Olimpiade 2009

Olimpiadele de matematica 2009
Posa Bogdan-Petre,Dragoi Marius-Valentin,Stoean Bogdan,Voinescu Sorin
”Nu te ingrijora de dificultatile tale la matematica;te asigur ca ale

mele sunt mult mai mari.”
Dedicam aceasta carte profesorilor nostri de matematica Paicu
Gheorghe,Drula Valeriu si Paralescu Iustin , precum si familiei si
prietenilor.
2
Cuvant inainte
Prezentul volum reprezinta debutul editorial al unor tineri entuziasti,interesati

de lumea matematicii,dar care,in relatie cu domeniul pasiunii lor,nu mai sunt
de mult timp niste debutanti.
Marius-Valentin Dragoi,Bogdan-Petre Posa,Bogdan Stoean,Sorin Voinescu sunt

fosti elevi ai Colegiului National ”George Cosbuc” din Motru,participanti la
zeci de concursuri de matematica,castigatori a numeroase premii in cadrul unor
competitii organizate la nivel interjudetean si national,rezultate concludente fi-
ind obtinerea medaliilor de argint si de bronz la faza natioanla a olimpiadei de
matematica,timp de 5 ani consecutivi,si selectarea in lotul largit al Romaniei
pentru pregatirea Olimpiadei Balcanice de Matematica.
Cartea de fata ofera suport pentru pregatire scolara celor aflati acum pe ban-
cile liceului si invita in acelasi timp la colaborare pe taramul matematicii,tinerii
autorii fiind oricand deschisi dialogului cu cititorii.
Structurandu-si materialul in trei capitole -”Enunturi” ,”Solutii”,”Probleme

propuse”-,autorii dovedesc interes si pentru zona cercetarii matematice,ultima
parte o volumului cuprinzand,alaturi de probleme care apartin unor matemati-
cieni cunoscuti,probleme originale,personale,rod al preocuparilor pentru studiu
consecvent,al placerii de a raspunde la provocari,de a crea si de a traversa ob-
stacole.
Ca truditor alaturi de acesti matematicieni in devenire,am participat la pre-

gatirea lor stiintifica,le-am fost alaturi in momentele de cumpana,le-am impar-
tasit bucuriile si am trait propriile satisfactii urmarindu-le traiectoria promi-
tatoare, de la statutul de rezolvitor de probleme pana la insusirea unui mod
personal de a gandi lumea,logic,rational,activ si creativ.
Prof.Valeriu Drula
Cuprins
3
Partea I
Enunturi
4
Capitolul 1
Clasa IX
1.1 Etapa locala
1.1.1 Arges
1. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia: 27𝑑2 (𝑥) − 2[𝑥] + 3 = 0

(unde [x] reprezinta partea reala a numarului real x, iar 𝑑(𝑥) = 𝑚𝑖𝑛∣𝑥 − 𝑘∣,
𝑘 ∈ 𝑍)
Marian Teler, profesor Costesti

Marin Ionescu, profesor Pitesti
2. Sa se arate ca daca numarul natural 𝑥 ≥ 2 si patratul sau sunt termenii

unei progresii aritmetice infinite crescatoare de numere reale, atunci aceasta
progresie contine toate numerele 𝑥𝑛 , pentru orice 𝑛 ∈ 𝑁 .
I.S.J Arges
3. Fie functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 avand proprietatea 𝑓 (𝑥 + 2) + 𝑓 (𝑥 − 2) = 𝑓 (𝑥),

𝑥 ∈ 𝑅.
5
CAPITOLUL 1. CLASA IX 6
a) Sa se arate ca functia este periodica.

𝑥 𝑥
b) Aratati ca functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 , 𝑓 (𝑥) = −[ ]
12 12
I.S.J Arges
4. Se dau vectorii nenuli ⃗𝑢, ⃗𝑣 astfel incat ∣⃗𝑢 + ⃗𝑣 ∣ = ∣⃗𝑢∣ + ∣⃗𝑣 ∣. Aratati ca cei
doi vectori sunt coliniari si au acelasi sens.
1.1.2 Braila
1. Fie triunghiul ABC. Paralela prin A la BC taie paralela prin B la AC in P si

paralela prin C la AB in M. Paralela prin B la AC taie paralela prin C la AB in
N. Fie 𝐺1 ,𝐺2 ,𝐺3 centrele de greutate ale triunghiurilor ACM, ABP si respectiv
BCN. Sa se arate ca triunghiurile ABC, MNP si 𝐺1 𝐺2 𝐺3 au acelasi centru de
greutate.
prof. Carmen si Viorel Botea
2. Fie 𝑆 = 𝑛 + (𝑛 + 2) + (𝑛 + 4) + ... + 3𝑛, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .

a)Determinati valorile lui n stiind ca numarul S are 3 cifre.
b)Pentru n=2009, aflati cate cifre are numarul de cifre ale lui 𝑆 2009 .
prof. Valentin Damian
3. Sa se arate ca (1 + 𝑥2008 )2009 ≥ (1 + 𝑥2009 )2008 .

√
1 𝑚 2
4. Sa se determine m,n,p ∈ N cu 𝑛 ∕= 0 astfel incat [𝑥+ ]+[𝑥+ ] = [𝑝𝑥],
𝑛 𝑛
∀𝑥 ∈ 𝑅, unde [x] reprezinta partea intreaga a numarului real x.
prof. Dan Negulescu
1.1.3 Caras-Severin
1. Sa se demonstreze ca daca x,y,z, ∈ (0, ∞) si

√ xyz=1 atunci:
1 1 1 3 2
√ + √ + √ < .
𝑥+𝑦+ 𝑧 𝑦+𝑧+ 𝑥 𝑧+𝑥+ 𝑦 4
Lucian Dragomir, Otelu-Rosu
𝑥
2. a)Sa se arate ca nu exista numare reale x pentru care [ ] = 𝑥2 + 1
2
𝑦
b)Sa se determine numerele reale y pentru care [ ] = 𝑦 2 .
2
Lucian Dragomir, Otelu- Rosu, articol RMCS 25/2008
3. Sa se arate ca numarul 𝑎𝑛 = 3𝑛+1 + 2𝑛 + 1 este divizibil cu 4, ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
Marin Chirciu, Pitesti, RMT 4/2008
4. Pentru orice triunghi ABC se noteaza AB=c, BC=a, CA=b, iar I este
centrul cercului inscris, iar G este centrul de greutate. Sa se arate ca:
−→ 1 −→ −−→ −−→
a)𝐺𝐼 = (𝑎𝐺𝐴 + 𝑏𝐺𝐵 + 𝑐𝐺𝐶).
𝑎+𝑏+𝑐
b)daca c=3,b=4,a=5, atunci IG este paralela cu AC.
Gabriel Popa, Iasi, GM 3/2008
1.1.4 Calarasi
23 − 1 33 − 1 𝑛3 − 1
1.a) Daca 𝑛 ∈ 𝑁 , 𝑛 ≥ 2 atunci sa se calculeze produsul ... .
23 + 1 33 + 1 𝑛3 + 1
b) Daca ABC si 𝐴1 𝐵1 𝐶1 sunt triunghiuri dreptunghice (A si 𝐴1 unghiuri drepte)
aratati ca 𝐵𝐶𝐵1 𝐶1 ≥ 𝐴𝐵𝐴1 𝐵1 + 𝐴𝐶𝐴1 𝐶1 .
Cristina Bornea, Calarasi
𝑥 𝑦
2. Aratati ca propozitia ” ∀𝑎, 𝑏 ∈ (0, ∞), 𝑎 ≤ 𝑏 si ∀𝑥, 𝑦 ∈ [𝑎, 𝑏], 2 ≤ + ≤
𝑦 𝑥
𝑎 𝑏
+ ” este adevarata.
𝑏 𝑎
Gheorghe Fianu , Stefan cel Mare
3. Fie 𝐴1 𝐴2 ...𝐴7 un poligon cu 7 laturi. Sa se arate ca daca G este centrul

de greutate al poligonului,𝐺1 este centrul de greutate al triunghiului 𝐴1 𝐴3 𝐴5
iar 𝐺2 este centrul de greutate al patrulaterului 𝐴2 𝐴4 𝐴6 𝐴7 ,atunci 𝐺, 𝐺1 , 𝐺2
sunt coliniare.
Dan Marinache, Calarasi
4. Se considera progresia geometrica (𝑏𝑛 )𝑛≥1 . Sa se arate ca:

𝑛
∑ ∑4𝑛
(−1)𝑘−1 𝑏2𝑘 ≥ (−1)𝑘−1 𝑏2𝑘 .
𝑘=1 𝑘=2𝑛+1
G.M. 4/2008
1.1.5 Cluj
√ 𝑥2 + 1
1. Sa se rezolve ecuatia: [ 16 − 𝑥2 ] = , unde [x] reprezinta partea
5
intreaga a numarului real x.
prof. Violin Gorcea, Lic.T. Avram Iancu
𝑥−2 𝑥−3
2. Sa se rezolve in R ecuatia: [ ]=[ ], unde [x] reprezinta partea
3 2
prof. Alb Nicolae, Lic.T. O.Goga Huedin
3. Se considera progresia geometrica (𝑏𝑛 )𝑛≥1 . Sa se arate ca:

𝑏21 − 𝑏22 + 𝑏23 − 𝑏24 + ... + 𝑏22𝑛−1 − 𝑏22𝑛 ≥ 𝑏22𝑛+1 − 𝑏22𝑛+2 + ... + 𝑏24𝑛−1 − 𝑏24𝑛 , oricare
ar fi 𝑛 ≥ 1
prof. Ilie Diaconu, Lic.T. Avram Iancu
4. Demonstrati ca daca a,b,c,x,y,z sunt numere reale strict pozitive, atunci:

𝑥 𝑦 𝑧 (𝑥 + 𝑦 + 𝑧)2
a) + + ≥ ;
𝑎 𝑏 𝑐 𝑎𝑥 + 𝑏𝑦 + 𝑐𝑧
𝑎 + 2𝑏 𝑏 + 2𝑐 𝑐 + 2𝑎
b) + + ≥ 3.
𝑎 + 2𝑐 𝑏 + 2𝑎 𝑐 + 2𝑏
5. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Notam 𝐻𝑎 ortocentrul triunghiului

BCD si cu 𝑀𝑎 mijlocul lui A𝐻𝑎 . In mod similar definim punctele 𝑀𝑏 ,𝑀𝑐 ,𝑀𝑑 .
Demonstrati ca punctele 𝑀𝑎 ,𝑀𝑏 ,𝑀𝑐 si 𝑀𝑑 coincid.
prof. Magdas Camelia, prof. Jecan Eugen, Col.Nat. A.Muresanu, Dej

1.1.6 Dolj
1.√ Sa se√arate ca pentru

√ orice numar natural 𝑛 ≥ 2, avem identitatea:
[ 1] + [ 2] + ... + [ 𝑛2 − 1] + 12 + 22 + ... + 𝑛2 = 𝑛3 , unde [a] reprezinta partea
intreaga a numarului a.
GM nr.4/2004, E:24957
1 2
2. Fie functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca 𝑓 (𝑥) + 2𝑓 ( ) = 𝑥2 + 3 + 2 ,
𝑥 𝑥
2007
∑ 1
∀𝑥 ∈ 𝑅∗ . Sa se calculeze suma .
𝑓 (𝑘) − 2
𝑘=2
GM nr.2/2008, E:25840
3. Fie 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , ..., 𝑎1 2 o progresie geometrica crescatoare cu termeni pozi-

tivi. Demonstrati ca 𝑎12 − 𝑎1 ≥ 11 ⋅ (𝑎7 − 𝑎6 ).
***
4. Fie ABCDE un pentagon inscris intr-un cerc. Notam cu 𝐻1 , 𝐻2 , 𝐻3 , 𝐻4

ortocentrele triunghiurilor ABC, BCD, CDE, respectiv ACE. Sa se demonstreze
ca 𝐻1 𝐻2 𝐻3 𝐻4 este paralelogram.
Olimpiada faza local, Bucuresti, 2008.
1.1.7 Galati
𝑥−2 2𝑥 − 1 3
1. Sa se rezolve ecuatia [ ]+[ ] = 𝑥 − 2, unde [x] reprezinta partea
2 4 2
Conf. Dr. Ion Mirica
2. Sa se calculeze expresia:
sin 53∘ − 2 cos 40∘ sin 13∘

𝐸= .
cos 63∘
prof. Veronica Grigore
3. Fie 𝑎𝑛 > 0, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , pentru care 𝑎𝑛 2 ≤ 𝑎𝑛 − 𝑎𝑛+1 , (∀)𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .

Sa se arate ca [𝑛⋅ 𝑎𝑛 ] = 1, (∀)𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
prof. Iuliana Duma
4. Fie unghiul ABC si 𝐴′ ∈ (𝐵𝐶), 𝐵 ′ ∈ (𝐴𝐶), 𝐶 ′ ∈ (𝐴𝐵) astfel incat AA’,

BB’, CC’ sunt concurente in M. Demonstrati ca:
𝑀𝐴 𝐶 ′𝐴 𝐵′𝐴
a) ′
= ′ + ′
𝑀𝐴 𝐶𝐵 𝐵𝐶
𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶 𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶
b) ′
+ ′
+ ′
+2= ⋅ ⋅ .
𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶 𝑀 𝐴′ 𝑀 𝐵 ′ 𝑀 𝐶 ′
𝑀𝐴 𝑀𝐵 𝑀𝐶
c) + + ≥ 6.
𝑀 𝐴′ 𝑀 𝐵′ 𝑀 𝐶′
prof. Vasile Dumbrava
1.1.8 Gorj
Subiectul 1 √ 𝑎
Daca 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅∗ si 𝑎 + 2008 𝑎𝑏 = 2009𝑏, sa se calculeze .
𝑏
Subiectul 2
( )2
2 2 𝑎+𝑏
a) Daca 𝑎 si 𝑏 sunt numere reale, aratati ca: 𝑎 − 𝑎𝑏 + 𝑏 ≥ .
2
b)
√ Demonstrati ca: √ √
𝑥21 − 𝑥1 𝑥2 + 𝑥22 + 𝑥22 − 𝑥2 𝑥3 + 𝑥23 +⋅ ⋅ ⋅+ 𝑥2𝑛 − 𝑥𝑛 𝑥1 + 𝑥21 ≥ 𝑥1 +𝑥2 +⋅ ⋅ ⋅+𝑥𝑛
∀𝑥1 , 𝑥2 , ⋅ ⋅ ⋅ , 𝑥𝑛 ∈ 𝑅 si 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2. In ce caz avem egalitate?
Subiectul 3
Se considera punctele 𝐴, 𝐵, 𝐶, 𝑀, 𝑁, 𝑃 necoliniare doua cate doua astfel ca
−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→ → −
𝑀 𝐴+ 𝑀 𝐵 + 𝑁 𝐴+ 𝑁 𝐶 + 𝑃 𝐵 + 𝑃 𝐶 = 0 . Daca 𝐻 si 𝑂 sunt respectiv ortocentrul
−−→ −→−−→
si centrul cercului circumscris triunghiului 𝐴𝐵𝐶 , sa se arate ca: 𝑂𝑀 + 𝑂𝑛𝑂𝑃 =
−−→
𝑂𝐻.
Subiectul 4 √
Sa se determine prima zecimala a numarului 𝑎 = 𝑛2 + 𝑛, ∀𝑛𝑖𝑛𝑁 ∗ .
1.1.9 Hunedoara
1. a) Fie 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , ..., 𝑎𝑛 , ... termenii pozitivi ai unei progresii aritmetice. Sa se

demonstreze inegalitatea:
𝑎1 ⋅ 𝑎2 ⋅ 𝑎3 ⋅ ...⋅ 𝑎2𝑛+1 √
≤ 𝑎1 ⋅ 𝑎𝑛
𝑎2 ⋅ 𝑎4 ⋅ ...⋅ 𝑎2𝑛
{𝜋 }
b) Determinati x,y,z ∈ 𝑅 − 2,𝑘 ∈ 𝑍 pentru care
( )
2 (𝑡𝑔 𝑥 + 𝑡𝑔 𝑦 + 𝑡𝑔 𝑧) − 𝑡𝑔 2 𝑥 + 𝑡𝑔 2 𝑦 + 𝑡𝑔 2 𝑧 ≥ 3
2. Rezolvati in 𝑁 ecuatia:
1 1 1
+ = .
𝑥 𝑦 41
3. a) Demonstrati ca: [𝑥𝑦] ≥ [𝑥]⋅ [𝑦], (∀) x, y ≥ 0

𝑛
∑ 1
b) Fie 𝑆(𝑛) = √ , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , unde [k] reprez-
[ 𝑘 4 + 4(𝑘 3 ) + 5(𝑘 2 ) + 4𝑘 + 1]
𝑘=1
inta partea intreaga a lui k. Demonstrati ca: 𝑆(𝑛) < 1, (∀)𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
4. Fie triunghiul Δ𝐴𝐵𝐶, punctele 𝐴′ ∈ (𝐵𝐶), 𝐵 ′ ∈ (𝐴𝐶), iar P = 𝐴𝐴′ ∩

𝐵𝐵 ′ .
a) Demonstrati ca oricare ar fi punctul M in planul triunghiului Δ𝐴𝐵𝐶, exista
𝛼, 𝛽, 𝛾 ∈ (0, 1) astfel incat
−−→ −−→ −−→ −−→

𝑀 𝑃 = 𝛼⋅ 𝑀 𝐴 + 𝛽⋅ 𝑀 𝐵 + 𝛾⋅ 𝑀 𝐶.
𝐴′ 𝐶 𝐵 ′ 𝐶
b) Aratati ca daca - = 1, atunci punctul P este mijlocul segmentului
𝐴′ 𝐵 𝐵 ′ 𝐴
(BB’).
1.1.10 Iasi
1. Sa se rezolve ecuatia [𝑥 + 𝑘] {𝑥 + 𝑘} = 𝑥𝑘, unde 𝑘 ∈ 𝑍.
2. Sa se arate ca pentru orice numere reale pozitive a,b si c, are loc inegali-
tatea:
𝑎+𝑏 𝑏+𝑐 𝑐+𝑎 1 1 1

+ 2 + 2 ≤ + + .
𝑎2 + 𝑏2 𝑏 + 𝑐2 𝑐 + 𝑎2 𝑎 𝑏 𝑐
3. Fie ABCD, un patrulater convex.

−−→ 5 −−→
a) Construiti punctele N pe (AD) si Q pe (BC) astfel incat 𝐴𝑁 = 𝐴𝐷 si
7
−−→ 4 −−→
𝐵𝑄 = 𝐵𝐶.
7
b) Determinati locul geometric al punctelor M din planul patrulaterului ABCD
−−→ −−→ −−→ −−→
pentru care modulul vectorului 2𝑀 𝐴 + 3𝑀 𝐵 + 4𝑀 𝐶 +5𝑀 𝐷 are valoare con-
stanta.
4. Se considera punctele D si M in planul triunghiului ABC astfel incat

−−→ −−→ −−→ −−→ 18 −−→
34𝑀 𝐴 + 36𝑀 𝐵 + 5𝑀 𝐶 = ⃗0 si 𝐴𝐷= 35 𝐴𝐵. Fie Q punctul de intersectie
dintre dreptele AM si BC.
a) Demonstrati ca punctele C, M si D sunt coliniare.
𝑀𝐴
b) Aflati .
𝑀𝑄
Subiect elaborat de Ioana Galan

1.1.11 Prahova
1. a) Demonstrati ca daca produsul a doua numere pozitive este constant, atunci

suma lor este minima cand numerele sunt egale.
b) Formati o progresie aritmetica cu n termeni pozitivi stiind ca produsul dintre
primul termen si ratie este a, iar suma celor n termeni ai progresiei este minima.
***
2. Sa se rezolve sistemul:
𝑎[𝑎] + 𝑐 {𝑐} - [𝑏] {𝑏} = 0,16

4𝑏[𝑏] + 4𝑎 {𝑎} - 4[𝑐] {𝑐} = 1
𝑐[𝑐] + 𝑏 {𝑏} - [𝑎] {𝑎} = 0,49
unde [x], x reprezinta partea intreaga respectiv partea fractionara a numarului

real x.
Prof Gabriel Necula, Plopeni
3. Fie triunghiul ABC si punctele D-piciorul bisectoarei din A, 𝐼1 si 𝐼2 -

centrele cercurilor inscrise in triunghiurile ABD respectiv ACD. Se stie ca BC=12,
AD=8 si 𝐼1 𝐼2 ∣∣𝐵𝐶.
a) Demonstrati ca AB=AC;
−−→ −−→ −−→ −−→

b) Daca 𝐴𝐼1 = ⃗𝑢 si 𝐴𝐼2 = ⃗𝑣 , exprimati 𝐴𝐵 si 𝐴𝐵 in functie de ⃗𝑢 si ⃗𝑣 .
Prof Claudiu Militaru, Ploiesti
4. In triunghiul ABC se considera punctele D, E, F - mijloacele laturilor

AB, BC, AC si 𝑀 ∈ (𝐵𝐸), 𝑁 ∈ (𝐶𝐸).
𝐵𝑀 𝐶𝑁
Aratati ca AE, DM, FN sunt concurente daca si numai daca = ∕=
𝑀𝐸 𝑁𝐸
1.
Prof. Ion Nedelcu, Ploiesti
1.1.12 Sibiu
1. Determinati sirul (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 ∗ cu termeni strict pozitivi, astfel incat:
𝑥1 3 + 𝑥2 3 + ... + 𝑥𝑛 3 = (𝑥1 + 𝑥2 + ... + 𝑥𝑛 )2 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
***
2. Fie 𝑆𝑛 = 5𝑛 + 7𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 . Aratati ca:
a) 𝑆𝑛+2 = 12𝑆𝑛+1 − 35𝑆𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ;

b) 𝑆𝑛 ∣𝑆𝑛+1 ⇔ 𝑛 = 0.
Gazeta Matematica
3. Se considera o progresie aritmetica (𝑎𝑛 )𝑛≥1 cu ratia 𝑟 ∈ [0, 1). Demon-

strati ca exista 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , astfel incat [𝑎𝑛 ]=[𝑎𝑛+1 ]. (Prin [x] s-a notat partea
intreaga a numarului real x).
Prof. Alin Pop
4. Se considera triunghiurile ABC si A’, B’, C’ inscrise intr-un cerc de centru

O. Daca 𝐻1 , 𝐻2 , 𝐻3 , 𝐻4 , 𝐻5 , 𝐻6 sunt ortocentrele triunghiurilor BAA’, CAA’,
CBB’, ABB’, ACC’ si respectiv BCC’. Demonstrati relatiile:
−−→ −→ −−→ −−→

a) 𝑂𝐻1 =𝑂𝐴 + 𝑂𝐵 + 𝑂𝐴′ (Relatia lui Sylvester);
−−−→ −−−→ −−−→
b) 𝐻1 𝐻2 +𝐻3 𝐻4 +𝐻5 𝐻6 =⃗0.
Prof. Petru Vlad
1.1.13 Timis
1. Sa se rezolve ecuatia [-2x]+[-x]+[x]+[2x]+1=0.
Prof. Andrei Eckstein
2. Fie [AA’ bisectoarea interioara a unghiului A al triunghiului ABC cu

𝐴′ ∈ (𝐵𝐶) si A” simetricul cu A’ fata de mijlocul laturii (BC).
−−→ −−→ −→
a) Sa se exprime 𝐴𝐴” in functie de 𝐴𝐵 si 𝐴𝐶;
−−→ −−−→ −−→
b) Sa se arate ca (𝑏 + 𝑐)𝐴𝐴”+(𝑐 + 𝑎)𝐵𝐵”+(𝑎 + 𝑏)𝐶𝐶”.
Prof. Aurel Dobosan
3. Daca a,b,c sunt numere reale a caror suma este 0 sau 1, sa se demonstreze
inegalitatea:
3
𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐𝑎 < .
2
***
4. Fie x,y,z trei numere reale pozitive, cu x+y+z=1, iar Δ𝐴𝐵𝐶 un triunghi
oarecare. Pe laturile acestuia se considera punctele 𝐴1 ∈ (𝐵𝐶), 𝐵1 ∈ (𝐶𝐴),
𝐶1 ∈ (𝐴𝐵), astfel incat:
𝐴1 𝐵 𝑧
= , 𝐵1 𝐶
𝐵1 𝐴 = 𝑥𝑧 , 𝐶1 𝐴
𝐶1 𝐵 = 𝑥𝑦 .
𝐴1 𝐶 𝑦
Aratati ca:
a) dreptele 𝐴𝐴1 , 𝐵𝐵1 , 𝐶𝐶1 sunt concurente intr-un punct S.
−→ −→ −−→ −−→
b) pentru orice punct P din plan are loc egalitatea: 𝑃 𝑆 = 𝑥𝑃 𝐴 + 𝑦 𝑃 𝐵 + 𝑧 𝑃 𝐶.
Prof. Mihai Chis
1.1.14 Vaslui
𝑥−2
1. Sa se rezolve ecuatia: [ ] − (𝑥 − 2)= 𝑥2 - 2𝑥−1
4 .
2
Prof. Teclici Daniela
2. Fie numerele x,y,z ∈ 𝑅+ si x+y+z=1. Sa se demonstreze ca au loc ine-

galitatile:
8
0 ≤ 𝑥𝑦 + 𝑦𝑧 + 𝑧𝑥 − 𝑥𝑦𝑧 ≤ .
27
Cand au loc egalitatile?
Prof. Mihalache Dumitru
3. Fie 𝐴1 , 𝐵1 , 𝐶1 puncte pe laturile BC, CA, AB ale triunghiului ABC.

notam cu 𝐺1 , 𝐺2 , 𝐺3 , 𝐺, 𝐺′ , 𝐺” centrele de greutate ale triunghiurilor 𝐴𝐵1 𝐶1 ,
𝐵𝐶1 𝐴1 , 𝐶𝐴1 𝐵1 , ABC, 𝐺1 𝐺2 𝐺3 respectiv 𝐴1 𝐵1 𝐶1 . Sa se arate ca G, G’, G”
sunt coliniare si G”G = 3G”G’.
G.M. 7-8/2008
4. Fie 𝑓 : 𝑁 → 𝑁 definita prin f(0)=0 si f(n+1)=2(n+1+f(n)), ∀𝑛 ∈ 𝑁 .

a) Demonstrati ca f(n) < 2𝑛+2 , pentru orice 𝑛 ∈ 𝑁 .
b) Aflati n pentru care f(n) este putere (cu exponent intreg) a lui 2.
***
1.1.15 Valcea
1. Fie p,q doua numere reale care verifica relatia (𝑝2 + 𝑞)(𝑝 + 𝑞 − 1)+q-1=0. Sa
se arate ca daca p este numar natural nenul, atunci q este irational.
Prof. Vasile Pop, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
√ √
𝑛−1 2𝑛 − 1 2𝑛 − 1
2. a) Sa se arate ca: < < , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑛 2𝑛 2𝑛 + 1
1 1⋅ 3⋅ 5⋅ ...⋅ (2𝑛 − 1) 1
b) Sa se arate ca: √ < <√ , ∀𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
2 𝑛 2⋅ 4⋅ 6...⋅ 2𝑛 2𝑛 + 1
***
3. Se considera 2009 puncte in plan, oricare trei necoliniare, astfel incat aria
oricarui triunghi determinat de acestea sa fie mai mica decat 1. Sa se arate ca
toate punctele considerate sunt in interiorul unui triunghi de arie egala cu 4.
***
4. In patrulaterul convex ABCD se noteaza cu G centrul de greutate al tri-

unghiului BCD si cu H ortocentrul triunghiului ACD. Sa se arate ca patrulaterul
ABGH este paralelogram daca si numai daca G este centrul cercului circumscris
triunghiului ACD.
***
1.2 Olimpiada judeteana
Subiectul 1.Pe laturile 𝐴𝐵 si 𝐴𝐶 ale triunghiului 𝐴𝐵𝐶 se considera punctele

⃗ 𝐷𝐵+
𝐷 si respectiv 𝐸,astfel incat 𝐷𝐴+ ⃗ ⃗ 𝐸𝐶
𝐸𝐴+ ⃗ = 0.Fie 𝑇 intersectia dreptelor
𝐷𝐶 si 𝐵𝐸.Sa se determine 𝛼 real astfel incat 𝑇⃗𝐵 + 𝑇⃗𝐶 = 𝛼𝑇⃗𝐴.
Gazeta Matematica
Subiectul 2.Elementele multimii 𝑀 = 1, 2, 3, ..., 99, 100 se aseaza intr-un tablou

cu 10 linii si 10 coloane,astfel:
1 2 ... 10
11 12 .. 20
... ... ... ...
91 92 ... 100
Sa se arate ca oricum am sterge 10 elemente ale tabloului , printre cele 90 de

numere ramase exista cel putin 10 numere in progresie aritmetica.
Bogdan Enescu,Buzau
𝑎3 𝑏3 (𝑎+𝑏)3
Subiectul 3.a)Fie 𝑎, 𝑏 ≥ 0 si 𝑥, 𝑦 > 0.Sa se arate ca 𝑥2 + 𝑦2 ≥ (𝑥+𝑦)3 .
b)Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ≥ 0 si 𝑥, 𝑦, 𝑧 > 0 astfel incat 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧.Sa se arate ca

𝑎3 3 3
𝑥2 + 𝑦𝑏 2 + 𝑧𝑐2 ≥ 𝑎 + 𝑏 + 𝑐.
Dan Marinescu,Viorel Cornea,Hunedoara

𝑓 (𝑥+𝑦)+𝑓 (𝑥)
Subiectul 4.Sa se determine functiile 𝑓 : 𝑁 ∗ → 𝑁 ∗ pentru care 2𝑥+𝑓 (𝑦) =
2𝑦+𝑓 (𝑥) ∗
𝑓 (𝑥+𝑦)+𝑓 (𝑦) pentru orice 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑁 .
Nelu Chichirim, Constanta
1.3 Olimpiada nationala
Subiectul 1.Fie 𝐴𝐵𝐶 un triunghi oarecare si 𝑘 un numar real nenul.Pe laturile

𝐴𝐵 si 𝐴𝐶 ale triunghiului consideram punctele variabile 𝑀 ,respectiv 𝑁 ,astfel
incat 𝑀 𝐵 𝑁𝐶
𝑀 𝐴 − 𝑁 𝐴 = 𝑘.Aratati ca dreapta 𝑀 𝑁 trece printr-un punct fix.
Dan Nedeianu
Subiectul 2.Fiind date numerele reale 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 > 0 si 𝑒, 𝑓, 𝑔, ℎ < 0, demonstrati

ca inegalitatile 𝑎𝑒 + 𝑏𝑐 > 0, 𝑒𝑓 + 𝑐𝑔 > 0, 𝑓 𝑑 + 𝑔ℎ > 0, 𝑑𝑎 + ℎ𝑏 > 0, nu pot fi
simultan indeplinite.
Ion Nedelcu
Subiectul 3.Fiind date numerele reale pozitive distincte 𝑎1 , 𝑎2 , ..., 𝑎𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ,si

o rearanjare 𝑏1 , 𝑏2 , ..., 𝑏𝑛 a lor ,demonstrati inegalitatea (𝑎21 + 𝑏1 )(𝑎22 + 𝑏2 )...(𝑎2𝑛 +
𝑏𝑛 ) ≥ (𝑎21 + 𝑎1 )(𝑎22 + 𝑎2 )...(𝑎2𝑛 + 𝑎𝑛 ).
Dan Nedeianu
Subiectul 4.Fiind date secventele ordonate de numere reale distincte 𝑎1 < 𝑎2 <
... < 𝑎𝑛 si 𝑏1 < 𝑏2 < .. < 𝑏𝑚 , 𝑛, 𝑚 ∈ 𝑁, 𝑛, 𝑚 ≥ 2, consideram multimea {𝑎𝑖 +
𝑏𝑗 ; 1 ≤ 𝑖 ≤ 𝑛, 1 ≤ 𝑗 ≤ 𝑚}. Demonstrati ca aceasta multime are exact 𝑛 + 𝑚 − 1
elemente daca si numai daca ambele secvente sunt in progresie aritmetica de
aceeasi ratie .
Vasile Pop
1.4 Concursuri interjudetene
1.4.1 Concursul ”Alexandru Myller”
1. Determinati 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ pentru care exista o multime 𝐴 ⊂ 𝑅 cu n elemente,

avand proprietatea 𝑎(𝑏3 + 6) ≤ 𝑏(𝑎3 + 6), ∀𝑎, 𝑏 ∈ 𝐴.
Gheorghe Iurea
2. Care este numarul minim de elemente care trebuie eliminate din multimea
{1, 2, 3, ..., 100}, astfel incat in multimea ramasa sa nu existe trei elemente x,y,z
astfel incat xy=z?
***
3. Fie triunghiul ABC si punctele 𝑀 ∈ (𝐴𝐵), 𝑁 ∈ (𝐴𝐶) astfel incat BM +

CN = MN + BC. Notam p raza cercului inscris in triunghiul AMN. Aratati ca:
√ √ √ √
𝑝( 𝑏𝑐 + (𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)) ≤ 𝑟( 𝑏𝑐 − (𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)).
Dan Branzei
4. Numarul intreg m are proprietatea ca, pentru orice numar natural n,

exista 𝑎𝑛 ∈ 𝑍 astfel incat ∣𝑛𝑚 − 80𝑎𝑛 + 1∣ < 20. Aratati ca 80 divide m.
Dinu Serbanescu
1.4.2 Concursul ”UNIREA”

[𝑥] √
1. Rezolvati ecuatia: + {4𝑥} = 4 5 − 7.
2
2. Se considera patrulaterul ABCD, fara unghiuri opuse congruente si punc-

tul 𝐸 = [𝐴𝐶] ∩ [𝐵𝐷]. Aratati ca patrulaterul este inscriptibil daca si numai
daca 𝐵𝐶⋅ 𝐶𝐷⋅ 𝐴𝐸 = 𝐴𝐵⋅ 𝐴𝐷⋅ 𝐸𝐶.
3. Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , (𝑏𝑛 )𝑛≥1 doua progresii aritmetice. Aratati ca sirul (𝑢𝑛 )𝑛≥1 ,
dat de:
𝑢𝑛 = 𝑎𝑛+2 𝑏𝑛+2 − 2𝑎𝑛+1 𝑏𝑛+1 + 𝑎𝑛 𝑏𝑛 , ∀𝑛 ≥ 1
este constant.
4. Fie I centrul cercului inscris in triunghiul isoscel ABC (AB = AC) si

𝐼𝐿 ∥ 𝐴𝐵, 𝐿 ∈ (𝐴𝐶). Demonstrati ca 𝐿𝑂 ⊥ 𝐶𝐼, unde O este centrul cercului
circumscris triunghiului.
1.4.3 Concursul ”Petru Morosan-Trident”
1 3 18
1. Sa se determine 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu 2𝑓 (𝑥) − 3𝑓 ( ) = 2𝑥2 − 2 + 12𝑥 − − 9,
∗
𝑥 𝑥 𝑥
(∀)𝑥 ∈ 𝑅 .
2009
∑ 1
Calculati suma: S = .
𝑓 (𝑘) − 4
𝑘=1
Prof. Daniela Covaci, Braila
√ √ √ 𝑛2 (𝑛 − 1)(4𝑛 + 1)2
2. Aratati ca ∀𝑛 ≥ 2, 𝑛 ∈ 𝑁 , [ 1]2 +[ 2]2 +...+[ 𝑛2 − 1]2 ≥ ,
36(𝑛 + 1)
unde [x] este partea intreaga a numarului x.
Prof. Carmen Botea, Braila

3.a) Sa se arate ca in orice patrulater conveg EFGH avem relatia:
𝐸𝐹 2 + 𝐹 𝐺2 + 𝐺𝐻 2 + 𝐻𝐸 2 = 𝐸𝐺2 + 𝐹 𝐻 2 + 4𝑀 𝑁 2 ,
unde M este mijlocul segmentului EG si N mijlocul segmentului HF.

b) Consideram triunghiul ABC. Atunci oricare ar fi punctul 𝐷 ∈ (𝐵𝐶), avem:
( )2 ( )2
𝐴𝐵 𝐴𝐶
+ ≥1
𝐴𝐷 + 𝐵𝐷 𝐴𝐷 + 𝐷𝐶
Prof. Gheorghe Stoica, Petrosani
1.4.4 Concursul ”Vasile Dumitrache”
1. Sa se rezolve sistemul cu coeficienti reali:
⎧ 2
⎨ 𝑥 + 𝑦𝑧 = 𝑎2
𝑦 2 + 𝑥𝑧 = 𝑎2 , 𝑎 ∈ 𝑅.
⎩ 2
𝑧 + 𝑥𝑦 = 𝑎2
2.Daca 𝑎1 , 𝑎2 , ..., 𝑎𝑛 ∈ [0, 1], 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ 𝑛 ∕= 1 sa se demonstreze inegalitatea:

𝑎1 𝑎2 𝑎𝑎
𝑎1 𝑎2 +𝑛−1 + 𝑎2 𝑎3 +𝑛−1 + ... + 𝑎𝑛 𝑎1 +𝑛−1 ≤ 1
3.Fie P un punct in interiorul unui triunghiu echilateral ABC.Notam 𝑃1 , 𝑃2 , 𝑃3

−−→ −−→ −−→
proiectiile punctului P le laturile triunghiului.Sa se arata ca 𝑃 𝑃1 + 𝑃 𝑃2 + 𝑃 𝑃3 =
3 −
−→
2𝑃𝑂
1.4.5 Concursul ”Victor Valcovici”
1.Fie numarele 𝑎1 , 𝑎2 ...𝑎𝑛 ∈ (0, ∞),astfel incat 𝑎1 + 𝑎2 + ... + 𝑎𝑛 = 1. Demon-

strati urmatoarea inegalitatea:
𝑎1 𝑎2 𝑎𝑛
√ √ √
(𝑎2 𝑎21 + 𝑎24 +𝑎3 𝑎22 + 𝑎25 +...+𝑎1 𝑎2𝑛 + 𝑎23 )( + +... ≥
√ 𝑎2 + 𝑎3 𝑎3 + 𝑎4 𝑎1 + 𝑎2
2
2
2.In triunghiul ABC,[AD] mediana,𝐷 ∈ (𝐵𝐶), 𝐼1 , 𝐼2 centrele cercurilor in-

scrise in triunghiurile ABD si ACD,G centrul de greutatea al triunghiului ABC
si 2𝑎 > 𝑏 + 𝑐,unde a,b,c sunt laturile triunghiului.Daca 𝐼1 , 𝐺, 𝐼2 sunt coliniare
atunci 2𝐴𝐷 = 2𝑎 − 𝑏 − 𝑐
Alexe Gheorghe, Braila
3.Sa se arate ca orice progresie aritmetica formata din numere naturale con-
tine termenii unei progresii geometrice.
***
1.4.6 Concursul ”Grigore Moisil”
1.Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ (0, ∞) astfel incat 𝑎2 + 𝑏2 = 𝑐2 si 𝑥2 + 𝑦 2 = 𝑧 2 .Aratati

ca :
***
(𝑎 + 𝑥)2 + (𝑏 + 𝑦)2 ≤ (𝑐 + 𝑧)2

√√ √√
5+2+ 5−2 √
𝑎+𝑏 𝑐
2.Scrieti numarul √√ sub forma 𝑑 cu a,b,c,d numere
5+1
intregi.
***
3.Determinati 𝑎 ∈ 𝑁 ∗ si 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ 𝑅 astfel incat : ∣𝑎𝑥3 + 𝑏𝑥2 + 𝑐𝑥 + 𝑑∣ ≤ 2

oricare ar fi 𝑥 ∈ [−2, 2] .
Cristinel Mortici
4.Pe laturile AB si AC ale triunghiului se considere punctele D si respectiv

−−→ −−→ −→ −−→ →
−
E,astfel incat 𝐷𝐴 + 𝐷𝐵 + 𝐸𝐴 + 𝐸𝐶 = 0 .Fie T intersectia dreptelor DC si
−→ −→ −→
BE.Determinati 𝛼 ∈ 𝑅 cu proprietatea ca 𝑇 𝐵 + 𝑇 𝐶 = 𝛼𝑇 𝐴
Gazeta Matematica
1.4.7 Concursul ”Laurentiu Duican”
1.Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie de gradul al doilea.Sa se arate ca numarul ele-

mentelor multimii 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑅∣𝑓 (𝑓 (𝑥)) = 𝑥} este diferit de 3.
Octavian Purcaru
2.Sa se determine toate functiile monotone 𝑓 : 𝑅 → 𝑍 care satisfac conditiile:

i)𝑓 (𝑥) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ 𝑍
ii)𝑓 (𝑥 + 𝑦) ≥ 𝑓 (𝑥) + 𝑓 (𝑦), ∀𝑥 ∈ 𝑅
Aurel Barsan
3.a)Fie numerele reale x,y,z si t cu proprietatile 𝑥 < 𝑦 ≤ 𝑧 < 𝑡 si 𝑥 + 𝑡 =

𝑦 + 𝑧 > 0.Sa se arate ca 𝑥3 + 𝑡3 = 𝑦 3 + 𝑧 3
b)Sa se demonstreze∑ca pentru oricare
∑ 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 > 0 are loc inegalitatea:
3(𝑎 +∑𝑏 + 𝑐 + 𝑑)4 + (𝑎 + 𝑏)4 > 2 (𝑎 + 𝑏 + 𝑐)4 ,
4
unde
∑ (𝑎 + 𝑏) = (𝑎 + 𝑏)4 + (𝑎 + 𝑐)4 + (𝑎 + 𝑑)4 + (𝑏 + 𝑐)4 + (𝑏 + 𝑑)4 + (𝑐 + 𝑑)4
iar (𝑎 + 𝑏 + 𝑐) = (𝑎 + 𝑏 + 𝑐)4 + (𝑎 + 𝑏 + 𝑑)4 + (𝑎 + 𝑐 + 𝑑)4 + (𝑏 + 𝑐 + 𝑑)4
4
Eugen Paltanea
4.Fie triunghiul ABC,cu unghiul B ascutit,bisectoarea unghiului B inter-

secteaza inaltimea si mediana corespunzatoare varfului A in punctele
√
P si re-
𝑆𝐴𝑃 𝑄 ( 2−1)2
spectiv Q.Sa se demonstreze ca daca AP=AQ,atunci 𝑆𝐴𝐵𝐶 ≥ 2 .Sa se
determine masura unghiului B in cazul in care se realizeaza egalitatea in relatia
de mai sus.
1.4.8 Concursul ”Gheorghe Lazar”
1.Notam cu F multimea functiilor 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 care verifica relatia : 2𝑓 (2 −

3𝑥) + 𝑓 ( 3−𝑥
2 ) = 𝑥, ∀𝑥 ∈ 𝑅
a)Sa se arate ca F contine cel putin o functie bijectiva.
a)Sa se arate ca multimea F contine o infinitate de elemente.
2.Fie (𝑎𝑘 )𝑘≥1 o progresie aritmetica cu ratia 𝑟 > 0 si primul termen 𝑎1 ≥ 12 .

