Professional Documents
Culture Documents
CAPITOLUL VIII
AGROECOSISTEMULVITICOL.
VITTCULTURAiX CONTEXTUL AGRICULTI]RII
BIOLOGICE
8.1.1.Structura solului
Stareastructurii solului imprimd acestuiao serie de insugiri cum sunt:
porozitatea Si elasticitatea, gi prin aceastainfluenfeazLfavorabil fertilitatea.
Solurile bine structurateinmagazineazi mult6 apd, aer, cdlduri qi elemente
nutritive, asigurdnd vilei de vie dintre cele mai bune condifii cregterii qi
fructificdrii. Solurile cele mai corespunzdtoare
pentru plantafiile viticole sunt
cele cu structuri glomerular6sau poliedric[, stabilizate,cu o macroporozitate
care sd permiti drenareaugoarda apei in exces qi o microporozitatecare sb
asigurerefinereaapei la nivelul optim.
Vifa de vie ocup6, ins6, in general, soluri din zone colinare, uneori
indesatesauexcesivde coezive,terenuriterasate,nisipuri pulin strucfurateetc.
Datoritd monoculturii indelungate, structura solurilor viticole se
inrdutdfegteprin aplicareanerafionalda lucrlrilor solului (de multe ori in num[r
sporit gi la momentenepotrivite),prin rezervelemici pe careplantafiao cedeazil
solului, prin trecereaagtegatelorgi oamenilorpe acelagitraseude mai multe ori
gi prin lucrdri efectuateuneori imediatdupdploi.
Structuradefectuoasda solului, tasareaacestui4 lipsa aerisirii in condifii
de umiditate in exces pot antrena condifii de anaerobiozi gi pot influenfa
negativ metabolismulvifei de vie, fierul rlmdndnd inactiv, determindndastfel
aparilia clorozei (lY. Koblet, I97l; F. Gay -Bellile, 1972; C. Rduld Si colab.,
1974; W.Ruckenbauer,1982; H. Redl, IgSS).
Evitareadegraddriistructurii solului se poatefaceprin lucrareaacestuiala
maturitaffeafrzic6,,prin aplicareaunui numdr de 2-3lucrdri la o singurdtrecere
a tractorului, folosirea unor magini de mare putere care acoperi mai multe
tdnduri la o trecere,utilizarea rmor pneuri adecvate,reducereaforfei de munci
la hectar,combatereabolilor gi ddunltorilor cu mijloace aeroetc.
Pentruimbundtllirea structurii solului, in viticultura biologicd se pune un
accentdeosebitpe evitareadegradSriiacesteia,prin cultivareaplantelor perene
inainte de plantareavilei de vie, folosirea ingrdgdmintelororganice gi a celor
verzi,complexarea
lucrdriloretc.
Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. 209
Viticultura tn contextul agriculturii biologice
8.1.2.Biologiasolului
Problemele cunoagterii organismelor solului, a proceselor vitale gi
enzimaticecare se desft;oari in sol, precumgi a interacfiunii dintre ele, au fost
multd vreme neglijate in viticultur[, astfel c6, insuficientacunoagterea acestor
procesegi legi a condusla numeroaseintervenfii antropice,care s-au soldat cu
degradareasolului (Gh. $tefanic,I. D. Sdndoiu,1994).
in condi[iile lulrii in culturd a unor soluri sirace in humus, a unei
fertilizdri chimice unilaterale,fbri incorporareaingrdgdmintelororganicesau a
resfurilor vegetale,cu efectuareaunor lucrdri ale solului la addncimiprea mari,
in ultimele decenii am asistat la un ritm acceleratde mineralizarc a materiei
organicedin solurileviticole
Microflora solului esteconstituitddintr-o multitudine de bacterii, alge gi
ciuperci de mucegai(ciuperci inferioare sau fungi); microfouna (amibe, ciliate
etc.) gi mezofauno(lumbricide,nematozi,miriapode,molugteetc.) totalizeazAo
biomasdsubstanlialdla hectar,chiar dacdse iau in considerarenumai primii 15
cm de sol (tabelul8.2.).
Tabelul8.2.
