PROIECT DIDACTIC

APTITUDINILE –Inteligenţa ca aptitudine generală-

DATA: 24. 03. 2009

CLASA: a X a
PROFESOR: Flueraş Adina
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional Bănăţean
OBIECTUL: Psihologie
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe bazată pe strategia
problematizare
SUBIECTUL: Aptitudinile -Inteligenţa ca aptitudine generală-
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.3. Caracterizarea generală a aptitudinilor şi inteligenţei, ca aptitudine generală
2.3. Analizarea profilului propriei personalităţi şi a personalităţii celorlalţi
4.2. Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală din perspectiva cunoştinţelor de
psihologie
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 –să definească aptitudinile şi inteligenţa
O2 –să deducă caracteristicile aptitudinilor
O3 –să diferenţieze termenii aptitudine, capacitate, inteligenţă
O4 –să clasifice aptitudinile
O5 –să explice teoria inteligenţelor multiple
METODE:
M1 –conversaţia euristică
M2 –problematizarea
M3 –exemplificarea
M4 –dezbaterea
M5 -exerciţiul
MIJLOACE DIDACTICE:
m1 –planşe cu obiective
m2 –fişe de lucru (schiţa lecţiei, fişa aptitudinile sunt înnăscute sau dobândite)
m3 –videoproiectorul, prezentare în Power Point
m4 –test pentru Inteligenţa Emoţională
m5 –teste de inteligenţă Raven, Domino 70

1
 m6 –imagini cu Charles Blondin
m7 –fişa de lucru „Inteligenţe multiple”
BIBLIOGRAFIE:
Bonchiş, E. (1999); Metodica predării psihologiei în liceu. Editura Imprimeriei de Vest,
Oradea;
Lemeni, G.; Tărău, A. (2004); Consiliere şi orientare, ghid de educaţie pentru carieră.
Editura ASCR, Cluj-Napoca;
Lupşa, E.; Bratu, V. (2005); Manual de psihologie. Editura Corvin, Deva;
Sălăvăstru, D. (2006); Didactica psihologiei. Perspective teoretice şi metodice. Editura
Polirom, Iaşi;
Zlate, M. -coord.- (2005); Psihologie: manual pentru clasa a X-a. Editura Aramis, Bucureşti.

2
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MOMENTELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA

LECŢIEI CADRULUI DIDACTIC ELEVULUI
1) Moment  Pregătirea materialelor didactice
organizatoric  Strigarea catalogului, stabilirea contactului vizual
2) Pregătirea -Despre ce am discutat ora trecută la Psihologie? ... despre personalitate
psihologică şi temperament
pentru lecţia -Ce este temperamentul? ... latura dinamico-
nouă energetică a
personalităţii
-Ce aţi avut de pregătit pentru azi? Elevii solicitaţi la
Se verifică tema de casă. răspuns îşi vor citi
tema de casă
-Care sunt componentele personalităţii? ... temperament,
aptitudini, caracter
etc.
3) Anunţarea -Astăzi, vom vorbi despre APTITUDINI şi inteligenţa ca
temei şi a aptitudine generală.
obiectivelor În prima parte a lecţiei vom aborda aptitudinile (se notează
titlul pe tablă). După ce vom discuta despre ele vom şti să
răspundem la mai multe întrebări:
1) Ce înţelegem prin aptitudini?
2) Care sunt caracteristicile principale ale aptitudinilor?
3) Ce înseamnă capacitate?
4) Cum pot fi clasificate aptitudinile?
5) Teoria Inteligenţelor Multiple şi teoria Inteligenţei
Emoţionale.
Pentru fiecare întrebare se prezintă câte o planşă care va fi
lipită pe tablă. În dreptul fiecărei întrebări se va bifa după ce
va fi tratată problema.
4) -Ce anume din personalitate reprezintă aptitudinile? ... latura instrumental-
Transmiterea operationala

