Judeţul Mureş

Cadru geografic

Judeţul Mureş este situat în zona central-nordică a ţării în centrul Podişului Transivaniei,
fiind cuprins între meridianele 23°55’ şi 25°14’ longitudine estică şi paralele 46°09’ şi
47°00’ latitudine nordică. Judeţul se întinde între culmile muntoase ale Călimanului şi
Gurghiului până în Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografică a
judeţului este râul Mureş care străbate judeţul de la NE către SV pe o distanţă de 140 km;
râul împrumutând şi numele Mureş, judeţului.

Judeţul Mureş se învecinează cu alte şapte judeţe. La nord-est cu judeţul Suceava pe o

distanţă 15 kilometri, limita fiind culmile masivului Călimani. Pe latura estică pe o
distanţă de 130 kilometri se învecinează cu judeţul Harghita, limita fiind descrisă pe
direcţia nord-sud de munţii Călimani, defileul Mureşului între Topliţa şi Stânceni, munţii
Gurghiului până aproape de Sovata, traversează apoi cursul superior al Târnavei Mari
până la intersecţia acestuia cu râul Homorodul Mare. La extremitatea sud-estică judeţul
Mureş se învecinează pe o porţiune de 20 km cu judeţul Braşov. În partea de sud-vest pe
o distanţă de 80 de km se învecinează cu judeţul Sibiu. Limita cu acest judeţ începe la
intersecţia dintre Târnava Mare şi Hârtibaci, traversează Târnava Mare lângă Daneş,
Mureş apoi urmează linia descrisă de cele 2 Târnave până în apropiere de sud-vestul
oraşului Târnăveni. Hotarul cu judeţul Alba lung de 40 km este cuprins între Târnava
Mică şi râul Mureş şi se află în partea de sud-vest a judeţului Mureş. La confluenţa
Arieşului cu Mureşul începe graniţa cu judeţul Cluj, în partea de vest a judeţului Mureş,
şi traversează colinele Câmpiei Transilvaniei pe o distanţă de aproape 60 km. În partea de
nord pe o distanţă de 100 km, judeţul Mureş se învecinează cu judeţul Bistriţa-Năsăud
linia de demarcaţie dintre cele două judeţe fiind dealurile din Câmpia Transilvaniei,
Subcarpaţii interni iar spre final Munţii Călimani la o altitudine de 2000 m.

Suprafata : 6.714 km² (Locul 13)

Aşezări

Noul judeţ Mureş se prezenta astfel în 1980 din punct de vedere al aşezărilor astfel: 513
localităţi din care 2 municipii (Târgu Mureş, Sighişoara), 4 oraşe (Reghin, Târnăveni,
Luduş, Sovata), 5 comune suburbane (Cristeşti, Sâncraiu de Mureş, Sângeorgiu de
Mureş, Sântana de Mureş, Albeşti), 86 de comune.

Aşezări urbane

Conform datelor statistice din 1930 (trebuie avută în vedere organizarea teritorială a
judeţului Mureş în perioada interbelică), populaţia judeţului era de 289 817 locuitori. Din
aceştia 47 298 trăiau în mediul urban, adică în cele 2 oraşe ale judeţului: municipiul
Târgu Mureş şi Reghin, iar restul în mediul rural. Din totalul celor care trăiau în mediul
urban 23 327 erau bărbaţi şi 23 971 femei.

1
Aşezări rurale

Aşezările rurale din judeţul Mureş, în număr de 487 (1973), sunt atestate în marea
majoritate în epoca medievală (secolul XI-XVIII).

În satele din judeţ pot fi întâlnite diverse tipuri structurale, în general localităţile păstrând
aceaşi structură de la înfiinţare până în prezent. Structura compactă cu clădiri lipite una
de alta este întâlnită în partea de sud-est a judeţului. Structura aglomerată, dar
necompactă este caracteristică satelor de pe Valea Mureşului, Valea Nirajului şi Valea
Târnavei Mici, dar poate fi întâlnită şi în partea de nord-vest a judeţului. Structura
răsfirată, cu gospodării despărţite de spaţii agricole înşirate pe o reţea răsfirată de
drumuri, este proprie mai ales satelor din zona montană. Structura risipită (gospodării
foarte distanţate) poate fi întâlnită în zonele montane, pe de o parte şi în zonele cu sate
foarte mici din Câmpia Transilvaniei, pe de altă parte.

Datele culese în timpul recensământului din 1930 arată populaţia rurală a judeţului
împărţită astfel: dintr-un total de 242 519, 21 210 în Plasa Band, 32 723 în Plasa
Mercurea Nirajului, 53 095 Plasa Mureş, 18 582 Plasa Râciu, 70 416 Plasa Reghin, 22
777 Plasa Teaca, 23 716 Plasa Topliţa.

Populaţia

De-a lungul timpului populaţia judeţului a fost într-o continuă creştere, după cum se vede
şi din graficele de mai jos. Între 1992 şi 2002 a apărut o uşoară scădere a numărului
populaţiei cu 4,7% reprezentând 29.202 persoane, această tendinţă de scădere fiind
regăsită la nivelul întregii ţări cu 4,1% şi la nivelul Regiunii Centru cu 6,7%.

Conform recensământului din 2002 judeţul Mureş avea o populaţie de 580.851 locuitori,
o densitate de 86,1 locuitori/km², dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin şi
300.015 de sex feminin. Populaţia judeţului reprezintă 2,67 % din populaţia României şi
23% din Regiunea Centru, plasând Mureşul pe locul 14 în ierarhia judeţelor şi pe locul 2
în clasamentul Regiunii Centru.

2
 Statistică localităţi după 1989
Oraşe şi
An Municipii Comune Sate
municipii
1990 7 2 90 486
1995 7 3 90 486
2000 7 4 90 486
2001 7 4 90 486
2002 7 4 90 486
2003 10 4 88 466
2004 11 4 91 460
2005 11

3
Relief

Harta fizică a judeţului Mureş

Relieful colinar şi de podiş deluros este prezent pe suprafaţa judeţului într-o proporţie de
50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene şi munţii
vulcanici Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe
hipsografice ascendente cu relative echilibrări orizontale şi salturi altimetrice pe sectoare
având ca punct de minim Valea Mureşului din apropierea Luduşului cu o altitudine de
300 m şi ca punct de maxim creasta Munţilor Călimani la 2100 m. Pe suprafaţa judeţului
pot fi identificate următoarele unităţi de relief: Munţii vulcanici Călimani-Gurghiu,
Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului şi Târnavei Mici, podişul Târnavelor
şi Câmpia colinară a Transilvaniei.

Cele mai înalte vârfuri muntoase Munţii Călimani ocupă o arie de 2000 km² pe
teritoriul judeţului. Sectorul aflat pe teritoriul
Vârf Munte Altitudine judeţului Mureş este descris de vf. Pietrosu, vf.
Pietrosu Călimani 2100 m Răchitişu, vf. Bistricioru până la râul Mureş
spre sud, pâraiele Lomaş şi Călimănel în est,
Răchitiş Călimani 2022 m iar spre vest vf. Poiana Tomii şi Poiana Bistrii.
Bistricioru Căliman 1990 m Crestele muntoase sunt formate din andezite pe
suprafaţa acestora observându-se urme ale
Vârful Saca Gurghiului 1777 m glaciaţiunii mai ales în zona vf. Pietrosu dar şi
Tătarca Gurghiului 1688 m din aglomerate pe platourile vulcanice
acoperite de păşuni alpine. De menţionat este
Fanacelu Gurghiului 1684 m şi vf. Scaunul (1381 m) a cărui contur poate fi
Bătrâna Gurghiului 1634 m admirat în întregime din depresiunea Vălenii
de Mureş.
Crucii Gurghiului 1515 m

4
Munţii Gurghiului pe teritoriului judeţului se întind de la defileul Mureşului până la
partea nordică a Munţilor Harghitei până la aliniamnetuyl descris de vârfurile Bătrâna,
Crucii, Tătarea , Fâncelu şi Saca. Masivul este brăzdat de mici defilee create în urma
eroziunii de către râurile care traversează masivul.

