You are on page 1of 1

 „Cucerirea de către armatele lui Ioan Tzimiskes a zonelor de aparținuseră Primului țarat bulgar

dusese la înlăturarea amestecului kievian în problemele dunărene. Nu se știe exact în ce


măsură a fost stabiltă o efectivă stăpânire li administrare bizantină în părțile centrale ale
peninsulei, în zonele Macedoniei mai cu seamă. Problema a fost și rămâne controversată.
Oricum, acolo au acționat dintre elementele locale cei patru ala-numiți comitopoli: David,
Aron, Moise, și Samuel. Unul dintre aceștia a pierit undeva lângă Prespa, într-o ciocnire cu
„vlahii călători” (...). Evenimentul s-a petrecut în anul 976 și reprezintă cea mai veche
mențiune cunoscută până acum privind implicarea românilor sud-dunăreni în realitățile
politico-militare ale spațiului balcanic.” PAG: 276
 Toponimia „După cum se știe, ea este formată în proporție de circa 80% din nume de locuri de
sorginte românească, cu deosebire nume de râuri, văi, pâraie, dealuri și munți. Este
neîndoielnic că un număr atât de mare de nume, aparținând unor variate elemente geografice și
răspândite pe aproape întreg teritoriul României, nu a putut fi creat decât de o populație
autohtonă majoritară.” PAG:324
 „Toponimia veche slavă, larg răspândită, cuprinde, cu deosebire, nume de căi, râuri, localități:
Bistra din sl. Bystra, „repede”, cu derivatul Bistrița; Cerna din sl. Černa, „neagră”; Craiova
din sl. Krali, „rege”; Crasna din sl. Krasina „frumoasă”; Dâmbovița din sl. Debrava,
„arbore”, „pădure”; Ialomița, din sl. jalovitsa, „pământ sterp”; Rodna din sl. ruda „metal,
minereu”; Slănic din sl. slanikŭ, „vânzare de sare” etc.” PAG. 324;
 „Astfel, unul dintre afluenții de la obârșia râului Bistrița (râul repede) din părțile Năsăudului
este Repedele. Idenitatea semnificației celor două hidronime demonstrează că inițial, întregul
râu se chema Repedele și că slavii, așezați ulterior pe cursul inferior al acestuia, l-au tradus
prin numele corespunzător ca sens, Bistrița. Ulterior, românii au preluat de la slavi acest din
urmă nume, păstrând vechiul nume românesc pentru afluentul din zona muntoasă. Faptul ne
mai arată că, ân acea vreme, zona muntoasă era locuită exclusiv de români și că, pe cursul
inferior al râului, această populație conviețuia cu co colectivitate slavofonă.” .... „... și
Târnava (sl. trŭnŭ „mărăcine”; numele înseamnă „râul (sau valea) cu mărăcini”) ... În sfârșit,
hidronimul maghiar Városvize, însemnând „râul de cetate” (város „cetate”, viz „râu”) nu este
decât traducerea oficială a românescului Râul Grădiștii, cu referire la ruinele Sarmizegetusei
dacice, aflate la obârșia lui.” PAG: 327
 „Un alt indiciu asupra existenței unor cristalizări politice în regiunile est-carpatice, dar ale
căror localizări rămân controversate, ne este furnizat de binecunoscuta epopee germană
Nibelungenlied (Cântecul Nibelungilor), a cărei ultimă formă a fost definitivată în jurul anului
1200. În una din strofele sale este menționat un „duce” numit Râmunc din „țara vlahiilor”
(Der herzoge Râmunc ȗzer Vlâchen lant). Dat fiind că, într-un pasaj alăturat, vlahii (Vlâchen)
sunt amintiți alături de ruși, greci, polonezi și pecenegi, se poate admite localizarea
conducătorului românilor în regiunile de la răsărit de Carpații Orientali sau în orice caz în
ținuturile extracarpatice. În ceea ce-l privește pe Râmunc, s-a considerat că el reprezintă un
erou eponim al poporului român. Numele său se reîntâlnește la mijlocul secolului al XIII-lea
într-un alt poem german, Biterolf și Dietleib, sub o formă ușor deformată: Râmunge ȗz der
Wlâchen lant. Este foarte probabil ca în secolele XI-XIII să se fi constituit în teritoriile est-
carpatice și alte formațiuni politice cu caracter prestatal precum și mai multe uniuni de obști, a
căror existență nu a fost consemnată în izvoare. Faptul că în unele cronici orientale sunt
menționate luptele dintre români și mongoli, iar între țările învinse și supuse de mongoli în
urma campaniei din 1241-1242 este enumerată și Valahia, arată că în regiunile extracarpatice
năvălitorii asiatici întâlniseră un organism politic cu anumită vigoare” PG: 374

You might also like