3
şi asimilarea -Ce înseamnă instrumental? ... mijlocul prin care
noilor se indeplineste o
cunoştinţe actiune
-La ce se referă latura operaţională? ... permite efectuarea
anumitor actiuni in
conditii bune, mod de
prelucrare a
informatiilor.
Aptitudinile mijlocesc reuşita în activitate.
Unde aţi auzit de Pitagora, Thales? ... la matematica
Cine este Mihai Eminescu? Dar Ion Creangă? Ce a făcut Elevii raspund la
Traian Vuia? Cine este George Enescu? fiecare intrebare
-Toţi cei despre care am vorbit au desfăşurat sau desfăşoară
activităţile la un nivel ridicat, adică “sunt apţi pentru...”. Cei
care nu reuşesc să obţină rezultate îi numim “inapţi
pentru...”. Toşi elevii din şcoală reuşesc să rezolve exerciţii
de un grad de dificultate, să facă eseuri dar nu toţi obţin
performanţe deosebite.
-Despre ce anume vorbim în cazul acestor performanţe
ridicate? ... despre aptitudini
Vorbim de aptitudini doar în cazul unor rezultate
supramedii, adică cât de mult face şi cât de bine face în
raport cu alţii.
De asemenea, nu toţi reuşim să avem performanţe bune şi la
matematică şi la română, şi la sport etc. Unii elevi merg la
olimpiadă la matematică, alţii excelează la sport, unii
desenează foarte frumos. Despre aceştia spunem că au
aptitudini matematice, sportive, artistice.
Ce înţelegeti voi prin aptitudine? ... componenta care
Astfel, definim aptitudinile ca ansamblu de însuşiri de uşurează reuşita în
ordin instrumental- operaţional care diferenţiază oamenii activitate
între ei în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a Elevii notează
diferitelor activităţi, şi mai ales, în ceea ce priveşte definiţia în caiet.

4
randamentul cantitativ şi calitativ al acestora.
O altă definiţie: aptitudinile sunt însuşiri sau sisteme de
îinsuşiri, superior dezvoltate, care mijlocesc performanţe
supramedii în activitate.
Se bifeaza planşa.
-Urmează să răspundem la a doua întrebare.
-Să încercăm să distingem câteva caracteristici ale
aptitudinilor:
 nu orice înşusire psihică este aptitudine, ci numai accea
care favorizează desfăşurarea unei activităţi cu rezultate
supramedii;
Auzim tot mai mult termenul de manager. Ce înseamnă ... persoană care
acest cuvânt? Când spunem despre un om că are aptitudini conduce
manageriale? ... rezolvă rapid
diferite probleme,
relaţie bună cu cei din
jur, bună gestionare a
(o scurtă relaţionare cu temperamentul) cooperării,
Exemplu: doi elevi care au rezolvat corect acelaşi exerciţiu; competiţiei şi
unul dintre ei a rezolvat exerciţiul în 20 minute, celălalt în conflictului etc.
40 minute. Important este drumul până la rezultat.
Deducem încă o caracteristică
 prezenţa unei aptitudini ar putea fi indicată de: uşurinţa
învăţării într-un domeniu, aplicarea reuşită a
informaţiilor dobândite în domeniul respectiv, găsirea
rapidă a unor soluţii la problemele puse, oboseala mai
redusă ca efect al muncii depuse; adică, referitor la
acţiune: rapiditate, volum, precizie, originalitate,
eficienţă;
 aptitudinile diferenţiază oamenii, elementul principal
constituindu-l randamentul (comportament eficient) ... cât de mult şi cât de
calitativ şi cantitativ; ce înţelegem de aici? bine se face în raport
Care dintre voi este priceput la literatură, la matematică, la cu alţii