Organismelesolului qi biomasaacestorape orizontul 0-15 cm
(dupdR. Rdber,K. Schsller, i,985)
Organismelesolului Numlr/s sol Biomasa. kc/ha
Microflora:
- Bacterii 600000000 l0 080
- Alse 100000 139
- Ciuoerci de mucesai 400000 10000
Total: 600500000 20 219
Organismelesolului Numir/dm'sol Biomasa. kc/ha
Microfauna:
- Amibe. ciliate I 500000000 379
Mezofauna:
- Rdme 3 4 000
- Nematozi s0000 50
- Miriaoode t4 50
- Moluste ) 40
- Enchvheide 20 l5
- Colembole 220 6,5
- Acarieni ) )
- Alte organisme 190-260 69s
Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. 211
Viticultura tn contextul agriculturii biologice
Tabelul8.3.
Populafiadebacteriigi ciupercidupl25 deani deaplicarea diferitelor
sistemedeintretinerea soluluiin podgoriaDrdgdgani
(dupdGh. CondeiSi colab., 199i,)
Sistemulde intretinerea solului
Analiz-a
Ogornegru Erbicidat lnierbat
Bacterii(10'/e sol uscat) 209 113 413
Ciunerci( l0' I s.soluscat) 428 234 714
212 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.
Viticultura tn contextulagriculturii biologice
Tabelul8.4.
Populafiade Lumbricidae iwegisfratilla doui sistemediferite de
intrelinerea solului ?nplantafiile viticole (dupd G. Schrurt, 1984)
ntretinerea
solului
Specificare
Ogor negrrr Insrdsdminteverzi
Numdr de rdme 37.3 164.3
BiomasarAmelor,g 1,69 4l,l
Numdr de specii J 6
Tabelul8.5.
Aportulmicroorganismelor
fixatoarede azotinsimbiozdcumazdrea
folositdcaingrdgdmdnt
verdeasupraconfinutuluideNO:-in sol
(dupdA.Ciubucd,RodicaPotdrniche,1994)
NOr-(ms / 100s sol)
Varianta
1 9 83 1984 1985 Media
Martor - osor nesm 5.42 ))q 5.18 4.29
MazAre- insrdsamAnt
verde 13.95 3.27 10.27 9.16
Ierburile mature cosite tArziu au un randamentin humus mai bun, mai stabil (2.
Sicher, l,993).
U. Remund Si colab. (1992)recomandi introducereaunui regim de cosiri
alternative (un interval da" urmitorul nu) ceea ce duce la menfinerea in
permanenlda unor rezerye de plante inflorite pe tot timpul perioadei de
vegetafie,o sporirea diversitifii botanicein favoareaspeciilorperenecu frunza
lat[ carespredeosebirede graminee,au o inflorire treptati gi prelungiti in timp.
inierbarea poate constitui astfel "un tampon ecologic" care ad[postegte gi
hrdnegtefauna util6 (acarieni prdditori din familia Phytoseide, viespi din
familia Trichogrammaetc.).
inierbarea permanentd poate fi realizathtn 3 variante: totall, parfiali gi
parfial6 cu alternareaintervalelor.
inierbarea permanentd totald acoperdintreaga suprafalda parcelei gi se
practicl in condiliile unor soluri bine aprovizionatecu p[ gi elementenutritive,
acolo undese puneproblemadiminudrii excesuluide vigoare gi de producfie.
inierbarea permanentdparliald (pe intervale) este cea mai rispdnditi gi
constdin inierbareaunor benzi pe teren situatepe mijlocul intervalelor dintre
rdnduri pe care circuld maginile, solul pe rdnd urmdnd a fi luuat obignuit. in
funcfie de condiliile pedoclimatice,de distanfelede plantare, de virsta gi de
vigoareabutucilor, ldfimea benzilor inierbateestecuprinsdintre 60 gi 140 cm,
astfel cd suprafafaefectiv inierbatd reprezint6 20-50% din intreaga suprafafi a
parcelei.
inierbarea permanentd parliald cu alternarea intervolelor urmdregte
reducere"concurenfei" gi constd in insdmdnfareaierburilor din doui in dou5
intervale.Dupd 8-9 ani benzileinierbatesunt desfiinfateprin ardturdde toamn6,
urmdndsb fie inierbateintervaleledintre rdnduri careau fost intrefinute ca ogor
negru (P. Pi1uc, lgSg). tn acestfel suprafalainierbati reprezint[ 40-50% din
total.