Defileul Mureşului se întinde între Topliţa şi Deda este lung de 35 km, fiind săpat de
râul Mureş în catena formată de munţii Călimani şi Harghita. În acest sector valea
Mureşului este îngustă, versanţii fiind foarte apropiaţi, pe alocuri doar râul având spaţiu
pentru trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost
străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate.

Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona
muntoasă la Podişul Transilvaniei. Regiunile deluroase şi depresionare din judeţul Mureş
sunt: Depresiunea Vălenii de Mureş , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile
Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiş, Depresiunea Dămieni-Chibed-
Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure.

Podişul Transilvaniei pe teritoriul judeţului este format din următoarele subunităţi:

Podişul Târgu Mureş, Podişul Târnavelor, Podişul Jacodului, Podişul Vânătorilor,
Podişul Hârtibaciului, Podişul Dumbrăveni.

Câmpia Transilvaniei este situată în nordul judeţului la altitudini medii de 400 m fiind
brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile
formând lacuri - amenajate ulterior în eleştee. Relieful caracteristic este de domuri
gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi şi colmatate. Interfluviile
sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind şi motivul pentru care culmile domoale au
fost denumite "câmpie".

În partea de vest a judeţului câmpia primeşte un caracter de stepă, iar în est creşte gradul
de împădurire odată cu creşterea altitudinii, acest fapt permiţând delimitare a două
subunităţi: Câmpia Sărmaşului şi Dealurile Mădăraşului.

Clima

Judeţul Mureş se află în sectorul de climat continental-moderat de dealuri şi păduri

precum şi în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima judeţului avea
următorul specific: veri mai călduroase şi ierni lungi şi reci, cu precădere în zonele
montane din nord-estul judeţului. În partea de vest a judeţului climatul are nuanţe mai
aride, verile fiind în general mai secetoase şi mai calde.

Temperaturile medii anuale sunt între 2°-4°C în partea de est şi 8°-9°C în partea de vest,
luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19°C, iar cea cu temperaturile
cele mai scăzute ianuarie cu -3°-5°C.

Temperaturile extreme înregistrate pe suprafaţe judeţului au fost -32°C în anul 1942 la

Târgu Mureş şi +40°C în Câmpia Transilvanie la Săbed în anul 1952.

5
De la începutul secolului până în anii '80 s-a înregistrat o medie a precipitaţiilor de 627, 1
mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos
cu 443,7 mm anul 1946.

Hidrografie
Ape curgătoare

Râul Mureş este cel mai mare râu şi principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la
intrarea în judeţ, la Ciobotani şi până la ieşire, în Cheţani, râul străbate o distanţă de 180
km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu,
Zebrac, Ilva Mare, Răstoliţa, Gălăoaia, Bistra (din munţii Călimani) şi din munţii
Gurghiului principalii afluenţi Gudea, Sălard, Iod, Sebeş , râul Gurghiu şi pârâul Beica.

Ceilalţi afluenţi ai Mureşului de pe cuprinsul judeţului sunt: Luţul, Lechinţa, Pârâul de

Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Şăulia, Ozd.

Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ
28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni, 36,9 m³/s la Glodeni
şi la ieşirea din judeţ de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m3/s la Glodeni
în anul 1975.
Târnava Mică izvoreşte din Munţii Gurghiului (vf. Şoimuş) şi are o lungime totală de
185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul judeţului Mureş.
Afluenţii principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cuşmedu, Veţea, Nadeş,
Agrişteu şi Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim
a fost atins în 1975, 630m3/s.
(datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980).

Râuri în judeţul Mureş

Râu În Mureş În Ro În total
Râul Mureş 187 de km 761 km 803 km
Târnava Mare 43 km 246 km -
Târnava Mică 115 km 196 km -
Râul Niraj 78 km - -
Râul Gurghiu 55 km - -

6
 Lacuri în judeţul Mureş
Lac Supraf. Tip
Zau de Câmpie 133 ha iaz artificial
Târnava Mare izvorăşte din judeţul Văleni 53 ha iaz artificial
Harghita şi străbate judeţul Mureş pe o
Şăulia 48 ha iaz artificial
distanţă mică, între Vânători şi Daneş.
Pe acest sector are următorii afluenţi: Iernut 122 ha heleşteu artificial
Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Şapartoc
Tăureni 53 ha helşteu artifical
şi Şaeş. Debitul mediu al Târnavei
Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul Fărăgău 38 ha iaz natural
înregistrând un maxim de 700 m³/s în
Lacul Ursu 5 ha natural/agrement
anul 1970.

Lacuri

Principalele lacuri şi iazuri din judeţul Mureş, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni
- iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de Câmpie, Şăulia, Fărăgău, Lacul Ursu - în
apropiere de acesta fiind şi lacurile: Aluniş, Negru, Roşu şi Verde.

Alte lacuri cu scop piscicol în care este permis pescuitul sportiv: Toldal, Peştişorul de
Aur (de lângă Sâncraiu de Mureş), Uilac (aproape de Vânători), Uila (lângă Batoş),
Toldal (30 km de Mureş), Tăureni (17 km de Mureş), Păstrăvăria (15 km de Sovata),
Miheşu de Câmpie (5 km de Zau de Câmpie), Voivodeni, Iernut şi Bezid.

Soluri, floră şi faună

Soluri

În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune şi cele brune-gălbui
podzolite, brune acide, andosolurile, dar şi cele podzolice feriiluviuale. În părţile înalte
ale munţilor apar şi solurile scheletice; pe versanţi solurile predominante sunt cele tinere
de grohotişuri. Solurile de pajişti alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al
Pietrosului din Munţii Călimani.

7
În zona de contact dintre partea muntoasă şi subcarpaţi pot fi întâlnite soluri scheletice şi
soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.

În zona de deal şi podiş cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune închise de
pădure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pădure
cernoziomice.

În Câmpia Transilvaniei predomină solurile silvestre brune şi cernoziomurile levigate,

solurile negre de fâneaţă, bălane de coastă şi cele erodate, cernoziomurile levigate freatic,
precum şi cele humicogleice. În partea de vest a acestei câmpii sunt răspândite solurile
cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice
pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetaţiei forestiere. Pe arii
mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcovişti şi sărături, pe terase soluri aluviale
care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe şi solurile de mlaştină.

Floră

Datorită factorilor fizico-geografici vegetaţia este diferenţiată în funcţie de zonarea

altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice judeţul Mureş poate fi încadrat în
provincia dacică, partea montană din nord-est face parte din ţinutul Carpaţilor Orientali,
iar zona de deal din ţinutul Bazinului Transilvaniei.

Pădure de pini

Vegetaţia etajului alpin este formată din pajişti primare, ierburi (graminee alpine) şi
tufărişuri pitice în subetajul superior.

8
În subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetaţia este formată din pajişti primare
şi secundare însoţite de păruşcă (Festuca supina), ţăpoşică (Nardus stricta), iarba stâncilor
(Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) şi anin verde
(Alnus viridis).

În etajul montan (între 800-1600 m) vegetaţia este formată din: molidişuri (Picea excelsa)
amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin
negru (Alnus glutinosa), lariţă (Larix decidua). afinişuri, zmeurişuri, etc.

Vegetaţia etajului de deal şi podiş este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor şi

subetajul stejăretelor.

Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus
cerris), gârniţă (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin
(Fraxinus excelsior), arbuşti precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas),
sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus
spinosa), măceşul (Rosa canina).

Din subetajul stejăretelor pot fi menţionate: stejarul (Quercus robur), teiul, arţarul,
frasinul, ulmul, jugastrul, pajişti sub forma fâneţelor şi păşuni naturale.

Vegetaţia etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetaţii din vestul Câmpiei

Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris
humilisul, Stepa stenophilia,etc.

Vegetaţia intrazonală constituită din păduri de luncă, fâneţe de luncă, stuf, papură, etc.

Faună

Râs (Lynx lynx)

Ca şi zonă zoogeografică judeţul Mureş se încadrează în provincia dacică cu o faună

diferenţiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal şi podiş, etajul apelor curgătoare.

9
Etajul montan este format din variate specii având numeroşi reprezentanţi printre care:
cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx),
jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris),
veveriţa (Sciurus vulgaris), mistreţul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara
(Capreolus capreolus), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cocoşul de mesteacăn
(Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), piţigoiul de munte
(Parus montanus), etc.

Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta),
lipanul (Thymalus thymalus), lostriţa (Hucho hucho), porcuşorul de munte (Gobio
gobio).

În etajul de deal şi podiş pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus

europaeus), căprioara, veveriţa, nevăstuica (Mustella nivalis), pârşul (Glis glis), orbetele,
căţelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates
major), gaiţa (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica
(Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla
montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus
colchicus), etc.

Etajul apelor curgătoare şi lacustre cuprinde mai multe specii de vieţuitoare: peşti -
crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), ştiuca (Esox lucinus), somnul
(Silurus glanis), raci (Astacus), moluşte, raţele sălbatice (Anas platyrhynchos).

Rezervaţii naturale
• Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe Valea Gurghiului - suprafaţă 48 ha,
fiind inclusă în categoria IV conform criteriilor IUCN. Aici se află unii din cei
mai bătrâni arbori din România, peste 700 de ani.
• Parcul dendrologic din Gurghiu, aflată pe Valea Gurghiului - alături de speciile
autohtone există şi specii exotice de arbori din Australia, America de Nord,
America de Sud, Japonia. Amenajarea parcului a avut loc 1740 de familia
Bornemisza, în cadrul curţii feudale de la Gurghiu.
• Valea Botei Mari de la Zau de Câmpie
• Muntele de sare de la Sovata

Economie
După anul 1989 economia judeţului Mureş primeşte noi coordonate, procesul de tranziţie
de la o economie centralizată la o economie de piaţă redefineşte întreaga economie a
judeţului. Principalele ramuri economice ale judeţului sunt împărţite astfel: industrie
41%, agricultură, silvicultură şi exploatări forestiere 22%, servicii 37%.

Conform statisticilor efectuate de Oficiului Registrului Comerţului Mureş, la data de 31

decembrie 2003, judeţul Mureş ocupa locul 14 pe ţară la numărul agenţilor economici, cu

10
un număr de 27.854 agenţi economici. Din numărul total al acestora, 17.984 erau
societăţi comerciale, 29 erau regii autonome, 154 erau organizaţii cooperatiste, iar 9.687
figurau ca persoane fizice şi asociaţii familiale. Din perspectiva capitalului, judeţul Mureş
ocupa locul 9 pe ţară ca număr de societăţi comerciale cu capital străin, existând 1.611 de
astfel de societăţi. După valoarea capitalului străin investit, judeţul ocupa locul 14 pe ţară.

Cele mai reprezentative nume la nivel naţional în domeniul economic din judeţul Mureş
sunt:

• Combinatul de îngrăşăminte chimice Azomureş (1966)

• Centrala termoelectrică din Iernut
• Armedica
• Combinatul chimic din Târnăveni (1918)
• Complexul de prelucrare a lemnului Reghin - instrumente muzicale
• Fabrica de pielărie şi mănuşi din Târgu Mureş
• Fabricile de zahăr din Târgu Mureş şi Luduş
• Fabrica de produse lactate
• Întreprinderea chimică Prodcomplex din Târgu Mureş
• Metalotehnica - fabrica de maşinide cusut Târgu Mureş
• IMATEX - fabrica de maşini textile
• Întreprinderea de prelucrare a lemnului 23 August din Târgu Mureş
• Fabrica de confecţii din Târgu Mureş
• Electromureş

Structura economică

Economia judeţului Mureş este caracterizată în momentul actual de procesul de tranziţie

de la sistemul centralizat la economia de piaţă având la bază o puternică descentralizare şi
promovarea liberei iniţiative. Potenţialul de dezvoltare a judeţului este determinat în
primul rând de aşezarea geografică centrală, cu condiţii naturale variate şi prielnice unei
ample dezvoltări economice
Principalele ramuri economice şi ponderea lor în economia judeţului se prezintă astfel:
industrie: 41%
agricultură, silvicultură şi exploatări forestiere: 22%
servicii: 37%
La data de 31 decembrie 2003 în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Mureş de
pe langa Tribunalul Mureş figurează 27.854 agenţi economici (locul 14 pe tara din 41 de
judete) din care: 17.984 societăţi comerciale, 29 regii autonome, 154 organizaţii
cooperatiste, 9.687 persoane fizice şi asociaţii familiale.
In judeţul Mureş sunt inregistrate 1.611 societăţi comerciale cu investiţie străină de
capital (locul 9 pe tara ca numar de societati comerciale cu investitie straina si locul 14
dupa valoarea capitalului investit).

11
Cultură

Cazania lui Varlaam din 1643 aflată în arhiva Bibliotecii Judeţene Mureş

Ca spaţiu cultural judeţul Mureş este bine reprezentat, pe suprafaţa acestuia existând de-a
lungul timpului adevărate focare de cultură în care au activat intelectuali valoroşi precum:
Alexandru Papiu-Ilarian, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Teleki Samuel, Bolyai Farkas,
Bolyai Janos, Koos Ferenc.Cele mai vechi locuri de cultură ale judeţului sunt bibliotecile,
prima bibliotecă a judeţului fiind înfiinţată în anul 1557 în cadrul şcolii Schola Particula,
devenită în secolul XVIII colegiu reformat, astăzi fiind Colecţia documentară Bolyai. O
altă bibliotecă veche, înfiinţată în anul 1684, este aceea din Sighişoara creată pe lângă
colegiul reformat al vremii, astăzi fondurile de carte ale acesteia aparţinând bibliotecii
municipale Sighişoara.În acest moment fondul total de carte al bibliotecilor din judeţ este
de peste 4,5 milioane exemplare [7] în acest fond fiind incluse şi cărţile rare, manuscrisele
şi ediţiile de mare valoare ale Bibliotecii Judeţene inclusiv cele din secţia Teleki -
devenită în timp un simbol al municipiului Târgu Mureş. Din cele 407 biblioteci existente
pe cuprinsul judeţului 87 sunt biblioteci publice [8], o parte din bibliotecile existente în
şcolile şi comunele judeţului fiind înfiinţate cu sprijinul Asociaţiei ASTRA.[9]Palatul
Culturii din Târgu Mureş, finalizat ca şi construcţie în 1913, a fost în trecut şi este şi în
prezent un spaţiu în care se desfăşoară diverse activităţi culturale reuniuni, simpozioane,
concerte, serbări. De menţionat este şi orga aflată în încinta Palatului, cea mai puternică
din ţară[10], la care au cântat artişti români dar şi străini.Bogăţia etnografică şi tradiţională
a locuitorilor judeţului Mureş este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a
căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfăşurate la Saschiz(Dansul feciorilor),
Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Ruşii Munţi (Târgul portului
popular), Târgu Mureş (Târgul dansului bătrânesc), Brâncoveneşti (Târgul cireşelor) scot
în evidenţă varietatea de costume populare moştenite din strămoşi precum şi cântece.

Biblioteci în judeţul Mureş*

12
 Total Publice
Vol. Vol.
Volume Cititori Volume Cititori
Unităţi elib. Unităţi elib.
(mii) (mii) (mii) (mii)
(mii) (mii)
413 4.457 127 1.710 82 1.985 52 916
*Anuarul statistic al României 2006

Sănătate

Statistic sectorul sănătate al judeţului Mureş poate fi descris conform tabelului de mai jos.

Statistică unităţi sanitare şi personal medical

Perso
Pat
nal Cent Farm
uri
Med Stomat Farma sanit Spit Policli Dispen re de Cre acii
An în
ici ologi cişti ar ale nici sare sănăt şe (de
spit
medi ate stat)
ale
u
199 684
1241 193 227 4252 8 15 165 - 25 84
0 4
199 551
1354 182 90 3964 6 15 166 4 15 17
5 6
200 516
1498 131 82 3430 7 3 22 4 9 11
0 1
200 515
1483 129 82 3549 7 3 7 4 9 13
1 6
200 490
1587 124 71 3857 7 2 10 4 - 12
2 3
200 430
1588 134 69 3804 6 2 6 6 8 13
3 0
200 428
1657 133 62 3812 6 2 7 4 8 14
4 5
200 428
1674 87 45 3821 6 2 5 4 8 15
5 5

Sport

Echipe de fotbal:

13
 • ASA Târgu Mureş
• Avântul Reghin
• Mureşul Luduş
• Chimica Târnăveni
• Unirea Ungheni
• CS Iernut
• Avantul Miheşu de câmpie

Turism

Troiţă în satul Gălăoaia

Infrastructura judeţului Mureş care permite desfăşurarea activităţilor specifice turismului

cuprinde 91 unităţi de cazare, din acestea: 21 hoteluri, 8 hanuri şi moteluri, 6 campinguri,
40 vile turistice şi 4 tabere pentru elevi şi studenţi. Aceste centre însumează peste 7820
locuri de cazare.