Sa se √
calculeze partea
√ intreaga a numarului √
√
𝑟 𝑟 𝑟 1
𝑠𝑛 = 1 + + 1+ + ... + 1 + + 1+
𝑎1 𝑎2 𝑎2 𝑎3 𝑎𝑛−1 𝑎𝑛 𝑎𝑛
3.Sa se demonstreze egalitatea:

1 𝑐𝑜𝑠𝑎 𝑐𝑜𝑠15𝑎 𝜋
+2 + ... + 16 = 0 unde 𝑎 = 31
𝑐𝑜𝑠𝑎 𝑐𝑜𝑠2𝑎 𝑐𝑜𝑠16𝑎
𝜋
4.Daca ABC este un triunghiu de laturi a,b,c iar 0 < 𝑥 ≤ 𝑦 < 2, atunci:
𝑏2 + 𝑐2 𝑡𝑔 2 𝑦 > 𝑎2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥
Capitolul 2
Clasa X
2.1 Etapal locala
2.1.1 Arges
1.Fie 𝑧1 , 𝑧2 ∈ 𝐶 ∗ astfel incat ∣𝑧1 + 𝑧2 ∣ = ∣𝑧1 ∣ + ∣𝑧2 ∣. Sa se arate ca exista 𝛼 > 0

astfel inca 𝑧1 = 𝛼𝑧2 .
2.Sa se rezolve ecuatiile

√ :
a)9√𝑥 − 5𝑥 − √
4𝑥 = 2 20𝑥
b) 1 + 𝑥 + 1 − 𝑥 = 2𝑥 + 2−𝑥 .
3.Fie 𝑓 : 𝑁 → 𝑍 astfel incat (𝑓 (𝑛 + 1) − 𝑓 (𝑛))(𝑓 (𝑛 + 1) + 𝑓 (𝑛) + 4) ≤ 0, ∀𝑛 ∈

𝑁 .Sa se arata ca f nu este injectiva .
Marin Ionescu, profesor Pitesti, Marian Teler, profesor Costesti
4.Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 > 1.Sa se demonstreze inegalitatea :

(𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑏 − 1 + 𝑙𝑜𝑔𝑐 𝑏)(𝑙𝑜𝑔𝑏 𝑐 − 1 + 𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑐)(𝑙𝑜𝑔𝑐 𝑎 − 1 + 𝑙𝑜𝑔𝑏 𝑎) ≤ 1.
27
CAPITOLUL 2. CLASA X 28
2.1.2 Braila
1.a) Sa se demonstreze ca numarul 𝑙𝑜𝑔3 2 este irational.

b) Sa se arate ca exista numere irationale x si y astfel incat 𝑥𝑦 sa fie rational.
2.Determinati 𝑧 ∈ 𝐶 stiind ca ∣𝑧 − 𝑖∣ ≤< 1 si ∣𝑧 − 2 − 𝑖∣ ≤< 1 .
Gazeta matematica
√ 3. Rezolvati
√ in multimea numerelor reale ecuatia:
[ 𝑥 + 1 + [ 2 − 𝑥] = [2 − 𝑙𝑛𝑥],unde [A] reprezinta partea reala a numarului real
A.
4. Sa se rezolve ecuatia: 149 + 5𝑥+2 = 25𝑥2 + 𝑙𝑜𝑔2 (𝑥100 )
prof. Gabriel Daniilescu
2.1.3 Caras-Severin
1. Sa se determine numerele naturale n pentru care exista 𝑧 ∈ 𝐶 cu ∣𝑧∣ = 1 si

𝑧𝑛 + 𝑧 + 1 = 0 .
GM 4/2008
4𝑥 + 4𝑥 + 1
2. Sa se determine 𝑥 ∈ 𝑁 pentru care = 2𝑥 − 1.
2𝑥 + 𝑥
GM 2/2008
3.Sa se determine functiile injective 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca:

𝑓 (𝑥)𝑓 (𝑦) = 𝑥𝑓 (𝑦) + 𝑦𝑓 (𝑥) − 𝑓 (𝑥𝑦), ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅.
Iacob Didraga, RMCS 23

4.Sa se determine numerele naturale m si n pentru care egalitatea :

𝑥𝑛+2 ⋅ 𝑥3𝑚+1 = 𝑥2𝑚𝑛 este adevarata pentru orice 𝑥 > 0 , 𝑥 ∕= 1.
RMCS ,enunt modificat
2.1.4 Calarasi
1.Fie 𝑧 ∈ 𝐶 ∗ fixat.Sa se arate ca numarul 𝑡 = ∣𝑧∣

𝑧
+ ∣𝑧∣
𝑧 ∈ 𝑅 si apoi sa se demon-
2
streze ca exista numerele reale m si n astfel incat 𝑧 + 𝑚𝑧 + 𝑛 = 0.
2.Fie 𝑎, 𝑏 > 1.Se considera 𝑓 : (1, ∞) → (1, ∞), 𝑓 (𝑥) = 𝑎𝑙𝑜𝑔𝑥 𝑏

a)Sa se studieze monotonia functiei f .
b)Sa se calculeze 𝑓 (𝑓 (𝑥)) si sa se arate ca f este bijectiva.
c)Sa se rezolve in multimea (1, ∞) ecuatia
2𝑙𝑜𝑔𝑥 2009 + 3𝑙𝑜𝑔𝑥 2009 = 𝑥 − 2004.
Dan Marinache ,Calarasi
√ √
3.Fie 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2 si 𝑓 : 𝐷 → 𝑅, 𝐷 ⊂ 𝑅 cu 𝑓 (𝑥) = 𝑛 1 − 𝑛+1 𝑥 + 1 +
√ √
𝑛+1 𝑛
𝑥 − 1.Sa se determine domeniul maxim de definitie al functiei f.
4.Fie 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐶, 𝑎 = ∕ 0 si functia 𝑓 : 𝐶 → 𝐶, 𝑓 (𝑧) = 𝑎𝑧 + 𝑏. Sa se arate

ca daca punctele de afixe 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 sunt coliniare atunci si punctele de afixe
𝑓 (𝑧1 ), 𝑓 (𝑧2 ), 𝑓 (𝑧3 )
G.M. 10 /2008
2.1.5 Cluj
1.Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ (0, 1), 0 < 𝑎 < 𝑏 < 𝑐 < 1. Sa se compare numerele :

𝐴 = 𝑙𝑜𝑔𝑏 𝑎 + 𝑙𝑜𝑔𝑐 𝑏 + 𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑐 si 𝐴 = 𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑏 + 𝑙𝑜𝑔𝑏 𝑐 + 𝑙𝑜𝑔𝑐 𝑎
Prof. Ilie Diaconu
2.Fie 𝜖 o radacina nereala de ordinul 3 a unitatii si 𝑧 = (1 + 𝜖)(1 + 𝜖2 )...(1 +

𝜖2008 ).
Determinati ∣𝑧∣ si 𝑎𝑟𝑔𝑧 .
3.a)Calculati suma : (1 − 41 ) + (2 − 14 ) + (𝑛 − 41 ) .
b)Rezolvati n multimea numerelor reale ecuatia :
√ √ √
𝑥1 − 1 + 𝑥2 − 2 + 𝑥𝑛 − 𝑛 + 𝑛(2𝑛+1) 4 = 𝑥1 + 𝑥2 + ...𝑥𝑛
Prof. Ilie Diaconu
4.Se considera functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅 cu proprietatea ca :

𝑓 (𝑥𝑦) = 𝑓 (𝑥) + 𝑓 (𝑦), ∀𝑥, 𝑦 ∈ (0, ∞) .
a)Aratati ca 𝑓 (1) = 0
b)Aratati ca daca 1 este singura solutie a ecuatiei 𝑓 (𝑥) = 0,atunci f este injectiva.
2.1.6 Dolj
1.Fie 𝑛 ≥ 1 un numar natural dat.Sa se rezolve in multimea numerelor intregi

ecuatia : 𝑥𝑛 + 25 = 𝑥2 + 5𝑛
√
2.Fie z si z’ doua numere complexe iar u una dintre valorile lui 𝑧𝑧 ′ .Aratati
′ ′
ca : ∣𝑧∣ + ∣𝑧 ′ ∣ = ∣ 𝑧+𝑧 𝑧+𝑧
2 − 𝑢∣ + ∣ 2 + 𝑢∣.
3.Sa se rezolve sistemul:

i)2𝑙𝑜𝑔𝑠𝑖𝑛2𝑥 𝑥√< 1
√ 𝑥
ii)𝑦 2 + 𝑦⋅ 5 − 𝑥 − 4
=0
2(1+ (𝑙𝑜𝑔2 𝑐𝑜𝑠2𝜋𝑥)
4.Fie functia 𝑓 : 𝐼 → 𝑅 ( I interval ) , astfel incat:

𝑓 (𝑎)+𝑓 (𝑏)
𝑓 ( 𝑎+𝑏
2 )≤ 2 , pentru orice 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐼.
a)Sa se arate ca pentru orice 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐼 si orice 𝑝, 𝑞 ∈ 𝑁 ∗ are loc relatia :
𝑝𝑓 (𝑎)+𝑞𝑓 (𝑏)
𝑓 ( 𝑝𝑎+𝑞𝑝
𝑝+𝑞 ) ≤ 𝑝+𝑞
b)Sa se arate ca functia arcsin verifica relatia data pe (0, 1) .
2.1.7 Galati
1.Sa se demonstreze inegalitatea:

(𝑠𝑖𝑛2 𝑎 + 𝑠𝑖𝑛𝑎⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑎)𝑠𝑖𝑛𝑎 (𝑐𝑜𝑠2 𝑎 + 𝑐𝑜𝑠𝑎⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑎)𝑐𝑜𝑠𝑎 ≤ 1, ∀𝑎 ∈ (0, 𝜋2 )
2.Sa se rezolve in R ecuatia :

2
𝑙𝑜𝑔 𝜋2 (𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛(𝑥 − [𝑥]) + 𝑙𝑜𝑔 𝜋2 (𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠(𝑥 − [𝑥]) = 𝑙𝑜𝑔 𝜋 (𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑒𝑥 +𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑒[𝑥] )
4
Vasile Duma
3.Sa se demonstreze inegalitatea :

3
𝑥3 3 2 𝑦2 𝑧2
𝑦3 + 𝑦𝑧3 + 𝑥𝑧 3 ≥ 21 ( 𝑥𝑦𝑧 + 𝑧𝑥 + 𝑥𝑦 ) + 23 , ∀𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ (0, ∞) .
Dumitru si Rodica Balan
4.Sa se rezolve in C ecuatia :

∣𝑧∣ + ∣𝑧 − 1∣ + ∣𝑧 − 2∣ + ...∣𝑧 − 2009∣ = 10052
Prof. Totolici Mihai
2.1.8 Gorj
Subiectul 1.Fie 𝑛 ≥ 2, 𝑛 ∈ 𝑁 si 𝑧1 , 𝑧2 , ..., 𝑧𝑛 ∈ 𝐶. Sa se demonstreze ca

∣𝑧1 ∣2 + ∣𝑧2 ∣2 + ... + ∣𝑧𝑛 ∣2 ≥ 𝐼𝑚(𝑧1 𝑧2 + 𝑧2 𝑧2 + ... + 𝑧𝑛−1 𝑧𝑛 + 𝑧𝑛 𝑧1 ).
Subiectul 2.a) Fie 𝜖 = cos 2𝜋 2𝜋 2

7 +𝑖 sin 7 . Sa se arate ca 1+𝜖+𝜖 +...+𝜖 = 0
6
6
si ca pentru orice 𝑧 ∈ 𝐶 avem ∣𝑧 − 1∣ + ∣𝑧 − 2𝜖∣ + ... + ∣𝑧 − 7𝜖 ∣ ≥ 28.
b) Sa se afle o relatie intre 𝜆 si 𝑎 astfel incat locul geometric al imaginilor
numerelor complexe 𝑧 care verifica relatia 𝑎𝑧+𝑏𝑧 + 𝑎𝑧+𝑏𝑧 = 𝜆, 𝑎, 𝑏, 𝜆 ∈ 𝑅∗ este o
parabola sau o pereche de drepte paralele.
√
3
√
Subiectul 3.a) Sa se rezolve ecuatia : 41 − 2𝑥 + 𝑥 − 6 = 4.
b) Sa se rezolve sistemele:
⎧ 5
 27−𝑥 + 16−𝑦 =
6

⎨
−16𝑦 + 27𝑥 ≥ 1
⎩ log 𝑥 − log 𝑦 ≤ 1


27 16
6
si
𝑎ln 𝑥 = 𝑏ln 𝑦
{
(𝑏𝑥)ln 𝑏 = (𝑎𝑦)ln 𝑎
unde 𝑎, 𝑏 > 1 .
Subiectul 4.Se considera un pentagon 𝐴𝐵𝐶𝐷𝐸 inscris intr-un cerc . Sa

se arate ca ortocentrele tringhiurilor 𝐴𝐵𝐶, 𝐴𝐶𝐷, 𝐴𝐷𝐸 si 𝐴𝐵𝐸 sunt varfurile
unui paralelogram.
2.1.9 Hunedoara
1.a)Sa se arate ca :
𝑥3 + 𝑦 3 + 𝑧 3 − 3𝑥𝑦𝑧 = (𝑥 + 𝑦 + 𝑧)(𝑥2 + 𝑥2 + 𝑥2 − 𝑥𝑦 − 𝑦𝑧 − 𝑧𝑥).
b)Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ (0, ∞).Aratati ca a,b,c sunt in progresie geometrica daca si numai
daca
2
𝑏2 𝑐2
𝑙𝑛3 ( 𝑎𝑏𝑐 ) + 𝑙𝑛3 ( 𝑎𝑐 ) + 𝑙𝑛3 ( 𝑎𝑏 ) = 0.
2.Fie punctul P situat in planul patrulaterului convex ABCD, Q simetricul

lui P fata de mijlocul laturii [AB], R simetricul lui Q fatta de mijlocul laturii
[BC], S simetricul lui R fata de mijlocul laturii [CD], T simetricul lui S fata de
mijlocul laturii [DA]. Sa se arate ca T = P.
1 1
3.Sa se determine 𝑧 ∈ 𝐶 ∗ ,stiind ca 𝑟 ∈ (2, ∞) si ∣𝑧 + ∣ = ∣𝑧 3 + 3 ∣ = 𝑟.
𝑧 𝑧
4.Fie punctele A si B diferite , 𝑀 ∈ (AB) si punctele C, D, E in acelasi plan

cu A si B, astfel incat perechile (C,E) , (D,E) sunt de o parte si de alta a dreptei
AB, iar triunghiurile CAM, DMB si EBA sunt asemenea.
a) Aratati ca centrul de greutate, G, al triunghiului CDE se afla pe (AB).
b) Sa afle locul geometric al lui G cand M este variabil pe (AB).
2.1.10 Iasi
1.Fie 𝑧1 , 𝑧2 ∈ 𝐶.Aratati ca daca ∣𝑧1 ∣ = ∣𝑧1 ∣ si 𝑧1 + 𝑧2 > 0 atunci 𝑧1 ⋅ 𝑧2 > 0
2.Determinati 𝑎 ∈ 𝑅 astfel incat inegalitatea 𝑙𝑜𝑔 𝑎−1 (𝑥2 − 2𝑥 + 3) ≥ 1 sa aiba

𝑎+2
loc pentru orice x real.
√ √
3.Rezolvati in R ecuatia [ 3 𝑥 − 3] + [ 3 𝑥 − 2] = 1.
4.Intr-un turneu de sah, fiecare dintre jucatori disputa cate o partida cu

fiecare dintre ceilalti.Stiind ca nicio partida nu se termina remiza si ca toti par-
ticipantii obtin cel putin cate o victorie, demonstrati ca exista un grup de trei
sahisti A, B, C astfel inct A il invinge pe B, B il nvinge pe C si C il nvinge pe A .
2.1.11 Prahova
1.Sa se rezolve in 𝑅+ × 𝑅+ sistemul:

i)𝑥2009 − 𝑦 2009 = 𝑙𝑜𝑔2009 𝑥𝑦
ii)𝑥2 − 𝑥𝑦 + 𝑦 2 = 2009.
Coman Vasile
2.a)Fie 𝑥, 𝑦, 𝑧, 𝑡 ∈ (1, ∞) astfel incat 𝑥3 > 𝑦𝑧𝑡.Sa se demonstreze ca :

3
𝑙𝑔 𝑥 > 𝑙𝑔(𝑦)𝑙𝑔(𝑧)𝑙𝑔(𝑡)
b)Sa se generalizeze punctul a) .
Petre Nachila
3.Fie 𝑚, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , 𝑚 > 𝑛 si functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑛2𝑚𝑥 − 𝑚2𝑛𝑥 .Aratati

ca:
a)𝑓 (𝑥) ≤ 𝑓 (0), ∀𝑥 ∈ 𝑅
b)Functia f este strict descrescatoare pe (−∞, 0] si strict crescatoare pe [0, ∞).
Cezar Apostolescu
4.Fie 𝑧 ∈ 𝐶 ∗ astfel incat [𝑙𝑜𝑔2 ∣𝑧∣] + [𝑙𝑜𝑔2 ∣𝑧 + 1∣] = 0, unde [x] reprezinta
partea intreaga a numarului real x.
a)Determinati o solutie a ecuatiei.
b)Determinati valorile posibile
√
pentru[∣𝑧∣].
c)Sa se arate ca ∣𝐼𝑚(𝑧)∣ ≤ 215
Emil Vasile
2.1.12 Sibiu
1.a)Rezolvati
√ √ in R ecuatia:
√ √
𝑙𝑔𝑥 + 𝑙𝑔𝑦 − 1 + 𝑙𝑔𝑧 − 2 = 𝑙𝑔 𝑥𝑦𝑧
Alina Tintea
b)Rezolvati in 𝑅 × 𝑅 sistemul:
13 2 2 4
i)2 2 +2𝑦 + 2 𝑥2 = 2𝑥+ 𝑦
13 2 2 4
ii)2 2 +2𝑥 + 2 𝑦2 = 2𝑦+ 𝑥
Doriana Dorca
√ √ functiil 𝑓√: 𝑅 → [−1, 1] cu proprietatea ca :

2.Determinati
3
1 + 𝑓 (𝑥) + 3 1 − 𝑓 (𝑥) ≤ 3 2, ∀𝑥 ∈ 𝑅
Mioara Macrea,Ioana Aleman
3.a) Demonstrati ca ∣𝑧1 ∣ − ∣𝑧2 ∣ ≤ (𝑧1 + 𝑧2 ).

b) Daca 𝑧 ∈ 𝐶 ∗ astfel incat ∣𝑧 + 𝑧1 ∣ = 1,aratati ca:
√
2∣𝑧∣4 − 4∣𝑧∣2 + 8𝑅𝑒2 (𝑧) ≤ 1 + 5 .
Ileana Otoiu
4.Daca 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ (0, ∞) si 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 𝑠 , demonstrati ca :

𝑎+𝑏
√ + √ 𝑏+𝑐 + √ 𝑎+𝑐 ≥3
(𝑠−𝑎)(𝑠−𝑏) (𝑠−𝑏)(𝑠−𝑐) (𝑠−𝑎)(𝑠−𝑐)
Gazeta Matematica
2.1.13 Timis
𝑛
1.Determinati 2 ≤ 𝑛 ∈ 𝑁 pentru care [𝑙𝑔2 + 𝑙𝑔3 + ... + 𝑙𝑔𝑛] = 2
Prof. Budai Stefan ,Prof. Aurel Dobosan
2.Fie 2 ≤ 𝑛 ∈ 𝑁 . Daca 𝑧1 , 𝑧2 , ..., 𝑧𝑛 sunt n numere complexe cu proprietatea

ca: ∣𝑧1 ∣ = 4∣𝑧2 ∣ = ... = 𝑛2 ∣𝑧𝑛 ∣,aratati ca 𝑧1 +𝑧2 +...+𝑧𝑛 = 0 ⇔ 𝑧1 = 𝑧2 = 𝑧𝑛 = 0.
Mihai Chis
3.Fie u,v,w,z patru numere complexe avand acelasi modul, astfel incat z=u+w+v.Sa
se calculeze 𝐸 = (𝑢 + 𝑣)(𝑣 + 𝑤)(𝑤 + 𝑢).
Prof. Valerica Negru
4.Fie a,b,c,d patru numere naturale astfel incat 𝑐 + 𝑑 ∕= 0.Aratati ca functia

𝑓 : 𝑁 ∗ → 𝑁 ∗ ,definita prin 𝑓 (𝑛) = [ 𝑎𝑛+𝑏 ∗
𝑐𝑛+𝑑 ] ∀𝑛 ∈ 𝑁 este bijectiva daca si numai
daca 𝑎 = 𝑑 > 𝑏 > 𝑐 = 0.
Mihai Chis
2.1.14 Vaslui
1.Sa se determine numerele complexe 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 de acelasi modul, cu proprietatea

ca 𝑧1 + 𝑧2 + 𝑧3 = 𝑧1 𝑧2 𝑧3 = 1
G.M. 12/2008
√
1
√
1
√
2.Sa se rezolve ecuatia: 5𝑥 2 + 𝑥 + 7𝑥 2 −𝑥= 25𝑥 + 49𝑥
Gvan Traian
3.Fie 𝑎, 𝑏 ∈ (0, ∞) diferite de 1.Sa se arate ca:

2
(𝑙𝑛2 𝑎 + 𝑙𝑛2 𝑏)( 𝑙𝑛12 𝑎 + 𝑙𝑛12 𝑏 ) ≥ 𝑙𝑛 (𝑎𝑏)
𝑙𝑛𝑎⋅𝑙𝑛𝑏
Brasoveanu Diana
4.Fie 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 ∈ 𝐶 ∗ distincte astfel incat:∣𝑧3 − 𝑧1 ∣ + ∣𝑧2 − 𝑧3 ∣ = ∣𝑧1 − 𝑧2 ∣.Sa

se arate ca:
∣𝑧1 ∣2 ∣𝑧2 − 𝑧3 ∣ + ∣𝑧2 ∣2 ∣𝑧3 − 𝑧1 ∣ = ∣𝑧3 ∣2 ∣𝑧1 − 𝑧2 ∣ + ∣𝑧3 − 𝑧1 ∣∣𝑧2 − 𝑧3 ∣∣𝑧1 − 𝑧2 ∣
Cozma Constantin
2.1.15 Valcea
1.Sa se rezolve sistemul :

i)𝑥𝑦 = 𝑦 𝑥
ii)𝑥𝑥 = 𝑦 𝑦
2.Fie functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅 astfel incat :

a)f(xy)=f(x)+f(y)
b)singura solutie a ecuatie f(x)=0 este 1.
Sa se arate ca f este injectiva .
3.Fie numerele complexe 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 , ..., 𝑧𝑛 ∈ 𝐶 ∗ de modul 1.

Sa se arate ca (𝑧1 +𝑧2 )(𝑧𝑧12𝑧+𝑧 3 )...(𝑧1 +𝑧𝑛 )
2 𝑧3 𝑧𝑛
este numar real .
4.Sa se rezolve in 𝑅 × 𝑅 ecuatia 𝑠𝑖𝑛(2𝑥) + 𝑡𝑔 2 𝑦 + 𝑐𝑡𝑔 2 𝑦 = 1 .
G.M. Nr. 1 / 2007
Subiectul 1.Fie 𝑓, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅 doua functii cu proprietatea 𝑓 (𝑔(𝑥)) = 𝑔(𝑓 (𝑥)) =

−𝑥 pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅.
a) Sa se arate ca 𝑓 si 𝑔 sunt functii impare.
b) Dati un exemplu de functii cu proprietatea din enunt.
Bogdan Enescu,Buzau
Subiectul 2.Sa se determine numerele complexe 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 de acelasi modul,cu

proprietatea ca 𝑧1 + 𝑧2 + 𝑧3 = 𝑧1 𝑧2 𝑧3 = 1.
Gazeta Matematica
Subiectul 3.Se considera multimile 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑅∣3𝑥 = 𝑥 + 2} si 𝐵 = {𝑥 ∈

𝑅∣𝑙𝑜𝑔3 (𝑥 + 2) + 𝑙𝑜𝑔2 (3𝑥 − 𝑥) = 3𝑥 − 1}.Sa se arate ca:
a)𝐴 ⊂ 𝐵
b) 𝐵 ∕⊂ 𝑄 si 𝐵 ∕⊂ 𝑅∖𝑄
Cristinel Mortici,Targoviste
Subiectul 4.a) Fie 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 numere complexe nenule de acelasi modul astfel

incat 𝑧1 +𝑧2 +𝑧3 = 0.Sa se arate ca punctele 𝐴1 (𝑧1 ), 𝐴2 (𝑧2 ), 𝐴3 (𝑧3 ) sunt varfurile
unui triunghi echilateral.
b) Fie 𝑛 ≥ 3 un numar natural si fie 𝑈𝑛 = {𝑧 ∈ 𝐶∣𝑧 𝑛 = 1}multimea

radacinilor de ordin 𝑛 ale unitatii.Sa se determine numarul maxim de elemente
ale unei multimi 𝐴 ⊂ 𝑈𝑛 cu proprietatea ca 𝑧1 + 𝑧2 + 𝑧3 ∕= 0 pentru orice
𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 ∈ 𝐴.
Vasile Pop,Cluj
Subiectul 1.a) Aratati ca, daca 𝑥, 𝑦 ∈ (1, ∞) si 𝑥𝑦 = 𝑦 𝑥 atunci 𝑥 = 𝑦 sau

1 𝑚
exista 𝑚 ∈ (0, ∞)∖{1} astfel incat 𝑥 = 𝑚 𝑚−1 , 𝑦 = 𝑚 𝑚−1 .
𝑦−1
b) Rezolvati in multimea (1, ∞) ecuatia cu doua necunoscute 𝑥𝑦 + 𝑥𝑥 =
𝑥−1
𝑦𝑥 + 𝑦𝑦 .
Cristinel Mortici
√
Subiectul 2.Fie 𝑎 ∈ 𝑅, 𝑎 ∈ [2 + 2, 4].Determinati minimul expresiei ∣𝑧 2 − 𝑎𝑧 +
𝑎∣, cand 𝑧 ∈ 𝐶 si ∣𝑧∣ ≤ 1.
Wladimir Boskoff si Viorel Vajiitu
Subiectul 3.Determinati toate functiile 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 care verifica relatia 𝑓 (𝑥3 +

𝑦 3 ) = 𝑥𝑓 (𝑥2 ) + 𝑦𝑓 (𝑦 2 ), ∨𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅.
Vasile Pop
Subiectul 4.Vom spune ca un numar natural 𝑛 ≥ 4 este 𝑛𝑒𝑜𝑏𝑖𝑠𝑛𝑢𝑖𝑡 daca se

poate aseza cate un numar real in fiecare din cele 𝑛2 patrate unitate ale unui
patrat 𝑃 de latura 𝑛 , astfel incat suma celor 9 numere din orice patrat de 3 × 3
continut de 𝑃 sa fie strict negativa, iar suma celor 16 numere din orice patrat
4×4 continut de 𝑃 sa fie strict pozitiva.Determinati toate numerele neobisnuite.
Mihai Baluna
1.Rezolvati
{ ecuatia:
} √
[5𝑥3 ] + 2𝑥2 = 4 − 5
2.Se considera 𝑚 ∈ 𝑅, 𝑚 ≥ 1 si functia :

𝑓 : [𝑚, ∞) → (1, ∞), 𝑓 (𝑥) = 𝑥2 − 2𝑚𝑥 + 𝑚2 + 1.
a)Aratati ca functia este o bijectie
b)Rezolvati ecuatia : √
𝑥2 − 2𝑚𝑥 + 𝑚2 + 1 = 𝑚 + 𝑥 + 1
3.Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie cu proprietatea :

𝑓 (𝑥2 − 𝑦 2 ) = (𝑥 + 𝑦)(𝑓 (𝑥) − 𝑓 (𝑦), ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅 .
Demonstrati ca 𝑓 (2009𝑥) = 2009𝑓 (𝑥).
√ √
4.Fie 𝑎, 𝑏 > 0,astfel incat 𝑎=1+ 𝑏. Demonstrati ca:
4
𝑎 +𝑏4
2 < 𝑎2 𝑏2 + (𝑎 + 𝑏)3 .
2.4.2 Concursul ”Alexandru Myller”
1.Determinati valorile lui 𝑛 ∈ 𝑁 pentru care 41 are un multiplu de forma

𝑎 00...0
| {z } 𝑏, unde a,b sunt cifre zecimale nenule.
𝑛 𝑐𝑖𝑓 𝑟𝑒
Mihai Baluna
2.Fie ABC un triunghi si 𝑘 ∈ 𝑅, 𝑘 ∕= 1 si punctele 𝑀 ∈ 𝐵𝐶, 𝑁 ∈ 𝐶𝐴, 𝑃 ∈

𝐴𝐵 astfel incat 𝑀 𝐵 𝑁𝐵 𝑃𝐴
𝑀 𝐶 = 𝑁 𝐴 = 𝑀 𝐵 = 𝑘.Se stie ca AM = BN=CP. Demonstrati
ca triunghiul ABC este echilateral.
I. V. Maftei
3.Pentru 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅 definim f(x,y)=distanta de la ∣𝑥 − 𝑦∣ la cel mai apropiat

intreg, iar pentru o∑multime finita 𝑀 ⊂ [0, 1] definim
𝑠(𝑀 ) =𝑥,𝑦∈𝑀,𝑥<𝑦 𝑓 (𝑥, 𝑦) .Determinati valoarea maxima pentru 𝑠(𝑀 ) cand
M parcurge familia multimilor de 4 elemente.
Dinu Serbanescu
4.Fie a un numar real. Aratati ca sirul cu termen general 𝑎𝑛 = (−1)[𝑛𝑎] , 𝑛 ≥

0 etse periodic daca si numai daca e este rational .
Gheorghe Iurea
1.Sa se rezolve ecuatia:

16𝑥 + 81𝑥 + 256𝑥 + 625𝑥 = 24𝑥 + 108𝑥 + 240𝑥 + 320𝑥 .
Marius Damian, Braila
2.Fie 𝜖 o radacina nereala de ordinul 3 a unitatii.Sa se arate ca daca z este

un numar complex cu proprietatile ∣𝑧 − 1∣ ≤ 1 si ∣𝑧 − 𝜖∣ ≤ 1,atunci ∣𝑧∣ ≤ 1.
***
3.Sa se arate ca ecuatia (𝑥 − 4)𝑙𝑜𝑔4 5 = 𝑥 − 1 + (2𝑥 − 5)𝑙𝑜𝑔6 4 , 𝑥 > 4, are solutie

unica.
Carmen si Viorel Botea, Braila

Editia a V-a,30 ianuarie - 1 februarie 2009
1.Rezolvati in numere complexe sistemul:

i)𝑧 + 𝑤 = 4
ii)(𝑧 2 + 𝑤2 )(𝑧 3 + 𝑤3 ) = 280.
***
√ √
2.Se considera functia 𝑓 : [−1, 1] → 𝑅 definita prin 𝑓 (𝑥) = 𝑥 + 1 + 𝑥 − 1.
a)Demonstrati ca f este crescatoare
√ pe [−1, 0] si descrescatoare pe [0, 1]
b)Rezolvati ecuatia𝑓 (𝑥) = 2 + 𝑙𝑜𝑔2 𝑥
Cristinel Mortici
√
2
3.Fie 𝑎, 𝑏 ∈ (0, ∞) cu proprietatea ca 𝑎𝑏 = 10 .Aratati ca 𝑙𝑔 2 𝑎 + 𝑙𝑔 2 𝑏 ≥
1.Cand are loc egalitatea?
Revista Minus
4.Fie 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐶, 𝑎 = ∕ 0 si functia 𝑓 : 𝐶 → 𝐶, 𝑓 (𝑧) = 𝑎𝑧 + 𝑏. Sa se arate

ca daca punctele de afixe 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 sunt coliniare atunci si punctele de afixe
𝑓 (𝑧1 ), 𝑓 (𝑧2 ), 𝑓 (𝑧3 )
1.Sa se arate ca pentru orice 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝐶 are loc inegalitatea:

∣𝑎∣ + ∣𝑏∣ + ∣𝑐∣ ≥ 𝑅𝑒(𝑎𝑏) + 𝑅𝑒(𝑏𝑐) + 𝑅𝑒(𝑐𝑎) + 16 (∣𝑎 − 𝑏∣ + ∣𝑏 − 𝑐∣ + ∣𝑐 − 𝑎∣)2
2.Sa √
se demonstreze:
√ 𝑛
(𝑎+𝑛𝑏)(2𝑎+(𝑛−1)𝑏)...(𝑛𝑎+𝑏) 𝑎+𝑏
𝑎𝑏 ≤ 𝑛+1 ≤ 2 , ∀𝑎, 𝑏 > 0,unde 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
3.Fie a un numar irational si b un numar real astfel incat :

2
𝑏 ≥ 𝑎 −2𝑎
4 .Demonstrati ca functia 𝑓 : 𝑄 → 𝑅 definita prin:
𝑓 (𝑥) = (𝑥2 + 𝑎𝑥 + 𝑏)2 + 𝑎(𝑎𝑥 + 𝑏), ∀𝑥 ∈ 𝑄, este injectiva.
4.Fie [ABCD] un tetraedru echifacial, iar M,N,P,Q picioarele inaltimilor

sale.Sa se arate ca tetraedrele [ABCD] si [MNPQ] au acelasi centru de greu-
tate.

√
1.Sa se rezolve ecuatia: ( 31 )𝑥+1 + ( 12
1 𝑥
) − 3( 123 )𝑥 = 3.
G. M., 12/2008
{ }
2.Fie 𝑀 = 𝑧 ∈ 𝐶 − 𝑅∣𝑧 2 − 𝑧 + 1 ∕= 0, 𝑧 4 + 5𝑧 2 + 1 ∕= 0 si functia
2 2 2 2 4 2
(𝑧 +𝑧+1) +(𝑧 −𝑧+1) +𝑧 +𝑧 +1
𝑓 : 𝑀 → 𝐶 data de relatia 𝑓 (𝑧) = (𝑧 2 +𝑧+1)2 +(𝑧 2 −𝑧+1)2 −𝑧 4 −𝑧 2 −1 . Sa se arate ca
daca 𝑓 (𝑧) ∈ 𝑅 atunci 𝑅𝑒(𝑧) = 0 sau ∣𝑧∣ = 1.
Emil C. Popa, Sibiu
3.Se da triunghiul √
ABC in care are loc relatia:
𝑠𝑖𝑛𝐴
2 + 𝑠𝑖𝑛𝐴 + 𝑠𝑖𝑛2𝐵 − 2 2( 𝜋4 + 𝐵)2 2 ≤ 0.
Sa se arate ca triunghiul ABC este dreptunghic.
Liana Agnola, Sibiu
4.Fie n numar natural , 𝑛 ≤ 2. Sa se arate ca 𝑛! se divide la (1 + 22 + ...𝑛2 )

daca si numai daca 𝑛 + 1 si 2𝑛 + 1 sunt numere compuse.
Dumitru Acu, Sibiu
2.4.7 Concursul ”Trident”
1.Fie
∑ ABC un triunghi inscris intr-un cerc de raza 1 cu 𝐴(𝑧𝐴 ), 𝐵(𝑧𝐵 ), 𝐶(𝑧𝐶 ) si
(𝑏 + 𝑐 + 𝑘𝑎)𝑧𝑏 𝑧𝑐 = 𝑘.Daca k=0,sau k=1,sau k=-2 atunci triunghiul ABC
𝑐𝑖𝑐𝑙𝑖𝑐
este echilateral.
Gheorghe Alexe
2.Fie a,b,c numere reale pozitive.Demonstrati ca daca 𝑎2 + 𝑏2 + 𝑐2 + 𝑎𝑏𝑐 = 4

atunci 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 ≤ 3.
Olimpiada, Iran 2003
3.Sa se arate ca 39 este singurul numar natural n pentru care 𝑙𝑜𝑔𝑛−7 (𝑛 +

2009) ∈ 𝑄 .
Dan Negulescu
Capitolul 3
Clasa XI
3.1 Etapa locala
3.1.1 Arges
Subiectul 1
1
Se da functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅 , 𝑓 (𝑥) = . Pe graficul functiei f se iau punctele
𝑥
𝐴𝑛 (𝑛, 𝑓 (𝑛)) , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ . Se noteaza cu 𝑠𝑛 aria triunghiului 𝐴𝑛 𝐴𝑛+1 𝐴𝑛+2 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
∑𝑛
Sa se demonstreze ca sirul (𝑆𝑛 ) , 𝑆𝑛 = 𝑠𝑘 este convergent.
𝑘=1
Subiecul 2
a) Se considera numerele naturale prime 𝑝 si 𝑞 si 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) doua matrici
care verifica relatia: 𝑝𝑞𝐴𝐵 = 𝑝𝐴 + 𝑞𝐵
Aratati ca 𝐴𝐵 = 𝐵𝐴. √ √
b) Fie functiile 𝑓, 𝑔 : (𝑜, 𝑒2 ) → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑥 pentru 𝑥 ∈ (0, 1) si 𝑓 (𝑥) = 1 + 𝑥
𝑓 (ln(1 + 𝑥2 ))
pentru 𝑥 ∈ [1, 𝑒2 ) , iar 𝑔(𝑥) = .
ln(1 + 𝑓 (𝑥2 ))
Sa se determine multimea punctelor de discontinuitate a lui g.
***
43
CAPITOLUL 3. CLASA XI 44
Subiectul 3
⎛ ⎞
1 1 1
Sa se rezolve ecuatia matriciala: 𝑋 𝑛 = ⎝ 0 1 1 ⎠, 𝑋 ∈ 𝑀3 (𝑅) , 𝑛 ∈ 𝑁 ,
0 0 1
impar.
***
Subiectul 4
Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu proprietatile det(𝐴 − 3𝐼2 ) = 4 si det(𝐴 + 2𝐼2 ) = 9. Sa se
𝑛
determine (𝐴 − 𝐼2 ) pentru 𝑛 ∈ 𝑁 si 𝑛 ≥ 2.
ISJ Arges
3.1.2 Braila
Subiectul 1 ( ) 𝑛
𝑎 1 ∑
Fie matricea 𝐴 = , 𝑎 ∈ 𝑅−{1}. Calculati det ( 𝐴𝑘 ) , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
1 𝑎
𝑘=1
***
Subiectul 2
Fie matricile 𝐴, 𝐵, 𝐶 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) astfel incat 𝐴𝐵𝐶 = 𝐼𝑛 .
a) Sa se demonstreze ca 𝐴, 𝐵, 𝐶 sunt inversabile.
b) Daca matricea 𝑈 = 𝐼𝑛 +𝐴+𝐴𝐵 este inversabila , sa se denostreze ca matricile
𝑉 = 𝐼𝑛 + 𝐵 + 𝐵𝐶 si 𝑊 = 𝐼𝑛 + 𝐶 + 𝐶𝐴 sunt inversabile si suma inverselor lor
este 𝐼𝑛 .
Emilian Runceanu
Subiectul 3 ( )2
𝑥𝑛 𝑥𝑛+2+(−1)𝑛+1
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 , 𝑥1 = 𝑎 , 𝑥2 = 𝑏 , 𝑎 > 𝑏 > 0 si −1 = ,
𝑥𝑛+1 𝑥𝑛+2
∀𝑛 ≥ 1. Sa se studieze convergenta sirului.
Nicolae Stanica
Subiectul 4
Fie 𝑞 > 1 si functia 𝑓 : (0, ∞) → (0, ∞) , cu proprietatea
𝑓 (𝑥 + 1) − 𝑓 (𝑥) = 𝑟 ∈ 𝑅, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
𝑛
∑ 𝑓 (𝑘)
Demonstrati ca sirul (𝑎𝑛 )𝑛∈𝑁 ∗ , 𝑎𝑛 = , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ este convergent si
𝑞𝑘
𝑘=1
calculati limita lui.
Marius Damian
3.1.3 Caras-Severin
Subiectul 1
a) Sa se dea exemplu de matrice 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅), 𝐴 ∕= 𝑂2 , 𝐴 ∕= 𝐼2 pentru care exista
𝑝 ∈ 𝑁, 𝑝 ≥ 2 astfel incat 𝐴𝑝 = 𝐴.
b) Sa se arate ca daca 𝑛, 𝑝 ∈ 𝑁, 𝑛, 𝑝 ≥ 2 si 𝐴 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) astfel incat 𝐴𝑝+1 = 𝐴
atunci 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) + 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐼𝑛 − 𝐴𝑝 ) = 𝑛.
RMCS 24 , articol
Subiectul 2
Un determinant 𝐷 de ordinul 3 are elementele de pe diagonala principala egale
1
cu , iar suma elementelor de pe fiecare linie si fiecare coloana este egala cu 1.
2
Sa se arate ca: 𝐷 > 0.
***
Subiectul 3
Fie 𝑥1 ∈ (0, 1) si sirul (𝑥𝑛 )𝑥∈𝑁 ∗ definit prin 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 3 − 𝑥𝑛 2 + 1, ∀𝑛 ≥ 1. Sa
se arate ca sirul (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 ∗ este convergent si sa se calculeze lim (𝑥1 ⋅ 𝑥2 ⋅ ... ⋅ 𝑥𝑛 ).
𝑛→∞
***
Subiectul 4 )𝑐𝑡𝑔𝑥
3𝑥 + 5𝑥
(
Sa se calculeze lim .
𝑥→0 2
GM 10/2007
3.1.4 Cluj
Subiectul 1
Se considera matricele 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) cu proprietatea ca 𝐵 − 𝐴 = 𝐼𝑛 . Ce cpn-
ditie trebuie sa indeplineasca matricea 𝐴 astfel incat , oricare ar fi 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ , sa
𝑘(𝑘 + 1)
aibe loc egalitatea: 𝐵 + 𝐵 2 + 𝐵 3 + ... + 𝐵 𝑘 = 𝑘𝐼𝑛 + 𝐴?
2
Subiectul 2
Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 ∈ (0, ∞) astfel incat 𝑎2 + 𝑏2 = 𝑐2 + 𝑑2 si matricea
⎛ ⎞
𝑎 0 0 𝑏
⎜ 0 𝑐 𝑑 0 ⎟
𝐴=⎜ ⎝ 0 −𝑑 𝑐
⎟.
0 ⎠
−𝑏 0 0 𝑎
a) Daca suma elementelor matricei 𝐴2 este 0 atunci 𝑏 = 𝑐.
b) Sa se calculeze 𝐴𝑛 unde 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
Ilie Diaconu
Subiectul 3
Se considera functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca ∣𝑓 (𝑥) − 𝑥 ⋅ sin 𝑥∣ ≤ ∣𝑥3 ∣ ,
𝑓 (𝑥)
∀𝑥 ∈ 𝑅. Calculati: lim 2 .
𝑥→0 𝑥
Subiectul 4
Sa se calculeze limita sirului:
𝑛
∑ 1
(𝑥𝑛 )𝑛≥1 definit prin 𝑥𝑛 = √ , ∀𝑛 ≥ 1.
3 2 2
𝑘=1 𝑛+ (𝑘 + 1) (𝑘 2 + 1)
Liviu Tivadar
3.1.5 Constanta
Subiectul 1
Fie 𝐴 o matrice de ordin 𝑛 cu elemente reale , avand proprietatea ca 𝐴2007 +
𝐴2008 + 𝐴2009 = 𝑂𝑛 . Notam cu 𝐵 = 𝐼𝑛 + 𝐴 + 𝐴2 . Sa se demonstreze ca matricea
𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 este inversabila.
Subiectul 2
i) Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2𝑛+1 (𝐶) cu 𝐴2 − 𝐵 2 = 𝐼2𝑛+1 . Aratati ca det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) = 0.
ii) Gasiti 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu 𝐴2 − 𝐵 2 = 𝐼2 , dar det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ∕= 0.
GMB
Subiectul 3 √ √
𝑘 𝑘
Sa se calculeze lim 𝑛( 𝑛𝑘 + 𝑎𝑛𝑘−1 + 𝑛𝑘 − 𝑎𝑛𝑘−1 −2𝑛) , unde 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ , 𝑘 ≥ 2
𝑛→∞
si 𝑎 ∈ 𝑅+ ∗ .
Dorin Arventiev
Subiectul 4
𝑎𝑛 2 + 2
Fie sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 cu 𝑎1 = 1 si 𝑎𝑛+1 = , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
𝑛+1
𝑎1 + 𝑎2 + ... + 𝑎𝑛
Sa se calculeze: lim .
𝑛→∞ 1 1 1
1 + + + ... +
2 3 𝑛
GMB
3.1.6 Dolj
Subiectul 1
Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅 care verifica 𝑎2 + 𝑏2 + 𝑐2 = 1 si matricea
⎛ ⎞
𝑎 𝑏 𝑐
𝐴=⎝ 𝑐 𝑎 𝑏 ⎠.
𝑏 𝑐 𝑎
Aratati ca ∣ det 𝐴∣ ≤ 1.
***
Subiectul 2
Definim sirul (𝑢𝑛 )𝑛∈𝑁 prin 𝑢0 = 𝑢1 = 𝑢2 = 1 si apoi prin conditia
( )
𝑢𝑛 𝑢𝑛+1
det = 𝑛!, ∀𝑛 ≥ 0.
𝑢𝑛+2 𝑢𝑛+3
Aratati ca 𝑢𝑛 ∈ 𝑍 , pentru orice numar natural 𝑛.
***
Subiectul 3
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 astfel incat 𝑥1 = 1 si (𝑛 + 1)(𝑥𝑛+1 − 𝑥𝑛 ) ≥ 1 + 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
Aratati ca (𝑥𝑛 )𝑛≥1 nu este marginit.
***
Subiectul 4
Sa se calculeze:
∑ 111
𝑖𝑗𝑘
1≤𝑖∕=𝑗∕=𝑘∕=𝑖≤𝑛
lim ( 2 − ln 𝑛).
𝑛→∞ (ln 𝑛)
Tatiana Ignat , Craiova
3.1.7 Galati
Subiectul 1
Se considera matricile 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅) care indeplinesc conditiile:
(i). det(𝐴 + 2008𝐵) = det(2008𝐴 + 𝐵) ;
(ii). det(𝐴 + 2009𝐵) = det(2009𝐴 + 𝐵).
Sa se demonstreze ca det 𝐴 = det 𝐵.
Totolici Mihai
Subiectul 2
Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅, 𝑎 ∕= 0. Sa se arate ca det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 ) ≥ 0, ∀𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅)
daca si numai daca 𝑏2 − 4𝑎𝑐 ≤ 0.
Conf. dr. Jenica Cringanu
Subiectul 3
Fie 𝛼 ∈ 𝑅. Sa se arate ca sirul cu termenul general 𝑥𝑛 = {𝑛 ⋅ 𝛼}, 𝑛 ∈ 𝑁 , este
convergent daca si numai daca 𝛼 ∈ 𝑍. (S-a notat cu {𝑎} partea fractionara a
numarului 𝑎).
Conf. dr. Jenica Cringanu
Subiectul 4
𝑡𝑔 2008 (𝑥) − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 2008 (𝑥)

Sa se calculeze lim .
𝑥→0 𝑥2009
Dumitru si Rodica Balan

3.1.8 Gorj
Subiectul 1.Fie 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅∗ , 𝑡 o radacina a ecuatiei ⎛

𝑥2 + 𝑥 + 1 = ⎞
0 functia
1 1 1
𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑎 + 𝑏𝑥 + 𝑐𝑥2 si matricele 𝐴 = ⎝ 1 𝑡 𝑡2 ⎠ , 𝐵 =
⎛ ⎞ 1 𝑡2 𝑡4
𝑎 𝑏 𝑐
⎝ 𝑏 𝑐 𝑎 ⎠. Sa se arate ca :
𝑐 𝑎 𝑏
a) det 𝐴 = 𝑡(𝑡 + 1)(𝑡 − 1)3 .
b) det 𝐵 = −𝑓 (1)𝑓 (𝑡)𝑓 (𝑡2 ).
𝑛 𝑛+1
Subiectul 2.Fie sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 definit astfel 𝑎1 = 1 si − =
𝑎𝑛+1 𝑎𝑛
𝑛
1 ∑ 1
𝑛(𝑛 + 1), ∀𝑛 ≥ 1 . Sa se calculeze lim 3 .
𝑛→∞ 𝑛 ln(1 + 𝑎𝑘 )
𝑘=1
Subiectul 3.a) Se considera 𝐴 ∈ 𝑀3 (𝐶) avand proprietatea 𝐴𝑋 = 𝑋𝐴, ∀𝑋 ∈

𝑀3 (𝐶). Sa se arate ca 𝐴 = 𝑎𝐼3 , unde 𝑎 ∈ 𝐶.
b) Daca 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) astfel ca 𝐵𝐴 = −𝐴 si 𝐴𝐵 = −𝐵 sa se arate ca matricea
𝐴 + 𝐵 + 𝐼𝑛 este inversabila.
Subiectul 4.Fie (𝐴𝑛 )𝑛≥1 un sir de numere reale cu proprietatea ca sirul

(𝑏𝑛 )𝑛≥1 este marginit , unde 𝑏𝑛 = 𝑛2 (𝑎𝑛 − sin 𝑛)2 .Aratati ca sirul 𝑎𝑛 este diver-
gent.
3.1.9 Hunedoara
Subiectul 1
a) Se considera o matrice 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅) nenula pentru care 𝑇 𝑟(𝐴2008 ) = (𝑇 𝑟(𝐴1004 ))2
. Sa se demonstreze ca 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) = 1.
b) Sa se dea exemplu de 2 matrici 𝐴1 , 𝐴2 ∈ 𝑀2 (𝑅) nenule pentru care 𝑇 𝑟(𝐴𝑖 2008 ) =
(𝑇 𝑟(𝐴𝑖 1004 ))2 , 𝑖 = 1, 2 si 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴1 + 𝐴2 ) = 2.
Subiectul 2
Fie 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2 si o permutare 𝛼 ∈ 𝑆𝑛 . Se considera multimea 𝐴𝛼 =
{∣𝑖 − 𝛼(𝑖)∣∣𝑖 ∈ {1, ∪
2, 3, ..., 𝑛}}.
a) Sa se arate ca 𝛼∈𝑆𝑛 𝐴𝛼 = {0, 1, 2, 3, ..., 𝑛 − 1}.
b) Daca 𝑛 = 4𝑘 +2 sau 𝑛 = 4𝑘 +3, 𝑘 ∈ 𝑁 , sa se arate ca 𝑛−1 ≥ 𝑐𝑎𝑟𝑑(𝐴𝛼 ), ∀𝛼 ∈
𝑆𝑛 .
Subiectul 3
Pentru 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , se√considera sirul de numere pozitive (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si sirul (𝑦𝑛 )𝑛≥1
√
√ √
definit astfel 𝑦𝑛 = 𝑥1 + 𝑥2 + ... + 𝑥𝑛 . Se cere:
a) Daca 𝑥𝑛 = 1, ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , atunci (𝑦𝑛 )𝑛≥1 este convergent.
𝑛
b) Daca 𝑥𝑛 ≤ 𝑒2 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ atunci (𝑦𝑛 )𝑛≥1 este convergent.
𝑛
c) Daca exsita 𝑘 > 2 pentru care 𝑥𝑛 ≥ 𝑒𝑘 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , atunci (𝑦𝑛 )𝑛≥1 este
divergent.
Subiectul 4
1
Fie sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si (𝑦𝑛 )𝑛≥1 definite prin 𝑥0 , 𝑦0 > 0 , 𝑥𝑛+1 = 𝑦𝑛 + si
𝑦𝑛
1
𝑦𝑛+1 = 𝑥𝑛 + , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
𝑥𝑛
a) Sa se arate ca lim 𝑥𝑛 = lim 𝑦𝑛 = ∞.
𝑛→∞ 𝑛→∞
𝑥𝑛 𝑦𝑛
b) Sa se arate ca lim √ = lim √ = 1.
𝑛→∞ 2𝑛 𝑛→∞ 2𝑛
3.1.10 Ilfov
Subiectul 1
Sa se determine
√ numerele reale 𝑎, 𝑏, 𝑐 astfel incat:
lim 𝑥( 𝑎𝑥2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 − 2𝑥 − 3) = 2009.
𝑥→∞
Subiectul 2 ( )
𝑎 1
Fie 𝑎 ∈ 𝐶 si matricea 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝐶), 𝐴 = . Daca se noteaza cu
0 𝑎
𝐵 = 𝐴 + 𝐴2 + 𝐴3 + ... + 𝐴𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , sa se determine matricea 𝐵.
Subiectul 3
6𝑎𝑛+1 + 𝑎𝑛−1 1
Sa se arate ca sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , dat de relatia 𝑎𝑛 = cu 𝑎1 = si
5 2
1
𝑎2 = este convergent si sa se calculeze limita sa.
3
Subiectul 4
a) Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea ca 𝑇 𝑟(𝐴) = 𝑇 𝑟(𝐴2 ) = 0. Aratati ca
det(𝐴2 ) = 0.
b) Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu proprietatea ca 𝑇 𝑟(𝐴) ∕= 0. Sa se arate ca matricea
𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅) comuta cu matricea 𝐴 daca si numai daca comuta cu 𝐴2 .
3.1.11 Prahova
Subiectul 1
√ √ 3𝑎𝑛 + 2[𝑎𝑛 ] + 11
Se considera sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 cu 𝑎1 = 10, 𝑎2 = 20 si 𝑎[𝑎𝑛 ] = , ∀𝑛 ≥
5
1 unde [𝑥] = partea intreaga a numarului real 𝑥.
a) Calculati 𝑎3 si 𝑎4 .
b) Sa se studieze convergenta sirului (𝑎𝑛 )𝑛≥1 .
𝑎𝑛
c) Sa se determine lim .
𝑛→∞ 𝑛
Militaru Claudiu
Subiectul 2
Fie 𝑓1 , 𝑓2 : 𝑅 ⇒ 𝑅 functi periodice de perioade 𝑇1 , respectiv 𝑇2 astfel incat:
𝑓1 (𝑥) 𝑓2 (𝑥)
lim = 𝑙1 ∈ 𝑅 si lim = 𝑙2 ∈ 𝑅 ∗ .
𝑥→0 𝑥 √ 𝑛 𝑥
𝑥→0 √
a) Sa se arate ca (3 + 7) + (3√− 7)𝑛 = 𝑘 ∈ 𝑍.
𝑓1 ((3 + 7)𝑛 ⋅ 𝑇1 )
b) Sa se calculeze lim √ .
𝑛→∞ 𝑓2 ((2 + 2)𝑛 ⋅ 𝑇2 )
Popa Dumitru
Subiectul 3
Fie 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ si 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) inversabile. Sa se arate ca:
a) Daca 𝐴𝐵 −1 = 𝐼𝑛 + 𝐵𝐴−1 , atunci det(𝐴 − 𝐵) ∕= 0.
b) Daca 𝐵𝐴−1 = 𝐼𝑛 + 𝐴𝐵 −1 , atunci det(𝐴 + 𝐵) ∕= 0.
Ion Nedelcu
Subiectul 4
( ) ( )
−1 1 𝑎 0
Fie matricele 𝑋 = si 𝑌 = , 𝑎 ∈ 𝐶.
−1 1 𝑎 1
a) Demonstrati ca (𝑋𝑌 − 𝑌 𝑋)2 = 𝐼2 .
b) Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) astfel incat (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)𝑛 = 𝐼2 , 𝑛 ∈ 𝑁 . Demonstrati ca 𝑛
este par.
c) Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) astfel incat (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 = 𝐼𝑛 . Demonstrati ca 𝑛 este par.
Dorin Vasile
3.1.12 Salaj
Subiectul 1 √ √ √
(1 − 𝑥)(1 − 3 𝑥)...(1 − 𝑛 𝑥)
Calculati limita: 𝐿 = lim .
𝑥→1 (1 − 𝑥)𝑛−1
Subiectul 2
𝑛
∑ 1
Aratati ca sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 , definit prin 𝑥𝑛 = , ∀𝑛 ≥ 1 este marginit
𝑛 + 𝑘 + 𝑘2
𝑘=1
si calculati limita lim 𝑥𝑛 .
𝑛→∞
Subiectul 3 ⎛ ⎞
0 1 1
Sa se calculeze 𝐴𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , unde 𝐴 = ⎝ 1 0 1 ⎠.
1 1 0
Subiectul 4 √
Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥0 dat astfel: 𝑎0 = 1, 𝑎𝑛+1 = 4 14 + 𝑎𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 . Sa se calculeze
lim𝑛→∞ 𝑎𝑛 .
3.1.13 Sibiu
Subiectul 1 ( )
2 0
Fie 𝐴, 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝐶) , unde 𝐴 = si 𝐴 ⋅ 𝑋 = 𝑋 ⋅ 𝐴.
0 6
a) Aratati ca exista o infinitate de matrici 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea data.
b) Aflati 𝑋 𝑛 pentru 𝑛 ∈ 𝑁 .
c) Rezolvati in 𝑀2 (𝑅) ecuatia matriciala:
( )
6 3 2 0
𝑋 −𝑋 = .
0 6
d) Cate solutii are ecuatia de la punctul 𝑐) , daca 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝐶).
Liana Agnola
Subiectul 2
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) cu det(𝐵) = 𝑑1 ∕= 0, det(𝐴𝐵−𝐵𝐴) = 𝑑2 ∕= 0 si det(𝐴𝐵 −1 − 𝐵 −1 𝐴) =
𝑑3 ∕= 0. Aratati ca:
𝑑2 = (−1)𝑛 𝑑1 2 𝑑3 .
Constantin Tarnu
Subiectul 3
Determinati
√ 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝑅 astfel incat sa fie indeplinita egalitatea:
lim ( 𝑥4 + 2𝑥3 − 𝑎𝑥2 − 𝑏𝑥 − 𝑐) = 0.
𝑥→∞
***
Subiectul 4
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 strict descrescator cu proprietatea:
𝑥𝑛 4 + 4𝑥𝑛 ≥ 𝑥𝑛 2 + 𝑥𝑛 3 𝑥𝑛+1 + 4, ∀𝑛 ≥ 1.
Aratati ca sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 este convergent si aflati limita sa.
Gazeta Matematica
3.1.14 Timis
Subiectul 1 ⎛ 𝜋 ⎞𝑛
sin(2𝑛 + 1)
Sa se studieze convergenta sirului (𝑥𝑛 )𝑛≥1 cu termenul general 𝑥𝑛 = ⎝1 + 2⎠
𝑛
∗
, oricare ar fi 𝑛 ∈ 𝑁 .
Aurel Dobosan
Subiectul 2 ⎛ ⎞
𝑎 0 0
Se da matricea 𝐴 = ⎝ 𝑎 𝑎 0 ⎠ unde 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅. Calculati 𝐴𝑛 , 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑏 𝑎 𝑎
Valerica Negru
Subiectul 3
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀3 (𝐶) doua matrice patrate de dimensiuni 3×3 cu elemente numere
complexe iar 𝜔 ∈ 𝐶 − 𝑅 o radacina cubica a unitatii. Aratati ca:
det(𝐴 + 𝐵) + det(𝐴 + 𝜔𝐵) + det(𝐴 + 𝜔 2 𝐵) = 3(det(𝐴) + det(𝐵)).
Mihai Chis
Subiectul 4
Fie 𝑎 ∈ 𝑅 un numar real oarecare fixat , iar (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 sirul de numere reale
definit prin
𝑥0 = 𝑎 si 𝑥𝑛+1 = 𝑒−𝑥𝑛 + 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
Aratati ca:
a) Sirul (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 are limita +∞.
ln(𝑛)
b) lim = 1.
𝑛→∞ 𝑥𝑛
Mihai Chis
3.1.15 Valcea
Subiectul 1
a) Sa se arate ca det(𝑋 + 𝑌 ) + det(𝑋 − 𝑌 ) = 2(det 𝑋 + det 𝑌 ), ∀𝑋, 𝑌 ∈ 𝑀2 (𝐶).
b) Demonstrati ca pentru orice matrice din 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) are loc egalitatea:
(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 = (det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) − 4 det 𝐴 det 𝐵) ⋅ 𝐼2 .
***
Subiectul 2
Fie 𝛼 ∈ 𝑅. Pentru 𝑛 ≥ 3 definim:

2𝑘Π 2𝑘Π
𝑐𝑜𝑠(𝛼 + ) − 𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑠𝑖𝑛(𝛼 + ) − 𝑠𝑖𝑛𝛼)
𝑛 𝑛
Δ𝑘 = .

