Professional Documents
Culture Documents
PROFESIONAL
1
BUCOVINA
TURISTICĂ
2
Cuprins
3
I. Atractii turistice ale Bucovinei
De ce Bucovina?
Poate de dragul codrilor de fag care iti umbresc calea, in care te pierzi si te bucuri ca un
copil si care tot timpul te indeamna sa te intorci la bucuriile simple ale existentei. Sau ... pentru ca
doar acolo mai poti zari pe camp un taran care-si ara ogorul cu calul, acolo poti vedea cum si
bunicul tau cosea iarba cu coasa sau cum pe vremuri se legau ciubere. Poti intalni la tot pasul
turme de oi sau care cu fan.Si fii atent la drum pentru ca adesea cerbii si ciutele traverseaza
soseaua. Esti liber sa fotografiezi alaiurile nuntilor pe care le intalnesti; ele sunt adevarate
spectacole artistice cu prezentare de costume traditionale. Nu te sfii sa primesti un pahar de
rachiu de la un necunoscut, ti-l ofera cu drag de oameni, cu bucurie, cu pretenie si cu ospitalitatea
caracteristica bucovinenilor. Nu cumva sa uiti aparatul de fotografiat. Albumul cu poze va fi
rasplata pentru efortul de a fi plecat pana acolo.
Bucovina a devenit in 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramanand in
componenta acestuia pana in 1918. Numele provinciei a ramas din acea perioada, cand i-a fost
atribuita denumirea de „tara fagilor” (Buchenland).
Bucovina a dezvoltat un turism accesibil tuturor, de la cei dornici de o aventura romantica
sub cerul liber pina la cei aflati in cautarea unei culturi vechi si pastrate cu sfintenie, dornici de a
se aventura in apele involburate ale raurilor de munte sau doritori sa incerce zborul cu parapanta
deasupra crestelor de peste 1500 de metri.
Bucovina este cunoscuta din punct de vedere turistic in primul rind pentru renumitele
biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu
mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamt,
Dragomirna.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie.
Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau, Moldovita, Defileul Bistritei
Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxima atractie.
Arhitectura populara este unica in lume. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile,
usile si ramele ferestrelor, fantinile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile
exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de
pe valea Bistritei Aurii. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide
miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder
sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.
In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar
gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza si smantana nu vor lipsi din nicio
pensiune. Branza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii.
Locuitorii sunt foarte primitori si dornici sa va arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor.
4
II. Scurt istoric al zonei
Bucovina este situata in nordul Moldovei si este una dintre cele mai mari provincii
istorice ale Romaniei, alaturi de Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbürgen).
Intemeietorul istoriografiei critice moderne, Dimitrie Onciul, scria: “Nicaieri pe tot parcursul
romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri
scumpe ale trecutului nostru. Fara exagerare, putem zice ca in ceea ce priveste arta veche
romaneasca, Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa.”
La sfarsitul razboiului ruso—turc din anii 1768—1744, Austria intervine ca mediatoare a pacii si
in octombrie 1744 ocupa nordul Moldovei— tinuturile Cernauti, doua treimi din tinutul Sucevei
si fostele ocoale domnesti, Campulung Moldovenesc si Campulung pe Ceremus- care prin tratatul
austro-turc din 1775 intra in componenta Imperiului Habsburgic. Astfel nordul Moldovei a fost
inclus in provincia Galizia, iar in 1849 a fost numit Ducat al Bucovinei, constituind pana in anul
1918 o provincie independenta a Austro-Ungariei.
Orasul Suceava, cu majoritatea localitatilor care formeaza azi judetul cu acelasi nume, au fost
incluse in Ducatul Bucovinei, aflandu-se timp de 144 de ani in granitele Imperiului Austriac.
Evolutia Sucevei si imprejurimilor in cadrul Bucovinei imperiale s-a aflat sub inraurirea unor
factori contradictorii. In comparatie cu teritoriile romanesti aflate sub suzeranitatea Portii
Otomane, aceasta zona a fost ferita de razboaie si invazii straine, a intrat in contact cu centrele de
cultura si civilizatie ale Europei Centrale si Occidentale, mult mai avansate economic si spiritual,
a beneficiat de influenta reformelor, evoluand intr-un climat de ordine, de stabilitate si legalitate.