5
muzică? Cei care sunt pricepuţi la matematică cum vor
învăţa o lecţie nouă la matematică? ... mai uşor decât
Care este diferenţa în ceea ce priveşte, de exemplu, ceilalţi.
învăţarea săriturii la capră, între elevii mai sportivi şi
ceilalţi?
 aptitudinile explică diferenţele între oameni în ceea ce ... vor învăţa mai uşor.
priveşte posibilitatea însuşirii anumitor cunoştinţe,
priceperi, deprinderi; Elevii vor citi
Aptitudinile sunt înnăscute sau dobândite? exemplele de pe
 Vezi anexa 1: exerciţiu problematizant schiţă pentru intuirea
şi explicarea
răspunsului.
 sunt un “aliaj” între ereditar şi dobândit (exerciţiu,
efort, interes, mediu); ... nu, a învăţat.
Să ne gândim la un stilist. A ştiut el de când s-a născut să
tundă, să facă tot felul de coafuri?
 aptitudinile sunt atât premise, cât şi rezultate ale
învăţării; ... perseverenţa,
Care este relaţia dintre aptitudine şi reuşita în activitate? muncă multă, efort
Pornim de la un exemplu extrem de cunoscut a doi artişti susţinut.
(Madonna -Miles Away- şi Michael Jackson). Ambii cântăreţi au
Nu este suficient să avem anumite aptitudini, trebuie să le aptitudini muzicale
punem în valoare. dar Michael Jackson
De aici derivă o altă caracteristică nu mai îşi valorifică
 punerea în valoare a aptitudinilor şi obţinerea această aptitudine,
performanţelor în activitate sunt condiţionate de rămânând undeva în
participarea altor componente ale personalităţii: umbră
motive, interese, scopuri, efort voluntar, perseverenţa.
Se bifeaza şi a doua planşă.
În limbajul curent, se folosesc termenii de aptitudine şi
capacitate. Există, însă diferenţă între ei. Care credeţi că este ... aptitudinile sunt
deosebirea? însuşiri potenţiale ce
urmează a fi puse în

6
 valoare dacă sunt
asigurate condiţiile
optime
Lenea, pripeala, nervozitatea etc. sunt tot însuăiri ... împiedică
individuale dar nu constituie aptitudini. De ce? activitatea
 Voi citi un text ca să înţelegeţi mai bine ce
înseamnă capacitate: “Charles Blondin, un acrobat francez,
a fost primul care a traversat Niagara pe frânghie în 1859. În
timp ce mergea pe frânghia lungă de 335 m, el a ridicat o
sticlă dintr-o barcă aflată la 49 m mai jos şi a baut din ea. O
lună mai tarziu, Blondin l-a transportat în spate pe
managerul său, care era, bineînţeles, terifiat de încercare. Şi
altora le-a reuşit această cascadorie.”
Dotarea ereditara (tipul de sistem nervos, particularităţi ale
sistemului osteomuscular etc.) evident că l-a ajutat pe
acrobat să traverseze, dar reuşita este condiţionată de ceva, ... exercitiu foarte
ce anume? mult, antrenamente
 Vezi anexa 2!
Deci, capacitatea este aptitudinea plus câştigul ei în
calitate, venit prin exerciţiu.
-Am văzut ce sunt aptitudinile, care sunt caracteristicile lor.
Aveţi întrebări, nelămuriri?
-Acum vom continua cu clasificarea aptitudinilor.
Aptitudinile se clasifică, în general după gradul de
complexitate:
 aptitudini simple: de exemplu, auzul muzical, forţa
imaginaţiei, concentratrea atenţiei etc.
 aptitudini complexe (sisteme organizate şi ierarhizate de
aptitudini simple)
Potrivit gradului de generalitate acestea din urmă se
împart în: a) aptitudini speciale, pentru un anumit
domeniu: muzicale, pedagogice, tehnice etc.
b)aptitudini generale, utile în toate domeniile de

7
 activitate: spiritul de observaţie, capacitatea de învăţare etc.
-La ce ne putem referi atunci când spunem despre un om că - elevii sunt solicitaţi
este inteligent? să dea câteva
răspunsuri cu privire
la aceste aspecte
Inteligenţa este dimensiunea personalităţii ce favorizează (volumul de
adaptarea conduitei intelectuale, practice sau sociale la informaţii, rapiditatea
situaţii noi. cu care răspunde la
-sunt prezentate testele de măsurare a inteligenţei: Raven şi unele întrebări sau cu
Domino 70 care rezolvă anumite
Această definiţie pune accentul, mai ales, pe finalitatea sarcini, soluţii pe care
inteligenţei, şi anume adaptarea la noi situaţii. le propune în anumite
Au fost formulate o multitudine de teorii privitoare la situaţii, modul în care
inteligenţă, printre care: teoria bifactorială a inteligenţei, îşi adaptează conduita
teoria multifactorială a inteligenţei, teoria genetică, teoria în funcţie de cerinţele
inteligenţelor multiple, teoria inteligenţei emoţionale etc. unor împrejurări)
Teoria inteligenţelor multiple, introdusă de H. Gardner,
susţine că există şapte forme ale inteligenţei:  lingvistică,
 muzicală,  logică-matematică,  spaţială, 
kinestezică,  intrapersonală,  interpersonală.
Teoria inteligenţei emoţionale:  cunoaşterea de sine, 
auto-controlul,  motivarea,  empatia,  deprinderile
sociale.
 Elevii primesc un test pentru inteligenţa emoţională.
 Vezi anexa 4!
5) Fixarea -Salvador Dali spunea că inteligenţa fără ambiţie este ca o
cunoştinţelor pasăre fără aripi. Ce vroia să spună cu acest lucru?
-Ce sunt aptitudinile? Daţi exemple de aptitudini speciale!
-La ce se referă aptitudinile generale?
-Care este diferenţa dintre aptitudine şi capacitate?
 Elevii sunt împărţiţi pe grupe; li se împarte fişa de lucru
cu următoarea instrucţiune: „Completaţi în tabel tipul de
inteligenţă utilizată în activităţile menţionate.” Elevii se