𝑐𝑜𝑠(𝛼 + 2(𝑘 + 1)Π ) − 𝑐𝑜𝑠𝛼 2(𝑘 + 1)Π

𝑠𝑖𝑛(𝛼 + ) − 𝑠𝑖𝑛𝛼
𝑛 𝑛

𝑛−2
∑
Sa se calculeze limita sirului (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , 𝑎𝑛 = ∣Δ𝑘 ∣.
𝑘=1
Gheorghe Croitoru si Gabriel Popa
Subiectul 3
1 𝑎
Fie sirurile: (𝑥𝑛 )𝑛≥1 definit prin 𝑥1 = 𝑎 > 1, 𝑥𝑛+1 = (𝑥𝑛 + ) si 𝑦𝑛 =
√ 2 𝑥𝑛
𝑥𝑛 − 𝑎, ∀𝑛 ≥ 1.
1
a) Sa se arate ca 𝑦𝑛+1 < 𝑦𝑛 .∀𝑛 ≥ 1.
2
b) Sa se calculeze lim𝑛→∞ 𝑥𝑛 .
***
Subiectul 4
Fie matricea 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea ca 𝐴2009 = 𝑂2 . Sa se arate ca 𝐴2 = 𝑂2 .
***
3.1.16 Vaslui
Subiectul 1
a) Sa se arate ca nu exista matrici patratice de ordin 2 , 𝑋 , cu elemente numere
rationale astfel incat 𝑋 4 = −𝐼2 .
b) Sa se dea un exemplu de matrice 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu proprietatea 𝑋 4 = −𝐼2 .
***
Subiectul 2
Fie sirul de numere reale (𝑥𝑛 )𝑛≥1 definit astfel: 𝑥1 = 𝑎, 𝑎 ∈ 𝑅, 𝑎 ∕= 1 ,
2𝑥𝑛 2 = 𝑥𝑛 (3𝑥𝑛+1 − 1) + 3𝑥𝑛+1 + 1, ∀𝑛 ≥ 1. Calculati lim 𝑥𝑛 .
𝑛→∞
Brasoveanu Valeriu
Subiectul 3
Se da determinantul:
𝑧𝑛 𝑧3 𝑧2

⋅⋅⋅ 𝑧+1
𝑧𝑛 𝑧3 2

⋅⋅⋅ 𝑧 +1 𝑧
𝑛 3
𝑧2

𝑑𝑛 (𝑧) = 𝑧
⋅⋅⋅ 𝑧 +1 𝑧

.. .. .. ..

. ⋅⋅⋅ . . .

𝑧𝑛 + 1 ⋅⋅⋅ 𝑧3 𝑧2 𝑧
.
Rezolvati in 𝐶 ecuatia 𝑑𝑛 (𝑧) = 0.
***
Subiectul 4
Calculati:
2−𝑥 4−𝑥 6−𝑥 12 − 𝑥 𝑥
⎛ ⎞
lim ⎝2 𝑥 + 4 𝑥 + 6 𝑥 + 12 𝑥 ⎠
𝑥→∞
***
3.2 Olimpiada Judeteana
Subiectul 1.Fie 𝐴, 𝐵, 𝐶 trei matrice de ordin 3,care au elemente numere reale

si care indeplinesc conditiile 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝚤𝐵) = 𝑑𝑒𝑡(𝐶 + 𝚤𝐴) si 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = 𝑑𝑒𝑡(𝐵) =
𝑑𝑒𝑡(𝐴).Aratati ca 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝐵) = 𝑑𝑒𝑡(𝐶 + 𝐴).
Subiectul 2.Fie 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ si o matrice 𝐴 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶), 𝐴 = (𝑎𝑝𝑞 )1≤𝑝,𝑞≤𝑛 ,cu

proprietatea : 𝑎𝑖𝑗 + 𝑎𝑗𝑘 + 𝑎𝑘𝑖 = 0, ∨𝑖, 𝑗, 𝑘 ∈ {1, 2, ..., 𝑛}.Aratati ca 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) ≤ 2.
Gazeta Matematica
√
Subiectul 3.Fie (𝑥𝑛 )𝑛≥1 un sir definit de 𝑥1 = 2, 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 + 𝑛1 , ∨𝑛 ≥
1.Aratati ca lim 𝑥𝑛 = 1 si calculati lim (𝑥𝑛 )𝑛 .
𝑛→∞ 𝑛→∞
Subiectul 4.a) Aratati ca functia 𝐹 : 𝑅 → 𝑅, 𝐹 (𝑥) = 2[𝑥] − 𝑐𝑜𝑠(3𝜋𝑥) are

proprietatile : functia 𝐹 este continua pe 𝑅 si, pentru orice 𝑦 ∈ 𝑅, ecuatia
𝐹 (𝑥) = 𝑦 are exact trei solutii.
b) Fie 𝑘 > 0 un numar intreg par.Aratati ca nu exista nici o functie 𝑓 :

𝑅 → 𝑅 cu proprietatile : functia 𝑓 este continua pe 𝑅 si,pentru orice 𝑦 ∈ Im𝑓
, ecuatia 𝑓 (𝑥) = 𝑦 are exact 𝑘 solutii.
Benjamin Bogosel,Timisoara
Subiectul 1.Fie (𝑡𝑛 )𝑛 un sir convergent de numere reale , 𝑡𝑛 ∈ (0, 1) pentru

orice 𝑛 ∈ 𝑁 si lim 𝑡𝑛 ∈ (0, 1).Definim sirurile (𝑥𝑛 )𝑛 si (𝑦𝑛 )𝑛 prin relatiile
𝑛→∞
𝑥𝑛+1 = 𝑡𝑛 𝑥𝑛 + (1 − 𝑡𝑛 )𝑦𝑛 , 𝑦𝑛+1 = (1 − 𝑡𝑛 )𝑥𝑛 + 𝑡𝑛 𝑦𝑛 ,pentru orice 𝑛 ∈ 𝑁 si 𝑥0 , 𝑦0
numere reale fixate.
a) Sa se arate ca sirurile (𝑥𝑛 )𝑛 , (𝑦𝑛 )𝑛 sunt convergente si au aceeasi limita.
b) Aratati ca daca lim 𝑡𝑛 ∈ {0, 1} concluzia nu mai este in general adevarata.
𝑛→∞
Mihai Baluna
Subiectul 2.Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie continua cu proprietatea ca pentru orice

𝑥 ∈ 𝑅 limita
𝑓 (𝑥 + ℎ) − 𝑓 (𝑥)
lim ∣ ∣ exista si este finita.
ℎ→0 ℎ
Aratati ca in orice punct din 𝑅 𝑓 este derivabila sau admite derivate laterale
finite,de acelasi modul si semn contrar.
G.Rene
Subiectul 3.Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) cu 𝐴𝐵 = 𝐵𝐴 si 𝑑𝑒𝑡𝐵 ∕= 0.

a) Aratati ca daca ∣𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑧𝐵)∣ = 1 pentru orice 𝑧 ∈ 𝐶 cu ∣𝑧∣ = 1 , atunci
𝐴𝑛 = 𝑂𝑛 .
b) Ramane adevarata concluzia daca eliminam conditia 𝐴𝐵 = 𝐵𝐴 ?
Vasile Pop
Subiectul 4.Fie functiile 𝑓, 𝑔, ℎ : 𝑅 → 𝑅, unde 𝑠 este derivabila , 𝑔 si ℎ sunt

monotone iar 𝑓 ′ = 𝑓 + 𝑔 + ℎ.
Demonstrati ca multimea punctelor de discontinuitate ale functiei 𝑔 coincide cu
multimea punctelor de discontinuitate ale functiei ℎ.
Cristinel Mortici
3.4.1 IMAR - Bucuresti
Subiectul 1
Pe o tabla 𝑛 × 𝑛 , cu 𝑛2 patratele se aseaza un pion intr-un patratel arbitrar.
Pionul presupus a fi intr-o coloana 𝑘 , poate fi mutat in orice patrat din linia 𝑘.
Aratati ca exista o secventa de 𝑛2 mutari astfel incat orice patrat al tablei este
vizitat exact o data si pionul se intoarce la pozitia initiala.
Subiectul 2
Un punct 𝑃 de coordonate intregi , din planul cartezian 𝑥𝑂𝑦 , se numeste 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑏𝑖𝑙

daca segmentul 𝑂𝑃 nu contine in interior puncte de coordonate intregi. Aratati
ca pentru orice 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ exista un punct 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑃𝑛 aflat la distanta mai mare
decat 𝑛 de orice alt punct 𝑣𝑖𝑧𝑖𝑏𝑖𝑙.
Subiectul 3
Doua cercuri 𝛾1,2 se taie in punctele 𝑋 si 𝑌 . Prin 𝑌 se duce paralela la tangenta
comuna cea mai apropiata. Aceasta intersecteaza a doua oara cercurile 𝛾1,2 in 𝐴
respectiv 𝐵. Fie 𝑂 centrul cercului tangent exterior la 𝛾1,2 si tangent interior la
cercul circumscris triunghiului 𝐴𝑋𝐵. Aratati ca 𝑋𝑂 este bisectoare in unghiul
∕ 𝐴𝑋𝐵.
Subiectul 4
Aratati ca pentru orice functie 𝑓 : (0, ∞) → (0, ∞) exista numere reale strict
pozitive 𝑥, 𝑦 astfel incat 𝑓 (𝑥 + 𝑦) < 𝑦 ⋅ 𝑓 (𝑓 (𝑥)).
3.4.2 Concursul ”Myller”
Subiectul 1
𝑛
Fie sirul (𝑥𝑛 )𝑛≥1 de numere reale definit prin 𝑥1 = 1 si 𝑥𝑛+1 = 𝑥𝑛 −
,
𝑛 + 1
oricare ar fi 𝑛 ≥ 1. Sa se arate ca sirul este divergent.
Paul Gerogescu , Gabriel Popa
Subiectul 2
a) Sa se determine doua matrice 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝐶) cu proprietatea ca 𝐴2 + 𝐵 2 = 𝐼2
si matricea 𝐴𝐵 − 𝐵𝐴 este inversabila.
b) Fie 𝑛 un numar natural impar si matricele 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) astfel incat 𝐴2 +
𝐵 2 = 𝐼𝑛 . Sa se arate ca det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) = 0.
Andrei Ciupan
Subiecrul 3
Fie 𝑃, 𝑄 : 𝑅 → 𝑅 doua functii polinomiale neconstatne cu proprietatea ca exista
se este finita lim𝑥→∞ ([𝑃 (𝑥)] − [𝑄(𝑥)]). Sa se arate ca exista 𝑛 ∈ 𝑍 astfel incat
𝑃 (𝑥) − 𝑄(𝑥) = 𝑛 , oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑅.
Gheorghe Iurea
Subiectul 4
Fie 𝐴 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) o matrice simetrica cu elementele de pe diagonala principala
egale cu 1 si cu suma modulelor elementelor de pe fiecare linie mai mica sau
egala cu 2. Sa se arate ca det(𝐴) ≤ 1.
Cosmin Pohoata
3.4.3 Concursul ”Unirea”
Subiectul 1
Aratati ca , daca 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑍) satisface 𝐴4 = 𝐼2 , atunci 𝐴2 = 𝐼2 sau 𝐴2 = −𝐼2 .
Subiectul 2
Fie matricele 𝐴 ∈ 𝑀3,2 (𝑅), 𝐵 ∈ 𝑀2,3 (𝑅), 𝐶 = 𝐴𝐵 si 𝐷 = 𝐵𝐴 . Aratati ca daca
⎛ ⎞
6 9 3
𝐶 = ⎝ −3 −6 −3 ⎠ , atunci :
3 9 6
1) 𝐶 2 = 3𝐶 si 𝐷3 = 3𝐷2 ;
2) 𝐷 = 3𝐼2 .
Subiectul 3
Fie 𝑥0 = 0, 𝑦0 > 0 si sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥0 , (𝑦0 )𝑛≥0 definite prin
𝑥𝑘 = 𝑥𝑘−1 − 𝑦𝑘−1 , ∀𝑘 ≥ 1
𝑦𝑘 = 𝑦𝑘−1 − 𝑒𝑥𝑘 + 𝑒𝑥𝑘−1 , ∀𝑘 ≥ 1.
Sa se arate ca sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥0 , (𝑦0 )𝑛≥0 admit limite si sa se calculeze limitele
lor.
Subiectul 4
Calculati
lim 𝑛 ⋅ sin 1 ⋅ sin 2 ⋅ ... ⋅ sin 𝑛
𝑛→∞
3.4.4 Concursul ”Trident”
Subiectul 1
(𝑠𝑖𝑛3 𝑥 + sin 𝑥 + 1)𝑛 − 1
Calculati lim , 𝑛 ∈ 𝑁∗
𝑥→0 𝑠𝑖𝑛𝑛 𝑥 + 4 sin 𝑥
Alfred Eckstein si Viorel Tudoran
Subiectul 2
Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑍) si 𝑇 𝑟(𝐴) = 1. Sa se arate ca:
(det 𝐴) ⋅ det(𝐴3 + 𝐴 + 𝐼2 ) ≤ 2det4 𝐴 − 4det3 𝐴 + det2 𝐴 + det 𝐴 + 1.
Viorel Botea
Subiectul 3
Fie sirurile de numere reale pozitive (𝑥𝑛 )𝑛 , (𝑦𝑛 )𝑛 , (𝑧𝑛 )𝑛 astfel incat
𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛 √ 3
𝑥𝑛+1 = , 𝑦𝑛+1 = 3 𝑥𝑛 ⋅ 𝑦𝑛 ⋅ 𝑧𝑛 , 𝑧𝑛+1 = .
3 1 1 1
+ +
𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛
Demonstrati ca sirurile au limite si limitele lor sunt finite.
Dan Negulescu
Subiectul 1
𝑦𝑛
Se considera sirurile (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si (𝑦𝑛 )𝑛≥1 date de 𝑥1 = 3, 𝑦1 = 2, 𝑥𝑛+1 = +3
10
𝑥𝑛
si 𝑦𝑛+1 = + 2, ∀𝑛 ≥ 1. Sa se arate ca (𝑥𝑛 )𝑛≥1 si (𝑦𝑛 )𝑛≥1 sunt convergente si
10
sa se determine limitele lor.
Marius Mohonea
Subiectul 2
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) cu proprietatile: 3𝐴𝐵 2 𝐴 = 2𝐵 2 𝐴2 + 𝐴 si 𝐴2 𝐵 = 𝐼𝑛 . Aratati
ca det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 0.
Andrei Alban
Subiectul 3
Sa se determine functiile 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 , derivabile pe 𝑅 , cu derivatele continue
pe 𝑅 , ce satisfac conditiile : ∀𝑥 ∈ 𝑅, ∣𝑓 ′ (𝑥)∣ ≤ 7𝑓 (𝑥) si 𝑓 (3) = 0.
Iulian Danielescu
Subiectul 1 (√ )
2
Fie 0 < 𝑎 < 𝑏 < 2𝑎, 𝑏 ∕= 𝑎 1 + iar (𝑥𝑛 )𝑛≥0 , (𝑦𝑛 )𝑛≥0 , (𝑧𝑛 )𝑛≥1 trei siruri
2
reale ce indeplinesc conditiile:
√
i) 𝑥0 = 𝑏, 𝑥𝑛+1 = 𝑎 + 𝑥𝑛 (2𝑎 − 𝑥𝑛 ), ∀𝑛 ≥ 0 ;
ii) (𝑦𝑛 )𝑛≥0 este un sir convergent ;

𝑛
1 ∑
iii) ∀𝑛 ≥ 1, 𝑧𝑛 = ⋅ 𝑥𝑘 𝑦𝑘 .
𝑛
𝑘=1
Aratati ca (𝑥𝑛 )𝑛≥0 este divergent , iar sirul (𝑧𝑛 )𝑛≥1 este convergent.
Doru Isac
Subiectul 2
Notam cu 𝐶[0, 1] familia functiilor continue 𝑓 : [0, 1] → [0, 1] si definim aplicatia
1
𝜔 : 𝐶[0, 1] → 𝐶[0, 1] prin 𝜔(𝑓 )(𝑥) = 𝑓 (𝑥) + 2𝑥(1 − 𝑥).
2
a) Aratati ca 𝜔 e bine definita.
b) Calculati 𝜔 𝑛 (ℎ) = 𝜔 ∘ 𝜔 ∘ ... ∘ 𝜔(ℎ) de 𝑛 ori , unde ℎ ≡ 0.
c) Daca ℎ ≡ 0 atunci , pentru orice 𝑥 ∈ [0, 1] sirul (𝜔 𝑛 (ℎ))𝑛 este convergent iar
functia definita prin 𝑓 (𝑥) = lim 𝜔 𝑛 (ℎ) apartine lui 𝐶[0, 1].
𝑛→∞
Nicolae Secelean
Subiectul 3
Fie 𝛼 ∈ (0, 1) si functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca exista lim (𝑓 (𝑥 + 1) −
𝑛→∞
𝛼𝑓 (𝑥)) = 0. Sa se arate ca lim 𝑓 (𝑥) = 0.
𝑥→∞
Emil C. Popa
Subiectul 4
Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅) . Sa se arate ca det[(𝐴𝐵 + 𝐵𝐴)4 − (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)4 ] ≥ 0.
G.M. 12/2007
3.4.7 Concursul ”Chindia ”
Subiectul 1
⎛ 𝜋 𝜋 ⎞
𝑐𝑜𝑠 −𝑠𝑖𝑛
⎜ 2 2 ⎟
a) Calculati 𝐼2 + 𝐴 + 𝐴2 + ... + 𝐴2009 , unde 𝐴 = ⎜ ⎟
⎝ 𝜋 𝜋 ⎠
𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠
2 2
{ ( ) ( ) }
2009 9002 2009 9002
b) Determinati multimea 𝑀 = 𝐵 ∈ 𝑀2 (𝑅)∣ 𝐵−𝐵 = 𝐼2
2008 8002 2008 8002
Cristinel Mortici , Dinu Teodorescu

Subiectul 2 ( )
1 1 1
a) Calculati: lim √
2009
√
+ 2009 √
+ ... + 2009 .
𝑛→∞ 𝑛2009 + 1 𝑛2009 + 2 𝑛2009 + 𝑛
1 1 1
b) Aratati ca sirul 𝑥𝑛 = 1 + 2 + 2 + ... + 2 este convergent , apoi calculati
2 3 𝑛
limita(sa , folosind eventual faptul presupus cunoscut ca:
𝜋2
)
1 1 1
lim 1 + 2 + 2 + ... + =
𝑛→∞ 3 5 (2𝑛 − 1)2 8
Subiectul 3
𝑥2 𝑥3
Fie functia 𝑓 : [0, ∞) → 𝑅 , data prin 𝑓 (𝑥) = 𝑒𝑥 − 1 − 𝑥 − − .
2 6
Demonstrati ca 𝑓 (0) = 𝑓 ′ (0) = 𝑓 ”(0) = 𝑓 ”′ (0) si deduceti ca:
𝑥2 𝑥3
𝑒𝑥 ≥ 1 + 𝑥 + + , ∀𝑥 ≥ 0.
2 6
3.4.8 Concursul ” Nicolae Coculescu”
Subiectul 1
Fie 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 3. Sa se determine numarul permutarilor 𝜎 ∈ 𝑆𝑛 astfel incat
𝜎(𝜎(𝜎(1))) = 2.
Dinu Serbanescu
Subiectul 2
𝑛
∑
Fie 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 )1≤𝑖,𝑗≤𝑛 o matrice cu elemente reale pozitive astfel incat 𝑎𝑖𝑗 ,
𝑗=1
pentru orice 𝑖 = {1, 2, ..., 𝑛}.
a) Sa se arate ca pentru orice 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ , suma elementelor matricei 𝐴𝑘 este

𝑛.
b) Daca 𝜆 ∈ 𝐶 verifica relatia det(𝐴 − 𝜆𝐼𝑛 ) = 0 , atunci ∣𝜆∣ ≤ 1.
Vasile Pop
Subiectul 3
𝑎𝑛 + 1
Fie sirul (𝑎𝑛 )𝑛≥1 definit prin 𝑎1 > 1 si 𝑎𝑛+1 pentru 𝑛 ≥ 1.
𝑎𝑛 + 𝑛
a) Sa se arate ca (𝑎𝑛 )𝑛≥1 este strict descrescator si lim 𝑎𝑛 = 0.
𝑛→∞
b) Sa se calculeze lim 𝑛𝑎𝑛 .
𝑛→∞
Florian Dumitrel
Subiectul 4
𝑎𝑛 1
Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 un sir de numere reale cu proprietatea ca exista lim = .
𝑛→∞ 1 + 𝑎𝑛 2 2
Sa se arate ca lim 𝑎𝑛 = 1.
𝑛→∞
Florian Dumitrel
3.4.9 Concursul ”Nicolae Teodorescu”
𝑍𝑖𝑢𝑎1
Subiectul 1
Pentru 𝑛 ≥ 2, 𝑛 ∈ 𝑁 , notam cu 𝑀2,𝑛 ({−1, 1}) multimea matricelor de tip
(2, 𝑛) cu elemente in multimea {−1, 1}. Daca 𝐴 ∈ 𝑀2,𝑛 ({−1, 1}), notam
cu 𝑚𝐴 numarul minorilor nenuli de ordin 2 ai matricei 𝐴. Sa se calculeze
max{𝑚𝐴 ∣ 𝐴 ∈ 𝑀2,𝑛 ({−1, 1})}.
Laura Nastasescu
Subiectul 2
𝑛
∑
[𝑘𝑒1/𝑘 ]
𝑘=1
Sa se calculeze : lim .
𝑛→∞ 𝑛2
Ionel Tudor
Subiectul 3
Consideram numerele 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑 > 1 astfel incat 𝑎+𝑏+𝑐+𝑑 = 8. Sa se demonstreze
2 2 2 2
inegalitatea: 𝑎𝑎 𝑏𝑏 𝑐𝑐 𝑑𝑑 ≥ 65536.
Viorel Tudoran , Ucu Crisan
Subiectul 4
Fie 𝑛 ≥ 2 natural. Sa se arate ca polinomul 𝑓 = 𝑋 𝑛−1 + 𝑋 𝑛−2 + ... + 𝑋 + 1
este ireductibil in 𝑍[𝑋] daca si numai daca n este prim.
Marcel Tena
𝑍𝑖𝑢𝑎2
Subiectul 1
𝑥3 𝜋
Sa se rezolve in numere reale ecuatia: − 𝑥 + = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥.
3 6
Aurel Dobosan
Subiectul 2
1
Se considera functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑥 + pe graficul careia luam
∗
𝑥
punctele 𝐴𝑛 (𝑛, 𝑓 (𝑛), 𝑛 ∈ 𝑁 . Notand cu 𝑆𝑛 aria triunghiului 𝐴𝑛 𝐴𝑛+1 𝐴𝑛+2 , sa
∑𝑛
se calculeze lim 𝑆𝑘 .
𝑛→∞
𝑘=1
Marian Teler
Subiectul 3
1 1
Demonstrati ca daca 0 < 𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑, 𝑒 ≤ 1, atunci ≥ +
𝑎+𝑏+𝑐+𝑑+𝑒 5
+(1 − 𝑎)(1 − 𝑏)(1 − 𝑐)(1 − 𝑑)(1 − 𝑒).
Marin Chirciu
Subiectul 4
Aratati ca ecuatia 𝑥5 = 4𝑥+1 are exact doua radacini reale 𝑥1 < 𝑥2 si calculati
[𝑥2 ] − [𝑥1 ].
Ionel Tudor
3.4.10 Concursul ”Vasile Dumitrache”
Subiectul 1 ⎛ ⎞
( ) 𝑖 sin 𝛼 cos 𝛼
𝑖 cos 𝛼 sin 𝛼 ⎠ , 𝛼 ∈ 𝑅.
Fie 𝐴 = ,𝐵 = ⎝
− sin 𝛼 −𝑖 cos 𝛼
− cos 𝛼 −𝑖 sin 𝛼
a) Aratati ca 𝐴2009 = 𝐴.
b) Gasiti 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , astfel incat det(𝐴 + 𝜆𝐵)𝑛 = det(𝐴 − 𝜆𝐵)𝑛 , ∀𝜆 ∈ 𝑅.
Subiectul 2
𝑛
√ ∑
Fie 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑥 ⋅ [ 𝑥] si 𝑥𝑛 = 𝑓 (𝑘 2 + 𝑘), ∀𝑛 ≥ 1.
( )𝑛 𝑘=1
4𝑥𝑛
Calculati: lim .
𝑛→∞ 𝑛4
Subiectul 3
Se considera 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie continua cu proprietatea ca exista
lim (𝑓 (𝑥) + 𝑥) si lim (𝑓 (𝑥) + 𝑥) ambele finite.
𝑥→−∞ 𝑥→∞
Aratati ca:
a) Functia 𝑓 nu este marginita.
b) Daca 𝑓 + 1𝑅 este periodica , atunci exista 𝑎 ∈ 𝑅 astfel incat
𝑓 (𝑥) = −𝑥 + 𝑎, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
Capitolul 4
Clasa XII
4.1 Etapa locala
4.1.1 Arges
1. Pentru 𝑎 ∈ 𝑅 se definesc functiile 𝑓𝑎 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓𝑎 (𝑥) = 𝑥 + 𝑎, 𝑔𝑎 : 𝑅 → 𝑅,

𝑔𝑎 (𝑥) = 𝑥 + 𝑎. Fie G={𝑓𝑎 ∣𝑎 ∈ 𝑅} ∪ {𝑔𝑎 ∣𝑎 ∈ 𝑅}.
a) Sa se demonstreze ca (𝐺, ∘) este grup necomutativ.
b) Sa se determine multimea 𝐴 = {𝑛 ∈ 𝑁 ∗ ∣(∃)ℎ ∈ 𝐺, 𝑜𝑟𝑑(ℎ) = 𝑛}

2. Pe multimea R, definim legea de compozitie:
√ √
𝑥 ∗ 𝑦 = ( 2009 𝑥 + 2009 𝑦 − 1)2009 , (∀)𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅
a) Sa se arate ca (R, *) este grup comutativ;

b) Aratati ca (R, *) este izomorf cu grupul (𝑅+ ∗ , ⋅ );
c) Calculati 𝑥 ∗ 𝑥 ∗ 𝑥 ∗ ... ∗ 𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅, unde * se repeta de n ori, iar n este un
numar natural nenul.
Stefan Tudosie, profesor Campulung Muscel
69
CAPITOLUL 4. CLASA XII 70
3.a) Fie 𝑓 : (0, ∞) → 𝑅 o functie derivabila si F o primitiva a sa care verifica

egalitatea:
𝑥
𝐹 (𝑥) = [2𝑓 (𝑥) − 𝑥 − 4] + 2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ (0, ∞); Sa se determine functia f.
2
∫
1
b) Calculati: 𝑑𝑥, 𝑥 > 0.
𝑥(𝑥𝑙𝑛18 + 1)
Stefan Tudosie, profesor Campulung Muscel
4. Sa se determine cel mai mic numar natural n cu proprietatea ca exista

x,y,z∈ 𝑍𝑛 , distincte doua cate doua, astfel incat 𝑥 + 𝑦 = 2⋅ 𝑧 si 𝑥⋅ 𝑦 = 𝑧 2
I.S.J Arges
4.1.2 Braila
1. Se da legea de compozitie ” ∗ ” : 𝑅 × 𝑅 → 𝑅, 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑥𝑦 − 3(𝑥 + 𝑦) + 12.

a) Sa se determine numarul real a astfel incat multimea 𝐺 = [𝑎, ∞) sa fie parte
stabila a lui R in raport cu legea ” ∗ ”.
b) Sa se rezolve in R ecuatia 𝑥 ∗ ... ∗ 𝑥} = 4, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
| ∗ 𝑥 {z
𝑛
***
∫
cos 𝑥
2. Sa se calculeze 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.
(2 + sin 𝑥)(3 + sin 𝑥)3
Gazeta Matematica
3. Fie (𝐺, ⋅ ) un grup si 𝑎 ∈ 𝐺. Aratati ca daca 𝑥⋅ 𝑎3 = 𝑎⋅ 𝑥3 , ∀𝑥 ∈ 𝐺, atunci

𝑎⋅ 𝑥 = 𝑥⋅ 𝑎, ∀𝑥 ∈ 𝐺.
***
4. Sa se determine toate functiile 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 pentru care

𝑓 (𝑥)⋅ 𝐹 (𝑥 − 1) = 1 + 𝑥2 , ∀𝑥 ∈ 𝑅, unde F este o primitiva a lui f.
***
4.1.3 Caras-Severin
1. Fie 𝑓 : 𝑅 → (0, ∞) o functie bijectiva. Sa se studieze daca exista functii

𝑔 : 𝑅 → [0, ∞) care admit primitive pe R si satisfac relatia 𝑔 ∘ 𝑔 = 𝑓 .
RMCS 26
2. Daca G este un grup multiplicativ in care, pentru orice 𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝐺, avem:

𝑥𝑦 2 = 𝑧 2 𝑥 ⇒ 𝑦 = 𝑧, sa se arate ca:
a) 𝑥2 ∕= 𝑒, ∀𝑥 ∈ 𝐺 − {𝑒};
b) G este abelian;
c) Orice grup cu proprietatile a) si b) are proprietatea din enunt.
Prof. Marian Andronache, Bucuresti, RMCS
3. Fie (𝐺, ⋅ ) un grup cu proprietatea ca 𝑥2 = 𝑒, ∀𝑥 ∈ 𝐺. Sa se arate ca

pentru orice functie 𝑓 : 𝐺 → 𝐺 si orice 𝑎 ∈ 𝐺, 𝑎 ∕= 𝑒, functia 𝑔 : 𝐺 → 𝐺,
g(x)=f(x)f(ax) nu este injectiva.
***
𝑥2 + 𝑥 + 1 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
∫
4. Sa se determine ⋅𝑒 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥2 + 1
4.1.4 Calarasi
1. Pe multimea Z se defineste legea de compozitie: 𝑥 ∗ 𝑦 = 5𝑥𝑦 + 6𝑥 + 6𝑦 + 6.

a) Sa se arate ca legea ” ∗ ” este asociativa.
b) Sa se determine elementele simetrizabile ale multimii Z in raport cu legea:
” ∗ ”.
| ∗ 𝑥 ∗ {z
c) Sa se rezolve ecuatia: 𝑥 𝑥 ∗ ... ∗ 𝑥} = −1.
𝑑𝑒 2009 𝑜𝑟𝑖
***
𝑥𝑛−1 (𝑥2𝑛 − 1)
∫
2. Sa se calculeze 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥4𝑛 + 1
***
3. Fie S o multime nevida si ∗ : 𝑆 × 𝑆 → 𝑆 o lege de compozitie interna cu

proprietatile:
I) 𝑎 ∗ (𝑎 ∗ 𝑏) = 𝑏; II) (𝑎 ∗ 𝑏) ∗ 𝑏 = 𝑎, ∀𝑎, 𝑏 ∈ 𝑆.
Aratati ca legea de compozitie este comutativa.
***
2𝑛𝑥 − 2𝑥
∫
4. Calculati: 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
(1 + 2𝑥 )𝑛+1
G.M. 9/2007
4.1.5 Cluj
1. Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, f bijectiva si 𝑞 ∈ 𝑅 cu f(q)=2. Pe R se defineste legea de

compozitie ” ∘ ” prin: 𝑎 ∘ 𝑏 = 𝑓 (𝑓 −1 (𝑎) + 𝑓 −1 (𝑏) − 𝑞), ∀𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅.
a) Determinati elementul neutru al legii de compozitie si simetricul lui 𝑎 ∈ 𝑅 in

raport cu legea ” ∘ ”;
b) Pentru 𝑓 (𝑥) = 𝑥3 , 𝑥 ∈ 𝑅 rezolvati ecuatia: 𝑥2 ∘ 𝑥 = (6 − 𝑞)3
prof. Aura Buju, Lic.T. Petru Maior Gherla
( )
3 1̂ 2̂
2. Determinati matricea 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑍5 ), stiind ca 𝑋 = .
3̂ 1̂
3.a) Aratati ca 𝑙𝑛(1 + 𝑥) ∫≤ 𝑥, ∀𝑥 ∈ [0, ∞);

𝑙𝑛(1 + 𝑥) 𝜋
b) Demonstrati inegalitatea 4
𝑑𝑥 ≤
1+𝑥 8
4. Fie 𝑝, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ numere fixate. Verificati daca exista functii 𝑓 : 𝑅 → 𝑅∗ care

∑𝑝
admit primitive, astfel incat pentru o primitiva F a lui f sa avem: 𝐹 (1 + 𝑘𝑥)
𝑘=1
𝑝
∑
- 𝐹 (1 − 𝑘𝑥) = 𝐹 (𝑥2𝑛 ), ∀𝑥 ∈ 𝑅.
𝑘=1
4.1.6 Dolj
(𝐺, ⋅ ) cu elementul neutru

1. Fie grupul { } e si H un subgrup propriu al sau, astfel
incat G/H = 𝑥 ∈ 𝐺/ {𝑒} ∣ 𝑥2 = 𝑒 . Sa se arate ca:
a) H este comutativ;
b) G nu este comutativ.
2. Fie sirul 𝐹𝑘 , 𝑘⎧∈⎛ 𝑁 , definit astfel: ⎞

𝐹0 = 1, 𝐹⎫
1 = 0, 𝐹𝑘+1 = 𝐹𝑘 + 𝐹𝑘−1 ,
⎨ 𝐹𝑘 0 𝐹𝑘+1 ⎬
∀𝑘 ∈ 𝑁 ∗ si 𝑀 = ⎝ 0 1 0 ⎠ /𝑘 ∈ 𝑁 . Sa se arate ca M este
𝐹𝑘+1 0 𝐹𝑘+2
⎩ ⎭
monoid comutativ in raport cu inmultirea matricelor.
Gazeta Matematica 4/1998

3. Sa se calculeze integrala:
𝑒𝑥 (𝑥 − 𝛼)
∫
𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, ∞), 𝛼 ∈ 𝑅.
𝑥(𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 )
Constantin Cristian Dinu
4. Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie injectiva si 𝛼, 𝛽 : 𝑅 → 𝑅, 𝛼(𝑥) = 2𝑥3 − 𝑥2 − 𝑥 + 3,

𝛽(𝑥) = −𝑥3 + 3𝑥2 + 3𝑥 + 1, ∀𝑥 ∈ 𝑅. Sa se demonstreze ca daca functiile 𝛼 ∘ 𝑓
si 𝛽 ∘ 𝑓 admit primitive pe R, atunci f este continua.
4.1.7 Galati
Subiectul 1.Fie legea de compozitie ∗ : 𝑅 → 𝑅, 𝑥∗𝑦 = 2𝑥𝑦−6𝑥−6𝑦+21, ∀𝑥, 𝑦 ∈

∗ ... ∗ 𝑥} = 35, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ . Calculati lim 𝑥𝑛 .
| ∗ 𝑥 {z
𝑅 si 𝑥𝑛 solutia ecuatiei 𝑥
𝑛→∞
𝑛
Subiectul 2.Fie (𝐺, ⋅) un grup cu 30 de elemente in care exista 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐺∖{𝑒}

distincte astfel incat 𝑎2 = 𝑏2 = 𝑒. Sa se arate ca (𝐺, ⋅) nu este grup abelian , 𝑒
fiind elementul neutru al grupului.
(𝑥 + 2)𝑒𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
∫
Subiectul 3.a) Calculati 𝑑𝑥, 𝑥 > 0.
∫ (1 + 𝑥2 )2
sin 𝑥 ( 𝜋)
b) Calculati 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 0, .
2009 sin 𝑥 + 2008 cos 𝑥 2
Subiectul 4.Determinati functia 𝑓 : [0, ∞) → (0, ∞) care admite primitiva

𝐹 , stiind ca 𝐹 (𝑥) = 2009𝑥 𝑓 (𝑥), ∀𝑥 ≥ 0 si 𝑓 (0) = 1.
1. Fie 𝐺 = (𝑘, ∞) − 𝑘 + 1, 𝑘 > 0, pe care se defineste legea ” ∗ ” astfel incat:

log𝑎 [(𝑥 ∗ 𝑦) − 𝑘] = log𝑎 (𝑥 − 𝑘)⋅ log𝑎 (𝑦 − 𝑘), (∀)𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺, 𝑎 > 0, 𝑎 ∕= 1.

a) Sa se determine numarul perechilor de numere (k,a) pentru care elementul
neutru al legii ” ∗ ” sa fie e=2009.
b) Sa se verifice ca legea ” ∗ ” este asociativa si sa se determine elementele 𝑥 ∈ 𝐺
care verifica relatia: x=x’, in cazul k=a+1=1005 (s-a notat cu a’ simetricul lui
a in raport cu legea ” ∗ ”).
c) Sa se determine 𝑓 : (𝑅∗ , ⋅ ) → (𝐺, ∗), izomorfism de grupuri, cu proprietatile:
I. dreapta y=1 este asimptota orizontala spre −∞ la graficul functiei f;
II. f(1)=2010.
Prof. Ion Viorel, Liceul Teoretic Dunarea
2. Fie (𝐺, ⋅ ) un grup cu proprietatea ca exista 𝑎 ∈ 𝐺 astfel incat 𝑎2 𝑥5 𝑎2 = 𝑥,

(∀)𝑥 ∈ 𝐺. Sa se demonstreze ca 𝑥8 = 𝑒, (∀)𝑥 ∈ 𝐺, unde 𝑒 ∈ 𝐺 este elementul
neutru al grupului (𝐺, ⋅ ).
Dumitru si Rodica Balan, profesori, Galati.
sin 𝑥 − 𝑥 cos 𝑥
∫
3. Sa se calculeze: 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, 𝜋2 ).
𝑥2 − sin2 𝑥
Prof. Dumbrava Vasile, L.E.R., Galati.
∫ 1 √
𝑛
4. Fie 𝐼𝑛 = 1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2.
0
a) Sa se calculeze 𝐼2 .
b) Sa se arate ca sirul (𝐼𝑛 )𝑛≥2 este convergent si sa se determine limita sa.
Conf. dr. Jenica Cringanu, Univ. Galati
4.1.8 Hunedoara
1. Fie 𝐺 = (1, ∞) si legea 𝑥 ∗ 𝑦 = (𝑥 − 1)(𝑦 − 1) + 1, (∀)𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺.

a) Sa se arate ca (𝐺, ∗) este grup.
b) Sa se arate ca daca H este un subgrup al lui G care contine toate numerele

naturale din G, atunci H contine toate numerele rationale din G.
∫2. Calculati:
1
a) 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, ∞).
𝑥(1 + 𝑥)3
∫ 𝜋2
cos 2𝑥
b) 𝑑𝑥.
0 (sin 𝑥 + cos 𝑥)𝑛
3. Fie (𝐺, ⋅ ) un grup cu elementul neutru e astfel incat 𝑥−1 = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝐺

si 𝑎 ∈ 𝐺/ {𝑒}. Aratati ca oricare ar fi functia 𝑓 : 𝐺 → 𝐺, functia 𝑔 : 𝐺 → 𝐺,
g(x)=f(x)⋅f(ax), (∀)𝑥 ∈ 𝐺, nu este injectiva.
1 1 1 𝜋
4. a) Aratati ca: lim 𝑛( + 2 + ... + 2 )= .
𝑛→∞ 𝑛2 + 1 2 𝑛 + 22 𝑛 + 𝑛2 4
b) Dovediti ca (∀)𝑦 ∈ (0, 1), exista un sir (𝑦𝑛 )𝑛≥1 de numere reale astfel incat
1 1 1
lim 𝑛( 2 2
+ 2 2
+ ... + 2 ) = y.
𝑛→∞ 𝑛 + 𝑦1 𝑛 + 𝑦2 𝑛 + 𝑦𝑛 2
4.1.9 Iasi
1
{
cos , x ∕= 0
1. a) Demonstrati ca functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, f(x)= 𝑥 , are primitive
0, x =0
b) Dati exemplu de o functie neintegrabila care sa admita primitive si un exem-
plu de functie integrabila care sa nu admita primitive.
√ √
∫
2. a) Calculati 𝑙𝑛( 1 + 𝑥 − 1 − 𝑥)𝑑𝑥, 𝑥 ∈ (0, 1].
b) Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie cu proprietatea ca pentru orice functie continua

𝑔 : 𝑅 → 𝑅, functia f+g are proprietatea lui Darboux. Rezulta ca f este in mod
necesar continua?
3. a) Determinati toate subgrupurile grupului (𝑍13 ∗ , ⋅ ).

b) Fie (𝐺, ⋅ ) un grup cu 13 elemente si 𝑓 : 𝐺 → 𝐺, 𝑓 (𝑥) = 𝑥6 . Demonstrati ca
f este automorfism al lui G.
Subiect elaborat de Cristian Lazar
4.1.10 Prahova
1. Fie (𝐺, ⋅ ) un grup finit cu n elemente, 𝑛 ≥ 3, cu proprietatea: ∀𝑥 ∈ 𝐺, ∃𝑦 ∈ 𝐺

astfel incat 𝑥 = 𝑦 2 .
a) Demonstrati ca n este impar.
b) Demonstrati ca grupul (𝑍𝑛 , +), cu n impar, are proprietatea de mai sus.
Prof. Dorin Vasile, Ploiesti
2. Spunem ca o functie f are proprietatea∫ ”P” daca f continua pe [a,b] si

𝑣
∀𝑐 ∈ (𝑎, 𝑏), ∃𝑢, 𝑣 ∈ [𝑎, 𝑏], 𝑢 ∕= 𝑣 astfel incat 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = (𝑣 − 𝑢)𝑓 (𝑐), unde
𝑢
𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅, 𝑎 < 𝑏 fixati.
a) Pentru a=0 si b=2 aratati ca 𝑓 (𝑥) = 𝑥𝑒−𝑥 nu are proprietatea ”P”;
b) Sa se demonstreze ca pentru orice functie continua pe [a,b] care admite o
primitiva convexa pe [a,b] are proprietatea ”P”.
Prof. Octavian Purcaru, Ploiesti
3. Fie functiile f, F : [0, ∞) → [1, ∞), F(0)=1, [F(x)]=[f(x)], ∀𝑥 ≥ 0 si F

este o primitiva a functiei f. ([a] - partea intreaga a lui a);
a) Sa se arate ca exista o functie f cu aceste proprietati;
b) Demonstrati ca F este bijectiva;
𝐹 −1 (𝑥)
c) Calculati lim .
𝑥→∞ 𝑙𝑛 𝑥
Prof. Emil Vasile, Ploiesti
𝑥3𝑛−1 + 𝑥𝑛−1
∫
4. Fie 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ . Sa se calculeze: 𝑑𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.
𝑥4𝑛 − 𝑥2𝑛 − 1
Prof. Ion Nedelcu, Ploiesti
4.1.11 Sibiu
{ ( ) }
𝑢 0 2009
1. Fie multimea G= 𝐴 = /𝑢, 𝑣 ∈ 𝐶; 𝐴 = 𝐼2 ;
0 𝑣
a) Aratati ca G este parte stabila a multimii matricelor patratice de ordinul 2
in raport cu inmultirea matricelor.
b) Demonstrati ca (𝐺, ⋅ ) este grup abelian.
c) Cate elemente are grupul?
Prof. Carmen Reich-Sander
2. a) Determinati o primitiva a functiei:
𝑓 : [0, 2𝜋] → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = arcsin(sin 𝑥).
Prof. Carmen Reich-Sander
b) Calculati:
𝜋 𝜋 2𝜋 (𝑛 − 1)𝜋
lim (sin + sin + ... + sin ).
𝑛→∞ 3𝑛 3𝑛 3𝑛 3𝑛
Prof. Adriana Pasca
3. Fie (𝐺, ⋅ ) un grup finit cu proprietatea ca exista 𝑎 ∈ 𝐺, 𝑎 ∕= 𝑒, astfel incat