Pe de alta parte insa, colonizarile si imigrarile dirijate de Curtea din Viena, au marit de peste zece
ori potentialul demografic al zonei. Astfel, in timpul domniei austriece, din provinciile vecine ale
Bucovinei au imigrat poloni, rusi, evrei, ucraineni, unguri, slovaci si germani, creindu-se un
„mozaic etnic” in regiune.
Bucovina de astazi este constituita din partea de sud a provinciei, in timp ce jumatatea de
nord a regiunii apartine Ucrainei.
5
III. Cum ajung in Bucovina?
1. Cai rutiere:
Aflata in nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene de
toate colturile Romaniei. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si la 325 km de
Cluj-Napoca. Drumul national DN2 - E85, Bucuresti — Bacau — Falticeni — Suceava — Siret
uneste capitala Bucuresti de Suceava, distanta putand fi parcursa in aproximativ 6 ore.DN 17 A
face legatura intre Siret— Radauti— Sucevita— Campulung Moldovenesc, iar drumul national
DN18 leaga Iacobeni — Ciocanesti — Borsa, ducand mai departe in Maramures. Drumul
national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore
transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungand in Transilvania.
2. Cai feroviare :
3. Cai aeriene:
4. Transport public:
5. Rent-a-car :
6
Masini de inchiriat se pot procura prin intermediul agentiilor de turism din cadrul
Asociatiei pentru Turism Bucovina.
Traseele turistice ce pot fi parcurse pe teritoriul judetului Suceava sunt intr-un numar
impresionant. Iata in continuare doar opt dintre ele, considerate ca fiind cele mai importante:
Traseul 1. Suceava-Voronet
Acest traseu se sfarseste la Voronet (38 Km de Suceava) unde se gaseste una din cele mai
importante manastiri pictate ale Bucovinei, denumita si “Capela Sixtina a Estului”: Manastirea
Voronet , renumita pentru albastrul de Voronet. Interesant este targul de arta populara din fata
manastirii.
La 6 Km de Gura Humorului este o alta biserica cu fresce exterioare (construita in 1530):
Manastirea Humor. Culoarea specifica a picturii exterioare a acestei manastiri este rosul. Pe
aceeasi ruta (DN17) se gaseste muzeul “Ciprian Porumbescu” in comuna cu acelasi nume
(vechiul sat Stupca) unde se poate vizita casa-muzeu a compozitorului.
Acest traseu turistic permite vizitarea oraselor Suceava (manastirea Sfantul “Ioan cel Nou”,
cetatea de Scaun, cetatea Zamca, biserica Mirauti, Muzeul National al Bucovinei, Muzeul de
Stiintele Naturii, Muzeul Etnografic al Bucovinei) si Gura Humorului (Muzeul Obiceiurilor
Populare Bucovinene). Lungimea traseului Suceava — Voronet este de 80 Km.
Traseul acesta are ca obiective principale vizitarea manastirii Dragomirna, ctitorita in anul
1603, vizitarea bisericii Patrauti (ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1487), manastirea Arbore
(zidita in 1503), manastirea Bogdana— Radauti (zidita in perioada 1359-1365), muzeul Tehnicii
Populare din Bucovina (Radauti), centrul de ceramica Colibaba (Radauti). Pe traseu poate fi
vizitata comuna Marginea, cunoscuta in intreaga lume pentru ceramica neagra si pentru obiectele
de artizanat unice lucrate aici. Punctul final al traseului este Sucevita unde se viziteaza manastirea
Sucevita (zidita in perioada 1582-1584) manastire cu fresce exterioare de o frumusete deosebita,
inscrisa in patrimoniul UNESCO.
Acest traseu are doua variante: Suceava- Zvorastea-Zamostea- Gramesti- Siret- Radauti-
Fratautii Noi- Bilca- Putna sau Suceava- Radauti- Galanesti- Putna. In primul caz poate fi
admirata valea Siretului si poate fi vizitata rezervatia de stejari seculari si de flora din Zamostea.
De asemenea, la Gramesti poate fi vizitata biserica Balinesti. La Siret se afla o importanta
rezervatie arheologica. Pe acest traseu cazarea poate fi asigurata si in reteaua turismului rural din
7
Bilca, Fratautii Noi, Vicovu de Sus, Putna. Prin punctul de trecere frontiera Vicovu de Sus poate
fi facuta legatura cu trasee turistice din Bucovina de Nord (Ucraina). In cel de-al doilea caz, la
Galanesti se practica turismul ecvestru. Punctul terminus al ambelor trasee este Putna cu
Manastirea binecunoscuta unde se afla mormantul voievodului Stefan cel Mare.