Se recomandd folosirea ierburilor cu talie micS (Lolium perenne)
cantitateade sdmAnfinecesardfiind de l2-l4kglha. insdmdnfarease face dupd
ar[tura de primdvard, folosind un agregatalcdtuit din fteza purtatd pentru vie
248 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.
Viticultura tn contextul agriculturii biologice
Tabelul8.8.
Consumuri
energetice
determinate
de sistemuldeintrefinerea solului
(dupd Gh. Condei, 1989)
Sistemuldeintrefinerea Consumulla ha (anual):
solului: Zile - om Ore - asresat Motorinl (l)
Ogor negru 27 I 4l
Erbicidare 2 J 26
Inierbare l4 4 13
o seriede efectefavorabile:
- reduce scurgereade suprafafi a apei gi solului, asigurdnd protecfie
impotriva eroziunii;
- amelioreazi infiltrarea apei din precipitatii, cu influenfi pozitivl asupra
rezervelorde apddin sol;
- garanteazLo mai bund mobilizare a elementelor nutritive mai pufin
mobile, reducind riscul aparifieicarenfelorgi clorozei;
- prin sistemulradicularamelioreazistructurasolului.
Cosirea plantelor din flora spontand,cdnd acesteaajung la 20-25 cm
inilfime in primdvardinfluenfeazi pozitiv pistrarea umiditdlii din sol, tntdrzie
aparifia unor noi buruieni anualegi permite accesulcu maginilein plantafii pe
timp ploios.
in general,buruienilecareigi fac aparifiala sfhrgitulprimdverii gi vara pot
contribui la accentuareadeficitului hidric. fn zonele cu precipitafii suficiente,
sau acolo unde este necesardlimitarea vigorii butucilor, se recomanddcosiful
buruienilor.
Cercetiri recenteefectuatein Ungaria au wmdrit folosires buruienilor cu
acliune alelopaticdin plantafiiviticole (J. Mikulas si colab., 1992).
Au fost utilizate o serie de specii sdlbatice,intdlnite frecvent in plantafii,
cu rdddcini superficiale, care exercitd o concurenfd sclzutii pentru ap[ gi
substanfenutritive. Unele dintre-ele sunt interesantepentru capacitateade a
emite substanfe chimice alelopatice, fapt ce explic[ un efect erbicid
semnificativ.
Speciile luate in studiu au fost urmdtoarele: Digitoria sanguinalis,
Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Glechoma
hederaceum. S-a urmlrit, indeosebi, comportamenful fiziologic al speciei
Digitaria sanguinalis, specie cosmopoliti cu r6sp6ndirerapidd, rezistenti la
seceti (degi sistemulradicular se afl6 la micd adAncime),cu acliune alelopatici
datoratd emisiei unor exsudate radiculare fitotoxice (acidul clorogenic gi
sulfosalicilic), care frineazAdezvoltareaburuienilor,fiwda ddunavilei de vie.
254 Capitolul VllL Agroecosistemulviticol.
Viticultur a tn contextul agricultur ii biologic e
in tabelul8.13suntprezentate cantitiililedeingrigiminteorganicefolosite
in viticulturd,aporhrllor in humus,PzOs,K2Ogi Mg.
Tabelul8.l3.
Compozifiadiferitelormateriiorganicefolositein viticulturabiologici
(dupdF. MurisierSicolab.,1993)
Dozade Valori exprimate in kg/t de material
Materiaorganice aplicare oroasoit
tlha Humus PrO. K'O Me
Gunoi de bovine 40-80 85 3.0 6,0 t.2
Paiede cereale 2-t0 80 ) < 14,0 0,7
Reziduuri de la culturi
10-20 80 0,7 2,9 0,5
lesumicole
Comoostde tescovin6 20-50 100 5.0 7.0 1.0
Compostverde 20-50 60 3.3 4,2 2,5
Coarde 24 159 1"3 4,8 0.5
'ii rcd = q)
() 2 q)
3 E 3o ct
o
ql
o o o o
6l GI ct G
O
t- :b. o9 tr tr tr I tr d cl ct ct cl fil
p u1
€ o\
=
,
6t
EB's !n
(\l cfl
!