𝑥2 = 𝑒, ∀𝑥 ∈ 𝐺/ {𝑎}. Demonstrati ca 𝑎2 = 𝑒, unde e este elementul neutru al
grupului.
Gazeta Matematica
4. Fie 𝑓 : [𝑎, 𝑏] → (0, ∞) si 𝑔 : [𝑎, 𝑏] → [𝑎, 𝑏] functii continue pe [a,b]. Atunci

exista 𝑐 ∈ [𝑎, 𝑏] astfel incat:
∫ 𝑏 ∫ 𝑐 ∫ 𝑏
𝑔(𝑥)(𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = a 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + b 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥.
𝑎 𝑎 𝑐
Prof. Petru Vlad
4.1.12 Timis
1. Sa se calculeze primitivele functiei 𝑓 (𝑥) = 𝑐𝑜𝑠3 𝑥⋅ 𝑐𝑜𝑠8𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.
Prof. Aurel Dobosan, Lugoj
⎧ ⎛ ⎞ ⎫
⎨ 0 𝑎 0 ⎬
2. Fie G = 𝐴𝑎,𝑏 /𝐴𝑎,𝑏 = ⎝ 0 𝑎 0 ⎠ , 𝑎 ∈ 𝑅∗ , 𝑏 ∈ 𝑅 .
𝑎 𝑏 𝑎
⎩ ⎭
a) Aratati ca G este parte stabila a lui 𝑀3 (𝑅) in raport cu inmultirea matricilor;
b) (𝐺, ⋅ ) este grup comutativ;
c) Calculati 𝐴𝑛𝑎,𝑏 , oricare ar fi 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ ;
d) Determinati 𝑋 ∈ 𝐺 astfel incat 𝐴1,2 ⋅ 𝑋 = 𝐴2,1 .
Prof. Aurel Dobosan, Lugoj
3. Fie (𝐺, ⋅ ) un grup multiplicativ cu elementul unitate u, iar 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐺/𝑢

doua elemente cu proprietatea ca:
a = bab si b = aba
Aratati ca au loc egalitatile:

i) 𝑎2 = 𝑏2 , ii) 𝑎4 = 𝑢; iii) 𝑏−1 𝑎𝑏 = 𝑎−1 .
Prof. Mihai Chis
𝑒𝑥 − 𝑒−𝑥
4. Fie functiile 𝑓, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅, definite prin f(x) = sh(x)= , respectiv
2
𝑒𝑥 + 𝑒−𝑥
g(x)= ch(x) = . Aratati ca:
2
a) Functia f este bijectiva.
b) f’=g, g’=f si 𝑔 2 (𝑥) − 𝑓 2 (𝑥)=1, (∀)𝑥 ∈ 𝑅.
1
c) Functia inversa 𝑓 −1 este o primitiva a functiei ℎ : 𝑅 → 𝑅, √ .
𝑥2 +1
Prof. Mihai Chis
4.1.13 Vaslui
1. Fie a,c ∈ 𝑅, 𝑏 ∈ 𝑅𝑅, ¯ 𝐺𝑎,𝑏 = (𝑎, 𝑏) si legea de compozitie ” ∗ ” definita prin

𝐺𝑎,𝑏 astfel:
𝑥 ∗ 𝑦 = (𝑥 − 𝑎)(𝑦 − 𝑎) + 𝑐, (∀)𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺𝑎,𝑏 . Sa se arate ca:
a) Legea de compozitie ” ∗ ” este asociativa daca si numai daca a=c.
b) (𝐺𝑎,𝑏 , ∗) este grup daca si numai daca c=a si 𝑏 = ∞.
***
∫
sin 𝑥 + 2 cos 𝑥
2. Sa se calculeze: 𝑑𝑥.
3 + sin 2𝑥
Prof. Cozma Constantin
𝑥−1
3. Fie functia 𝑓 : (0, ∞) → 𝐺, f(x)= .
𝑥+2
a) Sa se determine multimea G si legea de compozitie Δ : 𝐺 × 𝐺 → 𝐺 astfel
∗
incat (𝑅+ , ⋅ ) ≈ (𝐺, Δ).
∗
}, 𝑛 ∈ 𝑁 .
b) Sa se calculeze |𝑥Δ𝑥Δ...Δ𝑥
{z
𝑛 𝑜𝑟𝑖
Prof. Cozma Constantin
4. Sa se arate ca functia continua 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 este periodica, de perioada T,

∫ 𝑥+𝑇
daca si numai daca pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅 avem: 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 = const.
𝑥
***
4.1.14 Valcea
1. Fie (𝐺, ∘) un grup finit si 𝐻 = {𝑥 ∈ 𝐺/𝑥𝑛 = 𝑒}; 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , n impar. Sa se

arate ca H are un numar impar de elemente.
***
√
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
2. Pe multimea 𝑅+ ∗
se introduce legea 𝑥 ∗ 𝑦 = 𝑎 𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑥+𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑦−𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑏 , unde a,b
∗
∈ 𝑅+ / {1}, n impar, 𝑛 ∕= 1. Sa se arate ca:
∗
a) (𝑅+ , ∗) este grup abelian;
∗
b) Grupul (𝑅+ , ∗) este izomorf cu grupul aditiv al numerelor reale.
***
∫ 1
3. Fie 0 < 𝑎 < 𝑏. Sa se calculeze lim ( [𝑏𝑥 + 𝑎(1 − 𝑥)]𝑡 𝑑𝑥).
𝑡→0 0
***
1
(1 + 𝑥4 )⋅ 𝑒𝑥
∫
4. Sa se calculeze: 𝑑𝑥.
−1 (1 + 𝑥6 )⋅ (𝑒𝑥 + 1)
G.M. Nr. 6 / 2007
Subiectul
∫𝑥 1.Fie 𝑓 : [0, ∞) → [0, ∞) o functie descrescatoare , astfel incat
0
𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 < 1,oricare ar fi 𝑥 ≥ 0.Sa se arate ca:
∫ 𝑥
a) lim 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 exista si este finita;
𝑥→∞ 0
b) lim 𝑥𝑓 (𝑥) = 0.
𝑥→∞
P.M.Tristar
Subiectul 2.Fie 𝐴 un inel comutativ cu 𝑛 elemente , 𝑛 ≥ 2.Sa se arate ca

urmatoarele afirmatii su8nt echivalente:
a) 𝑥2 = 𝑥 oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝐴;
b) numarul functiilor polinomiale 𝑓 : 𝐴 → 𝐴 este 𝑛2 .
Gazeta Matematica
∫ 1
Subiectul 3.Fie 𝑓 : [0, 1] → 𝑅 o functie continua astfel incat (𝑥−1)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 =
0
0. sa se arate ca:
∫ 𝑥 ∫ 𝑥
1
a) functia 𝐻 : [0, 1] → 𝑅, 𝐻(𝑥) = 𝑥 𝑡𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 − 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 daca 𝑥 ∈ (0, 1]
0 0
si 𝐻(0) = 0, indeplineste conditiile teoremei lui Rolle pe intervalul [0, 1];
∫ 𝑎
b) Exista un punct 𝑎 ∈ (0, 1) astfel incat 𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 𝑎𝑓 (𝑎).
0
Mateforum,Cezar Lupu
Subiectul 4.fie 𝐾 un corp finit cu 𝑞 elemente si 𝑛 ≥ 𝑞, 𝑛 ∈ 𝑁 .Sa se determine

probabilitatea ca alegand un polinom din multimea de grad 𝑛 din 𝐾[𝑋],acesta

sa nu aiba nici o radacina in 𝐾.
Marian Andronache,Bucuresti
Subiectul 1.Fie functia 𝑓 : [0, 1] → 𝑅 derivabila cu derivata continua astfel

∫1 ∫1
incat 0 (𝑓 ′ (𝑥))2 𝑑𝑥 ≤ 2 0 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥.
Sa se determine 𝑓 stiind ca 𝑓 (1) = − 16 .
G.Rene
Subiectul 2.Fie (𝐴, +, ⋅) un inel comutativ finit.Notam cu 𝑑 numarul divizo-

rilor lui zero , iar cu 𝑛 numarul elementelor nilpotente ale inelului. Sa se arate
ca :
a) daca 𝑥 si 𝑦 sunt nilpotente,atunci 𝑥 + 𝑦 si 𝑥 ⋅ 𝑦 sunt nilpotente.
b) 𝑛 divide 𝑑.
Dorel Mihet
Subiectul 3.Sa se determine numerele naturale 𝑛 ≥ 2 cu proprietatea ca in

inelul (𝑍𝑛 , +, ⋅) exact un element nu se poate scrie ca suma de doua patrate.
Marian Andronache
Subiectul 4.Sa se determine functiile 𝑓 : [0, 1] → [0, 1] continue si bijective cu

proprietatea ca
∫1 ∫1
0
𝑔(𝑓 (𝑥))𝑑𝑥 = 0
𝑔(𝑥)𝑑𝑥,
pentru orice functie continua 𝑔 : [0, 1] → 𝑅.
Dorin Andrica si Mihai Piticari

4.4.1 Concursul”Alexandru Myller”
1. Fie f, g doua functii polinomiale reale, de acelasi grad, ambele avand coefi-
cientul dominant egal cu 1. Daca g nu are radacini reale pozitive, calculati:
∫ 1
𝑓 (𝑛𝑥)
lim 𝑛 𝑥( − 1)𝑑𝑥
𝑛→∞ 0 𝑔(𝑛𝑥)
Radu Gologan
2. Fie A un inel.
a) Aratati ca daca 𝑥 ∈ 𝐴 este nilpotent (exista 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ cu 𝑥𝑘 = 0) atunci 1+x
este inversabil.
b) Daca A este finit, numarul elementelor inversabile este un numar prim iar
elementele neinversabile sunt nilpotente si numarul elementelor neinversabile
este mai mare sau egal cu numarul elementelor inversabile, aratati ca A are 4
elemente.
***
3. Sa se determine functiile continue 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 care verifica egalitatea:
𝑓 (𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑥) = (1 + 𝑥2 )𝑓 (𝑥),
pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅.
Al. Gabriel Mirsanu
4. Fie p, 𝑝 > 2, un numar prim si f un polinom cu coeficienti intregi de grad

p-1 cu proprietatea ca: pentru orice a,b numere intregi pentru care p divide
f(a)-f(b) rezulta ca p divide a-b. Aratati ca f are coeficientul dominant divizibil
cu p.
Marian Andronache
1. Intr-un grup (𝐺, ⋅ ) de ordin 6 si element neutru e se considera elementele a,b

𝑎 ∕= 𝑒, 𝑏 ∕= 𝑒, astfel incat 𝑎3 = 𝑒, 𝑏2 = 𝑒. Fie c = ab.
a) Aratati ca 𝑐 = 𝑏𝑎2 sau 𝑐 = 𝑏𝑎.
b) Calculati ordinul lui c cand 𝑐 = 𝑏𝑎2 , respectiv c = ba.
( )
1̂ 4̂
2. Fie matricea 𝐴 = ∈ 𝑀2 (𝑍5 ). Decideti daca multimea 𝐺 =
3̂ 2̂
{𝐴, 𝐴2 , 𝐴3 , 𝐴4 } este grup in raport cu inmultirea matricelor.
3. Fie 𝑓 : [0, ∞) → 𝑅, derivabila, cu derivata continua si satisfacand f(0) =

0. Aratati ca, daca 𝑓 (𝑥)𝑓 ′ (𝑥) ≥ 𝑥 pentru orice 𝑥 ∈ [0, ∞), atunci ∣𝑓 (𝑥)∣ ≥ ∣𝑥∣
oricare ar fi 𝑥 ∈ [0, ∞).
4. Fie 𝑓 : [0, 1] → 𝑅 o functie integrabila Riemann si (𝑥𝑛 )𝑛≥1 un sir conver-

gent de numere reale. Aratati ca sirul (𝑦𝑛 )𝑛≥1 dat de:
𝑛
∑ 𝑥𝑘 𝑘
𝑦𝑛 = 𝑓( )
𝑛 𝑛
𝑘=1
este convergent si sa i se calculeze limita.
4.4.3 Concursul ”Petru Morosan-Trident”
2𝑛𝑥 − 2𝑥
∫
1. Calculati: 𝑑𝑥, 𝑛 ∈ 𝑁 , 𝑥 ∈ 𝑅.
(1 + 2𝑥 )𝑛+1
Prof. Cantemir Iliescu, Curtea de Arges, Gazeta matematica nr. 3/2008

2. Pe R se defineste legea de compozitie:
𝑥 ∘ 𝑦 = 𝑥𝑦 − 𝑛(𝑥 + 𝑦) + 𝑛(𝑛 + 1), 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , n fixat.
Notam cu:
𝑥(𝑘) = 𝑥 ∘ ... ∘ 𝑥}, 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ , 𝑘 ≥ 2.

| ∘ 𝑥 {z
𝑘𝑜𝑟𝑖
a) Aratati ca: 𝑥(2𝑝) ≥ 𝑛, (∀)𝑝 ∈ 𝑁 ∗ , (∀)𝑥 ∈ 𝑅.

b) Sa se calculeze: (𝑛 + 1)(3) + (𝑛 + 2)(3) + ... + (𝑛 + 𝑛)(3) .
c) Sa se determine partile stabile finite ale lui R, in raport cu legea de compozitie
” ∘ ”.
Prof. Gheorghe Alexe, Braila
⎧
⎨ 1 − (1 − 𝑥2 )𝑛
3. Fie 𝑓 : [0, 1] → 𝑅, f(x) = , x ∈ (0, 1] , (∀)𝑛 ∈ 𝑁 ∗
⎩ 𝑛, 𝑥2
x =0
a) Aratati ca f este derivabila in 0.
∫ 1 ∫ 1
b) Demonstrati ca 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = −1 + 2𝑛 (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥.
0 0
c) Deduceti identitatea:
1 1 1 2⋅ 4⋅ 6⋅ ...⋅ (2𝑛)
𝐶𝑛1 − 𝐶𝑛2 + 𝐶𝑛3 − ... + (−1)𝑛−1 𝐶 𝑛 = −1 + .
3 5 2𝑛 − 1 𝑛 1⋅ 3⋅ 5⋅ ...⋅ (2𝑛 − 1)
Prof. Radu Vasile, Braila
1. Fie 𝑓 : [0, 3] → 𝑅 o functie de doua ori derivabila, cu 𝑓 ” continua, astfel

∫ 3 ∫ 3
incat f(3)=2, f’(3)=1 si 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥=6. Calculati 𝑥2 𝑓 ”(𝑥)𝑑𝑥.
0 0
***
2. Determinati functiile derivabila 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, cu proprietatea ca:
∫ 𝑥
2008
(𝑓 (𝑥))2009 = (𝑓 (𝑡)) 𝑑𝑡, oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝑅.
0
Cristinel Mortici
3. Determinati toate tripletele de numere complexe (p,q,r) astfel incat
G = {𝑧 ∈ 𝐶∣ 𝑧 3 + 𝑝𝑧 2 + 𝑞𝑧 + 𝑟 = 0} ⊂ 𝐶 ∗
sa fie grup in raport cu inmultirea numerelor complexe.
Revista Minus
∫ 1
1
4. Calculati: 𝑑𝑥.
−1 (3 + 𝑥2 )(1 + 𝑒𝑥 )
Gazeta Matematica
1. Se considera un grup comutativ (𝐺, ⋅ ), cu cel putin trei elemente. Fie a

si b doua elemente distincte ale grupului, diferite de elementul neutru. Sa se
determine functiile injective 𝑓 : 𝐺 → 𝐺, cu proprietatea:
f(af(x)y)=bf(xy), ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺.
D.M. Batinetu, Giurgiu.
2. Se considera o functie 𝑓 : [0, 1] → 𝑅, cu proprietatea:
∫ 1
(𝑥 − 1)2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 0.
0
Sa se arate ca exista 𝛼 ∈ (0, 1) astfel incat sa avem:
∫ 𝛼
(𝛼 − 𝑥)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 0.
0
I.V. Matei
3. Fie 𝑓 : [𝑎, 𝑏] → 𝑅 o functie de doua ori derivabila pe [a,b], cu f” continua

pe [a,b]. Presupunem ca f si derivatele sale sunt strict pozitive pe [a,b]. Sa se
demonstreze inegalitatea:
∫ 𝑏√ √
𝑓 ”(𝑥) 𝑓 (𝑏)𝑓 ′ (𝑏)
𝑑𝑥 ≤ 𝑙𝑛 .
𝑎 𝑓 (𝑥) 𝑓 (𝑎)𝑓 ′ (𝑎)
Sa se determine functiile f care satisfac cerintele enumerate si realizeaza egali-
tatea in relatia de mai sus.
Cristinel Mortici
4. Fie 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅, cu 𝑎 ∕= 0. Sa se determine functiile continue 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, cu

proprietatea:
∫ 𝑥
𝑓 (𝑎𝑥 + 𝑏 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡) = ax+b, ∀𝑥 ∈ 𝑅
0
Romeo Ilie
1. Fie 𝑓 : [0, 1] → 𝑅 continua si crescatoare pe [0,1]. Sa se arate ca oricare ar fi

𝑛 ∈ 𝑁 ∗ avem inegalitatea:
∫ 1 ∫ 1
𝑛 𝑛−1 2𝑛 + 1
(𝑡 + 𝑡 )𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 ≥ 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡.
0 𝑛(𝑛 + 1) 0
Emil C. Popa, Sibiu
2. Fie 𝑓 (𝑥) = 𝑎𝑛 𝑥𝑛 + 𝑎𝑛−1 𝑥𝑛−1 + ... + 𝑎1 𝑥 + 𝑎0 , 𝑛 ≥ 2, un polinom care are

toate radacinile reale si distincte.
a) Aratati ca polinomul 𝑝𝑓 (𝑥) = (𝑛−1)[𝑓 ′ (𝑥)]2 −𝑛𝑓 (𝑥)𝑓 ”(𝑥) are toate radacinile
complexe nereale.
b) Demonstrati ca:
(𝑛 − 𝑘)(𝑘 + 2)(𝑎𝑘+1 2 − 𝑎𝑘 𝑎𝑘+2 ) ≥ (𝑛 + 1)𝑎𝑘+1 2 , 𝑘 = 0, 𝑛 − 2.
Ioan Tincu, Sibiu
3. Functia 𝑓 : [−1, 1] → 𝑅, este integrabila si para.

∫ 1
𝜋 1
∫
a) Aratati ca 𝐼 = 𝑓 (𝑥) arccos 𝑥𝑑𝑥 = 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥.
−1 2 −1
∫ 1
arccos 𝑥
b) Calculati 𝐽 = 2
𝑑𝑥.
−1 1 + 𝑥
Doru Isac, Sibiu
4. Se considera multimea:
{( ) }
𝑎 ˆ𝑏
𝑀= 𝑎, ˆ𝑏 ∈ 𝑍7
/ˆ
ˆ
ˆ𝑏 ˆ
𝑎
( )
4̂ 3̂
si matricea 𝐴 = ∈ 𝑀 . Sa se rezolve in M ecuatia 𝑋 6 = 𝐴.
3̂ 4̂
GM 1/2008
Partea II
Probleme propuse
91
92
4.5 Probleme propuse
4.5.1 Clasa a IX a
1.Daca 𝑎, 𝑏, 𝑐 > 0 si abc=1,aratati ca:

𝑎2 (𝑏5 + 𝑐5 ) + 𝑏2 (𝑎5 + 𝑐5 ) + 𝑐2 (𝑎5 + 𝑏5 ) ≥ 2(𝑎 + 𝑏 + 𝑐)
Dragoi Marius,Posa Bogdan ,Revista Cardinal 1/2006
2.Sa se determine functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca:

𝑓 (𝑥) + 2𝑓 ([𝑥]) + 2𝑓 ({𝑥}) = 3𝑥2
Grigore C.Moisil 2003
3.Fie ABC si MNP doua triunghiuri avand H,respectiv 𝐻1 ortocentre,iar

−−−→ −−→
O,respectiv 𝑂1 centrele cercurilor circumscrise.Aratati ca, daca 𝐻𝐻1 + 2𝑂𝑂1 =
→
−
0 ,atunci cele doua triunghiuri au acelasi centru de greutate.
Olimpiada locala Olt 2003
4.Fe a,b,c numere reale strict pozitive astfel incat abc=1.Sa se arate ca:
1 + 𝑏𝑐 1 + 𝑎𝑐 1 + 𝑎𝑏
+ + ≥3
1+𝑎 1+𝑏 1+𝑐
Olimpiada locala Prahova 2003
5.Fie a,b,c numere strict pozitive astfel incat 𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑎𝑐 = 1.Sa se demon-

1 1 1 √ 𝑎𝑏 𝑏𝑐 𝑎𝑐
streze: + + ≥ 3+ + +
𝑎+𝑏 𝑏+𝑐 𝑎+𝑐 𝑎+𝑏 𝑏+𝑐 𝑎+𝑐
Olimpiada Harghita 2003
6.In triunghiul ABC,D,E si F sunt punctele in care bisectoarele interioare ale

unghiurilor A,B si respectiv C intersecteaza laturile sale.Demonstrati ca daca
AD,BE,CF formeaza un triunghiu,atunci triunghiul ABC este echilateral.
***
93
7.Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie cu proprietatea ca f(x+y)=f(x)+f(y) pentru oricare

x,y reale.Determinati multimea 𝐹 = {𝑥 ∈ 𝑅∣𝑓 (𝑥) = 𝑥},stiind ca este finita.
Olimpiada locala Sibiu 2005
8.Determinati 𝑚, 𝑛 ∈ 𝑅,astfel incat [𝑥] + [𝑥 + 𝑚] = [𝑛𝑥], ∀𝑥 ∈ 𝑅.
9.Daca 𝑥3 + 𝑦 2 > 4 si 𝑦 3 + 𝑥2 > 4, 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅,aratati ca 𝑥 + 𝑦 > 1.
Alexandru Cojocaru 2005
10.Fie triunghiul ABC si M mijlocul laturii (BC).Daca triunghiul ABC veri-

fica proprietatea ca pentru orice 𝑃 ∈ (𝐴𝐵) exista 𝑄 ∈ (𝐴𝐶) astfel incat centrul
de greutate al triunghiului MPQ apartine bisectoarei unghiului BAC,atunci tri-
unghiul ABC este isoscel.
Olimpiada locala Constanta 2007
11.Sa se arate ca exista o infinitate de valori ale lui 𝑎 ∈ 𝑍 ∗ pentru care

ecuatia 2𝑎2 𝑥2 + 2𝑥 − 1 = 0 sa admite radacini rationale.
Olimpiada locala Suceava 2007
12.Aflati aria unui patrat pentru care exista un punct P in interiorul sau cu
∣𝑃 𝐴∣ =, 1∣𝑃 𝐵∣ = 2, ∣𝑃 𝐶∣ = 3.
Vranceanu-Procopiu 2005
√ 13.Aratati ca oprice functie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea 𝑓 (𝑥 + 1) + 𝑓 (𝑥 − 1) =

2𝑓 (𝑥), ∀𝑥 ∈ 𝑅 este periodica.Dati exemplu de astfel de functie.
Mathematica-Modus Vivendi 2005
14.Sa se determine functiile 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 care verifica relatia 𝑓 (𝑥3 ) − 𝑓 (𝑦 3 ) =

(𝑥 + 𝑥𝑦 + 𝑦 2 )(𝑓 (𝑥) − 𝑓 (𝑦))
2
Grigore C.Moisil 2005

94
𝐴𝑀
15.Fie ABCD un patrulater convex,𝑀 ∈ (𝐴𝐷) si 𝑁 ∈ (𝐵𝐶) cu 𝑀 𝐷 =
𝐵𝑁
𝑁 𝐶 .Notam cu P si Q intersectia dreptei MN cu BD si respectiv AC.Sa se arate
ca [MP]=[NQ] daca si numai daca 𝐴𝐵∥𝐶𝐷
Cristian S.Calude 2007
16.Demonstrati inegalitatea :
∣𝑥 + 𝑦∣ + ∣𝑦 + 𝑧∣ + ∣𝑧 + 𝑥∣ ≤ ∣𝑥∣ + ∣𝑦∣ + ∣𝑧∣ + ∣𝑥 + 𝑦 + 𝑧∣, ∀𝑥, 𝑦, 𝑧 ∈ 𝑅
Inegalitatea lui E.Hlawka
4.5.2 Clasa a X a
1.Fie numerele reale a,b,c astfel incat 𝑎 ≥ 𝑏 ≥ 𝑐 > 1.Sa se demonstreze ca este
adevarata inegalitatea 𝑙𝑜𝑐𝑐 (𝑙𝑜𝑔𝑐 𝑏) + 𝑙𝑜𝑐𝑏 (𝑙𝑜𝑔𝑏 𝑎) + 𝑙𝑜𝑐𝑎 (𝑙𝑜𝑔𝑎 𝑐) ≥ 0.
Dan Barbilian 2007
2.Sa se afle solutiile pozitive ale ecuatiilor:

1
a)4𝑥 + 4 𝑥 = 18
1
b)9𝑥 + 9 𝑥 = 84
3.Sa se arate ca pentru orice 𝑎, 𝑏 ∈ 𝐶 de modul 1,are loc inegalitatea:

∣𝑎 + 1∣ + ∣𝑏 + 1∣ + ∣𝑎𝑏 + 1∣ ≥ 2
Olimpiada Buzau 2008
4.Sa se determine functiile injective 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea ca :

𝑓 (𝑓 (𝑥) + 𝑦) = 𝑓 (𝑥) + 𝑓 (𝑦), ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝑅
Olimpiada Caras 2008
5.Fie a,b,c trei numere complexe cu proprietatile : ∣𝑎∣ = ∣𝑏∣ = ∣𝑐∣ si abc=ab+bc+ac=1.Sa
se calculeze a+b+c.
Olimpiada Neamt 2008

95
6.Sa se arate ca ecuatia 𝑧 3 + 𝑧 2 + 𝑧 − 6 = 0 nu are radacini de modul egal

cu 2.
Grigore Moisil 2008
7.Fie A,B,C,D patru puncte din plan,distincte,de afixe a,b,c,d astfel incat
𝑎2 + 𝑏2 = 𝑏2 + 𝑐2 = 𝑐2 + 𝑑2 = 0.Aratati ca ABCD este patrat.
Radu Miron 2007
8.Fie ABC un triunghi si G centrul sau de greutate astfel incat:

𝐵𝐶 + 𝐴𝐺 = 𝐴𝐶 + 𝐵𝐺 = 𝐴𝐶 + 𝐶𝐺.Aratati ca triunghiul ABC este echilateral.
Arhimede 2007
9.Fie numerele 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑁 cu a+b=9.Care este valoarea minima a expresiei

2𝑎 + 4 𝑏 .
Ion Barbu 2007
10.Rezolvati in R sistemul format din ecuatiile: 3𝑥 + 4𝑦 = 5𝑧 ;3𝑦 + 4𝑧 =

5 ;3𝑧 + 4𝑧 = 5𝑦
𝑥
Traian Lalescu 2007
11.Rezolvati ecuatia : 4𝑥 + 9𝑥 + 25𝑥 = 6𝑥 + 10𝑥 + 15𝑥 .
Olimpiada Iasi 2004
12.Fie a un numar complex nenul, cu proprietatea ca exista un numar intreg

n astfel incat 𝑎𝑛 si 𝑎𝑛+1 sunt intregi.Sa se arate ca a sau 𝑎1 sunt intregi.
Nicolae Teodorescu 2007
4.5.3 Clasa XI
1.Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶) doua matrice ce satisfac realatiile 𝐴𝑝+𝑞 + 𝐵 𝑝+𝑞 = 𝑂𝑛 si

𝐴𝑝 𝐵 𝑝 − 𝐵 𝑞 𝐴𝑞 = 𝐼𝑛 , unde 𝑝, 𝑞 ∈ 𝑍.Aratati ca 𝐵 𝑝 𝐴𝑝 − 𝐴𝑞 𝐵 𝑞 = 𝐼𝑛
96
Posa Bogdan,Marius Dragoi RMT 3/2008
2.Fie 𝐴 ∈ 𝑀3 (𝑅) o matrice simetrica si inversabila. Aratati ca det(𝐴2 +

𝐼3 ) + det(𝐴−2 + 𝐼3 ) ≥ 16
Posa Bogdan,Marius Dragoi RMT 3/2008
3.Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie continua pe Q cu proprietatea:

𝑓 (𝑥) < 𝑓 (𝑥 + 𝑛1 ),pentru orice x real si n natural.Sa se arate ca f este crescatoare
pe R .
Al.Myller 2008
4.Fie 𝑓 : 𝑅+ → 𝑅+ pentru care are loc relatia 𝑓 (𝑓 (𝑥)) + 9𝑥 = 𝑓 (6𝑥), ∀𝑥 ∈

𝑅+ .Aratati ca 𝑓 (𝑥) ≥ 3𝑥.
Posa Bogdan,Marius Dragoi Recreatii Matematice 2/2008
5.Fie A o matrice de ordinul doi astfel incat Tr(A)=1.Sa se arate ca det(𝐴2 +

𝐴 + 𝐼3 ) ≥ 3
Olimpiada Mures 2004
6.Fie 𝐴 ∈ 𝑀2 (𝑍) o matrice pentru care exista un n natural astfel incat

𝐴𝑛 = 𝐼2 .Sa se arate ca exista k natural 1 ≤ 𝑘 ≤ 6 astfel incat 𝐴𝑘 = 𝐼2
Olimpiada Mures 2005
7.Fie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 o functie cu proprietatea lu Darboux .Sa se arate ca f este

crescatoare pe multimea numerelor irationale atunci f este continua.
Al.Myller 2005
8.Se considera o functie 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 cu proprietatea:

𝑓 (𝑥 + 1)𝑓 (𝑥) + 𝑓 (𝑥 + 1) + 1 = 0, ∀𝑥 ∈ 𝑅.Demosntrati ca urmatoarele afirmatii
sunt echivalente:
a)Ecuatia f(x)=-1 nu are solutii in R .
b) f nu este continua
97
Arhimede 2007
9.Determinati toare polinoamele P cu coeficienti reali cu proprietatea ca

∕ 𝑃 (𝐵).
pentru orice matrice reale de ordinul 2 distincte avem 𝑃 (𝐴) =
Olimpiada Dolj 2003
10.Fie A si B doua matrice de ordinul doi.Sa se arate ca daca det(𝐴𝐵+𝐵𝐴) ≤

0 atunci det(𝐴2 + 𝐵 2 ) ≥ 0
Olimpiada Harghita 2003
11.Sa se arate ca 𝑝(𝑥) = det(𝐴 + 𝑥𝐴𝑡 ) este un polinom simetric , unde

𝐴 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅).
12.Fie 𝑛 ∈ 𝑁 ,n impar si 𝐴 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅).Daca 𝐴2 = 𝑂2 sa se demonstreze ca

det(𝐴 + 𝐼𝑛 ) ≥ det(𝐴 − 𝐼𝑛 ).
13.Fie 𝐴, 𝐵 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅) cu proprietatea ca 3𝐴2 + 𝐵 2 = 𝐴𝐵 − 𝐵𝐴.Sa se de-

mosntreze da daca A este inversabila atunci n este divizibil cu 3.
Laurentiu Duican 2007
4.5.4 Clasa XII

∫𝑏
1.Sa se determine functiile continue 𝑓, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅 astfel incat 𝑎
𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 =
∫𝑏
𝑔(𝑎) − 𝑔(𝑏) si 𝑎 𝑔(𝑥)𝑑𝑥 = 𝑓 (𝑎) − 𝑓 (𝑏)
2.Sa∫se determine functiile continue 𝑓 : 𝑅+ → 𝑅 cu proprietatea:

𝑥
𝑓 (𝑥) = 0 𝑓 (𝑥 − 𝑡)𝑓 (𝑡) pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅+ .
Laurentiu Duican 2007
3.Fie (𝐺⋅ ) un grup cu 2004 elemente si fie 𝑎 ∈ 𝐺, ord(a)=3.Sa se rezolve in

grupul G ecuatia 𝑥2003 = 𝑎
Dana Heuberger
98
4.Fie G un grup finit cu proprietatea ca ord(G) este liber de patrate.Sa se

demonstreze ca G este ciclic.
5.Fie 𝐴(+⋅ ) un inel cu proprietatea ca 𝑥6 = 𝑥5 , ∀𝑥 ∈ 𝐴.Sa se arate ca inelul

este comutativ.
6.Sa se arate ca daca intr-un inel A cu element-unitate avem 𝑥6 = 𝑥, pentru

orice 𝑥 ∈ 𝐴 , atunci 𝑥2 = 𝑥 pentru orice 𝑥 ∈ 𝐴.
7.Fie A un inel astfel incat 𝑥𝑛+5 = 𝑥𝑛 ,pentru orice 𝑥 ∈ 𝐴.Aratati ca inelul

A este comutativ.
8.Fie A un inel cu element-unitate avand 2𝑛 − 1 elemente inversabile si cel

mult tot atatea elemente neinversabile.Sa se demonstreze ca A este corp cu 2𝑛
elemente.
∗
9.Determinati functiile derivabile𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅+ care indeplinesc
urmatoarele conditii:
a)𝑓 ′ 𝑔 + 𝑓 𝑔 ′ = 𝑓 2 + 𝑔 2
b)𝑔 2 (𝑥) + 𝑓 2 (𝑥) = 𝑥
c)f(0)=0
Bogdan Stoean
Partea III
Indicatii si raspunsuri
99
100
4.6 Clasa IX
Arges
2.Avem 𝑥2 = 𝑥 + 𝑛𝑡 unde t este ratia progresiei,iar 𝑛 ∈ 𝑁 .Deci 𝑥3 =

𝑥 + 𝑥𝑛𝑡 = 𝑥 + 𝑛𝑡 + 𝑥𝑛𝑡 = 𝑥 + 𝑛(𝑥 + 1)𝑡.Deci si 𝑥3 este termen al progre-
2
siei.Prin inductie se arata ca 𝑥𝑛 apartine progresiei.
3.a)𝑓 (𝑥 + 4) + 𝑓 (𝑥) = 𝑓 (𝑥 + 2) ⇒ 𝑓 (𝑥 + 4) = 𝑓 (𝑥 − 2) deci functia f este

periodica cu perioada 6.
b)Se verifica
4.A se vedea manualul
Cluj
1 𝑥2 +1 17 𝑥2 +1 𝑥2 +1
1.𝑥 ∈ [−4, 4] ⇒ 1 ≤ 𝑥2 + 1 ≤ 17 ⇒ 5 ≤ 5 ≤ 5 , 5 ∈𝑍 ⇒ 5 ∈
{1, 2, 3} 𝑒𝑡𝑐...
2.Se explicita partile reale si avem de efectuat intersectia [3𝑘+2, 3𝑘+5)∩[2𝑘+

3, 2𝑘+5).Se analizeaza cele 4 cazuri posibile si se obtine solutia [1, 2)∪[3, 7)∪[8, 9)
3.Se trec toti memebri in partea stanga si fie q ratia progresiei:

4𝑛 2
𝑏21 (1− 𝑞 2 + 𝑞 4 − ... − 𝑞 2𝑛−2 )(1 − 𝑞 4𝑛 ) = 𝑏21 (1−𝑞
1+𝑞 2
)
≥0
4.a)Se foloseste inegalitatea Cauchy-Buniakowski

b)Se aplica inegalitatea de la punctul a)
5.Fie O centrul cercului circumscris patrulaterului.Daca 𝐻𝑎 este ortocen-

−−→
trul triunghiului BCD atunci conform relatiei lui Sylvester avem: 𝑂𝐻𝑎 =
−−→ −−→ −−→ −−−→ 1 −→ −−→ −−→ −−→ −−−→ −−−→ −−−→
𝑂𝐵 + 𝑂𝐶 + 𝑂𝐷,deci 𝑂𝑀𝑎 = 2 (𝑂𝐴 + 𝑂𝐵 + 𝑂𝐶 + 𝑂𝐷 = 𝑂𝑀𝑏 = 𝑂𝑀𝑐 = 𝑂𝑀𝑑
Dolj
101
√
1.Se tine cont de observatia : exista 2k+1 numere naturale p cu [ 𝑝] = 𝑘.
2.Se obtine 𝑓 (𝑥) = 𝑥2 + 1
3.Inegalitatea data este echivalenta cu urmatoarea:

1 + 𝑞 2 + ... + 𝑞 10 ≥ 11𝑞 5 ,inegalitate care reiese din inegalitatea mediilor.
4.Totul rezulta din relatia lui Sylvester.
Galati
1.Solutiile ecuatiei sunt − 23 , 0, 23

{ }
sin 53∘ − 2 cos 40∘ sin 13∘ sin 40∘ cos 13∘ + cos 40∘ sin 13∘ − 2 cos 40∘ sin 13∘
2.𝐸 = ∘
= =
∘
cos 63 cos 63∘
sin 27
=1
cos 63∘
3.Folosind inegalitatea din enunt se ajunge la:

1 1
1−𝑎1 + 1−𝑎 2
+ ... + 1−𝑎1𝑛−1 < 𝑎1𝑛 − 𝑎11 .Cum 1−𝑎
1
𝑖
> 1, 𝑖 = 1, 𝑛 obtine ca 𝑛𝑎𝑛 < 1
si cum 𝑛𝑎𝑛 > 0 rezulta concluzia.
4.a)Se aplica teorema lui Menelaus in triunghiurile ABA’ si ACA’.

b) si c) Se aplica teorema lui Ceva
Iasi
1.Fie 𝑥 = 𝑛 + 𝑎, 𝑛 ∈ 𝑁 𝑎 ∈ (0, 1).Ecuatia data devine (𝑛 + 𝑘)𝑎 = (𝑛 + 𝑎)𝑘,de

unde obtinem ca 𝑛(𝑘 − 𝑎) = 0.In concluzia: daca k=0 soluia este [0, 1) ∪ 𝑍,iar
cand 𝑘 ∈ 𝑍 solutia este [0, 1)
2.Inegalitatea de demonstrat se sparge in inegalitati de tipul:

𝑎+𝑏
𝑎2 +𝑏2≤ 12 ( 𝑎1 + 1𝑏 )
102
3.Consideram P mijlocul lui (NQ).Atunci 2𝑀 𝐴 + 5𝑀 𝐷 = 7𝑀 𝑁 si 3𝑀 𝐵 +

4𝑀 𝐶 = 7𝑀 𝑄.Deci 2𝑀 𝐴 + 3𝑀 𝐵 + 4𝑀 𝐶 + 5𝑀 𝐷 = 72 𝑀 𝑃 .Fie k valoarea con-
stanta data.
Prin urmare locul geometric cerut este un cerc de centru P si raza 72 𝑘.
1
4.a)Se arata ca 𝑀 𝐷 = − 14 𝑀 𝐶.
b)Se aplica teorema lui Menelaus in triunghiul BDC si se foloseste punctul an-
terior.
Sibiu
1.Pentru n=1 se obtine 𝑥1 = 1.Se demonstreaza prin inductie ca 𝑥𝑛 = 𝑛
2.a)Calcul direct
b)Daca n=0 atunci 𝑆0 = 2,si 𝑆1 = 12
Avem 𝑆𝑛+1 = 12𝑆𝑛 −35𝑆𝑛−1 .Presupunem ca exista 𝑛 ≥ 1 astfel incat 𝑆𝑛 ∣𝑆𝑛+1 ,deci
exista k astfel incat 𝑆𝑛+1 = 𝑘𝑆𝑛 ⇒ 35𝑆𝑛−1 = (12 − 𝑘)𝑆𝑛 .Cum 35 nu divide pe
12-k,5 sau 7 trebuie sa divida pe 𝑆𝑛 ,imposibil.
4.a)A se vedea manualul

b)Se foloseste punctul a)
Timis
1.
Se folosesc urmatoarele proprietati:
i)Daca 𝑥 ∈ 𝑍 atunci [𝑥] + [−𝑥] = 0
i)Daca 𝑥 ∕∈ 𝑍 atunci [𝑥] + [−𝑥] = 1
2.a)Se exprima vectorial AA’ si AM in functie de laturile triunghiului ,de

unde si AA’A”.
3.Avem 𝑎2 + 1 > 𝑎, 𝑏2 + 1 > 𝑎, 𝑐2 + 1 > 𝑐,care prin insumare dau 𝑎2 + 𝑏2 +

𝑐2 + 3 > 𝑎 + 𝑏 + 𝑐.Folosind relatia 𝑎2 + 𝑏2 + 𝑐2 = (𝑎 + 𝑏 + 𝑐)2 − 2(𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑎𝑐)
se ajunge la concluzie.
103
4.a)Teorema lui Ceva

−→ −→ −→ −→ −−→ −→ −−→ −→ −→ −−→ −−→
b)𝑃 𝑆 =𝑃 𝐴+𝐴𝑆 = 𝑃 𝐴 + 𝑦(𝑃 𝐵 − 𝑃 𝐴) + 𝑧(𝑃 𝐶 − 𝑃 𝐴) = 𝑥𝑃 𝐴 + 𝑦 𝑃 𝐵 + 𝑧 𝑃 𝐶
Vaslui
2.𝑥𝑦 + 𝑦𝑧 + 𝑧𝑥 − 𝑥𝑦𝑧 = (1 − 𝑥)(1 − 𝑦)(1 − 𝑧)

1 − 𝑥 = 𝑦 + 𝑧 ≥ 0 si analoagele iar concluzia se obtine usor
3.Se scriu vectorii de pozitie ale centrelor de greutate 𝐺1 , 𝐺2 , 𝐺3 , 𝐺, 𝐺′ , 𝐺”

si se calculeaza 𝐺𝐺′
4.a)Se scrie relatia din enunt pentru toate valorile de la 1 la n si se insumeaza.

b)Se obtine 𝑓 (𝑛) = 2𝑛+2 − 2(𝑛 + 2) si n=1 si n=2 verifica cerinta.
Alexandru Myller
1.Pentru n=1 putem alege A orice multime cu 1 element

Daca 𝑛 ≥ 2 ,schimband a si b intre ele rezulta 𝑎(𝑏3 + 6) = 𝑏(𝑎3 + 6) , de unde
𝑎𝑏(𝑎 + 𝑏) = 6.
Apoi,daca a,b,c sunt trei element diferite ale multimii A atunci 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∕= 0 si
𝑎 + 𝑏 + 𝑐 = 0.Deci A are cel mult 3 elemente.
In sfarsit, pentru n=2 putem lua A=1,2 si pentru n=3 putem lua A=1,2-3
{ }
2.Trebuie eliminate cel putin unul dintre 𝑎, 𝑎2 ,deci cel putin 10 elemente.
Pe de alta parte,daca eliminam 1,2...10 ramane o multime de tipul cerut.
Unirea
√ √
1.Fie 𝑛 ∈ 𝑁, [ 𝑥2 ] = 𝑛.Avem {4𝑥} = 4 5 − 7 − 𝑛.Din 0 ≤ 4 5 − 7 − 𝑛 < 1
√
obtinem n=1 si deci {𝑥} = 5 − 2 etc
2.Fie T intersectia dreptelor AD si BC.Se aplica teorema lui Menelaus in

triunghiul ATC cu D,E,B coliniare si folosind si relatia din enunt se ajunge la
asemanarea triunghiurilor TDC si TBA.
Observatie:in cazul in care AD si BC sunt paralele atunci se arata usor ca ABCD
este trapez isoscel,iar orice trapez isoscel este inscriptibil.
104
3.Fie 𝑎𝑛 = 𝑎0 + 𝑛𝛼, 𝑏𝑛 = 𝑏0 + 𝑛𝛽.Deducem ca 𝑎𝑛 𝑏𝑛 = 𝐴 + 𝐵𝑛 + 𝑛2 𝐶,unde

𝐴 = 𝑎0 𝑏0 , 𝐴 = 𝑎0 𝛽 + 𝑏0 𝛼, 𝐶 = 𝛽𝛼.Folosind acestea se obtine 𝑢𝑛 = 0.
4.Fie A’ mijlocul lui BC.Paralela IL la AB taie BA’ in K.OL taie BC in

M.Aplicam relatia lui Menelaus in triunghiul AA’C si se obtine ca MC=LC
ceea ce este echivalent cu concluzia noastra.
Trident
1
1.Se face 𝑥 → 𝑥 si se ajunge 𝑓 (𝑥) = (𝑥 + 3)2 iar suma ceruta se calculeaza
usor.
2.Aplica
√ inegalitatea
√ CBS si √
obtinem: √ √ √
(𝑛2 − 1)([ 1]2 + [ 2]2 + ... + [ 𝑛2 − 1]2 ) ≥ ([ 1] + [ 2] + ... + [ 𝑛2 − 1])2
√ √ √
Tinand cont de egalitatea [ 1] + [ 2] + ... + [ 𝑛2 − 1] = 𝑛(𝑛−1)(4𝑛+1)
6 rezulta
inegalitatea ceruta.
3a)Aplica relatia medianei in triunghiurile FMH,EFG si EGH

b)Construim bisectoarele unghiurilor ADB si ADC care taie laturile AB si AC
in punctele E si F.Fie M si N mijloacele segmentelor AD si EF.Aplicand punc-
tul a) in patrulaterul AEDF si tinand cont ca triunghiul EDF este dreptunghic
obtinem 𝐴𝐸 2 + 𝐴𝐹 2 = 𝐴𝐷2 + 4𝑀 𝑁 2 ⇒ 𝐴𝐸 2 + 𝐴𝐹 2 ≤ 𝐴𝐷2 (1).Aplicand
teorema bisectoarei in triunghiurile ABD si ADC si folosind relatiile obtinute
se ajunge la echivalenta relatiei (1) cu concluzia.
Vasile Dumitrache
1.Scazand primele doua ecuatii obtinem (𝑥−𝑦)(𝑥+𝑦 −𝑧) = 0 si se analizeaza

ambele cazuri.
𝑎1 𝑎2 𝑎𝑎 𝑎1
2. + + ... + ≤ +
𝑎1 𝑎2 + 𝑛 − 1 𝑎2 𝑎3 + 𝑛 − 1 𝑎𝑛 𝑎1 + 𝑛 − 1 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1
𝑎1 𝑎𝑎 𝑎1 + 𝑎2 ... + 𝑎𝑛
+ ... + = Deci ramane de
𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1
aratat ca 𝑎1 + 𝑎2 ... + 𝑎𝑛 ≤ 𝑎1 𝑎2 ...𝑎𝑛 + 𝑛 − 1.Aceasta ultima inegalitate se obtine
tinand ca daca 𝑥, 𝑦 ∈ (0, 1) atunci (1 − 𝑥)(1 − 𝑦) ≥ 0 adica 𝑥 + 𝑦 ≤ 𝑥𝑦 + 1.
105
3.Fie ABC triunghiul data.Se duc paralele prin punctul P la laturile tri-
unghiului ABC ca taie latura BC in M si Q , latura AC in N si T si latura AB
in R si S . In triunghiurile PMQ,PNT si PRS avem 𝑃 𝑃1 , 𝑃 𝑃2 , 𝑃 𝑃3 mediane.Se
scrie relatia medianei vectorial si se aduna cele 3 relatii.
Victor Valcovici
1.Se aplica inegalitatea mediilor si apoi CBS.
2.Se exprima 𝐺𝐼1 si 𝐺𝐼2 ,vectorial , in functie de AB si AC.
3.Fie (𝑎𝑛 )𝑛≥1 progresia aritmetica.Printre termenii progresiei se gasesec 𝑎1 , 𝑎2 =

𝑘
−1
(1 + 𝑟)𝑎1 , 𝑎1 (2𝑟 + 1) = 𝑎1 (1 + 𝑟)2 , ..., 𝑎1 (1+𝑟)𝑟 = (1 + 𝑟)𝑘 𝑎1 .
Grigore Moisil
1.Se aplica CBS.
2.𝑎 = 0, 𝑏 = 1, 𝑐 = 8, 𝑑 = 2
3.12𝑎 = ∣𝑓 (2) − 2𝑓 (1) + 2𝑓 (−1) − 𝑓 (−2)∣ ≤ ∣𝑓 (2)∣ + 2∣𝑓 (1)∣ + 2∣𝑓 (−1)∣ +
∣𝑓 (−2)∣ ≤ 12.Se obtine 𝑎 = 1, 𝑏 = 0, 𝑐 = −3, 𝑑 = 0
4.𝛼 = 1
Laurentiu Duican
1.Avem 𝐴 = 𝐵∪𝐶, unde 𝐵 = {𝑥 ∈ 𝑅∣𝑓 (𝑥) = 𝑥} iar 𝐶 = {𝑥 ∈ 𝑅∣𝑎𝑓 (𝑥) + 𝑎𝑥 + 𝑏 + 1 = 0}

si raman de studiat doua ecuatii de gradul 2.
2.Functia f(x) este crescatoare.