Acest traseu se adreseaza celor care gusta autenticul. Traseul va propune sa vizitati
manastirea care detine premiul „Marul de aur”, acordat de UNESCO pentru toate cele cinci
manastiri cu fresce exterioare din Bucovina. Este vorba de Manastirea Vatra Moldovitei,
construita de Petru Rares in 1532, situata in partea de nord a judetului Suceava, la 22 km nord de
Campulung Moldovenesc. Manastirea se remarca prin culoarea galbena a picturii si este
considerata una din bijuteriile artei moldovenesti. Comuna Vatra Moldovitei este situata pe valea
raului Moldovita, separata de Sucevita printr-un pasaj de legatura: Pasul Ciumarna, aflat la 1100
metri altitudine. Mai spre nord, traseul va propune sa vizitati comuna Moldovita, un exemplu de
mozaic etnic (romani, germani, evrei, hutuli, ucraineni). Pasionanta este descoperirea stilului de
viata a acestui „mozaic” etnic la piata, in centrul asezarii, in diminetile de duminica. Aici, ca si la
Brodina, sunt case atelier de incondeiat oua, care ofera turistilor „spectacolul” de incondeiere pe
viu si o mica expozitie cu vanzare. Traseul se sfarseste printr-o plimbare cu trenul „mocanita” pe
un traseu de 15 km (Moldovita — Argel) intr-un cadru natural pitoresc, spre izvoarele
Moldovitei.Traseu : varianta 1 — 90 km (prin Ciumarna)Varianta 2 — 120 km (prin Brodina)
Un traseu cu doua manastiri (Voronet si Humor), cu sate mari si frumoase, cu trei orasele
de munte: Gura Humorului, Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei. La Vama merita admirate
casele traditionale si piua de sumane. Vatra Dornei, statiune balneara cu diverse izvoare minerale,
ofera si posibilitati de practicare a sporturilor de iarna. Primaria statiunii se afla intr-o cladire in
stil florentin de acum 100 de ani, care gazduieste un mic muzeu etnografic. Poiana Stampei,
localitate montana, amplasata intr-o zona deosebit de frumoasa, spre judetul Bistrita Nasaud, se
remarca printr-o rezervatie naturala de turbarii cu flora rara.
8
Acest traseu se adreseaza mai cu seama celor care iubesc natura si miscarea, drumetiile
pe poteci de munte, sporturile de iarna si de ce nu? si aventura.Aventura de a cunoaste si de a
descoperi acest masiv montan de 1651 m altitudine in Pietrele Doamnei, cu peisajul lui carpatic:
paduri, codri seculari (Slatioara), stanci calcaroase cu forme ciudate, pesteri salbatice, vai
spectaculoase cu sectoare de chei (Moara Dracului) si, nu in ultimul rand, flora si fauna cu
numeroase specii rare (rezervatii naturale). Descoperind acest masiv montan, in special padurile
care-l “imbraca”, ati putea intelege de ce in aceasta regiune exista o adevarata „civilizatie a
lemnului”. Printre altele, puteti petrece dupa-amiezi de neuitat in atmosfera autentica a stanilor,
care sunt raspandite mai peste tot in zona pasunilor de munte.Rarau—Crucea este un traseu
montan de coborare pana pe Valea Bistritei. Incantatoare sunt sectoarele de chei : Cheile
Zugrenilor („La Toance”) si privelistile masive montane inalte.
Spre deosebire de partea montana a judetului, partea sudica, de podis, intinsa pe doua vai
principale (Suceava si Moldova), ofera doar un traseu ce leaga trei manastiri, aflate in localitatile
cele mai vechi din judet (Probota, Rasca, Baia, Bogdanesti, Malini, Slatina).Probota— sat al
comunei Dolhasca, la 64 km de Suceava, adaposteste manastirea cu acelasi nume, construita de
Petru Rares in 1530, cu pictura deosebit de valoroasa.Falticeni— municipiu situat la 25 km de
Suceava pe o salba de lacuri antropice (Pocoleni) este considerat „capitala” spirituala regionala.
Aici s-au nascut, au locuit si au creat o serie intreaga de personalitati : scriitori, sculptori, pictori
si oameni de stiinta. Din multitudinea de muzee si case memoriale mentionam Muzeul
sculptorului I. Irimescu. In muzeu sunt expuse lucrari de sculptura in lemn, gips, metale intr-un
stil inconfundabil — clasic cu valente moderneRasca — manastirea Rasca, construita in 1542 de
Petru Rares cu fresca interioara originala. Slatina — manastirea Slatina, ctitorie din anul 1561 a
voievodului Alexandru Lapusneanul are o frumusete aparte si merita vizitata.