Municipiul Târgu Mureş

Cel mai mare oraş al judeţului, este deopotrivă centru economic, turistic şi
cultural, fiind unul din cele mai atrăgătoare oraşe ale ţării.. Recunoscut ca un oraş curat şi
plăcut, accesul în Târgu Mureş este posibil pe şosele şi calea ferată, dar şi pe cale aeriană,
aeroportul Târgu Mureş - Vidrasău având curse regulate spre Bucureşti, ceea ce face
posibilă legătura cu orice punct de pe glob, dar şi posibilităţi pentru a asigura curse
charter.
“Oraş al trandafirilor” , Târgu Mureş oferă posibilităţi multiple pentru includerea
sa în traseele turistice.
Complexul muzeal Târgu Mureş face
posibil un periplu în istoria locurilor prin
colecţiile de arheologie, etnografie şi ştiinţele
naturii. La acestea se adugă colecţiile Muzeului
de Artă situat în Palatul Culturii, monument de
arhitectură în stil secesion, ridicat între anii 1911-
1913. Palatul Culturii are o sală de spectacole cu
o orgă renumită cu 4463 tuburi. Sala oglinzilor
este emblematică şi un continuu punct de atracţie
turistică.
Teatrul Naţional amplasat într-o piaţă străjuită de lucrări de artă este unul dintre
cele mai moderne şi funcţionale din ţară.

14
 Biblioteci celebre ca Biblioteca Teleky şi Biblioteca judeţeană găzduiesc valori
inestimabile.
Reţeua de învăţământ include universătăţi şi licee renumite pentru valorile care s-au
format aici.
Sub aspect medical, Târgu Mureş are servicii la standarde europene şi un serviciu
de urgenţă devenit centru pilot pe plan naţional.
Târgu Mureş este oraşul unor personalităţi emblematice, făuritoare de istorie în
domeniul politic, al ştiinţelor şi artelor. Posteritatea i-a nemurit în bronzul eternităţii. Sunt
de reţinut monumentul lui Avram Iancu, al lui Bolyai Farkas şi Bolyai Janos, ale
vrednicilor edili Bernady şi Dandea.
Ofertele turistice ale oraşului includ: zona de agrement Mureşul (Week-end) situată pe
malul Mureşului pe o suprafaţă 25 ha, din care 5 ha oglindă de apă, cu amenajările
corespunzătoare, Grădina zoologică de la Platoul Corneşti (a doua ca mărime din ţară) şi
Cetatea medievală.
Un rol important în turismul mureşan, cu posibilităţi de dezvoltare, revine
staţiunilor locale. Sângiorgiu de Mureş cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate şi clorurate
şi Ideciu de Jos cu ape sărate.
Răstoliţa şi Lunca Bradului pot fi dezvoltate şi considerate ca staţiuni climaterice.
Un interes turistic, dar mai ales ştiinţific suscită rezervaţiile naturale, declarate
monumente ale naturii: Rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie (cca. 2 ha), Pădurea de
stejari seculari de la Mociar (cca. 50 ha), Poiana narciselor de lângă Gurghiu şi Parcul
dendrologic cu specii exotice de la Gurghiu.
O nouă formă de turism căreia în ultima vreme i se acordă o importanţă deosebită
este agroturismul, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune,
drumeţii), activitatea economică oferită de gazde turiştilor (activităţi productive şi de
prelucrare a produselor agricole în gospodărie), precum şi oferta de petrecere a timpului
liber în mediul rural, prilej de cunoaştere a tradiţiilor satului ardelean.

Mişcarea naturală a populaţiei, pe medii, în anul 2008

Judeţul Mureş Total Urban Rural

Date absolute (număr)

Născuţi-vii 6670 3231 3439

Decese 6858 3092 3766
Sporul natural -118 +139 -327
Căsătorii 3574 2201 1373
Divorţuri 880 590 290
Născuţi-morţi 26 15 11
Decese la o vârstă sub 1 an 77 23 54

Rate (la 1000 locuitori)

Născuţi-vii 11,5 10,7 12,3

Decese 11,8 10,2 13,5
Sporul natural -0,3 0,5 -1,2

15
 Căsătorii 6,1 7,3 4,9
Divorţuri 1,51 1,95 1,04

Născuţi-morţi la 1000 născuţi (vii+morţi) 3,9 4,6 3,2

Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuţi-vii 11,5 7,1 15,7

Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstă, în anul 2008

Judeţul Mureş Total Urban Rural

Rata generală de fertilitate1) 46,2 39,9 54,2

Grupa de vârstă (ani)

15-19 53,8 34,8 73,0
20-24 76,1 53,8 102,3
25-29 90,0 85,8 95,4
30-34 60,9 65,6 54,8
35-39 21,7 22,4 20,8
40-44 4,5 4,3 4,8
45-49 0,2 - 0,5
1)
Născuţi vii la 1000 femei

Durata medie a vieţii, pe sexe

- ani -

Judeţul / Anii Ambele sexe Masculin Feminin

Mureş
1990-1992 70,23 66,92 73,76
1995-1997 68,92 64,83 73,45
1998-2000 69,99 66,43 73,78
1999-2001 70,79 67,36 74,43
2000-2002 70,90 67,32 74,69
2001-2003 70,83 67,02 74,91
2002-2004 70,83 67,37 75,19
2003-2005 71,54 67,93 75,35
2004-2006 72,07 68,43 75,90
2005-2007 72,47 68,93 76,16
2006-2008 72,99 69,42 76,69

Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Mureş, la 31

decembrie

16
 Numărul oraşelor şi Numărul
Judeţul / Anii din care: municipii Numărul satelor
municipiilor comunelor

Mureş
1990 7 2 90 486
1995 7 3 90 486
2000 7 4 90 486
2001 7 4 90 486
2002 7 4 90 486
2003 10 4 88 466
2004 11 4 91 460
2005 11 4 91 460
2006 11 4 91 464
2007 11 4 91 464
2008 11 4 91 464

Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale

mii persoane

Judeţul / Anii 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Mureş
Total economie 271,9 260,4 245,7 239,6 240,8 243,5 234,4 236,0 236,2 238,1
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 86,3 95,1 103,1 100,4 87,1 82,9 75,9 76,8 72,6 70,8
Pescuit şi piscicultură 0,1 0,1 - 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 -
Industrie
94,4 78,9 62,2 65,2 69,8 69,5 65,0 65,7 64,8 61,1
din care:
Industrie extractivă 3,5 2,7 2,8 2,9 2,6 2,6 2,8 2,9 3,0 3,1
Industrie prelucrătoare 85,4 71,2 53,4 56,6 61,9 62,3 57,9 58,4 57,6 53,8
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5,5 5,0 6,0 5,7 5,3 4,6 4,3 4,4 4,2 4,2
Construcţii 12,3 8,5 8,8 7,5 10,9 12,8 9,5 9,7 10,9 11,9
Comerţ 17,1 20,4 21,4 20,0 26,0 27,5 27,5 28,2 30,4 33,4
Hoteluri şi restaurante 5,3 3,2 2,7 2,5 2,8 3,3 4,6 3,9 4,0 4,3
Transport, depozitare şi comunicaţii 15,5 13,6 11,1 8,7 9,3 9,4 10,5 10,1 11,1 11,7
Activităţi financiare, bancare şi de
1,2 1,7 2,3 1,7 1,6 1,6 1,6 1,9 1,9 2,2
asigurări
Tranzacţii imobiliare închirieri şi
servicii prestate întreprinderilor 9,6 7,5 3,5 4,0 3,9 5,1 6,4 5,7 6,1 6,6
Administraţie publică 3,0 3,0 2,6 2,8 2,8 3,5 3,6 3,4 3,7 4,3
Învăţământ 10,9 12,2 13,5 12,6 11,4 11,6 11,8 12,1 12,1 12,6
Sănătate şi asistenţă socială 10,0 9,8 10,4 10,5 11,4 11,5 12,0 12,2 12,5 12,5
Alte activităţi de servicii colective,
sociale şi personale 6,2 6,4 4,1 3,6 3,7 4,7 5,9 6,2 6,1 6,7