Fie 𝑘 ∈ 𝑍.Avem 𝑓 (𝑥) ∈ [𝑘, 𝑘 + 1], ∀𝑥 ∈ (𝑘, 𝑘 + 1).Presupunem ca exista 𝑎 ∈
(𝑘, 𝑘 + 1) astfel incat f(a)=k+1.Atunci 𝑓 (𝑛𝑎) ≥ 𝑛𝑓 (𝑎) = 𝑛(𝑘 + 1).Contradictie
cu faptul ca f este monoton crescatoare.
106
3.a)x,y,z,t se pot reprezenta sub forma:

𝑥 = 𝑚 − 𝑏, 𝑦 = 𝑚 − 𝑎, 𝑧 = 𝑚 + 𝑎, 𝑡 = 𝑚 + 𝑏.Cu acestea inegalitatea este evidenta.
b)Se aplica punctul a)
4.Din AP=AQ cu P situat pe inaltimea din A obtinem 𝑃 ∈ (𝐵, 𝑄),MA per-

pendicular pe BC si unghiurile PAQ si ABC
√ egale.
𝐴𝑃 𝑄 𝑐𝑜𝑠𝐵(1 − 𝑐𝑜𝑠𝐵) ( 2 − 1)2
Se obtine = ≤
𝐴𝐵𝐶 2(1 + 𝑐𝑜𝑠𝐵) 2
Gheorghe Lazar
1.Se cauta o functie liniara cu proprietatea din enunt.Se obtine 𝑓 (𝑥) =

− 92 𝑥 + 59
2.Se foloseste inegalitatea dintre media aritmetica si media patratica.
4.6.1 Olimpiada Judeteana
Subiectul 1.Observam ca vectorii 𝐷𝐴+ ⃗ ⃗ si 𝐸𝐴+

𝐷𝐵 ⃗ 𝐸𝐶 ⃗ au , respectiv directiile
⃗ si 𝐴𝐶
vectorilor necoliniari 𝐴𝐵 ⃗ , deci suma lor este 0 doar dacac amandoi sunt
0.
Rezulta ca punctele 𝐷 si 𝐸 sunt mijloacele segmentelor AB si AC , deci 𝑇 este
centrul de greutate al triunghiului 𝐴𝐵𝐶 .Din relatia 𝑇⃗𝐴 + 𝑇⃗𝐵 + 𝑇⃗𝐶 = 0 rezulta
𝛼 = −1.
Subiectul 2.Vom incerca sa eliminam 10 elemente astfel incat printre cele

ramase sa nu existe 10 in progresie aritmetica.Observam ,mai intai, ca numerele
din fiecare linie si din fiecare coloana sunt in progresie aritmetica , deci va trebui
sa eliminam cate un numar din fiecare linie si din fiecare coloana .Implicit rezulta
ca oricare 2 dintre cele 10 numere eliminate trebuie sa fie din linii si coloane
diferite.
Apoi, daca numarul eliminat din linia 𝑖, 1 ≤ 𝑖 ≤ 9 , se afla pe coloana 𝑘 , atunci
numarul eliminat din linia 𝑖 + 1 trebuie sa se afle pe o coloana 𝑙, cu 𝑙 < 𝑘 ,altfel,
intre cele 2 numere raman in tabel neeliminate cel putin 10 numere consecutive
,care formeaza o progresie aritmetica.
Deducem ca,pentru a nu ramane in tabel 10 numere pe aceeasi linie sau coloana
sau 10 numere consecutive , trebuie sa eliminam numerele 10,19,28,...,91(adica
numerele de pe diagonala secundara a tabelului ). Dar atunci raman neeliminate
107
numerele 11,20,29,38,47,56,65,74,83 si 92 care formeaza o progresie aritmetica

cu ratia 9.
Sa remarcam ca pozitionarea numerelor intr-un tabel a fost facuta doar pentru
a indica solutia de mai sus.
Subiectul 3.a) Inegalitatea este echivalenta cu

3 3
(𝑥2 + 2𝑥𝑦 + 𝑦 2 )( 𝑥𝑎2 + 𝑦𝑏 2 ) ≥ 𝑎3 + 3𝑎2 𝑏 + 3𝑎𝑏2 + 𝑏3
sau
𝑥3 𝑏3 𝑎3 𝑦 𝑏3 𝑥 𝑎3 𝑦 2 2 2
𝑦 2 + 2 𝑥 + 2 𝑦 + 𝑥2 ≥ 3𝑎 𝑏 + 3𝑎𝑏 .
Observam ca; √
𝑥2 𝑏3 𝑎2 𝑦 𝑥2 𝑏3 𝑎3 𝑦 𝑎3 𝑦 3 3 6
𝑦 2 + 2 𝑥 = 𝑦 2 + 𝑥 + 𝑥 ≥ 3 𝑏 𝑎 = 3𝑎2 𝑏.
Analog,
3 3 2
2 𝑏 𝑦𝑥 + 𝑎𝑥𝑦2 ≥ 3𝑎𝑏2 .
de unde prin adunare obtinem inegalitatea ceruta.
b)Folosind inegalitatea precedenta , avem:
𝑎3 𝑏3 𝑐3 (𝑎+𝑏)3 𝑐3 (𝑎+𝑏+𝑐)3
𝑥2 + 𝑦 2 + 𝑧 2 ≥ (𝑥+𝑦)2 + 𝑧 2 ≥ (𝑥+𝑦+𝑧)2 = 𝑎 + 𝑏 + 𝑐.
Subiectul 4.Pentru 𝑥 = 𝑦 obtinem :

𝑓 (2𝑥)+𝑓 (𝑥) 2𝑥+𝑓 (𝑥)
2𝑥+𝑓 (𝑥) = 𝑓 (2𝑥)+𝑓 (𝑥)
de unde
𝑓 (2𝑥)+𝑓 (𝑥)
2𝑥+𝑓 (𝑥) = 1
deci 𝑓 (2𝑥) = 2𝑥,adica 𝑓 (𝑛) = 𝑛 pentru orice 𝑛 par.
Fie acum 𝑥 si 𝑦 impare , deci 𝑥 + 𝑦 este par, deci 𝑓 (𝑥 + 𝑦) = 𝑥 + 𝑦.Din ipoteza
obtinem
(𝑥 − 𝑦)2 + 𝑓 (𝑥)(𝑦 − 𝑥) + 𝑓 (𝑦)(𝑥 − 𝑦) = 0
sau
(𝑥 − 𝑦)(𝑥 − 𝑦 − 𝑓 (𝑥) + 𝑓 (𝑦)) = 0
Deducem ca 𝑓 (𝑥) − 𝑥 = 𝑓 (𝑦) − 𝑦, pentru orice 𝑥 ∕= 𝑦 deci functia 𝑓 (𝑥) − 𝑥 e
constanta.
Fie 𝑓 (𝑥) − 𝑥 = 𝑘 deci 𝑓 (𝑛) = 𝑛 + 𝑘 pentru 𝑛 impar.
Fie acum 𝑥 par si 𝑦 impar.Obtinem
𝑥+𝑦+𝑘+𝑥 2𝑦+𝑥
2𝑥+𝑦+𝑘 = 𝑥+𝑦+𝑘+𝑦+𝑘 ,de unde 𝑘 = 0 .Deducem ca 𝑓 (𝑛) = 𝑛,pentru orice
∗
𝑛∈𝑁 .
4.6.2 Olimpiada nationala
Subiectul 1.Fie 𝑑 paralela prin 𝐴 la dreapta 𝐵𝐶 si 𝑃 ,respectiv 𝑂 , punctele

de intersectie a dreptei 𝑀 𝑁 cu dreptele 𝐵𝐶,respectiv 𝑑.In cele ce urmeaza ,𝑋𝑌
desemneaza segmentul 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡 de la 𝑋 la 𝑌 .Conform teoremei lui Menelaus ,
𝑃𝐶 𝑀𝐴 𝑁𝐶
𝑃 𝐵 = 𝑀𝐵 ⋅ 𝑁𝐴
Tinand cont de relatia din enunt si de faptul ca 𝑃 𝐶 = 𝑃 𝐵 + 𝐵𝐶 , din egalitatea
108
de mai sus rezulta ca

𝑀𝐴 1
𝑀 𝐵 ⋅ 𝑃 𝐵 = − 𝑘 ⋅ 𝐵𝐶
Din asemanarea triunghiurilor orientate 𝑀 𝐴𝑄 si 𝑀 𝐵𝑃 , obtinem
𝑀𝐴
𝐴𝑄 = − 𝑀 𝐵 ⋅ 𝑃𝐵
deci 𝐴𝑄 = ( 𝑘1 ) ⋅ 𝐵𝐶.Prin urmare,punctul 𝑄 este fix.
Subiectul 2.Inegalitatile se pot scrie 𝑏𝑐 > 𝑎(−𝑒), (−𝑒)(−𝑓 ) > 𝑐(−𝑔), (−𝑔)(−ℎ) >
(−𝑓 )𝑑, 𝑑𝑎 > (−ℎ)𝑏,cu toti factorii numere reale strict pozitive.Inmultind mem-
bru cu membru aceste inegalitati se obtibe 𝑏𝑐𝑒𝑓 𝑔ℎ𝑑𝑎 > 𝑎𝑒𝑐𝑔𝑓 𝑑ℎ𝑏 absurd , caci
cei doi membrii au aceeasi valoare 𝑎𝑏𝑐𝑑𝑒𝑓 𝑔ℎ.
2
Subiectul 3.Pornim de la inegalitatea 𝑥2 +𝑦 ≥ 𝑦(𝑥+1) 𝑦+1 adevarata pentru 𝑥, 𝑦
2
numere reale pozitive,fiind echivalenta cu (𝑥 − 𝑦) ≥ 0.Inmultind inegalitatile
corespunzatoare perechilor (𝑎𝑖 , 𝑏𝑖 ), 1 ≤ 𝑖 ≤ 𝑛 obtinem inegalitatea din enunt.
Subiectul 4.Una dintre implicatii este imediata , caci pentru ratia comuna
𝑑 rezulta 𝑎𝑖 = 𝑎1 +(𝑖−1)𝑑 si 𝑏𝑗 = 𝑏1 +(𝑗 −1)𝑑, deci 𝑎𝑖 +𝑏𝑗 = 𝑎1 +𝑏1 +(𝑖+𝑗 −2)𝑑,
in total 𝑛 + 𝑚 − 1 valori distincte.
Pentru implicatia inversa , sa remarcam ca 𝑎1 + 𝑏1 < 𝑎2 + 𝑏2 < ... < 𝑎𝑛 + 𝑏1 <
𝑎𝑛 + 𝑏2 < ... < 𝑎𝑛 + 𝑏𝑚 , deci multimea sumelor contine intotdeauna cel putin
𝑛 + 𝑚 − 1 valori.
Vom proceda prin inductie dupa 𝑛 + 𝑚.Cazul 𝑛 = 𝑚 = 2 conduce la 𝑎1 + 𝑏1 <
𝑎1 + 𝑏2 , 𝑎2 + 𝑏1 < 𝑎2 + 𝑏2 , de unde 𝑎1 + 𝑏2 = 𝑎2 + 𝑏1 , adica 𝑎2 − 𝑎1 = 𝑏2 − 𝑏1 .
Pentru 𝑛 + 𝑚 > 4 , cel putin una dintre valorile 𝑛, 𝑚 (fie ea 𝑚) este mai mare
decat 2.Atunci secventa obtinuta prin eliminarea lui 𝑏𝑚 contine 𝑚 − 1 elemente
si se pierde cel putin suma 𝑎𝑛 + 𝑏𝑚 , maximul care nu mai poate fi obtinut ,
deci raman cel mult 𝑛 + 𝑚 − 2 valori posibile ale sumelor .Conform cu prima
observatie facuta , acesta este numarul minim posibil de valori, deci raman exact
𝑛 + (𝑚 − 1) − 1 valori .In mod analog , prin eliminarea lui 𝑏1 se pierde cel putin
suma 𝑎1 + 𝑏1 (minimul care nu mai poate fi obtinut),cu concluzie identica.Dar
atunci secventele initiale sunt in progresie aritmetica de aceeasi ratie.
4.7 Clasa X
Cluj
1.Notam 𝑥 = 𝑙𝑔𝑎, 𝑦 = 𝑙𝑔𝑏, 𝑧 = 𝑙𝑔𝑐 avem 𝑥 ≤ 𝑦 ≤ 𝑧 < 0 si

𝐴 = 𝑥𝑦 + 𝑦𝑧 + 𝑥𝑧 si 𝐵 = 𝑥𝑦 + 𝑦𝑧 + 𝑥𝑧
109
(𝑥−𝑦)(𝑦−𝑧)(𝑧−𝑥)
Atunci 𝐴 − 𝐵 = 𝑥𝑦𝑧 ≤ 0.Deci 𝐴 ≤ 𝐵
2.2008 = 3⋅ 669 + 1 ⇒ 𝑧 = (1 + 𝜖)669 ⋅ (1 + 𝜖2 )669 ⋅ 2669 (1 + 𝜖) ⇒

𝜋 𝜋
𝑧 = 2669 (1 + 𝜖) = 2669 (𝑐𝑜𝑠 + 𝑖𝑠𝑖𝑛 )
3 3
Deci ∣𝑧∣ = 2669 si 𝑎𝑟𝑔(𝑧) = 𝜋3
3.a) 𝑆 = 𝑛(2𝑛+1)
4
b)Folosind punctul a) ajungem la relatia:
√ 1 √ 1 √ 1
( 𝑥1 − 1 − )2 + ( 𝑥2 − 2 − )2 + ( 𝑥𝑛 − 𝑛 − )2 = 0, de unde concluzia .
2 2 2
4.a)Se face 𝑥 = 𝑦 = 1
b)Avem 0 = 𝑓 (1) = 𝑓 (𝑥⋅ 𝑥1 ) = 𝑓 (𝑥) + 𝑓 ( 𝑥1 ) ⇒ 𝑓 ( 𝑥1 ) = −𝑓 (𝑥).Fie x si y astfel
incat 𝑓 (𝑥) = 𝑓 (𝑦)
Avem 𝑓 ( 𝑥𝑦 ) = 𝑓 (𝑥) + 𝑓 ( 𝑦1 ) = 𝑓 (𝑥) − 𝑓 (𝑦) = 0.Cum 1 este singura solutie a
ecuatiei 𝑓 (𝑥) = 0 obtinem ca 𝑥 = 𝑦
Dolj
1.Daca 𝑛 = 2 atunci 𝑥 ∈ 𝑍
𝑥 = 5 este solutie pentru orice n
Daca 𝑛 = 1 atunci 𝑥 = −4, 𝑥 = −5
Daca 𝑛 > 2 si 𝑥 > 0 atunci 𝑥 = 5 este singura solutie
Daca 𝑛 > 2 , n impar si 𝑥 < 0 nu avem solutii
Daca 𝑛 > 2 , n par si 𝑥 < 0 solutie ⇒ -x solutie ⇒ x=-5
2.Alegem t si t’ astfel incat 𝑡2 = 𝑧 si 𝑡′2 = 𝑧 ′ , 𝑡⋅ 𝑡′ = 𝑢

Relatia de demonstratt este echivalenta cu urmatoarea
2(∣𝑡2 ∣ + ∣𝑡′ ∣2 ) = ∣𝑡 + 𝑡′ ∣2 + ∣𝑡 − 𝑡′ ∣2 care reprezinta teorema medianei in numere
complexe.
3.Inpunem conditiile de existenta:

𝑠𝑖𝑛2𝑥 ∈ (0, 1), 𝑥 > 0
𝑐𝑜𝑠2𝜋𝑥 ≥ 1, 𝑥 ≤ 5 .Obtinem x=4 , y=-2 sau y=1
𝑛 𝑛
2
∑ ∑2
𝑛
4.Prin inductie se arata ca 𝑓 (( 𝑎𝑖 )/2 ) ≤ ( 𝑓 (𝑎𝑖 ))/2𝑛
𝑖=1 𝑖=1
110
𝑛
∑ ∑𝑛
Apoi se arata ca 𝑓 (( 𝑎𝑖 )/𝑛) ≤ ( 𝑓 (𝑎𝑖 ))/𝑛 .Aceasta ultima relatie se demon-
𝑖=1 𝑖=1
streaza tinand cont de prima inegalitate si de faptul ca orice numar natural se
poate scrie ca o suma de puteri ale lui 2.
Galati
1.In ipoteza data avem 𝑠𝑖𝑛(𝑎) > 0 si 𝑐𝑜𝑠(𝑎) > 0.

Se logaritmeza natural inegalitatea din enunt si se obtine urmatoarea inegalitate
de demonstrat:
𝑠𝑖𝑛(𝑎)𝑙𝑛(𝑠𝑖𝑛(𝑎))+𝑐𝑜𝑠(𝑎)𝑙𝑛(𝑐𝑜𝑠(𝑎))+(𝑠𝑖𝑛(𝑎)+𝑐𝑜𝑠(𝑎))𝑙𝑛(𝑐𝑜𝑠(𝑎)+𝑠𝑖𝑛(𝑎)) ≤ 0 ⇔
𝑠𝑖𝑛(𝑎) 𝑐𝑜𝑠(𝑎)
𝑠𝑖𝑛(𝑎)+𝑐𝑜𝑠(𝑎) 𝑙𝑛(𝑠𝑖𝑛(𝑎)) + 𝑠𝑖𝑛(𝑎)+𝑐𝑜𝑠(𝑎) 𝑙𝑛(𝑐𝑜𝑠(𝑎)) ≤ −𝑙𝑛(𝑐𝑜𝑠(𝑎) + 𝑠𝑖𝑛(𝑎)).
Aplicam inegalitea lui Jensen functiei concave 𝑥 → 𝑙𝑛𝑥 si obtinem:
𝑠𝑖𝑛(𝑎) 𝑐𝑜𝑠(𝑎) 𝑠𝑖𝑛(𝑎)
𝑓( 𝑠𝑖𝑛(𝑎)+ 𝑐𝑜𝑠(𝑎)) ≥ 𝑓 (𝑠𝑖𝑛(𝑎))+
𝑠𝑖𝑛(𝑎) + 𝑐𝑜𝑠(𝑎) 𝑠𝑖𝑛(𝑎) + 𝑐𝑜𝑠(𝑎) 𝑠𝑖𝑛(𝑎) + 𝑐𝑜𝑠(𝑎)
𝑐𝑜𝑠(𝑎)
𝑓 (𝑐𝑜𝑠(𝑎)) c.c.t.d
𝑠𝑖𝑛(𝑎) + 𝑐𝑜𝑠(𝑎)
{√ }
2
2.Se obtine solutia 𝑥 ∈ 2 + 𝑘, 𝑘 ∈ 𝑍
3.Se inmulteste inegalitatea cu 2 si se sparge in inegalitati de tipul 𝑎3 + 𝑏3 ≥

𝑎 𝑏 + 𝑏2 𝑎 .
2
4.Se foloseste urmatoarea teorema :

Fie 𝑧1 , 𝑧2 ∈ 𝐶 ∗ atunci ∣𝑧1 + 𝑧2 ∣ ≤ ∣𝑧1 ∣ + ∣𝑧2 ∣. Avem egalitate atunci cand exista
𝛼 > 0 astfel inca 𝑧1 = 𝛼𝑧2 .(vezi judetul Arges /problema 1)
Hunedoara
1.a) Calcul direct

b)Caz particular al punctului a):
𝑏2 𝑐2
𝑥3 + 𝑦 3 + 𝑧 3 = 𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = 0 ⇒ 𝑥𝑦𝑧 = 0 .Deci 𝑙𝑛( 𝑎𝑐 ) = 0 sau 𝑙𝑛( 𝑎𝑏 ) = 0 sau
2
𝑙𝑛( 𝑎𝑏𝑐 ) = 0 , de unde concluzia.
2.Se obtine 𝐴𝑃 ∥𝐵𝑄∥𝐶𝑃 ∥𝐷𝑆.Deci APDS este paralelogram,deci simetricul

lui S fata de mijlocul lui AD este chiar P .
3.Notam 𝑎 = 𝑧 + 𝑧1 . Relatia din ipoteza devine ∣𝑎∣ = ∣𝑎3 − 3𝑎∣ = 𝑟 si cum

111
3∣𝑎∣ + ∣𝑎3 − 3𝑎∣ ≥ ∣𝑎∣3 (1) obtinem 4𝑟 ≥ 𝑟3 deci 2 ≥ 𝑟. Acum daca 𝑟 > 2 nu
avem solutii. Daca 𝑟 = 2 vom avea egalitate in (1), deci exista 𝑡 ≥ 0 astfel incat
𝑎3 − 3𝑎 = 3𝑡𝑎 de unde obtinem 𝑎 ∈ {−2, 2}, de unde 𝑧 ∈ {−1, 1}
Iasi
1.Observatie: in aceasta problema apare notiunea de inegalitatea in numere
complexe.Enuntul problemei este nemodificat.Se intelege deci prin expresia 𝑧 >
0 ca z este un numar real si pozitiv.
Revenind la rezolvarea problemei fie 𝑧1 = 𝑎 + 𝑏𝑖, 𝑧2 = 𝑐 + 𝑑𝑖.Cum 𝑧1 + 𝑧2 =
𝑎 + 𝑐 + (𝑏 + 𝑑)𝑖 > 0 obtinem ca b+d=0 si 𝑎 + 𝑐 > 0 .Cum 𝑎2 + 𝑏2 = 𝑐2 + 𝑑2
obtinem ca 𝑎2 = 𝑐2 ⇒ 𝑎 = 𝑐 (a=-c nu convine). Deci 𝑧1 = 𝑧2 etc...
2.Se analizeaza cazurile:

i) 𝑎−1
𝑎+2 ∈ (0, 1)
ii) 𝑎−1
𝑎+2 ≤ 1
√ √ √ √ √
3.Avem
√ [ 3 𝑥 − 3] ∈ 𝑁 si [ 3 𝑥 − 2] ∈ 𝑁 iar [ 3 𝑥 − 3] ≤ [ 3 𝑥 − 2].Deci [ 3 𝑥 − 3] =
0 si [ 3 𝑥 − 3] = 1.Se obtine solutia orice numar din intervalul [3, 4).
4.Fie 𝑃𝑖 , 𝑖 = 1, 𝑛 cei n sahisti iar 𝑎𝑖 , 𝑖 = 1, 𝑛 cu numarul invinsilor jucatoru-

lui 𝑃𝑖 .Din ipoteza obtinem ca 𝑎𝑖 ≥ 1, 𝑖 = 1, 𝑛.Multimea finita {𝑎1 , 𝑎2 ..., 𝑎𝑛 } are
un cel mai mic element,putem presupune ca acesta este 𝑎1 iar 𝑃2 , 𝑃2 ..., 𝑃𝑎1 +1
invinsii acestuia.Cum 𝑎1 ≤ 𝑎2 exista un participant 𝑃𝑘 invins de catre 𝑃2 , unde
𝑘 > 𝑎1 + 1.Alegand 𝑃1 , 𝑃2 , 𝑃𝑘 cei 3 sahisti problema este rezolvata.
Sibiu
1.Se obtine solutia x=10,y=100,z=1000.
2.Aplicam inegalitatea mediilor si obtinem:

4 13 2 2 17 2 1
2𝑥+ 𝑦 = 2 2 +2𝑦 + 2 𝑥2 ≥ 2 4 +𝑦 + 𝑥2 .
4 17 1
Deci 𝑥 + 𝑦 ≥ 4 + 𝑦 2 + 𝑥2 .
Analog 𝑦 + 𝑥4 ≥ 17 2 1
4 + 𝑥 + 𝑦2 .
Adunam inegalitatile si obtinem:
1 1 1 1
0 ≥ (𝑥 − )2 + (𝑦 − )2 + ( − 2)2 + ( − 2)2 , de unde 𝑥 = 𝑦 = 1
2
2 2 𝑥 𝑦
3.a)Se ridica la puterea a treia si se obtine f(x)=1 sau f(x)=-1.

112
4.Aplicam inegalitatea mediilor si obtinem:

𝑎+𝑏 𝑎+𝑏
√ ≥2 si analoagele.
(𝑠 − 𝑎)(𝑠 − 𝑏) 2𝑠 − 𝑎 − 𝑏
∑ 𝑎+𝑏 ∑ 𝑎+𝑏 ∑ 1
𝐸= √ + 6 ≥ 2( + 3) = 4𝑠
(𝑠 − 𝑎)(𝑠 − 𝑏)∑ 2𝑠 − 𝑎 − 𝑏 2𝑠 − 𝑎−𝑏
1
∑
Deci 𝐸 ≥ [2𝑠 − 𝑎 − 𝑏] 2𝑠−𝑎−𝑏 ≥ 9 , de unde concluzia.
Timis
1.Se obtine n=par.

𝑛 𝑛
Ecuatia se scrie [𝑙𝑔𝑛!] = 𝑛2 ⇔ 10 2 ≤ 𝑛! ≤ 10 2 +1
𝑛
Prin inductie se demonstreaza ca 𝑛! > 10 2 +1 pentru 𝑛 ≥ 10, n=par.
Se obtine singura solutie n=8
2.Evident daca toate cele n numere sunt nule atunci si suma lor este nula.
Reciproc, daca 𝑧1 ∕= 0
∣𝑧1 +𝑧2 +...+𝑧𝑛 ∣ = ∣𝑧1 −(𝑧2 −...−𝑧𝑛 ) ≥ ∣𝑧1 ∣−∣𝑧2 +...+𝑧𝑛 ∣ ≥ ∣𝑧1 ∣−∣𝑧2 ∣−...−∣𝑧𝑛 ∣ =
1 1
∣𝑧1 ∣(1 − − ... 2 ) > 0.
2 𝑛
Prin urmare daca 𝑧1 ∕= 0 atunci 𝑧1 + 𝑧2 + ... + 𝑧𝑛 ∕= 0
3.Fie ∣𝑢∣ = ∣𝑣∣ = ∣𝑤∣ = ∣𝑧∣ = 𝑟

Daca r=0 atunci E=0
𝑧𝑧 𝑢𝑢 𝑢𝑢 𝑢𝑢
Daca 𝑟 ∕= 0 atunci 𝑧 = 𝑢 + 𝑣 + 𝑤 ⇒ 𝑧 = 𝑢 + 𝑣 + 𝑤 ⇒ 𝑧 = 𝑢 + 𝑢 + 𝑢 ⇒
2 2 2 2
∣𝑧∣ ∣𝑢∣ ∣𝑣∣ ∣𝑤∣ 1 1 1 1
𝑧 = 𝑢+ 𝑣 + 𝑤 ⇒ = + + ⇒ 𝑢𝑣𝑤 = 𝑧(𝑣𝑤 + 𝑢𝑤 + 𝑢𝑣).
𝑧 𝑢 𝑣 𝑤
Dar 𝐸 = 𝑧 3 − 𝑧 2 (𝑢 + 𝑣 + 𝑤) + 𝑧(𝑣𝑤 + 𝑢𝑤 + 𝑢𝑣) − 𝑢𝑣𝑤 = 0
4.Daca este indeplinita conditia 𝑎 = 𝑑 > 𝑏 ≥ 𝑐 = 0 atunci

∗
𝑓 (𝑛) = [ 𝑎𝑛+𝑏 𝑎𝑛+𝑏 𝑏
𝑐𝑛+𝑑 ] = [ 𝑎 ] = [𝑛 + 𝑎 ] = 𝑛,astfel ca f este aplicatia identica pe 𝑁
care este bijectiva.
Presupunem ca functia f este bijectiva.Daca 𝑐 ∕= 0 atunci pentru orice numar
natural care verifica inegalitatea
𝑛 > ∣𝑏𝑐−𝑎𝑑∣
𝑐2 − 𝑑𝑐 rezulta ca
𝑎𝑛 + 𝑏 𝑎 𝑏𝑐 − 𝑎𝑑 𝑎 𝑎
= + ∈ ( − 1, ).Deci 𝑓 (𝑛) ∈ ([ 𝑎𝑐 ] − 1, ] 𝑎𝑐 )] si functia f nu
𝑐𝑛 + 𝑑 𝑐 𝑐(𝑐𝑛 + 𝑑) 𝑐 𝑐
poate fi injectiva,deci nici bijectiva.Rezulta ca c=0.
Se arata ca f este monotom crescatoare.Cum singura functie bijectiva si mono-
113
ton crescatoare de la 𝑁 ∗ la 𝑁 ∗ este aplicatia identica obtinem ca f este aplicatia

identica.
Rezulta ca pentru orice n natural au loc inegalitatile:
𝑛 ≤ 𝑎𝑛+𝑏
𝑑 < 𝑛 + 1 de unde se obtine ca 𝑎 = 𝑑 si 𝑏 < 𝑑
Vaslui
1.𝑥𝑦𝑧 = 1 ⇒ ∣𝑥∣ = ∣𝑦∣ = ∣𝑧∣ = 1

∣𝑧 + 𝑦 + 𝑧∣ = 1 ⇒ (𝑥 + 𝑦 + 𝑧)(𝑥 + 𝑦 + 𝑧) ⇒ (𝑥 + 𝑦)(𝑥 − 1)(𝑧 − 1) = 0 ⇒ 𝑥 + 𝑦 = 0
sau 𝑥 = 1 sau 𝑦 = 1.
Pentru x+y=0 obtinem solutia {𝑖, −𝑖, 1}
Pentru 𝑥 = 1 obtinem solutia {1, 𝑖, −𝑖}
Pentru 𝑦 = 1 obtinem solutia {𝑖, 1, −𝑖}
2.Din conditiile de existenta ale radicalilor obtinem 𝑥 ∈ (− 21 , 12 )

Aplicam
√ C-B-S si
√obtinem
(5𝑥 12 + 𝑥 + 7𝑥 12 − 𝑥)2 ≤ (25𝑥 + 49𝑥 )( 12 + 𝑥 + 21 − 𝑥) = 25𝑥 + 49𝑥
Avem egalitate pentru 25𝑥 −49𝑥 = 2𝑥(25𝑥 +49𝑥 ),ecuatie cu x=0 singura solutie.
3.Notand 𝑙𝑛𝑎 = 𝑥 si 𝑙𝑛𝑏 = 𝑦 inegalitatea devine:

1 1 (𝑥 + 𝑦)2
(𝑥2 + 𝑦 2 )( 2 + 2 ) ≥
𝑥 𝑦 𝑥𝑦
(𝑥+𝑦)21 1 2
Daca 𝑎 > 1 si 𝑏 > 1 atunci ea se sparge in (𝑥2 + 𝑦 2 ) ≥ 2 + 2 ≥
si
𝑥2 𝑦 𝑥𝑦
Daca 𝑎 > 1 si 𝑏 < 1 memebrul drept este negativ iar cel stang este pozitiv.
Cazul 𝑎 < 1 si 𝑏 < 1 se reduce la primul caz.
4.Daca 𝐴(𝑧1 ), 𝐵(𝑧2 ), 𝐶(𝑧3 ),iar 𝑂(0) atunci din relatia din ipoteza avem 𝐶 ∈
(𝐴𝐵).
Relatia de demonstrat este echivalenta cu 𝑂𝐴2 ⋅ 𝐵𝐶 + 𝐵𝑂2 ⋅ 𝐴𝐶 = 𝑂𝐶 2 ⋅ 𝐴𝐵 +
𝐴𝐶⋅ 𝐵𝐶⋅ 𝐴𝐵,care reprezinta relatia lui Stewart in triunghiul OAB cu ceviana
OC.
Valcea
Unirea
114
1.Considerand
{ } partea √
intreaga si partea fractionala, deducem
[5𝑥3 ] = 1 si 2𝑥2 = 3 − 5.Deci 1 ≤ 5𝑥3 < 2 ⇒ 0 ≤ 2𝑥2 < 2
√
Daca [2𝑥2 ] = 0 atunci 2𝑥2 = 3 − √5 etc..
Daca [2𝑥2 ] = 1 atunci 2𝑥2 = 4 − 5 > 1, 7 ⇒ 5𝑥3 > 3, 6 ceea ce nu se poate
2.a)Functia f este strict crescatoare pe intervalul [𝑚, ∞) deci este√injec-

tiva.Pentru surjectivitate observam ca ecuatia f(x)=y are solutia 𝑥 = 𝑚+ 𝑦 − 1
b)Ecuatia se poate scrie sub forma 𝑓 (𝑓 (𝑥)) = 𝑥.Deoarece f este crescatoare
aceasta ecuatia este echivalenta cu ecuatia 𝑓 (𝑥) = 𝑥etc...
3.Se obtine f(0)=0 si 𝑓 (𝑥2 ) = 𝑥𝑓 (𝑥) si 𝑓 (−𝑦 2 ) = −𝑓 (−𝑦 2 ),de unde 𝑓 (−𝑥) =
−𝑓 (𝑥) pentru orice x real. √ √
Apoi 𝑓 (𝑥2 ) = 𝑓 (2𝑥
√
2 2
− 𝑥√ ) = 𝑥( 2 + 1)(𝑓 (𝑥 2) − 𝑓 (𝑥)
Dar 𝑓 (2𝑥2 ) = 𝑥 2𝑓 (𝑥 2) de unde 𝑓 (2𝑥2 ) = 2𝑓 (𝑥2 ).Folosind si imparitatea
functiei deducem ca 𝑓 (2𝑥) = 2𝑓 (𝑥) pentru orice x real.
Rationand inductiv obtinem 𝑓 (𝑛𝑥) = 𝑛𝑓 (𝑥) pentru orice n natural si x real.
√ √ √ √ √ √
4.Avem 𝑎 − 𝑏 = 1 ⇒ 𝑎 − 𝑏 = √𝑎 + √𝑏 si 𝑎2 − 𝑏2 = (𝑎 + 𝑏)( 𝑎 + 𝑏).
De aici obtinem (𝑎2 − 𝑏2 )2 = (𝑎 + 𝑏)2 ( 𝑎 + 𝑏)2 ≤ (𝑎 + 𝑏)3 de unde inegalitatea
ceruta.
Alexandru Myller
1.Avem modulo 41 : 102 ≡ 18,103 ≡ 16,104 ≡ −4,105 ≡ 1 .Se considera

𝑛 = 5𝑚 + 𝑖 cu 𝑖 = 1, 4,apoi se analizeaza toate cazurile.
2.Se exprima vectorial AM,BN si CP in functie de laturile triunghiului.
3.Daca 𝑀 = {𝑎, 𝑏, 𝑐, 𝑑} , 𝑎 < 𝑏 < 𝑐 < 𝑑 atunci 𝑓 (𝑎, 𝑏)+𝑓 (𝑏, 𝑐)+𝑓 (𝑐, 𝑑) ≤ 𝑑−𝑎
si 𝑑 − 𝑎 + 𝑓 (𝑎, 𝑑) ≤ 1.
Apoi 𝑓 (𝑎, 𝑐) ≤ 12 si 𝑓 (𝑏, 𝑑) {≤ 21 deci }𝑠(𝑀 ) ≤ 2. O multime M pentru se real-
izeaza egalitatea este 𝑀 = 0, 41 , 12 , 34
4.Daca 𝑎 = 𝑝𝑞 atunci sirul are perioada 2q.

Reciproc,sa presupunem ca sirul are perioada m.Atunci[𝑎(𝑛 + 𝑚)] − [𝑎𝑛] este
par.
Pe de alta parte, 𝑎𝑚 − 1 < [𝑎(𝑛 + 𝑚)] − [𝑎𝑛] < 𝑎𝑚 + 1 , iar intervalaul
115
(𝑎𝑚 − 1, 𝑎𝑚 + 1) contine cel putin un numar par A,deci [𝑎(𝑛 + 𝑚)] − [𝑎𝑛] =
𝐴,constant.
𝐴
Deducem [𝑎𝑚𝑝] = 𝑝𝐴 pentru orice p natural ceea ce implica 𝑎 = 𝑚 ∈𝑄
Victor Valcovici
1.Se noteaza 2𝑥 = 𝑎, 3𝑥 = 𝑏, 4𝑥 = 𝑐, 5𝑥 = 𝑑 si ecuatia devine:

𝑎 + 𝑏4 + 𝑐4 + 𝑑4 = 𝑎3 𝑏 + 𝑏3 𝑐 + 𝑐3 𝑑 + 𝑑3 𝑎.Folosind inegalitatea mediilor se
4
demonstreaza ca 𝑎4 + 𝑏4 + 𝑐4 + 𝑑4 ≥ 𝑎3 𝑏 + 𝑏3 𝑐 + 𝑐3 𝑑 + 𝑑3 𝑎 cu egalitatea pentru

𝑎=𝑏=𝑐=𝑑
√
2.𝜖 = − 12 + 𝑖 23 .
√
In repereul cartezian XOY notam 𝐴(1, 0) si 𝐵(− 12 , 23 ).Construim cele doua
cercuri cu centrele in A si respectiv B.Conform ipotezei problemei punctul de
afix z se afla in zona comuna celor doua cercuri .Fie M intersectia celor doua cer-
curi.Avem OAMB romb si triunghiul OAM echilateral.Deci OM=1,adica ∣𝑧∣ ≤ 1
3.(𝑥 − 4)𝑙𝑜𝑔4 5 = 𝑥 − 1 + (2𝑥 − 5)𝑙𝑜𝑔5 4 ⇒ (𝑥 − 4)𝑙𝑜𝑔4 5 + 𝑥 − 4 = 2𝑥 −

5 + (2𝑥 − 5)𝑙𝑜𝑔5 4 ⇒ 5𝑙𝑜𝑔4 (𝑥−4) + 4𝑙𝑜𝑔4 (𝑥−4) = 5𝑙𝑜𝑔5 (2𝑥−5) + 4𝑙𝑜𝑔5 (2𝑥−5) , de unde
𝑙𝑜𝑔4 (𝑥 − 4) = 𝑙𝑜𝑔5 (2𝑥 − 5) = 𝑡.
Aceasta ultima ecuatia este echivalenta cu urmatoarea:
1 = 3( 15 )𝑡 + 2( 45 )𝑥 .Folosind faptul ca functia 𝑓 (𝑥) = 3( 15 )𝑡 + 2( 45 )𝑥 este strict
crescatoarea si ca 𝑔(3)𝑔(4) < 0 obtinem existenta si unicitatea solutiei.
Grigore Moisil
1.Se exprima 𝑢2 + 𝑤2 si 𝑢3 + 𝑤3 in functie de 𝑢𝑤 si 𝑢 + 𝑤 de unde se afla

𝑢𝑤.Avand 𝑢𝑤 si 𝑢 + 𝑤 se afla u si w.
2.x=1 este solutia
√
3.𝑙𝑔𝑎 + 𝑙𝑔𝑏 = 2 si se foloseste inegalitatea 2(𝑎2 + 𝑏2 ) ≥ (𝑎 + 𝑏)2
4.Se foloseste urmatoarea observatie:

Daca A,B,C sunt coliniare atunci ∣𝑧1 − 𝑧3 ∣ = ∣𝑧2 − 𝑧3 ∣ + ∣𝑧1 − 𝑧2 ∣
116
Laurentiu Duican
∑ 1.Relatia
∑din enunt se 1
obtine din urmatoarele doua relatii:
∣𝑎∣2 − 𝑅𝑒(𝑎𝑏) = ∣𝑎 − 𝑏∣2
2
∣𝑎 − 𝑏∣2 ≥ 13 ( ∣𝑎 − 𝑏∣)2
∑ ∑
2.Se aplica inegalitatea mediilor pentru ambele inegalitati.
3.Solutia problemei se bazeaza pe urmatoarea observatie:

Fie 𝑓 (𝑥) = 𝑎𝑥2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 atunci relatia f(x)=f(y) implica x=y sau x+y=-a.
4.Centrele celor doua tetraedre coincid daca si numai daca:

−−→ −−→ −−→ −−→ → −
𝐴𝑀 + 𝐵𝑁 + 𝐶𝑃 + 𝐷𝑄 = 0
Gheorghe Lazar
𝑥
1 1 32
1. 𝑥+1
+ 𝑥
− 3 𝑥 = 3∣⋅ 12𝑥 .Se ajunge la:
𝑥
3 12 𝑥 12
(3 2 +1 − 1)[4𝑥 (3 2 +1 + 1) + 3] = 0,de unde𝑥 = −2
3.Relatia data se poate scrie:

𝑠𝑖𝑛𝐴
(𝑠𝑖𝑛2 𝐵 + 𝑐𝑜𝑠2 𝐵) − 2(𝑠𝑖𝑛𝐵 + 𝑐𝑜𝑠𝐵)⋅ 2 2 + 𝑠𝑖𝑛𝐴 + 1 ≤ 0 care se priveste ca o
ineecuatie de gradul 2.
𝑛(𝑛+1)(2𝑛+1) 𝑛! 6𝑛!
4.Avem 1 + 22 + ...𝑛2 = 6 . 𝑎𝑛 = 1+22 +...𝑛2 = 𝑛(𝑛+1)(2𝑛+1) =
6(𝑛−1)!
(𝑛+1)(2𝑛+1) .Searata ca n+1 si 2n+1 sunt prime intre ele .
Daca 𝑛 ≥ 6 si n+1 este prim sau 2n+1 este prim este 𝑎𝑛 nu este natural deoarece
𝑛 + 1 > 𝑛 − 1 si 𝑛 + 1 > 2𝑛 + 1.
Asadar daca 𝑛 ≥ 6 si cel putin dintre numerele n+1,2n+1 este prim atunci 𝑎𝑛
nu este natural.
Fie acum 𝑛 ≥ 6 si n+1,2n+1 numere compuse.
Daca 𝑛 + 1 = 𝑝𝑞 avem ca 𝑝 < 𝑛 − 1 si 𝑞 < 𝑛 − 1 deci p si q sunt termeni in n!.
La fel pentru 2n+1=compus.
Trident
117
1.Avem 𝑧𝐴 𝑧𝐴 = 𝑧𝐵 𝑧𝐵 = 𝑧𝐶 𝑧𝐶 = 1 ⇒ 𝑧𝐴 = 𝑧1𝐴 si analoagele.Relatia data

∑ (1 − 𝑘)(𝑎𝑧𝐴 + 𝑏𝑧𝐵 + 𝑐𝑧𝐶 )
devine (𝑏 + 𝑐 + 𝑘𝑎)𝑧𝐴 = 0 ⇒ 𝑧𝐴 + 𝑧𝐵 + 𝑧𝐶 =
𝑎+𝑏+𝑐
𝑐𝑖𝑐𝑙𝑖
Daca 𝑘 = 1 ⇒ 𝑧𝐴 + 𝑧𝐵 + 𝑧𝐶 = 0 deci triunghiul este echilateral
Daca 𝑘 = 0 ⇒ 𝑧𝐻 = 𝑧𝐼 deci triunghiul este echilateral.
Daca 𝑘 = −2 ⇒ 𝑧𝐺 = 𝑧𝐼 deci triunghiul este echilateral.
2.Se priveste egalitatea data ca una de gradul 2 in c.
3.Fie 𝑙𝑜𝑔𝑛−7 (𝑛 + 2009) = 𝑎𝑏 (𝑎, 𝑏) = 1 ⇒ (𝑛 + 2009)𝑏 = (𝑛 − 7)𝑎 .Notam

𝑛 − 7 = 𝑥 si avem (𝑥 + 2016)𝑏 = 𝑥𝑎 .Deci 𝑎 > 𝑏.Fie 𝑎 = 𝑏 + 𝑐 ⇒ (𝑥 + 2016)𝑏 =
𝑥𝑏+𝑐 ⇒ 𝑥∣2006 = 25 ⋅ 32 ⋅ 7.Se analizeaza toate cazurile si singurul convenabil este
𝑛 = 39
4.7.1 Olimpiada judeteana
Subiectul 1. a) Din 𝑓 (𝑔(𝑥)) = 𝑔(𝑓 (𝑥)) = −𝑥 deducem ca 𝑔(𝑓 (𝑔(𝑥))) =

𝑔(−𝑥),pentru orice 𝑥 real.Din 𝑔(𝑓 (𝑥)) = −𝑥 obtinem ca 𝑔(𝑓 (𝑔(𝑥))) = −𝑔(𝑥)
pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅.cele doua relatii de mai sus implica imparitatea functiei
𝑔.Analog pentru functia 𝑓 .
b) Functiile 𝑓, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅 date prin 𝑓 (𝑥) = 𝑥 si 𝑔(𝑥) = −𝑥 verifica proprietatea
din enunt.
Subiectul 2.Din conditia data deducem ∣𝑧1 ∣ = ∣𝑧2 ∣ = ∣𝑧3 ∣.Prin conjugare,
din 𝑧1 + 𝑧2 + 𝑧3 = 1 deducem 𝑧1 𝑧2 + 𝑧2 𝑧3 + 𝑧3 𝑧1 = 1 = 𝑧1 𝑧2 𝑧3 .Din cele doua
egalitati precedente rezulta ca ecuatia cu radacinile 𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 este 𝑧 3 −𝑧 2 +𝑧−1 =
0, de unde {𝑧1 , 𝑧2 , 𝑧3 } = {1, 𝑖, −𝑖}.
Subiectul 3.a) Fie 𝑥 ∈ 𝐴.Atunci 3𝑥 = 𝑥 + 2 de unde 𝑥 = 𝑙𝑜𝑔3 (𝑥 + 2) si

1 = 𝑙𝑜𝑔2 (3𝑥 − 𝑥) .Prin adunare obtinem 𝑙𝑜𝑔3 (𝑥 + 2) + 𝑙𝑜𝑔2 (3𝑥 − 𝑥) = 3𝑥 − 1 ,
adica 𝑥 ∈ 𝐵,deci 𝐴 ⊂ 𝐵.
b) 1 ∈ 𝐵 deci 𝐵 ∕⊂ 𝑅∖𝑄
Fie 𝑎 ∕= 1 astfel incat 3𝑎 = 𝑎 + 2 .Atunci 𝑎 ∈ 𝐵 si aratam ca 𝑎 ∈ 𝑅∖𝑄’
deci va rezulta ca 𝐵 ∕⊂ 𝑄.Prin absurd ,daca 𝑎 = 𝑚 𝑛 fractie ireductibila,implica
𝑚 𝑚
3𝑛 = 𝑚 𝑛 +2 ∈ 𝑄, deci 3 𝑛 ∈ 𝑄,adica 𝑛 = 1 si prin urmare 3𝑚 = 𝑚+2,implicand
𝑚 = 1,absurd.
Subiectul 4. a) De exemplu,geometric,faptul ca numerele au acelasi modul

118
si verifica 𝑧1 + 𝑧2 + 𝑧3 = 0 inseamna ca triunghiul cu aceste afixe are 𝐺 = 𝐻,deci

este echilateral.
b) Daca 𝑛 nu e multiplu de 3,nu exista triunghiuri echilaterale cu varfurile in
afixe din 𝑈𝑛 , deci maximul cerut este 𝑛.
Daca 𝑛 = 3𝑘 atunci cele 𝑘 triunghiuri achilaterale cu varfuri in 𝑈𝑛 putem alege
cel mult cate doua varfuri din fiecare , adica cel mult 2𝑘 elemente.De exemplu
𝐴 = {𝜔 3 , 𝜔 6 , ..., 𝜔 3𝑘 } ∪ {𝜔 2 , 𝜔 5 , ..., 𝜔 3𝑘−1 } unde 𝜔 = cos( 2𝜋 2𝜋
𝑛 ) + 𝑖 sin( 𝑛 ).
4.7.2 Olimpiada Natioanala
Subiectul 1.a) Daca 𝑥 = 𝑦 avem solutiile 𝑥 = 𝑚, 𝑦 = 𝑚, 𝑚 > 0.Daca 𝑥 ∕= 𝑦

notam 𝑦 = 𝑚𝑥. Inlociund in egalitatea 𝑦⋅lg𝑥 = 𝑥⋅lg𝑦 obtinem solutiile 𝑥 =
1 𝑚
𝑚 𝑚−1 , 𝑦 = 𝑚 𝑚−1 , 𝑚 ∕= 1.
𝑦 𝑥
1
b) Daca 𝑥𝑦 > 𝑦 𝑥 rezulta ca (𝑥𝑦 )(𝑥 ) > (𝑦 𝑥 )(𝑦 ) .Ridicand la puterea 𝑥𝑦 , vom
𝑦−1 𝑥−1 𝑦−1 𝑥−1
obtine ca 𝑥𝑥 > 𝑦 𝑦 , de unde 𝑥𝑦 + 𝑥𝑥 > 𝑦𝑥 + 𝑦𝑦 , fals.
𝑦 𝑥
Deci 𝑥 = 𝑦 .Solutiile sunt cele indicate la punctul a).
√
2
Subiectul 2.Fie 𝑧1 = 𝑧2 = 𝑎2 + 𝑖 4𝑎−𝑎2 radacinile ecuatiei 𝑧 2 − 𝑎𝑧 + 𝑎 = 0.
2
Avem ∣𝑧 − 𝑎𝑧 + 𝑎∣ = ∣𝑧 − 𝑧1 ∣∣𝑧 − 𝑧2 ∣ = 𝑀 𝐴 ⋅ 𝑀 𝐵,unde M,A,B sunt punctele din
plan corespunzatoare afixelor 𝑧, 𝑧1 ,respectiv 𝑧2 .Fie 𝑇 punctul de afix 1 si 𝑀1
intersectia dintre 𝐴𝑀 si cercul unitate daca unghiul 𝐴𝑀1 𝐵 este ascutit (in caz
contrar, 𝑀1 va fi intersectia dintre 𝐵𝑀 si cercul unitate).
Avem 𝑀 𝐴 ⋅ 𝑀 𝐵 ≥ 𝑀1 𝐴 ⋅ 𝑀1 𝐵 ≥ 𝑇 𝐴 ⋅ 𝑇 𝐵 √ = (𝑇 𝐴)2 , deci
2 2
𝑚𝑖𝑛∣𝑧 2 − 𝑎𝑧 + 𝑎∣ = ∣𝑧1 − 1∣2 = ( 𝑎2 − 1)2 + ( 4𝑎−𝑎
2 ) = 1.
Subiectul 3.Inlocuind 𝑦 = 0 in relatia data si intelegand toate relatiile

urmatoare ca avand loc pentru orice valoare reala a variabilelor , avem : 𝑓 (𝑥3 ) =
𝑥𝑓 (𝑥2 ) deci si 𝑓 (𝑥3 +𝑦 3 ) = 𝑓 (𝑥3 )+𝑓 (𝑦 3 ) adica 𝑓 (𝑥+𝑦) = 𝑓 (𝑥)+𝑓 (𝑦).Observam
ca 𝑓 verifica ecuatia data atunci, pentru orice constanta 𝑐 reala, si 𝑐𝑓 verifica
relatia.Putem presupune atunci ca 𝑓 (1) = 1 sau 𝑓 (1) = 0.
Daca 𝑓 (1) = 1 , atunci din 𝑓 ((𝑥+1)3 ) = (𝑥+1)𝑓 ((𝑥+1)2 ) avem 2𝑓 (𝑥2 )+𝑓 (𝑥) =
2𝑥𝑓 (𝑥) + 𝑥 iar cu substitutia 𝑥 → 𝑥 + 1 obtinem 2𝑓 ((𝑥 + 1)2 ) + 𝑓 (𝑥 + 1) =
(2𝑥 + 2)𝑓 (𝑥 + 1) + 𝑥 + 1. Ultimele doua relatii duc la 𝑓 (𝑥) = 𝑥. Conform
observatiei avem 𝑓 (𝑥) = 𝑐𝑥, 𝑐 ∈ 𝑅∗ .
Daca 𝑓 (1) = 0 , atunci 𝑓 ((𝑥 + 1)3 ) = (𝑥 + 1)𝑓 ((𝑥 + 1)2 ) adica 2𝑓 (𝑥2 ) + 𝑓 (𝑥) =
2𝑥𝑓 (𝑥) . Analog cu cazul precedent avem 2𝑓 ((𝑥+1)2 )+𝑓 (𝑥+1) = (2𝑥+2)𝑓 (𝑥+1)
ceea ce implica 𝑓 (𝑥) = 0, ∨𝑥 ∈ 𝑅.
In concluzie 𝑓 (𝑥) = 𝑐𝑥, 𝑐 ∈ 𝑅.
Subiectul 4.Vom arata ca numerele 𝑛𝑒𝑜𝑏𝑖𝑠𝑛𝑢𝑖𝑡𝑒 sunt 𝑛 = 4 si 𝑛 = 5.Pentru