Itinerarii
II. Zona manastirilor Stanisoarei cuprinde manastirile Probota , Slatina si Rasca; din
punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa relatie cu zona manastirilor
Bucovinei si a celor din judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Targu Neamt—
Boroaia—Falticeni ( DJ153 ), Paltinoasa — Falticeni (DJ174 ) .
9
zonei sunt: cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele Sucevei , masivul Giumalau — Rarau ,
centre de arta si folclor.
Este strabatuta de 3 artere principale : E576 — DN17 Suceava — Vatra Dornei , DN17A
Campulung Moldovenesc — Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc — Rarau — Chiril
( DN17 B) .
10
V. Turismul in Bucovina
1. Turism rural (agroturism)
Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat in cea mai
mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de incarcatura cultural-istorica a
obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura
11
informationala, turistii fiind motivati de ideea de invata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste
locuri.
3. Turism stiintific
4. Turism terapeutic
12
VI. Agroturism
13
VII. Pelerinaje
1. Manastirea Humor
Actuala manastirea, ctitorie a logofatului Toador Bubuiog din 1530, inlocuieste una mai
veche ale carui ruine inca se mai vad in localitate.Biserica este o cadopera a artei vechi
moldovenesti prin armonia proportiilor si prin pictura murala interioara si exetrioara. Ea dateaza
din 1535 si a fost realizata, din initiativa domnitorului Petru Rares, de catre un mare artist al
timpului: Toma de la Suceava. Dominanta coloristica este rosu caramiziu. Biserica nu are turle,
dar ofera cel mai vechi pridvor deschis din istoria arhitecturii bisericesti din Moldova. Turnul-
clopotnita a fost construit in 1641 de catre domnitorul Vasile Lupu.
2. Manastirea Putna
Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre
ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii, ce urma sa fie necropola
domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate
fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui
puternic incendiu; a fost pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur
din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola din mijlocul incintei
are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu
mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil
baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice.In pronaos se afla
mormintele lui Bogdan al III - lea, mort la 1517, al surorii acestuia, Maria (m.1518), al Mariei,
sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527).In partea de sud a gropnitei se
afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are
minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are
o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie.Langa
mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale, Maria Voichita, moarta in 1511. In partea de
nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului
(m.1476) si ale fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un
binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise
impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat
in incinta manastirii.
14
3. Manastirea Voronet
Cea mai vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, cel mai cunoscut monument de arta
religioasa medievala a Bucovinei, se afla la cativa kilometri de orasul Gura Humorului, sub
obcini impadurite grele de racoare si de pace.Ridicat in 1488, lacasul a fost destinat de catre
voievod sfatuitorului sau de incredere, Daniil Sihastrul, a carui piatra de mormant se pastreaza
aici, in vreme ce cunoscutu-i adapost sapat in stanca se afla la Putna.De dimensiuni relativ
reduse, biserica are un plan tronconic. Arhitectural, ea este caracteristica stilului moldovenesc al
vremii: turla pe naos suspendata pe boltiri cu arcuri diagonale. Altarul si naosul conserva pictura
interioara de la construirea bisericii. Impresionanta sub multe aspecte, aceasta pictura retine
atentia nu mai putin decat fresca exterioara, care devine celebra prin al ei "albastru de Voronet".
Aceasta a fost realizata pe pridvorul inchis realizat in 1547 la dorinta mitropolitului Grigore
Rosca.Pe zidul vestic, Judecata de apoi incanta si cutremura. Pronaosul bisericii a fost pictat in
1550 prin grija mitropolitului Teofan. Cu decoratia exterioara de la Voronet se incheie marea
epoca a picturii murale care il are ca sustinator pe domnitorul Petru Rares (1527-1538 si 1541-
1546).
Este situata pe valea Putnei, la aproximativ 1,5 km de manastire. Aici a trait Daniil
Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare, sapand intr-o stanca uriasa un lacas de cult. Dedesubt se
afla chilia sa.
