienţi sunt numeroşi şi fac parte din diverse grupuri astfel incât atât
corporaţiile cât şi persoanele fizice solicită tipul de servicii prestate de către noi.Pentru a
stabili o strategie cât mai coerenta am grupat potenţialii clienţi după cum urmează:
Organizaţiile şi afacerile private - acest segment reprezinta targetul Eveto, intrucât
evenimentele cele mai profitabile sunt organizate la cererea lor. Organizaţiile private precum:
întreprinderile, corporaţiile şi partidele politice sunt cele care solicita evenimente la o scara
foarta mare, aşa incât veniturile generate în urma acestora sunt cele mai mari. Acest tip de
clienţi au asteptări mari în ceea ce priveşte calitatea evenimentelor livrate, creativitatea în
abordarea acestora, precum şi o execuţie fără reproşuri in termeni de logistică şi operaţiuni.
Organizaţiile non-profit - în ultimii ani numărul acestui tip de organizaţii a cunoscut o
creştere exponenţiala, aceasta creştere manifestându-se şi în ceea ce priveşte numărul de
evenimente organizate de către acestea.
Organizaţiile publice - organizaţiile publice organizează numeroase evenimente
anual. Evento plănuieşte să preia sarcinile organizării unui eveniment de pe umerii
angajaţilor fără experienţă relevanţă în acest domeniu. Tipul evenimentelor organizate de
organizaţiile publice sunt de mărime medie şi generează venituri de asemenea medii.
Avantajul organizării evenimentelor pentru acest segment constă în vizibilitatea crescută pe
care o oferă, acest lucru putându-se concretize în alte viitoare contracte.
Cei mai importanţi factori care vor influenţa decizia clienţilor de a cere serviciile
noastre, şi nu o singură data sunt: un bun proces de comunicare cu clientul nostru, care va
genera o mai bună înţelegere a dorinţelor sale, un înalt grad de satisfacţie; calitatea serviciilor
şi promptitudinea.
3.1.3 Concurenta
24
evenimente corporate, majoritatea organizând în principal evenimente dedicate sectorului
privat şi lipsindu-le astfel specializarea.
Evento este in concurenţă pe aceasta piaţă cu:
Hotelurile şi centrele de conferinţe
Puncte tari:
- facilităţi la faţa locului, echipament şi echipa tehnică
- posibilitatea de a transporta şi de a caza peste noapte persoanele ce participă ca
invitati sau ca speakeri
- capacitatea de a internaliza costurile transportului şi a ale echipamentelor
Puncte slabe:
- costuri ridicate
- impersonalitatea serviciilor
- posibilitatea aparitiei a unor erori datorită numărului mare de evenimente ce se
desfasoară concomitant
Alte firme care organizează evenimente
Puncte tari:
- sunt de un timp mai mare prezente pe piaţă
- şi-au stabilit o reputaţie
- şi-au alcătuit deja o bază de clienţi
Puncte slabe:
- focusarea pe toate tipurile de evenimente in loc să se specializeze
- reputaţia nu este de fiecare dată una favorabilă lor
Angajaţi sau persoane fizice care doresc să planifice
evenimentul singuri
Puncte tari:
- Internalizarea costurilor planificării
- Posibilitatea de a adauga elemente personale evenimentului
Puncte slabe:
- Nu au acces la cele mai bune preţuri şi resurse necesare planificării unui eveniment
- Nu au cunoştinţele necesare pentru a eficientiza procesul de planificare
25
Dintre toate categoriile de competitori, cei mai importanţi sunt cei care prestează
servicii dedicate sectorului corporate. În urma unei analize amănunţite, principalii noştri
competitori pe aceasta piaţă sunt: Evensys, Manga Events, Fabrica de Evenimente, Master
Event.
Punctele forte ale acestora sunt:
- experienţa pe piaţă indelungată
- portofoliu de clienţi stabili
- relaţii stabile cu parteneri de eveniment
- echipe de lucru cu experienţă
Punctele slabe ale acestora, pe care Evento le va specula sunt:
- neglijenţă faţă de unii clienţi
- procesul de comunicare poate fi greoi datorită numarului mare de personal
Pentru început, Evento va aplica politica orientării preţurilor după concurenţi, ceea ce
înseamnă stabilirea preţurilor prin luare în considerare, ca punct de începere, preţul
concurenţilor cerut pentru servicii similare.
Pentru aplicarea acestei politici de preţuri vor fi aplicate preţuri promoţionale preţuri
competitive, corespunzând strategiei preţurilor scăzute.
În funcţie de benficiarul evenimentului, de bugetul alocat, de timpul şi resursele
consumate vor fi aplicate modalităţi de percepere a comisionului diferite:
- Procent din buget: se va percepe un procent de 15-20 % din bugetul alocat
evenimentului.