119
𝑛 ≥ 6 suma elementelor tuturor patratelor 3 × 3 din patratul mare este egala cu

suma elementelor tuturor patratelor 4×4 din acelasi patrat.Pentru a exemplifica
in acelasi timp ca 𝑛 = 4 si 𝑛 = 5 sunt numere 𝑛𝑒𝑜𝑏𝑖𝑠𝑛𝑢𝑖𝑡𝑒 propunem cititorului
urmatorul exemplu: un patrat de dimensiune 5 × 5 in care coloana din mijloc
contine numai −5 celelalte fiind 2.
4.8 Clasa XI
Cluj
Subiectul 1.Pentru 𝑘 = 1 ⇒ 𝐵 = 𝐼𝑛 + 𝐴
Pentru 𝑘 = 2 ⇒ 𝐵 + 𝐵 2 = 2𝐼𝑛 + 3𝐴
𝐵 + 𝐵 2 = 2𝐼𝑛 + 3𝐴 + 𝐴2 , deci 𝐴2 = 𝑂𝑛 ⇒ 𝐴𝑚 = 𝑂𝑚 , ∨𝑚 ≥ 2, 𝑚 ∈ 𝑁 ⇒ 𝐵 𝑚 =
(𝐼𝑛 + 𝐴)𝑚 = 𝐼𝑛 + 𝑚𝐴 , de unde rezulta relatia 𝐴2 = 𝑂𝑛
Subiectul 2.a) Prin calcul rezulta 𝑎 = 𝑑 deci 𝑏 = 𝑐

√ √ 𝜋
b) Fie 𝑟 = 𝑎2 + 𝑏2 = 𝑐2 + 𝑑2 > 0 si 𝛼, 𝛽 ∈ (0, ) astfel incat 𝑎 = 𝑟 cos 𝛼, 𝑏 =
2
𝑟 sin 𝛼, 𝑐 = 𝑟 cos 𝛽, 𝑑 = 𝑟 sin 𝛽.Se demonstreaza prin inductie.
Subiectul 3.−∣𝑥3 ∣ ≤ 𝑓 (𝑥) − 𝑥 sin 𝑥 ≤ ∣𝑥3 ∣ , adunam 𝑥 sin 𝑥 si impartim la

𝑥 , 𝑥 ∕= 0 ⇒ sin𝑥 𝑥 − ∣𝑥∣ ≤ 𝑓𝑥(𝑥)
2
2 ≤ sin𝑥 𝑥 + ∣𝑥∣
sin 𝑥 sin 𝑥 𝑓 (𝑥)
lim ( − ∣𝑥∣) = lim ( + ∣𝑥∣) = 1 deci lim ( 2 ).
𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑥
Subiectul 4.Avem√ inegalitatile : 𝑘 3 < (𝑘 + 1)(𝑘 2 + 1) < (𝑘 + 1)3 , ∨𝑘 =

2
1, 𝑛, ∨𝑛 ≥ 1 ⇒ 𝑘 < (𝑘 + 1)2 (𝑘 2 + 1)2 , ∨𝑘 = 1, 𝑛, ∨𝑛 ≥ 1
3
Deducem ca
𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1
< 𝑥𝑛 < , ∨𝑛 ≥ 1
(𝑘 + 1)2 + 𝑛 𝑛 + 𝑘2
𝑘=1 𝑘=1
√
Avem inegalitatile : 𝑛 + 𝑘 2 ≥ 2𝑘 𝑛, ∨𝑘 = 1, 𝑛, ∨𝑛 ∈ 𝑁 ∗
Asadar
𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1
0< ≤ √ , ∨𝑛 ∈ 𝑁 ∗
𝑛 + 𝑘2 2𝑘 𝑛
𝑘=1 𝑘=1
Avem ca
𝑛
∑ 1 1 + 12 + ... + 1
𝑛
√ = √ , ∨𝑛 ≥ 1
2𝑘 𝑛 2 𝑛
𝑘=1
.
120
Utilizand teorema Stolz-Cesaro , se arata ca

𝑛
∑ 1 1 + 21 + ... + 1
𝑛
lim √ = √
𝑛→∞ 2𝑘 𝑛 2 𝑛
𝑘=1
Dolj
Subiectul 1. a) (𝑑𝑒𝑡𝐴)2 = (𝑑𝑒𝑡𝐴) ⋅ (𝑑𝑒𝑡𝐴𝑇 ) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴 ⋅ 𝐴𝑇 ).
b) Fie 𝑥 = 𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐𝑎 atunci cu observatia de la a) gasim
⎛ ⎞
1 𝑥 𝑥
(𝑑𝑒𝑡𝐴)2 = 𝑑𝑒𝑡 ⎝ 𝑥 1 𝑥 ⎠ = 2𝑥3 − 3𝑥2 + 1 = 𝑥2 (2𝑥 − 3) + 1
𝑥 𝑥 1
c) Cum
𝑥 = 𝑎𝑏 + 𝑏𝑐 + 𝑐𝑎 ≤ 𝑎2 + 𝑏2 + 𝑐2 = 1
din b) rezulta concluzia.
Subiectul 2. a) Pentru inceput observam ca 𝑢𝑛 ⋅ 𝑢𝑛+1 = 𝑛!, pentru 𝑛 =

0, 1, 2
b) Probam prin inductie ca relatia de la a) are loc pentru orice 𝑛.Presupunem
ca 𝑢𝑘 ⋅ 𝑢𝑘+1 = 𝑘! pentru orice 𝑘 ≤ 𝑛.Avem apoi
( ) ( )
𝑢𝑛−1 𝑢𝑛 𝑢𝑛−1 𝑢𝑛 𝑢𝑛 𝑢𝑛+1
𝑛!(𝑛 − 1)! = 𝑢𝑛 ⋅ 𝑢𝑛+1 ⋅ 𝑑𝑒𝑡 = 𝑑𝑒𝑡
𝑢𝑛+1 𝑢𝑛+2 𝑢𝑛 𝑢𝑛+1 𝑢𝑛+1 𝑢𝑛+2
( )
(𝑛 − 1)! 𝑛!
𝑑𝑒𝑡 = (𝑛 − 1)!𝑢𝑛+1 𝑢𝑛+2 − 𝑛! ⋅ 𝑛! ⇒ 𝑢𝑛+1 𝑢𝑛+2 = (𝑛 + 1)!
𝑛! 𝑢𝑛+2
si inductia este probata.
c) Din b) gasim ca
𝑢𝑛 𝑢𝑛 ⋅ 𝑢𝑛−1 (𝑛 − 1)!
= = =𝑛−1
𝑢𝑛−2 𝑢𝑛−1 ⋅ 𝑢𝑛−2 (𝑛 − 2)!
sau echivalent ,
𝑢𝑛 = (𝑛 − 1)𝑢𝑛−2
pentru orice 𝑛 ≥ 2.Prin inductie se gaseste ca 𝑢𝑛 = (𝑛 − 1)!! , de unde concluzia.
Subiectul 3.a) Conditia din enunt este echivalenta cu (𝑛 + 1)𝑥𝑛+1 > (𝑛 +

2)𝑥𝑛 .
b) Din a) si 𝑥1 = 1 rezulta ca termenii sirului sunt toti strict pozitivi.Fie 𝑘 ∈
𝑁, 𝑘 ≥ 2.Scriind inegalitatea de la a) pentru 𝑛 = 1, 2, ..., 𝑘 − 1 si inmultind
121
inegalitatile respective obtinem

2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ 𝑥2 𝑥3 ...𝑥𝑘 > 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (𝑘 + 1) ⋅ 𝑥1 𝑥2 ...𝑥𝑘−1 , de unde
𝑘+1 𝑘+1
𝑥𝑘 > 𝑥1 = , ∨𝑘 ∈ 𝑁, 𝑘 ≤ 2
2 2
.Aceasta arata ca sirul este nemarginit.
Subiectul 4.a) Notam cu 𝑆𝑛 urmatorul sir :

∑ 111 ∑ 111
𝑆𝑛 = = 3!
𝑖𝑗𝑘 𝑖𝑗𝑘
1≤𝑖∕=𝑗∕=𝑘∕=𝑖≤𝑛 1≤𝑖<𝑗<𝑘≤𝑛
.
b) Aplicam identitatea lui Newton :
𝑛
∑ ∑𝑛 𝑛
∑ ∑ ∑𝑛 ∑
𝑥3𝑖 = ( 𝑥𝑖 )( 𝑥2𝑖 ) − ( 𝑥𝑖 𝑥𝑗 )( 𝑥𝑖 ) + 3 𝑥𝑖 𝑥𝑗 𝑥𝑘
𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1 1≤𝑖<𝑗≤𝑛 𝑖=1 𝑖≤𝑖<𝑗<𝑘≤𝑛
c) Atunci
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
∑ 1∑ 3 ∑ ∑ ∑ ∑
𝑥𝑖 𝑥𝑗 𝑥𝑘 = [ 𝑥𝑖 − ( 𝑥𝑖 )( 𝑥2𝑖 ) + ( 𝑥𝑖 𝑥𝑗 )( 𝑥𝑖 )]
3 𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
1≤𝑖<𝑗<𝑘≤𝑛 1≤𝑖<𝑗≤𝑛
∑𝑛 𝑛
∑
𝑛 𝑛 𝑛
( 𝑥𝑖 )2 − 𝑥2𝑖 𝑛
1∑ 3 ∑ ∑ 𝑖=1 𝑖=1
∑
= [ 𝑥𝑖 − ( 𝑥𝑖 )( 𝑥2𝑖 ) + ( 𝑥𝑖 )]
3 𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
2 𝑖=1
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
1 ∑ 31 ∑ 3 3 ∑ ∑
= [ 𝑥𝑖 ( 𝑥𝑖 ) − ( 𝑥𝑖 )( 𝑥2𝑖 )]
3 𝑖=1 2 𝑖=1 2 𝑖=1 𝑖=1
.
1
d) Aplicand ultima identitate cu 𝑥𝑖 = 𝑖 obtinem
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1 3 ∑ 1 ∑ 1
𝑆𝑛 = + ( ) − 3( )( )
𝑖=1
𝑖3 𝑖=1
𝑖 𝑖=1
𝑖 𝑖=1 𝑖2
Atunci
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1 3 ∑ 1 ∑ 1
+ ( ) − 3( )( )
𝑆𝑛 𝑖=1
𝑖3 𝑖=1
𝑖 𝑖=1
𝑖 𝑖=1 𝑖2
− ln 𝑛 = − ln 𝑛
(ln 𝑛)2 (ln 𝑛)2
1 1
e) In continuare vom folosi ca lim (1 + + ... + − ln 𝑛) = 𝑐 , constanta lui
𝑛→∞ 2 𝑛
122
Euler.
1
1+ + ... + 𝑛1
2
Ca o consecinta lim =1
𝑛→∞ ln 𝑛
f) Din identitatea de la punctul d) obtinem ca
∑ 𝑛
( )3
𝑆𝑛
lim ( − ln 𝑛) = lim ( 𝑖=1 − ln 𝑛),
𝑛→∞ (ln 𝑛)2 𝑛→∞ (ln 𝑛)
𝑛 𝑛
∑ 1 ∑ 1
unde am folosit ca sirurile 𝑎𝑛 = 2
si 𝑏 𝑛 =
𝑘 𝑘3
𝑘=1 𝑘=1
sunt marginite si deci ,
𝑛
∑ 1
𝑖3
lim 𝑖=1 2 = 0
𝑛→∞ (ln 𝑛)
si
𝑛 𝑛
∑ 1∑ 1
𝑖 𝑖2
lim 𝑖=1 𝑖=1 =0
𝑛→∞ ln 𝑛 ln 𝑛
g) Revenim la relatia de la punctul d)
𝑛 𝑛
∑ 1 2 ∑ 1
𝑛
( ) + ln 𝑛( ) + (ln 𝑛)2
𝑆𝑛 ∑ 1 𝑖 𝑖
lim ( − ln 𝑛) = lim ( − ln 𝑛) 𝑖=1 𝑖=1
= 3𝑒.
𝑛→∞ (ln 𝑛)2 𝑛→∞ 𝑖 (ln 𝑛)2
𝑖=1
Galati
Subiectul 1.Fie functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑥𝐵) − 𝑑𝑒𝑡(𝑥𝐴 + 𝐵), 𝐴, 𝐵 ∈
𝑀2 (𝑅).Dupa calcule se obtine ca 𝑓 (𝑥) = 𝛼𝑥2 + 𝛽𝑥 + 𝛾, 𝛼, 𝛽, 𝛾 ∈ 𝑅
Din ipoteza se obtine 𝑓 (2008) = 𝑓 (2009) = 𝑓 (1) = 0 adica ecuatia de grad
cel mult doi are trei radacini reale distincte . Rezulta ca 𝑓 este functie nula:
𝑓 (𝑥) = 0, ∨𝑥 ∈ 𝑅.Asadar pentru 𝑥 = 0 ⇒ 𝑓 (0) = 0 ⇒ det 𝐴 = det 𝐵.
Subiectul
( 2.”⇐” Presupunem det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐) ≥ 0, ∨𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅).Pentru
)
0 𝑥
𝑋 = , 𝑥 ∈ 𝑅 obtinem det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 ) = (𝑎𝑥 + 𝑐)2 − 𝑏2 𝑥 ≥
1 0
0, ∀𝑥 ∈ 𝑅 , adica 𝑎2 𝑥2 + (2𝑎𝑐 − 𝑏2 )𝑥 + 𝑐2 ≥ 0, ∀𝑥 ∈ 𝑅, conditie echivalenta cu
(2𝑎𝑐 − 𝑏2 )2 − 4𝑎2 𝑐2 ≤ 0 ⇒ 𝑏2 − 4𝑎𝑐 ≤ 0.
” ⇒ ” Sa demonstram ca daca 𝑋 ∈ 𝑀𝑛 (𝑅), 𝑛 ∈ 𝑁, 𝑛 ≥ 2 si 𝑘 ≥ 0 atunci
det(𝑋 2 + 𝑘𝐼𝑛 ) ≥ 0 √ √
Intr-adevar det(𝑋 2 + 𝑘𝐼𝑛 ) = det(𝑋 + 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 ) det(𝑋 − 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 ) = det(𝑋 +
√ √ √
𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 )det(𝑋 + 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 ) = ∣ det(𝑋 + 𝑖 (𝑘)𝐼𝑛 )∣2 ≥ 0.
𝑏2 − 4𝑎𝑐 ≤ 0 si fie 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅).
𝑏 4𝑎𝑐 − 𝑏2
𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 = 𝑎[(𝑋 + 𝐼2 )2 + 𝐼2 ] = 𝑎(𝑌 2 + 𝑘𝐼2 ).
2𝑎 4𝑎2
123
𝑏 4𝑎𝑐 − 𝑏2
unde 𝑌 = 𝑋 + 𝐼2 , 𝑘 =
2𝑎 4𝑎2
Atunci det(𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + 𝑐𝐼2 ) = det[𝑎(𝑌 2 + 𝑘𝐼2 )] = 𝑎2 det(𝑌 2 + 𝑘𝐼2 ).
Subiectul 3.”⇐” Daca 𝛼 ∈ 𝑍 rezulta 𝑥𝑛 = 0, ∀𝑛 ∈ 𝑁 si evident (𝑥𝑛 )𝑛≥0

este convergent.
” ⇒ ” Presupunem ca (𝑥𝑛 )𝑛≥0 este convergent si fie lim 𝑥𝑛 = 𝑥 ∈ 𝑅.Atunci
𝑛→∞
𝑥𝑛+1 − 𝑥𝑛 → 0.Cum 𝑥𝑛+1 − 𝑥𝑛 = {(𝑛 + 1)𝛼} − {𝑛𝛼} = (𝑛 + 1)𝛼 − [(𝑛 + 1)𝛼] −
𝑛𝛼 + [𝑛𝛼] = 𝛼 − 𝑦𝑛 , unde 𝑦𝑛 = [(𝑛 + 1)𝛼] - [n 𝛼] ∈ 𝑍 , rezulta ca 𝛼 − 𝑦𝑛 → 0
deci 𝑦𝑛 → 𝛼. Dar 𝑦𝑛 este un sir cu termeni intregi ⇒ 𝛼 ∈ 𝑍.
Subiectul 4.Notam limita cu 𝐿

𝑡𝑔 2008 (𝑥) − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 2008 (𝑥)
𝐿 = lim =
𝑥→0 𝑥2009
2007
𝑡𝑔𝑥 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 1 ∑
= lim 2
⋅ 2007 ⋅ 𝑡𝑔 2007−𝑘 (𝑥) ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑘 (𝑥) =
𝑥→0 𝑥 𝑥
𝑘=0
2007 ( )2007−𝑘 ( )𝑘
𝑡𝑔𝑥 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 ∑ 𝑡𝑔𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
= lim ⋅ lim ⋅ = 𝐿1 ⋅ 𝐿1 ,
𝑥→0 𝑥2 𝑥→0 𝑥 𝑥
𝑘=0
𝑡𝑔𝑥 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
unde 𝐿1 = lim si
𝑥→0 𝑥2
2007
∑ 𝑡𝑔𝑥 2007−𝑘
( ) ( )𝑘
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
𝐿2 = lim ⋅
𝑥→0 𝑥 𝑥
𝑘=0
𝑡𝑔𝑥 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 𝑡𝑔𝑥 − 𝑥 𝑥 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
𝐿1 = lim = lim + lim .
𝑥→0 𝑥2 𝑥→0 𝑥2 𝑥→0 𝑥2
( 𝜋 𝜋)
Deoarece sin 𝑥 ≤ 𝑥, ∀𝑥 ∈ − , − {0} , avem
2 2
𝑡𝑔𝑥 ⋅ 2 sin2 𝑥

𝑡𝑔𝑥 − 𝑥 𝑡𝑔𝑥 − sin 𝑥 𝑡𝑔𝑥(1 − cos 𝑥) 2 , pentru
0 ≤ 2
≤
2
≤
2
≤
2
𝑥 𝑥 𝑥
𝑥

(𝜋 𝜋)
𝑥∈ , − {0}.
2 2
𝑡𝑔𝑥 ⋅ 2 sin2 𝑥 𝑥 ⎞2
( ) ⎛

sin
2 = 1 ⋅ lim 𝑡𝑔𝑥 ⋅ lim ⎝ 2 ⎠ = 1 ⋅ 0 ⋅ 12 = 0

Cum lim 𝑥
𝑥→0 𝑥2
2 𝑥→0 𝑥→0 2
2
𝑡𝑔𝑥 − 𝑥
, rezulta ca lim =0
𝑥→0 𝑥2
Notam 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑦
𝑥 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 𝑡𝑔𝑦 − 𝑦 𝑦2
lim 2
= lim 2
⋅ lim 2 = 0 ⋅ 1 = 0
𝑥→0 𝑥 𝑦→0 𝑦 𝑦→0 𝑡𝑔 𝑦
𝐿1 = 0.
124
2007
∑( )2007−𝑘 ( )𝑘 2007 ( )2007−𝑘 ( )𝑘
𝑡𝑔𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 ∑ 𝑡𝑔𝑥 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥
𝐿2 = lim ⋅ = lim ⋅ lim =
𝑥→0 𝑥 𝑥 𝑥→0 𝑥 𝑥→0 𝑥
𝑘=0 𝑘=0
2007
∑
1 ⋅ 1 = 2008
𝑘=0
𝐿 = 𝐿1 ⋅ 𝐿2 = 0 ⋅ 2008 = 0. Sibiu
Subiectul 1 ( ) ( )
𝑎 𝑏 𝑎 0
a) Fie 𝐴 = . Din 𝑋𝐴 = 𝐴𝑋 gasim 𝑏 = 𝑐 = 0 , deci 𝑋 = .
𝑐 𝑑 ( 𝑛 ) 0 𝑑
𝑎 0
b) Se demonstreaza prin inductie ca 𝑋 𝑛 = , 𝑛 ≥ 1.
0 𝑑𝑛
c) Inmultind la stanga si la dreapta cu 𝑋 , obtinem: 𝑋 7 − 𝑋 4 = 𝑋𝐴 = 𝐴𝑋 ,
( 6
𝑎 − 𝑎3
( ) ) ( )
𝑎 0 0 2 0
deci 𝑋 = , iar ecuatia devine = .
0 𝑑 0 𝑑6 − 𝑑3 0 6
{√ } {√ √ }
Rezulta ca 𝑎 ∈ 3 2, −1 si 𝑑 ∈ 3 3, − 3 2 .
Multimea solutiilor pentru 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅) este:
{( √ 3
) ( √ 3
) ( ) ( )}
2 √0 2 0√ −1 √0 −1 0√
𝑆= 3 , , 3 , 3
0 3 0 −32 0 3 0 − 2
d) Daca 𝑋 ∈ 𝑀2 (𝐶) , ecuatiile 𝑎6 − 𝑎3 − 2 = 0 si 𝑑6 − 𝑑3 − 6 = 0 au cate 6

solutii distincte. Numarul de matrici pentru care verifica relatia va fi 6 ⋅ 6 = 36.
Subiectul 2
Fie 𝑥 = (−1)𝑛 𝑑1 2 𝑑3 = (−1)𝑛 det(𝐵) det(𝐴𝐵 −1 − 𝐵 −1 𝐴) det(𝐵).
Folosind acum proprietatea : ∀𝑋, 𝑌 ∈ 𝑀𝑛 (𝐶), det(𝑋𝑌 ) = det 𝑋 ⋅ det 𝑌 .
Gasim ca 𝑥 = (−1)𝑛 det(𝐵(𝐴𝐵 −1 − 𝐵 −1 𝐴)𝐵) = (−1)𝑛 det(𝐵𝐴 − 𝐴𝐵).
Se cunoste de asemenea ca det(−𝑋) = (−1)𝑛 ⋅ det 𝑋.
Asadar , avem: 𝑥 = (−1)𝑛 det((−1) ⋅ (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)) = (−1)𝑛 ⋅ (−1)𝑛 ⋅ det(𝐴𝐵 −
𝐵𝐴) = 𝑑2 .
Subiectul 3
Daca 𝑎 ≤ 0 , limita este +∞ , ceea ce nu corespunde cerintei , deci 𝑎 > 0.
Avand nedeterminarea ∞ − ∞ , expresia se poate scrie:
(𝑎 − 𝑎2 )𝑥4 + (2 − 2𝑎𝑏)𝑥3 − (𝑏2 + 2𝑎𝑐)𝑥2 − 2𝑏𝑐𝑥 − 𝑐2

𝐿 = lim √ , de unde 𝑎 = 1
𝑥→∞ 𝑥4 + 2𝑥3 + (𝑎𝑥2 + 𝑏𝑥 + 𝑐)
2(1 − 𝑏)𝑥3 − (𝑏2 + 2𝑐)𝑥2 − 2𝑏𝑐𝑥 − 𝑐2
𝐿 = lim √ .
𝑥→∞ 𝑥4 + 2𝑥3 + (𝑥2 + 𝑏𝑥 + 𝑐)
Daca 𝑏 ∕= 1 , limita este infinita , rezulta 𝑏 = 1.
125
−(1 + 2𝑐)𝑥2 − 2𝑐𝑥 − 𝑐2 1

𝐿 = lim (√ ) = 0 , de unde 𝑐 = − .
𝑥→∞
2 1 𝑐 2
𝑥2 1+ +1+ + 2
𝑥 𝑥 𝑥
Subiectul 4
Folosind inegalitatea data si stricata monotonie , gasim
(𝑥𝑛 − 2)2
𝑥𝑛 3 ≥ ≥ 0, ∀𝑛 ≥ 1 , de unde rezulta ca 𝑥𝑛 > 0, ∀𝑛 ≥ 1.
𝑥𝑛 − 𝑥𝑛+1
Fiind strict descrescator si marginit inferior de 0, sirul este convergent.
Fie 𝑥 ∈ 𝑅, 𝑥 = lim 𝑥𝑛 . Trecand la limita in inegalitatea data gasim
𝑛→∞
(𝑥 − 2)2 ≤ 0 , deci 𝑥 = 2.
Timis
Subiectul 1
⎛ 𝜋 ⎞2𝑛 ⎛ 𝜋 ⎞2𝑛 (
sin(4𝑛 + 1) sin(2𝑛𝜋 + ) )2𝑛
𝑥2𝑛 = ⎝1 + 2 ⎠ = ⎝1 + 2 ⎠ = 1+ 1 →𝑒
2𝑛 2𝑛 2𝑛
⎞2𝑛+1
𝜋 ⎞2𝑛+1 3𝜋
⎛ ⎛
sin(4𝑛 + 3) sin(2𝑛𝜋 + ) (
1
)2𝑛+1
1
𝑥2𝑛+1 = ⎝1 + 2⎠ = ⎝1 +
⎜ 2 ⎟ = 1− → 𝑒−1 =
2𝑛 + 1 2𝑛 + 1 2𝑛 + 1 𝑒
⎠
Cum 𝑒 ∕= 𝑒−1 rezulta ca lim 𝑥𝑛 nu exista adica sirul este divergent.

𝑛→∞
Subiectul 2 ⎛ ⎞
0 0 0
𝐴 = 𝑎𝐼3 + 𝐵, 𝐵 = ⎝ 𝑎 0 0 ⎠
𝑏 𝑎 0
⎛ ⎞ ⎛ ⎞
0 0 0 0 0 0
𝐵2 = ⎝ 0 0 0 ⎠ , 𝐵3 = ⎝ 0 0 0 ⎠ = 𝑂3 ⇒ 𝐵 𝑛 = 𝑂3 , ∀𝑛 ≥ 3.
𝑎2 0 0 0 0 0
Cum 𝑎𝐼3 ⋅ 𝐵 = 𝐵 ⋅ (𝑎𝐼3 ) , aplicam binomul lui Newton:
𝑎𝑛 0 0
⎛ ⎞
𝑛(𝑛 − 1) 𝑛𝑎𝑛 𝑎𝑛 0 ⎟
𝐴𝑛 = 𝑎𝑛 𝐼3 +𝑛𝑎𝑛−1 𝐵+ 𝑎𝑛−2 𝐵 2 = ⎝
⎜
2 𝑛(𝑛 − 1) 𝑛
⎠
𝑛𝑎𝑛−1 𝑏 + 𝑎 𝑛𝑎𝑛 𝑎𝑛
2
126
Subiectul 3
Notand cu 𝐶𝑖 (𝑋) coloana a 𝑖-a a unei matrice 𝑋 ∈ 𝑀3 (𝐶) , iar cu ∣𝐶1 (𝑋)𝐶2 (𝑋)𝐶3 (𝑋)∣
determinantul matricei 𝑋 , pentru orice numar complex 𝑧 ∈ 𝐶 are loc egalitatea
det(𝐴 + 𝑧𝐵) = det(𝐴)+
+𝑧(∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣)+
+𝑧 2 (∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 ()𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐵)∣)+
+𝑧 3 det(𝐵),
sau, notand
𝜆 = ∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣
𝜇 = ∣𝐶1 (𝐵)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐴)∣ + ∣𝐶1 ()𝐶2 (𝐴)𝐶3 (𝐵)∣ + ∣𝐶1 (𝐴)𝐶2 (𝐵)𝐶3 (𝐵)∣ ,
avem
det(𝐴 + 𝑧𝐵) = det(𝐴) + 𝜆𝑧 + 𝜇𝑧 2 + det(𝐵)𝑧 3 .

{ }
In particular, pentru 𝑧 ∈ 1, 𝜔, 𝜔 2 , obtinem
det(𝐴 + 𝐵) = det(𝐴) + 𝜆 + 𝜇 + det(𝐵),

det(𝐴 + 𝜔𝐵) = det(𝐴) + 𝜆𝜔 + 𝜇𝜔 2 + det(𝐵),
det(𝐴 + 𝜔 2 𝐵) = det(𝐴) + 𝜆𝜔 2 + 𝜇𝜔 + det(𝐵).
Adunand ultimele trei egalitati si tinand cont de faptul ca 1 + 𝜔 + 𝜔 2 = 0,
obtinem atunci egalitatea dorita
det(𝐴 + 𝐵) + det(𝐴 + 𝜔𝐵) + det(𝐴 + 𝜔 2 𝐵) = 3(det(𝐴) + det(𝐵)).
Subiectul 4
Din relatia de recurenta avem ca
𝑥𝑛+1 = 𝑒−𝑥𝑛 + 𝑥𝑛 > 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁

. astfel ca sirul dat este strict crescator , si prin urmare are o limita 𝑙 = lim 𝑥𝑛 .
𝑛→∞
Daca limita 𝑙 este finita, atunci trecand la limita in relatia de recurenta obtinem
ca 𝑒−1 = 0 , egalitate care este imposibila. Prin urmare limita sirului (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁
este +∞. Rezulta atunci ca lim 𝑒−𝑥𝑛 = 0 astfel ca
𝑛→∞
( )
1
ln 1 + ( ) 𝑥𝑛
ln(𝑛 + 1) − ln(𝑛) 𝑛 1 𝑒
lim = lim = lim ln 1 + ⋅ = 1.
𝑛→∞ 𝑥𝑛+1 − 𝑥𝑛 𝑛→∞ 𝑒−𝑥𝑛 𝑛→∞ 𝑛 𝑛
ln(𝑛)
Folosind din nou lema Cesaro-Stolz, rezulta atunci ca exista limita lim
𝑛→∞ 𝑥𝑛
ln(𝑛)
si ca lim = 1.
𝑛→∞ 𝑥𝑛
127
Vaslui
Subiectul 1
Din ipoteza det 𝑋 = ±1, ∀𝑋 ∈ 𝑀2 (𝑅). Daca det(𝑋) = 1 se obtine 𝑋 2 = 𝑡𝑋 −𝐼2
, unde 𝑡 este urma matricei. Atunci avem : 𝑋 4 = (𝑡3 − 2𝑡)𝑋 − (𝑡2 − 1)𝐼2 .
Ecuatia din enunt devine: 𝑡(𝑡2 − 2)𝑋 = (𝑡2 − 2)𝐼2 ⇒ 𝑡𝑋 = 𝐼2 daca 𝑋 ∈ 𝑀2 𝑄.
−𝑡4 𝐼2 = (𝑡𝑋)4 = 𝐼2 ⇒ −𝑡4 = 1 si analog cazul det(𝑋) = −1.
Subiectul 2
Se demonstreaza prin inductie ca 𝑥𝑛 ∕= −1, ∀𝑛 ≥ 1 , obtinand astfel:
( )𝑛−1
2
3𝑥𝑛+1 − 2𝑥𝑛 + 1 = 0, ∀𝑛 ≥ 1 ⇒ 𝑥𝑛 = (𝑎 + 1) − 1 ⇒ lim 𝑥𝑛 = −1.
3 𝑛→∞
Subiectul 3
Se aduna toate coloanele la prina coloana , apoi se scade ultima linie din cele-
lalte.
𝑛 𝑛(𝑛 − 1)
∑
𝑑𝑛 (𝑧) = ( 𝑧 𝑘 )(−1) 2 .
𝑘=0
2𝑘𝜋 2𝑘𝜋
Cum 𝑑𝑛 (𝑧) = 0 ⇒ 𝑧 𝑛+1 = 1 ⇒ 𝑧𝑘 = cos + 𝑖 sin , 𝑘 ∈ {1, 2, 3, ..., 𝑛 +
𝑛+1 𝑛+1
1}.
Subiectul
⎛ 4
2−𝑥 4−𝑥 6−𝑥 12 − 𝑥 𝑥
⎞
lim ⎝2 𝑥 + 4 𝑥 + 6 𝑥 + 12 𝑥 ⎠ =
𝑥→∞
⎛ 2 4 6 12 ⎞𝑥
⎜ 2 𝑥 − 1 4 𝑥 − 1 6 𝑥 − 1 12 𝑥 − 1 ⎟
= lim ⎜1+ + + + ⎟ .
𝑥→∞ ⎝ 2 4 6 12 ⎠
2−𝑥 4−𝑥 6−𝑥 12 − 𝑥 𝑥

⎛ ⎞
𝑎𝑢(𝑥) − 1
Utilizand limita fundamentala obtinem lim ⎝2 𝑥 + 4 𝑥 + 6 𝑥 + 12 𝑥 ⎠ =
𝑢(𝑥) 𝑥→∞
576.
128
IMAR - Bucuresti
Subiectul 1
Este suficient sa gasim un astfel de drum care pleaca din coltul stanga sus si
se intoarce tot acolo , pentru ca alegand oricare punct facem exact mutarile
consecutive din acest drum considerat.
Notam cu (𝑚, 𝑛) patratul de pe linia 𝑚 si coloana 𝑛.
Pentru 𝑛 = 2 exista drumul (1, 1) ⇒ (1, 2) ⇒ (2, 2) ⇒ (2, 1) ⇒ (1, 1).
Presupunem ca pentru 𝑛 mai mare sau egal cu 2 exista un astfel de drum care
incepe cu (1, 1) si are un ultim patrat (𝑛, 1) (dupa care evident ne putem in-
toarce in (1, 1)).
Atunci pentru un patrat de latura 𝑛 + 1 consideram drumul care pleaca din
(1, 1) , parcurge patratul de latura 𝑛 care contine pe (1, 1) si are ultimul varf in
(1, 𝑛) (aici folosind ipoteza de inductie).
Atunci consideram succesiunea de mutari:
(𝑛, 1) ⇒ (1, 𝑛 + 1) ⇒ (𝑛 + 1, 2) ⇒ (2, 𝑛 + 1) ⇒ ... ⇒ (𝑛 + 1, 𝑛) ⇒ (𝑛, 𝑛 + 1) ⇒
(𝑛 + 1, 𝑛 + 1) ⇒ (𝑛 + 1, 1) ⇒ (1, 1).
Astfel am gasit un drum si pentru 𝑛 + 1 . Asadar din inductie problema este
rezolvata.
Subiectul 3
Consideram o inversiune de centru 𝑋 si putere oarecare. Notam cu ′ transfor-
matele prin inversiune.
Atunci 𝛾1 ′ , 𝛾2 ′ sunt doua drepte perpendiculare pe diametrele care trec prin 𝑋
ale cercurilor initiale. Cele doua drepte se intersecteaza in 𝑌 ′ . Dreapta 𝐴𝐵
se transforma in cercul 𝐴′ 𝐵 ′ 𝑌 ′ care trece prin 𝑋. Daca notam cu 𝑡 tangenta
comuna a cercurilor initiale cea mai apropiata de 𝑌 si cu 𝑆, 𝑇 puncetele de tan-
genta , atunci 𝑡′ este un cerc ce trece prin 𝑋, este tangent in 𝑋 la cercul 𝐴′ 𝐵 ′ 𝑌 ′
(pentru ca 𝐴𝐵∣∣𝑡) si este tangent la 𝛾1 ′ , 𝛾2 ′ respectiv in 𝑆 ′ , 𝑇 ′ . Mai mult , 𝑋𝑆 ′
, 𝑋𝑇 ′ sunt bisectoarele unghiurilor ∕ 𝑌 ′ 𝑋𝐵 ′ , ∕ 𝑌 ′ 𝑋𝐶 ′ , respectiv (1). Cercul
de centru 𝑂 se transforma in cercul inscris in triunghiul 𝐴′ 𝐵 ′ 𝑌 ′ .
Cercul 𝑡′ este tangent laturilor triunghiului si cercului circumscris. Se deduce
ralativ usor ca 𝑂′ ∈ 𝑆 ′ 𝑇 ′ si este chiar mijlocul sau.
Mai departe , deoarece 𝑌 ′ este intersectia tangentelor la cercul circumscris tri-
unghiului 𝑋𝑇 ′ 𝑆 ′ rezulta ca 𝑋𝑌 ′ este simediana lui 𝑋 in acest triunghi. Din
acest fapt si (1) rezulta ca 𝑋𝑂′ este bisectoare unghiului ∕ 𝐴′ 𝑋𝐵 ′ , adica 𝑋𝑂
este bisectoarea unghiului ∕ 𝐴𝑋𝐵.
Unirea
129
Subiectul 1
Se stie ca 𝐴2 = 𝑎𝐴 + 𝑏𝐼2 , unde 𝑇 𝑟𝐴 = 𝑎 si − det(𝐴) = 𝑏. Atunci avem:
𝐴4 = 𝑎2 𝐴2 + 𝑏2 𝐼2 + 2𝑎𝑏𝐴 = 𝑎(𝑎2 + 2𝑏)𝐴 + (𝑎2 𝑏 + 𝑏2 )𝐼2 . (1)
Apoi , 𝑏4 = (det(𝐴))4 = det(𝐴4 ) = det(𝐼2 ) = 1 si 𝑏 ∈ 𝑍 , deci 𝑏 = ±1; cum
𝑎 ∈ 𝑍 rezulta ca 𝑎2 + 2𝑏 ∕= 0.
Astfel din (1) si 𝐴4 = 𝐼2 rezulta ca 𝑎 = 0 sau 𝐴 = 𝑐𝐼2 , 𝑐 ∈ 𝑍 ; in ambele cazuri
reiese 𝐴2 = 𝑑𝐼2 , 𝑑 ∈ 𝑍.
In sfarsit , din 𝐼2 = 𝐴4 = 𝑑2 𝐼2 , rezulta 𝑑 = ±1.
Subiectul 2
Egalitatea 𝐶 2 = 3𝐶 rezulta prin calcul direct , iar
𝐷3 = 𝐵𝐴𝐵𝐴𝐵𝐴 = 𝐵𝐶 2 𝐴 = 3𝐵𝐶𝐴 = 3𝐵𝐴𝐵𝐴 = 3𝐷2 (2)
Apoi , din 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐶 2 ) = 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐶) = 2𝑠𝑖𝐶 2 = 𝐴𝐵𝐴𝐵 = 𝐴𝐷𝐴 rezulta 𝑟𝑎𝑛𝑑(𝐷) ≥
2 , deci 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐷) = 2 , adica matricea 𝐷 este inversabila. Astfel , inmultind in
(2) cu (𝐷−1 )2 obtinem 𝐷 = 3𝐼2 .
Subiectul 3
Avem 𝑥1 = −𝑦0 < 0 = 𝑥0 , 𝑦1 = 𝑦0 + 1 − 𝑒−𝑦0 > 𝑦0 , astfel , inductiv avem
ca 𝑥𝑛+1 < 𝑥𝑛 , 𝑦𝑛+1 > 𝑦𝑛 , deci (𝑥𝑛 )𝑛≥0 este descrescator , iar (𝑦𝑛 )𝑛≥0 este
crescator.
In plus , prin adunare , 𝑦𝑛 = 𝑦0 − 𝑒𝑥𝑛 + 𝑒𝑥0 < 𝑦0 + 𝑒𝑥0 = 𝑦0 + 1 , deci sirul
(𝑦𝑛 )𝑛≥0 este marginit superior.
Astfel (𝑦𝑛 )𝑛≥0 ⇒ 𝑦 ∈ (0, ∞) , iar (𝑥𝑛 )𝑛≥0 ⇒ 𝑥 ∈ [−∞, 0).
Prin trecere la kimita in relatia de recurenta , rezulta 𝑥 = 𝑥 − 𝑦 , de unde
𝑥 = −∞. Apoi tot prin trecere la limita , 𝑦 = 𝑦0 + 𝑒𝑥0 = 𝑦0 + 1.
Subiectul 4
Observam ca distanta dintre orice doua intervale consecutive de forma [𝑛𝜋 +
𝜋/6, 𝑛𝜋 +(5𝜋/6)] este 𝜋/3 < 2, iar un astfel de interval are lungimea (2𝜋)/3 > 1.
Astfel, pentru orice 𝑘 ∈ 𝑁 , dintre numerele 𝑘, 𝑘 + 1, 𝑘 + 2 , cel putin unul se
afla intr-un interval de aceasta forma.
Rezulta
𝜋 𝑛
∣𝑛 ⋅ sin 1 ⋅ 𝑠𝑖𝑛2 ⋅ ... ⋅ sin 𝑛∣ ≤ 𝑛 ⋅ sin[𝑛/3] ≤ 𝑛/3
6 2
si din
𝑛
lim =0
𝑛→∞ 2𝑛/3
reiese ca limita ceruta este 0.
Gheorghe Lazar
130
Subiectul 1 √
Avem 𝑥𝑛+1 = 𝑎 + 𝑎√2 − (𝑥𝑛 − 𝑎)2 = 𝑎 + (𝑥𝑛−1 − 𝑎) = 𝑥𝑛−1 , iar 𝑏 = 𝑥0 = 𝑥1 =
... = 𝑥2𝑘 = ...( si 𝑎 +) 2𝑎𝑏 − 𝑏2 = 𝑥1 = 𝑥3 = ... = 𝑥2𝑘+1 = ...
1
Cum 𝑏 ∕= 𝑎 ⋅ 1 + ⇒ 𝑥2𝑛+1 ∕= 𝑥2𝑛 deci (𝑥𝑛 )𝑛≥0 este divergent pentru ca are
2
2 subsiruri cu limite diferite.
Fie 𝑦 = lim 𝑦𝑛
𝑛→∞
𝑛
1 ∑ 𝑥𝑘 𝑦𝑥 + 𝑥𝑘+1 𝑦𝑘+1 𝑥0 𝑦0 − 𝑥𝑛+1 𝑦𝑛+1
𝑧𝑛 = +
𝑛 2 2𝑛
𝑘=0
𝑥𝑛 𝑦𝑛 + 𝑥𝑛+1 𝑦𝑛+1
𝑡𝑛 = are subsirurile 𝑡2𝑛 si 𝑡2𝑛+1 convergente la 𝑙 = 𝑦 ⋅
( ) 2
𝑥0 + 𝑥1
. Rezulta 𝑡𝑛 convergent.l
2 ( )
𝑡1 + 𝑡2 + ... + 𝑡𝑛 𝑥0 + 𝑥1
Fie 𝑢𝑛 = ⇒ 𝑢𝑛 convergent cu aceeasi limita 𝑙 = 𝑦 ⋅ .
𝑛 2
𝑥𝑛+1 ⋅ 𝑦𝑛+1
Cum sirul (𝑥𝑛 𝑦𝑛 )𝑛≥0 este marginit rezulta lim =0
𝑛→∞ 2𝑛
Asadar 𝑙 = lim 𝑧𝑛 .
𝑛→∞
Subiectul 2
a) Se observa ca 𝜔(𝑓 ) este continua.
1 1
𝑓 ∈ 𝐶[0, 1] , 0 ≤ 𝑓 (𝑥) ≤
2 2
1
0 ≤ 2𝑥(1 − 𝑥) ≤ ⇒ 𝜔(𝑓 )(𝑥) ∈ [0, 1] i.e. 𝜔(𝑓 ) ∈ 𝐶[0, 1].
2
1
b) 𝜔(ℎ)(𝑥) = 2𝑥(1 − 𝑥) si 𝜔 𝑛 (ℎ)(𝑥) = 𝛼𝑛 ⋅ 𝑥 ⋅ (1 − 𝑥) cu 𝛼1 = 2 , 𝛼𝑛+1 = 𝛼𝑛 + 2.
2
Rezolvand 𝛼𝑛+1 = 𝑎 ⋅ 𝛼𝑛 + 𝑏, 𝑎 ∕= 1 avem 𝛼𝑛 = 4 − 𝑧 2−𝑛 i.e. 𝜔 𝑛 (ℎ)(𝑥) =
(4 − 22−𝑛 )𝑥(1 − 𝑥).
c) lim 𝜔 𝑛 (ℎ)(𝑥) = 4𝑥(1 − 𝑥) , unde 4𝑥(1 − 𝑥) ∈ 𝐶[0, 1].
𝑛→∞
Subiectul 3
∀𝜖 > 0, ∃𝛿𝜖 > 0 a.i. 𝛼𝑓 (𝑥) − 𝜖 < 𝑓 (𝑥 + 1) < 𝛼𝑓 (𝑥) + 𝜖
Aratam ca pentru orice 𝑘 ∈ 𝑁 ∗
𝜖 𝜖
𝛼𝑘 𝑓 (𝑥) − < 𝑓 (𝑥 + 𝑘) < 𝛼𝑘 𝑓 (𝑥) +
𝛼 𝛼
(1)
Inductie dupa 𝑘
Pentru 𝑘 = 1 avem:
𝜖 𝜖
𝛼𝑓 (𝑥) − < 𝛼𝑓 (𝑥) − 𝜖 < 𝑓 (𝑥 + 1) < 2𝑓 (𝑥) + 𝜖 < 𝛼𝑓 (𝑥) + .
𝛼 𝛼
Presupunem (1) adevarata pentru un 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ si demonstram ca:
131
𝜖 𝜖
𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) − < 𝑓 (𝑥 + 𝑘 + 1) < 𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) + .
𝛼 𝛼
𝜖 [ 𝜖] 1−𝛼 𝜖
Avem: 𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) − = 𝛼 𝛼𝑘 𝑓 (𝑥) + + 𝜖 < 𝛼𝑘+1 𝑓 (𝑥) + .
𝛼 𝛼 𝛼 𝛼
∗
Cum 𝛼𝑘 →(0 pentru) orice 𝑥 > 𝛿𝜖 , ∃𝑘(∈ 𝑁 ) cu ∣𝛼𝑘 𝑓 (𝑥)∣ < 𝜖.
1 1
Asadar − 1 + 𝜖 < 𝑓 (𝑥 + 𝑘) < 1 + 𝜖 de unde avem ca lim 𝑓 (𝑥) = 0.
𝛼 𝛼 𝑥→∞
Subiectul 4
Se stie ca pentru oricare 𝑋, 𝑌 ∈ 𝑀2 (𝑅) cu 𝑋𝑌 = 𝑌 𝑋 avem det(𝑋 2 + 𝑌 2 ) ≥ 0.
Din ecuatia Hamilton-Cayley pentru 𝐴𝐵 − 𝐵𝐴 avem:
(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 − 𝑡𝑟(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ⋅ (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) + det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ⋅ 𝐼2 = 𝑂2
Cum 𝑡𝑟(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) = 0 ⇒ (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 = det(𝐴𝐵 − 𝐵𝐴) ⋅ 𝐼2 .
Asadar (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 comuta cu orice matrice , deci si cu (𝐴𝐵 + 𝐵𝐴)2 .
In concluzie 𝑋 = (𝐴𝐵 − 𝐵𝐴)2 si 𝑌 = (𝐴𝐵 + 𝐵𝐴)2 .
Trident
Subiectul 1
Notand cu 𝑡 = sin 𝑥 , limita din enunt se scrie:
(𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛 − 1
𝐿 = lim =
𝑡→0 𝑡𝑛 + 4𝑡
[ ]
(𝑡3 + 𝑡 + 1 − 1) (𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛−1 + (𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛−2 + ... + 1
= lim =
𝑡→0 𝑡𝑛 + 4𝑡
[ ]
𝑡(𝑡2 + 1) (𝑡3 + 𝑡 + 1)𝑛−1 + ... + 1 𝑛
= lim 𝑛
=
𝑡→0 𝑡 + 4𝑡 4
daca 𝑛 ≥ 2.
1
Daca 𝑛 = 1 limita este , iar daca 𝑛 = 0 limita este 0.
5
Subiectul 2
Din teorema Cayley-Hamilton avem:
𝐴2 − 𝑡𝐴 + 𝑑𝐼2 = 𝑂2 unde 𝑇 𝑟(𝐴) = 𝑡, det(𝐴) = 𝑑 si 𝑓𝐴 (𝑥) = det(𝐴 − 𝑥𝐼2 ) =
𝑥2 − 𝑥 + 𝑑 atunci
𝐴2 − 𝐴 + 𝑑𝐼2 = 𝑂2 ⇒ 𝐴2 = 𝐴 − 𝑑𝐼2 ⇒ 𝐴3 = 𝐴2 − 𝑑𝐴 ⇒ 𝐴3 + 𝐴 + 𝐼2 =
𝐴2 − 𝑑𝐴 + 𝐴 + 𝐼2 = 𝐴 − 𝑑𝐼2 − 𝑑𝐴 + 𝐴 + 𝐼2 = (2 − 𝑑)𝐴 − (𝑑 − 1)𝐼2
𝐶𝑎𝑧𝑢𝑙𝐼 ( )
𝑑−1
Daca det 𝐴 = 𝑑 ∕= 2 ⇒ 𝐴3 +𝐴+𝐼2 = (2−𝑑) 𝐴 − 𝐼2 ⇒ det(𝐴3 +𝐴+𝐼2 ) =
[( 2 − 𝑑]
( ) )2
𝑑 − 1 𝑑 − 1 𝑑 − 1
(2 − 𝑑)2 𝑓 = (2 − 𝑑)2 − + 𝑑 = 𝑑3 − 2𝑑2 − 𝑑 + 3.
2−𝑑 2−𝑑 2−𝑑
132
Relatia de demonstrat devine:

𝑑(𝑑3 − 2𝑑2 − 𝑑 + 3) ≤ 2𝑑4 − 4𝑑3 + 𝑑2 + 𝑑 + 1 ⇔ 𝑑4 − 2𝑑3 + 2𝑑2 − 2𝑑 + 1 ≥ 0 ⇔
𝑑2 (𝑑 − 1)2 + (𝑑 − 1)2 ≥ 0.
𝐶𝑎𝑧𝑢𝑙𝐼𝐼
Daca det 𝐴 = 2 ⇒ 𝐴3 +𝐴+𝐼2 = −𝐼2 atunci relatia devine: 2 ≤ 32−32+4+2+1
adevarat.
Subiectul 3
Din egalitatea mediilor avem ca:
3 √ 𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛
≤ 3 𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛 ≤ ⇒ 𝑧𝑛+1 ≤ 𝑦𝑛+1 ≤ 𝑥𝑛+1 , ∀𝑛 ∈
1 1 1 3
+ +
𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛
𝑁 ⇒ 𝑧𝑛 ≤ 𝑦𝑛 ≤ 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛 3𝑥𝑛
𝑥𝑛+1 = ≤ = 𝑥𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ (𝑥𝑛 ) descrescator ⇒ ∃𝑥 ∈ [0, ∞)
3 3
astfel incat 𝑥𝑛 → 𝑥.
3 3
𝑧𝑛+1 = ≥ = 𝑧𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ (𝑧𝑛 ) crescator ⇒ ∃𝑧 ∈ [0, ∞)
1 1 1 3
+ +
𝑥𝑛 𝑦𝑛 𝑧𝑛 𝑧𝑛
astfel incat 𝑧𝑛 → 𝑧.
𝑧𝑛 < 𝑥𝑛 ⇒ 0 < 𝑧 ≤ 𝑥 ⇒ 𝑥, 𝑧 ∈ (0, ∞). Notam cu 𝑠𝑛 = 𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 + 𝑧𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 .
𝑠𝑛 𝑠𝑛 𝑠𝑛
Din 𝑥𝑛+1 = , 𝑦𝑛+1 ≤ si 𝑧𝑛 ≤ obtinem 𝑠𝑛+1 = 𝑥𝑛+1 + 𝑦𝑛+1 + 𝑧𝑛+1 ≤
3 3 3
𝑠𝑛 , ∀𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ (𝑠𝑛 ) descrescator si pozitiv ⇒ ∃𝑠 ∈ [0, ∞) astfel incat 𝑠𝑛 → 𝑠.
Dar 𝑦𝑛 = 𝑠𝑛 − (𝑥𝑛 + 𝑧𝑛 ) → 𝑠 − (𝑥 + 𝑧) si 𝑧𝑛 ≤ 𝑦𝑛 ≤ 𝑧𝑛 ⇒ ∃𝑦 ∈ [𝑧, 𝑥] astfel incat
𝑦𝑛 → 𝑦.
Trecand la limita in relatia de recurenta , obtinem:
𝑥+𝑦+𝑧 √ 3
𝑥= , 𝑦 = 3 𝑥𝑦𝑧, 𝑧 = ⇒ 𝑥 = 𝑦 = 𝑧.
3 1 1 1
+ +
𝑥 𝑦 𝑧
Victor Valcovici
Subiectul 1
50
𝑎𝑛 50 𝑎𝑛 −
Notand cu 𝑎𝑛 = 𝑥𝑛 + 𝑦𝑛 avem 𝑎𝑛+1 = + 5 ⇔ 𝑎𝑛+1 − = 9 ⇒
( ) 10 ( 9 )10
50 1 50
⇒ 𝑎𝑛 − progresie geometrica cu ratia ⇒ 𝑎𝑛 −
9 𝑛≥1 10 9 𝑛≥1
50
convergent la 0 ⇒ (𝑎𝑛 )𝑛≥1 convergent la .
9
−𝑏𝑛
Notand cu 𝑏𝑛 = 𝑥𝑛 − 𝑦𝑛 avem 𝑏𝑛+1 = +1⇔
10
10
10 𝑏𝑛 − ( )
𝑏𝑛+1 − =− 11 ⇒ 𝑏 − 10 progresie geometrica cu ratia −
1
⇒
𝑛
11 10 11 𝑛≥1 10
133
( )
10 10
⇒ 𝑏𝑛 − convergent la 0 ⇒ (𝑏𝑛 )𝑛≥1 convergent la .
11 𝑛≥1 11
50 10
𝑎𝑛 + 𝑏𝑛 +
Atunci 𝑥𝑛 = este convergent la 9 11 = 320 .
2 2 99
50 10
𝑎𝑛 − 𝑏𝑛 −
De asemenea 𝑦𝑛 = este convergent la 9 11 = 230 .
2 2 99
Subiectul 2
Avem 3𝐴𝐵 2 = 2𝐵 2 𝐴 + 𝐼𝑛 (1)
1
Din 3(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 𝐼𝑛 − 𝐵 2 𝐴 ⇒ det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = det(𝐼𝑛 − 𝐵 2 𝐴) (2)
3𝑛
Din (1) obtinem 2(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ⇒ det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) =
1
= 𝑛 det(𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ) (3)
2
Din egalitatea det(𝐼𝑛 + 𝑋𝑌 ) = det(𝐼𝑛 + 𝑌 𝑋) rezulta det(𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ) =
= det(𝐼𝑛 − 𝐵 2 𝐴) (4) ( )
1 1
Din (2) , (3) , (4) avem − 𝑛 det(𝐼𝑛 − 𝐴𝐵 2 ) = 0 ⇒
2𝑛 3
⇒ det(𝐴𝐵 2 − 𝐵 2 𝐴) = 0.
Subiectul 3
Din ∣𝑓 ′ (𝑥)∣ ≤ 7𝑓 (𝑥) avem ∀𝑥 ∈ 𝑅, 𝑓 (𝑥) > 0. Vom arata ca 𝑓 (𝑥) = 0, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
Presupunem prin reducere la absurd ca exista 𝑏 ∈ 𝑅 astfel incat 𝑓 (𝑏) ∕= 0.
Sa presupunem, fara a restrange generalitatea, ca 𝑏 ≥ 3.
Fie multimea 𝐴 = {𝑥 ∈ 𝑅/𝑥 ≥ 3, 𝑓 (𝑥) > 0. Deoarece 𝑏 ∈ 𝐴 rezulta ca multimea
𝐴 este nevida si este minorata de numarul 3. Notam 𝑀 = 𝑖𝑛𝑓 𝐴.
Daca 𝑀 = 3 atunci 𝑓 (𝑀 ) = 0.
Daca 𝑀 > 3 vom demonstra ca 𝑓 (𝑀 ) = 0.
Din alegerea lui 𝑀 avem 𝑓 (𝑥) = 0, ∀𝑥 ∈ [3, 𝑀 ).
Deoarece 𝑓 este derivabila rezulta ca 𝑓 este continua pe 𝑅.
Fie un sir arbitrar (𝑥𝑛 )𝑛∈𝑁 cu 𝑥𝑛 ∈ [3, 𝑀 ) si lim 𝑥𝑛 = 𝑀 .
𝑛→∞
Trecand la limita in egalitatea 𝑓 (𝑥𝑛 ) = 0 si folosind continuitatea functiei 𝑓
avem: lim 𝑓 (𝑥𝑛 ) = 𝑓 ( lim 𝑥𝑛 ) = 𝑓 (𝑀 ) = 0.
𝑛→∞ 𝑛→∞
Din alegerea lui 𝑀 rezulta ca exista 𝑑 > 𝑀 astfel incat 𝑓 (𝑥) > 0, ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑑).
Deoarece 𝑓 ′ este continua si nenula pe o vecinatate (𝑀, 𝑠) ⊂ (𝑀, 𝑑) rezulta ca
𝑓 ′ (𝑥) > 0, ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑠) , astfel ar rezulta 𝑓 strict descrescatoare pe [𝑀, 𝑠) , adica
𝑓 (𝑥) < 0, ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑠).
Inmultind inegalitatea ∀𝑥 ∈ [𝑀, 𝑠), 𝑓 ′ (𝑥) ≤ 7𝑓 (𝑥) cu 𝑒−7𝑥 obtinem:
(𝑓 (𝑥)𝑒−7𝑥 )′ ≤ 0, ∀𝑥 ∈ [𝑀, 𝑠) , adica functia 𝑔(𝑥) = 𝑓 (𝑥)𝑒−7𝑥 este descrescatoare
pe [𝑀, 𝑠).
Avem ∀𝑥 ∈ (𝑀, 𝑠), 𝑔(𝑀 ) ≥ 𝑔(𝑥), 0 ≥ 𝑓 (𝑥)𝑒−7𝑥 , 0 ≥ 𝑓 (𝑥). Aceasta contradictie
incheie demonstratia.
134
Vasile Dumitrache
Subiectul 1
a) Cum 𝑇 𝑟(𝐴) = 0, det(𝐴) = 1 , din Cayley-Hamilton avem ca: 𝐴2 = −𝐼2 .
Astfel avem:
𝐴2009 = 𝐴 ⋅ 𝐴2008 = 𝐴 ⋅ (𝐴2 )1004 = 𝐴.
b) det(𝐴 + 𝜆𝐵)𝑛 = det(𝐴 − 𝜆𝐵)𝑛 ⇒ (det(𝐴 + 𝜆𝐵))𝑛 = (det(𝐴 − 𝜆𝐵))𝑛
dar det(𝐴 + 𝜆𝐵) = (cos 𝛼 + 𝜆 sin 𝛼)2 + (sin 𝛼 + 𝜆 cos 𝛼)2 = 1 + 2𝜆 sin 2𝛼 + 𝜆2 ≥ 0
iar det(𝐴 − 𝜆𝐵) = 1 − 2𝜆 sin 2𝛼 + 𝜆2 ≥ 0.
Atunci:
(det(𝐴 + 𝜆𝐵))𝑛 = (det(𝐴 − 𝜆𝐵))𝑛 , ∀𝜆 ∈ 𝑅 ⇒ 4𝜆 sin 2𝛼 = 0, ∀𝜆 ∈ 𝑅 ⇒
𝑘𝜋
⇒ sin 2𝛼 = 0 ⇒ 𝛼 = , 𝑘 ∈ 𝑍.
2
Asadar: { }
𝑘𝜋
i) pentru 𝛼 ∈ ∣𝑘 ∈ 𝑍 egalitatea are loc ∀𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , ∀𝜆 ∈ 𝑅;
{2 }
𝑘𝜋
ii) pentru 𝛼 ∈
/ ∣𝑘 ∈ 𝑍 nu exista 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ cu proprietatea ceruta.
2
Subiectul 2 √
𝑘 2 < 𝑘 2 + 𝑘 < (𝑘 + 1)2 , ∀𝑘 ≥ 1 ⇒ [ 𝑘 2 + 𝑘] = 𝑘.
𝑛 [ ]2
2 2
∑
3 2 𝑛(𝑛 + 1) 𝑛(𝑛 + 1)(2𝑛 + 1)
𝑓 (𝑘 + 𝑘) = (𝑘 + 𝑘)𝑘 ⇒ 𝑥𝑛 = (𝑘 + 𝑘 ) = +
2 6
𝑘=1
𝑛(𝑛 + 1)(3𝑛2 + 7𝑛 + 2)
⇒ 𝑥𝑛 = .
12
Atunci:
)𝑛 ]𝑛
𝑛(𝑛 + 1)(3𝑛2 + 7𝑛 + 2)
( [
4𝑥𝑛
lim = lim =
𝑛→∞ 𝑛4 𝑛→∞ 3𝑛4
)𝑛 ( )𝑛 ]
3𝑛2 + 7𝑛 + 2
[(
𝑛+1
= lim =
𝑛→∞ 𝑛 3𝑛2
7𝑛 + 2
2
⎡ ⎤
( ) 3𝑛 3𝑛
⎢ 7𝑛 + 2 7𝑛 + 2 ⎥
= 𝑒 ⋅ lim ⎢ 1+ ⎥ =
𝑛→∞ ⎣ 3𝑛2 ⎦
7 10
= 𝑒 ⋅ 𝑒3 = 𝑒 3
135
Subiectul 3
a) Daca presupunem prin absurd ca 𝑓 este marginita inferior, atunci exista
𝑚 ∈ 𝑅 cu 𝑓 (𝑥) ≥ 𝑚, ∀𝑥 ∈ 𝑅 , de unde rezulta: 𝑓 (𝑥) + 𝑥 ≥ 𝑚 + 𝑥, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
Trecand la limita in ultima relatie pentru 𝑥 → ∞ obtinem lim (𝑓 (𝑥) + 𝑥) = ∞
𝑥→∞
ceea ce contrazice ipoteza.
Asadar 𝑓 nu este marginita inferior si in mod analog se arata ca 𝑓 nu este
marginita superior.
b) Daca presupunem ca functia 𝑓 + 1𝑅 nu ar fi constanta , atunci cum ea este
periodica nu ar exista lim 𝑓 (𝑥) , ceea ce ar contrazice ipoteza.
𝑥→±∞
In concluzie 𝑓 + 1𝑅 este constanta , adica exista 𝑎 ∈ 𝑅 cu proprietatea :
𝑓 (𝑥) = −𝑥 + 𝑎, ∀𝑥 ∈ 𝑅.
Subiectul 1.Fie functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓 (𝑥) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴+𝑥𝐵)−𝑑𝑒𝑡(𝐶 = 𝑥𝐴).Aceasta

functie este polinomiala si are gradul cel mult egal cu 3..
Din ipoteza , coeficientul lui 𝑥3 este 𝑑𝑒𝑡(𝐵) − 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = 0, 𝑓 (0) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴) −
𝑑𝑒𝑡(𝐶) = 0 si 𝑓 (𝑖) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑖𝐵) − 𝑑𝑒𝑡(𝐶 + 𝑖𝐴) = 0.Rezulta ca functia este de
forma 𝑓 (𝑥) = 𝑎𝑥2 + 𝑏𝑥 cu −𝑎 + 𝑏𝑖 = 0, 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅,deci 𝑎 = 𝑏 = 0, 𝑓 (𝑥) = 0, ∨𝑥 ∈ 𝑅
si 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝐵) = 𝑑𝑒𝑡(𝐶 + 𝐴) = 𝑓 (1) = 0.
Subiectul 2.Aratam ca, daca 𝑛 ≥ 3 atunci orice minor de ordin 3 este

nul.Luand 𝑖 = 𝑗 = 𝑘 rezulta 𝑎𝑖𝑖 = 0, ∨𝑖 = 1, 2, ..., 𝑛,iar 𝑘 = 𝑙 ⇒ 𝑎𝑖𝑗 + 𝑎𝑗𝑖 =
0, ∨𝑖, 𝑗 = 1, 2, ..., 𝑛.
Sa consideram un minor oarecare 𝐷 de ordin 3,format cu elemente de pe liniile
𝑖, 𝑗, 𝑘 si coloanele 𝑝, 𝑞, 𝑟.In 𝐷, scazand prima linie din a doua obtinem linia
𝐿 = (𝑎𝑗𝑝 − 𝑎𝑖𝑝 , 𝑎𝑗𝑞 − 𝑎𝑖𝑞 , 𝑎𝑗𝑟 − 𝑎𝑖𝑟 ).Avem 𝑎𝑗𝑠 − 𝑎𝑖𝑠 = 𝑎𝑗𝑠 + 𝑎𝑠𝑖 = −𝑎𝑖𝑗 pentru
𝑠 = 𝑝, 𝑞, 𝑟, deci linia 𝐿 are elementele egale .Analog,linia obtinuta prin scaderea
primei linii din linia a treia are elementele egale.De aici,𝐷 = 0.
Subiectul 3.Avem,inductiv, 1 ≤ 𝑥𝑛 ≤ 2, ∨𝑛 ∈ 𝑁 ∗ si 𝑥𝑛√≥ 𝑥𝑛+1 , ∨𝑛 ∈ 𝑁 ∗ ,

deci sirul (𝑥𝑛 )𝑛 are o limita 𝐿 ≥ 1 care verifica relatia 𝐿 = 𝐿, deci 𝐿 = 1.
1
Pentru a doua limita , scriem 𝑥𝑛𝑛 = 𝑢𝑣𝑛𝑛 , cu 𝑢𝑛 = (1 + 𝑥𝑛 − 1) 𝑥𝑛 −1 → 𝑒 ,iar
pentru limita sirului 𝑣𝑛 = 𝑛(𝑥𝑛 − 1) observam inductiv ca 𝑥𝑛 ≥ 1 + 𝑛1 , ∨𝑛 ≥ 5
136
1
si 𝑥𝑛 < 1 + 𝑛−4 , ∨𝑛 ≥ 5,deci ,din teorema clestelui,𝑣𝑛 → 1.
Subiectul 4.a) Deoarece functia [.] este continua pe 𝑅∖𝑍 ,F este pro-
dus,compunere si diferenta de functii continue,deci este continua pe 𝑅∖𝑍.In
punctele 𝑎 ∈ 𝑍, lim 𝐹 (𝑥) = 2𝑎 − cos 0 = 2𝑎 − 1, lim 𝐹 (𝑥) = 2(𝑎 − 1) − cos 3𝜋 =
𝑥↘𝑎 𝑥↗𝑎
2𝑎 − 1, 𝐹 (𝑎) = 2𝑎 − 1,deci 𝐹 este continua.In plus,daca 𝑦 ∈ / 2𝑍 + 1,ecuatia
𝑓 (𝑥) = 𝑦 are trei solutii ,situate in intervalul ([ 𝑦+1
2 ], [ 𝑦+1
2 ]+1) ,iar daca 𝑦 ∈ 2𝑍+1
𝑦+1 3𝑦+7 3𝑦−1
ecuatia 𝑓 (𝑥) = 𝑦 are solutiile 2 , 6 , 6 .
b) Sa presupunem ca exista o astfel de functie .Fie 𝜆 ∈ Im𝑓 si 𝑥1 < 𝑥2 < ... < 𝑥2𝑘
solutiile ecuatiei 𝑓 (𝑥) = 𝜆.Atunci, pe fiecare din intervalele 𝐼0 = (−∞, 𝑥1 ), 𝐼1 =
(𝑥1 , 𝑥2 ), ..., 𝐼2𝑘 = (𝑥2𝑘 , ∞) diferenta 𝑑(𝑥) = 𝑓 (𝑥) − 𝜆 are semn constant.
Daca 𝑑(𝑥) are semnul ′ +′ pe 𝐼0 si 𝐼2𝑘 , atunci 𝑓 este marginita inferior pe fiecare
dintre intervalele 𝐼0 , 𝐼1 , ..., 𝐼2𝑘 ,deci pe 𝑅.In plus , marginea inferioara 𝑚 = inf𝑓
este atinsa in [𝑥0 , 𝑥2𝑘 ].Fie 𝑡1 < 𝑡2 < .. < 𝑡2𝑘 punctele in care se atinge marginea
inferioara .In acest caz,alegand vecinatati disjuncte 𝑉1 , 𝑉2 , ..., 𝑉2𝑘 , ale punctelor
𝑡1 , 𝑡2 <, ..., 𝑡2𝑘 si 𝑦 > 𝑚 , suficient de apropiat de 𝑚 , gasim in fiecare 𝑉𝑖 cate
doua solutii ale ecuatiei 𝑓 (𝑥) = 𝑦.Rezulta astfel cel putin 4𝑘 solutii ale ecuatiei
𝑓 (𝑥) = 𝑦 contradictie.Cazul cand 𝑑(𝑥) are semnul ′ −′ pe 𝐼0 si pe 𝐼2𝑘 se trateaza
analog.
Daca 𝑑(𝑥) are semne contrare pe 𝐼0 si 𝐼2𝑘 ,pe cel putin 𝑘 dintre cele 2𝑘 − 1
intervale 𝐼1 , ..., 𝐼2𝑘−1 functia 𝑑(𝑥) are acelasi semn ,de exemplu ′ +′ .In acest
caz,pentru 𝑦 > 𝜆 ,suficient de apropiat de 𝜆 , ecuatia 𝑓 (𝑥) = 𝑦 are cel putin 2𝑘
solutii pe [𝑥0 , 𝑥2𝑘 ] si o solutie pe 𝐼0 sau 𝐼2𝑘 contradictie.
Subiectul 1.a) Fie 𝐼𝑛 intervalul inchis cu capetele 𝑥𝑛 , 𝑦𝑛 .Rezulta imediat ca

... ⊂ 𝐼𝑛 ⊂ 𝐼𝑛−1 ⊂ ... ⊂ 𝐼1 ⊂ 𝐼0 , incluziunile fiind stricte .
Notand cu 𝑙𝑛 lungimea intervalului 𝐼𝑛 , avem 𝑙𝑛 = ∣𝑥𝑛 − 𝑦𝑛 ∣.
Prin inductie deducem 𝑙𝑛 = ∣(2𝑡0 − 1)(2𝑡1 − 1)...(2𝑡𝑛 − 1)∣∣𝑥0 − 𝑦0 ∣. Daca exista
𝑛0 cu 𝑡𝑛0 = 21 avem 𝑙𝑛 = 0 pentru 𝑛 ≥ 𝑛0 .Altfel avem 𝑙𝑛+1 𝑙𝑛 = ∣2𝑡𝑛+1 − 1∣ ∈ (0, 1)
si criteriul raportului ne da lim 𝑙𝑛 = 0.Conform axiomei lui Cantor exista un
𝑛→∞
unic 𝑎0 ∈ ∩𝐼𝑛 .Cum 𝑥𝑛 si 𝑦𝑛 sunt, pentru fiecare 𝑛, simetrice fata de mijlocul
intervalului 𝐼0 , rezulta ca 𝑎0 = 𝑥0 +𝑦2
0
este limita comuna a sirurilor (𝑥𝑛 )𝑛 si
(𝑦𝑛 )𝑛 .
1
b) De exemplu se poate lua 𝑡𝑛 = 2(𝑛+1) 2
𝑓 (𝑥 + ℎ) − 𝑓 (𝑥)
Subiectul 2.Fie 𝑙𝑥 = lim ∣ ∣. Daca 𝑙𝑥 = 0 , 𝑓 este evident
ℎ→0 ℎ
derivabila in 𝑥 si derivata este zero.
Daca 𝑙𝑥 > 0 , sa presupunem de exemplu , ca 𝑓 nu este derivabila la dreapta in
137
𝑥 . Exista atunci siruri (𝑢𝑛 )𝑛 , (𝑣𝑛 )𝑛 , cu termeni pozitivi , convergente la 0 , si

𝑓 (𝑥 + 𝑢𝑛 ) − 𝑓 (𝑥) 𝑓 (𝑥 + 𝑣𝑛 ) − 𝑓 (𝑥)
astfel ca lim = −𝑙𝑥 lim = 𝑙𝑥 prin urmare
𝑛→∞ 𝑢𝑛 𝑛→∞ 𝑣𝑛
functia definita prin 𝜑(𝑡) = 𝑓 (𝑥+𝑡)−𝑓
𝑡
(𝑥)
isi schimba semnul de o infinitate de ori
pe orice vecinatate la dreapta a lui 𝑥.
Din proprietatea valorii intermediare , 𝜑 este continua , rezulta ca exista un
sir (ℎ𝑛 )𝑛 cu termeni pozitivi ,convergent la 0, cu 𝑓 (𝑥 + ℎ𝑛 ) − 𝑓 (𝑥) = 0, in
contradictie cu ipoteza.
Derivabilitatea la stanga se demonstreaza analog iar faptul ca numerele derivate
sunt opuse este evident.
Subiectul 3. a) Functia 𝑓 (𝑧) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑧𝐵) = 𝑎0 + 𝑎1 𝑧 + 𝑎2 𝑧 2 + ... + 𝑎𝑛 𝑧 𝑛

este polinomiala de grad 𝑛(𝑎𝑛 = 𝑑𝑒𝑡𝐵 ∕= 0).
Conditia ∣𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑧𝐵)∣ = 1 pentru orice 𝑧 , cu ∣𝑧∣ = 1 se scrie 𝑓 (𝑧) ⋅ (𝑓 (𝑧)) = 1
, pentru orice 𝑧 cu 𝑧 = 𝑧1 .
Avem (𝑎0 + 𝑎1 𝑧 + 𝑎2 𝑧 2 + ... + 𝑎𝑛 𝑧 𝑛 )(𝑎0 + 𝑎1 𝑧 + 𝑎2 𝑧 2 + ... + 𝑎𝑛 𝑧 𝑛 ) = 1 ⇔
(𝑎0 + 𝑎1 𝑧 + 𝑎2 𝑧 2 + ... + 𝑎𝑛 𝑧 𝑛 )(𝑎0 𝑧 𝑛 + 𝑎1 𝑧 𝑛−1 + 𝑎2 𝑧 𝑛−2 + ... + 𝑎𝑛 ) = 𝑧 𝑛
Ultima egalitate avand loc pentru o infinitate de valori ale lui 𝑧 , ea este
identitate de polinoame . Prin identificarea coeficientilor obtinem succesiv ,
𝑎0 ⋅𝑎𝑛 = 0, 𝑎1 ⋅𝑎𝑛 = 0, 𝑎2 ⋅𝑎𝑛 = 0, ..., 𝑎𝑛−1 ⋅𝑎𝑛 = 0 , deci 𝑎0 = 𝑎1 = ... = 𝑎𝑛−1 = 0
si 𝑎𝑛 ⋅ 𝑎𝑛 = 1 (adica ∣𝑑𝑒𝑡𝐵∣ = 1).
In concluzie 𝑓 (𝑧) = 𝑎𝑛 𝑧 𝑛 adica 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑧𝐵) = 𝑑𝑒𝑡𝐵 ⋅ 𝑧 𝑛 sau 𝑑𝑒𝑡[𝐵(𝐵 −1 ⋅
𝐴 + 𝑧𝐼𝑛 )] = 𝑑𝑒𝑡𝐵 ⋅ 𝑧 𝑛 adica 𝑑𝑒𝑡𝐵 ⋅ 𝑑𝑒𝑡(𝐵 −1 ⋅ 𝐴 + 𝑧 ⋅ 𝐼𝑛 ) = 𝑑𝑒𝑡𝐵 ⋅ 𝑧 𝑛 , deci
𝑑𝑒𝑡(𝐵 −1 ⋅ 𝐴 + 𝑧 ⋅ 𝐼𝑛 ) = 𝑧 𝑛 cu ℎ(𝑧) = 𝑧 𝑛 care este polinomul caracteristic al
matricei 𝐶 = 𝐵 −1 ⋅ 𝐴.Conform teoremei Cayley-Hamilton (−𝐵 −1 ⋅ 𝐴)𝑛 = 0 de
unde 𝐴𝑛 = 0.
b) Conditia 𝐴⋅𝐵 = 𝐵 ⋅𝐴 este necesara dupa cum se vede din urmatorul exemplu:
⎛ ⎞
0 ... ... 0
⎜
⎜ 1 ⎟
⎟
𝐴=⎜ ⎜ ... ⎟
⎟
⎝ 0 1 ⎠
, ⎛ ⎞
0 ... ... 1
⎜ 1 . 0 ⎟
⎜ ⎟
𝐵=⎜
⎜ ... ⎟
⎟
⎝ 0 1 0 ⎠
𝐴 ⋅ 𝐵 ∕= 𝐵 ⋅ 𝐴 , 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑧𝐵) = (−1)𝑛+1 ⋅ 𝑧 𝑛 , deci ∣𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝑧𝐵)∣ = 1 si evident

𝐴𝑛 = 𝐴 ∕= 0.
Subiectul 4.Prin inmultire cu 𝑒−𝑥 relatia data se scrie :

138
(𝑒−𝑥 𝑓 (𝑥))′ = 𝑒−𝑥 𝑔(𝑥) + 𝑒−𝑥 ℎ(𝑥).

Notam cu 𝑔1 respectiv ℎ1 functiile din membrul drept.Functiile 𝑔1 si ℎ1 au limite
laterale in fiecare punct deci si 𝑢 = 𝑔1 + ℎ1 . Cum 𝑢 are in plus proprietatea lui
Darboux , fiind o derivata , rezulta ca 𝑢 este continua pe 𝑅.
Notand 𝐷𝑔 multimea punctelor de discontinuitate ale functiei 𝑔 avem 𝐷𝑔 =
𝐷𝑔1 , 𝐷ℎ = 𝐷ℎ1 .Daca prin absurd 𝐷𝑔1 ∕= 𝐷ℎ1 pentru 𝑥 ∈ 𝐷𝑔1 ∖𝐷ℎ1 rezulta
𝑥 ∈ 𝐷𝑔1 +ℎ1 , fals.
4.9 Clasa XII
Cluj
𝑓 −1 (𝑒) = 𝑓 −1 (2) ⇒ e=2 si 𝑎√

1. a) √ −1
= 𝑓 (2𝑞 − 𝑓 −1 (𝑎));
3 3 √ √
b) 𝑞 = 2; se ajunge la ecuatia: 𝑥2 + 3 𝑥 − 6 = 0 notam 3 𝑥 = 𝑡 ⇒
𝑡 1 = 2 ⇒ 𝑥1 = 8 𝑠𝑖 𝑡 = −3 ⇒ 𝑥2 = −27
( )
3 𝑎 ˆ𝑏
2. det(𝑥 ) = 0̂ ⇒ detX=0; fie 𝑋 =
ˆ
𝑐 𝑑ˆ
ˆ
( )
3 2 4̂ 3̂
Aplicam ecuatia Cayley-Hamilton ⇒ 𝑋 = (𝑎 + 𝑑) ⋅ 𝑋 ⇒ 𝑋 = .
2̂ 4̂
3. a) fie 𝑓 : [0, ∞) → 𝑅, f(x)=x-ln(1+x);
𝑥
𝑓 ′ (𝑥) = ≥ 0, ∀𝑥 ∈ [0, ∞) ⇒ f este strict crescatoare pe [0, ∞) ⇒ 𝑓 (𝑥) ≥ 0
1+𝑥
𝑙𝑛(1 + 𝑥) 𝑥
b) Folosind inegalitatea de mai sus si faptul ca 1+𝑥4 > 0 ⇒ 4
≤ ;
1+𝑥 1 + 𝑥4
Integrand de la 0 la 1, obtinem inegalitatea din enunt.
4. Presupunem ca exista functii cu proprietatea din enunt. Derivand relatia

data, obtinem:
∑𝑝 𝑝
∑
𝑘𝑓 (1 + 𝑘𝑥) + 𝑘𝑓 (1 − 𝑘𝑥) = 2𝑛𝑥2𝑛−1 𝑓 (𝑥2𝑛 ), ∀𝑥 ∈ 𝑅;
𝑘=1 𝑘=1
Daca punem x=0, obtinem:
p(p+1)f(1)=0 ⇒ f(1)=0 ceea ce este fals pentru ca 𝑓 (𝑥) ∕= 0, ∀𝑥 ∈ 𝑅
Deci nu exista functii cu proprietatea din enunt.
139
Dolj
1. a) Fie 𝑎 ∈ 𝐺/𝐻. Atunci 𝑎2 = 𝑒, de unde rezulta 𝑎 = 𝑎−1 .

Daca 𝑥 ∈ 𝐻, atunci 𝑎⋅ 𝑥 ∈ 𝐺/𝐻 (alftel a ∈ H), deci (𝑎⋅ 𝑥)2 = 𝑒 si, cu ajutorul
relatiei de mai sus, rezulta
𝑥⋅ 𝑎⋅ 𝑥 = 𝑎. (1)
Fie 𝑥, 𝑦 ∈ 𝐻 arbitrare. Avem
𝑥⋅ 𝑦 = 𝑥⋅ 𝑎⋅ 𝑎⋅ 𝑦 = (𝑥⋅ 𝑎⋅ 𝑥)⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ (𝑦⋅ 𝑎⋅ 𝑦).
Folosind (1) obtinem
𝑥⋅ 𝑦 = 𝑎⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ 𝑎,
apoi
𝑎⋅ 𝑥⋅ 𝑦 = 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ 𝑎,
de unde
(𝑥⋅ 𝑦)⋅ 𝑎⋅ (𝑥⋅ 𝑦) = 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ 𝑎
Folosind din nou (1), deducem
𝑎 = 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 ⋅ 𝑎
de unde rezulta
𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥−1 ⋅ 𝑦 −1 = e
sau, echivalent,
𝑥⋅ 𝑦 = 𝑦⋅ 𝑥.
140
b) Daca pentru un 𝑎 ∈ 𝐺/𝐻 si un 𝑥 ∈ 𝐻 am avea 𝑎 ⋅ 𝑥 = 𝑥 ⋅ 𝑎, atunci,

folosind (1), am obtine 𝑥⋅ 𝑥⋅ 𝑎 = 𝑎, adica 𝑥2 = 𝑒, ceea ce ar insemna 𝑥 ∈ 𝐺/𝐻,
fals. Asadar, 𝑎⋅ 𝑥 ∕= 𝑥⋅ 𝑎 si grupul G nu este comutativ.
⎛ ⎞
𝐹𝑘 0 𝐹𝑘+1
2. 𝑈𝑘 = ⎝ 0 1 0 ⎠, 𝑘 ∈ 𝑁 . Se arata ca:
𝐹𝑘+1 0 𝐹𝑘+2
𝑈𝑘 𝑈𝑙 = 𝑈𝑘+𝑙 , ∀𝑘, 𝑙 ∈ 𝑁 , ceea ce este echivalent cu:
𝐹𝑘 𝐹𝑙 + 𝐹𝑘+1 𝐹𝑙+1 = 𝐹𝑘+𝑙 , ∀𝑘, 𝑙 ∈ 𝑁 .
Fixam 𝑙 ∈ 𝑁 si demonstram prin inductie matematica dupa 𝑘 ≥ 0.

Pentru k=0 avem 𝐹0 𝐹𝑙 + 𝐹1 𝐹𝑙+1 = 𝐹𝑙 = 𝐹0+𝑙 . Presupunem adevarata relatia
pentru k si k+1 si o demonstram pentru k+2. Adunand membru cu membru
relatiile
𝐹𝑘 𝐹𝑙 + 𝐹𝑘+1 𝐹𝑙+1 = 𝐹𝑘+𝑙 ,

𝐹𝑘+1 𝐹𝑙 + 𝐹𝑘+2 𝐹𝑙+1 = 𝐹𝑘+𝑙+1 ,
obtinem
(𝐹𝑘 + 𝐹𝑘+1 )𝐹𝑙 + (𝐹𝑘+1 + 𝐹𝑘+2 )𝐹𝑙+1 = 𝐹𝑘+𝑙 + 𝐹𝑘+𝑙+1
Folosind relatia de recurenta din ipoteza, relatia (1) se scrie:
𝐹𝑘+2 𝐹𝑙 + 𝐹𝑘+3 𝐹𝑙+1 = 𝐹𝑘+𝑙+2 ,
adica ce trebuia demonstrat.

Se verifica acum imediat ca (𝑀, ⋅ ) este monoid comutativ.
3. Avem ca:
𝑒𝑥 (𝑥 − 𝛼) 𝑒𝑥 (𝑥𝛼 − 𝛼𝑥𝛼−1 )
∫ ∫
𝑑𝑥 = 𝑑𝑥
𝑥(𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 ) 𝑥𝛼 (𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 )
Consideram functiile f,g : (0, ∞) → 𝑅,

141
𝑓 (𝑥) = 𝑥𝛼 , 𝑔(𝑥) = 𝑥𝛼 + 𝑒𝑥 .
Avem ca 𝑓 (𝑥)𝑔 ′ (𝑥) − 𝑔(𝑥)𝑓 ′ (𝑥) = 𝑒𝑥 (𝑥𝛼 − 𝛼𝑥𝛼−1 ). Astfel rezulta ca
𝑒𝑥 (𝑥𝛼 − 𝛼𝑥𝛼−1 ) 𝑓 (𝑥)𝑔 ′ (𝑥) − 𝑔(𝑥)𝑓 ′ (𝑥)

∫ ∫
𝛼 𝛼 𝑥
𝑑𝑥 = 𝑑𝑥 =
∫ ′ 𝑥 (𝑥∫ + 𝑒 ) 𝑓 (𝑥)𝑔(𝑥)
𝑔 (𝑥) 𝑓 ′ (𝑥) 𝑒𝑥
= 𝑑𝑥 - 𝑑𝑥 = 𝑙𝑛𝑔(𝑥) − 𝑙𝑛𝑓 (𝑥) + 𝐶 = 𝑙𝑛(1 + 𝛼 ) + C.
𝑔(𝑥) 𝑓 (𝑥) 𝑥
4. Functia 𝑎𝛼 + 𝑏𝛽 este strict monotona, de exemplu, pentru a = b = 1.

Deoarece 𝛼 + 𝛽 este si functie polinomiala de gradul 3, ea este bijectiva. Cum
functia g := (𝑎𝛼 + 𝑏𝛽) ∘ 𝑓 admite primitive si este injectiva, ea este continua.
Prin urmare, 𝑓 = (𝛼 + 𝛽)−1 ∘ 𝑔 este continua.
Galati
1. Din calcul se obtine: 𝑥∗𝑦 = 𝑘+(𝑥−𝑘)𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑦−𝑘) , 𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺 = (𝑘, ∞)−{𝑘+1},

𝑘 > 0;
Din 𝑒 ∈ 𝐺 element neutru ⇒ 𝑥 ∗ 𝑒 = 𝑒 ∗ 𝑥 = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝐺
𝑥 ∗ 𝑒 = 𝑥 ⇔ 𝑘 + (𝑥 − 𝑘)𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑒−𝑘) = 𝑥 ⇔ (𝑥 − 𝑘)𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑒−𝑘) = 𝑥 − 𝑘 ⇔
a) 𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑒 − 𝑘) = 1 ⇔ 𝑒 − 𝑘 = 𝑎 ⇔ 𝑒 = 𝑘 + 𝑎 ∈ 𝐺.
k+a = 2009, 𝑘, 𝑎 ∈ 𝑍, 𝑘 > 0 ⇒ (𝑘, 𝑎) ∈ {(1, 2008), (2, 2007), (3, 2006), ..., (2008, 1)}.
Numarul de perechi este 2008.
b) Se verifica asociativitatea;
k=1005, a=1004
𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑒−𝑘)
𝑥 ∗ 𝑥′ = 𝑒 ⇔ 𝑥′ = 𝑘 + 𝑎 𝑙𝑜𝑔𝑎 (𝑘−𝑘) ∈ 𝐺.
2
Pentru x=x’ obtinem: 𝑙𝑜𝑔1004 (𝑥 − 1005) = 1 ⇒
I) 𝑙𝑜𝑔1004 (𝑥 − 1005) = 1 ⇒ 𝑥1 = 2009 ∈ 𝐺
1
II) 𝑙𝑜𝑔1004 (𝑥 − 1005) = −1 ⇒ 𝑥2 = 1005 + ∈𝐺
1004
c) Fie 𝑓 : 𝑅 − {0} → 𝐺, 𝑓 (𝑥) = 𝑘 + 𝑎𝑥 , 𝑘 > 0, 𝑎 > 0, 𝑎 ∕= 1.

Se verifica faptul ca functia f este izomorfism de grupuri.
Dreapta y=1 este asimptota orizontala spre −∞ ⇔ lim (𝑘 + 𝑎𝑥 ) = 1 ⇔ 𝑘 = 1;
𝑥→−∞
142
𝑓 (1) = 2010 ⇔ 1 + 𝑎 = 2010 ⇔ 𝑎 = 2009.

𝑓 (𝑥) = 1 + 2009𝑥 , 𝑥 ∈ 𝑅 − {0}.
2. Pentru x=e, relatia din enunt devine: 𝑎2 ⋅ 𝑒5 ⋅ 𝑎2 = 𝑒 ⇔ 𝑎2 ⋅ 𝑒⋅ 𝑎2 = 𝑒 ⇔

4
𝑎 = 𝑒.
Prin compunere la stanga si la dreapta cu 𝑎2 , relatia din ipoteza devine
𝑎2 ⋅ (𝑎2 ⋅ 𝑥5 ⋅ 𝑎2 )⋅ 𝑎2 = 𝑎2 ⋅ 𝑥⋅ 𝑎2 ⇔ 𝑎4 ⋅ 𝑥5 ⋅ 𝑎4 = 𝑎2 ⋅ 𝑥⋅ 𝑎2 ⇔ 𝑥5 = 𝑎2 ⋅ 𝑥⋅ 𝑎2 ,
(∀)𝑥 ∈ 𝐺 (1)
Inlocuind in relatia (1) pe x cu 𝑥⋅ 𝑦, unde 𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺 sunt arbitrare, obtinem:
(𝑥⋅ 𝑦)5 = 𝑎2 ⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ 𝑎2 ⇔ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦)⋅ (𝑥⋅ 𝑦) = 𝑎2 ⋅ (𝑥⋅ 𝑎4 ⋅ 𝑦)⋅ 𝑎2 ⇔
𝑥⋅ (𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥)⋅ 𝑦 = (𝑎2 ⋅ 𝑥⋅ 𝑎2 )⋅ (𝑎2 ⋅ 𝑦⋅ 𝑎2 ) ⇔
𝑥⋅ (𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥)⋅ 𝑦 = 𝑥5 ⋅ 𝑦 5 ⇔
𝑥⋅ (𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥)⋅ 𝑦 = 𝑥⋅ (𝑥4 ⋅ 𝑦 4 )⋅ 𝑦 ⇔
𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥⋅ 𝑦⋅ 𝑥 = 𝑥4 ⋅ 𝑦 4 , (∀)𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺
In ultima egalitate, punand 𝑦 = 𝑎2 , obtinem:
𝑎2 𝑥𝑎2 𝑥𝑎2 𝑥𝑎2 𝑥 = 𝑥4 𝑎4 ⇔ (𝑎2 𝑥𝑎2 )𝑥(𝑎2 𝑥𝑎2 )𝑥 = 𝑥4 ⇔ 𝑥5 𝑥𝑥5 𝑥 = 𝑥4 ⇔ 𝑥4 𝑥8 =

𝑥 ⇔ 𝑥8 = 𝑒, (∀)𝑥 ∈ 𝐺.
4
∫ sin 𝑥 − 𝑥 cos 𝑥
𝑥
∫
sin 𝑥 − 𝑥 cos 𝑥 2 1
− 1
3. 𝐼 = 𝑑𝑥 = 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑑𝑥 = ⋅ 𝑙𝑛 sin
𝑥 +C
𝑥2 − sin2 𝑥 𝑥2 − sin2 𝑥 2 𝑥
+ 1

2
𝑠𝑖𝑛 𝑥 sin 𝑥
143

1 𝑥 − sin 𝑥
= ⋅ 𝑙𝑛
+ C.
2 𝑥 + sin 𝑥
( )2
1 3
∫ 1 ∫ 1 𝑥+ +
√ 2 4
4. 𝐼2 = 1 + 𝑥 + 𝑥2 𝑑𝑥 = √( )2 𝑑𝑥=
0 0 1 3
𝑥+ +
2 4
( )2
1
1 𝑥+
3 1
∫ ∫
2 1
= √( 𝑑𝑥 + √( 𝑑𝑥 =
0
)2 4 0 )2
1 3 1 3
𝑥+ + 𝑥+ +
2 4 2 4
( )
1
∫ 1( ) 𝑥+ ( )
1 2 3 1 √
= 𝑥+ ⋅ √( 𝑑𝑥 + 𝑙𝑛 𝑥 + + 1 + 𝑥 + 𝑥 ∣10 =
2
0 2 )2 4 2
1 3
𝑥+ +
2 4
∫ 1 ( ) (√ )′ ( )
1 3 1 √
= 𝑥+ ⋅ 1 + 𝑥 + 𝑥2 𝑑𝑥 + 𝑙𝑛 𝑥 + + 1 + 𝑥 + 𝑥2 ∣10 =
0 2 4 2
( ) (√ ∫ 1 ( )
1 )
1
√ 3 1 √
= 𝑥+ ⋅ 2
1 + 𝑥 + 𝑥 ∣0 - 1 + 𝑥 + 𝑥 + 𝑙𝑛 𝑥 + + 1 + 𝑥 + 𝑥 ∣10 =
2 2
2 0 4 2
3 √ 3 √
( )
1 3 3 3
= ⋅ 3 − − 𝐼2 + 𝑙𝑛 + 3 − 𝑙𝑛 .
2 2 4 2 4 2
( √ √ )
1 3 3−1 3 3+2 3
a) 𝐼2 = ⋅ + 𝑙𝑛 .
2 2 4 3
b)
Pentru 𝑥 ∈ [0, 1] si 𝑛 ≥ 2, se obtine:
√ √
𝑛 1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 − 𝑛 1 + 𝑥 =
𝑥𝑛

= √

𝑛 𝑛 𝑛−1
√
𝑛 𝑛 𝑛−2
√
𝑛
√
𝑛 𝑛−1
≤
( 1+𝑥+𝑥 ) +( 1+𝑥+𝑥 ) ⋅ ( 1 + 𝑥) + ... + ( 1 + 𝑥)
144
√ √ √
≤ 𝑥𝑛 , de unde rezulta 𝑛
1 + 𝑥 − 𝑥𝑛 ≤ 𝑛
1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 ≤ 𝑛
1 + 𝑥 + 𝑥𝑛 .
Integrand aceste inegalitati pe [0,1], se obtine:
1 1
2𝑛 + 1 1 1 2𝑛 + 1 1 1
− − ≤ 𝐼𝑛 ≤ − + .
1 1 𝑛+1 1 1 𝑛+1
+1 +1 +1 +1
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛
Trecand la limita, se obtine: 𝐼𝑛 → 1.
Sibiu
( ) ( ) ( )
𝑢 0 𝑥 0 𝑢𝑥 0
1. a) 𝐴⋅ 𝐵 = ⋅ = ∈ 𝐺, deoarece produsul
0 𝑣 0 𝑦 0 𝑣𝑦
are forma matricelor din G si din 𝐴⋅ 𝐵 = 𝐵⋅ 𝐴 avem (𝐴⋅ 𝐵)2009 = 𝐴2009 ⋅ 𝐵 2009 =
= 𝐼2 ;
b) Se verifica axiomele grupului: asociativitatea, existenta elementului neutru,
orice element
( este simetrizabil,
) comutativitatea;
2009 𝑢2009 0
c) 𝐴 = , si din 𝐴2009 = 𝐼2 rezulta ca u si v sunt radacini
0 𝑣 2009
complexe de ordinul 2009 ale unitatii, deci in G sunt 2009 ⋅ 2009 elemente.
2. a) Avem
⎧ 𝜋
 𝑥, x ∈ [0, ]

 2
⎨ 𝜋 3𝜋
𝑓 : [0, 2𝜋] → 𝑅, f(x)= 𝜋 − 𝑥, x ∈ ( , ) ⇒
2 2
⎩ 𝑥 − 2𝜋, x ∈ [ 3𝜋 , 2𝜋]



2
⎧ 2
𝑥 𝜋
+ 𝑐1 , x ∈ [0, ]



 2
 2
𝑥2 𝜋 3𝜋
⎨
𝐹 : [0, 2𝜋] → 𝑅, F(x)= 𝜋𝑥 − + 𝑐2 , x ∈ ( , )

 2
2 2 2

 𝑥 3𝜋

⎩ − 2𝜋𝑥 + 𝑐3 , x ∈ [ , 2𝜋]
2 2
𝜋 3𝜋
Din conditia de continuitate a primitivei in punctele si se obtine o prim-
2 2
itiva.
145
𝜋 𝜋 2𝜋 (𝑛 − 1)𝜋
b) Fie 𝑆𝑛 = (sin + sin + ... + sin )=
3𝑛 3𝑛 3𝑛 3𝑛
𝑛
∑ (𝑖 − 1)𝜋 𝑖𝜋 (𝑖 − 1)𝜋
= sin ( − ) = 𝜎Δ𝑛 (𝑓, 𝜉𝑖𝑛 ),
𝑖=1
3𝑛 3𝑛 3𝑛
𝜋
unde 𝑓 (𝑥) = sin 𝑥, 𝑓 : [0, ] → 𝑅 o functie continua, deci integrabila;
3
( )
𝜋 2𝜋 (𝑛 − 1)𝜋 𝑛𝜋 𝜋 (𝑖 − 1)𝜋
Δ𝑛 = 0, , , ..., , = iar 𝜉𝑖𝑛 = , i=1,...,n ,
3𝑛 3𝑛 3𝑛 3𝑛 3 3𝑛
∫ 𝜋
3 𝜋 1
⇒ lim 𝑆𝑛 = lim 𝜎Δ𝑛 (𝑓, 𝜉𝑖𝑛 ) = sin 𝑥𝑑𝑥 = − cos 𝑥∣03 = .
𝑛→∞ 𝑛→∞ 0 2
3. Fie 𝐺 = {𝑒, 𝑎, 𝑥1 , 𝑥2 , ..., 𝑥𝑛 }.