8
 folosesc de lista inteligenţelor multiple din manual.
Exemplu: Inteligenţa muzicală –abilitatea de a înţelege şi de
a crea sunete muzicale.
 Vezi anexa 5!
6) Tema -Pentru ora viitoare aveţi de pregătit lecţia
pentru acasă Aptitudinea -Inteligenţa ca aptitudine generală-.
şi aprecierea Pe parcursul orei vor fi apreciate răspunsurile elevilor, vor fi
activităţii întărite, apreciate cele bune, corectate cele eronate. În finalul
orei vor fi formulate aprecieri generale, colective şi
individuale asupra modului în care elevii au realizat
sarcinile.

9
 Anexa 1

Exerciţiu:
Aptitudinile sunt înnăscute sau dobândite?

 G. Enescu cânta la vioară la 4 ani şi, la 7 ani, intra la Conservatorul din Viena, Mozart
compunea menuete la 5 ani, Nicolae Grigorescu îşi câştiga existenţa cu iconiţe pictate de el pe la
vârsta de 7-8 ani, Voltaire citea curent la 3 ani, Goethe realiza lucrări literare la 8 ani, Nicolae Labiş
înfiinţa un cenaclu literar la 13 ani.

 Primul volum de versuri al lui T. Arghezi apare la vârsta de 47 de ani, M. Cervantes termină
de scris „Don Quijote” la vârsta de 68 de ani, V. Tizian realizează celebra pânză „Bătălia de la
Lepanto” la 95 de ani.

 Există cazuri de mari personalităţi care, atunci când erau şcolari, primeau calificative
defavorabile, în sensul că erau consideraţi inapţi pentru domeniile în raport cu care, ulterior, s-au
dovedit geniali. De exemplu, Newton, Napoleon, Moliere, Pasteur, Verdi etc.

10
 Anexa 2

11
12
 Anexa 3
SCHIŢA LECTIEI
Aptitudinea -Inteligenţa ca aptitudine generală-

1. Definire şi caracterizare generală

Definiţie 1: Aptitudinile sunt un ansamblu de însuşiri de ordin instrumental-
operaţional care diferenţiază oamenii între ei în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a
diferitelor activităţi, şi mai ales, în ceea ce priveşte randamentul cantitativ şi calitativ al
acestora.
Definiţie 2: Aptitudinile sunt însuşiri sau sisteme de însuşiri, superior dezvoltate,
care mijlocesc performanţe supramedii în activitate.
 nu orice însuşire psihică este aptitudine, ci numai accea care favorizează desfăşurarea
unei activităţi cu rezultate supramedii;
 prezenţa unei aptitudini ar putea fi indicată de (referitor la acţiune): rapiditate, volum,
precizie, originalitate, eficienţă;
 aptitudinile diferenţiază oamenii, elementul principal constituindu-l randamentul
(comportament eficient) calitativ şi cantitativ;
 aptitudinile explică diferenţele între oameni în ceea ce priveşte posibilitatea însuşirii
anumitor cunoştinţe, priceperi, deprinderi;
 sunt un “aliaj” între ereditar şi dobândit (exerciţiu, efort, interes, mediu);
 aptitudinile sunt atât premise, cât şi rezultate ale învăţării;
 punerea în valoare a aptitudinilor şi obţinerea performanţelor în activitate sunt
condiţionate de participarea altor componente ale personalităţii: motive, interese, scopuri,
efort voluntar, perseverenţă.
Capacitatea = aptitudinea plus câştigul ei în calitate, venit prin exerciţiu.