- Perceperea unei taxe in funcţie de serviciile prestate. Va fi intocmita o lista cu sarcinile
ce trebuie indeplinite şi numarul de servicii prestate şi in functie de aceasta lista se va
percepe un comision
- Taxa pe ora : În funcţie de client şi de tipul de eveniment putem aplica şi strategia taxării
pe ora. Tariful perceput va fi între: 25 € şi 125 €.
26
3.1.5 Promovarea şi relaţiile publice
Pe langa aceste metode de promovare, foarte puţin costisitoare sau aproape deloc,
Evento va apela pentru promovare şi la următoarele mijloace:
27
vom crea un newsletter, care ne va ajuta la crearea unei baze de date,
crearea unei pagini de blog, unde posturile vor fi scrise de către membrii
echipei pentru a spori credibilitatea
- ori de cate ori Evento va fi implicată în organizarea unor evenimente de anvergură vom
face acest lucru cunoscut prin comunicate de presă. Pentru a spori eficienţa
comunicatelor de presă le vom intocmi şi le vom trimite către agenţiile de presă in modul
următor:
cu 2 saptămâni inainte de organizarea evenimentului pentru a pregati
terenul
cu 2 zile inainte pentru a ne asigura că evenimentul este adus la cunostinţa
opiniei publice
dupa organizarea evenimentului, nu mai tarziu de 2-3 zile, vom emite un
comunicat ce va cuprinde informaţii legate de atmosfera din timpul
evenimentului şi feed-back-ul primit de la cei ce au participat
Bazele acestei firme sunt puse prin participarea egală la capitalul social al SC Evento
SA :Axinte Monica Lavinia şi Oprea Aurelia. La data intocmirii planului de afaceri structura
capitalullui social este urmatoarea:
- Axinte Monica Lavinia – 50%
- Oprea Aurelia – 50%
28
3.2.2 Descrierea echipei manageriale
29
- colaboratori permanenţi: contabilul şi echipa tehnică. Atât activitatea de contabilitate
cât şi cea de mentenantă a calculatoarelor va fi externalizată, pentru a minimiza
costurile cu personalul specializat şi pentru că in primă fază, nu va fi nevoie de
existenţa unor persoane să se ocupe in permanenţă de aceste aspecte
- colaboratori ocazionali: hostess, pentru întampinarea invitaţilor la evenimente
30
Capitolul 4. Planul financiar al Evento SA
Puncte tari:
- echipa de conducere cu experientă în domeniu şi dorinţa de afirmare
- strategie de marketing eficientă
- servicii de nişa şi de calitate
- raport calitate/preţ favorabil
31
Puncte slabe:
- echipa de lucru de dimensiune mică
- neexistenţa unei diviziuni a muncii
- putere economică mică
- dependenţa financiară în primele luni de activitate
- lipsa unui portofoliu de clienţi
Oportunităţi:
- trendul ascendent al pieţei
- solicitarea tot mai deasă a firmelor prestatoare de servicii specializate
- crearea unor platforme de networking avansate pentru organizatorii de evenimente
Ameninţări:
- intensificarea concurenţei
- politica de preţuri practicată de concurenţi
- puterea economică mai mare a unora dintre competitori
- fidelitatea unor clienţi faţa de firmele cu care au colaborat anterior
Volumul vânzărilor
Datorită dinamicii crescute a pieţei s-a estimat pentru primul an o crestere:
- 50% în cel de-al 2-lea trimestru faţa de primul
- 33% în cel de-al 3-lea trimestru faţa de cel de-al doilea
- 25% în cel de-al 4-lea trimestru faţa de trimestrul trei
În cel de-al 2-lea an s-a inregistrat o creştere de 100% faţă de primul anţ veniturile
crescând de la valoarea de 70.000 € la valoarea de 140.000 €, iar in al 3-lea an o creştere de
200% faţa de primul an şi o crestere cu 50% a veniturilor incasate, acestea ajungând la
valoarea de 210.000 €
32
VENITURI ANUALE anul 1
Venituri trimestriale trim 1 10,000.00 €
trim 2 15,000.00 €
trim 3 20,000.00 €
trim 4 25,000.00 €
TOTAL 70,000.00 €
Venituri anuale
70,000.00 €
60,000.00 €
50,000.00 €
Series1
Valoare
40,000.00 €
Series2
30,000.00 €
Series3
20,000.00 €
10,000.00 €
0.00 €
1 2 3 4
Trimestru
33
Ipoteze de cost
250,000.00 €
200,000.00 €
150,000.00 €
Valoare
TOTAL VENITURI
50,000.00 €
0.00 €
1 2 3
An
34
4.2.2 Rezultate financiare
În primul an profitul obţinut este 12,432.00 € şi reprezintă 17, 76 % din totalul cifrei
de afaceri.