Unul din cei mai populari sfinti moldoveni din toate timpurile a fost Daniil Sihastrul,
cunoscut si sub numele de Sfantul Daniil schimonahul ori Sfantul Daniil cel Nou, pentru a-l
deosebi de proorocul din Vechiul Testament sau de Daniil Stalpnicul. Amintirea lui s-a transmis
din neam in neam, din timpul vietii lui, din a doua jumatate a veacului al XV-lea, pana in zilele
noastre. Una din traditiile pastrate in popor despre Daniil Sihastrul a fost fixata in scris mult mai
tarziu de marele cronicar moldovean Ion Neculce (1672-1745) in lucrarea sa O sama de cuvinte.
Alte traditii despre el se pastreaza si azi in satele si manastirile Bucovinei.
5. Manastirea Moldovita
15
VIII. Turism stiintific
1. Rezervatii floristice
16
2. Rezervatii forestiere
17
3. Rezervatii geologice
Rezervatia geologica Piatra Pinului este un ecosistem important din punct de vedere
paleontologic, cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune
specifice: pesti, corali, scoici, etc. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova, fiind acoperita
partial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc. Arata ca un versant acoperit cu blocuri de stanca si
grohotis. De mentionat ca unicat, este faptul ca specia subarbustiva- afinul negru- se afla aici la
cea mai mica altitudine din Bucovina (600 m ). Piatra Soimului, situata la cateva sute de metri in
amonte de Piatra Pinului este vizitata pentru pitorescul stancilor din padure.Suprafata rezervatiei
este de cca. 0,50 ha.
Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi (specii de pesti, scoici si amoniti de
origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din
oceanele calde de altadata). Rezervatia Clipa de calcare triasice "Paraul Cailor" se gaseste in
comuna Fundu Moldovei.Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874)
si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervatie s-au extras multe
fosile, trecute intr-o importanta monografie asupra cefalopodelor triasice din zona mediteraneana
a renumitului paleontolog E. Mojsisovice. Cercetatorul Ion Turculet (1972) precizeaza ca fosilele
din Clipa de calcare triasice Paraul Calului - 15 forme de amoniti si 11 bivalve- au avut meritul
de a stabili cu exactitate zona calcarelor din regiune.Suprafata rezervatiei este de cca. 0,10 ha.
18
IX. Turism terapeutic
Un factor natural care a contribuit din plin la dezvoltarea orasului Vatra Dornei si a
tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului depaseste
10.000 ha. Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri.
Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambianta urbanistica: pe langa vilele si
constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri. Statiunea
Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul
de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate in tratarea unor
afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferic.Izvoarele
minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1790, dar primele amenajari in scop terapeutic au
avut loc abia in 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX lea au inceput sa fie folosite baile de namol
care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Parcul orasului, situat la poalele
Dealului Negru, este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor
balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, im-punatoare prin
dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1895, ele adapostesc
sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la
tratament.Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru
namol si cu sectii de hidroterapie. Pe langa cura externa, se poate face si cura interna, datorita
izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex,
urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa creasca. O noua baza de tratament si odihna a
orasului o constituie Hotelul Intus. Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape
bicarbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute
statiuni balneare din Carpatii Orientali.
2. Salina Cacica
19
X. Festivaluri folclorice inedite
1. Hora Gospodarilor
La Botosana, unde datina, vorba si portul din strabuni inca se pastreaza (rar om al locului
sa nu aiba intr-o lada itari, camasa cu cusaturi sau bundita de la bunici), a devenit un obicei ca,
inainte de intrarea in Postul mare, sa se organizeze „Balul gospodarilor”. Prilej de intalnire intre
prieteni, intr-o atmosfera relaxanta, cu cantec, joc si voie buna, cu bucate alese, stropite cu licori
dupa gustul fiecaruia. Sambata seara, sala Caminului Cultural din localitate, frumos ornata, s
gazduieste petrecerea, fiecare musafir etalandu-si parca frumusetea costumului national, cu
cusaturi specifice locului.
2. Traditii de Boboteaza
In multe zone din tara, si in Bucovina, in ziua de Boboteaza se colinda, se fac si se prind
farmecele si descintecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an, se
crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele. Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul
Obiceiurilor Populare din Bucovina ?Gura Humorului ne-a povestit ca ajunul Bobotezei, ziua de
astazi, este foarte importanta pentru crestini. El ne-a spus ca "in ajunul Bobotezei, in Bucovina,
se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de
curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fin
sau otava iar pe fiecare colt se pune cite un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece
feluri de mincare: coliva - griu pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata; bob fiert,
fiertura de prune sau perje afumate, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei"- bors de fasole
alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de
urechiuse, bors de peste, peste prajit, "varzare"- placinte de post umplute cu tocatura de varza
acra, placinta cu mac, sarmale (galuste) umplute cu crupe. Pina la sosirea preotului cu Iordanul
sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mincare iar, imediat dupa sfintirea mesei, o parte din
bucate sint adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de
prasila".