€ €
I
ra) cf)
I I I
(.)
tr
ot)
cl aE I I I l I I 0\
$
o\
co
tr
q)
ah
tr o rn
E
RI ,59 \n N
\o N
ra
coI
u1 co ot
I
u1
6l $ m
I
€
N
c.l
ES
tro\
'= 0\
E\
)Gl
(t7^ O
s8
i
)qg O I \t t- $
"S
bs
- A
I
tr
I I
tr
c
I
o \o
<r q) € bt
tr.*
Oce
g L
Ei"ts o F
5.: (|) c
dN : ()
EI in sf
rco *
EcX v8 E
rGl
oo ln C.l
c\.l
I
E
tr
I I
I
\o
F-
N
a
N ..i
.iV
TA
t6l
r6l
al
'5 )B L r6,
LA bl L
.9S H
bl
tr o o ()
cdg €'E ^ t-
0)
o
xEE c{ co
o
!n
<t
I
c{I
c.l
ca t\,1 sf,
N
I
€ \o c{
I I
c.l E
=
cl
rr>,
() in
rn sf
l.{
zg $ I
o o\I c.l f-
r
co
I I I
3
q)
q) lt)
trl q bt
c)
tr ) q)
(|) € ca )
q ct
tr tr o
frl <ad
E .Ep(t
E
0)
lr
q)
bI !) E RI N C)
XE
(r\ hl
(l
o o
6l tr a
<6t L. H F o 3
'oo €q) €o
xB .tt lt)
a q) q)
o0 E E lt) q)
cd
o
tr 1J T' )d
vl
!Gl cl
fr 5 I
q.) o
tr tr llt tr o tr -o
J , )Cll )(g = r(l DI o) J u
rr. fr
N (.)
Capitolul VllL Agroecosistemulviticol. 269
Viticultura tn contextul agriculturi i biologice
r994).
La umflarea mugurilor, dacd in anul anterior a fost un atac puternic de
erinozi, seva stropi cu zeamdsulfocalcicd8-10% saupolisulfur[ debariu4%o.
La aparilia primelor frunze se vor aplica hatamenteimpotriva acarienilor
cu produseacaricide:Mitigan 18,5CE (0,2%); Omite 30 PU (0,1%);Mitac 20
cE (0,2%).
La inceputul cregterii lbstarilor, cdnd acegtia au 5-7 cm, se aplicb un
tratamentpentru combatereaftindrii cu: Karathane0,Io/o;Tilt 0,2Yo;Rubigan
0,25-0,30Vha;sulf muiabil0,4Yoetc.
Cend hstarii au 6-8 frunze, se face primul tratament pentru prevenirea
manei cu zeamdbordelezi 0,5Yo.
La rdsfirarea in{lorescen{elorse efecfueaznprimul hatament impotriva
moliilor cu: Thuringin0,3yo,Fastac0,0106,Decis0,25llha.
inainte de inflorit se aplici un tratament impotriva manei cu znamd
bordelezi 0,75ohsaucu alte fungicideacuprice.
Dupd inllorit se vor aplicatratamentecomplexecu: DithaneM-45 0,2yo+
Topsin M-70 0,lyo + Decis CE 0,025yo contra manei, fiinerii, putregaiului
cenugiu,moliilor gi acarienilor.
Cdnd strugurii s-au format gi existi condifii de mani gi atac de putregai
cenuqiuse va aplica un tratamentcomplex cu unul din amestecurile:Ridomil
plus 48 0,25yo+ Topsin0,1olosauTurdacupral0,Syo* Derosal50 0,1o .