2. Clasificarea aptitudinilor
După gradul de complexitate:
1. aptitudini simple: auzul muzical, forţa imaginaţiei, concentratrea atenţiei etc.
2. aptitudini complexe: sisteme organizate şi ierarhizate de aptitudini simple
a) aptitudini speciale, pentru un anumit domeniu: muzicale, pedagogice, tehnice etc.
b) aptitudini generale, utile în toate domeniile de activitate: spiritul de observaţie,
capacitatea de învăţare etc.

13
3. Inteligenţa ca aptitudine generală
Definire: Inteligenţa este dimensiunea personalităţii ce favorizează adaptarea conduitei
intelectuale, practice sau sociale la situaţii noi
Această definiţie pune accentul, mai ales, pe finalitatea inteligenţei, şi anume adaptarea la noi
situaţii.
Teorii privitoare la inteligenţă: teoria bifactorială a inteligenţei, teoria multifactorială a
inteligenţei, teoria genetică, teoria inteligenţelor multiple, teoria inteligenţei emoţionale etc.
Teoria inteligenţelor multiple, introdusă de H. Gardner, susţine că există şapte forme ale
inteligenţei:  lingvistică,  muzicală,  logică-matematică,  spaţială,  kinestezică,
 intrapersonală,  interpersonală.
Teoria inteligenţei emoţionale:  cunoaşterea de sine,  auto-controlul,  motivarea,
 empatia,  deprinderile sociale.

14
 Aptitudinea -Inteligenţa ca aptitudine generală-

1. Definire şi caracterizare generală

Definiţie 1: Aptitudinile sunt un ansamblu de însuşiri de ordin instrumental-
operaţional care diferenţiază oamenii între ei în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a
diferitelor activităţi, şi mai ales, în ceea ce priveşte randamentul cantitativ şi calitativ al
acestora.
Definiţie 2: Aptitudinile sunt însuşiri sau sisteme de însuşiri, superior dezvoltate,
care mijlocesc performanţe supramedii în activitate.
 nu orice însuşire psihică este aptitudine, ci numai accea care favorizează desfăşurarea
unei activităţi cu rezultate supramedii;
 prezenţa unei aptitudini ar putea fi indicată de (referitor la acţiune): rapiditate, volum,
precizie, originalitate, eficienţă;
 aptitudinile diferenţiază oamenii, elementul principal constituindu-l randamentul
(comportament eficient) calitativ şi cantitativ;
 aptitudinile explică diferenţele între oameni în ceea ce priveşte posibilitatea însuşirii
anumitor cunoştinţe, priceperi, deprinderi;
 sunt un “aliaj” între ereditar şi dobândit (exerciţiu, efort, interes, mediu);
 aptitudinile sunt atât premise, cât şi rezultate ale învăţării;
 punerea în valoare a aptitudinilor şi obţinerea performanţelor în activitate sunt
condiţionate de participarea altor componente ale personalităţii: motive, interese, scopuri,
efort voluntar, perseverenţă.
Capacitatea = ..............................................................................................................................

2. Clasificarea aptitudinilor
După gradul de complexitate:
1. ...........................................: auzul muzical, forţa imaginaţiei, concentratrea atenţiei etc.
2. ............................................: sisteme organizate şi ierarhizate de aptitudini simple
c) ..............................., pentru un anumit domeniu: muzicale, pedagogice, tehnice etc.
d) ................................, utile în toate domeniile de activitate: spiritul de observaţie,
capacitatea de învăţare etc.

3. Inteligenţa ca aptitudine generală

Definire: .......................................................................................................................................

15
.......................................................................................................................................................
........................................................................................................................... Această definiţie
pune accentul, mai ales, pe finalitatea inteligenţei, şi anume adaptarea la noi situaţii.
Teorii privitoare la inteligenţă: teoria bifactorială a inteligenţei, teoria multifactorială a
inteligenţei, teoria genetică, teoria inteligenţelor multiple, teoria inteligenţei emoţionale etc.
Teoria inteligenţelor multiple, introdusă de H. Gardner, susţine că există şapte forme ale
inteligenţei:  lingvistică,  muzicală,  logică-matematică,  spaţială,  kinestezică,
 intrapersonală,  interpersonală.
Teoria inteligenţei emoţionale:  cunoaşterea de sine,  auto-controlul,  motivarea,
 empatia,  deprinderile sociale.