În cel de-al doilea an acesta inregistreazî o creştere de 388, 1% in raport cu profitul
obtinut in primul an şi reprezintă 34,46% din totalul cifrei de afaceri.
In cel de-al treilea an profitul inregistrează de asemenea un trend ascendent insă nu
mai are aceeaşi creştere spectaculoasă în raport cu anul precedent, aceasta fiind superior
profitului din anul anterior cu 64,62 puncte procentuale. Raportul dintre acesta şi cifra de
afaceri înregistrează de asemeneaa o creştere, profitul reprezentând 37,82% din cifra de
afaceri.
250,000.00 €
200,000.00 €
Valoare
50,000.00 €
0.00 €
1 2 3
An
35
Cheltuieli cu mijloacele fixe valoare AMORTIZARE
36
Acces internet nelimitat 70.00 € 840.00 €
Salarii 4,000.00 € 48,000.00 €
Cheltuieli de protocol 1,000.00 € 12,000.00 €
Utilitati 250.00 € 3,000.00 €
Alte cheltuieli 1,300.00 € 15,600.00 €
Total 9,620.00 € 115,440.00 €
Venitul net
37
1. Rata de rentabilitate :
- a costurilor ( profit/costuri totale)
Anul I II III
Rata de rentabilitate a costurilor 26.81% 69.57% 81.91%
Anul
Indicator 21.14 % % 41.02 %% 45.54%
38
trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim 1 trim 2 trim 3 trim 4
1 numerar la inceputul 0.00 € 108.00 € 716.00 € 6,324.00 € 16,932.00 € 23,994.40 € 36,056.80 € 48,119.20 € 65,181.60 € 81,321.60 € 107,461.60 € 123,601
perioadei
2 intrari de numerar, din
care
aport initial 4,500.00 €
intreprinzator
din vanzari 10,000.00 € 15,000.00 € 20,000.00 € 25,000.00 € 30,000.00 € 35,000.00 € 35,000.00 € 40,000.00 € 45,000.00 € 55,000.00 € 45,000.00 € 65,000.0
A TOTAL NUMERAR 14,500.00 € 15,108.00 € 20,716.00 € 31,324.00 € 46,932.00 € 58,994.40 € 71,056.80 € 88,119.20 € 110,181.60 € 136,321.60 € 152,461.60 € 188,601
DISOPONIBIL
3 iesiri de numerar
telefoane 3,000.00 € 3,000.00 € 3,000.00 € 3,000.00 € 6,000.00 € 6,000.00 € 6,000.00 € 6,000.00 € 9,000.00 € 9,000.00 € 9,000.00 € 9,000.00
plati internet provider 150.00 € 150.00 € 150.00 € 150.00 € 150.00 € 150.00 € 150.00 € 150.00 € 210.00 € 210.00 € 210.00 € 210.00 €
plati salarii 6,000.00 € 6,000.00 € 6,000.00 € 6,000.00 € 9,000.00 € 9,000.00 € 9,000.00 € 9,000.00 € 12,000.00 € 12,000.00 € 12,000.00 € 12,000.0
plati intretinere 600.00 € 600.00 € 600.00 € 600.00 € 690.00 € 690.00 € 690.00 € 690.00 € 750.00 € 750.00 € 750.00 € 750.00 €
alte plati 2,100.00 € 2,100.00 € 2,100.00 € 2,100.00 € 4,800.00 € 4,800.00 € 4,800.00 € 4,800.00 € 6,900.00 € 6,900.00 € 6,900.00 € 6,900.00
plati pentru investitii 1,950.00 € 1,950.00 € 1,950.00 € 1,950.00 € 0.00 € 0.00 € 0.00 € 0.00 € 0.00 € 0.00 € 0.00 € 0.00 €
plati impozitul pe profit592.00 € 592.00 € 592.00 € 592.00 € 2,297.60 € 2,297.60 € 2,297.60 € 2,297.60 € 0.00 € 0.00 € 0.00 € 0.00 €
TOTAL IESIRI DE 14,392.00 € 14,392.00 € 14,392.00 € 14,392.00 € 22,937.60 € 22,937.60 € 22,937.60 € 22,937.60 € 28,860.00 € 28,860.00 € 28,860.00 € 28,860.0
NUMERAR
B SURPLUS/DEFICIT 108.00 € 716.00 € 6,324.00 € 16,932.00 € 23,994.40 € 36,056.80 € 48,119.20 € 65,181.60 € 81,321.60 € 107,461.60 € 123,601.60 € 159,741
NUMERAR (A-B)
Fluxul de numerar
39
Concluzii
40