3. Chiraleisa
In majoritatea satelor din Moldova, in ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai
mari sau mai mici de fete si baieti, umbla din casa in casa, pentru a vesti sosirea preotului "cu
crucea". Aceasta datina este asemanatoare colindatului cu "Mos Ajunul" de la Craciun. Copiii
care umbla cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ti mila, Doamne) nu rostesc insa
texte versificate ci striga doar "Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!", de trei ori. Rasplata copiilor
20
sint merele, nucile, prajiturile pe care ei le string in traistute, petrecute peste umar. In Bucovina,
preotul este insotit si de gospodari care merg cu luminari aprinse pe la casele vecinilor si striga si
ei Chiraleisa. Gazda ii primeste in casa, ii serveste cu bucate de post, dupa ce acestea au fost
stropite cu agheasma. Tot in Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos
fuior de cinepa. "Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se
vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca
Maica Domnului va face din cinepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a
le ridica in rai" ne-a mai povestit Mihai Camilar.
O pondere deosebita, in ajunul Bobotezei, o detin insa actele rituale si practicile magice
de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de umblatul preotilor
cu botezul si de scufundarea (aruncarea) crucii in apa, poporul roman a adaugat altele noi, unele
crestine, altele precrestine, de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropirea, spalatul sau
scufundarea rituala in apa riurilor sau lacurilor, impuscaturi, strigaturi (Chiraleisa) si zgomote,
aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti.
Mihai Camilar ne-a mai spus ca "dimineata de Ajun, inainte de aprinderea focului, se
stringea cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pina in primavara, cind se
presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Finul de sub
fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de
boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu
Iordanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu
promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la
miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sint ascunse comorile". Traditia
spune ca in aceasta zi sint interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut. Tot de la
Mihai Camilar am aflat ca in seara de Ajun se savirsesc practici de aflare a duratei viet,ii. Inainte
de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se
credea ca primul care va muri, in acea familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.
In cele trei zile, cit tine Boboteaza in Bucovina, exista asezari, sate, in care prietenii si rudele
obisnuiesc sa se colinde, iar in alte sate apar din nou mascatii.
5. Capra
Incepand cu Ignatul si sfarsind cu zilele Craciunului, prin alte parti incepand cu zilele
Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai in ziua de Sfantul Vasile, exista obiceiul ca
flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul
sarbatorilor de iarna, si in jocul caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul,
tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase,
maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea,
bocirea, inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de
cult. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care
21
urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele
care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare ca isi are originea in obiceiurile
romanilor si elinilor: fie in jocurile si cantecele desfasurate in jurul altarelor pagane de preotii sau
cantaretii travestiti in dobitoace cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori in versurile
satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi despre dansurile
cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. Capra joaca dupa fluier, iar la terminare,
unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, incepe sa vorniceasca. Flacaii
joaca pe stapana casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt acasa, si apoi multumind se
indeparteaza.
6. Plugusorul
22
XI. Bucovina in imagini
Bucovina, tinut de munte cu miros de brad si
flori de tei, unde timpul s-a oprit candva, pastrand vii
obiceiuri si traditii vechi, indeletniciri si meserii
demult uitate, cu oameni blanzi si calzi, gata sa te
gazduiasca oricand cu bucurie!
Vino in Bucovina si vei pleca regretand ca nu
te-ai nascut aici!
23
Bibliografie
- Diacon, Vasile, Vechi Asezari pe Suha Bucovineana, Iasi, Editura Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, 1989;
- Popescu Sireteanu, Ion, Bucovina. Oameni şi cărţi, Timişoara, Editura Augusta, Artpress,
2005;
- Nistor, Ion , Istoria bisericii din Bucovina, Bucuresti, Editura Domnitor, 2007;
- Camilar, Mihai, Bucovina – ghid turistic, Bucuresti, Editura Ad Libri, 2005;
- Cherciu, Ion, Traditii si credinte populare din Bucovina, Editura Enciclopedica, 2007;
- Motor de cautare: www.google.com;
- Enciclopedii: www.wikipedia.ro.
24