16
 Anexa 4
Test pentru inteligenţa emoţională (varianta pentru copii)

Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacţia ta la următoarele scenarii. Răspunde pe baza
a ceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că trebuie să fie răspunsul.
1. Imaginează-ţi că te afli la ora de curs şi dintr-o dată pământul începe să se cutremure
foarte puternic, cu un zgomot înspăimântător. Ce faci?
a) Continui să stai liniştit în bancă şi să citeşti lecţia din manual, dând puţină atenţie
evenimentului, aşteptând ca acesta să înceteze curând;
b) Devii plin de grijă faţă de pericol urmărind profesorul şi asculţi cu atenţie
instrucţiunile date de acesta;
c) Câte puţin din a) şi b)
d) N-am observat nimic.
2. Eşti în curtea şcolii în timpul recreaţiei. Unul dintre colegii tăi nu este acceptat în jocul
celorlalţi şi începe să plângă. Ce faci?
a) Nu te bagi, îl laşi în pace;
b) Vorbeşti cu el şi încerci să-l ajuţi pe coleg;
c) Te duci la el (ea) şi îi spui să nu mai plângă
d) Îi dai o bomboană sau altceva care să-l facă să uite.
3. Imaginează-ţi că te afli în mijlocul ultimului semestru şi speri să obţii un premiu, dar ai
descoperit că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică decât cea la care te aşteptai.
Ce faci?
a) Îţi faci un plan special pentru a îmbunătăţi nota, hotărându-te cum să-ţi urmezi planul;
b) Te hotărăşti să înveţi mai bine anul următor;
c) Îţi spui că nu te interesează materia respectivă şi te concentrezi asupra altor discipline
unde notele tale sunt şi pot fi mai mari;
d) Mergi la profesor şi încerci să discuţi cu el în scopul obţinerii unei note mai bune.
4. Consideră că în lipsa profesorului eşti elevul responsabil cu disciplina în clasă. În urma
unor acte de indisciplină zece elevi au fost deja avertizaţi cu scăderea notei la purtare şi
eşti descurajat din cauza acestei situaţii. Ce faci?
a) Notezi numele elevilor indisciplinaţi şi predai lista profesorului a doua zi;
b) Consideri că nu-ţi poţi asuma această responsabilitate;
c) Încerci să discuţi cu elevii propunând soluţii pentru păstrarea disciplinei şi pentru
îndreptarea situaţiei;

17
 d) Doreşti să devii responsabil cu altceva.
5. Eşti anunţat că de mâine o să aveţi un nou coleg rrom. Surprinzi pe cineva spunând
cuvinte urâte la adresa lui. Ce faci?
a) Nu-l iei în seamă considerând că este numai o glumă;
b) Îl chemi afară pe colegul răutăcios şi îl cerţi pentru fapta făcută;
c) Îi vorbeşti în prezenţa celorlaţi spunând că asemenea fapte sunt nepotrivite şi nu vor fi
acceptate în clasa voastră;
d) Îţi sfătuieşti colegul să fie bun şi îngăduitor cu toţi colegii.
6. Te afli în recreaţia mare şi încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe un alt coleg care
i-a pus piedică pe hol, riscând astfel să-i fractureze braţul. Ce faci?
a) Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost o glumă;
b) Îi povesteşti o întâmplare hazlie şi încerci să-l distrezi;
c) Îi dai dreptate considerând, asemenea lui, că celălalt coleg s-a dat în spectacol;
d) Îi spui că ţi s-a întâmplat şi ţie ceva asemănător şi că te-ai simţit la fel de furios, dar
după aceea ţi-ai dat seama că cel vinovat putea la rândul său să cadă şi să-ţi spargă
capul.
7. Tu şi prietenul tău cel mai bun vă certaţi şi aproape că aţi ajuns să vă luaţi la bătaie. Care
este cel mai bun lucru de făcut?
a) Faceţi o pauză de 20 minute şi apoi începeţi să discutaţi din nou;
b) Te opreşti din ceartă şi taci;
c) Spui că-ţi pare rău şi îi ceri şi prietenului tău să-şi ceară scuze;
d) Vă opriţi puţin pentru a vă linişti şi apoi fiecare pe rând spune ceea ce gândeşte despre
problemă.
8. La sfârşit de an şcolar se organizează o serbare. Închipuie-ţi că tu eşti conducătorul unui
grup de elevi şi vreţi să compuneţi o scenă hazlie. Cum faci?
a) Îţi faci un orar şi acorzi un timp pentru fiecare amănunt;
b) Propui să vă întâlniţi după ore şi să vă cunoaşteţi mai bine;
c) Îi ceri separat fiecărui copil să vină cu idei;
d) Vă strângeţi toţi în grup şi tu îi încurajezi pe ceilalţi să propună diverse variante.
9. Imaginează-ţi că ai un frate de trei ani care întotdeauna a fost foarte timid şi puţin
înfricoşat de locurile şi oamenii străini. Ce atitudine ai faţă de el?
a) Accepţi că are un comportament timid şi cauţi să-l protejezi de situaţii care pot să-l
tulbure;
b) Îl prezinţi unui medic cerându-i un sfat;