Dacd la intrareain pArgda strugurilor sunt condiJii de mand gi ftinare, se
va aplica un tratamentcu unul din amestecwile:Turdacuprallo/o+ Aracet0,lo
+ Sulf praf 20-30 kg/ha (prifuit umed) sau cu: Ridomil plus 48 0,025o/o*
Rubigan0,025Yo.
in cazul c6nd la intrareain pdrgd a strugurilor existd atac de molii qi de
putregaicenugiu,se va aplica un tratamentcu unul din amestecurile:Rovral 50
PU 0,15%+ Carbetox0,4%o; Ronilan50 WP 0,lo/o+ Carbetox0,4oA.
in viticultur6 existd o multitudine de posibilitdsi de redacere a
tratamentelorfitosanitare ( I . Filip, /987). Cele mai importantedintre acestea
sunt:
272 Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol.
Viti cultur a tn contextul agriculturii biol ogic e
- respectarea
cu stricte{ea indicafiilor din buletinelede avertizare(data de
aplicare,doza sauconcentrafiarecomandatd,numdrulde hatamenteetc.);
- utilizareacdt mai eficientd a complexdrii pesticidelor,conform tabelelor
de compatibilitate;
- reducereapdnSla jumdtatea volumului de ap[ la aplicareastropirilor;
- folosireain permanenfila tratamentelecupricea adezivilor;
- folosireapesticidelorcu remanenfdmare;
- cunoa$terea
modului de acfiunea pesticidelor;
- identificareacorectda bolilor gi diunltorilor;
- preintdmpinareadezvoltirii unor atacuri de boli gi ddundtori prin
efectuareacorectdgi la timp a lucrdrilor agrotehnice.
Tratamentele efecfuate ctJ aparate moderne de pulverizare tip "firnel",
sau cu panouri recuperatoarece asigurd recirculareasoluliei ce nu cade pe
parlea vizati a plantei, permit economisireaa 40-50Yodin substanfaactivd,,
reducerea cantitifii ce cade pe sol, fiind mai inofensive pentru mediul
inconjurdtor.
in ultimele doul decenii s-a semnalataparilia unor rase de organisme
ddundtoare,rezistentela unelepesticide. Pentruprevenireaapariliei rezistentei
organismelord[unltoare serecomand[o seriede mdsuri gi anume:
- folosireaunor soiuri mai rezistente;
- fertilizarca mai redusi cu azot;
- evitareazonelorcu frecvenfdmai mare de ataca bolilor gi ddundtorilor;
- folosireapesticidelornumai atunci cAndsejustificd tratamentul;
- utilizareapesticidelorin amestec;
- altemareapesticidelor.
hormonaldgi ceaautocidE.
Utilizarea faunei atniliare (insecte sau acarieni). Ddvniltorii plantelor
sunt distrugi in naturi de numeroaseorganisme ce aparfin regnului animal gi
celui vegetal. Acegti inamici natnali ai d6un6torilor,denumifi gi "organisme
auxiliare" sunt fie vertebrate(pdsiri), fie nevertebrate(insecte,nematozi) sau
microorganismepatogene(virusuri, bacterii,ciuperci).Inamicii naturali cei mai
activi sunt insectelegi acarienii,care se hr[nesc cu insectegi acarienidiunitori;
de aceea,sunt denumili entomofagi.
Fauna utild cuprinde un numdr ?nsemnatde specii, Dup[ modul lor de
alimentafie,artropodeleauxiliare (insectelegi acarienii) se impart in doud mari
categorii : pr[ddto ri 9i parazifi (parazitoizi).
Pridltorii urmdresc Ai captureazil prada pentru a se hr6ni. tn cursul
ciclului s6u de dezvoltare,un anumit prdddtorconsumi un num6r insemnatde
insecte sau plianjeni. Prdddtorii sunt de talie relativ mare, superioardfafd de
prad6.
Dintre pr[ditorii cei mai cunoscufiin viticulturl sunt acarienii din genul
Typhlodromas,familia Phytoseidae.Cele mai rdspdndite specii de acarieni
prdditori sunt Phytoseiullus persimilis, Typhlodromus W| Amblyseius
andeisoni Si Kampimodromusaberrans.Ei se aseamdnicu acarienii daundtori
ca plianjenul rogu, dar, spre deosebirede acesta,nu igi fac cuiburi, au o
lungime de aproximativ 0,5 mm qi formd de pard. Se intdlnesc,de obicei, pe
parteainferioarda frunzelor,in locurile de ramificarea nennrrilor. Au o culoare
albicioasd,spremaroniudeschis.