Numarul mediu al salariaţilor

-mii persoane-
Judeţul / Anii Total salariaţi din care:

17
 muncitori

Mureş
1990 217,4 174,5
1995 163,8 117,2
2000 128,8 86,1
2001 125,6 80,2
2002 130,9 83,3
2003 131,1 75,5
2004 124,3 71,0
2005 124,2 70,2
2006 126,1 70,3
2007 128,0 66,2

Numărul mediu al salariaţilor, pe activităţi ale economiei naţionale

număr persoane

Judeţul / Anii 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Judeţul Mureş
Total economie 203729 163829 128849 125582 130840 131130 124310 124198 126141 127953
Agricultură şi economia
17284 13092 3995 2530 3063 2773 2677 2061 2278 2004
vânatului
Silvicultură, exploatare
1114
forestieră 3922 3204 1788 1922 1277 750 932 1136 1586
Pescuit şi piscicultură 112 179 73 47 60 64 70 74 81 22
Industrie
106828 75159 58097 60454 61574 60431 52891 54314 51948 48082
din care:
Industrie extractivă 3398 2653 2766 2859 2540 2668 2681 2768 2848 3014
Industrie prelucrătoare 97065 67467 49188 51542 53622 52493 46022 47315 45062 40837
Energie electrică şi termică,
6365 5039 6143 6053 5412 5270 4188 4231 4038 4231
gaze şi apă
Construcţii 9178 7916 7920 7188 9596 10337 7666 7747 8420 9290
Comerţ 12323 14664 14987 13771 17010 16960 17210 17171 18875 21592
Hoteluri şi restaurante 5598 2932 2141 2445 1953 2488 3044 2090 2305 2626
Transporturi 12795 9259 6951 5039 5157 5111 5958 5685 5444 5595
Poştă şi telecomunicaţii 2573 2733 2506 2299 2270 2077 1716 1306 1391 1462
Intermedieri financiare 934 1694 1576 1412 1408 1524 1345 1713 1722 2024
Tranzacţii imobiliare şi alte
4112 2978 1571 2044 1885 2454 3342 3017 3352 3668
servicii
Administraţie publică 2253 2960 2659 2745 2790 3197 3464 3213 3405 4082
Învăţământ 11164 11941 12603 11960 10736 10941 11281 11434 11572 11769
Sănătate şi asistenţă socială 9862 9728 9444 9481 9905 9952 10177 10695 11030 11435
Alte activităţi ale economiei
4791 5390 2538 2245 2156 2071 2537 2542 2732 3188
naţionale
Numărul mediu al muncitorilor, pe activităţi ale economiei naţionale
număr persoane

Judeţul / Anii 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Judeţul Mureş
Total economie 159938 117162 86123 80237 83309 75464 71014 70155 70271 66216

18
Agricultură, economia
15131 10944 3026 1928 2493 2150 1925 1380 1173 1638
vânatului
Silvicultură, exploatarea
3190 2473 1250 1375 822 347 552 669 1045 645
forestieră
Pescuit şi piscicultură 94 143 67 36 52 58 66 59 61 15
Industrie
95023 65405 50217 52416 52998 50033 44087 44395 43356 39691
din care:
Industrie extractivă 2894 2295 2365 2427 2119 2206 2177 2298 2356 2466
Industrie prelucrătoare 86875 58860 43113 45385 46922 43836 38911 39034 38237 34458
Energie electrică şi termică,
5254 4250 4739 4604 3957 3991 2999 3063 2763 2767
gaze şi apă
Construcţii 8198 6624 6711 6095 8274 8547 6195 6147 6653 7973
Comerţ 10888 11277 10554 6910 8231 3523 7054 6638 6548 5291
Hoteluri şi restaurante 5361 2640 1698 1617 794 999 776 739 562 655
Transporturi 12016 8397 6372 4530 4181 4164 4730 4419 3867 3888
Poştă şi telecomunicaţii 2449 2359 2291 2061 2006 1757 1438 1078 1028 1154
Intermedieri financiare 318 246 168 124 93 88 88 100 103 33
Tranzacţii imobiliare şi alte
1682 773 273 475 498 780 771 757 638 741
servicii
Administraţie publică 381 450 149 135 126 225 312 337 413 408
Învăţământ 872 960 823 751 575 573 648 772 1577 1752
Sănătate şi asistenţă socială 1088 1071 1070 790 1219 1276 1086 1129 1085 927
Alte activităţi ale economiei
3247 3400 1454 994 947 944 1286 1536 1602 1405
naţionale

Şomerii înregistraţi şi rata şomajului

Şomerii înregistraţi la
din care:
Agenţiile pentru Rata şomajului Rata şomajului
femei
Judeţul / Anii ocuparea - total - - femei –
(număr
forţei de muncă (%) (%)
persoane)
(număr persoane)

Mureş
1991 6503 3971 2,2 2,7
1995 37087 20685 12,5 14,9
2000 18887 8058 7,1 6,4
2001 15488 6434 6,1 5,2
2002 16554 6256 6,4 5,1
2003 17360 7139 6,7 6,0
2004 10736 4793 4,4 4,2
2005 11473 4965 4,6 4,3
2006 13082 5598 5,2 4,8
2007 10691 4675 4,3 4,0
2008 11607 5245 4,7 4,6
Fondul de locuinţe - la sfârşitul anului -

Total
Judeţul / Anii
Locuinţe Camere de locuit Suprafaţă locuibilă
(număr) (număr) (mii m²)
Mureş
1990 219472 429289 6742,0

19
 1995 211087 464275 7220,9
2000 213935 476004 7475,4
20011) 217032 4992462) 8241,4
2002 217402 501113 8285,9
2003 217972 503336 8339,9
2004 218753 506801 8458,0
2005 219386 509362 8524,9
2006 219928 511977 8587,4
2007 220689 515478 8669,4
2008 221660 519197 8759,8

Canalizare publică şi spaţii verzi, la 31 decembrie

Judeţul Mureş UM 2006 2007 2008

Localităţi1) cu instalaţii de canalizare publică

Total număr 35 35 38
municipii şi oraşe număr 11 11 11
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare publică km 630.6 662,5 716.5
Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi oraşe ha 508 539 574

Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor

Apă potabilă distribuită consumatorilor

Judeţul / Anii
Total din care:
(mii m3) pentru uz casnic
Mureş
1990 65136 34425
1995 50428 32739
2000 31406 17939
2001 26694 15211
2002 23844 12913
2003 23692 13011
2004 24878 13564
2005 23434 12488
2006 22253 12527
2007 21182 12251
2008 20523 12568

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite

Judeţul / Anii Localităţi 1) în care se Lungimea simplă Volumul gazelor naturale
distribuie gaze naturale a conductelor de distribuite
(număr) distribuţie a ( mii m³ )
- la sfârşitul anului - gazelor naturale

20
 din care: (km) din care:
Total municipii - la sfârşitul Total pentru
şi oraşe anului- uz casnic

Mureş
1990 125 7 1488,4 1700593 304810
1995 195 7 2179,2 1501944 349883
2000 251 7 2843,7 806539 298547
2001 254 7 2727,5 1157681 284262
2002 75 7 2738,6 521822 227327
2003 76 10 2872,1 494319 239777
2004 82 11 2954,3 1299440 164738
2005 82 11 3251,5 1124403 175766
2006 83 11 3102,3 382985 165583
2007 83 11 3108,3 1059552 143367
2008 83 11 3135,7 861786 157971

Localităţi în care se distribuie energie termică

Judeţul Mureş U.M. 2006 2007 2008

Total localităţi în care se distribuie energie

5 4 4
temică1) nr.
din care: municipii şi oraşe 4 4 4

Cantitatea de energie termică distribuita 246819 203602 204061

Gcal
din care: pentru populaţie 224048 188186 184806

Reţeaua de distribuţie a apei potabile

Judeţul Mureş 2006 2007 2008

Localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă (număr) -

la sfârşitul anului -
Total 67 67 76
din care:
municipii şi oraşe 11 11 11
Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile
1326,1 1405,7 1577,3
(km) – la sfârşitul anului

Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar, la 31 decembrie

În unităţi cu proprietate majoritară de stat

număr
Paturi în Personal
Judeţul / Anii Medici2) Stomatologi Farmacişti
spitale1) sanitar mediu
Mureş

21
 1990 6844 12413) 1933) 2273) 42523)
1995 5516 1354 182 90 3964
2000 5161 1498 131 82 3430
2001 5156 1483 129 82 3549
2002 4903 1587 124 71 3857
2003 4300 1588 134 69 3804
2004 4285 1657 133 62 3812
2005 4285 1674 87 45 3821
2006 4285 1717 65 43 3705
2007 4273 1655 50 32 3769
2008 4250 1671 89 27 3803

Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat

număr unităţi
Dispensare medicale
Centre de
Judeţul / Anii Spitale Policlinici Creşe Farmacii 1)
Total Teritoriale sănătate

Mureş
1990 8 15 165 127 - 25 84
1995 6 15 166 127 4 15 17
2000 7 3 22 - 4 9 11
2001 7 3 7 - 4 9 13
2002 7 2 10 - 4 - 12
2003 6 2 6 - 6 8 13
2004 6 2 7 - 4 8 14
2005 6 2 5 - 4 8 15
2006 6 2 5 - 4 8 14
2007 8 - 5 - 2 8 15
2008 9 - 5 - 2 8 12
1)
Inclusiv puncte farmaceutice

Unităţile locale active

număr unităţi
din care: pe clase de mărime,
Judeţul după numărul de salariaţi
Total
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) 250 şi
0-9 10-49 50-249
peste
Mureş 13437 11727 1373 283 54
 Industrie extractivă 33 22 8 1 2
 Industrie prelucrătoare 2024 1456 394 140 34

22
  Energie electrică şi termică, gaze şi apă 17 3 2 8 4
 Construcţii 1222 1012 171 36 3
 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a
bunurilor personale şi casnice 5328 4792 483 51 2
 Hoteluri şi restaurante 780 697 78 4 1
 Transport, depozitare şi comunicaţii 964 873 75 11 5
 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii
prestate în principal întreprinderilor 1941 1843 81 16 1
 Învăţământ 1) 53 47 6 0 0
 Sănătate şi asistenţă socială 1) 269 257 12 0 0
 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 337 314 17 5 1
 Alte activităţi ale economiei naţionale 469 411 46 11 1
Cifra de afaceri, investiţiile brute, personalul
unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe
activităţi ale economiei naţionale, în anul 2007

Judeţul Cifra de afaceri Investiţii brute Personalul 1)

(mii RON (mii RON
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) preţuri curente) preţuri curente)
(număr persoane)

Mureş
 Total 17.384.717 2.313.624 117.983
 Industrie extractivă 1.332.609 240.763 2.904
 Industrie prelucrătoare 4.205.541 614.927 44.634
 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3.131.802 260.657 9.894
 Construcţii 1.146.697 207.346 10.863
 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a
bunurilor personale şi casnice 5.716.498 464.019 25.657
 Hoteluri şi restaurante 188.693 87.098 3.571
 Transport, depozitare şi comunicaţii 651.960 212.379 7.498
 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii
prestate în principal întreprinderilor 2) 495.715 117.150 6.875
 Învăţământ 3)
5.681 1.734 217
 Sănătate şi asistenţă socială 3)
40.662 10.658 829
 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 220.872 32.427 1.897
 Alte activităţi ale economiei naţionale 247.986 64.465 3.144

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31

iulie
număr

Judeţul Mureş 2006 2007 2008

23
 Total 119 120 121
Hoteluri 25 24 22
Hoteluri pentru tineret 2 2 2
Hosteluri 1 1 1
Moteluri 7 6 6
Vile turistice 30 31 30
Cabane turistice 1 1 1
Pensiuni turistice urbane 27 29 32
Pensiuni turistice rurale 17 17 19
Campinguri şi unităţi tip căsuţă 4 4 4
Popasuri turistice 1 1 1
Bungalouri 1 1 1
Tabere de elevi şi preşcolari 3 3 3

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitate de cazare Indicii de utilizare
Turişti
Înnoptări netă a capacităţii
Judeţul / Anii cazaţi
Existentă În funcţiune (mii) în funcţiune
(mii)
(locuri) (mii locuri-zile) (%)
Mureş
1990 6365 1) 1755,7 278,2 993,8 56,6
2)
1995 6835 1231,7 165,7 530,2 43,0
2000 6979 2) 1426,0 180,3 459,3 32,2
2001 7482 2) 1355,1 130,4 403,0 29,7
2002 7820 2) 1120,5 115,3 370,8 33,1
2)
2003 7188 1095,0 120,4 347,3 31,7
2004 7156 2) 1184,5 139,2 409,1 34,5
2005 6201 2) 1570,4 203,0 516,1 32,9
2006 6044 2) 1696,4 238,1 589,9 34,8
2)
2007 6138 1717,7 253,5 635,3 37,0
2008 6385 2) 1680,8 231,5 573,0 34,1

Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

Total Urban Rural
(număr persoane) (număr persoane) (număr persoane) Locuitori /
Judeţul / Anii
km2
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
sexe sexe sexe

Mureş
1990 621445 307614 313831 321115 156855 164260 300330 150759 149571 92,6
1995 605773 298061 307712 314025 152238 161787 291748 145823 145925 90,2

2000 601558 295054 306504 308132 148824 159308 293426 146230 147196 89,6
2001 602311 295173 307138 308189 148722 159467 294122 146451 147671 89,7

24
 2002 588359 288344 300015 290241 139886 150355 298118 148458 149660 87,6
2003 585990 287145 298845 293873 141745 152128 292117 145000 146717 87,3

2004 584089 286128 297961 309192 149131 160061 274897 136997 137900 87,0
2005 583383 285738 297645 307825 148278 159547 275558 137460 138098 86,9

2006 583210 285416 297794 307025 147785 159240 276185 137631 138554 86,9
2007 581759 284678 297081 305318 146912 158406 276441 137766 138675 86,7

2008 581267 284351 296916 303335 145715 157620 277932 138636 139296 86,6

Populaţia, pe grupe de varsta, la 1 iulie

număr persoane
Pe grupe de vârstă
Judeţul / Anii Total
0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

Mureş
1990 621445 144630 374209 102606

1995 605773 120851 374701 110221

2000 601558 110123 376326 115109

2001 602311 108286 378231 115794

2002 588359 103572 369147 115640

2003 585990 100708 369644 115638

2004 584089 97898 370223 115968

2005 583383 95188 371882 116313

2006 583210 94724 372086 116400

2007 581759 93781 370988 116990

2008 581267 93659 370336 117272

Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 ianuarie

Total Urban Rural
(număr persoane) (număr persoane) (număr persoane)
Judeţul / Anii
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
sexe sexe sexe

Mureş
1990 624141 309028 315113 318232 155643 162589 305909 153385 152524
1995 606777 298763 308014 314305 152598 161707 292472 146165 146307

2000 601446 295185 306261 309384 149530 159854 292062 145655 146407
2001 601710 295003 306707 307892 148627 159265 293818 146376 147442

2002 588234 288453 299781 290971 140420 150551 297263 148033 149230

25
 2003 587441 287852 299589 289267 139339 149928 298174 148513 149661
2004 585261 286709 298552 306181 147601 158580 279080 139108 139972

2005 583410 285799 297611 308324 148614 159710 275086 137185 137901
2006 584205 286010 298195 308125 148349 159776 276080 137661 138419

2007 582274 284992 297282 306412 147483 158929 275862 137509 138353
2008 581400 284462 296938 304533 146398 158135 276867 138064 138803

2009 581628 284509 297119 303414 145745 157669 278214 138764 139450

Numărul accidentaţilor în muncă, în anul 2007

Judeţul Mureş

Număr accidentaţi 127

- din care:
Mortal 9
Incapacitate temporară de muncă 118

Rata accidentelor de muncă (‰) 0,82

Cantine de ajutor social, în anul 2008

Inclusiv unităţi organizate şi finanţate de la bugetele organizaţiilor neguvernamentale sau alţi
reprezentanţi ai societăţii civile.
Cantine (secţii)
Judeţul Capacitate 2) Beneficiari 2) (persoane)
Număr 1)
(locuri)