18
 c) Îl duci cu bună ştiinţă în faţa oamenilor străini şi în locuri necunoscute astfel încât să-
şi poată înfrânge frica;
d) Faci cu el o serie permanentă de jocuri şi competiţii uşor de realizat cre îl vor învăţa că
poate intra în legătură cu oamenii şi poate umbla prin locuri noi.
10. Imaginează-ţi că-ţi place foarte mult desenul. Începi să te pregăteşti pentru a desena în
timpul tău liber. Cum faci?
a) Te limiteză să desenezi doar o oră pe zi;
b) Alegi subiecte de desen mai grele care să-ţi stimuleze imaginaţia;
c) Desenezi doar când ai chef;
d) Alegi subiecte de desenat pe care ştii să le faci.

1. a,b,c 20 puncte 5. c 20 puncte 8. b 20 puncte

2. b 20 puncte b, 5 puncte b 5 puncte
6. c 9.
3. a 20 puncte d 20 puncte d 20 puncte
4. c 20 puncte 7. a 20 puncte 10. b 20 puncte

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri! Semnificaţia sensului global este:

-la 100: sub medie -peste 150: peste medie
-100-150: mediu -200: excepţional

19
 Anexa 4
Exerciţiu aplicativ pe grupe
Inteligenţe multiple
Completaţi în tabel tipul de inteligenţă utilizată în activităţile menţionate. Folosiţi-vă
de lista inteligenţelor multiple din manual (pag. 72).
Exemplu: Inteligenţa muzicală –abilitatea de a înţelege şi de a crea sunete muzicale.

Tipul de Tipul de
Tipuri de activităţi Tipuri de activităţi
inteligenţă inteligenţă
A cânta în corul unei biserici A medita
A rezolva un puzzle A argumenta
A rezolva un joc de cuvinte A aprecia culoarea şi tehnica
încrucişate unui tablou
A afla „cine” este autorul unei A crea şi utiliza trucuri de
întâmplări memorare
A da sfaturi colegilor A rearanja o cameră
A scrie poezii A percepe dispoziţia celorlalţi
A şti cuvintele mai multor A reţine şi reactualiza date şi
cântece cunoscute fapte neimportante
A se bucura de faptul că are A rezolva singur o problemă
timp pentru sine
A murmura un sunet auzit la A bate ritmul unui cântec
televizor
A mâzgâli sau a lua notiţe în A utiliza hărţi ale conceptelor,
timp ce vorbeşte la telefon grafice sau imagini pentru a
învăţa
A calcula în minte A studia în grup
A citi cu plăcere ori de cîte ori A avea sentimente cu impact
este posibil puternic despre anumite
lucruri
A practica un sport A avea probleme în a sta
liniştit
A coase A-şi da seama dacă un
cântăreţ este bun
A face planul de construcţie A găsi o explicaţie raţională
pentru o casă pentru anumite întâmplări
A scrie un eseu A se vizita cu prietenii
A ţine un jurnal sau agendă A arăta unei persoane cum să
personală facă ceva
A face poezii A petrece un week-end singur

20