Pentru combatereaacarienilor d[unitori se cresc acarieni prdditori, care
se lanseazEin planta,tii.Perioadade activitatea acarienilorprdditori coincidecu
ceaa acarienilorfitofagi, din luna mai pdndin septembrie.intr-un an se succed
4-7 generatii de acarieni prdddtori. Prada lor preferatii este constituitii din
speciile: Tetranychusurticae, Panonychusulmi Si Eriophys vffrs. Cele mai
atacatesuntouEle,larvele gi nimfele.
Sunt preferatesoiurile de vifd de vie careprezint6peri pe parteainferioard
a frunzelor, care asigurd o mai bun6 capacitatede refinere a polenului gi un
Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. 277
Viticuhura tn contextul agriculturii biologice
unelespeciiamericane.
O muncd remarcabild s-a desftgurat in Germania, unde s-au obfinut
hibrizii noi (din generafiaa treia): Phoenix @acchusx Villard blanc), Sirius
(Bacchusx Villard blanc), Orion (Optima x Villard blanc) 9i Gf. 67-198-3
@iana x Chamburcin),care combin6rezistenfala boli gi permit oblinereaunor
vinuri cu caracteristiciorganolepticeapropiatede cele ale vinurilor obfinute din
soiurilevinifera.
in Ungaria au fost obfinute rezultatebune in urma incrucig[rii hibrizilor
francezi@ayon d'or, Aurore, Villard blanc, Villard noir) cu soiuri vinifera ca
Perlade Csaba"Reginaviilor, Olimpia etc. Pornindde la speciaVitis amurensis
au fost oblinute soiurile Kunbarat (V. amurensisx V. vinifera) F2 x Italia gi
Kunleany(V. amurensisx V. viniftra) F2x Regina,cartacterizate
prin rezistenfd
la ger, la man6,f[inare, mucegai,avind un bun nivel calitativ.
S-a constatatcE hibrizii din ultima generafie,obfinufi prin reincrucigarea
hibrizilor vechi cu soiuri ale speciei Vitis vinifera, dau vinuri cu insugiri
organolepticeapropiatede soiurile "nobile", cu p[strareaunei rezistenfesporite
faf6 de principaleleboli criptogamice(J. Filri, S. Szegedi,1987; G. Alleweldt,
1990;L. Bavaresco,1990).
fdrile viticole din Uniunea Europeani sunt incd prudente in privinla
cultivirii hibrizilor producdtoridirecfi, fiind interzisi extinderealor in cultur6,
apreciindu-sec[ viitorul viticulturii poate fi asiguratnumai-printr-o politicd a
calitdfii (M. Fregoni, 1990).
La noi in far6 sunt admigi in cultur[, numai pentru consum familial,
urm[toarele soiuri rezistente: Brumdriu, Purpuriu, Moldova, Muscat de
Pdlriskei,Perlade Zala,Seyval gi Valerien.
Unii specialigti apreciazd cd folosirea soiurilor rezistente permite
practicarea unei viticulturi biologice, dat fiind faptul cd tratamentele de
combatere a bolilor gi ddundtorilor cu produse chimice de sintezi pot fi
eliminate. linAnd insi seama de nivelul lor calitativ (inferior speciei Zirrs
vinifera) gi de necesitateaarmoniz6rii legislafiei viti-vinicole cu cea a !6rilor
Uniunii Europene,extindereaacesteigrupe de soiuri nu poate fi deocamdati,
Capitolul YIIL Agroecosistemulviticol. 285
Viticultura tn contextul agriculturii biologice
recomandatd.
Se apreciazicE"in viitor, vor puteafi obtinutenoi soiuri rezistente,
superioarecalitativ, pomind de la combinareatehnicilor tradi(ionalede
ameliorare cu cele"in vitro".
in tabelul 8.15. sunt prezsntatecele mai importanteresursegenetice
folositepentruoblinereatoleranfeigi rezistenleila boli, in ameliorarea vilei de
vie,in principalelef6ri viticole.