Mureş 4 226 219

1)
La sfârşitul anului
2)
Număr mediu zilnic
Sursa: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

AGRICULTURA
Fondul funciar, după modul de folosinţă, la 31 decembrie
hectare
din care, pe categorii de folosinţă:
Suprafaţa Suprafaţa
Judeţul / Anii
totală agricolă Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)

Mureş
1990 671388 409750 222730 112415 63170 4916 6519
1995 671388 409788 222512 113989 64243 3431 5613
2000 671388 414809 222495 119273 64042 3399 5600
2001 671388 414809 222495 119273 64042 3399 5600
2002 671388 414764 222495 119228 64042 3399 5600
2003 617388 414743 222477 114858 70786 2041 4581
2004 671388 414525 222381 114967 70851 1604 4722
2005 671388 414451 222342 114824 71068 1669 4548
2006 671388 414425 222317 114824 71067 1669 4548

26
 2007 671388 412477 224166 110117 71687 1854 4653
2008 671388 411560 223401 109588 71642 1922 5007

Suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi

hectare

Judeţul / Anii 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Mureş
Suprafaţa cultivată 22176 21538 18008 19224 20240 20370 18592 19011 17859 16236
164065
– total 3 5 7 0 8 9 3 7 1 4
Cereale pentru 14056 15602 13256 14534 13559 13877 14808 13887 12254 11215
114183
boabe 3 0 6 3 8 2 9 7 6 5
Grâu şi secară 58481 48235 36476 40948 29690 32727 45608 48722 34602 27666 28620
Orz şi orzoaică 22506 26176 19450 17053 16449 15570 12652 13243 10899 13328 10541
Porumb 53460 69369 67617 77995 77972 79048 76408 63107 64629 60822 61334
Plante uleioase 1668 1298 1449 1419 2465 3697 3329 3831 3888 4350 3154
Floarea soarelui 117 1216 1277 1305 1948 2492 2363 2823 2687 2972 2664
Sfeclă de zahăr 8658 9618 2191 3245 3008 2158 3468 3031 3775 3038 1561
Cartofi 6244 6631 6884 6891 7578 7914 6832 7427 7559 5978 7369
Legume 4940 5677 6120 6382 6902 7053 5220 6590 7336 6556 7011

Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole

milioane lei preţuri curente

Servicii
Judeţul / Anii Total Vegetală Animală
agricole

Mureş
2001 8463831 5444565 2992006 27260
2002 9546542 5596430 3919586 30526
2003 12594853 8270285 4296571 27997
2004 16470550 11288899 5151595 30056
2005(* 1396332 873152 519703 3477
(*
2006 1400660 920589 477016 3055
2007(* 1459646 964585 493285 1776
(*
2008 2072333 1493987 576917 1429

Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi

tone

Cereale Grâu şi Orz şi Porumb Floarea Sfeclă de

Judeţul / Anii Cartofi Struguri Fructe
boabe secară orzoaică boabe soarelui zahăr

Mureş
1990 444750 205452 90093 137267 65 253550 83687 5652 41933
1995 543723 179255 81537 258062 1859 244024 101146 7953 37788
2000 342215 75968 32762 222156 1544 47637 107355 6628 39163
2001 562014 124878 40267 378920 1766 110985 110651 6492 45464
2002 419073 81809 38692 278710 2811 86787 111387 3945 51638

27
 2003 428075 80134 31393 295620 3869 76450 133387 3216 82306
2004 601364 182587 42075 340424 3815 95617 119415 4774 98322
2005 497007 167401 35438 264017 3395 93124 96327 3649 77984
2006 351612 89978 24370 214267 4386 101688 105119 3767 62188
2007 304662 64352 28220 190152 3918 96862 96369 3378 18754
2008 409970 94285 26904 254646 4439 54759 112570 3858 79591

Producţia medie obţinută la principalele culturi, în anul 2008

kg / ha
din care:
Judeţul Mureş Total exploataţii
sector
agricole
privat
individuale
Grâu 3300 3300 3292
Orz şi orzoaică 2552 2552 2489
Ovăz 2153 2147 2150
Porumb boabe 4152 4158 4110
Mazăre boabe 2828 2845 2154
Fasole boabe 1261 1261 1350
Floarea soarelui 1666 1666 1668
Soia boabe 1770 1810 1344
Sfeclă de zahăr 35079 35079 33281
Cartofi – total 15062 15065 15037
Cartofi de toamnă 15173 15175 15148
Tomate 16394 16395 16344
Ceapă uscată 13125 13139 13159
Varză albă 20148 20145 20073
Pepeni verzi şi galbeni 26870 26870 26870
Lucernă (în masă verde) 17362 17344 15704
Trifoi (în masă verde) 18498 18498 18447

Suprafaţa viilor pe rod, în anul 2008

hectare
din care:
exploatatii
Judeţul Mureş Total sector
agricole
privat
individuale
Vii pe rod – total 1194 1192 787
Vii altoite pe rod 868 866 461
Vii hibride pe rod 326 326 326

Producţia totală de struguri, în anul 2008

tone
din care:
exploatatii
Judeţul Mureş Total sector
agricole
privat
individuale
Vii pe rod – total 3858 3857 3294
Vii altoite pe rod 2508 2507 1944

Vii hibride pe rod 1350 1350 1350

28
Producţia medie de struguri la hectar, în anul 2008
kg / ha
din care:
exploatatii
Judeţul Mureş Total sector
agricole
privat
individuale
Vii pe rod – total 3231 3236 4186
Vii altoite pe rod 2889 2895 4217
Vii hibride pe rod 4141 4141 4141

Producţia totală de fructe, în anul 2008

tone
din care:
exploataţii
Judeţul Mureş Total sector
agricole
privat
individuale
Fructe - total 79591 79549 37994
Prune 9201 9185 8024
Mere 64715 64693 24752
Pere 1684 1684 1485
Piersici 110 110 110
Cireşe şi vişine 1642 1642 1514
Caise şi zarzăre 218 218 198
Nuci 1556 1552 1504
Căpşuni 89 89 39
Alte fructe 376 376 368

Numărul animalelor (la sfârşitul anului)

capete
Bovine Porcine Ovine

din care:
Judeţul / Anii din care: Caprine
vaci, din care:
Total Total scroafe de Total
bivoliţe şi oi şi mioare
prăsilă
juninci

Mureş
1990 184100 75600 313200 23000 420400 310400 16346
1995 99605 63349 267530 20077 358096 295645 12230
2000 71134 47602 173938 13224 282090 231386 8873
2001 75169 50610 161611 14003 274550 241446 10609
2002 81767 53850 195069 15052 288113 244769 14962
2003 85369 56259 175315 12701 303073 240160 14544
2004*) 85255 58575 193565 13821 289930 230909 14993
2005*) 86868 59075 194371 22162 295779 268275 15244
*)
2006 88531 56363 198564 23097 290293 270660 15895
2007*) 84421 54643 175717 12802 337110 317918 22773
2008*) 81451 50503 144255 12342 323647 303998 24777

29
Producţia agricolă animală, în anul 2008
din care: sector
Judeţul Mureş Total
privat
Carne - total (tone greutate în viu)
37611 37501
din care:
Carne de bovine (tone greutate în viu) 10061 10007
Carne de porcine (tone greutate în viu) 17109 17059
Carne de ovine şi caprine (tone greutate în viu) 4006 4001
Carne de pasăre (tone greutate în viu) 6426 6426
Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl) 1550 1545
Lapte de oaie şi capră (mii hl) 262 262
Lână - total (tone fizic) 625 624
Ouă - total (milioane bucăţi) 136 136
Miere (tone) 982 982

Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură, la 31

decembrie
bucăţi

Combine autopropulsate pentru

Tractoare agricole Pluguri pentru Semănători
Judeţul / Anii recoltat: cereale păioase +
fizice tractoare mecanice
porumb + furaje

Mureş
1990 3788 2196 1012 1327
1995 5215 3498 1686 1120
2000 4721 3918 1702 1087
2001 4584 3854 1758 1027
2002 4951 3898 1881 1014
2003 4880 3824 1865 946
2004 5029 3950 1920 936
2005 4973 4218 1899 928
2006 5014 4430 1926 970
2007 5116 4513 1961 980
2008 5150 4442 2083 932