Presupunem ca 𝑎2 ∕= 𝑒 ⇒ 𝑎 ∕= 𝑎−1 , 𝑎 ∈ 𝐺 ⇒ 𝑎−1 ∈ {𝑒, 𝑥1 , 𝑥2 , ..., 𝑥𝑛 }.
Deci (𝑎−1 )2 = 𝑒 si 𝑎2 = 𝑒, contradictie cu ipoteza, deci 𝑎2 = 𝑒.
∫ 𝑡 ∫ 𝑏
4. 𝐹 : [𝑎, 𝑏] → 𝑅, cu F(t) = (𝑔(𝑥) − 𝑎)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 - (𝑏 − 𝑔(𝑥))𝑓 (𝑥)𝑑𝑥;
𝑎 𝑡
∫ 𝑏 ∫ 𝑏
F(a)=− (𝑏 − 𝑔(𝑥))𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 si F(b)= (𝑔(𝑥) − 𝑎)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥;
𝑎 𝑎
Dar 𝐹 (𝑎)⋅ 𝐹 (𝑏) ≤ 0 si F-continua pe [a,b], atunci exista 𝑐 ∈ [𝑎, 𝑏] astfel incat
F(c)=0;
∫ 𝑐 ∫ 𝑏
deci (𝑔(𝑥) − 𝑎)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 - (𝑏 − 𝑔(𝑥))𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 0,
∫𝑎𝑏 ∫ 𝑐𝑐 ∫ 𝑏
deci 𝑔(𝑥)⋅ 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = a 𝑓 (𝑥) + b 𝑔(𝑥).
𝑎 𝑎 𝑐
146
Timis
1 1
1. f(x)= ⋅ 8 cos3 𝑥⋅ cos 8𝑥 = = ⋅ 4 cos 𝑥⋅ cos 8𝑥⋅ 2 cos2 𝑥 =
8 8
1 1
= ⋅ 4 cos 𝑥⋅ cos 8𝑥(cos 2𝑥 + 1) = 2 cos 8𝑥(2 cos 2𝑥⋅ cos 𝑥 + 2 cos 𝑥) =
8 8
1 1
= ⋅ 2 cos 8𝑥(cos 3𝑥 + cos 𝑥 + 2 cos 𝑥) = (2 cos 8𝑥⋅ cos 3𝑥 + 6 cos 8𝑥⋅ cos 𝑥) =
8 8
1
= [cos 5𝑥 + cos 11𝑥 + 3(cos 7𝑥 + cos 9𝑥)].
8
∫ ∫
1
Atunci 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = (cos 5𝑥 + 3 cos 7𝑥 + 3 cos 9𝑥 + cos 11𝑥)𝑑𝑥 =
8
( )
1 sin 5𝑥 3 sin 7𝑥 3 sin 9𝑥 sin 11𝑥
= + + + +𝐶 =
8 5 7 9 11
1 3 1 1
= sin 5𝑥 + sin 7𝑥 + sin 9𝑥 + sin 11𝑥 + 𝐶.
40 56 24 88
𝑎′ 𝑎𝑎′
⎛ ⎞ ⎛ ⎞ ⎛ ⎞
0 𝑎 0 0 0 0 0
2.a) 𝐴𝑎,𝑏 ⋅ 𝐴𝑎′ ,𝑏′ = ⎝ 0 𝑎 0 ⎠⋅ ⎝ 0 𝑎′ 0 ⎠=⎝ 0 𝑎𝑎′ 0 ⎠=
𝑎 𝑏 𝑎 𝑎′ 𝑏′ 𝑎′ 𝑎𝑎′ (𝑎 + 𝑏)𝑎′ + 𝑎𝑏′ 𝑎𝑎′
= 𝐴𝑎𝑎′ ,(𝑎+𝑏)𝑎′ +𝑎𝑏′ ∈ 𝐺, deoarece 𝑎𝑎′ ∈ 𝑅 daca 𝑎 ∈ 𝑅, 𝑏 ∈ 𝑅∗ si (𝑎 + 𝑏)𝑎′ +

′
𝑎𝑏 ∈ 𝑅.
b) Se verifica axiomele grupului comutativ.
c) 𝐴2𝑎,𝑏 = 𝐴𝑎,𝑏 ⋅ 𝐴𝑎,𝑏 = 𝐴𝑎2 ,𝑎2 +2𝑎𝑏

𝐴3𝑎,𝑏 = 𝐴𝑎,𝑏 ⋅ 𝐴𝑎2 ,𝑎2 +2𝑎𝑏 = 𝐴𝑎3 ,2𝑎3 +3𝑎2 𝑏 , etc.
147
𝑎𝑛
⎛ ⎞
0 0
𝐴𝑛𝑎,𝑏 =⎝ 0 𝑎𝑛 0 ⎠ inductie dupa 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .
𝑎𝑛 (𝑛 − 1)𝑎 + 𝑛𝑎𝑛−1 𝑏
𝑛
𝑎𝑛
′
d) 𝐴1,2 ⋅ 𝑋 = 𝐴2,1 /⋅ 𝐴1,2
′
𝑋 = 𝐴1,2 ⋅ 𝐴2,1
⎛ ⎞
0 2 0
′
Dar 𝐴1,2 = 𝐴1,−4 . Atunci 𝑋 = 𝐴1,−4 ⋅ 𝐴2,1 = 𝐴2,−5 =⎝ 0 2 0 ⎠.
2 −5 2
3. Cu identitatile din enunt, folosind asociativitatea inmultirii din grupul G,

rezulta ca:
𝑎2 = 𝑎⋅ 𝑎 = 𝑎⋅ 𝑏𝑎𝑏 = 𝑎𝑏𝑎⋅ 𝑏 = 𝑏⋅ 𝑏 = 𝑏2 .
Atunci
𝑎−1 = 𝑎−2 ⋅ 𝑎 = 𝑏−2 ⋅ 𝑏𝑎𝑏 = 𝑏−1 𝑎𝑏
si obtinem ca
𝑎−2 = (𝑎−1 )2 = (𝑏−1 𝑎𝑏)2 = 𝑏−1 𝑎2 𝑏 = 𝑏−1 𝑏2 𝑏 = 𝑏2 = 𝑎2 ,
de unde rezulta
𝑎4 = 𝑎2 ⋅ 𝑎2 = 𝑎2 ⋅ 𝑎−2 = 𝑢.
4. Pentru orice 𝑦 ∈ 𝑅, ecuatia f(x)=y, cu 𝑥 ∈ 𝑅, se poate scrie echivalent:

148
√
𝑓 (𝑥) = 𝑦√⇔ 𝑒𝑥 − 𝑒−𝑥 = 2𝑦 ⇔ 𝑒2𝑥 − 2𝑦𝑒𝑥 − 1 = 0 ⇔ 𝑒𝑥 = 𝑦 + 𝑦2 + 1 ⇔
𝑥 = 𝑙𝑛(𝑦 + 𝑦 2 + 1).
√ orice 𝑦 ∈ 𝑅, ecuatia f(x)=y are o unica solutie 𝑥 ∈ 𝑅,

Prin urmare, pentru
data de 𝑥 = 𝑙𝑛(𝑦 + 𝑦 2 + 1). Rezulta ca functia f este bijectiva,
√ iar functia sa
inversa 𝑓 −1 : 𝑅 → 𝑅 este definita prin 𝑓 −1 (𝑥) = 𝑙𝑛(𝑥 + 𝑥2 + 1)
Prin calcul direct avem ca f’=g si g’=f. De asemenea, pentru orice numar
real 𝑥 ∈ 𝑅 avem ca:
1 𝑥 1
𝑔 2 (𝑥) − 𝑓 2 (𝑥) = ((𝑒 + 𝑒−𝑥 )2 − (𝑒𝑥 − 𝑒−𝑥 )2 ) = ⋅ 2𝑒𝑥 ⋅ 2𝑒−𝑥 = 1.
4 4
Fara a folosi tabelul de primitive, folosind proprietatile functiilor derivabile,

avem:
1 1 1 1
(𝑓 −1 )′ (𝑦) = = = √ = √ ,
𝑓 ′ (𝑓 −1 (𝑦)) 𝑐ℎ(𝑓 −1 (𝑦)) 2 −1
𝑠ℎ (𝑓 (𝑦)) + 1 2
𝑦 +1
(∀)𝑦 ∈ 𝑅, astfel ca:
∫
1
𝑓 −1 ∈ √ 𝑑𝑥.
𝑥2 +1
Vaslui
1.a) (𝑥 ∗ 𝑦) ∗ 𝑧 = ((𝑥 − 𝑎)(𝑦 − 𝑎) + 𝑐 − 𝑎) (𝑧 − 𝑎) + 𝑐;

𝑥 ∗ (𝑦 ∗ 𝑧) = (𝑥 − 𝑎)((𝑦 − 𝑎)(𝑧 − 𝑎) + 𝑐 − 𝑎) + 𝑐
⇒ legea de compozitie ” ∗ ” este asociativa daca si numai daca a=c.
b) (𝐺𝑎,𝑏 , ∗) − 𝑔𝑟𝑢𝑝 → 𝑐 = 𝑎, 𝑒 = 𝑎 + 1 → 𝑏 > 𝑎 + 1;

1
′
𝑥 =𝑎+ ∈ 𝐺𝑎,𝑏 ⇒ 𝑏 > 𝑥′ ;
𝑥−𝑎
𝑥 → 𝑎 ⇒ 𝑥′ → ∞ ⇒ 𝑏 → ∞.
∫ ∫
sin 𝑥 + 2 cos 𝑥 2 sin 𝑥 + cos 𝑥
2. Fie 𝐼 = 𝑑𝑥 si 𝐽 = 𝑑𝑥;
3 + sin 2𝑥 3 + sin 2𝑥
149
3 2 + sin 𝑥 − cos 𝑥
𝐼 +𝐽 = 𝑙𝑛 +𝐶
2 2 − sin 𝑥 + cos 𝑥
1 sin 𝑥 + cos 𝑥
𝐼 − 𝐽 = √ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 √ +𝐶
2 2
( )
1 3 2 + sin 𝑥 − cos 𝑥 1 sin 𝑥 + cos 𝑥
⇒𝐼= 𝑙𝑛 + √ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 √ + 𝐶.
2 2 2 − sin 𝑥 + cos 𝑥 2 2
( )
1
3. a) 𝐺 = − , 1 ;
2
1 + 2𝑥
𝑓 −1 (𝑥) = ; Aplicand conditia de morfism pentru 𝑓 −1 , obtinem:
(1 − 𝑥 )
1 + 2𝑥 + 2𝑦 + 4𝑥𝑦 𝑥 + 𝑦 + 𝑥𝑦
𝑥Δ𝑦 = 𝑓 ⇒ 𝑥Δ𝑦 = .
1 − 𝑥 − 𝑦 + 𝑥𝑦 1 + 2𝑥𝑦
( )𝑛
∗ −1 1 + 2𝑥
{z }, 𝑛 ∈ 𝑁 ⇒ 𝑓 (𝑎𝑛 ) =
b) Fie 𝑎𝑛 = |𝑥Δ𝑥Δ...Δ𝑥
1−𝑥
𝑛 𝑜𝑟𝑖
(1 + 2𝑥)𝑛 − (1 − 𝑥)𝑛
⇒ 𝑎𝑛 = .
(1 + 2𝑥)𝑛 + 2(1 − 𝑥)𝑛
4. f - periodica → 𝑓 (𝑥 + 𝑇 ) = 𝑓 (𝑥), (∀)𝑥 ∈ 𝑅;

∫ 𝑥+𝑇
Fie F - primitiva a lui f, 𝑔 : 𝑅 → 𝑅, 𝑔(𝑥) = 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡;
𝑥
g - derivabila; 𝑔(𝑥) = 𝐹 (𝑥 + 𝑇 ) − 𝐹 (𝑥), (∀)𝑥 ∈ 𝑅; 𝑔 ′ (𝑥) = 0 → g - constanta →
concluzia.
Al VII-lea Concurs National de Matematica ”Alexandru Myller”
1 𝑛
∫ ( )
𝑓 (𝑡)
1. Schimbarea de variabila t=nx duce la: 𝑡 − 1 𝑑𝑡;
𝑛 0 𝑔(𝑡)
Limita de mai sus
( gandita )
ca limita de functii (de forma 0/0), cu regula l’Hospital,
𝑓 (𝑢)
devine: lim 𝑢 −1 ;
𝑢→∞ 𝑔(𝑢)
Daca 𝑓 = 𝑋 𝑘 +𝑎1 𝑋 𝑘−1 +..., 𝑔 = 𝑋 𝑘 +𝑏1 𝑋 𝑘−1 +..., limita de mai sus este 𝑎1 −𝑏1 .
150
2.a) Rezulta din identitatea (1+𝑥)(1−𝑥+𝑥2 −...+𝑥𝑘−1 ) = 0, pentru k impar

b) Fie p numarul elementelor inversabile si N multimea elementelor neinversabile.
Cum functia 𝑓 : 𝑁 → 𝐴, f(x)=1+x este injectiva, rezulta din a) ca N are cel
mult p elemente. Atunci A are exact 2p elemente;
Daca 𝑝 > 2 rezulta ca A este izomorf cu 𝑍2𝑝 care are p-1 elemente inversabile,
fals.
3. Functia f fiind continua, fie F o primitiva a sa. Rezulta ca F(arctg x) =

F(x) + c, cu c - constanta, iar valoarea in 0 da c = 0. Asadar F(arctg x) = F(x)
pentru orice 𝑥 ∈ 𝑅;
Consideram g(x)=arctg x. Se arata ca sirul (𝑥𝑛 )𝑛 definit prin 𝑥0 ∕= 0 si
𝑥𝑛+1 = 𝑔(𝑥𝑛 ) converge la 0.
Rezulta 𝐹 (𝑥𝑛 ) = 𝐹 (𝑥0 ) deci 𝐹 (0) = 𝐹 (𝑥0 ) prin urmare F(x)=F(0) pentru orice
𝑥 ∈ 𝑅. De aici f=0.
4. Fie 𝑓 = ˆ 𝑎𝑋 𝑝−1 + ... privit ca o functie polinomiala in 𝑍𝑝 .

Conditia din enunt este echivalenta cu faptul ca f este injectiva (∈ 𝑍𝑝 ), deci
bijectiva.
− 1) = 0̂ + 1̂ + ... + 𝑝ˆ
Rezulta ca 𝑓 (0̂) + 𝑓 (1̂) + ... + 𝑓 (𝑝ˆ − 1 = 0. Pe de alta parte
𝑓 (0̂) + 𝑓 (1̂) + ... + 𝑓 (𝑝 − 1) = (𝑝 − 1)ˆ
ˆ 𝑎. Rezulta 𝑝∣𝑎.
Concursul de Matematica ”UNIREA”, Editia a IX-a
1.
{ a) Evident
} ord a = 3 si ord b = 2 si elementele 𝑒, 𝑎, 𝑎2 sunt distincte iar
𝑏∈/ 𝑒, 𝑎, 𝑎 (𝑜𝑟𝑑 𝑏 = 2, 𝑜𝑟𝑑 𝑒 = 1, 𝑜𝑟𝑑 𝑎2 = 3 = 𝑜𝑟𝑑 𝑎).
2
Elementele 𝑏, 𝑏𝑎, 𝑏𝑎2 sunt distincte si fiecare diferit de 𝑒, 𝑎, 𝑎2 (de exemplu, prin
absurd, din 𝑏𝑎 = 𝑎2 , prin simplificare am deduce b=a).
Rezulta ca prezentarea lui G este:
{ }
𝐺 = 𝑒, 𝑎, 𝑎2 , 𝑏, 𝑏𝑎, 𝑏𝑎2
{ } { }
/ 𝑒, 𝑎, 𝑎2 , 𝑏 deducem 𝑐 ∈ 𝑏𝑎2 , 𝑏𝑎 .
si cum 𝑐 ∈
b) Daca 𝑐 = 𝑏𝑎2 avem 𝑐2 = 𝑏𝑎2 𝑏𝑎2 = 𝑏𝑎𝑎𝑏𝑎2 = 𝑏𝑎𝑏𝑎2 𝑎2 = 𝑏𝑎𝑏𝑎 = 𝑏𝑏𝑎2 𝑎 =

𝑒⋅ 𝑒 = 𝑒, deci ordinul lui c este 2;
Daca c=ba atunci 𝑐2 = 𝑏𝑎𝑏𝑎 = 𝑏𝑏𝑎𝑎 = 𝑎2 ∕= 𝑒. Analog se arata ca 𝑐3 ∕= 𝑒, 𝑐4 ∕=
𝑒, 𝑐5 ∕= 𝑒 iar 𝑐6 = 𝑐5 𝑐 = 𝑏𝑎2 𝑏𝑎 = 𝑏2 𝑎3 = 𝑒, deci ord c = 6.
151
2. Prin calcul se stabileste urmatoarea tabla de operatii:
𝐴 𝐴2 𝐴3 𝐴4
𝐴 𝐴2 𝐴3 𝐴4 𝐴
2
𝐴 𝐴3 𝐴4 𝐴 𝐴2
3
𝐴 𝐴4 𝐴 𝐴 2 𝐴3
4
𝐴 𝐴 𝐴2 𝐴3 𝐴4
de unde rezulta ca G este grup cu elementul neutru 𝐴4 (in fapt izomorf cu
(𝑍4 , +))
3. Prin integrare pe intervalul [0,x] deducem
∫ 𝑥 ∫ 𝑥
′
𝑓 (𝑡)𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 ≥ 𝑡𝑑𝑡,
0 0
1 1
adica (𝑓 (𝑥))2 ≥ 𝑥2 de unde rezultatul.
2 2
∫ 1
4. Notam cu 𝑙 limita sirului (𝑥𝑛 )𝑛 . Vom arata ca lim 𝑦𝑛 = 𝑙 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡.
𝑛→∞ 0)
∫ 1 𝑛
( 𝑛 ∫ 1
1∑ 𝑘 ∑ 𝑘
Avem 𝑦𝑛 − 𝑙 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 = (𝑥𝑘 − 𝑙)𝑓 ( )+𝑙 𝑓( ) − 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 .
0 𝑛 𝑛 𝑛 0
𝑘=1 𝑘=1
Al doilea termen din membrul drept converge catre 0 din definitia integralei
Riemann.
Pentru primul avem:
𝑛 𝑛
1 ∑ 𝑘 ∑ ∣𝑥𝑘 − 𝑙∣
(𝑥𝑘 − 𝑙)𝑓 ( ) ≤ sup ∣𝑓 (𝑡)∣ ,

𝑛 𝑛 [0,1] 𝑛

𝑘=1 𝑘=1
ce converge la 0 din lema lui Cesaro aplicata pentru sirul (∣𝑥𝑛 − 𝑙∣)𝑛 .
Concursul interjudetean de matematica ”Petru Morosan-Trident”
1. Cu substitutia 1 + 2𝑥 = 𝑡, integrala devine:

152
(∫ ( )𝑛−1 )
(𝑡 − 1)𝑛−1 − 1 𝑡−1
∫ ∫
1 1 1 1
𝐼= 𝑑𝑡 = 𝑑𝑡 − 𝑑𝑡 =
𝑙𝑛2 𝑡𝑛+1 𝑙𝑛2 𝑡 𝑡2 𝑡𝑛+1
(∫ ( )𝑛−1 ( )′ ) ( ( )𝑛 )
1 1 1 1 1 1 1 1
= 1− 1− 𝑑𝑡 + 𝑛 = 1− + 𝑛 +C
𝑙𝑛2 𝑡 𝑡 𝑛𝑡 𝑙𝑛2 𝑛 𝑡 𝑛𝑡
1 (𝑡 − 1)𝑛 + 1 2𝑛𝑥 + 1
= ⋅ + C = + C, pentru 𝑛 ≥ 2;
𝑙𝑛2 𝑛𝑡𝑛 𝑛⋅ 𝑙𝑛2⋅ (1 + 2𝑥)𝑛
∫
Pentru n=1 obtinem 0𝑑𝑥 = C.
2.a) Prin inductie dupa ”k” avem:
𝑥1 ∘ 𝑥2 ∘ ... ∘ 𝑥𝑘 = (𝑥1 − 𝑛)(𝑥2 − 𝑛)...(𝑥𝑘 − 𝑛) + 𝑛, (∀)𝑥1 , 𝑥2 , ..., 𝑥𝑘 ∈ 𝑅 ⇒
⇒ 𝑥(𝑘) = (𝑥 − 𝑛)𝑘 + 𝑛, (∀)𝑥 ∈ 𝑅, 𝑘 ∈ 𝑁 ∗ , 𝑘 ≥ 2 ⇒ 𝑥(2𝑝) = (𝑥 − 𝑛)2𝑝 + 𝑛,
𝑝 ∈ 𝑁 ∗ , (𝑥 − 𝑛)2𝑝 ≥ 0 ⇒ (𝑥 − 𝑛)2𝑝 + 𝑛 ≥ 𝑛, (∀)𝑥 ∈ 𝑅 ⇒ 𝑥2𝑝 ≥ 𝑛.
b) Avem 𝑥(3) = (𝑥 − 𝑛)3 + 𝑛
⎫
𝑥 = 𝑛 + 1 ⇒ (𝑛 + 1)(3) = 13 + 𝑛  
𝑥 = 𝑛 + 1 ⇒ (𝑛 + 2)(3) = 23 + 𝑛
⎬
+
⇒ (𝑛+1)(3) +(𝑛+2)(3) +...+(𝑛+𝑛)(3)
.................................................... 

𝑥 = 𝑛 + 𝑛 ⇒ (𝑛 + 𝑛)(3) = 𝑛3 + 𝑛
⎭
𝑛2 (𝑛 + 1)2 𝑛2 (𝑛2 + 2𝑛 + 5)
= 13 + 23 + ... + 𝑛3 + 𝑛2 = + 𝑛2 = .
4 4
3.a) Pentru 𝑥 > 0 ⇒ 1−(1−𝑥2 )𝑛 = 1−(1−𝐶𝑛1 𝑥2 +𝐶𝑛2 𝑥4 −...+(−1)𝑛 𝐶𝑛𝑛 𝑥2𝑛 )

de unde:
𝑓 (𝑥) = 𝑛 − 𝐶𝑛2 𝑥2 + 𝐶𝑛3 𝑥4 − ... + (−1)𝑛−1 𝐶𝑛𝑛 𝑥2𝑛−2 , (∀)𝑥 ∈ [0, 1].
153
∫ 1 ∫ 1
1 1
b) 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = lim ( )′ [1 − (1 − 𝑥2 )𝑛 ]𝑑𝑥 = lim (− )[1 − (1 − 𝑥2 )𝑛 ∣1𝜖 ]+
0 𝜖→0 𝜖 𝑥 𝜖→0 𝑥
∫ 1 ∫ 1
1
+lim 2𝑛𝑥(1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 = −1 + 2𝑛 (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥
𝜖→0 𝜖 𝑥 0
c) Integrand de la 0 la 1 expresia lui f(x) de la a) obtinem:
1
𝑥3 1 𝑥5 𝑥2𝑛−1 1 𝑛
∫
𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 𝐶𝑛1 − 𝐶𝑛2
∣0 + 𝐶𝑛3 ∣10 − ... + (−1)𝑛−1 ∣ 𝐶 = 𝐶𝑛1 −
0 3 5 2𝑛 − 1 0 𝑛
1 2 1 3 1
𝐶 + 𝐶 − ... + (−1)𝑛−1 𝐶 𝑛.
3 𝑛 5 𝑛 2𝑛 − 1 𝑛
Stim ca:
∫ 1 ∫ 1
𝑥′ (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 = 𝑥(1 − 𝑥2 )𝑛−1 ∣10 -
(1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 =
∫ 10 0 ∫ 1
2 𝑛−2
- 𝑥(𝑛 − 1)(1 − 𝑥 ) (−2𝑥)𝑑𝑥 = (2𝑛 − 2) [(1 − 𝑥2 ) − 1](1 − 𝑥2 )𝑛−2 𝑑𝑥.
0 0
∫ 1
Notand 𝐼𝑛−1 = (1 − 𝑥2 )𝑛−1 𝑑𝑥 ⇒ (2𝑛 − 1)𝐼𝑛−1 = (2𝑛 − 2)𝐼𝑛−2 , (∀)𝑛 ≥ 2.
0
2⋅ 4⋅ 6...(2𝑛)
Aplicam relatia de mai multe ori si obtinem 2𝑛𝐼𝑛−1 = si deci
1⋅ 3⋅ 5...(2𝑛 − 1)
identitatea.
Concursul ”Grigore Moisil”, Urziceni, Editia a V-a
∫ 3 ∫ 3
1. 𝑥2 𝑓 ”(𝑥)𝑑𝑥 = 9𝑓 ′ (3) − 2𝑥𝑓 ′ (𝑥)𝑑𝑥;
0 0
∫ 3 ∫ 3
′
𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 3𝑓 (3) − 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥;
0 0
∫ 3
⇒ 𝑥2 𝑓 ”(𝑥)𝑑𝑥 = 9.
0
154
2. 2009(𝑓 (𝑥))2008 ⋅ 𝑓 ′ (𝑥) = (𝑓 (𝑥))2008 ; 𝑓 (𝑥) = 0 ⇔ 𝑥 = 0

1 𝑥
𝑓 ′ (𝑥) = , 𝑥 ∕= 0; 𝑓 (𝑥) = .
2009 2009
3. 𝑜𝑟𝑑 𝐺 ≤ 3;
ord G = 1 ⇒ G={1}, finalizare;
ord G = 2 ⇒ G={1,{ −1}, }finalizare;
ord G = 3 ⇒ G= 1, 𝜔, 𝜔 2 , finalizare;
4. Se foloseste schimbarea de variabila x=-t.
Concursul national de matematica ”Laurentiu Duican”, Brasov, Editia a

XVI-a
1. Fie f o functie care satisface ipoteza.

Avem: 𝑓 (𝑎𝑓 (𝑥)𝑦) = 𝑏𝑓 (𝑥𝑦) = 𝑓 (𝑎𝑓 (𝑦)𝑥), ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺;
f injectiva, deci 𝑎𝑓 (𝑥)𝑦 = 𝑎𝑓 (𝑦)𝑥, ∀𝑥, 𝑦 ∈ 𝐺;
Deducem ca exista 𝑐 ∈ 𝐺 astfel incat sa avem 𝑥−1 𝑓 (𝑥) = 𝑐, ∀𝑥 ∈ 𝐺;
Obtinem 𝑐 = 𝑎−1 𝑏. Astfel, 𝑓 (𝑥) = 𝑎−1 𝑏𝑥, 𝑥 ∈ 𝐺, este unica functie care satis-
face ipoteza.
∫ 𝑡 ∫ 𝑡 ∫ 𝑡
2. Fie 𝐺 : [0, 1] → 𝑅, 𝐺(𝑡) = 𝑡2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 − 2𝑡 𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + 𝑥2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥,
0 0 0
𝑡 ∈ [0, 1].
Avem G(0)=G(1)=0;
∫ 𝑡
G derivabila, cu 𝐺′ (𝑡) = 2 (𝑡 − 𝑥)𝑓 (𝑥)𝑑𝑥, 𝑡 ∈ [0, 1];
0
Concluzia se obtine prin aplicarea teoremei lui Rolle.
∫Subiectul 1.a) Concluzia rezulta din faptul ca funtia 𝐹 : [0, ∞) → 𝑅, 𝐹 (𝑥) =

𝑥
0
𝑓 (𝑡)𝑑𝑡,este crescatoare si marginita.
∫𝑥
b) Daca 𝑥 > 0 atunci 𝐹 (𝑥) − 𝐹 ( 𝑥2 ) = 𝑥 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡 ≥ 𝑥2 𝑓 (𝑥) ≥ 0.
2
155
𝑥
Cum lim (𝐹 (𝑥) − 𝐹 ( )) = 0,rezulta ca lim 𝑥𝑓 (𝑥) = 0.
𝑥→∞ 2 𝑥→∞
Subiectul 2.Mai intai aratam ca numarul functiilor polinomiale ale inelului

𝐴 este cel putin 𝑛2 .
Fie 𝑓, 𝑔 ∈ 𝐴[𝑋], 𝑓 = 𝑎𝑋 + 𝑏 si 𝑔 = 𝑐𝑋 + 𝑑.Daca 𝑓 si 𝑔 au aceeasi functie
polinomiala atunci 𝑓 (0) = 𝑔(0) si 𝑓 (1) = 𝑔(1), de unde 𝑏 = 𝑑 si 𝑎 = 𝑐, deci
𝑓 = 𝑔.Intrucat exista 𝑛2 polinoame de grad cel mult 1, rezulta ca exista cel
putin 𝑛2 functii polinomiale.
Aratam ca a) implica b) .Fie 𝑓 = 𝑎𝑘 𝑋 𝑘 +𝑎𝑘−1 𝑋 𝑘−1 = ...+𝑎1 𝑋 +𝑎0 , 𝑘 ≥ 1.Cum
𝑓 (𝑥) = (𝑎𝑘 + 𝑎𝑘−1 + ... + 𝑎1 )𝑥 + 𝑎0 = 𝑎𝑥 + 𝑎0 ,oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝐴,rezulta ca 𝑓 = 𝑔
, unde 𝑔 = 𝑎𝑋 + 𝑎0 .Prin urmare , numarul functiilor polinomiale este exact 𝑛2 .
Pentru a demonstra implicatia inversa ,consideram polinoamele 𝑓 = 𝑋 2 si 𝑔 =
𝑎𝑋 + 𝑏,unde 𝑓 = 𝑔 .Rezulta ca 𝑥2 = 𝑎𝑥 + 𝑏,oricare ar fi 𝑥 ∈ 𝐴 .Pentru 𝑥 = 0
,obtinem 𝑏 = 0,apoi, pentru 𝑥 = 1 ,obtinem 𝑎 = 1.Deci 𝑥2 = 𝑥 oricare ar fi
𝑥 ∈ 𝐴.
∫𝑥
Subiectul 3.a) Fie functiile derivabile 𝐹, 𝐺 : [0, 1] → 𝑅, 𝐹 (𝑥) = 0 𝑓 (𝑡)𝑑𝑡
∫𝑥 𝐺(𝑥)
si 𝐺(𝑥) = 0 𝑡𝑓 (𝑡)𝑑𝑡.Rezulta 𝐻(𝑥) = 𝑥−𝐹 (𝑥) , 0 < 𝑥 < 1.Intrucat lim 𝐻(𝑥) =
𝑥→0
𝐺′ (0) − 𝐹 (0),rezulta ca 𝐻 este continua in 0.Concluzia rezulta din faptul ca
𝐻(0) = 𝐻(1) = 0 si 𝐻 este derivabila pe (0, 1].
b) Din teorema lui Rolle rezulta ca exista un punct 𝑏 ∈ (0, 1) ,astfel incat
𝐻 ′ (𝑏) = 0.Intrucat
2
𝐻 ′ (𝑥) = 𝑥 𝑓 (𝑥)−𝐺(𝑥)
𝑥2 − 𝑓 (𝑥) = − 𝐺(𝑥)
𝑥2 , 0 < 𝑥 < 1,
obtinem 𝐺(𝑏) = 0.
Aplicand teorema lui Rolle functiei 𝐾 : [0, 𝑏] → 𝑅, 𝐾(𝑥) = 𝑒−𝑥 𝐺(𝑥),rezulta ca
exista un punct 𝑎 ∈ (0, 𝑏),astfel incat 𝐾 ′ (𝑎) = 0, 𝑖.𝑒.𝐺(𝑎) = 𝐺′ (𝑎).
Subiectul 4.Fie 𝑓 un polinom de grad 𝑛 si 𝑔 restul impartirii lui la polinomul

𝑋 𝑞 − 𝑋.Cum radacinile lui 𝑋 𝑞 − 𝑋 sunt toate elementele lui 𝐾 ,polinoamele din
𝐾[𝑋] de grad 𝑛 , care au aceeasi functie polinomiala cu 𝑓 , sunt cele de forma
(𝑋 𝑞 − 𝑋)𝑐 + 𝑔 , unde gradul lui 𝑐 este 𝑛 − 𝑞,deci numarul lor este 𝑞 𝑛−𝑞 (𝑞 − 1).
Intrucat numarul polinoamelor de grad 𝑛 din 𝐾[𝑋] este 𝑞 𝑛 (𝑞 − 1),rezulta ca
numarul functiilor polinomiale atasate polinoamelor de grad 𝑛 este
𝑞 𝑛 (𝑞−1) 𝑞
𝑞 𝑛−𝑞 (𝑞−1) = 𝑞
adica exact numarul functiilor de la 𝐾 la 𝐾.
Cum numarul functiilor de la 𝐾 la 𝐾 ∗ este (𝑞 − 1)𝑞 , rezulta ca numarul poli-
noamelor de grad 𝑛, care nu au nici o radacina in 𝐾 este (𝑞 − 1)𝑞 ⋅ (𝑞 − 1)𝑞 𝑛−𝑞 =
(𝑞 − 1)𝑞+1 𝑞 𝑛−𝑞 .Deci probabilitatea ceruta este
(𝑞−1)𝑞+1 𝑞 𝑛−𝑞
𝑞 𝑛 (𝑞−1) = (1 − 1𝑞 )𝑞 .
156
Subiectul
∫ 1 1. Avem ∫ 1 ∫ 1 ∫ 1
′ ′ ′ 1
0≤ 2
(𝑓 (𝑥) + 𝑥) 𝑑𝑥 = 2
(𝑓 (𝑥)) 𝑑𝑥 + 2 𝑥𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + = (𝑓 ′ (𝑥))2 𝑑𝑥 +
0 0 0 3 0
∫ 1 ∫ 1 ∫ 1
1
2𝑥𝑓 (𝑥)∣10 − 2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 + = (𝑓 ′ (𝑥))2 − 2 𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 ≤ 0,
0 3 0 0
∫ 1
deci (𝑓 ′ (𝑥) + 𝑥)2 𝑑𝑥 = 0.
0
Din continuitatea functiei 𝑓 rezulta ca 𝑓 ′ (𝑥) = −𝑥.Asadar,
2
𝑓 (𝑥) = − 𝑥2 + 𝑎, ∨𝑥 ∈ [0, 1].
2
Din conditia 𝑓 (1) = − 16 , obtinem 𝑎 = 13 , deci 𝑓 (𝑥) = − 𝑥2 + 13 .
Subiectul 2.a) Din 𝑥𝑘 = 𝑦 𝑙 = 0 rezulta (𝑥 + 𝑦)𝑘+𝑙 = 0 si (𝑥 ⋅ 𝑦)𝑘+𝑙 = 0, deci

𝑥 + 𝑦 si 𝑥 ⋅ 𝑦 sunt nilpotente.
b) Notam cu 𝑈 (𝐴) multimea elementelor inversabile ale lui 𝐴 si cu 𝑁 (𝐴) mul-
timea elementelor nilpotente ale lui 𝐴 . Observam ca daca 𝑥 ∈ 𝑁 (𝐴) , atunci
1 + 𝑥 ∈ 𝑁 (𝐴) , exista 𝑘 astfel incat 𝑥2𝑘+1 = 0, deci
(1 + 𝑥)(1 − 𝑥 + ... + 𝑥2𝑘 ) = 1 + 𝑥2𝑘+1 = 1.
Mai mult , daca 𝑥, 𝑦 ∈ 𝑁 (𝐴), atunci
(1 + 𝑥)(1 + 𝑦) = 1 + 𝑥 + 𝑦 + 𝑥𝑦 = 1 + 𝑧, unde 𝑧 = 𝑥 + 𝑦 + 𝑥𝑦 ∈ 𝑁 (𝐴). Prin
urmare ({1 + 𝑥∣𝑥 ∈ 𝑁 (𝐴)}, ⋅) este subgrup cu 𝑛 elemente al grupului (𝑈 (𝐴), ⋅).
Intr-un inel comutativ finit , orice element neinversabil este divizor al lui zero.
Rezulta ca 𝑈 (𝐴) are 𝑞 − 𝑑 elemente , unde 𝑞 este numarul elementelor lui 𝐴.Din
teorema lui Lagrange obtinem ca 𝑛 divide 𝑞 − 𝑑.
Pe de alta parte (𝑁 (𝐴), +) este subgrup al grupului (𝐴, +).Folosind din nou
teorema lui Lagrange deducem ca 𝑛 divide 𝑞.Prin urmare 𝑛 divide 𝑑.
Subiectul 3.Cum 0,1,2 sunt toate sume de doua patrate , rezulta ca 𝑛 ≥ 4

.Fie 𝑘 ∈ {3, ..., 𝑛 − 1} astfel incat 𝑘 se poate scrie ca suma de doua patrate in
𝑍𝑛 si sa notam cu 𝑆 = 𝑍𝑛 ∖{ˆ 𝑘}.Cum orice element din 𝑆 se scrie ca suma de
doua patrate , rezulta ca 𝑆 este inchisa la inmultirea din 𝑍𝑛 .
Daca 𝑘 ar fi par , atunci 𝑘 = 2𝑙 .Fiindca ˆ 𝑙 ∕= ˆ 𝑙 ∈ 𝑆.Cum 2̂ ∈ 𝑆 , ar
𝑘 , rezulta ca ˆ
rezulta ca 𝑘 = 2̂ ⋅ 𝑙 ∈ 𝑆 , absurd .Deci 𝑘 este impar.
ˆ ˆ
Daca ˆ 𝑘 ∈
/ 𝑈 (𝑍𝑛 ), atunci −1̂ ∈ 𝑆.Fiindca ˆ 𝑘 = (−1̂) ⋅ (−ˆ 𝑘) ∈
/ 𝑆 , rezulta ca
−ˆ𝑘∈/ 𝑆 . Deci ˆ 𝑘 = −ˆ𝑘 , de unde rezulta ca 𝑛 = 2𝑘.fiindca 𝑘 este impar , avem
ca ˆ
𝑘(ˆ𝑘 − 1̂) = 0. De aici rezulta ca ˆ𝑘=𝑘 ˆ2 = 𝑘 ˆ2 + 0ˆ2 ∈ 𝑆 , contradictie.
Daca 𝑘 ∈ 𝑈 (𝑍𝑛 ) , cum 𝑈 (𝑍𝑛 )∖{𝑘} este inchisa la inmultire , rezulta ca 𝑈 (𝑍𝑛 )∖{ˆ
ˆ ˆ 𝑘}
este un subgrup al lui 𝑈 (𝑍𝑛 ).Din teorema lui Lagrange ,Φ(𝑛)−1∣Φ(𝑛) ⇒ Φ(𝑛) =
2. De aici rezulta ca 𝑛 ∈ {4, 6}. Cum in 𝑍6 orice element se poate scrie ca suma
de doua patrate , rezulta ca 𝑛 poate fi numai 4.Se vede usor ca 3̂ este singurul
element din 𝑍4 care nu se poate scrie ca suma de doua patrate , deci 𝑛 = 4 este
157
singurul numar cu proprietatea din enunt.
Subiectul 4. Functia 𝑓 este strict monotona . Presupunem mai intai ca 𝑓

este strict crescatoare.Atunci pentru orice 𝑐 ∈ [0, 1] sa consideram functia
{
𝑥 − 𝑐, 𝑥 ∈ [0, 𝑐)
𝑔𝑐 (𝑥) =
0, 𝑥 ∈ [𝑐, 1]
∫ 1 ∫ 1
Relatia 𝑔𝑐 (𝑓 (𝑥))𝑑𝑥 = 𝑔𝑐 (𝑥)𝑑𝑥 este echivalenta cu
0 0
∫ 𝑓 −1 (𝑐) ∫ 𝑐
(𝑓 (𝑥) − 𝑐)𝑑𝑥 = (𝑥 − 𝑐)𝑑𝑥,
0 0
adica
∫ 𝑓 −1 (𝑐)
𝑐2
𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 𝑐𝑓 −1 (𝑐) − .
0 2
Notand 𝑓 −1 (𝑐) = 𝑡, obtinem
∫ 𝑡 ∫ 𝑡
𝑓 2 (𝑡) (𝑓 (𝑡) − 𝑡)2
𝑓 (𝑥)𝑑𝑥 = 𝑡𝑓 (𝑡) − ⇒ (𝑓 (𝑥) − 𝑥)𝑑𝑥 = − . (1)
0 2 0 2
Notand cu ℎ(𝑥) = 𝑓 (𝑥) − 𝑥 pentru 𝑥 ∈ [0, 1] , relatia de mai sus devine
∫ 𝑡
ℎ2 (𝑡)
ℎ(𝑥)𝑑𝑥 = − , ∨𝑡 ∈ [0, 1]. (2)
0 2
Observam ca ℎ este continua si ca ℎ(0) = ℎ(1) = 0.Fie 𝑡0 un punct de minim
global al lui ℎ. Daca ℎ(𝑡0 ) < 0, atunci 𝑡0 < 1. Mai mult , exista 𝛿 > 0 astfel incat
∫ 𝑡0 +𝛿 ∫ 𝑡0
ℎ(𝑥) < 0 pentru orice 𝑥 ∈ [𝑡0 , 𝑡0 + 𝛿].Asadar, ℎ(𝑥)𝑑𝑥 < ℎ(𝑥)𝑑𝑥 ⇒
0 0
ℎ(𝑡0 + 𝛿) ℎ2 (𝑡0 )
− <− ⇒ ℎ(𝑡0 + 𝛿) < ℎ(𝑡0 ).
2 2
Aceasta contrazice alegerea lui 𝑡0 ca punct de minim global.Asadar , ℎ(𝑡0 ) ≥ 0,
deci ℎ(𝑥) ≥ 0 pentru orice 𝑥 ∈ [0, 1].Din (2) rezulta ca ℎ(𝑥) = 0 , deci 𝑓 (𝑥) = 𝑥
pentru orice 𝑥 ∈ [0, 1].
Daca 𝑓 este strict descrescatoare , observam ca functia 1 − 𝑓 (𝑥) este strict
crescatoare si satisface conditia din enunt.Din cele de mai sus rezulta ca
1 − 𝑓 (𝑥) = 𝑥 ⇒ 𝑓 (𝑥) = 1 − 𝑥 pentru orice 𝑥 ∈ [0, 1].

Olimpiade 2009

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Olimpiade 2009

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Olimpiadele de matematica 2009

Posa Bogdan-Petre,Dragoi Marius-Valentin,Stoean Bogdan,Voinescu Sorin

”Nu te ingrijora de diﬁcultatile tale la matematica;te asigur ca ale

Prezentul volum reprezinta debutul editorial al unor tineri entuziasti,interesati

Marius-Valentin Dragoi,Bogdan-Petre Posa,Bogdan Stoean,Sorin Voinescu sunt

Structurandu-si materialul in trei capitole -”Enunturi” ,”Solutii”,”Probleme

Ca truditor alaturi de acesti matematicieni in devenire,am participat la pre-

1.1 Etapa locala

1. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia: 27𝑑2 (𝑥) − 2[𝑥] + 3 = 0

Marian Teler, profesor Costesti

2. Sa se arate ca daca numarul natural 𝑥 ≥ 2 si patratul sau sunt termenii

3. Fie functia 𝑓 : 𝑅 → 𝑅 avand proprietatea 𝑓 (𝑥 + 2) + 𝑓 (𝑥 − 2) = 𝑓 (𝑥),

a) Sa se arate ca functia este periodica.

Marian Teler, profesor Costesti

1. Fie triunghiul ABC. Paralela prin A la BC taie paralela prin B la AC in P si

prof. Carmen si Viorel Botea

2. Fie 𝑆 = 𝑛 + (𝑛 + 2) + (𝑛 + 4) + ... + 3𝑛, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .

prof. Valentin Damian

3. Sa se arate ca (1 + 𝑥2008 )2009 ≥ (1 + 𝑥2009 )2008 .

prof. Valentin Damian

prof. Dan Negulescu

1. Sa se demonstreze ca daca x,y,z, ∈ (0, ∞) si

Lucian Dragomir, Otelu-Rosu

Lucian Dragomir, Otelu- Rosu, articol RMCS 25/2008

3. Sa se arate ca numarul 𝑎𝑛 = 3𝑛+1 + 2𝑛 + 1 este divizibil cu 4, ∀𝑛 ∈ 𝑁 .

Marin Chirciu, Pitesti, RMT 4/2008

Gabriel Popa, Iasi, GM 3/2008

Cristina Bornea, Calarasi

Gheorghe Fianu , Stefan cel Mare

3. Fie 𝐴1 𝐴2 ...𝐴7 un poligon cu 7 laturi. Sa se arate ca daca G este centrul

Dan Marinache, Calarasi

4. Se considera progresia geometrica (𝑏𝑛 )𝑛≥1 . Sa se arate ca:

prof. Violin Gorcea, Lic.T. Avram Iancu

prof. Alb Nicolae, Lic.T. O.Goga Huedin

3. Se considera progresia geometrica (𝑏𝑛 )𝑛≥1 . Sa se arate ca:

prof. Ilie Diaconu, Lic.T. Avram Iancu

4. Demonstrati ca daca a,b,c,x,y,z sunt numere reale strict pozitive, atunci:

prof. Ilie Diaconu, Lic.T. Avram Iancu

5. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Notam 𝐻𝑎 ortocentrul triunghiului

prof. Magdas Camelia, prof. Jecan Eugen, Col.Nat. A.Muresanu, Dej

1.√ Sa se√arate ca pentru

3. Fie 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , ..., 𝑎1 2 o progresie geometrica crescatoare cu termeni pozi-

4. Fie ABCDE un pentagon inscris intr-un cerc. Notam cu 𝐻1 , 𝐻2 , 𝐻3 , 𝐻4

Olimpiada faza local, Bucuresti, 2008.

Conf. Dr. Ion Mirica

sin 53∘ − 2 cos 40∘ sin 13∘

prof. Veronica Grigore

3. Fie 𝑎𝑛 > 0, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗ , pentru care 𝑎𝑛 2 ≤ 𝑎𝑛 − 𝑎𝑛+1 , (∀)𝑛 ∈ 𝑁 ∗ .

prof. Iuliana Duma

4. Fie unghiul ABC si 𝐴′ ∈ (𝐵𝐶), 𝐵 ′ ∈ (𝐴𝐶), 𝐶 ′ ∈ (𝐴𝐵) astfel incat AA’,

prof. Vasile Dumbrava

1. a) Fie 𝑎1 , 𝑎2 , 𝑎3 , ..., 𝑎𝑛 , ... termenii pozitivi ai unei progresii aritmetice. Sa se

3. a) Demonstrati ca: [𝑥𝑦] ≥ [𝑥]⋅ [𝑦], (∀) x, y ≥ 0

4. Fie triunghiul Δ𝐴𝐵𝐶, punctele 𝐴′ ∈ (𝐵𝐶), 𝐵 ′ ∈ (𝐴𝐶), iar P = 𝐴𝐴′ ∩

−−→ −−→ −−→ −−→

1. Sa se rezolve ecuatia [𝑥 + 𝑘] {𝑥 + 𝑘} = 𝑥𝑘, unde 𝑘 ∈ 𝑍.

𝑎+𝑏 𝑏+𝑐 𝑐+𝑎 1 1 1

3. Fie ABCD, un patrulater convex.

4. Se considera punctele D si M in planul triunghiului ABC astfel incat

Subiect elaborat de Ioana Galan

1. a) Demonstrati ca daca produsul a doua numere pozitive este constant, atunci

𝑎[𝑎] + 𝑐 {𝑐} - [𝑏] {𝑏} = 0,16

unde [x], x reprezinta partea intreaga respectiv partea fractionara a numarului