Tabelul8.15.
Resurse genetice folositepentru toleranfei
obfinerea gi rezistenfei
vilei devie la boli qi ddun6tori(dupdG.Alleweldt,1990)
CAPITOLUL IX
9.1. GENERALITATI
Ciregii nu leagi bine fructele decdt pe Lund plin[. Merii gi perii sunt
destul de sensibili. Unele tipuri Spur urmiresc ciclul lunar cu exactitate.
Plantareaunor soiuri la alte longitudini determini pieirea pomilor, sclerozagi
produclii mediocre.
Pentru prun existd o mare varaifie in sensibilitateadiferitelor soiuri in
funcfie de specie(Prunusinsititia, Prunus domestica).
Reugitamaxim[ se obline dacdacegtiarbori sau arbugtisunt transplantali,
tiiafi saualtoi{i la inceputulLunii ascendente.
292 Capitolul IX. Factorii cosmici care inJluenleazd
creStereaSiproductivitatea plantelor
L
o
.-
,F
v
-:j R l .9
9'H
fi,H
-1 - 5.
FE'E
a4i-
llttltl
o 9
c)v
b.9
B0g
(! ,t
Ya
.:t <=
'E€
)r
ofil
Ft
EEe
,=cltr
Da)
'!i r.u E
:i +
E p'6
.ts {f
E
fta
E
=.5
€B
6'5
fil:'
"E
E
Fil
€ '.9! f i , o
.E A:
=qEi
'E
trE Ee
?E 5
Pi '-r D ,l
Irllll
-(\6r)$
t
8.
$
294 Capitolul IX. Factorii cosmicicare influenleazd
creStereaSiproductivitatea plantelor
'lt =
tr
.El
tr
rGl
R
r6t
o
c\l
()
's
cl
o
o
{)
E
C)
0
GI
e
q
C'
rtg
E
(|)
o
.oo
GI
E
R'
c)
i
Capitolul IX. Factorii cosmici care influen[eazd 29s
creStereaSiproductivitateaplantelor
Tabelul9.2.
pomicultoruluigi viticultoruluibiodinamic
Calendarul
BIBLIOGRAFIE
1. Abram S., - G/i uccelli nel frutteto. Rivista di frutticoltura Nr. 12 Roma,
1990.
2. Agulhon R., - Intdrdt des nouvellestechniquesd'entretiendes solsde vigne
pour la viticulture, I'enologie, l'environnementet la santd.ProgrdsAgricole
et Viticole, I l3 nr. l2 Paris 1996,pp.275-278.
3. Aldea V., Sotiriu D., - Lucrdrile solului tn relalia cu microorganismeledin
rizosfera unor specii pomicole. Lucr6ri gtinlifice ICCP Piteqti-Mdrdcineni
1995,vol XVIII.
4. AlexandrescuI., - Cercetdri cu privire la folosirea gunoiului de grajd lo
vila de vie in podgoria Mudatlar. Analele Institutului de Cercetdri
Agronomice,5,XXIV, 1956,pp. 521-533.
5. Aleweldt G., - Rapport on the results of the V-th international symposium
on grape breeding with special regard to the breeding of cultivars resistents
to pests and diseases.70 th GeneralAssamblyof the Office Internationalde
la vigne et du Vin. Yalta 1990.
6. AubertC.,- LesAgriculturesAlternatives.Rennes,1995.
7. Baicu T., Sivescu A., - Sisteme de combatere integratd a bolilor Si
ddundtorilorpe culturi. Editura CeresBucureqti1986.
8. Baicu T., - Selectivitateasubstanlelorchimicepentru organismeleutile tn
combatereaintegratd. Redactiade propaganddtehnicd agricoli, Bucuregti
1990.
9. Baicu T., - Principles of integratedpest and diseasemanagemenf.Editwa
CeresBucuregti1996.
10.Ballif J.J. gi colab, - Influence sur le ruisselement et l'drosion de
couvertures de compost urbain et d'icorces broydes dans le vignoble
champenois.III SymposiumInternationalsur la non-culturede la vigne et
298 Bibliografie