Execuţia bugetelor locale

-milioane RON preţuri curente-
Judeţul Mureş 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Venituri – total 165,3 226,3 313,4 396,8 463,7 678,7 906,2
din care:
Subvenţii primite de la bugetul de stat 9,4 0,9 16,0 24,3 25,3 21,6 106,4
Cheltuieli – total 162,3 226,7 302,0 386,9 456,6 621,4 835,8
Excedent (+) / Deficit (-) 3,0 -0,4 11,3 9,9 7,1 57,3 70,4

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei
naţionale
lei / salariat
2005 2006*) 2007*)
*)
Judeţul / Anii 1991 1995 2000 2001 2002 2003 2004
-RON- -RON- -RON-
Mureş

30
 195908 273403 349746 462962
Total economie 7186 189093 5634486 671 784 950
0 0 4 8
Agricultură, vânătoare şi 163790 217274 286255 359243
6435 161508 4363337 506 548 676
silvicultură 3 8 8 1
142131 218726 274896 351388
Pescuit şi piscicultură 7637 176242 4008231 427 463 605
2 0 9 8
Industrie - total 7072 200147 209531 278671 350427 472718 6290399 707 791 991
din care: 7 8 8 7
424649 485898 745987 844414 1046850
Industrie extractivă 10559 351379 1101 1680 2050
7 6 2 8 1
182689 247201 307793 423499
Industrie prelucrătoare 6794 185709 5786778 625 673 836
9 8 9 0
Energie electrică şi termică, 326691 586087 773511
9455 313068 477906 9123950 1361 1479 1726
gaze şi apă 9 9 1
172440 267584 343146 402548
Construcţii 7827 213355 5174385 516 630 746
1 0 4 9
149065 191545 244069 374897
Comerţ 6917 150044 3364214 444 585 743
3 6 3 2
126354 175736 200211 333093
Hoteluri şi restaurante 5998 120939 3659847 448 474 532
6 7 3 1
Transport, depozitare şi 214824 349393 483231 616890
8835 234298 6420010 704 867 1012
comunicaţii 9 9 6 8
471549 686722 921742 109929 1392786
Intermedieri financiare 8847 377071 1630 1688 2058
5 6 0 16 1
Tranzacţii imobiliare şi alte 182953 252767 324253 440650
7572 130027 4904449 524 711 772
servicii 2 8 1 9
275310 369302 481480 644254
Administraţie publică 7609 203726 7402867 1018 1416 1894
3 4 3 6
190538 274927 384298 468874
Învăţământ 7236 189862 5791075 782 950 1019
5 0 5 4
170593 276867 328044 427925
Sănătate şi asistenţă socială 8152 159539 5335973 713 855 977
4 2 7 1
Celelalte activităţi ale economiei 171127 240032 403192 417169
5884 142995 5241443 608 658 758
naţionale 5 1 2 6

Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor în anul 2008

2008
JUDEŢUL MUREŞ
( RON )

TOTAL JUDEŢ 31257352

Indemnizatie de somaj (someri cu experienta in munca) 15068843

Indemnizatie de somaj (someri fara experienta in munca) 660333

Cheltuieli pentru formarea profesionala 559498

Plata absolventilor 2255980

Plati pentru stimularea absolventilor 130290

Plati pentru stimularea somerilor care se angajeaza inainte de expirarea perioadei de somaj 593839

Combaterea marginalizarii sociale 228458

Plati pentru stimularea mobilitatii fortei de munca 139470

Plati pentru stimularea angajatorilor care angajeaza someri din categoria defavorizati 1811209

Plati compensatorii efectuate in cadrul programelor de restructurare, privatizare si lichidare 254955

31
Alte cheltuieli 9554477

Abonamente la radio şi televiziune

la 31 decembrie

număr

Abonamente la
Judeţul / Anii Abonamente la televiziune
radio

Mureş
1990 813021) 101021
1995 148092 123286
2000 95253 109449
2001 87727 107522
2002 80051 101764
2003 129431 130805
2004 146757 157910
2005 145626 152677
2006 145965 152351
2007 145456 161234

Activitatea sportivă
număr

Secţii sportive Sportivi Antrenori cu

Judeţul / Anii Instructori Arbitri
afiliate legitimaţi normă întreagă

Mureş
1993 316 7902 352 … 368
1995 260 9670 190 77 405
2000 316 6335 125 81 302
2001 302 5647 137 120 272
2002 171 5651 121 78 310
2003 174 5875 131 62 178
2004 215 7076 113 57 217
2005 91 2619 113 44 95
2006 96 3149 139 71 96
2007 107 3679 160 81 96

Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie 2007

km
Judeţul Mureş

Total 279
din care:
electrificate 87
Din total:
Linii cu ecartament normal 279

Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu 41,6

Străzile orăşeneşti, la 31 decembrie 2007
Lungimea străzilor oraşeneşti
Judeţul Mureş
(km)
Total 656
din care: modernizate 400
Drumurile publice, la 31 decembrie 2007

32
 km
Judeţul Mureş
Drumuri publice - total 2083
din care:
Modernizate 423
Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 743
Din total drumuri publice:
Drumuri naţionale 412
din care:
Modernizate 403
Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 9
Drumuri judeţene şi comunale 1671
din care:
Modernizate 20
Cu imbrăcăminţi uşoare rutiere 734
Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu 31,0
Transportul urban de pasageri
Numărul de autobuze şi microbuze în
Pasageri transportaţi
Judeţul / Anii inventar
(mii)
- la sfârşitul anului -

Mureş
1990 168 52979,0
1995 164 38655,0
2000 153 26756,4
2001 117 21067,3
2002 137 17739,6
2003 112 18382,6
2004 91 13052,6
2005 151 15398,7
2006 107 20444,4
2007 143 19481,6

Prestaţii de poştă
- mii bucăţi -

Judeţul Mureş 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Corespondenţă expediată 5863 4279 4530 4819 4741 - - -

Mesagerii 114 176 121 121 107 - - -
Mandate poştale / electronice 3579 3596 3653 3553 3480 - - -
Corespondenţă şi imprimate - - - - - 1922 2059 2382
Colete poştale - - - - - 34 27 22
Trimiteri recomandate - - - - - 1102 901 819
Trimiteri cu valoare declarată - - - - - 64 15 17

Prestaţii de telefonie
Datele se referă la reţeaua telefonică fixă

Judeţul Mureş 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Posturi telefonice – reţea fixă 12968 13037 12920 13419 13321

- - -
din care: 8 7 9 8 0
- în mediul urban 91879 94795 90627 90052 91194 - - -

33
Abonaţi telefonici la sfârşitul anului -
11440 11541 11845 12369 12353 11092 12270
total 93743
3 6 5 4 5 5 3
din care:
10416 10456 10713 11173 11143
- persoane fizice 98571 81431 …
8 0 8 5 7
Convorbiri telefonice:
- interurbane manuale (mii minute) 1702*) 1731*) 5296 914 54 - - -
42259 51042 37110 34449 28257
- interurbane automate (mii impulsuri) - - -
0 5 2 1 9
- internaţionale manuale (mii minute) 72 78 327 269 280 - - -
- internaţionale automate (mii minute) 2263 2498 2937 3204 3399 - - -
- interne interurbane (mii minute) - - - - - 17287 14697 16631
15023 12017
- interne locale (mii minute) - - - - - 91245
0 4
- internaţionale (mii minute) - - - - - 3449 3038 5011
- fix - mobil (mii minute) - - - - - 15347 14986 19885
- fix - fix (mii minute) - - - - - 1242 4092 17880
- acces special Internet (mii minute) - - - - - 41512 41048 17675

Produsul Intern Brut (PIB) în judeţul Mureş

- preţuri curente-
19981) 19991) 20001) 20011) 20022) 20032) 20042) 20052) 20062)
Milioane Milioane Milioane Milioane Milioane
miliarde lei miliarde lei miliarde lei miliarde lei
RON RON RON RON RON
Judeţul
11645,1 16315,1 24030,6 35265,2 3975,3 5438,6 6213,5 6888,0 8174,1
Mureş
1)
Date definitive
2)
Date revizuite

34